of 13 /13
http://www.art-emis.ro/ Prima pagin ă Anali ze Cronică Evenime nt Literat ură Istor ie Artă Jurnali stică Știi nță Reli gie Editori ale Personal ități Cronică literară Cronică de artă Artă plastică Artă fotografică Muzică Video http://www.art-emis.ro/analize/2904-national-comunismul-adversarul-de- moarte-al-iudeo-cratiei-1.html Național-comunismul, adversarul de moarte al iudeo-crației? (1) Prof. univ. dr. Ion Coja Miercuri, 06 Mai 2015 18:34 Iudeo-comunism versus național- comunism Numesc iudeo-comunism ideologia și ansamblul de evenimente care au dat naștere Revoluției bolșevice din noiembrie 1917, a transformat Rusia în Uniunea Sovietică, a declanșat valul de „revoluții” de la sfârșitul Primului Război Mondial, s-a instalat la guvernarea țărilor est-europene după 1945, și a cărui țintă declarată era instaurarea „dictaturii proletariatului” în toată lumea. Sinonime: iudeo- bolșevism, regim bolșevic, regim kominternist. Numesc național- comunism regimul care s-a instaurat în România în ultimii ani de viață ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regim preluat și dezvoltat apoi de Nicolae Ceaușescu, și căruia i s-a pus capăt în decembrie 1989. Sinonime: comunism cu fața umană, dictatură de dezvoltare. Iudeo-comunismul a exacerbat lupta de clasă ca motor al evoluției istorice, teză în numele căreia au fost exterminați milioane de „dușmani ai poporului”. În realitate, teza luptei de clasă a fost pretextul teoretic pentru un veritabil genocid, având

Național-comunismul, Adversarul de Moarte Al Iudeo-crației¿

  • Upload
    gudovan

  • View
    217

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Articol

Text of Național-comunismul, Adversarul de Moarte Al Iudeo-crației¿

http://www.art-emis.ro/

Prima pagin AnalizeCronic EvenimentLiteraturIstorieArtJurnalistictiinReligieEditorialePersonaliti

Cronic literar Cronic de artArt plasticArt fotograficMuzicVideo

http://www.art-emis.ro/analize/2904-national-comunismul-adversarul-de-moarte-al-iudeo-cratiei-1.html Naional-comunismul, adversarul de moarte al iudeo-craiei? (1)Prof. univ. dr. Ion Coja Miercuri, 06 Mai 2015 18:34Iudeo-comunism versus naional-comunismNumesc iudeo-comunism ideologia i ansamblul de evenimente care au dat natere Revoluiei bolevice din noiembrie 1917, a transformat Rusia n Uniunea Sovietic, a declanat valul de revoluii de la sfritul Primului Rzboi Mondial, s-a instalat la guvernarea rilor est-europene dup 1945, i a crui int declarat era instaurarea dictaturii proletariatului n toat lumea. Sinonime: iudeo-bolevism, regim bolevic, regim kominternist. Numesc naional-comunism regimul care s-a instaurat n Romnia n ultimii ani de via ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regim preluat i dezvoltat apoi de Nicolae Ceauescu, i cruia i s-a pus capt n decembrie 1989. Sinonime: comunism cu faa uman, dictatur de dezvoltare. Iudeo-comunismul a exacerbat lupta de clas ca motor al evoluiei istorice, tez n numele creia au fost exterminai milioane de dumani ai poporului. n realitate, teza luptei de clas a fost pretextul teoretic pentru un veritabil genocid, avnd un caracter anti-naional. Anti-rus n Rusia, anti-maghiar n Ungaria .a.m.d. Lupta de clas a vizat lichidarea elitelor naionale n rile care au trecut prin experimentul iudeo-comunist. Iudeo-comunismul se caracterizeaz prin prezena unui mare numr de evrei n structurile de comand ale revoluiilor respective i ale guvernelor instaurate prin aceste aa zise revoluii. Datele istorice ne ofer un paradox: iudeo-comunismul, dei promova teza luptei de clas, a luptei mpotriva capitalismului, a exploatrii, a primit un sprijin financiar decisiv pentru victoria revoluiei chiar din partea capitalitilor, a unor mari bancheri. Fr acest sprijin ideile marxism-leninismului nu ajungeau s fac istorie! Logica acestei aliane contra naturii se dezvluie atunci cnd constatm c bncile respective erau bnci proprietatea unor evrei, a unor vestite familii de bancheri evrei! Cum de fceau acetia donaii substaniale pentru proletarii care le pregteau pieirea?! Explicaia nu poate fi dect una singur: adevratul el al iudeo-comunismului bine cunoscut de bancheri, nu era cel declarat! Nu solidaritatea de clas era inta urmrit, ci solidaritatea la nivel etnic, evreiesc! Proletari din toate rile, unii-v!, a fost o lozinc mincinoas! Mai degrab va fi funcionat o lozinc nici azi abandonat, dar niciodat rostit n gura mare, n auzul tuturor: Evrei din toate rile, unii-v!... n ce scop? Ne punem o ntrebare esenial, la care nu avem deocamdat rspuns: ci dintre cei care au murit i mai ales au omort oameni nevinovai pentru instaurarea dictaturii proletariatului au tiut c scopul urmrit era altul? Ci dintre evreii iudeo-comuniti au cunoscut acordul deplin care i-a legat pe marii bancheri capitaliti de liderii cominterniti? Ci dintre aceti lideri comuniti au cunoscut elul comun al marii finane evreieti i al revoluiei bolevice?... Putem fi siguri c a fost foarte mic numrul celor care au fost la curent cu ce se ascundea dincolo de teza bolevic a luptei de clas, ncununat prin instaurarea dictaturii proletariatului.!

Care a fost scopul?Vrnd-nevrnd ajungi s-i iei n serios pe cei care susin c evreii au un scop precis, deseori recunoscut ca atare de ei nii: dominaia ntregii lumi. S-i doreti s ajungi stpnii lumii nu este ns un lucru ruinos, demn de dispreul i oprobiul public! Dominaia ntregii lumi au mai vrut-o i alii, toi fcnd din ncercarea lor un titlu de glorie: romanii, grecii lui Alexandru cel Mare, perii, mongolii, turcii, spaniolii, englezii, germanii, americanii etc. De ce nu ar urmri i evreii acest scop, la care face referire expres nsi religia lor?! De ce foarte muli oameni nu le recunosc evreilor dreptul de a spera, de a ncerca s ajung ei la guvernarea ntregii planete dac alii, care au mai ncercat, nu au reuit?! Cu alte cuvinte, prin ce se deosebete demersul iudaic de cel clasic? De ce opinia public dezaprob i condamn evreimea pentru inta pe care i-au propus-o liderii evreilor? Deosebirea este esenial, din pcate, i privete mijloacele folosite n acest scop... n esen ar fi vorba de faptul c evreii apeleaz la minciun i diversiune, la abandonarea tuturor criteriilor i restriciilor morale, la folosirea unor procedee i arme care nu atrag un titlu de glorie, ci unul de ruine... Folosirea unor mijloace nedemne de excelena fiinei umane este principala acuz care se aduce evreilor combatani pentru supremaia mondial!

Dintotdeauna evreii s-au sustras de la recensmintele care se fceau n ara unde triau Una dintre minciunile menite s faciliteze atingerea scopului urmrit de evrei este de ordin demografic: numrul evreilor! Ci sunt evreii tritori pe planet? Cifra oficial - circa 20 de milioane, este o enorm minciun! Dintotdeauna evreii s-au sustras de la recensmintele care se fceau n ara unde triau. Motivul nu a fost numai sustragerea de la plata impozitelor i de la serviciul militar! Ci motivul principal a fost tinuirea faptului c n timp ce popoarele lumii se decimau n rzboaie nesfrite, evreii prosperau nu numai eonomic, ci i demografic! Pe ascuns, nevzui de nimeni n hul ghettourilor. Minciun este i faptul c evreii de azi se trag din evreii biblici, de odinioar! Evreii se feresc s discute subiectul tabu pentru ei: kazarii!... Din surse evreieti, se pare c peste 90% dintre cei care se consider evrei sunt de origine kazar! Adic sunt evrei ai cror strbuni nu au clcat niciodat prin Iudeea, prin Palestina. Ci au trit dintotdeauna undeva pe malurile Volgi i ale Mrii Caspice. Comunitatea internaional ar trebui s le impun evreilor, n virtutea principiului transparenei i al dreptului la informaii corecte, s lmureasc pentru toat planeta aceste dou chestiuni:

- numrul real al evreilor, cel nregistrat n statisticile evreieti de uz intern, reale, care nu au fost niciodat publicate;

- ct de evrei sunt evreii kazari.

Romanii, ca s ajung o mare putere a lumii, au purtat o mulime de rzboaie, n care au murit muli romani pentru ca un numr i mai mare de autohtoni traci, celi, iberici etc., s li se supun! S accepte administraia Romei! Evreii, ca s impun dictatura proletariatului, iar pe aceast cale s-i impun o dominaie mondial, au provocat revoluii, rzboaie i alte evenimente sngeroase n urma crora au murit zeci de milioane de ne-evrei! Au murit degeaba, am putea spune, din punctul de vedere al scopului urmrit de iudeo-bolevici. Dei dictatura proletariatului a fost proclamat n URSS i rile socialiste est-europene, instaurnd astfel un regim iudeo-bolvic, acest regim nu s-a putut menine i, ncet-ncet, inexorabil, s-a transformat ntr-un regim naional-comunism! n dictatur a intereselor naionale, nu a intereselor de clas. S reinem i aceast formul lmuritoare: diferena, contradicia dintre dictatura intereselor de clas i dictatura intereselor naionale! Este clar c socotelile pe care i le-au fcut liderii iudeo-bolevici au fost greite! Proletariatul nu este o clas capabil s conduc societatea pentru motivul simplu c toi proletarii i doresc s nu mai fie ...proletari! Ci i doresc ca ei sau mcar urmaii lor s prseasc clasa social a celor sraci, a celor care primesc retribuia minim! Nimeni nu rvnete la condiia de proletar. De asemenea, ultimii o sut de ani au dovedit c iudeo-bolevicii (ca s nu zic evreii!) s-au priceput s destabileze orice complex social-economic, dar nu s-au priceput s organizeze n loc un altul mai funcional. S-au priceput s demoleze, s distrug, dar nu s construiasc, s edifice, s pun la punct o alt lume, mai bun. S-au priceput s se instaleze n fruntea mesei, dar n-au reuit s pstreze controlul asupra rilor est-europene, asupra Rusiei. Peste tot n aceste ri contiina interesului naional s-a nscut sau a renscut din contactul cu falsa dictatur a proletariatului, authtonii pricepnd mai devreme sau mai trziu c, n fapt, este vorba de o dictatur iudeo-comunist, iudaic, a unor alogeni demagogi i vicleni! Cazul Romniei este, probabil, cel mai elocvent! n Romnia regimul iudeo-comunist, un regim de teroare i persecuii, a fost instalat la putere la 6 martie 1945 i a dus la desfiinarea proprietii private, etatizarea serviciilor, desfiinarea libertii de creaie, a spiritului ntreprinztor, ncarcerarea a sute de mii de opozani reali sau prezumai, n condiii de detenie care au dus la moartea multora dintre deinuii politici. n principal, acest regim a intit subminarea i dispariia sentimentului etnic identitar. Nu ne mai numeam romni, ci ceteni ai Republicii Populare Romne, pe scurt: reperiti. Cuvntul naional era evitat, pus la index. Regimul iudeo-comunist a ncurajat delaiunea i minciuna, a instalat teama de a nu se afla ce gndeti despre lumea n care i-e dat s trieti. Teroarea instaurat de regimul iudeo-bolevic a fost cumplit, fr egal n istorie, de o perversitate de asemenea unic.- Va urma

http://www.art-emis.ro/analize/2909-national-comunismul-adversarul-de-moarte-al-iudeo-cratiei-2.html Naional-comunismul, adversarul de moarte al iudeo-craiei? (2)Prof. univ. dr. Ion Coja Duminic, 10 Mai 2015 15:31Guvernarea naional-comunist a debutat n 1957, anul n care, probabil la iniiativa lui Gheorghiu Dej, s-a constituit o celul de partid a crei sarcin a fost s gndeasc strategia i msurile concrete prin care Partidul Munictoresc Romn s devin propriu zis un partid al romnilor, al comunitilor romni, punnd capt dictaturii exercitate n partid i n Romnia de comunitii alogeni, evrei i maghiari mai ales. Ion Stoian, fost membru al C.E.P.EX. n 1990, a fost cel mai tnr membru al acestei celule de partid. De la el s-a aflat, dup 1990, prin medicul su Corneliu Dida, de celula anti-cominternist nfiinat de comunitii neaoi romni. Prima nfptuire important a acestei orientri naional-comuniste a fost scoaterea Armatei Roii din Romnia. n celelalte ri comuniste trupele sovietice au fost scoase abia dup 1990! Detaliu extrem de important! Naional-comunismul poate fi considerat o contribuie romneasc extrem de important pe plan ideologic, att teoretic, ct i practic. Rdcinile sale sunt de cutat n antecedentele anti-comuniste care au marcat istoria romnilor, n conservatorismul mentalitii romneti, rneti! i mai ales n calitatea elevat i performanele naionalismului romnesc autentic, inclusiv cel activ n perioada interbelic. Tranziia de la iudeo-comunism la naional-comunism, de la dictatura proletariatului la dictatura intereselor neamului, a fost un proces spontan, pe care genialii teoreticieni ai bolevismului, n frunte cu Marx, nu l-au prevzut, nu l-au avut n vedere, nu l-au preconizat, nu l-au dorit, dei este vorba de un proces aproape natural, general i firesc, care a cuprins practic ntreg lagrul comunist. Din pcate, rezultatul final al acestui proces - instaurarea definitiv a dictaturii intereselor naionale, nu a fost lsat s mearg pn la capt! Nu s-a mplinit! Maetri ai diversiunii, iudeo-comunitii s-au priceput s organizeze vasta manipulare care s-a desfurat n Europa de Est n 1989 sub lozinca perestroika i glasnost (transparen) al crei sens adevrat a fost demolarea comunismului naionalist din Europa. Cu alte cuvinte, apariia naional-comunismului denot ct de limitat a fost i este capacitatea intelectual a liderilor evrei care au decis implementarea comunismului ca diversiune mpotriva ntregii omeniri. Lumea urma s ajung la ascultare fa de structuri politice iudaice (sau iudaizate) prin mondializarea dictaturii proletariatului. A aa zisei dictaturi a proletariatului!... Limitele inteligenei marilor teoreticieni ai dictaturii proletariatului au fost suplinite prin teroare, printr-un nelimitat dispre pentru ceilali oameni, printr-o disponibilitate total la crim, la provocarea de suferine.

n general, n politic, acestea sunt dou talente net diferite: talentul de a dobndi puterea i talentul de a folosi puterea cu succes, cu rezultatele dorite! Iudeo-comunitii au dovedit c se pricep ca nimeni alii s comploteze, s mint, s nele, s ucid pentru a ajunge la putere. Cderea regimului arist prea att de imposibil! i cu toate astea s-a produs! Printr-un complex de cauze i contribuii, evreii ne-fiind singurii autori! Alturi de iudeo-bolevici este de amintit contribuia discret, dar deosebit de eficient a Angliei. Contribuia Angliei la cderea arului, a regimului arist, iat un subiect puin cercetat. S-a implicat, n mod paradoxal, nsi monarhia englez, al crei rol a fost de la bun nceput decisiv. Iar nceputul a fost n iulie 1789 la Paris. Perfidul Albion a mai ieit o dat la ramp, prin Churchill, secondat de Roosevelt la Yalta, la sfritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, cnd s-a cedat Europa de Est experimentului iudeo-bolevic! O astfel de alian, ntre liderii evrei i anglo-saxoni, este dovedit n nenumrate feluri. i lsm pe alii mai informai i mai tiutori s vin cu detalii. Detalii care s lmureasc i cine are rolul de juctor principal n aceast troic, ale cui interese au prevalen. Dup gura lumii dac ne-am lua, am conchide c interesele evreieti sunt cele care dicteaz, sunt pe primul plan. nregistrez i ipoteza unui amic evreu: n realitate evreii sunt folosii de anglo-saxoni, sunt scoi la naintare, sunt partea mai vizibil a unei coterii care ar trebui privit ns i n prile ei bune. nsi nfiinarea statului Israel, petrecut mpotriva voinei multor evrei autentici, ar fi o diversiune anglo-american, care servete unor interese ne-evreieti! Sic!

Vinovia evreilor pentru instaurarea comunismului de tip bolevic n Rusia i alte ri

Aadar a fost o necesitate istoric, n termeni marxiti, ca de la dictatura iudeo-bolevic, numit n fals dictatura proletariatului, s se treac la dictatura interesului naional. Aceast trecere nu s-a produs pn la capt n niciuna dintre rile europene, nici n Rusia. Dar toate aceste ri s-au nscris n aceast direcie i fiecare a avansat ct a putut, n funcie de vrednicia liderilor, a tradiiilor istorice, a unor condiii mai mult sau mai puin obiective. Romnia a avansat cel mai mult pe aceast coordonat, naional-comunist, iar meritele pentru aceast performan este greit s i se atribuie numai lui Nicolae Ceauescu! O analiz serioas va scoate n eviden i ali factori. Dar deocamdat, pentru a simplifica discuia, putem pune mai departe totul pe umerii lui Ceauescu, aa cum au fcut n decembrie 1989 i toi fotii si tovari apropiai, abandonndu-l, trdndu-l. Iniial, acestui comunism adaptat la specificul naional i s-a spus comunism cu fa uman, spre a-l deosebi, probabil, de comunismul cu fa... semit! Din pcate, este un adevr insuficient subliniat i care nu poate fi ocolit: vinovia evreilor pentru instaurarea comunismului de tip bolevic n Rusia i alte ri. Un adevr pe care evreii ezit i evit s i-l asume! Firete, ar fi de precizat care evrei?, dat fiind c printre victimele iudeo-comunitilor s-au numrat i muli evrei! Dar tiut fiind c evreii sunt att de divizai, ne ntrebm dac nu cumva numai evreii aparinnd unei anumite componente etnice evreieti au mbriat idealurile cominterniste! S fi fost evreii comuniti membrii unei anumite categorii de evrei? Bunoar, dintre evreii sefarzi i evreii kazari, dintre evreii sioniti sau evreii asimilaioniti, care evrei s-au dedicat n mod specific luptei de clas, luptei mpotriva exploatrii omului de ctre om? Cum i putem identifica pe evreii comuniti? Iar dintre evreii comuniti nu ar trebui s-i deosebim pe cei, sigur foarte muli, care nu au cunoscut inta ascuns a instaurrii dictaturii proletariatului! Evreii idealiti nu au fost puini! Cum s-i deosebeti pe evreii normali de evreii criminali, de profitorii ordinari, care au uneltit contient la degradarea vieii pe planeta noastr?! Acesta ns este un subiect care ne depete. Credem c evreii nii sunt cei mai n msur s lmureasc n ce fel se raporteaz la iudeo-comunism! Pe parcursul textului de fa vom folosi cuvntul evreu mai ales cu referin la evreii care au conceput iudeo-comunismul n deplin cunotin a rului pe care l produc omenirii! Evrei criminali!... Sunt convins c este vorba de o minoritate, o pretins elit de indivizi al cror contact cu realitatea este viciat de limitele inteligenei sau educaiei lor.

Nota bene: va fi s vorbim vreodat n chip aezat i despre evreii angelici, nu puini, de care am pomenit deseori, fr s fac din dnii un subiect aparte, aa cum s-ar cuveni.

Valahizarea structurilor de partid

Cominternismul este un alt nume care i se d iudeo-comunismului. Acest nume declar i recunoate intenia de a declana o revoluie comunist internaional. De a organiza o Internaional a comunitilor bolevici, iudeo-bolevici, capabil s instituie pe toat planeta dictatura proletariatului, ornduirea cea mai dreapt cu putin. Firete, n fiecare ar s-au gsit nefericiii care s se ataeze idealurilor revoluionare lansate de Lenin, Troky, Stalin i alii, cu toii revendicndu-se de la acelai Karl Marx. Din naivitate, din oportunism, din plcerea maladiv de a dispune de viaa i soarta celorlali, au fost destui ne-evrei care s-au ataat politicii iudeo-bolevice. Numrul acestora nu putea fi totui foarte mare, iar fr prezena Armatei Roii comunismul nu s-ar fi impus n nicio ar european. Poate c aa se i explic cum de Romnia a avansat cel mai departe pe calea naional-comunismului: absena Armatei sovietice, a controlului strict i direct de la Moscova! Nemijlocit! Urmare a faptului c n 1957 Armata Roie a prsit Romnia, n urma unei abile nscenri creia i-au czut prad Nikita Hruciov i consilierii si. Bnuim c constituirea, n 1957, a acelui grup secret de comuniti romni nsrcinat cu valahizarea structurilor de partid s-a petrecut imediat dup ce U.R.S.S. i-a retras armata din Romnia. Pentru toat discuia de fa e de reinut momentul de graie produs n primvara anului 1944 ntr-o edin a guvernului Ion Antonescu: ministrul Mircea Cancicov intervine pentru a deplnge soarta rii Romneti aflat n pragul ocupaiei sovietice. O ocupaie militar care va aduce la guvernare Partidul Comunist, un partid declarat anti-naional, anti-romnesc. Un partid al unor minoritari etnici. Evrei mai ales, unguri, bulgari, ucraineni. La aceast lamentaie replica lui Ion Antonescu a fost memorabil, dei puin lume o mai tie, dar mcar de acum nainte merit s ne fie cardinal, s ne orienteze: Domnilor, aa e, ara va fi ocupat de armata sovietic, iar cu sprijinul ei comunitii evrei vor ajunge s guverneze! Dar nu uitai c nu sunt dect cteva sute de comuniti, evrei i unguri! Iar ca s guverneze au nevoie de zeci de mii de comuniti! De sute de mii! Porile partidului comunist se vor deschide i pentru romni, care, n civa ani, vor ajunge majoritari n partid! Iar cnd cei mai muli comuniti din Romnia vor fi romni, nu-mi fac griji: orientarea anti-romneasc a partidului comunist nu va mai rezista! Se va schimba! (citat din memorie).

Va urma

http://www.art-emis.ro/analize/2916-national-comunismul-adversarul-de-moarte-al-iudeo-cratiei-3.html Naional-comunismul, adversarul de moarte al iudeo-craiei? (3)Prof. univ. dr. Ion Coja

Miercuri, 13 Mai 2015 19:46 Se apropia momentul transferului de putere Conflictul dintre Gheorghiu Dej i grupul Ana Pauker numai n acest fel trebuie interpretat, orict s-ar strdui unii, n zilele noastre, s inventeze cu totul altceva, chipurile un conflict de clas, ntre proletarul incult i primitiv, i intelectuala subire, elitist, fr anse de a atrage i convinge masele. n fapt, Ana Pauker era o natur criminal, fr repere morale! A lipsit puin s declaneze un masacru propriu zis prin care s lichideze fizic opoziia burghezo-moiereasc. Ar fi fost Ptrcanu dispus s coabiteze cu cominternitii Anei Pauker, s-i agreeze? Nu este exclus! Dar sensul major al politicii duse de Gheorghiu Dej i camarazii si (sic!) acesta este: Gheorghiu Dej a gndit i a declanat procesul de romnizare a P.C.R.! Un proces de autohtonizare care s-a derulat i-n celelalte ri comuniste din Europa. n Romnia, n linia nti a acestui proces a acionat un personaj discret, eficient i relativ misterios: Emil Bodnra. Lui i s-au alturat Maurer, Brldeanu, Corneliu Mnescu, Manea Mnescu, Dumitru Popescu i alii, mai tineri. Lui Gheorghiu Dej i se pot trece cu vederea multe pentru aceast isprav, mai ales c nu totdeauna cunoatem circumstanele reale ale unor fapte care l incrimineaz. Aceast constatare este valabil i pentru Nicolae Ceauescu, care i-a continuat opera de romnizare a P.C.R.! O oper cu care nu a ajuns nici pe departe la capt. Probabil c o singur via de om nu ar fi (fost) suficient. n decembrie 1989 nc mai erau activi n P.C.R. foti tovari de idei ai Anei Pauker, n frunte cu Silviu Brucan. n 1989 naional-comunismul romnesc era pe calea cea bun. Evolua n direcia reuitei. Fusese rezolvat de civa ani problema locuinelor. Problem care n celelate ri comuniste ddea mare btaie de cap guvernanilor. Cincinalul urmtor, 1990-1994, urma s se concentreze pe construirea de drumuri i osele moderne. Industria duduia, iar balana comerului extern era, de mai muli ai, excedentar! Se apropia momentul transferului de putere la o generaie mai tnr, era vizat fiul lui Nicolae Ceauescu s moteneasc tronul, soluie evident ne-democratic, dar preferabil unei competiii deschise pentru putere, prin care s-ar fi pus n primejdie stabilitatea regimului, a vieii publice. Este ciudat i neateptat ce s-a ntmplat n decembrie 1989 i dup. mbuntirile dorite de populaie s-au realizat n cteva zile: s-a obinut dreptul de asociere politic n mai multe partide, s-au eliberat paapoarte pentru toat lumea, s-a desfiinat cenzura, s-au desfiinat restricionrile la consumul de benzin, curent, cldur, piaa a fost inundat cu toate produsele dorite! Mai mult nimeni nu-i dorise nainte de 1990. La alegerile din 20 mai 1990, s-au prezentat mai multe partide, n frunte cu F.S.N., care ncerca s-i aroge meritul revoluiei din decembrie 1989. Partidele de opoziie au intoxicat electoratul cu propagand mpotriva F.S.N. pe ideea c n F.S.N. sunt numai foti membri ai P.C.R., deci comuniti, ceea ce fcea probabil faptul c F.S.N. nu va schimba mare lucru din ce a fost pn atunci, c, deci, cine voteaz cu F.S.N. voteaz cu continuarea regimului comunist. i cu cine au votat romnii n mai 1990? Au votat cu comunitii! L-au luat n serios i pe Radu Cmpeanu i pe Ioan Raiu, care i acuzau pe Ion Iliescu i ai si c sunt nite comuniti incapabili s produc schimbarea mult dorit! Romnii au votat deci mpotriva schimbrii! Au votat pentru continuitate, nu pentru schimbare! i asta nu pentru c F.S.N. a promis continuarea regimului anterior, de pn n decembrie 1989, ci pentru c opozanii F.S.N.-ului i-au acuzat pe F.S.N.-iti c sunt comuniti, c nu vor s lichideze motenirea odiosului regim ceauist! Victoria FSN n alegeri a fost chiar mai mare dect cea consemnat n rezultatele oficiale. Iliescu i ai lui au mai dat voturi altor partide, ca s se ajung la un Parlament ct de ct multi-color, pluri-partid. Atunci, dar mai ales acum, dup atia ani, m ncearc un sentiment de satisfacie pentru felul cum au votat romnii la 20 mai 1990! Au votat ca un popor matur, greu de pclit i de amgit cu promisiunea schimbrii! Schimbarea de dragul schimbrii, asta propunea opoziia liberal i rnist. Schimbare promitea i F.S.N., numai c presa liber i susintorii opoziiei nu mai conteneau ndoindu-se de sinceritatea declaraiilor fcute de nite comuniti nrii ca Iliescu, Roman, Brucan, i ceilali. i declarau incapabili s reformeze ara, s schimbe societatea romneasc din temelii! Cu alte cuvinte, electoratul romn nu a crezut declaraiile F.S.N., a luat n serios acuzaiile opoziiei la adresa F.S.N.-ului i au votat masiv cu F.S.N., despre care toi detepii susineau c este de fapt P.C.R.! i ceva dreptate aveau: toi liderii FSN erau foti lideri sau mcar activiti ai P.C.R.! ! Risc, dar nu cred c greesc, afirmnd c romnii au votat F.S.N. convini c voteaz un P.C.R. care i-a schimbat numai numele, firma! Repet: F.S.N. era alctuit numai din foti membri P.C.R. Probabil c printre candidaii F.S.N. nu exista nici unul care s nu fi fost membru P.C.R.. Asta n timp ce toate celelalte partide se strduiau s pun pe liste ct mai muli candidai care nu fuseser membri P.C.R.Dup 1990, n toat clasa politic numrul alogenilor a crescut mult peste procentele din statisticile demografice Exista vreo deosebire ntre P.C.R. i F.S.N.? Voci timide fceau observaia c este destul de nefericit coincidena, ntmplarea c n fruntea evenimentelor din decembrie i n fruntea FSN se instalase troica Iliescu-Brucan-Roman, toi comuniti cu state vechi n P.C.R., dar nu prea romni.Vag, numai Iliescu putea pretinde c ar fi avut ceva rdcini romneti! Ceilali doi, nici vorb. Aceast coinciden am numit-o nefericit. M-am numrat printre puinii care au considerat-o c este mai degrab semnificativ! Aceasta este i marea deosebire dintre P.C.R. 1989 i F.S.N. 1990: numrul evreilor i al alogenilor din conducerea P.C.R. 1989 era nensemnat, n vreme ce n conducerea F.S.N. 1990 evreii erau foarte muli! Pe cale de consecin - cum s-a zis mereu dup 1990, n toat clasa politic numrul alogenilor a crescut mult peste procentele din statisticile demografice. Detaliu semnificativ: noua constituie a introdus dreptul fiecrei etnii minoritare s-i trimit un reprezentant n Camera Deputailor. n Parlamentul care a fost ales n toamna lui 1992 s-a constituit astfel un grup parlamentar cu totul nou: Grupul minoritilor naionale. Ca senator ales n legislatura respectiv m-am mirat s constat c singura minoritate care nu desemnase un reprezentant n Parlamentul Romniei erau evreii. Tocmai evreii?! Am ntrebat de ce i am primit un rspuns foarte interesant: comunitatea evreilor a considerat c nu se cade s mai trimit un reprezentant atta vreme ct i aa erau prea muli evreii prezeni printre parlamentarii intrai pe listele partidelor politice! O decizie plin de bun sim, dar care nu a mai fost respectat la alegerile din 1996 i urmtoarele. Mais ou sont les juifs dantan?! Se poate spune c dup decembrie 1989 n Romnia a revenit regimul iudeo-comunist?Din pcate, evreii din F.S.N. i din alte partide politice, dei foarte muli urmai direci ai unor lideri comuniti, cominterniti, au uitat cu totul de idealurile comuniste, inclusiv ale iudeo-comunitilor, au uitat de dictatura proletariatului, i au devenit promotorii unui regim cu totul deosebit: un regim pe fa adversar al proletariatului, dar i al intereselor naionale romneti. Un regim pe care l putem numi iudeo-cratic i att! Un regim care n-a promovat nicio ideologie, niciun model politic, ci doar un plan secret, dar bine pus la punct, cu o vast i abil strategie de subminare a intereselor neamului romnesc, mergnd pn la msuri pregtitoare ale extinciei noastre ca popor, ca neam, ca entitate istoric! Repet cu toat seriozitatea i gravitatea: extincia romnilor ca popor, ca naiune, ca entitate istoric! Acesta este sau pare a fi scopul regimului instalat la sfritul lunii decembrie 1989 n Romnia. Desigur, un asemenea plan nu putea fi dezvluit ca atare, ci a fost mascat prin aa zisul program de privatizare, prin aa zisul stat de drept, reformator etc. n fapt, un plan, un program de de-romnizare a Romniei pe toate planurile. Acesta este rezultatul pe care l-au urmrit i l intesc fotii iudeo-bolevici revenii la guvernarea Romniei dup 1990. De data asta pregtii s nu mai admit ridicarea dintre romni a unui alt Gheorghiu-Dej, a unui alt Nicolae Ceauescu, de care s-au lsat pclii o dat! Observaie esenial: nu corupia, nu hoia au dus ara n pragul dezastrului, n starea de azi. Ci politica de distrugere, distrugere efectiv a mijloacelor de producie, a fabricilor i uzinelor, a marilor exploataii agricole de stat sau cooperatiste! S-a furat mult, e foarte adevrat! Dar nenorocirea vine de la ce s-a distrus! Vine de la milioanele de locuri de munc care au disprut o dat cu demolarea celor peste 1.500 de uniti industriale productive! Iar aceste distrugeri s-au fcut dup un program, un plan judicios, alctuit nu de Comitetul de Stat al Planificrii, pe care primul ministru Petre Roman, fiu de notoriu iudeo-bolevic, l-a desfiinat ca s putem intra cu toii sub planificarea altora, a unor fore i entiti de care nu avem habar c se ocup de soarta noastr! Nu tim nici azi cine sunt, unde sunt de gsit. De 25 de ani Romnia este n btaia vntului, niciun partid, niciun guvern nu i-a pierdut vremea ncropind mcar o schi de program naional! Programul ni-l fac alii, necunoscuii care au decis s ne termine fr ca noi s bgm de seam! Nu se tie cine, ce conclav, ce firm, ce structur politic, ce... O.N.G. din ce ar, din ce capital a lumii a conceput strategia de distrugere a tot ce nseamn unitate productiv din Romnia! Ce s-a urmrit prin aceast crim de proporii fr egal n istorie? Unul din scopuri a fost i acela c prin dispariia celor peste 1500 de obiective economice, agro-industriale, trebuia s dispar dovada material a faptului c naional-comunismul reuise! Romnia era pe calea cea bun, a desvririi unei societi echitabile i prospere, preocupat sincer de grija fa de om, fa de valorile care dau demnitate fiinei umane. N-au putut apostolii urii i ai distrugerii s distrug toate dovezile. Una dintre aceste dovezi este numrul de apartamente construite pn n 1990. Romnia era o ar care la acea dat asigura tuturor cetenilor ei un loc de munc i o locuin decent, o colarizare gratuit, ca i asistena medical. Cte ri mai erau n Europa sau n lume n aceast situaie?!- Va urma -