MUNȚII RODNEI

CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI

CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI

Muntii Rodnei sînt considerati una din cele mai reprezentative unitati montane din Carpatii Orientali. Fata de zonele vecine se impun prin masivitate si prin suprafata mare (peste 45 km lungime, peste 25 km latime si aproape 1 300 km2 suprafatÎ), constituind un adevarat bastion carpatic, care, pe lînga diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetatiei si faunei, cu cîteva raritati însemnate, de valoroase resurse ale subsolului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc (dupÎ Iuliu si Ana Buta Muntii Rodnei).

Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si puternic fragmentate de o retea hidrografica bine dezvoltata spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si vârfuri abrupte.

Asimetria aceasta scoate în evidenta succesiunea de culmi desprinse de o parte si de alta a culmii centrale, care prezinta doua noduri orohidrografice impresionante: Pietrosu (în vest) si Ineu (în est) - doua dintre cele mai importante compartimente ale Muntilor Rodnei. Se poate spune si de un al treilea compartiment, situat în vestul culmii principale Batrâna-alcatuit din formatiuni sedimentare de vârsta cretacica.

INEU înglobeaza compartimentul estic al Muntilor Rodnei, fiind un adevarat centru orografic de unde culmile muntoase se rasfira în toate directiile. Este constituit din roci cristaline puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu amfibolite, sisturi epimetamorfice din seria Repede, sisturi sericitografitoase, solzi de calcare), deseori acoperite cu depozite glaciare si grohotisuri. Forma lui, asemanatoare unui con, culmineaza în vîrful Ineu (2279 m) vezi foto 1. El domina o suprafata aproape plana, cuprinsa între 1 8002 000 m altitudine, denumita Platforma Nedeilor.

Din centrul orografic Ineu se desprind cîteva culmi

secundare: Piciorul Tomnatecului si Piciorul Plescutei spre nord, culmea Dosul Gajei spre est, Piciorul Ineut - Vîrful Rosu spre sud-est, Piciorul Craciunel spre sudvest, separate între ele prin vai dispuse radial.

PIETROSU, cel de-al doilea compartiment al Muntilor Rodnei, este limitat de Saua Galatului (în est) si Saua Tarnita Batranei (în vest). Petrografic, este constituit din sisturi sericito-cloritoase, filite, benzi de amfibolite (versantul sudic) si benzi de calcare (versantul nordic), acoperite cu depozite glaciare si conuri de grohotisuri. Din punct de vedere morfologic este alcatuit din trei ramuri principale, ale caror altitudini depasesc 2000 m. Prima ramura este situata între Saua Galatului si vîrful Buhaescu Mare si reprezinta portiunea centrala a crestei principale. În lungul ei sînt presarate vîrfuri semete ce depasesc 2 000 m, ca cele ale Galatului (2048 m), Laptelui Mare (2172 m), Negoiasa Mare (2041 m), Repede (2047 m), Cormaia 2033 m), Obarsia Rebrii (2052 m) etc. Aceste vîrfuri, cu versanti abrupti si caldÎri glaciare adanci, adapostesc mari întinderi de jnepenisuri.

Munții Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, Munții Rodnei sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților Orientali.

Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud.

Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline,delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud).

Parcul Național Munții Rodnei reprezintă cea mai mare arie protejată, localizată în grupul nordic al Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate în anul 1979 rezervație a biosferei.

La intrarea în parcul național, dinspre Borșa, se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști.

Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale Munților Rodnei. A fost înființată în 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene.

Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009).

Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa Complex, în partea de NE a Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.

Vârful Pietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Munții Rodnei cu 2.303 metri. De asemenea, este cel mai înalt vârf din întregul lanț al Carpaților Orientali, fiind împărțit între județele Maramureș și Bistrița Năsăud.

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce eleme nte de fauna deosebite. Aici diversitatea florei, faunei si reliefului ofera turistilor informatii inedite despre ceea ce inseamna frumos, totul parand a fi cladit anume spre a cuceri ochiul. In Muntii Rodnei exista numeroase posibilitati de practicare a sporturilor de iarna pe partiile amenajate din statiunile Borsa si Valea Blaznei.

Circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei) format din 4 lacuri primul localizat la altitudinea de 1905 m si este adanc de 2m, al doilea fiind la altitudinea de 1890 m si are adancimea de 5,2 m fiind si cel mai adanc lac glaciar din Muntii Rodnei al treilea este situat la altitudinea de 1820 m si adancimea lui nu este mai mare de 1 m, iar al patrulea este sub varful Buhaescu Mare si are adancimea de 0,3 m; Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari.Rezervatia Pietrosu Mare are o bogata flora caracteristica zonelor alpine si subalpine, cu specii rare si endemisme: zimbru , gusa porumbelului , ghintura galbena, floarea de colt, clopotelul , sopirlita , paiusul.

Rezervatia ocupa golul alpin si padurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei in care se remarca varful Pietrosu Mare cu o inaltime de 2303 metri. Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate in Nord din formatiunile Culmea Hotarului si Piatra Alba in Est si Nord-Est de Valea Repdea. In Sud delimitarea este facuta de Muntele Gropi si formatiunea Jneapanu Batranii-Rapi iar in Vest de Valea Izvoru Dragos.

Parcul National Muntii Rodnei este administrat de Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA pentru a proteja si conserva habitatele naturale a florei si a faunei salbatice, cat si a diversitatii biologice prin care se urmareste dezvoltarea durabila a zonei.Rezervatia Biosferei Pietrosu Rodnei este situata in apropierea localitatilor Borsa si Moisei.

Munţii Rodnei sunt consideraţi una din cele mai reprezentative unităţi montane din Carpaţii Orientali.

Faţă de zonele limitrofe se impun prin masivitate şi prin extensiune (peste 45 km lungime, peste 25 km lăţime şi aproape 1300 km² suprafaţă), constituind un adevărat bastion carpatic, care, pe lângă diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetaţiei şi faunei, cu câteva rarităţi însemnate, de valoroase resurse ale subsolului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc. Munţii Rodnei sunt cunoscuţi însă şi printr-o viaţă pastorală străveche, legată de bogatele şi întinsele păşuni alpine.

Poziţia Munţilor Rodnei în cadrul Munţilor Carpaţi Ca parte integrantă a grupei nordice a Carpaţilor

Orientali, sunt situaţi între Masivul Tibleş în vest, Obcinele Bucovinei şi Munţii Suhard la est, Munţii Maramureşului la nord, Dealurile Năsăudului la sud şi Munţii Bârgăului la sud-est.

Limita nordică şi nord-estică a masivului urmăreşte falia Dragoş Vodă, care se extinde între Pasul Prislop (1 416 m altitudine), la est şi valea Izei până la Săcel, la vest, marcând contactul dintre cristalinul Rodnei şi depozitele sedimentare oligocene din Depresiunea Maramureşului. Bazinul superior al Vişeului separă masivul cristalin Rodna de Munţii Maramureşului. Între Pasul Prislop şi Pasul Rotunda, râul Bistriţa Aurie desparte Munţii Rodnei de Munţii Maramureşului.

Limita vestică se suprapune peste limita de afundare a cristalinului sub depozitele fIişului pe care s-a grefat valea Sălăuţa între Iocalităţile Coşbuc şi Dealu Stefăniţei - Pasul Şetref (818 m), continuându-se pe Valea Carelor, până Ia vărsarea acesteia în Iza.

Spre răsărit, pârâul Rotunda, şaua adâncă în care altitudinea scade Ia 1 271 m (Pasul Rotunda), pârâul Preluci şi cursul SomeşuIui Mare până la Valea Mare, separă masivul propriu-zis al Munţilor Rodnei de cristalinul Munţilor Suhardului.

Limita sud-estică este marcată de valea Someşului Mare între localităţile Valea Mare şi Anieş şi de denivelarea datorată faliei Rodnei, între localităţile Rodna şi Parva, de unde aceasta se poate prelungi convenţional pînă Ia localitatea Coşbuc.

Spre sud, folia amintită detaşează munţii de dealurile constituite din depozite sedimentare cu structură monoclinală, cunoscute în literatura geografică sub denumirea de Dealurile Năsăudului.

Din punct de vedere turistic, ca margini pot fi admise ansmblul de văi Iza -Vişeu, Bistriţa Aurie, SomeşuI Mare, SăIăuţa, care marchează în linii mari limitele Munţilor Rodnei, deschizând, prin intermediul afluenţilor Ior, căi de acces spre interiorul masivului.