Muntii Anzi

7/24/2019 Muntii Anzi

1/33

MUNII ANZI-proiect la montanologie i turismmontant-

Universitatea Ovidius ConstanaFacultatea de tiine ale Naturii i Stiine

AgricoleSpecializarea : Geograa turismului

Asist! Univ! : George "arius Cracu Student : "ariana-Cristina

Ang#elAnul $$


2/33

Aezare i limite

Figura 1: Munii AnziSursa:https://geog5theandes.fles.wordpre

ss.com/211/11/mapandes2.!pg

"unii Anzi reprezint& cel maimare sistem muntos de pe '&m(nt! )nlungime de * +*+ ,m acopera oimensa supra.a& de / milioane ,m/!0i se 1ntind de la &rmul "&riiCarai2ilor p(n& la punctul cel mai

sudic al Americii: Capul 3orn de-alungul coastei de vest a Americii deSud prin 4enezuela Colum2ia0cuador 'eru 5olivia Argentina iC#ile! Conc#istadorii spanioli i-au

numit 6Cordillera de 7os Andes6!8Cuv(ntul 6Cordillera6 1nseamn& 1nlim2a spaniol& 6ridic&tur&6 sau91nalime6 iar 6Andes6 ar numeleunui tri2 indian denumit 6Antis6 celocuia pe platourile 1nalte ale

munilor!


3/33

Formarea Anzilor Anzii prezint& un caz tipic 1ntre oplac& continental& i o plac& oceanic&

8'acic;! 'laca 6Nazca6 s-a ciocnit cuplaca continental& a Americii de Sud 1nurm& cu circa %+< de miloane de ani!'e aceast& linie de =onc>iune s-a .ormato .alie 8cr&p&tur&; 1n ad(ncimeaoceanului numite 6Gropa 'eru6 8?/?/m; i 6Groapa Atacama6 8@


4/33

7ungimea Anzilor este de aproBimativ *+


5/33

)n %*D geologul AugustoGanser a propus o divizie 2azeaz&pe o2servarea tiin>ic& acaracteristicilor mor.ologice ale

Anzilor clasic(ndu-i ast.el :

%! Anzii Nordici/! Anzii CentraliD! Anzii Sudici

Figura & " iiziunile Munilor AnziSursa:http://gsa%ulletin.gsapu%s.org/content

/122/1$2/1(2/F1.large.!pg


6/33

Anzii Nordici- Cuprinde: Anzii 4enezuelei Colum2iei 0cuadorului 'erului- Sectorul Anzilor Nordici se des.&oar& 1ntre H grade latitudine sudic&

8 "unii 7o=a N=ot situai 1n eBtremitatea sudic& a 0cuadorului; i &rmul

nordic al continentului 8 "area Carai2ilor;! 7a vest este delimitat deOceanul 'acic iar la est 1nainteaz& p(n& la contactul cu C(mpiaOrinoco i 5azinul Amazonian

- Anzii de Nord nu se prezint& su2 .orma unui singur masiv montanorietentat pe direcia NS ci este o succesiune de iruri muntoaseparalele desp&rite de depresiuni sau platouri interioare

- Aceti muni sunt remarcai prin compleBitatea litologic& rocilecristaline al&tur(ndu-se celor sedimentare i vulcanice

- )n Anzii Nordici se 1nregistreaz& cea mai mic& l&ime a lanului andin de%+< ,m

n Anzii Venezuelei seg&sesc dou& lanuri montane ma=ore :Cordiliera Oriental& i Cordiliera

"erida 8 altitudinea maBim& de +


7/33

n Anzii Columbiei eBist& patru lanuri montane paralele8 Cordiliera Oriental& Cordiliera Central& Cordiliera Occidental& iCordiliera Costal&; desp&rite de culoarele tectonice ale Iuviilor

"agdalena Atrato i Cauca! 0ordiliera 4riental - este paralel& cu &rmul pe direcia NS ind separat& de zonalitoral& pacic& prin valea r(ului Atrato iar la est este dilimitat& de valear(ului Cauca - altitudinea medie este de /


8/33

0ordiliera 4riental - situat& la est de valea"agdalena i cea mai lat& 8omedie de D


9/33

Anzii Ecuadorului au o l&ime redus& i prezint& altitudinimari de natur& vulcanic&! Leasupra liniei z&pezii permanente 8 H D


10/33

Anzii Centrali

- au cea mai mare 1ntindere dintre toate su2diviziunile ma=ore alesistemului andin at(t 1n lungime c(t i 1n l&ime 8cc! ?+< ,m peteritoriul 5oliviei;

- se des.&oar& pe .aada pacic& 1ntre H grade latitudine sudic&8"unii 7o=a not; i aproBimativ /* grade latitudine sudic& peteritoriul statelor 'eru 5olivia C#ile i Argentina

-

'etrograa prezint& o mare diversitate: isturi cristaline 8gnaise;intruziuni granitice 82atolii mezozoici; roci sedimentare 8calcaregresii marne argile; i roci vulcanice 82azalte lave porrice tu.uriaglomerate etc!;!

- se remarc& nodul orograc Cerro de 'asco din care se des.ace sprenord nord-vest trei cordiliere 8 desp&rite prin dou& depresiuni

longitudinale tectono-erozive;: 0ordiliera 4ccidental - 1n partea de vest 8paralel& cu &rmulpacic;

0ordiliera 0entral 1ntre valea r(ului "aranon la vest i valear(ului 3uallaga

0ordiliera 0entral sau 0ordiliera Azul la vest de r(ul 3uallaga

i la est de 'iemontul 7a "ontana!


11/33

Figura ' " Anzii 0entraliSursa:http://www.optics.rochester.edu/wor,groups/cml/opt#-/spr12/nan

dini/image/Andes2plateau

2map.!pg

7a sud de Cerro de 'asco p(n& lagrania cu 5olivia i C#ile prezenacordilierelor nu mai este at(t de evident&ca 1n sectorul nordic peruan! eprezint& o

regiune 1n care:- se 1nt(lnesc mai multe v(r.uri de peste

?


12/33

Anzii Sudici- se 1ntind 1ntre /* grade latitudine sudic&

8 'aso de San Francisco; i +H gradelatitudine sudic& din eBtremitatea S0 aar#ipelagului Jierra del Fuego 8araFocului; pe teritoriul statelor C#ile iArgentina

- orientarea lor este NS cu o l&ime medie

ce se menine destul de redus& 8%*+ /


13/33

4ulcani "unii Anzi mai sunt numii i "arele zid vulcanic!$n ansam2lul lor sunt considerati ca ind a doua regiune seismicaa lumii dupa ar#ipelagul =aponez! Pona cea mai seismica se intinde de-alungul gra2enului tectonic al Atacamei si in valea longitudinalac#iliana!

4ulcanii cei mai 1nal>i din lume se aI& 1n Anzi: vulcanul "onte

'issis din 8Argentina; are ?!@@/ m O=os del Salado din 8C#ile; are ?!@@*metri! Ca rezultat al proceselor vulcanice eBist& sol.atarele geizerele i.umarolele!

Figura 1 " ulcanul 4!os del SaladoSursa: http://whenonearth.net/wp$content/uploads/215/#/#5.!pg


14/33

$n decursul istoriei cele mai cunoscute cutremure care s-audes.asurat in in aceasta zona au .ost: Cutremurul din %


15/33

Clima Sistemul andin reprezint& o 2arier& orograc& care oprete

p&trunderea inIuenelor Oceanului 'acic spre interiorulcontinentului! Acestea se limiteaz& la o regiune 1ngust& litoral& i lapoalele vestice ale Anzilor! $nIuenele Oceanului Atlantic a=ung pe

versantul estic al Anzilor 8dar mult mai reduse ca intensitate; datorit&

1n&limilor reduse ale podiurilor i c(mpiilor din estul continentului!


16/33

)n .uncie de altitudine pe teritorul Colum2iei i 0cuadorului se distingmai multe eta=e climatice:

Figura 11 " =!ale climatice Cn *uncie de altitudine 0olum%ia 8i =cuador3Sursa: http://www.slidego.com/res/palooza/world/atinAmericanDeograph?/1EFFF.!pg

1. Tierra caliente reprezint& eta=ul in.erior climatic 8 climat ecuatoriali su2ecuatorial cu dou& anotimpuri! Se eBtinde p(n& la @


17/33

2. Tierra templada 8eta=ul prim&verii venice; se 1ntinde p(n& laaltitudini de % @


18/33

Jr&s&tura cea mai important& a peisa=ului Anzilor Centrali esteariditatea!

"unii Anzi limiteaz& inIuena climatic& a Oceanului 'acic la o.(ie litoral& 1ngust& caracterizat& printr-o ariditate crescut&

8determinat& de curentul rece al 'erului;! )n .ucie de latitudine i oritentarea lanului andin se desting o seride regiuni climatice:1. Climatul tropical semiarid i arid maBim %


19/33

Figura 12 " 0lasifcarea climatic astatului 0hile oppen3

Sursa:https://en.wi,ipedia.org/wi,i/0limate+o*+0hileG/media/File:0hile+map+o*+

0#E(ppen+climate+classifcation.sg

)n Anzii sudici se destingurm&toarele climate principale :1. Climatul su!tropical

8mediteranean; se eBtinde 1n lungul

litoralului c#ilian 1ntre /* grade iH< grade lat! Sudic&! 0stecaracterizat prin prezenaanotimpului ploios 8iarna austral&; cuprecipitaii su2 H


20/33

3idrograaA. Apele curgatoare

Apele care str&2at Anzii se 1ndreapt& spre Oceanul 'acicOceanul Atlantic i "area Carai2ilor! Cursurile de ap& cele mai lungi i cude2it mai 2ogat sunt urmatoarele: Guzas 0smeralds Napo Jigre

Rapura 'utumazo Apure Arauca "eta "agdalena Cauca San Ror=eAtrato Rurua 'urus "adre de Lios 'ilcomazo "aranon UcaMali ioColorado C#ico etc! Maranoneste un aIuent important

al Amazonului curg(nd 1n cea mai mareparte pe teritoriul statului 'eruan!$zvor&te din Anzii 'eruani 8+ *%* m;dintr-un lac glaciar! Acesta i-a sculptatv&i de tip canion cu ad(ncimi medii de+< m! (ul este naviga2il pe circa @


21/33

Uca$ali este aIuentul pe care s-asta2ilit izvorul Amazonului i 1n .unciede acesta lungimea Iuviului deoarecedenumirea propriu-zis& de KAmazon o

cap&t& dup& unirea lui UcaMali cu"aranon ! UcaMali este al doilea aIuentca m&rime al Amazonului dup& "adeirai izvor&te din Anzii 'eruvieni din 7acul$ntMre su2 denumirea de Apurimac! )n2azinul r(ului UcaMali mai eBact 1n cel al

aIuentului Uru2am2a se aI& oraulCuzco i "ac#u 'icc#u ce ne amintescde renumitul imperiu al incailor distrusde conc#istadorii spanioli!

Figura 1& " Eazinul Kuiului Amazon@6urile Maranon 8i s'%eLD$g/


22/33

%. &acurile 'rezena lacurilor pe cuprinsul Anzilor este sla2 reprezentat&! Celemai importante lacuri sunt de origine tectonic& si mai puin glaciar& ivulcanic&! Cele mai impotante lacuri sunt: 7acul "aracai2o 7acul

4alencia 7acul Jiticaca 7acul 'oopo 7acul Fagnano 7acul Na#uel 3uapi7acul 5uenos Aires 7acul 0l "oc#o etc!

&acul Titicaca este de origine tectonic& ind amplasat 1n vestulpodiului sud-american Altiplano pe teritoriul statelor 'eru i 5olivia! Areo supra.a& de @ %


23/33

&acul 'oopo sau 'ariaeste situat 1n S0 de 7acul Jiticaca

1n 'odiul 5oliviei! 0ste un lacsalin la o altitudine de circa D *


24/33

4egetaia 4egetaia andin& prezint& o distri2uie zonal& latitudinal& i nu 1n

ultimul r(nd o eta=are vertical& a vegetaiei! 'rincipalele .ormaii vegetale altitudinale sunt:a3 Bdurile semperirescente cuprinse 1ntre


25/33

e; egetaia ar%usti de tip Rce!a Kce=a respectiv eta=ul tu.&riurilorar2ustive apare su2 .orma unei 2enzi 1nguste care 1n Anzii 4enezuelei sedes.&oar& peste D


26/33

Fauna andin& s-a dezvoltat adapt(ndu-se la condiiile ar2oricole :maimue leneii .urnicarul 2roate ar2oricole =aguarpumapapagali8specii din genul Ara; p&s&ri coli2ri erpi 2oa porcul spinos!

)n regiunile mai uscate de savan& sunt caracteristice: porculspinos .urnicarul cel mare ocelotul i c(teva marsupiale!

Fauna

egiunea montan& andin& 1nalt& depe teritoriul 0cuadorului i din partea

sudic& a Colum2iei este populat& cu speciiendemice de camelide ca : lamadomestic& i lama alpaca de culoareneagr& care au .ost domesticite 1nc& depe vremea incailor din peru ind .olositeca animale de povar& sau pentru 2lan& i

carne guanacul de culoare gal2en-rocat&i vicunia cu 2lan& 2run&-desc#is careduc 1n continuare o via& s&l2atic&! Lintre mami.erele specice regiuniimontane se num&r& ursul cu oc#elari! Se

1nt(lnete i vulturul american sau

condorul ce poate z2ura la o altitudine de

Figura 22 "ama alpac de culoareneagr

Sursa:http://www.shadowwood.co.nz/images/iphone+main.!pg


27/33

Figura 2# "DuanaculSursa:https://conseracionpatagonica.fles.wordpress.com/211/12/!a22$#'.!pg

Figura 2& "


28/33

surse naturale i de su2s 1. Colum!iaeste o ar& cu resurse 2ogate 1n minerale acesteag&sindu-se 1n special 1n "unii Anzi! )n Colum2ia se eBtrage aur arginti platin& i se produce =um&tate din smaraldele din lume! Se eBtrag deasemenea %/+ milioane de tone de c&r2uni! 0Bist& z&c&minte decupru mercur plum2 i mangan! Se eBtrag % milioane de tone de ieii eBist& o mic& producie de gaze naturale!

2. *anacoc(a + 'eru, Situat 1ntr-un mediu am2iant mai mult dec(tinospitalier respectiv 1n&limilepr&p&stioase ale Anzilor z&c&m(ntulauri.er de la Vanacoc#a constituieeBploatarea minier& situat& la cea mai

mare altitudine din 1ntreaga lume!0Bploatarea 1n sine se eBtinde pe osupra.a& total& de peste %


29/33

'opulaia i aez&rile )n Anzi populaia are o distri2utie.oarte inegal&! Ast.el 1n timp ce eBist& 1ntinsesectoare aproape lipsite de populaie at(t

1n regiunile =oase cu clim& tropical& ivegetaie 2ogat& c(t i pe platourile 1naltearide 8 de eBemplu 'una de Atacama;platourile 1nalte semiaride propriceagriculturii i cu 2ogate z&c&minte deminereuri sunt relativ 2ine populate! )nAltiplano 5oliviana se eBemplu culturileagricole urc& p(n& la peste H


30/33

'latourile 1nalte andine au .ost sediul unor str&lucite civilizaiiprecolum2iene: inca& 8ce mai stralucit& civilizaie precolum2ian&al&turi de cea aztec& c#i2c#a i altele! 0Bist& numeroase vestigii aleacestor civilizaii: la Cuzco 8.osta capital& a $mperiului $nca; "ac#u

'icc#u Wuito i altele!

Figura 2) " Machu BicchuSursa:https://ro.wi,ipedia.org/wi,i/M

achu+BicchuG/media/File:'+$+Machu+Bicchu+$+;uin+2)+$

+edit.!pg

"ac#u 'icc#u este o .ortareataeBtraordinara prin constructia eiingenioasa o cetate .orticata! Se pare cain secolul al X$$-lea populatia incasa s-aadapostit prin acele locuri si a construit unorasel menit sa pazeasca oamenii si

proiectat ast.el incat sa reziste oricaruiatac! Forma respectivei constructii eraaceea a unui la2irit mai mult decatintortoc#eat din piatra care ar pututdescura=a orice intrus! 7a2irintuladapostea palate regale casele simple aleoamenilor culturile lor pietele etc!Lescoperit a2ia in secolul al XX-lea acestaa .ost numit "ac#u 'ic#u!


31/33

Un mister din "ac#u 'ic#u este reprezentat de reteaua uimitor de2ine construita de drumuri si poduri! Le ce este acest aspect uimitorY'entru ca la vremea cand cetatea a .ost .acuta roata nu .usese inca

descoperitaZ Cercetatorii au gasit %?!


32/33

Concluzii Situa>i de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud Anzii Cordilieri cu

o lungime de * + muntos din lume! Anzii traverseaz& apte state [ 4enezuela Colum2ia 0cuador 'eru

5olivia C#ile i Argentina i au o l&>ime de p(n& la @ul muntos include unele dintre cele mai 1nalte v(r.uride pe '&m(nt Aconcagua aIat 1n Argentina cu o 1n&l>ime de ? ?/metri deasupra nivelului m&rii!

)n Anzi se aI& cel mai 1nalt vulcan din lume [ O=os del Salado situatla grani>a din C#ile i Argentina cu o 1n&l>ime de ? @D de metri dar ial>i peste +< de vulcani cu 1n&l>imi ce ating ?


33/33

5i2liograe Cezar C! G#erasim 8/

Documents

Muntii Anzi