Nr.2 ● iunie-septembrie 2009

● se distribuie gratuit

Buletin informativ editat de elevii Scolii Generale „Vladimir Streinu” – Teiu

in cadrul Proiectului National «   e-Vacanta   !   »-Editia a IV-a

Mesaje de suflet pentru Buletinul Informativ

«Muguri de Tei» «Harnicilor şi talentaţilor colaboratori

ai Buletinului informativ cu nume poetic,

profesoarei Corina Ciobanu, sufletul acestei

aparitii pe care o tipăresc, gânduri frumoase

in prag de

vacanta. În satul argeşean renaşte spiritul

poetic ca un semn că celebrul înaintaş al

elevilor de azi, Vladimir Streinul, îi veghează

tutelar din înălţimi albastre. Să fie aproape

de ochii şi inima cititorilor acest nou număr

dintr-o

Mircea Micu

publicatie care onorează şi şcoala şi colaboratorii care au scos-o la lumina.»

Cele mai frumoase amintiriale mele sunt legate de şcoala

noastră din Teiu. Am învăţat

pe băncile ei, am avut dascăliminunaţi, de regăsit la Piteşti,

precum dl. Vasile Fălcescu şi

dna Maria Ilie (română), MiaCană (matematică), dna Budună

(rusă), dl. Nania (fizică), dl. Plopeanu (istorie), dna Pătraşcu

(geografie şi istorie), dniiToader şi Iriminoiu (sport) ş.a..

Pentru o scurtă perioadă am fost şi profesor aici. Dacă în anii de şcoală (precis în clasa

a 7-a) a înmugurit vocaţialiterară, mai apoi, ca profesor

aici, mi s-a cristalizat concepţia filosofică. Poate şi pentru că

treceam zilnic pe lângă casa lui Vladimir Streinu, mergând

acasă pe Valea Mozacului.Fiţi ambiţioşi, dragi copii, şimândri de comuna noastră!

Jean Dumitraşcu

• Muguri de tei

.

''Aici m-am nascut, aici am familia si tot aici imi desfasor activiTatea din anul 1975.

Consider ca aceasta comuna s-a dezvoltat intr-adevar in ultimul timp: infrastructura rutiera, asfaltul si pietruirea drumurilor principale si a ulitelor laterale, crearea retelei de telefonie automata, reabilitarea sistemului de iluminat public, derularea proiectului de alimentare cu apa care se apropie de final, inclusiv satul Lesile cu propria sursa de apa potabila.

Reabilitarea scolii de centru cu un proiect in valoare de 19 miliarde, infiintarea Centrului PAPI(Punct de Acces Public la Informare) si a cabinetului de informatica la scoala de centru( urmand scoala de la Lesile), preocuparea permanenta pentru imbunatatirea pasunilor comunale in scopul asigurarii hranei animalelor comunitatii, asigurarea apei

necesare, fertilizarea si intretinerea anuala a acestor pasuni.

In general, ocupatia de baza o reprezinta agricultura.

Proiectul “E Vacanta” va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra generatiei tinere, in primul rand, care va avea parte de o alta orientare si o baza solida de informatie in viitor.

Imi face placere sa iau parte la proiectul “E-vacanta!” la care am participat si anul trecut pentru ca Internetul ofera o orientare cu totul noua, creand posibilitatea de a accesa orice fel de informatie chiar si de ultim moment.

In urmatorii 10 ani consider ca aceasta comuna va avea o fata noua cu conditia realizarii tuturor proiectelor existente si intocmirea altor proiecte noi cu impact economic si social.

Printre imbunatatirile ce necesita a fi aduse comunei ar fi in primul rand reteaua rutiera care este necesar sa fie asfaltata, crearea sistemului de canalizare. Indeplinind aceste conditii, vom avea posibilitatea de a atrage investitori pentru o dezvoltare puternica a comunei. ''

Viceprimar, Cirstea Gheorghe

Articol realizat de catre elevele:

Marinica Elena, Bumbac Siomona

C

Câteva repere despre

satul meu

natal Comuna Teiu este

aşezată în sud - estul judeţului Argeş, într-un punct imaginar realizat

Ai carte, ai parte!âţi mai credem în să fie şi comunitatea care şi să intervenim la timp.aceste vorbe? trebuie să asigure condiţii Greşeşte şi societateaÎn societate de astăzi bune de studiu elevilor, care manifestă aparent

de intersecţia paralelei450 din emisfera nordică cu est-meridianul 250,la 9 Km de autostradaBucureşti - Piteşti,socotiţi de la kilometrul 84, unde se află şi un indicator de circulaţie; de

când de cele mai multe ori„banul vorbeşte”, ai crede că înveţi în zadar.

Fiecare copil este o bucurie, o minune a vieţii atunci când vine pe lume, o rază de lumină şi speranţa familiei.

Vin apoi grijile părinţilor - cu ce să-l hrănească ,cum să-l ocrotească şi să-l îndrume pentru a creşte drept, cinstit şi corect.

A mers la grădiniţă , a făcut primii paşi în lumea organizată a cunoaşterii.

A venit la şcoală în clasa I, a început drumul în viaţă care, dacă este început bine, va duce la rezultate bune.

Şcoala, familia, societatea trebuie să-i trateze pe copii aşa cum se cuvine, să le ofere condiţii decente de studiu, o viaţă familială frumoasă şi o atmosferă prietenească, de colaborare şi afecţiune reciprocă.

Ca dascăli avem misiunea de a face tot ceea ce este posibil să-i îndrumăm pe elevi să înveţe pentru a-şi croi drum bun în viaţă. Alături de şcoală trebuie

o şcoală bine întreţinutăavând în vedere că în mediul rural şcolile dispun de mai puţine dotări faţă de şcolile din mediul urban.

Familia are şi ea rolul ei foarte important în viaţa şcolarului. În familie copilul îşi petrece cea mai mare parte din timp.

Împovăraţi de grijile cotidiene, părinţii uităuneori să zâmbească, să se bucure de realizările copiilor. Părinţii trebuie să se implice mai mult în viaţa şcolii, în luarea deciziilor importante ale unităţii de învăţământ, să vină cu sugestii în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ.

Avem copii minunaţi. Dar nu este de ajuns să-i hrănim şi să-i îmbrăcăm, trebuie să avem permanent în vedere situaţia lor la învăţătură şi la disciplină.

Uneori, copiii greşesc din teribilismul copilăriei. Greşim şi noi, dascălii, când, uneori, nu ştim să pătrundem în sufletele lor, să le înţelegem problemele

grijă faţă de copii dar nule creează cele mai bune condiţii de studiu, de trai decent şi nu intervine prudent acolo unde mediul familial atacă integritatea copilului.

Trebuie să încercăm şi mai ales să reuşim să dezvoltăm copiilor atitudini pozitive faţă de semeni şi faţă de ei-înşişi, toleranţă, responsabilitate, rigoare.Trebuie să-i ajutăm să înţeleagă eficienţa unei vieţi sănătoase şi echilibrate.Să stimulăm potenţialul creativ al copilului! Să le modelăm sufletul şi mintea!

Şi să nu uităm că, învăţând, ne putem realiza idealurile în viaţă şi peste ani, când ei îşi vor fi atins visurile, vom putea afirma cu mândrie „ Aceştia aufost elevii noştri! Noi i-am învăţat să ajungă ceea ce sunt astăzi... Oameni!”

Şi să sperăm că într-o bună zi „învăţătura” va deveni averea cea mai de preţ pentru fiecare.

Învăţătoare,Florenţa Cîrstea

aici, pe o şosea asfaltatăce trece prin satele Ciupa Mănciuleşti şi Ciupa Lagăr, se ajunge în localitatea Teiu. Comuna Teiu este alcătuită din mai multe sate: 1 - satul Teiu - Vale, 2. - satulTeiu - Deal, 3. - satul Leşile.

Comuna are o suprafaţă de 44 de kmpătraţi fiind astfel o comună de dimensiune medie.

La ultimulrecensământ populaţia comunei era de 1839 de locuitori dintre care 750 de pensionare ceea ce însemnă un procent de 40% populaţie inactivă. Din populaţia activă majoritatea se ocupă, cu agricultura,deoarece relieful este predominant de câmpie, aici cultivându-se grâu, porumb, ovăz, floarea soarelui, dar şi plante furajere precum lucerna sau trifoiul.

Micu Laurenţiu

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •32

BisericidinComunaTeiu

''Teiu este o comuna linistita, marea majoritate a locuitorilor sai fiind agricultori si spera ca urmasii lor, copii, sa-si dezvolte un viitor prin intermediul scolii.

Exista o stransa legatura intre colectivul de cadre didactice si Politie.

Orice initiativa a cadrelor didactice sau a elevilor scolii ne bucura nespus acestia dand dovada ca se inceraca o reorientare a tinerilor catre nou si o mai mare perspectiva in alegerea locurilor de munca.

Speram ca in proiect sa fie implicati cat mai multi elevi, mai ales cei proveniti din familii dezorganizate in sensul de a-i forta sau obisnui pe parinti sa adopte o noua gandire si un comportament demn in societate.

Intodeauna comunitatea privita in ansamblul ei ne indica o parere de bine dar trebuie acordata o atentie sporita colaborarii dintre institutiile locale.

Exista si un segment negativ dar comunitatea trebuie sa inteleaga ca este de datoria ei sa orineteze populatia spre un viitor luminos.

Rolul politistului nu este doar acela de a reprezenta legea, apasatorul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului ci este si el, inainte de toate, om.

In comunitatea in care ne desfasuram activitatea, alaturi de scoala si reprezentantii comunitatii locale, avem un rol hotarator in schimbarea mentalitatilor si al comportamentului agresiv de care dau dovada unele persoane.

Nu am mai luat parte la un astfel de proiect dar ne bucura aceasta initiativa.

Ca peste tot in lume, avem de-a face cu tot felul de oameni care nu respecta regulile generale de conduita lasand fals sa se creada ca politistul reprezinta cauza succeselor sau insucceselor acestora.

In tara, ca si in lume, exista in permanenta o stare de ambianta si liniste publica dar, uneori, anumite persoane tulbura climatul de ordine publica doar pentru a se distra ori in urma consumului de substante halucinogene.

Iar pentru toate acestea noi, toti, comunitatea locala in totalitatea ei, trebuie sa luam masuri pentru a ne crea un climat favorabil demn de niste viitori europeni.''

Sef Post Politie, ag. Sef adjunct, Matei Sorinel

Ajutor Sef Post, Agent Badea Liviu

Realizat de catre elevele: Micu Diana,

Nedelcu Diana

Şcoala Generală „Vladimir Streinu” •

5

Destinul luiVladimir STREINU în cărţile lui Vasile R. FĂLCESCU

(RECENZIE)

Despre proiectele de o viaţă ale profesorului Vasile Fălcescu nu poţi vorbi în câteva rânduri. Ele încep din tinereţe şi sunt legate de o comună din sudul judeţului Argeş cu bogată tradiţie culturală dar şi cu frământări dureroase. „După o scurtă perioadă de activitate în capitală, s-a stabilit definitiv în comuna Teiu - cuib blestemat şi misterios al strămoşilor săi, părăsit de tatăl său”. S-a dăruit şcolii în calitate de profesor de limba şi literatura română şi de director coordonator. Fiind profesor şi teian după tată, s-a integrat în viaţa spirituală a satului dar, marea sa pasiune a fost opera lui Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), fiu al comunei Teiu. Pe vremea când profesorul Vasile Fălcescu îşi lega destinul de al lui Vladimir Streinu acesta era receptat ca „duşman de clasă” şi „deţinut politic”- condamnat pentru uneltire, alungat din învăţământ dar mai întâi din satul natal Teiu, (din 5 februarie 1949) pe care nu l-a mai revăzut niciodată. Poate acest destin zbuciumat şi nedrept l-a îndemnat pe profesorul Fălcescu să se apropie de opera lui Streinu. Numai cugetul său, ispitit de pofta de luptător l-a încurajat să bată la uşa autorităţilor comuniste pentru redarea lui Vladimir Streinu circuitului spiritual pe care îl merita. Chiar dacă demersurile profesorului au vizat un spaţiu restrâns, pentru început la nivelul comunei, acesta a devenit de nivel naţional. În fiecare an, în jurul datei de 23 mai, începând din anul 1971 până în prezent, Teiu a devenit loc de pelerinaj pentru oameni importanţi ai culturii româneşti. Sâcâit de insistenţele profesorului Fălcescu, fostul Prim Secretar al Comitetului Judeţean de Partid Argeş, Gheorghe Năstase, a luat hotărârea înfiinţării Societăţii Culturale şi a Casei Memoriale cu numele scriitorului. Inaugurarea Societăţii Culturale a avut loc în luna noiembrie 1971. Din documentele care aparţin lui Vasile Fălcescu aflăm care au fost personalităţile care au participat la inaugurare şi altele care au venit şi revenit în mijlocul teienilor scoţând din anonimat comuna Teiu. Le vom aminti la timpul potrivit. În anul 2008 dascălul teian publică a patra carte dedicată lui Vladimir Streinu. Câtă dăruire faţă de un ideal! Cu greu smulgi vreo mărturie despre aventura cercetării, scrierii şi publicării a patru cărţi dedicate unei personalităţi în casa căruia a poposit doar de câteva ori dar, de o viaţă locuindu-i spaţiul spiritual. În rândurile următoare vom elabora noi înşine o descriere a celor patru cărţi monografice.

Multe materiale au fost publicate în presa locală sub forma unor articole dar, în anul 1998, profesorul Fălcescu publică prima carte intitulată „Teiu- cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu”. (Ed. Didactica Nova, Piteşti). Apariţia cărţii a fost susţinută financiar de Consiliul Local Teiu. Atât autorul cât şi consilierii locali sau învăţătoarea Dumitra Lică, primarul comunei, văzând cu câtă greutate se strâng banii pentru un gest cultural, temându-se probabil că viitorul nu le va mai permite asemenea fapte, au purces la selectarea bogatului material adunat pentru mai multe volume impunând cărţii forma unei monografii a comunei Teiu cu referire la valorosul fiu al său, Vladimir Streinu, sau a unei monografii „Vladimir Streinu” cu referiri monografice la comuna Teiu. Această strategie nu ştirbeşte cu nimic strădania profesorului Fălcescu ci din contră arată subtilităţile la care trebuie să recurgi pentru a împlini un act cultural. Am constatat acest lucru din structura cărţii şi l-am interpretat, sper eu, cu obiectivitate. Trebuie remarcat din capul locului că „Teiu- cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu” este o carte scrisă temeinic, având la origine nenumărate documente cercetate şi nu lasă impresia unei lucrări de circumstanţă. Vom demonstra pe parcurs că fiecare volum dedicat lui Vladimir Streinu conţine un bogat material biobibliografic care scoate la lumină opera şi personalitatea poetului şi criticului teian venind în sprijinul oricărui căutător al comorii spirituale streiniste.

Vorbind despre primul volum menţionăm strădania autorului pentru înfiinţarea Casei Memoriale Vladimir Streinu, a Societăţii Culturale „Vladimir Streinu” şi a Universităţii Populare, a organizării fiecărei manifestări comemorative dar şi personalităţile de prim rang ale spiritualităţii româneşti care au păşit în repetate rânduri în comuna Teiu, girând prin gestul lor valoarea acestor acţiuni.

Păstrând coordonatele lirice, doar este vorba de un poet, autorul consideră ca numele comunei Teiu este dat de pădurea de tei „din partea de miază-noapte a ei” unde „stă falnică o pădure cu cerbi şi căprioare, cu stejari drepţi şi ulmi care-n ramuri se-mpreună” amintind de „temutul vânător”, Vladimir Streinu, care:

„Cu flinta grea, cu tolbă şi corn la cingătoare/ Păşea în văzul lumii la crunta vânătoare”.Deşi, încă din anii tinereţii, Vladimir Streinu era un poet prolific nu s-a lăsat amăgit de magia versurilor publicate în volum, determinându-l pe Eugen Lovinescu în anul 1927 să spună că „dintr-o economie artistică împinsă până la avariţie, domnul Vladimir Streinu nu şi-a adunat încă poeziile în volum”. Noi suntem tentaţi să credem că doar exigenţa criticului Streinu a dictat amânarea publicării volumului pe care îl pregătise abia în ultimii ani ai vieţii. Respectând

dorinţa tatălui său, fiica poetului, actriţa Ileana Iordache Streinu, a tipărit postum volumul de versuri „Ritm imanent” (Ed. Eminescu, 1971).Partea a doua a cărţii „Teiu- cuibul părăsit al lui Vladimir Streinu” dezvăluie câte

puţin din laboratorul streinist al profesorului Fălcescu. Chiar dacă aminteşte doar tangenţial despre „poezia lui Vladimir Streinu”, despre poezia în viziunea poetului, despre perioadele creaţiei poetice, suntem asiguraţi că în următoarele volume vor fi dezbătute pe larg toate problematicile propuse. Aşa se va întâmpla.În anul 2005 apare „Viaţa lui Vladimir Streinu” (Ed. Tiparg, Piteşti).

Este o carte monografică fără preţiozităţi inutile, fără adaosuri imaginate, nimic romanţat sau poetizat. Nu excelează în speculaţii. Este o lucrare tehnic-literară care presupune multă răbdare, dăruire, studiu în arhive şi biblioteci căutând izvoarele care definesc portretul uman şi spiritual al lui Vladimir Streinu.

Din genealogia familiei Şerban Dragne Iordache, tatăl scriitorului aflăm că Nicolae Şerban Iordache, cel ce va fi cunoscut în literatură cu pseudonimul Vladimir Streinu (din anul 1921) s-a născut la 23 mai 1902 în cătunul Teiu Nou, plasa Cotmeana-Gălăteşti, Argeş. Copilul a fost „înfăţişat” (martorilor) şi declarat de Şerban Iordache, tatăl său1. Era al şaptelea copil, din nouă, al lui Şerban şi al Neacşei Iordache. Tragediile nu i-au ocolit pe Şerban şi Neacşa pentru că, din comoara lor cea mai de preţ, copiii, patru au murit de mici. Nu putem trece peste momentul căsătoriei (data lipseşte) cu Elena Vasiliu, născută la 4 mai 1903 în Baia de Aramă, jud. Mehedinţi, în urma acestei căsătorii, la data de 1 iulie 1930 născându-se, la Găieşti, Maria Elena, (ulterior Ileana Iordache- numele de actriţă la Teatrul Naţional Bucureşti. Tragedia familiei este evocată şi în alte câteva capitole peste care lectorul nu poate trece. Rânduri emoţionante vorbesc despre evoluţia „ţăranului ajuns moşier” Şerban Iordache, om harnic şi iubitor de pământ care s-a „înstărit” primind dotă de la tatăl său şi de la al şotiei câteva pogoane de pământ, înmulţindu-le muncind „cu soţia pe câmp din zori şi până în noapte. Secera târându-se pe genunchii legaţi cu obiele şi piei de oaie”.

Trece prin reformele începutului de secol XX, vânzând, cumpărând, pierzând şi câştigând după cum ştia să-şi învârtă socotelile în economia capitalistă. Cea mai grea afacere pe care nu a mai putut-o controla a fost după februarie-martie 1945 când comuniştii declanşaseră „reforma agrară” prin care expropriaseră toate moşiile. Nicolae Iordache (Vladimir Streinu) vine să-şi avertizeze părinţii şi fratele

despre dezastrul care va urma. Era februarie 1949, ultima dată când a mai văzut satul natal.

Pe 18 martie 1950 ţăranul-moşier Şerban Iordache moare la Piteşti, bătut, cu dinţii de aur scoşi cu patentul. Pentru ce putea să sufere mai mult? Pentru durerile fizice, pentru munca sa investită în averea care încăpea pe mâinile comuniştilor, pentru familia îndurerată şi rătăcită de urgiile vremurilor?

De universul natal Vladimir Streinu se „înstreina” tot mai mult fiind chemat de sirenele care îl ademeneau prin farmecul literelor rămânând pe alte meleaguri „în căutarea marii himere”- poezia. Prin momentele importante ale vieţii sale ne conduce condeiul stăruitor al

profesorului Fălcescu. Bibliografia cercetată, convorbirile notate sau înregistrate pe bandă de magnetofon, evocările prietenilor şi colegilor ne dă convingerea că „itinerariul” prin viaţa lui Vladimir Streinu ilustrează transformările, uneori fericite, alteori chinuitoare care au intervenit în viaţa lui.Volumul „Vladimir Streinu şi himera poeziei” apărut în anul 2008 la Editura

Tiparg din Piteşti a fost lansat cu ocazia comemorării lui Vladimir Streinu din data de 5 iunie 2008, iar în Caietele Vladimir Streinu nr. 1 din 2006, însuşi autorul a prezentat o parte din conţinutul volumului astfel încât astăzi considerăm că nu mai este necesară decât o prezentare enunţiativă.A patra carte dedicată lui Vladimir Streinu a apărut tot în anul 2008 la aceeaşi

editură „Tiparg” şi se numeşte „VLADIMIR STREINU evocat de contemporani”. În primul capitol autorul refoloseşte unele jaloane biobibliografice, pe

care le-am întâlnit şi în celelalte cărţi, oferind cititorului înlesnirea de a avea la îndemână datele cronologice mai importante ale operei şi vieţii lui Vladimir Streinu.

În capitolul II aflăm ce însemna să demolezi prejudecăţile autorităţilor comuniste, cum să reabilitezi o personalitate culturală care s-a înstrăinat chiar şi de familie pentru împlinirea idealurilor sale doar cu vina de a fi fost fiul unor ţărani înstăriţi prin munca lor sau pentru simpatiile politice faţă de un partid care răspundea idealurilor sale.

La un an de la moartea scriitorului, pe 28 noiembrie 1971, se constituie Societatea Culturală „Vladimir Streinu” în comuna Teiu, judeţul Argeş. Câteva personalităţi importante ale culturii naţionale evocau personalitatea lui Vladimir Streinu dar nu uitau să mulţumească, conform obiceiului, organelor de partid şi de stat care au ajutat sau mai bine zis nu au

1 Vasile R. Fălcescu, Viaţa lui VLADIMIR STREINU, Ed.Tiparg, Piteşti, 2008, pg.10.

obstrucţionat asemenea manifestări. Din speech-urile celor prezenţi la întâlnirile comemorative, profesorul Vasile Fălcescu a extras pe cele mai relevante, conturând personalitatea lui Vladimir Streinu în viziunea contemporanilor săi şi importanţa înfiinţării Casei Memoriale şi a Societăţii Culturale „Vladimir Streinu”.

„De-acum înainte, datorită acestei societăţi, comuna dumneavoastră (Teiu) va ocupa pe lista ţării acelaşi loc pe care-l ocupă alte comune, în care se găsesc asemenea societăţi, asemenea case memoriale. Aşa cum în Moldova avem satul Mirceşti, unde este înmormântat Vasile Alecsandri, aşa cum în aceeaşi Moldovă avem satul Ipoteşti, unde s-a născut Mihai Eminescu, aşa cum în Transilvania avem satul Hordou, unde s-a născut poetul George Coşbuc, tot aşa şi în această comună, de-acum înainte, va creşte o lumină nouă, o flacăra mare, care este flacăra amintirii lui Vladimir Streinu şi-n acelaşi timp, o flacără pentru cultura românească, pentru arta românească”2.

Cu aceeaşi ocazie s-au făcut câteva propuneri concrete: - alcătuirea unei monografii ştiinţifice a satului Teiu; - alcătuirea unui plan de culegere a folclorului din acest sat; - să se facă o strânsă anchetă dialectală în acest sat, aşa de curat româneşte, aşa de reprezentativ pentru această zonă a ţării; - o şcoală de aici din Teiu să poarte numele „Vladimir Streinu3”. Cu ocazia inaugurării Casei Memoriale, în data de 28 mai 1972, Şerban Cioculescu anunţa că „un mănunchi de cercetători (de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”), împreună cu mine (S.C.)ne-am luat angajamentul să tipărim întreaga operă a lui Vladimir Streinu”. În acelaşi discurs spunea: „întocmai ca pentru marii noştri clasici, Eminescu, Caragiale, Creangă, nici un rând din cele scrise de Vladimir Streinu nu trebuie să se piardă” (…) lectura atentă a lui Vladimir Streinu este şi o şcoală a gustului, e un prilej de educaţie estetică”.

Propuneri, promisiuni, s-au făcut cu ocazia fiecărei comemorări dar, puţine s-au materializat. O pseudomonografie a comunei Teiu a fost realizată, aşa cum am menţionat la început, de către profesorul Fălcescu care, constrâns de condiţiile materiale ale comunităţii a trebuit să combine monografia comunei Teiu cu monografia Vladimir Streinu. Despre tipărirea întregii opere nu ştim să se fi realizat încă, iar rândurile scrise de Vladimir Streinu parcă au avut şi ele soarta “înstreinatului” fiu al comunei Teiu. Trebuie să menţionăm că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul şi nu în ultimul rând al greutăţilor financiare, s-au găsit oameni care au scos din buzunarul lor sumele necesare tipăririi cărţilor menţionate, Mihai Popescu – primar si fiu al satului şi inginerul Gelu Muja, iar entuziasmul profesorului Fălcescu a fost molipsitor în rândul generaţiei tinere. De câţiva ani s-au implicat în mişcarea streinistă fii ai satului care, la vârsta primelor comemorări aveau 2-3 ani. Revista ARGEŞ condusă de scriitorul Jean Dumitraşcu - fiu al comunei Teiu, a găzduit nenumărate eseuri dedicate lui Vladimir Streinu, a organizat Concursul naţional de critică şi istorie literară “Vladimir Streinu” care a ajuns la Ediţia a IV-a, organizatorii propunându-şi relansarea cercetării vieţii şi operei lui Vladimir Streinu. Concursul se desfăşoară pe două secţiuni: critică literară şi istorie literară, ambele având ca tematică pe Vladimir Streinu. Tot prin grija lui Jean Dumitraşcu, de patru ediţii apare, în

2 Din discursul Prof. Dr. Vasile Netea- istoric, scriitor, cu ocazia constituirii Societatii Culturale “Vladimir Streinu” în satul natal, Teiu, în 28 noiembrie 1971. 3 Din discursul profesorului George Muntean.

cadrul Centrului Cultural Piteşti, revista „Caietele Vladimir Streinu”. Analizând cele patru cărţi ale profesorului Fălcescu putem considera că materialul biobibliografic adunat, cercetat şi publicat reprezintă un material de studiu ordonat, o ofertă generoasă pe care o dăruieşte celor interesaţi de opera lui Vladimir Streinu.

Nicolae EREMIA

O

Avem nevoie de schimbare

ricine a predat într-o şcoală din mediul rural, a putut vedea cu ce mari

probleme se confruntă aceasta, dar prea puţini s-au întrebat care este cauza

blocajelor şi a disfuncţionalităţilor, şi şi mai puţini şi-au propus să schimbe

ceva. Şcolile din mediul rural sunt caracterizate de izolare, sărăcie şi

lipsa oportunităţilor de succes profesional pentru absolvenţi săi - oricum lipsiţi de

posibilităţi materiale şi mai ales de interes. Pentru remedierea acestor probleme,

managerii şi cadrele didactice trebuie să înţeleagă că fiecare dintre ei devine agentul

schimbării

şi împreună să stimuleze schimbarea de mentalitate la nivelul

şcolii.

Elementele cheie pentru producerea unei reale schimbări ar consta în

dezvoltarea de programe, de pe urma cărora şcolile

să-şi îmbunătăţească baza materială, de la infrastructură până

la materiale didactice moderne, participarea la programe educaţionale în urma

cărora să se adopte o modalitate de predare- învăţare interactivă, modernă, bazată pe

elev, care să devină din obiect - subiect al demersului didactic şi mai ales, implicarea

familiei

şi a comunităţii în viaţa şcolii prin participarea la diverse activităţi iniţiate de către

aceasta, cu urmări benefice în îmbunătăţirea relaţiilor şcoală - comunitatea –familie.

Multe şcoli cu efective reduse de elevi şi personal se plâng de problemele cu care se

confruntă, dar in acelaşi timp, nu folosesc energiile şi resursele prezente la nivelul

comunităţii, fie ele cât de mici. S-a demonstrat că în şcolile rurale, care au participat

sub orice formă la implementarea de proiecte, schimbarea a început

să se facă simţită. S-a îmbunătăţit baza materială, s-a îmbunătăţit comunicarea şcoală-

comunitate, elevii şi cadrele au devenit mai responsabile şi mai conştiente de rolul

lor. Într-un cuvânt s-a produs schimbarea de care era nevoie.

În concluzie, putem spune că pentru schimbare şi pentru un management

educaţional de succes în mediul rural trebuie să învăţăm trei cuvinte: inovare,

implicare, parteneriat. Director, prof.. Mirela Pandrea

““MUGURI DE TEI”- BULETIN INFORMATIV, NR. 3-IUNIE-SEPTEMBRIE 2009

Redacţia

Redactori:

Elena Marinica

Secretar redacţie:

Micu Diana

Membri redacţiei: Alina Babarogu, Diana Nedelcu

Alina Doandă

Elena Marinica

Culegere texte: Daniel Bumbac,Catrinel Dobre, Simona

Bumbac

Grafica: prof. Corina Ciobanu

Colaboratori: Biblioteca Locală - Teiu, Argeş

Primăria Comunei Teiu

Telefon/fax:

0248/698.645;

0751/505.329

Email: scoalateiuarges@yahoo. com