52

împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

  • Upload
    others

  • View
    7

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în
Page 2: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 2pagina 2pagina 2pagina 2pagina 2

Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în limbaFragment din singura poezie cunoscutã scrisã în limbaFragment din singura poezie cunoscutã scrisã în limbaFragment din singura poezie cunoscutã scrisã în limbaFragment din singura poezie cunoscutã scrisã în limbagermanã de Mihai Eminescugermanã de Mihai Eminescugermanã de Mihai Eminescugermanã de Mihai Eminescugermanã de Mihai Eminescu, Prof. Tibor Lichtfuss;

Pag. 5: GeburtstagsüberraschungGeburtstagsüberraschungGeburtstagsüberraschungGeburtstagsüberraschungGeburtstagsüberraschung, Helene Rieser;

Pag. 6: Kisfiam, én nem lennék olyan büszke ráKisfiam, én nem lennék olyan büszke ráKisfiam, én nem lennék olyan büszke ráKisfiam, én nem lennék olyan büszke ráKisfiam, én nem lennék olyan büszke rá, pr. Makay Botond;

Pag. 9: Conscripþia din Sasca Montanã, din anul 1828Conscripþia din Sasca Montanã, din anul 1828Conscripþia din Sasca Montanã, din anul 1828Conscripþia din Sasca Montanã, din anul 1828Conscripþia din Sasca Montanã, din anul 1828;

Pag. 16: Coroniþa lui TCoroniþa lui TCoroniþa lui TCoroniþa lui TCoroniþa lui Tuthankamonuthankamonuthankamonuthankamonuthankamon, dr. Dana Antoaneta Bãlãnescu;

Pag. 18: TTTTTutanchamuns Kränzchenutanchamuns Kränzchenutanchamuns Kränzchenutanchamuns Kränzchenutanchamuns Kränzchen, dr. Dana Antoaneta Bãlãnescu;

Pag. 20: La petite couronne de TLa petite couronne de TLa petite couronne de TLa petite couronne de TLa petite couronne de Tuthankamonuthankamonuthankamonuthankamonuthankamon, dr. Dana AntoanetaBãlãnescu;

Pag. 22: Biographie. Ein FreundBiographie. Ein FreundBiographie. Ein FreundBiographie. Ein FreundBiographie. Ein Freund, Prof. Dr. Johann Bettisch;

Pag. 25: Un intelectual orãviþean ºi un european: drUn intelectual orãviþean ºi un european: drUn intelectual orãviþean ºi un european: drUn intelectual orãviþean ºi un european: drUn intelectual orãviþean ºi un european: dr. Ioan Creþiu. Ioan Creþiu. Ioan Creþiu. Ioan Creþiu. Ioan Creþiu(1928 - 2009)(1928 - 2009)(1928 - 2009)(1928 - 2009)(1928 - 2009), dr. Ionel Bota;

Pag. 27: Sehr geehrter Herr Prof. D.DrSehr geehrter Herr Prof. D.DrSehr geehrter Herr Prof. D.DrSehr geehrter Herr Prof. D.DrSehr geehrter Herr Prof. D.Dr. Gerhard Sperl, sehr geehrte. Gerhard Sperl, sehr geehrte. Gerhard Sperl, sehr geehrte. Gerhard Sperl, sehr geehrte. Gerhard Sperl, sehr geehrteKollegen der EisenstraßeKollegen der EisenstraßeKollegen der EisenstraßeKollegen der EisenstraßeKollegen der Eisenstraße, Prof. Dolores Weisz und Univ.-Assist.Cristian Rudolf;

Pag. 30: Egy név metamorfózisaEgy név metamorfózisaEgy név metamorfózisaEgy név metamorfózisaEgy név metamorfózisa, pr. Makay Botond;

Pag. 31: Purtãtorul de cuvânt al cruciiPurtãtorul de cuvânt al cruciiPurtãtorul de cuvânt al cruciiPurtãtorul de cuvânt al cruciiPurtãtorul de cuvânt al crucii, Nicolae Sârbu;

Pag. 32: TTTTToate drumurile duc la Toate drumurile duc la Toate drumurile duc la Toate drumurile duc la Toate drumurile duc la Tomaomaomaomaoma, Nicolae Sârbu;

Pag. 33: Cugetãri ºi reflecþiiCugetãri ºi reflecþiiCugetãri ºi reflecþiiCugetãri ºi reflecþiiCugetãri ºi reflecþii, Nikolaus Rudolf Pilly;

Pag. 34: Multiculturalitate în Banatul Montan ºi creaþiile în metal aleMulticulturalitate în Banatul Montan ºi creaþiile în metal aleMulticulturalitate în Banatul Montan ºi creaþiile în metal aleMulticulturalitate în Banatul Montan ºi creaþiile în metal aleMulticulturalitate în Banatul Montan ºi creaþiile în metal aleetniei rromeetniei rromeetniei rromeetniei rromeetniei rrome, Loredana Kilvanya, Prof. Dolores Weisz;

Pag. 40: Turn de alimentare furnal, microhidrocentralã BocºaTurn de alimentare furnal, microhidrocentralã BocºaTurn de alimentare furnal, microhidrocentralã BocºaTurn de alimentare furnal, microhidrocentralã BocºaTurn de alimentare furnal, microhidrocentralã BocºaMontanã (Gara CFR)Montanã (Gara CFR)Montanã (Gara CFR)Montanã (Gara CFR)Montanã (Gara CFR), Gabriela ªerban;

Pag. 44: Presa din Bocºa în câteva cuvintePresa din Bocºa în câteva cuvintePresa din Bocºa în câteva cuvintePresa din Bocºa în câteva cuvintePresa din Bocºa în câteva cuvinte, Gabriela ªerban;

Pag. 49: In Doman, Reschitz und SekulIn Doman, Reschitz und SekulIn Doman, Reschitz und SekulIn Doman, Reschitz und SekulIn Doman, Reschitz und Sekul.

Cuprins / Inhalt / Tartalom

Page 3: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 3pagina 3pagina 3pagina 3pagina 3

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

În ediþia sa de „Poezii complete ale lui Mihai Eminescu” (Iaºi, f.a.)A.D. Xenopol publicã poezia „La Baudius” cu urmãtoarea notã: „Aceastã poeziea fost scrisã de Eminescu în limba germanã pe când era la Viena ºi dedicatãactriþei germane Baudius (Auguste Wilmbrandt-Baudius, 1844 - 1937; notãTibor Lichtfuss). Traducerea e de mine. Originalul l-am pierdut; îmi aduc amintenumai de cele patru versuri finale: „Die Sterne... etc. A.D. Xenopol”. Cele douãstrofe se gãsesc împreunã cu traducerea lui Xenopol într-un dosar provenindde la Iacob Negruzzi (Biblioteca Centralã de Stat, Secþia manuscrise, pachetulCLXVI, mapa 11).

Iatã textul integral eminescian, în limba germanã, urmat de traducerealui Xenopol:

Die Sterne leuchten feurig warmIm hohen blauen All

Im tiefen SeeBlickt still und weh

Der Mondensilberball.Am Himmel hoch, du Seele mein

Wie Stern’viel Gedanken mildIm tiefen Grund,

Wie Monden rund,Ihr theures, bleiches Bild.

Auguste Baudius s-a nãscut în 1 iunie 1844 la Leipzig. Tatãl ei vitreg(Carl Friedrich Baudius) a început încã din copilãrie s-o îndrumeze spre teatru.Prima ei ocazie de a se prezenta unui public a fost la etatea de 15 ani, tot laLeipzig, de unde, dupã mai multe succese, merge la Breslau. Acolo o vedemarele Heinrich Laube, scriitor ºi director al teatrului imperial (KaiserlichesBurgtheater Wien). El o descrie astfel: „Figurã frumoasã, mers elegant, obrazfin, ochi frumoºi ºi o voce...” Atât i-a ajuns s-o angajeze pentru Viena, cu toatecã Dessoir voia s-o atragã spre Berlin. Actriþa mergea din succes în succes. Înziua de 24 iunie 1873 devine soþia directorului Adolf Wilbrandt, care devinedirectorul Burgtheaterului vienez. Urmeazã succese în oraºele Germaniei,apoi în Franþa, unde joacã în limba francezã ºi germanã. Alexandre Dumas îisugereazã piesa sa „Contesa polonezã” ºi „L’Affaire Clemenceau”, prezen-tate de dânsa cu un succes senzaþional atât la Paris cât ºi la Viena. Mai târziu

Fragment din singura poezie cunoscutã

scrisã în limba germanã de Mihai Eminescu

Prof. Tibor LichtfussProf. Tibor LichtfussProf. Tibor LichtfussProf. Tibor LichtfussProf. Tibor LichtfussInnsbruck / Austria

Page 4: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 4pagina 4pagina 4pagina 4pagina 4

preia roluri de femei în vârstã, practicate timp de 20 de ani prin Germania ºi înAustria, pentru a reveni la urmã definitiv la Viena. Moare în anul 1937.

Mihai Eminescu a cunoscut limba germanã încã din copilãrie, urmândºcoala primarã la Cernãuþi ºi la Sibiu, ambele oraºe fiind în acel timp cu limbãde predare germanã din cauza populaþiei germane ºi prin faptul cã ambeleoraºe aparþineau Imperiului austro-ungar.

La Viena, ºtim între altele de la Titu Maiorescu, cã a urmat cursuriuniversitare ºi cã a fost un admirator extraordinar al operelor de artã alecapitalei. Maiorescu aminteºte cã odatã, timpul fiind scurt, Eminescu i-a arãtatfrumu-seþile Vienei ºi nu i-a lãsat lui Maiorescu nici mãcar timp ca sã mãnânce.

Din fragmentul de poezie reiese cã Eminescu a cunoscut nu numaigermana de toate zilele, ci cã a cunoscut fineþele acestei limbi atât de complicate,pe care le-a utilizat ca ºi un poet nãscut cu aceastã limbã.

Faptul cã Eminescu a vizitat de multe ori Burgtheaterul, acest „templusacru al limbii germane”, ne spune cã el a avut un suflet larg, foarte larg, ca ºioricare intelectual, care cunoaºte alte limbi. S-ar putea pune întrebarea, dacãel nu cumva a cunoscut, sau cel puþin „a prins” ceva din limba italianã, cânda fost de exemplu la Veneþia. Apoi pãrinþii, fiind dintr-o regiune în care existauoameni de mai multe naþionalitãþi, oare nu cumva vor fi avut ºi cunoºtinþe de olimbã slavã?

Este un fapt cunoscut cã un om, care doreºte sã-nveþe o limbã strãinã,înainte de toate trebuie sã se perfecþioneze cât se poate de complet în limbasa maternã.

Adevãrat este însã ºi inversul: cunoaºterea altor limbi nu este numaio bogãþie extrem de valoroasã a aceluia, care este în stare sã le vorbeascã,dar pe de altã parte limbile strãine contribuie foarte mult la cizelarea limbiimaterne ºi a stilului ei.

Astfel, de exemplu, este foarte uºor de constatat cã Eminescu, care avizitat desigur de multe ori Burgtheaterul, unde puritatea limbii ºi a stiluluiconstituie legea nr. 1, el, tânãr cum a fost, a tras consecinþe ºi a adaptat uneleînvãþãturi pentru a reda ºi mai bine ceea ce ºtim, cã deja în poeziile cele mai„tinere” constituie un element foarte valoros ºi mai ales frumos al limbii saleromâneºti, care îi era atât de scumpã.

Page 5: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 5pagina 5pagina 5pagina 5pagina 5

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

GeburtstagsüberraschungHelene RieserHelene RieserHelene RieserHelene RieserHelene Rieser

Bokschan

Es war ein schöner, sonniger Tag, der 8. Juli 2009, genau wie der An-lass zu dem wir uns in kleinem Kreis beim Demokratischen Forum der BanaterBerglanddeutschen in Bokschan eingefunden haben um eine intime Feierzum 80. Geburtstag von Frau Jeaneta Maria Francisca Perian zu veranstalten.

Unsere Absicht, es vor der gefeierten geheim zu halten, ist uns gelungenund somit konnte die Überraschung wirklich ganz groß sein. Dazu gehörte,außer jener unserer engsten Mitarbeitern, auch die Anwesenheit unseresBürgermeisters, Herr Patriciu Mirel Pascu, sowie die der Bibliothekdirektorin,Frau Gabriela ªerban.

Wir haben diese Gelegenheit genützt, um unserer langjährigen Kolle-gin DANKE zu sagen für ihren ständigen, selbstlosen Einsatz zur Aufrechter-haltung des Forumimages in Bokschan. Im Jahre 1993 hat sie den Grundsteinfür die Kindergruppe gelegt und deren Mitglieder weiter mitbetreut, als diesebereits Jugendliche wurden. Ob es die Rede von Tanzkursen, Singgruppen,Theaterstücken oder Gedichte einzulernen war, die Tante Schwesti hat immeralles gegeben. Zeitweise gab es für die Kleinsten auch Sprachübungen inDeutsch, bei welchen alle eifrig mitgemacht haben. Auch wenn bei Verwal-tungsproblemen Hilfe nötig war, hat man auf sie zählen können, immer bedacht,dass alles korrekt und gut abläuft.

Deshalb wünschen wir ihr auch auf diesem Weg weiterhin vielegesunde und glückliche Jahre mit ihrer Familie und auch mit uns!

Die gefeierte Frau Jeaneta PerianDie gefeierte Frau Jeaneta PerianDie gefeierte Frau Jeaneta PerianDie gefeierte Frau Jeaneta PerianDie gefeierte Frau Jeaneta Perian

Der Bürgermeister Mirel Patriciu PascuDer Bürgermeister Mirel Patriciu PascuDer Bürgermeister Mirel Patriciu PascuDer Bürgermeister Mirel Patriciu PascuDer Bürgermeister Mirel Patriciu Pascumit der Gefeiertenmit der Gefeiertenmit der Gefeiertenmit der Gefeiertenmit der Gefeierten

Page 6: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 6pagina 6pagina 6pagina 6pagina 6

Ez a mondat valamikor harmadikos, de inkább negyedik elemistakoromban hangzott el, amikor egykori tanítómnak Tóth Bandinak köszönhetõenegy szép tavaszi délután selyem pionírnyakkendõvel feszítettem haza. Édes-apám csak morgott valamit a bajusza alatt s még motyogott is - pap létére -valami nem keresztyénit, hogy végtelen „örvend”, hogy a parókián is ott vanmár a kommunizmus, de édesanyám, aki sohasem mondott - legalábbiselõttünk, pulyák elõtt semmilyen rendszer- vagy államellenest, látva szinteféktelen örvendezésemet, kiszaladt a száján:

- Kisfiam, én nem lennék olyan büszke rá!Engem pillanatnyilag letört édesanyám nemvárt kifakadása, de aztán

túltettem magam rajta. Akkor azonban hirtelen nagyon rosszul esett, mert aligvártam, hogy pionír lehessek, mert azt hittem, hogy ezzel megoldódik mindenhátrányos megkülönböztetés. Azt gondoltam, hogy akkor nem leszünk többékizsákmányoló kulákok, börtönbe való burzsujok. Azt gondoltam, hogy akkorén is bemehetek majd Szatmárnémetibe egy-egy május elsejei, vagy november7-i ünnepségre felvonulni. Azt gondoltam, hogy a nyári vakációban engem isvisz a pionírszervezet a tengerparti pionírtáborba. Azt gondoltam, hogy... mintmáskor is oly sokszor, hogy... mit tudom én mi mindent gondoltam már megannyicsalódásom elõtt, netán után...

Akkor, de lehet, hogy másnap, addig jártam körbe-körbe jóanyámszoknyáját, amíg meg nem kérdezhettem, hogy mégis miért ne lehetnék büszkea nyakkendõmre, mert nem érdemlem meg? Erre aztán ismét meglepõ választkaptam:

- Mert nem tudod, hogy mit kötöttél a nyakadba!Nem tettem föl több kérdést az aggodalommal teli anyai me-

gjegyzésre, mert tudtam, hogy amikor már anyuka sem bír ki valamit szó nélkül,meg ami-kor annyira ellenez valamit, akkor valami biztosan nincs rendjén.

Aztán megpróbáltam magamban rendezni a dolgokat és tényeket.Összefüggéseket kerestem elhangzott mondatok, félmondatok, vagy mondat-foszlányok, illetve a valós tények között. Azon is elelmélkedtem, hogy engemmiért csak most avattak pionírrá, amikor egy-két tökbuta osztálytársam márrég dicsekedett szép vörös nyakkendõjével, s hordta azt hétköznap és ünnep-nap egyaránt.

Majd édesapám egy mondatfoszlánya jutott eszembe, amelyben ottszerepelt az a „ronda bolsevista veres rongy” is, amivel az „elvtársak” nyakátkellene átkötni...

Kisfiam, én nem lennék olyan büszke rá!lelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botond

Resicabánya

Page 7: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 7pagina 7pagina 7pagina 7pagina 7

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Nos ilyenek, meg ezekhez hasonlók kóvályogtak pacalista fejemben,míg végre eljutottam odáig, hogy egy-egy rendezvény elõtt szinte rám kelletttukmálni a veres „gatyamadzagot”, ahogyan azt Szerdahelyi szomszéd isnevezte, a gõgös zsírosparaszt.

Otthon azt is megtudtam, hogy magát a pionírságot is lopták a kommu-nisták, mert a régi szép világban is voltak gyermekszervezetek, volt - persze -nyakkendõ is, de azok zöld vagy égszínkék színûek voltak, illetve azokatcsakugyan ki kellett érdemelni, mert nem kötötték osztályismétlõk, meg rakon-cátlan kölykök nyakába.

Bár akkor nem tudtam volna megmagyarázni, de valahogy ráéreztem,hogy csakugyan valami nem kívánatosat kötöttem a nyakamba. Fõleg olyankorérezgettem ezt, amikor iskolatársaim, cimboráim szabadon mehettek játszani,csavarogni napestig, nekem pedig nem lehetett, mert édesapámnak éhbérsem volt a fizetése, mert a díjlevél-rendszer megszûnt a földek államosításamiatt, õ pedig rá volt utalva, hogy a mi segítségünkkel kertészkedjen: termeljenpaprikát, paradicsomot, hogy a heti kétszeri piacozással, meg a sárközi, illetvetúrterebesi vásárokra való járással hozzon is a házhoz még valamit, mertannyi pénzük sem volt sokszor, hogy a nyomorult kartellás és „pontos” rend-szerben a legszükségesebb ruhanemût beszerezhessék.

Édesanyám sokszor emlegette a Móricz Zsigmond Hét krajcár címûelbeszélését, mert nálunk sokszor még az elsõ krajcár sem volt meg.

Ma már nem tudok nevetni a keserves düh miatt azon, aminannakidején - néha ugyan megkönnyezve - sokszor naponta nevettünk, mertnaponta mosásba került a „gazdátlan” alsónemû, amirõl akkor sem lehetetttudni, hogy bugyi-e vagy gatyaszerûség. Olykor a szállóigeszerû mondást ismellé mon-dotta anyukám: „Csicsó nénak három lánya, mind a három egyszoknyába.” Csak nálunk a három gatyeszre - ahogy azt neveztük - kettenvoltak: édesapám és édesanyám.

Így aztán hamarosan rájöttem, hogy miért is veresposztó a pionír-nyakkendõ a szüleim szemében. Gyermek voltam, de nem egészen hülye-gyerek, aki ne tudta volna a lényeget fölfogni... Na meg aztán már akkor isemlékeztem a szovjet tiszt „vendégszeretetére”, azaz arra a rövid, de komoly„hadifogságra”, amit ott töltöttem a muszka ölében, amíg jóanyám - mégBelényesújlakon - elõ nem hozatta nászajándékba kapott parányi aranyóráját.Így aztán ne csodálkozzék senki, ha ma sem szívelem a kommunizmust és akommunistákat...

Nos, mivel volt, aki nehezen köthette a nyakába a piros nyakkendõt,az is ritkán fordult elõ, hogy valakinek elvették a nyakkendõjét. (Az elõfordult,hogy miután betiltották az iskolában a testi fenyítést, egy-két hétre a nagyonrakoncátlan gyereknek nem volt szabad büntetésbõl felkötnie). Nehezen, ritkán,de elõfordult. És általában nem a gyerek, hanem a szülõ „magaviselete”

Page 8: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 8pagina 8pagina 8pagina 8pagina 8

követelte meg a nyakkendõ-elvételt. Ha valakinek az apja megbélyegzettember lett, mert kuláklistára került, vagy valami az elvtársaknak „nemszeretem”dolgot csinált, vagy nem csinált az apuka, akkor a fia kapta a büntetést, ami atudatlan gyermeknek súlyos megaláztatás volt, mert egységgyûlést trom-bitáltattak össze (a csoport, osztag után az egység volt a legnagyobb helyiszervezet) és ott, mindenki szemeláttára elvették a szerencsétlen nebulónyakkendõjét, mert „méltatlanná” vált a viselésére szülei bûnei miatt.

Mire ilyesmire is sor került Egriben - Csûry Bálint szülõfalujában -már én sem bántam volna, ha valahogy megszabadulok a „veres átoktól”,ahogy édesapám szóbõségének köszönhetõen még jellemezte a nyakkendõt.Igen ám, de arra is nagyon kellett ügyelni, hogy ezt a gyerek ne „érdemelje ki”.Ki lehetett volna nagyon könnyen, de szüleimre nagyon kellett nekem is - megtestvéreimnek is - ügyelnünk. Otthonról volt számunkra nagyon sok szép kérés,intés, figyelmeztetés, okosítás révén megtiltva, hogy úgynevezett politikaimarhaságokat mondjunk. Ügyelnünk kellett a szánkra, nehogy szidjuk a„demokráciát”, a kommunistákat, a szappanbavaló „elvtársakat”, a kollek-tivizálást, a szovjeteket, Sztálint és a „hét jómadarat”, vagy a „négy hírest”...vagy-vagy-vagy... Otthon mondhattunk - persze csendesen - amit akartunk,mert a „bilinek is füle van”!

Hála Istennek, ma már nem tudom, hogy ki volt Egriben az az ifjú-kommunista, aki a pionírmunkáért felelt az IMSZ (Ifjú Munkás Szövetség)részérõl, mert nehezen tudnám magam megtartóztatni a „jóindulatáért” járóköszönetemtõl. De nem is ez a lényeges, hanem inkább az, hogy amikorelérkeztünk abba a korba, hogy felvehessenek bennünket az IMSz-be,megiratták velünk a belépési kérvényeket.

Ez azonban már Szatmárnémetiben történt (amit akkor csakSzatmárnak volt tanácsos mondani, mert a sok bunkó szerint a Szatmárnémetielnevezés az horthysta és fasiszta volt!) és azt sem tudom, hogy hányadikoskoromban... És nem is tudhatom, mert ahogy a pionírkodásnak is volt egykezdeti és egy végsõ határa, úgy az imszesedésnek is.

Én azonban - sok más pappulyával és másokkal együtt - soha semkaptam választ a beadott kérvényre, de kilencedikes koromban magától eljöttaz ideje, hogy végleg kimaradjak „pártunk és kormányunk” élcsapatánakminden listájáról. Egyszer s mindenkorra.

Nos, ha most „olyan” természetû volnék, hogy ki akarjam beszélni atehénbõl a kiscsikót, könnyen megtehetném, de nem teszem, mert mindigmegvetettem azokat az embereket, akik kitaláltak maguknak egy forradalmimesét s annak az árnyékában könyököltek bor- vagy bársonyfotelekbe. Ígymivel nem akarom önmagam is megvetni és megútálni a valós okát írom leannak, hogy miért nem lehettem (ha lehettem volna is tán) soha „dicsõ”kommunista.

Page 9: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 9pagina 9pagina 9pagina 9pagina 9

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Történt pedig - mint említettem - kilencedikes koromban, hogy 1956-ban (és nem annak forradalmi õszén, hanem fagyos koratavaszán), hogylekentem egy istentelen pofont az iskolánk IMSZ-titkárának, ami nem a titkárelvtársnak csattant a képén, hanem az önkéntes nevelõnek, amibõl perszebotrány lett, mégpedig politikai.

Ez azonban egy más történet. Hangsúlyozom: nem ötvenhatos pofonvolt, hanem amolyan Reiz Gyuszinak, a pökhendi, mitugrálsz „pedagógnak”leakasztott!

Ma pedig arra vagyok büszke, hogy mégcsak jelképesen sem voltamkommunista soha... Soha!...

Conscripþia din Sasca Montanã, din anul 1828

01. Alexandrovits, Jakob02. Szirbu, Peter03. Teleszko, Constandin04. Breneszko, Szimeon05. Novak, Janku06. Andriczoy, Nika07. Tiszmanar, Peter08. Tiszmanar, Gyorgye09. Delposchan, Nikolaj10. Vella, Juon11. Czaran, Juon12. Tyek, Nikolaj13. Tyek, Gyorgye14. Balanyeszko, Mihaj15. Balanyeszko, Jovan16. Betska, Gligorie17. Betska, Peter18. Jovanovics, Nikolaj19. Krinitsan, Barbu20. Andriczoy, Juon21. Markovits, Illia22. Markovits, Nikolaj23. Buda, Gyorgye24. Alexandrovits, Gyorgye25. Alexandrovits, Mihaj26. Manya, Lazar27. Szapona, Martha28. Riszta, Michael29. Rossu, Mihaj30. Gura, Thodor

31. Csoka, Pürvul32. Bajas, Nikolaj33. Milotin, Zarie34. Unguran, Dumitru35. Kramantsok, Stephan36. Breneszko, Mathie37. Kokes, Barbara38. Novak, Joseph39. Ranoy, Constandin40. Denecz, Juon41. Albian, Gyorgye42. Ignath, Constandin43. Tyek, Juon44. Ollaru, Jakob45. Krajovan, Jakob46. Krajovan, Szanda47. Szpora, Jakob48. Buttya, Vujin49. Rakossan, Pavel50. Szpora, Juon51. Unguran, Jova52. Unguran, Juon53. Unguran, Nikolaj54. Kovatzala, Gruja55. Kovatzla, Nikolaj56. Turkul, Alexandru57. Tuszmaleszko, Gyorgye58. Motz, Michael59. Gropsany, Juon60. Milotin, Juon

Page 10: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 10pagina 10pagina 10pagina 10pagina 10

061. Jonujka, Stephan062. Szteria, Sophia063. Grinvald, Anton064. Szpora, Dumitru065. Szpora, Juan066. Szpora, Flora067. Szoporsan, Gyorgye068. Szoporsan, Arszenie069. Mogos, Peter070. Nikola, Maria071. Nikola, Barbu072. Steiger, Andreas073. Filczer, Theresia074. Schober, Martin075. Popeszko, Koszta076. Grosz, Martha077. Otter, Joseph078. Janker, Anton079. Metzner, Johann080. Unguran, Constandin081. Hartman, Joseph082. Arzsoka, Juan083. Pauseszko, Treilla084. Potosany, Juan085. Untan, Mihucza086. Tortyes, Sztrein087. Szirbu, Constandin088. Ranku, Vuku089. Kareba, Sztrein090. Beska, Zslvan091. Czonner, Chatarina092. Creczul, Jovan093. Novak, Gyorgye094. Pürvul, Peter095. Dengar, Kalina096. Fromosz, Peter097. Fromosz, Gyorgye098. Rogosan, Barbu099. Spangler, Johann100. Rogosan, Constandin101. Panucz, Peter102. Panucz, Sztrein103. Thoma, Kirka104. Govrik, Illia105. Kirzsan, Mihaj

106. Gropsan, Thodor107. Pauleszko, Jovan108. Tenecz, Vaszilie109. Tenecz, Gyorgye110. Ignath, Jakob111. Porcsan, Kalina112. Porcsan, Parva113. Unguran, Domitru114. Vaganyi, Juliana115. Kratzman, Ferdinand116. Radill, Stephan117. Lithahorszky, Chatarina118. Stinglmayn, Sebastian119. Triumph, Francz120. Metza, Chatarina121. Huml, Heinrich122. Blazsits, Sibilla123. Szeigfried, Carl124. Holsits, Francisca125. Dolinoy, Martha126. Riszta, Jova127. Scheitz, Georg128. Krisztoy, Nyisztor129. Holmann, Josepha130. Ekel, Francz131. Nika, Jenajka132. Nika, Sophronie133. Janter, Jakob134. Kumber, Joseph135. Mozer, Johann136. Svager, Joseph137. Guttvein, Johann138. Gruber, Godtfrid139. Janther, Johann140. Sterhard, Theresia141. Lang, Lorentz142. Parusch, Jakob143. Schmid, Lorentz144. Mayer, Anton145. Mozer, Jakob146. Czigler, Johann147. Vitke, Niklas148. Janther, Sebastian149. Istok, Anton150. Fleck, Elisabetha

Page 11: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 11pagina 11pagina 11pagina 11pagina 11

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

151. Lernhard, Michel152. Ettinger, Albert153. Istok, Joseph154. Vagner, Jakob155. Fleck, Francz156. Vilke, Niklas157. Matyere, Anna158. Fleck, Francz159. Marak, Johann160. Hahn, Anna161. Rozenthal, Johann162. Szteria, Georg163. Schmid, Anton164. Feigl, Francz165. Molnar, Joseph166. Francz, Carl167. Fekete, Michael168. Bischoff, Johann169. Janther, Theresia170. Filczer, Urban171. Keszler, Anna172. Vontsell, Heinrich173. Gottveid, Francz174. Ettinger, Georg175. Lang, Martin176. Ettinger, Magdalena177. Sandor, Francz178. Katsek, Agatha179. Krammer, Lorentz180. Schöbri, Magdalena181. Guttvein, Johann182. Scheitz, Frantz183. Krammer, Magdalena184. Akermann, Joseph185. Laga, Francz186. Veith, Niklas187. Scheitz, Joseph188. Svager, Sebastian189. Fleck, Joseph190. Grosz, Lorentz191. Lang, Anton192. Bathelly, Martin193. Mozer, Ignatz194. Heith, Johann195. Vinklhofer, Theresia

196. Popovits, Johann197. Polk, Gyeorg198. Stoll, Carl199. Istok, Michel200. Istok, Carl201. Meiszl, Anna202. Harring, Carl203. Höffner, Venczel204. Leitner, Anton205. Stamender, Casper206. Seymann, Siegfried207. Vaganyi, Juliana208. Bernhoffer, Anton209. Veber, Francz210. Lang, Martin211. Janther, Jakob212. Fleck, Johann213. Schmid, Johann214. Stoll, Johann215. Gradler, Jakob216. Reben, Leonhard217. Csics, Casper218. Bately, Mathes219. Holczmann, Georg220. Szeitz, Sigmund221. Unrein, Johann222. Ettinger, Mathias223. Zaborszky, Carl224. Ronthaler, Johann225. Vilke, Mathias226. Lachsradner, Joseph227. Conde, Valentin228. Hohm, Francz229. Brumiczel, Francz230. Bradler, Johann231. Janther, Chatarina232. Reven, Michel233. Filczer, Johann234. Vein, Johann235. Festh, Barbara236. Amenn, Venczel237. Grosz, Michel238. Lazar, Jakob239. Jurasits, Mathes240. Niklosits, Jakob

Page 12: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 12pagina 12pagina 12pagina 12pagina 12

241. Likker, Elisabetha242. Janther, Francz243. Steinlechner, Anton244. Steinlechner, Lorentz245. Fleck, Andreas246. Steinlechner, Johann247. Partelyi, Jakob248. Lang, Anton249. Hahn, Francz250. Thaler, Francz251. Meiszl, Caspar252. Vedernak, Andreas253. Stephanovits, Vaszilie254. Krammer, Johann255. Lachstader, Joseph256. Neuman, Joseph257. Polk, Johann258. Jireb, Chatarina259. Czurczin, Theresia260. Dreschel, Jeannie - orphani261. Kirg, Francz262. Kniedling, Josef263. Tuszel, Ferdinand264. Guttvein, Magdalena265. Veigl, Eleonora266. Csaszlovszky, Jakob267. Porcsan, Gligorie268. Unger, Johann269. Bernhard, Carl270. Vladulovits, Juon271. Veisz, Anton272. Valuczan, Juon273. Halter, Adam274. Filczer, Michel275. Neff, Anton276. Buda, Illia277. Tomotyeszko, Nikolaj278. Tobuszko, Gyorgye279. Ruszovan, Gyorgye280. Denkar, Marilla281. Ollaru, Drgits282. Krapsany, Gyorgye283. Szuporsan, Juon284. Szuporsan, Paraskiva285. Szpora, Juon

286. Szpora, Marja287. Sandler, Paun288. Veloczan, Nikolaj289. Popeszko, Juon290. Veloczan, Gyorgye291. Kroitor, Lazar292. Kirchner, Francz293. Alexandrovits, Juon294. Palanyeszko, Gyorgye295. Novatyeszko, Gyorgye296. Kretsu, Pavel297. Sztolotsan, Dregits298. Radin, Stephan299. Bibeszko, Juon300. Anyeszko, Nikola301. Manyeszko, Sztayko302. Krajovan, Dumitru303. Tiszmanar, Szavu304. Popeszko, Nikolaj305. Popeszko, Alexandru306. Tiszmanar, Vaszilie307. Tiszmanar, Radu308. Szporia, Gyorgye309. Darabantz, Dumitru310. Dentcz, Constandin311. Dentcz, Juon312. Kroitor, Peter313. Bogar, Nikolaj314. Bogar, Maria315. Tiszmanar, Nika316. Jordan, Pauna317. Orleszko, Gyorgye318. Darabantz, Dumitru319. Pojenar, Romanicza320. Tiszmanar, Petria321. Balanyeszko, Juon322. Salitzar, Barbu323. Turkul, Alexandru324. Szpora, Nikola325. Rozsan, Constandin326. Grobsan, Thoma327. Popovits, Peter328. Manyeszko, Gyorgye329. Rozsian, Juon330. Protyeszko, Peter

Page 13: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 13pagina 13pagina 13pagina 13pagina 13

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

331. Jovan, Kalina332. Tulburan, Juon333. Tulburan, Peter334. Arkan, Szafta335. Szupersan, Mihaj336. Aneszko, Jovan337. Aneszko, Jephta338. Peter, Gyorgye339. Gergel, Sztanka340. Kölnisan, Peter341. Krenitsan, Dumitru342. Oileszko, Constandin343. Sztojan, Constandin344. Taneszko, Dumitru345. Schian, Jenajkl346. Bajas, Vaszilie347. Bajas, Dumitru348. Spora, Illia349. Jordan, Meilla350. Preotyeszko, Andrey351. Tulpuran, Sztann352. Mrleszko, Dumitru353. Krajovan, Gyorgye354. Tiszmanar, Nikola355. Arzsoka, Gyorgye356. Petru, Barbu357. Petru, Radu358. Peter, Gyorgye359. Peter, Athanaszie360. Peter, Jena361. Peter, Constandin362. Peter, Juon363. Arzsoka, Constandin364. Bajas, Nikola365. Nemojan, Juon366. Balaneszko, Alexander367. Vilujeszko, Constandin368. Vilujeszko, Dumitru369. Peptan, Thoma370. Mordan, Janos371. Hameszko, Gyorgye372. Lazaroy, Constandin373. Hameszko, Pavel374. Diszaga, Dumitru375. Izvonar, Matyei

376. Beska, Marie377. Rogovan, Nika378. Rogovan, Vaszilie379. Krisztoy, Nikolaj380. Popeszko, Gligorie381. Kretsun, Illinka382. Montag, Paun383. Vilujeszko, Juon384. Pera, Ventilla385. Arzsoko, Constandin386. Popeszko, Gyorgye387. Maneszko, Maria388. Maneszko, Nikolaj389. Maneszko, Gyorg390. Butye, Vaszilie391. Butye, Mehilla392. Manyeszko, Nikolaj393. Turkul, Ilinka394. Turkul, Gyorgye395. Darabancz, Constandin396. Szirbu, Barbu397. Butye, Nikolaj398. Turkul, Constandin399. Pojenar, Nikolaj400. Jordan, Barbu401. Lazaroy, Sztanka402. Lazaroy, Mihaj403. Bilaff, Juon404. Balanyeszko, Mihaj405. Petru, Pürvu406. Petru, Juon407. Cornyeszko, Mihaj408. Petru, Pagicza409. Zsalar, Constandin410. Szpora, Thodor411. Zsalar, Vaszilie412. Zsalar, Alexander413. Sztrein, Peter414. Unguran, Mihaj415. Godnek, Philipp416. Novak, Apolonia417. Albian, Aposztol418. Krajovan, Panda419. Sztolosan, Peter420. Sztolosan, Juon

Page 14: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 14pagina 14pagina 14pagina 14pagina 14

421. Ollaru, Juon422. Olleszko, Dumitru423. Kiricza, Mathie424. Ignath, Constandin425. Unguran, Gyorgye426. Guttye, Vaszillie427. Torgosan, Stephan428. Krajovan, Moysze429. Butyala, Mihucza430. Popescu, Alexandru431. Jordan, Constandin432. Kessereü, Paun433. Izvernath, Gyorgye434. Izvernath, Petrasko435. Izvernath, Gyorgye436. Luppu, Jenye437. Kopotsan, Barbu438. Izvernath, Peter439. Decsezany, Constandin440. Kopotsan, Juon441. Kopotsan, Stephan442. Lupp, Jovan443. Ignath, Avram444. Lupp, Vidu445. Korneszko, Petru446. Korneszko, Juon447. Teleszko, Nikolaj448. Krenitsan, Pürvu449. Novak, Constandin450. Ropotsan, Gyorgye451. Izvernat, Alexa452. Izvernat, Mathei453. Kriniesan, Vojkisza454. Izvernat, Mihailla455. Izvernat, Gyorgye456. Andriczoy, Juon457. Rusezany, Joanna458. Muntyan, Nikola459. Guzmaleszko, Mihaj460. Veleselany, Mihaj461. Bilaff, Nikola462. Bilaff, Gyorgye463. Gurann, Andrey464. Constandin, Mihaj465. Bilaff, Dumitru

466. Muntyan, Petru467. Klein, Georg468. Ratz, Gligorie469. Ratz, Gizsu470. Teleszko, Juon471. Szkintyei, Illinka472. Raczat, Gyorgye473. Teleszko, Dumitru474. Szkintyei, Gyeorgye475. Bobojeszko, Florinka476. Dobreszko, Nikolaj477. Rosean, Radu478. Bobojeszko, Matyei479. Radinar, Athanasie480. Benszeszko, Vaszilie481. Bortsan, Dumitru482. Ratza, Jenakie483. Szkintyei, Nika484. Bortsan, Juon485. Pettko, Mihucza486. Szpora, Juon487. Szkintyei, Vladu488. Bobjeszko, Gergel489. Bobjeszko, Petru490. Szkintyei, Gligorie491. Szkintyei, Szimion492. Fomotyeszko, Mihaj493. Milotin, Constandin494. Veltselan, Juon495. Szkintyei, Pauna496. Bobjeszko, Nikolaj497. Rogosan, Juon498. Argyelan, Maria499. Bobojeszko, Vaszille500. Munttyan, Lazar501. Martha, Theodor502. Diszmonar, Jovan503. Recsczany, Sztana504. Szirbu, Dina505. Mateszeran, Joanna506. Fomotyeszko, Juon507. Manyeszko, Dumitru508. Manyeszko, Juon509. Manyeszko, Gyorgye510. Balanyeszko, Janku511. Balanyeszko, Pavel

Page 15: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 15pagina 15pagina 15pagina 15pagina 15

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

512. Bobojeszko, Sztojna513. Bobojeszko, Barbu514. Bruzsan, Gyorgye515. Szkintyei, Pavel516. Fomotyeszko, Matyei517. Mariseszko, Constandin518. Andriczoy, Juon519. Bobojeszko, Dumitru520. Bobojeszko, Petasku521. Bobojeszko, Juon522. Argyelan, Radu523. Argyelan, Juon524. Veltselan, Angeleta525. Balan, Mathei526. Bobojeszko, Dumitru527. Pettau, Nikola528. Muntyan, Barbu529. Bobojeszko, Barbu530. Szkintyei, Juon531. Fomiteszko, Dumitrasko

532. Szirbu, Gyorgye533. Szirbu, Juon534. Szirbu, Juonsen.535. Robjeszko, Jovan536. Opricseszko, Pavel537. Racza, Illia538. Kerzsan, Illia539. Sztroja, Paun540. Kiltyeszko, Gyorgye541. Butyak, Constandin542. Popeszko, Maria543. Balanyeszko, Kalina544. Racza, Juon545. Szkintyei, Petru

Tabel, pus la dispoziþie de Ing.Walter Woth din Otzenhausen / Ger-mania. Numele cuprinse în recensã-mânt sunt reproduse dupã ortogra-fia din 1828 ºi conform originalului.

Page 16: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 16pagina 16pagina 16pagina 16pagina 16

Când nepoata mea, Anamaria ºi prietena ei, Inge, erau micuþe, uneorise mai sãturau de joacã. Gâfâind de atâta zbenguialã, veneau la mine ºi mãrugau sã le citesc din cartea lui W.C. Ceram: „Zei, morminte, cãrturari”. Nuglumesc deloc, fiindcã ele, deºi aveau cinci ºi respectiv patru aniºori, ºtiau sãpronunþe unele cuvinte legate de profesia mea. Bunãoarã, Anamaria cântaîntruna pi-ra-mi-de, iar Inge ºoptea nu-mis-ma-ti-cã. În schimb, stâlceauprenumele meu. Astfel, Inge îmi spunea Danda, iar nepoata mea, luându-sedupã ea, mã alinta cu Dandy. Acum, ele sunt douã adolescente zvelte, cocheteºi isteþe, care mã ajutã deseori: Anamaria îmi deseneazã hãrþi, tehnoredacteazãscrierile mele pe computerul meu, mã machiazã ºi, chiar, mã coafeazã pentrudiverse ocazii culturale. Inge îmi traduce de zor în limba germanã corespon-denþa de specialitate ori creaþiile literare.

Dar sã revin la copilãria lor, când eram „mãmicã de vacanþã” ºi îmi re-copilãream sufletul. Într-o dimineaþã de duminicã, cele douã fetiþe, plictisite desãrit pe fotolii ºi de joaca cu pãpuºile, s-au cãþãrat pe genunchii mei. Mestecaude zor gumã, întrecându-se sã facã balonaºe cât mai mari. Disperate, îmifãceau semne sã le sparg rând pe rând. Mi-am lãsat deoparte albumele denumismaticã ºi cu ajutorul unui beþiºor, le-am fãcut pe plac, ca de atâtea ori.

- Uite, Dandy, repede-repede!- Sparge-l pe al meu, e mare-mare!Cu mâna stângã mã repezeam la balonaºul lui Inge, iar cu cea dreaptã,

spãrgeam pe cel al nepoatei mele. ªtiam ce va urma, aºa cã, fãrã sã mã mairoage, am luat cartea pomenitã ºi am început sã le citesc. Aveam grijã, însã,sã nu uit de balonaºele de gumã.

În casã era cald, iar dinspre bucãtãrie se strecura un miros fain de prã-jituri ºi de bucate alese, pregãtite de mama mea. Anamaria îi spunea firescOmi, iar Inge, Nanu (de la Ioana). Mai rãzbãtea, în surdinã, muzicã sud-ameri-canã, deoarece la pick-up pusesem discurile preferate ale mamei ºi nepoateimele.

Am continuat lectura ºi uciderea balonaºelor, pânã când am dat defragmentul în care arheologul Howard Carter relateazã despre „lucrul care aprovocat cea mai mare emoþie în rândul spectatorilor” (prezenþi la dezvelireamumiei faraonului Tuthankamon): „mica coroniþã de flori, ultim semn de adioal tinerei vãduve adus iubitului ei soþ. Toatã splendoarea ºi mãreþia regalã,toatã strãlucirea orbitoare a aurului pãlirã în faþa acestor biete flori ofilite, care

Coroniþa lui Tuthankamon„Zilele Literaturii Germane la Reºiþa”, ediþia 1997„Zilele Literaturii Germane la Reºiþa”, ediþia 1997„Zilele Literaturii Germane la Reºiþa”, ediþia 1997„Zilele Literaturii Germane la Reºiþa”, ediþia 1997„Zilele Literaturii Germane la Reºiþa”, ediþia 1997

drdrdrdrdr. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta BãlãnescuReºiþa

Page 17: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 17pagina 17pagina 17pagina 17pagina 17

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

deºi decolorate, nu-ºi pierduserã prospeþimea. Ele evocau, în chipul cel maimiºcãtor, trecerea anilor”.

M-am oprit brusc din citit, dupã ce ultimele cuvinte le rostisem cu unglas tremurat. Lacrimile se prelingeau pe faþa mea, iar obrãjorii fetiþelor eraubrãzdate de dârele gumei de mestecat. Fiindcã, uitasem, copleºitã de emoþie,sã-mi continui cealaltã îndeletnicire.

Tãcerea s-a aºternut în camerã, întreruptã doar de ºoaptele ascultã-toarelor mele:

- De ce plânge Danda?Anamaria a închis ochii:- Pst, Dandy e tristã...Inge s-a rãsucit spre pãpuºile aruncate pe divan.- Voi ºtiþi de ce Danda nu rãspunde?!Cum pãpuºile pãreau nepãsãtoare, cele douã fetiþe au þinut, singure,

sfat:- Tuthakamon o iubea mult de tot pe soþia lui...- Ba nu! Soþia lui îl iubea mai mult...Continuam sã stau cu privirile pierdute pe filele cãrþii. Atunci, Anamaria

a sãrit de pe genunchii mei, dar Inge a coborât destul de greu, fiind mai dur-dulie. Preocupate ºi tropãind, ele s-au repezit în bucãtãrie. Deºi încã neatentã,le-am auzit totuºi, cum ºuºoteau cu mama:

- Omi, omi, ne dai voie sã culegem florile de nu mã uita de lângã lea-gãn?

- Bine-bine, dar aveþi grijã sã nu cãlcaþi peste lãcrimioare ºi luaþi-vãtreningurile...

Fericite, Anamaria ºi-a lepãdat fusta mea pentru dans cu volane devreo 8 m, iar Inge s-a dezbrãcat de învelitoarea pentru butelie, veºtminte cucare ele au jucat „flamingo”... Apoi, au zbughit-o pe terasã. De acolo, Inge i-astrigat mamei:

- Sã nu-i spui, Nanu, nimic lui Dandy! Vrem sã-i facem o coroniþã de numã uita ºi...

- ...lãcrimioare! Promiþi, Omi, cã þii ºi tu un secret?!Între filele cãrþii lui Ceram pãstrez ºi astãzi petalele vestejite, atât de

albastre, atât de albe, cândva! Flori de odinioarã, dintr-o coroniþã a dragostei...

mai 1997mai 1997mai 1997mai 1997mai 1997

Din volumul in curs de predare „ªi?! ...Povestiri din grãdina Marelui Prinþ”,Din volumul in curs de predare „ªi?! ...Povestiri din grãdina Marelui Prinþ”,Din volumul in curs de predare „ªi?! ...Povestiri din grãdina Marelui Prinþ”,Din volumul in curs de predare „ªi?! ...Povestiri din grãdina Marelui Prinþ”,Din volumul in curs de predare „ªi?! ...Povestiri din grãdina Marelui Prinþ”,20092009200920092009

Page 18: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 18pagina 18pagina 18pagina 18pagina 18

Als meine Nichte, Anamaria und ihre Freundin Inge, noch klein waren,kam es manchmal vor, dass sie auch vom Spielen genug hatten. Keuchendvor so viel Herumhüpfen kamen sie zu mir und baten mich, ihnen aus demBuch von W.C. Ceram „Götter, Gräber, Gelehrte” vorzulesen. Ich scherze garnicht, weil sie, obwohl sie nur fünf, bzw. vier Jahre alt waren, Worte, die mitmeinem Beruf verbunden sind, aussprechen konnten. So z.B. sang Anamariafortwährend „Py-ra-mi-den”, wobei Inge „Nu-mis-ma-tik” flüsterte. Trotzdemverstümmelten sie meinen Vornamen. So z.B. nannte mich Inge Danda, undmeine Nichte, sie nachahmend, verzärtelte mich mit Dandy. Heute sind siezwei junge, schlanke, kokette und gescheite Fräulein, die mir oft Hilfe leisten:Anamaria zeichnet mir Landkarten, bearbeitet meine Schriften aus technischerSicht am PC, schminkt und sogar frisiert mich für verschiedene Kulturveran-staltungen. Inge übersetzt für mich fleißig meinen Fachschriftwechsel odermeine literarischen Werke ins Deutsche.

Doch zurück zu ihrer Kindheit, als ich ihre „Ferienmutter” war und dabeiin meiner Seele meine eigene Kindheit wiedererlebte. An einem Sonntag-morgen, nachdem sie vom Springen auf Sesseln und Puppenspielen gelang-weilt waren, krochen sie auf meine Knie. Sie kauten fleißig Kaugummi undwetteiferten, wer größere Ballons macht. Verzweifelt machten sie mir Zeichen,die Ballons einen nach dem anderen zum Zerplatzen zu bringen. Ich legtemeine Numismatikalben zur Seite und mit Hilfe eines dünnen Stäbchens tatich, wie gewöhnlich, ihren Gefallen.

- Sieh mal, Dandy, schnell - schnell!- Bring meinen zum Zerplatzen, er ist schon viel zu groß!Mit der linken Hand zerplatzte ich Inges Ballon, mit der rechten den

meiner Nichte. Ich wusste, was folgen wird, also nahm ich, ohne mich viel bit-ten zu lassen, das erwähnte Buch und begann, ihnen daraus vorzulesen.Dabei vergaß ich die Kaugummi-Ballons natürlich nicht.

Im Hause war es warm und aus der Küche kam ein guter, verlockenderDuft von Kuchen und Gerichten, die meine Mutter zubereitete. Anamaria nanntesie natürlich Omi, und Inge Nanu (von Ioana). Ich vernahm leise südamerika-nische Musik, da ich auf den Plattenspieler die Lieblingsplatten meiner Mutterund Nichte aufgelegt hatte.

Ich setzte das Vorlesen und das „Killen” der Ballons fort, bis ich zumFragment ankam, in welchem der Archäologe Howard Carter über „die Sache,

Tutanchamuns Kränzchen „Deutsche Literaturtage in Reschitza”, Auflage 1997 „Deutsche Literaturtage in Reschitza”, Auflage 1997 „Deutsche Literaturtage in Reschitza”, Auflage 1997 „Deutsche Literaturtage in Reschitza”, Auflage 1997 „Deutsche Literaturtage in Reschitza”, Auflage 1997

DrDrDrDrDr. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta BãlãnescuReschitza

Page 19: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 19pagina 19pagina 19pagina 19pagina 19

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

die bei den Zuschauern (die beim Enthüllen der Mumie des Pharaos Tutan-chamun anwesend waren) die größte Erregung verursachte” berichtete, undzwar: „das kleine Blumenkränzchen, ein letztes Abschiedsgrußzeichen derjungen Witwe, das sie ihrem geliebten Ehemann brachte. Alle Pracht undkönigliche Hochheit, der ganze blendende Glanz des Goldes mussten vorjenen armen welken Blumen erbleichen, die, obwohl verblasst, ihre Frischenicht verloren hatten. Auf rührendster Weise legten sie Zeugnis über dasVergehen der Jahre ab.”

Ich unterbrach plötzlich das Vorlesen, nachdem ich die letzten Wortemit zitternder Stimme ausgesprochen hatte. Tränen flossen über mein Gesicht,und auf den Wangen der Mädchen klebten Fädchen vom Kaugummi, weil ich,selbstverständlich, inzwischen versäumt hatte, die Ballons zu zerplatzen.

Stille ließ sich über das ganze Zimmer nieder, nur das Geflüster meinerZuhörerinnen unterbrach diese:

- Warum weint Danda?Anamaria schloss die Augen zu:- Pst, Dandy ist traurig...Inge drehte sich gegen die auf dem Ottoman liegenden Puppen.- Wisst ihr, warum Danda nicht antwortet?!Da die Puppen ganz unbekümmert da lagen, hielten nun die zwei

Mädchen alleine Rat:- Tutanchamun liebte sehr seine Frau...- Aber nein! Seine Frau liebte ihn mehr...Ich saß noch immer da mit verlorenem Blick über die Seiten des Buches.

Da sprang Anamaria von meinen Knien herunter, Inge rutschte ziemlich schwerrunter, da sie molliger war. Sehr bekümmert und trampelnmd eilten sie in dieKüche. Immer noch unaufmerksam, hörte ich sie doch mit meiner Mutter flüstern:

- Omi, dürfen wir die Vergissmeinnicht neben der Hutsche pflücken?- Nun gut, aber zertretet mir die Maiglöckchen nicht und nimmt eure

Trainingsanzüge...Überglücklich zog Anamaria meinen Tanzrock mit 8m langen Volants

aus und Inge warf den Gasflaschenüberzug runter von sich, es waren nämlichdie „Kleider”, in welchen sie „Flamingo” gespielt haben...

Danach verschwanden sie auf die Terasse. Von dort rief Inge meinerMutter zu:

- Nanu, bitte sag Dandy gar nichts! Wir wollen ihr ein Kränzchen ausVergissmeinnicht und...

- ...aus Maiglöckchen flechten! Versprichst, Omi, das Geheimnis zuwahren?

Page 20: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 20pagina 20pagina 20pagina 20pagina 20

Lorsque Anamaria, ma nièce et son amie Inge étaient très petites, ellesaimaient tellement le jeu. Parfois, elles gambadaient et alors à bout desessoufflées, elles venaient à moi et désiraient toujours que je leur lise quelquesfragments du livre de W.C.Ceram „Dieux, tombeaux et érudits.” Et moi, j‘étaisvraiment étonnée, car elles savaient prononcer correctement quelques motsliés à ma profession, mème si elles n‘avaient que cinq ou quatre ans à cetteépoque-là.

Par exemple, Anamaria chantonnait et répétait py-ra-mi-de et à sontour, Inge chuchotait nu-mis-ma-ti-que, mais chose bizarre, elles écorchaientmon prénom. Inge, elle m‘appelait toujours Danda et ma nièce, en l‘imitant,elle me gâtait en m‘appelant Dandy. Maintenant, elles sont devenues deuxadolescentes sveltes, coquettes et intelligentes, qui assez souvent viennentm‘aider. Anamaria dessine des cartes, écrit mes textes à l‘ordinateur, elle memaquille et fait ma coiffure pour de diverses occasions culturelles. Inge, elleaussi fait quelque chose pour moi, elle traduit mes textes en allemand, soit dela correspondance, soit des créations littéraires.

Mais je veux revenir à l‘époque de leur enfance, quand j‘étais leur„petite maman de vacances” et quand, moi-même, je redevenais un enfant aufond de mon âme.

Un dimanche matin, les deux fillettes, ennuyées d‘avoir sauté sur lesfauteuils et d‘avoir joué avec leurs poupées, se sont assises sur mes genoux.Elles mâchaient de la chewinggomme et en faisaient des ballons de plus enplus grands...c‘était un véritable concours. Désespérées, elles voulaient queje les fasse craquer tour à tour. Alors, moi, j‘y prenais part. J‘ai abandonnépour quelques moments mes albums de numismatique et d‘un petit bâton, jefaisais disparaître les ballons pour leur faire plaisir, comme chaque fois quandelles le demandaient.

La petite couronne de Tuthankamon„Les journées de la littérature allemande „Les journées de la littérature allemande „Les journées de la littérature allemande „Les journées de la littérature allemande „Les journées de la littérature allemande à Reºiþa”, Reºiþa”, Reºiþa”, Reºiþa”, Reºiþa”,

l‘édition de 1997l‘édition de 1997l‘édition de 1997l‘édition de 1997l‘édition de 1997drdrdrdrdr. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu. Dana Antoaneta Bãlãnescu

Resita

Zwischen den Blättern des Buches von Ceram bewahre ich auch heutenoch die trockenen Blumenblätter, einst so blau, so weiß! Es sind Blumen vonfrüher, aus einem Kränzchen der Liebe...

Aus dem zum Übergeben vorbereiteten Band: „UND?! ...Geschichten ausAus dem zum Übergeben vorbereiteten Band: „UND?! ...Geschichten ausAus dem zum Übergeben vorbereiteten Band: „UND?! ...Geschichten ausAus dem zum Übergeben vorbereiteten Band: „UND?! ...Geschichten ausAus dem zum Übergeben vorbereiteten Band: „UND?! ...Geschichten ausdem Garten des Großen Fürsten”, 2009.dem Garten des Großen Fürsten”, 2009.dem Garten des Großen Fürsten”, 2009.dem Garten des Großen Fürsten”, 2009.dem Garten des Großen Fürsten”, 2009.

Deutsche Übersetzung von Prof. Georg ColþaDeutsche Übersetzung von Prof. Georg ColþaDeutsche Übersetzung von Prof. Georg ColþaDeutsche Übersetzung von Prof. Georg ColþaDeutsche Übersetzung von Prof. Georg Colþa

Page 21: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 21pagina 21pagina 21pagina 21pagina 21

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

- Voilà Dandy, viens vite!- Fais craquer le mien, c‘est plus grand!Alors de ma main gauche je serrais le ballon d’Inge et de la main

droite, je serrais celui de ma nièce. Moi, je m‘imaginais déjà ce qui va suivre etje n‘attendais plus. J‘ai pris le livre invoqué et je me suis mise à lire, mais jen‘oubliais aucunement les ballons de chewinggomme.

Chez moi, il faisait chaud et de la cuisine on sentait l’odeur des gâteauxainsi que les plats délicieux, préparés par ma mêre. Anamaria, naturellement,l‘appelait Omi, mais pour Inge elle était Nanu (cette appelation provenit deIoana), on entendait en sourdine de la musique sud-américaine, car j’avaismis les disques préférés de ma mère et de ma nièce.

J’ai continué la lecture pendant que je faisais disparaître les autresballons, jusqu‘à ce que j‘aie finalement trouvé le fragment oú l‘archeologueHoward Carter raconte sur „la chose qui a provoqué la plus grande émotionparmi les spectateurs” présents à la découverte de la momie de Tuthankamon:„la petite couronne de fleurs, dernier signe d‘adieu de la jeune veuve à sonépoux bien-aimé. Toute la splendeur et toute la grandeur royale, toutl‘éblouissement de l‘or, tout, absolument tout palit devant ces pauvres fleursfanés, qui, même si elles s‘étaient décolorées, n‘avaient jamais perdu leurfraîcheur; elles ne faisaient qu‘évoquer de la maniêre la plus touchante lepassage des années”.

D‘un coup, j‘ai arrèté la lecture, mais les derniers mots, je les avaisprononcés d‘une voix tremblante. Les larmes coulaient sur mon visage et lesjoues des fillettes étaient salies de chewinggomme. Accablée par l‘émotion,j‘avais oublié mon autre occupation.

Le silence est tombé dans la chambre, il n‘était interrompu que par leschuchotements des enfants.

- Pourquoi Danda, pleure-t-elle?Anamaria a fermé ses yeux.- Silence, Dandy, elle est tellement triste!Inge s‘est retournée vers ses poupées abandonnées sur le divan.- Savez-vous, pourquoi Danda elle ne répond pas?Les deux fillettes ont tenu conseil toutes seules, car les poupées, elles

semblaient tout à fait impassibles.- Tuthankamon aimait tellement sa femme…- Pas du tout, tu n‘as pas raison, c‘est sa femme qui l‘aimait le plus...Moi, je regardais les pages du livre, le regard errant. Alors, Anamaria

est descendue la première et Inge a fait la même chose mais plus difficilement,car elle était un peu dodue. Très préoccupées et tout en trottant, elles se sontprécipitées vers la cuisine et je les ai entendues chuchoter avec ma mêre,même si je n‘y faisais pas grande attention.

Page 22: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 22pagina 22pagina 22pagina 22pagina 22

Biographie. Ein Freund *

Der Mann, der hat etwas zu sagen.Bescheidene Herkunft.

Grundschule, Vater krank, dann tot.Die ewige Kümmelsuppe. Mit Brot.

Lehre im Mechanischen WerkAbendgymnasium, ständig matt,

schönster Traum:Einmal doch auszuschlafen.

Frau Pipis Tanz-Club. Erste Liebe...und Enttäuschung - weitere Erfahrung.

Jugendorganisation,man fühlt sich wichtigwegen dem Eindruck

helfen zu können, zur Lösungbeizutragen.

Hobbys: Malen, Bildhauerei.Verlobung, Wehrdienst,

Menschenkenntnisnoch eine Enttäuschung.

Biografie. Un prieten *

Acest om a lãsat ceva în urmã.Provenienþã modestã.

ªcoala primarã, tatãl bolnav, apoi mort.Veºnica supã de chimion. Cu pâine.

Ucenicie la Uzina mecanicãªcoala seralã, mereu obosit,

cel mai frumos vis:o clipã de odihnã.

Clubul de dans al doamnei Pipi.Prima iubire...

ºi dezamãgire - altã experienþã.Organizaþia de tineret,

te simþi importantdin cauza impresiei

cã poþi sã ajuþi, sã contribui la soluþie.Hobbyuri: pictura, sculptura.

Logodna, stagiul militar,cunoaºtere umanãîncã o dezamãgire.

- Omi, omi, peut-on cueillir les myosotis, tout près de la balançoire?- D‘accord, allez-y, mais faites attention aux muguets, ne les foulez pas

et mettez vos vètements de sport...Très heureuses, Anamaria a renoncé à ma jupe à volants d‘environ 8 m

et Inge s‘est débarrassée de la housse qui couvrait normalement la bouteillede gaz, dont elles s‘habillaient pour danser flamingo.

Après, elles se sont ruées vers la terrasse. Et Inge a appelé ma mêre:- Ne dis rien à Dandy! Nous allons lui faire une petite couronne de

myosotis et...- ...et de muguets! Tu nous promets de garder ce secret à nous?Entre les pages du livre de Ceram, je garde aujourd‘hui encore les

pétales fanés, si bleus, si blancs autrefois. Des fleurs de jadis, détachées,d‘une couronne de l‘amour...

Mai, 1997, du volume en train d‘apparition „Et !?...Contes du jardin duMai, 1997, du volume en train d‘apparition „Et !?...Contes du jardin duMai, 1997, du volume en train d‘apparition „Et !?...Contes du jardin duMai, 1997, du volume en train d‘apparition „Et !?...Contes du jardin duMai, 1997, du volume en train d‘apparition „Et !?...Contes du jardin duGrand Prince”, 2009Grand Prince”, 2009Grand Prince”, 2009Grand Prince”, 2009Grand Prince”, 2009

Traduit en français par prof. Carmen ªulþiTraduit en français par prof. Carmen ªulþiTraduit en français par prof. Carmen ªulþiTraduit en français par prof. Carmen ªulþiTraduit en français par prof. Carmen ªulþi

prof. drprof. drprof. drprof. drprof. dr. Johann Bettisch. Johann Bettisch. Johann Bettisch. Johann Bettisch. Johann Bettisch prof. drprof. drprof. drprof. drprof. dr. Johann Bettisch. Johann Bettisch. Johann Bettisch. Johann Bettisch. Johann Bettisch

Page 23: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 23pagina 23pagina 23pagina 23pagina 23

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

prof. drprof. drprof. drprof. drprof. dr. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”, între anii 1990 - 1999.. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”, între anii 1990 - 1999.. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”, între anii 1990 - 1999.. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”, între anii 1990 - 1999.. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”, între anii 1990 - 1999.

Arbeiter im Werk. Obermeisterei.

Ärger mit der Gewerkschaft, intensivepolitische Aktivität

um des Wortes mehr Gewicht,zwecks Lösung seiner

(und anderer Leute) Fragen.Technische Hochschule. Abendkurs

jahrein-jahraus.Schwierigkeiten im Dienst: Neid,Mobbing: Gesundheitsprobleme.

Endlich Maschinenbauingenieuraus eigener Kraft.

Auch politisch unterstützte Karriere.Abteilungsleiter: unbedingt fachlich

überlegen sein.Studiert in jeder freien Minute.

Die Ehe, ausgeglichene Lebensweise,Generaldirektor, Schwierigkeiten, Stress,

kann die Gegensätzenicht lösen, politische Hürden, Intrigen

die Flucht aus der Schwerindustrie.

Dozent an der TH, Außenstelle der TUWissenschaft, Forschung, Erfindungen.

Der Sohn und seine Probleme.Doktorat. Geänderte Anschauungen

Muncitor în uzinã. Maistru-ºef.

Necazuri cu sindicatul, activitatepoliticã intensã

spre a da cuvintelor mai multã greutate,spre a-ºi da sieºi (ºi altora)

rãspunsuri la întrebãri.Ani de-a rândul - ªcoala Tehnicã

Superioarã, curs seral.Necazuri la serviciu: invidie, ºicane:

probleme de sãnãtate.

În sfârºit inginer constructor de maºinicu propriile-i puteri.

Carierã stimulatã ºi politic.ªef de secþie: cautã mereu

autodepãºirea.Se dedicã studiului în fiecare clipã liberã.

Cãsãtoria, mod de viaþã echilibrat,director general, greutãþi, stres,

Antagonisme nerezolvabile, obstacole politice, intrigi,

evadarea din industria grea.

Docent la ªcoala Tehnicã Superioarã,profesor la Universitatea tehnicã,

ºtiinþã, cercetare, invenþii.Fiul ºi problemele sale.

Doctoratul. Schimbãri de opticã,

Page 24: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 24pagina 24pagina 24pagina 24pagina 24

Traducerea: Prof. Dolores WeiszTraducerea: Prof. Dolores WeiszTraducerea: Prof. Dolores WeiszTraducerea: Prof. Dolores WeiszTraducerea: Prof. Dolores WeiszStudent: Loredana KilvanyaStudent: Loredana KilvanyaStudent: Loredana KilvanyaStudent: Loredana KilvanyaStudent: Loredana Kilvanya

Universitatea „Eftimie Murgu”, ReºiþaUniversitatea „Eftimie Murgu”, ReºiþaUniversitatea „Eftimie Murgu”, ReºiþaUniversitatea „Eftimie Murgu”, ReºiþaUniversitatea „Eftimie Murgu”, ReºiþaAugust 2008August 2008August 2008August 2008August 2008

* Din volumul „Die graue Perspektive”, de Johann Bettisch, Germania 2008, am ales* Din volumul „Die graue Perspektive”, de Johann Bettisch, Germania 2008, am ales* Din volumul „Die graue Perspektive”, de Johann Bettisch, Germania 2008, am ales* Din volumul „Die graue Perspektive”, de Johann Bettisch, Germania 2008, am ales* Din volumul „Die graue Perspektive”, de Johann Bettisch, Germania 2008, am alespoezia „Biografie. Un prieten”, poezie dedicatã, dupã afirmaþia autorului, prietenuluipoezia „Biografie. Un prieten”, poezie dedicatã, dupã afirmaþia autorului, prietenuluipoezia „Biografie. Un prieten”, poezie dedicatã, dupã afirmaþia autorului, prietenuluipoezia „Biografie. Un prieten”, poezie dedicatã, dupã afirmaþia autorului, prietenuluipoezia „Biografie. Un prieten”, poezie dedicatã, dupã afirmaþia autorului, prietenuluisãu dispãrut: prof. drsãu dispãrut: prof. drsãu dispãrut: prof. drsãu dispãrut: prof. drsãu dispãrut: prof. dr. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”,. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”,. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”,. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”,. ing. Mircea Golumba, rectorul Universitãþii „Eftimie Murgu”,între anii 1990 - 1999.între anii 1990 - 1999.între anii 1990 - 1999.între anii 1990 - 1999.între anii 1990 - 1999.

Lehrstuhl, Professorat,der Mann, der etwas zu sagen hatte.

Der soziale Umbruch.Er maht TH zur selbstständingen

Universität,Rektor, Entwicklungspläne der Uni,mäßige Hilfe seitens der Kollegen,

begeisterte Studenten.

Krebs, der Kampf ums Überleben.Nicht Aufgeben! Nicht Aufgeben!

Nichts war vergeblich... dochzu schnell alles vorbei.

Die Trauer nicht, die dauert an.

Geblieben: ein Basrelief-Porträtvor dem Eingang der Aula zur Sicht.

Wer eintritt, dem entgehteine Legende wohl nicht.

Die Legende von einem Mann,der etwas zu sagen hatte.

Das Gesagte wurde zu Stein.Das blieb und die Legende.

So musste es sein.

catedra, profesoratul.Acest om a lãsat ceva în urmã.

Revoluþia socialã.El transformã

ªcoala Tehnicã Superioarãîn Universitate independentã.

Rector, planuri de dezvoltare aUniversitãþii,

cumpãtat ajutor colegial,studenþi entuziasmaþi.

Cancer, lupta pentru supravieþuire.Nu renunþa! Nu renunþa!

Nimic nu a fost zadarnic... dartotul s-a terminat prea repede.Nu ºi doliul, acesta dureazã....

A rãmas: un portret în basoreliefla intrarea în aula universitãþii, la vedere.

Cel care intrã, nu scapã din vederelegenda.

Legenda unui om,care a lãsat ceva în urmã.

Ceea ce a spus s-a pietrificat.Asta a rãmas, ºi legenda.

Aºa a fost sã fie.

Page 25: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 25pagina 25pagina 25pagina 25pagina 25

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

S-a stins din viaþã, la Oraviþa, în crugul primãverii acestui an, domnuldoctor Ioan Ludovic Creþiu, unul din pilonii intelectualitãþii cãrãºene ºi orãviþenedin ultimii cincizeci de ani de istorie culturalã în Þara Caraºului. Nu de mult, laeditura localã „Tipo-Art“ îi apãruse lucrarea Consideraþiuni istorice ºi de-mografice privind evoluþia structurii etnice a populaþiei din Oraviþa în decursulsecolelor XVIII, XIX, XX, o minunatã sintezã a efortului sãu de cercetãtor alistoriei banatice, de iscoditor prin colbul cãrþilor ºi ziarelor din alte timpuri,spre a dezvãlui lumii de azi ºi celei de mâine fragmente esenþiale din trecutulprovinciei noastre.

Ioan Creþiu s-a nãscut în Oraviþa la 2 ianuarie 1928, tatãl sãu fiindfaimosul Ioan M. Creþiu, cu rãdãcini în Nojorid de Bihor, ofiþer român care, înperioada campaniei de pe Tisa împotriva bolºevismului ungar, a organizatalãturi de un alt mare cãrãºan, colonelul Balica, apãrarea oraºului Oradea deatacurile banditeºti ale pretinºilor revoluþionari ai lui Bela Kun ºi pãstrareaþinutului Bihor pe harta României Mari, aºa cum hotãrâse naþiunea românã cucâteva luni mai devreme prin actul de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.Mama doctorului Ioan Creþiu, Elena Bogdan, era ºi ea descendenta uneiilustre familii din Oraviþa Românã ºi va reprezenta pentru fiul sãu un model deviaþã, de moralitate ºi de atitudine civicã, în condiþiile în care valorosul ofiþer alarmatei române, tatãl sãu, se va stinge din viaþã când viitorul medic abiaîmplinise ºase ani.

Absolvã ºcoala primarã în oraºul natal, apoi are ºansa de a fi, în calitatede elev al Liceului de Bãieþi „General Dragalina”, audientul unei eliteprofesoarale remarcabile, între cei pe care îi cita adesea aflându-se directorulMihai Petricoane-Drugãrin, Iacob Romulus Pupu, poetul Mihai Novac,Constantin Onu, istoricul Ioan Buzea ce avea sã-i devinã socru, latinistul ºigermanistul Carol Tarnoy.

În 1947 câºtigã concursul de admitere la Universitatea de Medicinã ºiFarmacie din Cluj ºi absolvã Facultatea de Pediatrie în 1953, avându-i întremarii sãi dascãli ºi îndrumãtori într-o meserie care a însemnat, practic, viaþa sain integrum, pe Iuliu Haþiegan, Iuliu Moldovan, Iacobovici, Negru, Papillian,Iosif Nemoianu. La facultate, o a doua specializare este aceea de medicinãsocialã, fãcând parte din echipele lui Iosif Nemoianu, pânã în preajma absolvirii.Este repartizat la Spitalul din Anina, fondat în 1910 de doctorul Nicolae Belucare, la vremea aceea, în 1953, era deþinut politic într-una din închisorilecomuniste, apoi vine, prin transfer, în 1954, la Spitalul din Oraviþa.

Un intelectual orãviþean ºi un european:

Dr. Ioan Creþiu (1928 - 2009)drdrdrdrdr. Ionel Bota. Ionel Bota. Ionel Bota. Ionel Bota. Ionel Bota

Oraviþa

Page 26: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 26pagina 26pagina 26pagina 26pagina 26

Este de la bun început remarcat de colegi ºi de populaþia zonei ca unexcepþional specialist în pediatrie, iar autoritãþile vremii îl numesc în funcþia demedic pediatru al Raionul Oraviþa, apoi în aceea de medic-ºef de raion. Dupãce dobândea titlul ºi competenþele de medic principal pediatru, ajunge directoral Spitalului Orãºenesc Oraviþa din 1959, activitãþi ºi funcþie pânã la 1 februarie1990, când se ºi pensioneazã. Pe baza preocupãrilor conexe, de sociologiamuncii, de medicinã socialã, demografie ºi statisticã sanitarã, va izbuti sãobþinã mai multe atestate postuniversitare în specialitãþi precum Igienã,Organizare Sanitarã. Participã la simpozioane, colocvii, reuniuni ºtiinþifice,consfãtuiri de gen ºi sesiuni de perfecþionare, este membru fondator (la 1990)al Clubului Intelectualilor din Oraviþa, meritele sale pe tãrâm ºtiinþific ºi civicfiind rãsplãtite cu titluri, diplome, premii ºi lauri binemeritaþi precum OrdinulNaþional „Meritul Sanitar” clasa a II-a, „Erou al Muncii”, titlul „Pentru meritedeosebite ºi contribuþii la istoria medicinei”, premiul „Eminescu ºi Oraviþa”,apoi Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu - 1868 - Oraviþa”, Cetãþean deOnoare al Oraºului Oraviþa, distincþia In Honorem (Innsbruck), diploma derecunoºtinþã „Dunãrea - arterã de civilizaþie” (Tübingen).

În articolele, studiile, cercetãrile sale de istorie bãnãþeanã se dovedeºteun veritabil european, discutând valoric aportul tuturor etniilor conlocuitoarela progresul provinciei, el fiind ºi un excelent cunoscãtor al limbilor germanã,maghiarã, sârbo-croatã ºi slovacã, ºtiutor al dialectelor germane din Banatulde Munte.

Viaþa ºi activitatea întru gloria ºtiinþei medicale, istorice, geografice,l-au transformat pe regretatul nostru dr. Ioan Creþiu într-un caz de conºtiinþã alÞãrii Caraºului ºi al Banatului. Prin tot ceeace a realizat pentru binele obºtii pe careideile ºi faptele sale au reprezentat-o atâtde bine în contemporaneitate, dr. Ioan Creþiurãmâne în cronica de aur ºi etern a Oraviþeinatale ca un simbol al utilei îngemãnãri avieþii cu propria profesie, un model de urmatde cãtre cei mai tineri în aºa fel încât noilegeneraþii sã înveþe cã rãdãcinile, ca ºieflorescenþa copacului sãdit întru biruinþeleomului ca fiinþã a lui Dumnezeu, sunt che-zãºie împlinirilor de-a pururi. Cum citim înSimbolul Credinþei: „Tu însuþi, Stãpâne,Fãcãtorule a toate câte sunt, învredniceºte-mã cu adevãrata lumina Ta, ca sã fac voiaTa cu inimã luminatã, acum ºi pururea ºi învecii vecilor.”

Page 27: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 27pagina 27pagina 27pagina 27pagina 27

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

In den folgenden Zeilen wollen wir die Arbeit unserer Kollegen von der„Eftimie Murgu“-Universität Reschitza und ihren Beitrag zur Verwirklichungder kulturellen Ziele der Eisenstraße zusammenfassen. Wir schätzen es sehr,dass Sie uns die Möglichkeit geben, unseren Beitrag zur Festigung derEisenstraße zu leisten.

I .I .I .I .I . Die Geschichte der Arbeitsgruppe ist von den Namen seinerDie Geschichte der Arbeitsgruppe ist von den Namen seinerDie Geschichte der Arbeitsgruppe ist von den Namen seinerDie Geschichte der Arbeitsgruppe ist von den Namen seinerDie Geschichte der Arbeitsgruppe ist von den Namen seinerMitglieder geprägt:Mitglieder geprägt:Mitglieder geprägt:Mitglieder geprägt:Mitglieder geprägt:

- Koordinierung: Prof. Dolores Weisz, Univ.-Assistent Cristian Rudolf.- Teammitglieder: Univ.-Assistentin Natalia Frumuºanu, Tudoriþa Belle,

llke Bestery, Bettina Binder, Andrei Bodea, Roxana Ciurea, Costin Corbu,Maxim Costin, Mariana Dãnciulescu, Yvonne Christa Demenyi, GabrielaDuºan, Viorica Giuca, Judith Grolmusz, Eliza Hoffmann, Martina Hoffmann,Loredana Kilvanya, Maria Korsos, Aurora Miko, Maria Pãtãºan, Ana MariaPop, Herta Rudlof, Pavel ªandru, Alina ªelariu, Lorena ªelariu, Daniel Toma.

II. VII. VII. VII. VII. Von den Mitgliedern der Arbeitsgruppe aus Reschitza wurden bison den Mitgliedern der Arbeitsgruppe aus Reschitza wurden bison den Mitgliedern der Arbeitsgruppe aus Reschitza wurden bison den Mitgliedern der Arbeitsgruppe aus Reschitza wurden bison den Mitgliedern der Arbeitsgruppe aus Reschitza wurden bisjetzt mehrere Arbeiten verfasst, die in folgenden Zeitschriften und Pu-jetzt mehrere Arbeiten verfasst, die in folgenden Zeitschriften und Pu-jetzt mehrere Arbeiten verfasst, die in folgenden Zeitschriften und Pu-jetzt mehrere Arbeiten verfasst, die in folgenden Zeitschriften und Pu-jetzt mehrere Arbeiten verfasst, die in folgenden Zeitschriften und Pu-blikationen veröffentlicht wurden:blikationen veröffentlicht wurden:blikationen veröffentlicht wurden:blikationen veröffentlicht wurden:blikationen veröffentlicht wurden:

- „împreunã, miteinander, együttesen”, verfasst vom DemokratischenForum der Banater Berglanddeutschen Reschitza, ISSN 1454 - 6698.Redaktion: Erwin Josef Þigla. Lektorat: Dipl.-Ök. Waldemar Günter König.Anschrift: Biblioteca Germanã „Alexander Tietz”, B-dul Revoluþia dinDecembrie, nr. 22, RO - 320086 Reºiþa, România. Tel. und Fax: 0040 255 220081. E-mail: [email protected];

- Analele Universitãþii „Eftimie Murgu“ Reºiþa, Zeitschrift der Universitätin Reschitza; „Eftimie Murgu”-Verlag, Reschitza, ISSN 1584 - 0972. Anschrift:„Eftimie Murgu”-Verlag, Piaþa Traian Vuia, nr. 1 - 4, RO - 320085 Reºiþa,România;

- „Echo der Vortragsreihe”, Monatsschrift des Kultur- und Erwachsenen-bildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reºiþa”. Verantwortlicher Redakteur:Erwin Josef Þigla. Lektorat: Dipl.-Ök. Waldemar Günter König. Anschrift:Biblioteca Germanã „Alexander Tietz”, B-dul Revoluþia din Decembrie, nr. 22,RO - 320086 Reºiþa, România. Tel. und Fax: 0040 255 220 081. E-mail:[email protected]

Unsere Veröffentlichungen waren folgende:1) Mai 2005, Anina - Autorin: Stud. Judith Grolmusz.Die Arbeit bezieht sich auf die Kolonisation des Ortes Steierdorf - Anina

und die Entwicklung des Bergbaus und der Industrie im Laufe des achtzehnten,

Sehr geehrter Herr Prof. D.Dr. Gerhard Sperl *****

sehr geehrte Kollegen der Eisenstraße!

Page 28: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 28pagina 28pagina 28pagina 28pagina 28

neunzehnten und zwanzigsten Jahrhunderts. Zeitgenössische Photos ergän-zen den Text. Die erste Diplomarbeit zum Betrieb von Eisen, Kohle, Bergarbeit,wissenschaftlich geleitet von Univ.-Prof. Dr. Gheorghe Popovici, ging vondiesem Artikel aus.

2) April 2007, Die Stauseen im Semenik-Gebirge, die den Fabrikenvon Reschitza dienten - Autorin: Stud. Elisa Hoffman.

Diese Arbeit handelt von den vier Stauseen aus der Umgebung vonReschitza: „Sekul”, „Breasowa”, „Franzdorf” und „Drei Wässer”. Es werdentechnische und wirtschaftliche Daten über diese künstlichen Naturelementevorgetragen, sowie Informationen zu dem touristischen Potential der Region.

3) September 2007, Dognatschka, zu Hause - Autorin: Stud. GabrielaDuºan.

Es handelt sich um eine kurze Geschichte des Dorfes und der Familien,die Jahrzehnte lang dort lebten und deren Hauptbeschäftigung die Bergarbeitwar.

4) Oktober 2007, Alte und neue Brücken aus Eisen in Reschitza -Autorin: Prof. Dolores Weisz.

5) November 2007, Die Siedlung Tirol = Königsgnad und ihre Winzer-Bewohner, später Arbeiter in den Fabriken von Reschitza - Autor: Stud. Nicolaeªandru.

6) Dezember 2007, Das Hüttenwerk Ferdinandsberg - Autorin: Stud.Ilke Besztery.

7) Oktober 2008, Eisenskulpturen: monumentale Kunst von ConstantinLucaci - Autorin: Stud. Loredana Kilvanya.

8) März 2009, Multikulturalität und die Eisenkultur, Folklore der Romaim Banat - Autorin: Prof. Dolores Weisz.

III. TIII. TIII. TIII. TIII. Teilnahme an wissenschaftlichen Teilnahme an wissenschaftlichen Teilnahme an wissenschaftlichen Teilnahme an wissenschaftlichen Teilnahme an wissenschaftlichen Tagungen und Tagungen und Tagungen und Tagungen und Tagungen und Trefrefrefrefreffen der Ei-fen der Ei-fen der Ei-fen der Ei-fen der Ei-senstraße:senstraße:senstraße:senstraße:senstraße:

1) Mai 2007: Workshop Ludwig Höcher Bildersammlung Alt-Re-schitza;

2) Anwesenheit und Teilnahme durch Dozenten und Studenten anVeranstaltungen der Eisenstraße in den folgenden Ländern: Österreich(Leoben, Eisenstadt), Slowakei (Kosice) und Rumänien (Reschitza).

IVIVIVIVIV. Pläne für 2009:. Pläne für 2009:. Pläne für 2009:. Pläne für 2009:. Pläne für 2009:1) Die Studenten aus der Abteilung Fernlehre der Universität in

Reschitza haben zurzeit folgende Artikel in Vorbereitung:a. Jazz in Wolfsberg. Ein Brand für Tourismus?b. Die alte Apotheke in Orawitza, heute Museum. Ein Etablissement,

dass der Arbeitskraft diente, insbesondere den Bergleuten der Umgebung.2) Es besteht die Initiative, in einem Raum der „Eftimie Murgu”-Univer-

sität Reschitza ein kleines Eisenmuseum einzurichten. Die entsprechende

Page 29: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 29pagina 29pagina 29pagina 29pagina 29

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Sammlung von Gegenständen wird zurzeit zusammengestellt und es werdendie geeigneten Räumlichkeiten gesucht. Unser Projekt wird voll von derUniversitätsleitung, durch Rektor Univ.-Prof. Dr. Ing. Doina Frunzãverde, undDekan, Univ.-Prof. Dr. Gheorghe Popovici, unterstützt.

In der Hoffnung auf eine weitere erfolgreiche Zusammenarbeit, mit denallerbesten Grüßen aus Reschitza,

Prof. Dolores WeiszProf. Dolores WeiszProf. Dolores WeiszProf. Dolores WeiszProf. Dolores WeiszUnivUnivUnivUnivUniv.-Assistent Cristian Rudolf.-Assistent Cristian Rudolf.-Assistent Cristian Rudolf.-Assistent Cristian Rudolf.-Assistent Cristian Rudolf

Reschitza, den 29. März 2009Reschitza, den 29. März 2009Reschitza, den 29. März 2009Reschitza, den 29. März 2009Reschitza, den 29. März 2009

* Univ* Univ* Univ* Univ* Univ.-Prof. Dr.-Prof. Dr.-Prof. Dr.-Prof. Dr.-Prof. Dr. Dipl.-Ing. Gerhard Sperl (Leoben / Österreich) ist der Präsident der. Dipl.-Ing. Gerhard Sperl (Leoben / Österreich) ist der Präsident der. Dipl.-Ing. Gerhard Sperl (Leoben / Österreich) ist der Präsident der. Dipl.-Ing. Gerhard Sperl (Leoben / Österreich) ist der Präsident der. Dipl.-Ing. Gerhard Sperl (Leoben / Österreich) ist der Präsident derMittel-Europäischen Eisenstraße - EIT (European Iron Trail). Das Programm der EITMittel-Europäischen Eisenstraße - EIT (European Iron Trail). Das Programm der EITMittel-Europäischen Eisenstraße - EIT (European Iron Trail). Das Programm der EITMittel-Europäischen Eisenstraße - EIT (European Iron Trail). Das Programm der EITMittel-Europäischen Eisenstraße - EIT (European Iron Trail). Das Programm der EITist vom Rat der EU anerkannt. Die „Eftimie Murgu”- Universität Reschitza ist Mitgliedist vom Rat der EU anerkannt. Die „Eftimie Murgu”- Universität Reschitza ist Mitgliedist vom Rat der EU anerkannt. Die „Eftimie Murgu”- Universität Reschitza ist Mitgliedist vom Rat der EU anerkannt. Die „Eftimie Murgu”- Universität Reschitza ist Mitgliedist vom Rat der EU anerkannt. Die „Eftimie Murgu”- Universität Reschitza ist Mitgliedder Europäischen Eisenstraße, dank der Arbeit der Studenten und der Unterstützungder Europäischen Eisenstraße, dank der Arbeit der Studenten und der Unterstützungder Europäischen Eisenstraße, dank der Arbeit der Studenten und der Unterstützungder Europäischen Eisenstraße, dank der Arbeit der Studenten und der Unterstützungder Europäischen Eisenstraße, dank der Arbeit der Studenten und der Unterstützungder Universitätsleitung und der Kollegen.der Universitätsleitung und der Kollegen.der Universitätsleitung und der Kollegen.der Universitätsleitung und der Kollegen.der Universitätsleitung und der Kollegen.Ende des Schuljahres haben wir über unsere Tätigkeit berichtet; die Themen betrachtenEnde des Schuljahres haben wir über unsere Tätigkeit berichtet; die Themen betrachtenEnde des Schuljahres haben wir über unsere Tätigkeit berichtet; die Themen betrachtenEnde des Schuljahres haben wir über unsere Tätigkeit berichtet; die Themen betrachtenEnde des Schuljahres haben wir über unsere Tätigkeit berichtet; die Themen betrachtenGebiete historischer Eisenerzeugung im Banater Bergland wie auch die BedeutungGebiete historischer Eisenerzeugung im Banater Bergland wie auch die BedeutungGebiete historischer Eisenerzeugung im Banater Bergland wie auch die BedeutungGebiete historischer Eisenerzeugung im Banater Bergland wie auch die BedeutungGebiete historischer Eisenerzeugung im Banater Bergland wie auch die Bedeutungdes Eisens in der modernen, heutigen Gesellschaft.des Eisens in der modernen, heutigen Gesellschaft.des Eisens in der modernen, heutigen Gesellschaft.des Eisens in der modernen, heutigen Gesellschaft.des Eisens in der modernen, heutigen Gesellschaft.Das Banater Bergland ist ein TDas Banater Bergland ist ein TDas Banater Bergland ist ein TDas Banater Bergland ist ein TDas Banater Bergland ist ein Teil der Europäischen Eisenstraße, das zeigt auch dieeil der Europäischen Eisenstraße, das zeigt auch dieeil der Europäischen Eisenstraße, das zeigt auch dieeil der Europäischen Eisenstraße, das zeigt auch dieeil der Europäischen Eisenstraße, das zeigt auch dieLandkarte, wie auch einige Dokumente die uns zugeschickt wurden.Landkarte, wie auch einige Dokumente die uns zugeschickt wurden.Landkarte, wie auch einige Dokumente die uns zugeschickt wurden.Landkarte, wie auch einige Dokumente die uns zugeschickt wurden.Landkarte, wie auch einige Dokumente die uns zugeschickt wurden.

Page 30: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 30pagina 30pagina 30pagina 30pagina 30

Egy név metamorfózisalelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botondlelkipásztor Makay Botond

Resicabánya

Olvastam is már effélét, a televízióban is láthattam riportban, hogyvannak öreg emberek, akik ki sem mozdultak szülõvárosukból, mégis három-négy ország polgárai voltak. Nem õk költöztek, hanem az országhatárok. Ígyvan olyan kárpátaljai öreg ember, aki volt magyar állampolgár, aztán cseh,majd lengyel (vagy fordítva?), szovjet, végül pedig ukrán.

Egy név is így változhatott a történelem során. Sõt változott is.Nemrégiben forgattam a kezemben régebbi és újabb keletû hivatalos

papirosokat, amikor rájötem, hogy...Kausekék bejárták - szerencsét próbálva - a mai Románia néhány

jelentõs városát. Ennek köszönhetõen (meg a mindenkori politikának, illetveaz abból származó merev elképzeléseknek) az eredetileg cseh nemzetiségûKausek család neve (de a keresztnév is) „alakult” az idõk során.

Amikor temették (vagy másfél évtizede) Kausek bácsit, Causec Nicolaevolt, mert valamikor évtizedekkel ezelõtt a Kausek Miklós név Bukarestbenvalakinek nem tetszett. Mert vagy Nicolae valaki, vagy pedig Ioan, de Miklósrólmég az ördög sem hallott.

Azt megelõzõen, amikor itt - Resicabányán is volt egy erõsebb nácihatás és a második világháború elején egy német tisztviselõ szedte ráncba acseh eredetû Kauseket s írta át a Nikolaus Kauschek névre, mert egy ilyen õsinémet városban így illik, merthogy Miklós csak egy van, aki bár „barát” ugyan,de mégis Horthy.

Hogy a születési bizonyítványban, azaz a korabeli keresztlevélben mégKausek Miklós van, nos azon se csodálkozzék senki, mert Magyarországonszületett még - mégha román ortodoxként is és mi sem volt „természetesebb”,mint hogy magyarosan írják be.

Szerencsére (vagy talán kárára?) az egykori rövid szerb megszállásnem tudott a neveken „csiszolni”... Pedig még lett volna egy-két kihasználhatóötlet a soknemzetiségû Kárpátmedencében a nevek alakítgatásaira.

Csak azt nem tudom, hogy az ilyesmi - az épp idõszerûtlen idõszerûhatalmon kívül kit és mit szolgált. Azt hiszem, hogy semmit, vagy kizárólag amindenkori kis vagy nagy diktatúrát, aminek remélhetõleg egyszer csak végelesz...

Mert EU-állampolgárokként talán ki-ki maga-maga szabja majd megazt is, hogy hogyan is nevezik... Vagy mégse?!

Resicabánya, 2000. április 15.Resicabánya, 2000. április 15.Resicabánya, 2000. április 15.Resicabánya, 2000. április 15.Resicabánya, 2000. április 15.

Page 31: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 31pagina 31pagina 31pagina 31pagina 31

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Abia ridicându-mã de subpiatra

cea caldã ºi moale a cuvântuluiîn care am fost îngropatde bunã voie.

Oare nu cumva în somnulnecredinþei mele s-au

plãmãditcrucea ºi cuiele ruginind deatâtarouã a rãutãþii?

Poate chiar eu sã fi strãpunsfãrã sã ºtiu cu suliþa ceea ce-ide nestrãpuns.Poate eu sã fi puspentru gustul pãcatuluipe care-l port atoaterãspunssare pe seva în suferinþadin aceeaºi orbitã goalã.

Mã uit cu ea la ochii meiprea mulþi ºi prea muþicum cresc a mirare pe cruceºi trag cu coada ochiuluimai mult spre Baraba.El ºtie, înþelege ºi tace.Toþi ºtim astãzi ce strigauflorile pe care mulþimeale transformase în bolovanicare înfloreau în mâinile

mulþimii.Parcã am cunoaºte limba

vântuluiînfiorând spinii.

Purtãtorul de cuvânt al cruciiprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbu

Reºiþa

Dar crucea, pe ea cine-oîntreabã

dacã mai vrea iar ºi iar sã neºtie

bãtând cu inima cuie de argintîn palma însângeratã a

Cuvântuluicel rãsãrit spre rãstignire?

În surda revoltã a lemnuluicrucea ne priveºte ºi tace.Vã spun asta eu, purtãtorulei de cuvânt abiaridicat din mormânt.Purtãtorul unui cuvânt

rãsãritspre a fi mereu rãstignit.

Poetul Nicolae Sârbu citind din carteaPoetul Nicolae Sârbu citind din carteaPoetul Nicolae Sârbu citind din carteaPoetul Nicolae Sârbu citind din carteaPoetul Nicolae Sârbu citind din carteasa de reportaj „De o sutã de ori Banat“sa de reportaj „De o sutã de ori Banat“sa de reportaj „De o sutã de ori Banat“sa de reportaj „De o sutã de ori Banat“sa de reportaj „De o sutã de ori Banat“

Page 32: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 32pagina 32pagina 32pagina 32pagina 32

* Din volumul „Neputinþa de-a închide cercul” / Nicolae Sârbu„Neputinþa de-a închide cercul” / Nicolae Sârbu„Neputinþa de-a închide cercul” / Nicolae Sârbu„Neputinþa de-a închide cercul” / Nicolae Sârbu„Neputinþa de-a închide cercul” / Nicolae Sârbu .- Timiºoara:Marineasa, 1999

Ascultã, Doamne, cum pe Tomacâinii necredinþei lui în haitãîl muºcã iar pe dinãuntruca pe o prescurã de Paºti.Numai mâna lui, creangã prea verdea florii tremurând cãtre Tinen-o pot atinge: o apãrãDuhul din rana cuielor sângerândîn palma Ta fãcutã sã certeºi sã ierte rãnile noastre în veac.El era slab ºi curajos ca un om.Ca noi care azi stãm cu mânaîntinsã spre Tine.Tremura ºi sângera în sinea luica o creangã prea verdece-ºi cautã reazem în faþa furtunii.

Nu credeam sã-nvãþ a mã-ndoivreodatã ca Toma.El atâta vroia: sã pipãietrupul cel sfânt despre careºtia cã nu poate fi de pãmânt.Sã pipãie ºi sã simtã suferinþamisterului cel nepipãibil.În necredincioasa lui credinþãatât vroia: sã simtã sângele sfântgata sã spele rãnile noastre.Sã rupã cu mâna lui, întinsã spre Tinelanþul îndoielii ce ne-ar putea

Toate drumurile duc la Tomaprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbuprof. Nicolae Sârbu

Reºiþa

cuprinde vreodatã când fiaradin noi va vroi sã scoatã fumºi sã ne-ascundã sufletul setos de

Tine.

Doamne, nu-i aºa cã l-ai iubitºi-l mai iubeºti pe Toma?Iertându-l când în iarba cea rea,unde vântul îndoielii bãtea,Toma cãuta rana cea sfântã a Ta.El era doar un om care voia sã ºtiede ce plâng mielul ºi ghiocelulde Paºti, când totul învie.

Mâinile lui sunt mâinile noastre,fãclii întinse spre Tine,sã ia luminã opt zile plus o veºniciede cãutare din palmã.Când îndoiala ca o ranã creºteºi singur pui sare pe easã vezi dacã se poate face stea.Când tot ce-i vânt, ca vântul treceprin iarba cea crudã ºi rece,unde mielul paºte ºi o sfinþeºte.

El se-ndoia ºi credea ca un om.El singur te-a pipãit pentru noi.Iar Tu l-ai iubit ºi iertat cã vroiasã-i ºtie adevãrului ultim aroma.Când drumurile toate duc la Toma.

Page 33: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 33pagina 33pagina 33pagina 33pagina 33

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Istoria „adevãratã“ este aceea convenabilã celor aflaþi la putere.Lumea se-nmulþeºte, oamenii se rãresc.O viaþã fericitã înseamnã sã trãieºti fiecare clipã ca ºi cum ar fi pentru

prima ºi ultima datã.Dacã specialist este acela care ºtie tot mai mult despre tot mai puþin,

atunci expert este acela care ºtie aproape totul despre aproape nimic.Cu cât exprimi o idee în cuvinte mai puþine, cu atât va avea fiecare

cuvânt o greutate mai mare.De regulã, când admirãm un fluture splendid colorat, uitãm cã a fost o

omidã dãunãtoare.Pânã acum nu demult, pentru þarã, metalurgia era manã cereascã.

Acum nu-i decât metal-urgie.La noi în þarã, dacã produci puþin, câºtigi puþin. Constat însã, cã dacã

faci grevã, poþi câºtiga mai bine producând tot atât.Existã femei care sunt mai frumoase atunci când vorbesc. Altele, atunci

când tac.Prea des lupta pentru pace se duce cu bombe ºi rachete.Munceºte gândind la ceea ce faci.Decât sã pedepseºti pe nedrept, mai bine sã ierþi pe nedrept.Unii citesc presa pentru a afla ce noutãþi aduce. Alþii, pentru a afla ce

tãinuieºte.Nu cunosc luptã pentru libertate care sã nu fie o luptã pentru putere.Prietenii din interes sunt ca o umbrã care ne însoþeºte numai când ne

strãluceºte soarele.Se spune cã dacã tot mai puþini oameni muncesc pentru tot mai mulþi,

creºte productivitatea muncii.Iniþiativa de azi, succesul de mâine.Cine are loc în inimã, are ºi la masã ºi în casã.Nu asculta cuvintele celor care vor sã te convingã în ceva în ce nu cred

nici ei.Crimele în lume se pot reduce, dacã nu se pedepsesc cu alte crime.Faceþi ca mine când nu puteþi face mai bine.Pentru a pãrea inteligent, este bine sã fii.Mulþi râvnesc la succesele mele în tehnologie. Nimeni la munca pentru

ele.Critica poate face minuni: sã ai nopþile albe ºi zilele negre.Binele nu se face anticipând rãsplatã.

Cugetãri ºi reflecþiiNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf Pilly

Cãlan

Page 34: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 34pagina 34pagina 34pagina 34pagina 34

Convieþuirea popoarelor ºi et-niilor în zone geografice apropiateprezintã atât posibilitatea unui schimbde experienþe fructuos cât ºi obiectivemultiple de cercetare.

În Banatul Montan trãiesc înliniºte ºi înþelegere foarte multe etnii.Aºa cum reiese din lucrarea d-lui ing.Gheorghe Cimponeriu „BuletinulU.D.R. - Memorii în legãturã cu activi-tatea societãþii Uzinele ºi Domeniiledin Reºiþa S.A publicat prin îngrijireaCercului inginerilor U.D.R. Reºiþa(Decembrie 1930)”, în anul 1773,dupã cercetãrile lui Griselini, subguvernarea contelui Clary au existat319.739 suflete în Banatul Montan.Etniile cunoscute atunci au fost:români 183.450, sârbi colonizaþi ºirefugiaþi 78.787, bulgari 8.663, rromi5.272, germani, italieni, francezi43.201, evrei 363.

În lucrarea de faþã preocu-pãrile noastre se vor îndrepta sprefolclorul rromanes reflectat în lucrãriîn metal, în cadrul programului „Dru-mul fierului”, în Banatul Montan.

În cartea lui Franz Remmel„Mesaj ºi iluzie”, colecþia de poezie ºiprozã rromanes doreºte sã aducã o

Multiculturalitate în Banatul Montan

ºi creaþiile în metal ale etniei rromeStud. Loredana KilvanyaLoredana KilvanyaLoredana KilvanyaLoredana KilvanyaLoredana Kilvanya

Coordonatoare: Prof.Prof.Prof.Prof.Prof. Dolores WeiszDolores WeiszDolores WeiszDolores WeiszDolores Weisz

Motto:Motto:Motto:Motto:Motto: „Se interzice orice discriminare bazatã în special pe motive desex, rasã, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limbã,religie sau convingeri, (...) apartenenþa la o minoritate naþionalã (...)” (ProiectulConstituþiei U.E, 2005).

dovadã a existenþei unei literaturi arromilor români. Ca exemplu, o fru-moasã poezie ce se potriveºte temei:„Fãureºte metalul, fãureºte-l cu tãrieFãureºte numai aºa cum þiganul ºtie

Rãmâi pentru toate foarte sãracInimã, inimã a mea, rãnitã ºi plinã

de durere!”Dupã 1989, situaþia rromilor se

schimbã. Ei vor sã aibã aceleaºidrepturi ca ºi restul societãþii. Ei vorsã fie recunoscuþi ca etnie rromã, nuca þigani. Aceºtia sunt încã vãzuþi dealþii ca „oaia neagrã a societãþii”. Deaceea dorim sã arãtãm ºi latura bunãa acestora pe care mulþi oameni nu ocunosc.

Ce poate un rrom sã facã?Foarte multe lucruri. El este un iscusitmeºter în munca cu metalul ºi nunumai.

Cea mai importantã ocupaþiea rromilor a constituit-o prelucrareametalelor. Aceasta cuprinde urmãtoa-rele meserii: fierãria propriu-zisã, lã-cãtuºeria, potcovãria, caretãria, fero-neria. În cadrul fierãriei sunt confec-þionate: unelte agricole (sape, greble,seceri), obiecte de uz comun (cuþite,

Page 35: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 35pagina 35pagina 35pagina 35pagina 35

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Poze cu reprezentanþii diverselor etniiPoze cu reprezentanþii diverselor etniiPoze cu reprezentanþii diverselor etniiPoze cu reprezentanþii diverselor etniiPoze cu reprezentanþii diverselor etnii

Românii,Românii,Românii,Românii,Românii,în Liceul „Diaconovici-Tietz“,în Liceul „Diaconovici-Tietz“,în Liceul „Diaconovici-Tietz“,în Liceul „Diaconovici-Tietz“,în Liceul „Diaconovici-Tietz“,

ReºiþaReºiþaReºiþaReºiþaReºiþaFormaþia de dansuri populareFormaþia de dansuri populareFormaþia de dansuri populareFormaþia de dansuri populareFormaþia de dansuri populareromâneºti „Floare Câlniceanã”româneºti „Floare Câlniceanã”româneºti „Floare Câlniceanã”româneºti „Floare Câlniceanã”româneºti „Floare Câlniceanã”

din Câlnic -Reºiþadin Câlnic -Reºiþadin Câlnic -Reºiþadin Câlnic -Reºiþadin Câlnic -Reºiþa

Formaþia de dansuri maghiareFormaþia de dansuri maghiareFormaþia de dansuri maghiareFormaþia de dansuri maghiareFormaþia de dansuri maghiare„Cziczeri Béni“„Cziczeri Béni“„Cziczeri Béni“„Cziczeri Béni“„Cziczeri Béni“

în centrul civic Reºiþaîn centrul civic Reºiþaîn centrul civic Reºiþaîn centrul civic Reºiþaîn centrul civic Reºiþa

FormaþiaFormaþiaFormaþiaFormaþiaFormaþiade dansuri populare croatede dansuri populare croatede dansuri populare croatede dansuri populare croatede dansuri populare croate

din Clocoticidin Clocoticidin Clocoticidin Clocoticidin Clocotici

Formaþia de dansuri populare germane „Enzian“Formaþia de dansuri populare germane „Enzian“Formaþia de dansuri populare germane „Enzian“Formaþia de dansuri populare germane „Enzian“Formaþia de dansuri populare germane „Enzian“a Banatului Montana Banatului Montana Banatului Montana Banatului Montana Banatului Montan

Formaþia de dansuri sârbeºtiFormaþia de dansuri sârbeºtiFormaþia de dansuri sârbeºtiFormaþia de dansuri sârbeºtiFormaþia de dansuri sârbeºtidin Moldova Nouãdin Moldova Nouãdin Moldova Nouãdin Moldova Nouãdin Moldova Nouã

Corul ucraineanCorul ucraineanCorul ucraineanCorul ucraineanCorul ucraineandin Cornuþel Banatdin Cornuþel Banatdin Cornuþel Banatdin Cornuþel Banatdin Cornuþel Banat

Formaþia de dansuri rromanesFormaþia de dansuri rromanesFormaþia de dansuri rromanesFormaþia de dansuri rromanesFormaþia de dansuri rromanes„Porumbeii de aur“„Porumbeii de aur“„Porumbeii de aur“„Porumbeii de aur“„Porumbeii de aur“din Greoni - Oraviþadin Greoni - Oraviþadin Greoni - Oraviþadin Greoni - Oraviþadin Greoni - Oraviþa

Familie de rromiFamilie de rromiFamilie de rromiFamilie de rromiFamilie de rromi

Page 36: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 36pagina 36pagina 36pagina 36pagina 36

dãlþi, ciocane, topoare), elemente defier pentru construcþii ºi instalaþii (lan-þuri, încuietori).

Din fierãrit s-a desprins o spe-cializare cu valoare artisticã: fero-neria. Obiectele sunt ornamentateprin câteva tehnici de lucru de marefineþe (lustruire, strunjire, tãiere,perforare, încovoiere si aplicare prinsudurã), principalele unelte folositefiind: tipuri de cleºti ºi ciocane, dãlþi,burghiu, nicovalã. Tot dintre fierari s-audesprins ºi potcovarii, care realizaupotcoave pentru cai.

Deosebitã de fierãrit, dar deri-vatã din acesta, este lãcãtuºeria.Lãcãtuºii reparã obiecte din fier, con-fecþioneazã chei, balamale, încuietori,lacãte.

La fel de importantã ca ºi pre-lucrarea fierului este, pentru culturamaterialã a rromilor, prelucrarea ara-mei. Cei care confecþioneazã ºi repa-rã vase de aramã, dar fac ºi acoperi-ºuri pentru biserici se numesc cãldã-rari. Cele mai cunoscute obiecte sunt:cazanele mari de fiert þuicã, gãleþi deapã, cristelniþe pentru botez, tãvi,tigãi, cãni, oale, ibrice.

O altã meserie tradiþionalã im-portantã a rromilor o constituie prelu-crarea metalelor preþioase (argintul

ºi aurul). Obiectele pe care le confec-þioneazã argintarii sunt: obiecte depodoabã (inele, cercei, salbe, veri-ghete, broºe, agrafe, brãþãri, coliere,lanþuri), arme (sãbii), piese de îmbrã-cãminte (nasturi, butoni), obiecte deuz casnic (tacâmuri, castroane, tãvi,solniþe, cupe de argint aurite, ceºti),obiecte religioase (sfeºnice, candele,tãvi, linguri ºi linguriþe, cruci).

Argintarii posedã foarte binetehnicile moºtenite de prelucrare ametalelor preþioase, vibraþia lucruluicu mâna oferind obiectelor unicitateaºi frumuseþea lor. Meºterii rromi, prin

PrelucrareaPrelucrareaPrelucrareaPrelucrareaPrelucrareafieruluifieruluifieruluifieruluifierului

NicovalaNicovalaNicovalaNicovalaNicovala

Case rromeCase rromeCase rromeCase rromeCase rromecu gard de fiercu gard de fiercu gard de fiercu gard de fiercu gard de fierforjatforjatforjatforjatforjat

Page 37: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 37pagina 37pagina 37pagina 37pagina 37

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

VVVVVase din aramãase din aramãase din aramãase din aramãase din aramã

Prelucrarea metalelor preþioase: obiecte din aur ºi argintPrelucrarea metalelor preþioase: obiecte din aur ºi argintPrelucrarea metalelor preþioase: obiecte din aur ºi argintPrelucrarea metalelor preþioase: obiecte din aur ºi argintPrelucrarea metalelor preþioase: obiecte din aur ºi argint

Obiecte din argintObiecte din argintObiecte din argintObiecte din argintObiecte din argint

Prelucrarea arameiPrelucrarea arameiPrelucrarea arameiPrelucrarea arameiPrelucrarea aramei

varietatea meseriilor legate de prelu-crarea metalelor pe care le stãpânesccu mãiestrie, deþin taina metalului ºinu numai.

În perspectivã dorim sã reali-zãm în incinta Universitãþii „Eftimie

Murgu“ Reºiþa un muzeu cu obiectedin metal, pentru a continua cu succesproiectul „Drumul fierului” demarat înanul 2004.

Page 38: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 38pagina 38pagina 38pagina 38pagina 38

Alte meserii specifice etniei rrome, pe cale de dispariþie:Alte meserii specifice etniei rrome, pe cale de dispariþie:Alte meserii specifice etniei rrome, pe cale de dispariþie:Alte meserii specifice etniei rrome, pe cale de dispariþie:Alte meserii specifice etniei rrome, pe cale de dispariþie:

Prelucrarea lemnuluiPrelucrarea lemnuluiPrelucrarea lemnuluiPrelucrarea lemnuluiPrelucrarea lemnului Împletirea coºurilorÎmpletirea coºurilorÎmpletirea coºurilorÎmpletirea coºurilorÎmpletirea coºurilor

Prelucrarea pieilor de animalePrelucrarea pieilor de animalePrelucrarea pieilor de animalePrelucrarea pieilor de animalePrelucrarea pieilor de animale(ciurãrese)(ciurãrese)(ciurãrese)(ciurãrese)(ciurãrese) MagiaMagiaMagiaMagiaMagia

UrsãritulUrsãritulUrsãritulUrsãritulUrsãritul(umblatul cu(umblatul cu(umblatul cu(umblatul cu(umblatul cu

ursul)ursul)ursul)ursul)ursul) Negustor de caiNegustor de caiNegustor de caiNegustor de caiNegustor de cai

Meserii practicate în prezent:Meserii practicate în prezent:Meserii practicate în prezent:Meserii practicate în prezent:Meserii practicate în prezent:

Florari Florari Florari Florari Florari

Confecþionarea unor miciConfecþionarea unor miciConfecþionarea unor miciConfecþionarea unor miciConfecþionarea unor miciobiecte vândute la târguriobiecte vândute la târguriobiecte vândute la târguriobiecte vândute la târguriobiecte vândute la târguri

sau manifestãrisau manifestãrisau manifestãrisau manifestãrisau manifestãri(1 Martie, 8 Martie)(1 Martie, 8 Martie)(1 Martie, 8 Martie)(1 Martie, 8 Martie)(1 Martie, 8 Martie)

Page 39: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 39pagina 39pagina 39pagina 39pagina 39

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Culturã (Fotografii din arhiva Liceului „Diaconovici-Tietz”, Reºiþa)Culturã (Fotografii din arhiva Liceului „Diaconovici-Tietz”, Reºiþa)Culturã (Fotografii din arhiva Liceului „Diaconovici-Tietz”, Reºiþa)Culturã (Fotografii din arhiva Liceului „Diaconovici-Tietz”, Reºiþa)Culturã (Fotografii din arhiva Liceului „Diaconovici-Tietz”, Reºiþa)

Trãim ºi învãþãm împreunãTrãim ºi învãþãm împreunãTrãim ºi învãþãm împreunãTrãim ºi învãþãm împreunãTrãim ºi învãþãm împreunã(clasa a IV(clasa a IV(clasa a IV(clasa a IV(clasa a IV-a A,-a A,-a A,-a A,-a A,în Liceul „Diaconovici - Tietz”,în Liceul „Diaconovici - Tietz”,în Liceul „Diaconovici - Tietz”,în Liceul „Diaconovici - Tietz”,în Liceul „Diaconovici - Tietz”,Reºiþa)Reºiþa)Reºiþa)Reºiþa)Reºiþa)

Bibliografie:Bibliografie:Bibliografie:Bibliografie:Bibliografie:

- Europäische Union - „V- Europäische Union - „V- Europäische Union - „V- Europäische Union - „V- Europäische Union - „Vertrag über eineertrag über eineertrag über eineertrag über eineertrag über eineVVVVVerfassung in Europa”, 2005erfassung in Europa”, 2005erfassung in Europa”, 2005erfassung in Europa”, 2005erfassung in Europa”, 2005- Franz Hamburger - „Praxis des Antiras-- Franz Hamburger - „Praxis des Antiras-- Franz Hamburger - „Praxis des Antiras-- Franz Hamburger - „Praxis des Antiras-- Franz Hamburger - „Praxis des Antiras-sismus” (Erfahrungen aus der Arbeit mitsismus” (Erfahrungen aus der Arbeit mitsismus” (Erfahrungen aus der Arbeit mitsismus” (Erfahrungen aus der Arbeit mitsismus” (Erfahrungen aus der Arbeit mitSinti und Analysen zum Antiziganismus),Sinti und Analysen zum Antiziganismus),Sinti und Analysen zum Antiziganismus),Sinti und Analysen zum Antiziganismus),Sinti und Analysen zum Antiziganismus),Schriftenreihe des Pädagogischen Insti-Schriftenreihe des Pädagogischen Insti-Schriftenreihe des Pädagogischen Insti-Schriftenreihe des Pädagogischen Insti-Schriftenreihe des Pädagogischen Insti-tuts der Johannes Gutenburg-Universität,tuts der Johannes Gutenburg-Universität,tuts der Johannes Gutenburg-Universität,tuts der Johannes Gutenburg-Universität,tuts der Johannes Gutenburg-Universität,Band 1Band 1Band 1Band 1Band 11, Mainz, 19991, Mainz, 19991, Mainz, 19991, Mainz, 19991, Mainz, 1999

- Franz Remmel - „Botschaft und Illu-- Franz Remmel - „Botschaft und Illu-- Franz Remmel - „Botschaft und Illu-- Franz Remmel - „Botschaft und Illu-- Franz Remmel - „Botschaft und Illu-sion” (Zeugnisse der Literatur der rumä-sion” (Zeugnisse der Literatur der rumä-sion” (Zeugnisse der Literatur der rumä-sion” (Zeugnisse der Literatur der rumä-sion” (Zeugnisse der Literatur der rumä-nischen Roma), Vnischen Roma), Vnischen Roma), Vnischen Roma), Vnischen Roma), Verlag Banatul Montan,erlag Banatul Montan,erlag Banatul Montan,erlag Banatul Montan,erlag Banatul Montan,Reschitza 2007Reschitza 2007Reschitza 2007Reschitza 2007Reschitza 2007- V- V- V- V- Valeriu Leu - „Istoria localitãþilor dinaleriu Leu - „Istoria localitãþilor dinaleriu Leu - „Istoria localitãþilor dinaleriu Leu - „Istoria localitãþilor dinaleriu Leu - „Istoria localitãþilor dinBanat în documente”, Editura MuzeulBanat în documente”, Editura MuzeulBanat în documente”, Editura MuzeulBanat în documente”, Editura MuzeulBanat în documente”, Editura MuzeulBanatului, Reºiþa, 2005Banatului, Reºiþa, 2005Banatului, Reºiþa, 2005Banatului, Reºiþa, 2005Banatului, Reºiþa, 2005- „Istoria ºi tradiþiile rromilor” - manual- „Istoria ºi tradiþiile rromilor” - manual- „Istoria ºi tradiþiile rromilor” - manual- „Istoria ºi tradiþiile rromilor” - manual- „Istoria ºi tradiþiile rromilor” - manualde istorie pentru minoritatea rromã, avizatde istorie pentru minoritatea rromã, avizatde istorie pentru minoritatea rromã, avizatde istorie pentru minoritatea rromã, avizatde istorie pentru minoritatea rromã, avizatde Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului,de Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului,de Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului,de Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului,de Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului,Bucureºti, RomâniaBucureºti, RomâniaBucureºti, RomâniaBucureºti, RomâniaBucureºti, Româniawwwwwwwwwwwwwww.descoperã.org..descoperã.org..descoperã.org..descoperã.org..descoperã.org.wwwwwwwwwwwwwww.muzeulastra.ro.muzeulastra.ro.muzeulastra.ro.muzeulastra.ro.muzeulastra.rowwwwwwwwwwwwwww.metropotam.ro.metropotam.ro.metropotam.ro.metropotam.ro.metropotam.rowwwwwwwwwwwwwww.foaienationala.ro.foaienationala.ro.foaienationala.ro.foaienationala.ro.foaienationala.rowwwwwwwwwwwwwww.traditiiclujene.ro.traditiiclujene.ro.traditiiclujene.ro.traditiiclujene.ro.traditiiclujene.rowwwwwwwwwwwwwww.radioomega.ro.radioomega.ro.radioomega.ro.radioomega.ro.radioomega.ro

Page 40: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 40pagina 40pagina 40pagina 40pagina 40

În 1703, o comisie condusã de Mathias Brunner soseºte în Banat, maiprecis în zona Oraviþei, ca sã evalueze situaþia minelor ºi a altor obiectiveindustriale abandonate de cãtre turci.

În 1718, în zona Dognecea, Johann Schubert descoperã importantezãcãminte de minereu de fier; tot în 1718, la Ciclova se construieºte primulcuptor de topit minereul de cupru; tot în 1718, toamna, sosesc la Oraviþa primii13 mineri din Tirol. Ei au fost urmaþi de alþi mineri ºi maiºtri topitori din Boemia;este construit de asemenea primul furnal.

Pânã în 1717, puþinii locuitori ai Bocºei aveau numai îndeletniciri agrare.Vasiova, cel mai vechi cartier al Bocºei, e amintitã prima oarã în 1437 în notelelui Marsigli în districtul Bocºa, iar în conscrierea din 1717 o aratã în districtulVârºeþ cu 36 de case.

Dupã ieºirea turcilor, Banatul rãmase foarte dezolat ºi depopulat. Acumîncep colonizãrile, despre care inginerul Ion Pãsãricã precizeazã în MonografiaUzinelor ºi domeniilor Reºiþa: „Începând cu 1717, curtea imperialã din Vienaia sub stãpânirea sa întreg Banatul recucerit ºi începe sã-l organizeze atât dinpunct de vedere al administrãrii comunale cât ºi, mai ales, al industriei miniereºi metalurgice“.

În cadrul acestor mãsuri de reorganizare administrativã ºi colonizarecu scop mai mult industrial, în 1717, prin patentã imperialã, din teritoriul comuneiVasiova se rupe o bucatã considerabilã de pãmânt pentru scopuri montanistice,adicã miniere. Aºadar, anul 1717 este considerat anul de naºtere al localitãþiiBocºa Montanã ºi începutul erei producþiei industriale pe teritoriul Bocºei deazi.

În 1719, pe terenul numit Alt-Werk (Bocºa Veche - Bichiºtin), lângãBârzava, se construieºte un furnal. Acest furnal este proiectat de inspectorulminier Frederich Freiberg ºi construit de meseriaºi aduºi din Boemia. Totatunci s-au mai construit o instalaþie de topire / turnare ºi o forjã, care foloseauca forþã motrice apa râului Bârzava. În scurt timp însã, toate aceste obiectiveau trebuit mutate pe un nou amplasament, mai ferit de inundaþii (BocºaMontanã - gara CFR).

Turn de alimentare furnal,

microhidrocentralã Bocºa Montanã (Gara CFR)

Scurt istoric al industriei bocºeneScurt istoric al industriei bocºeneScurt istoric al industriei bocºeneScurt istoric al industriei bocºeneScurt istoric al industriei bocºene

Gabriela ªerbanGabriela ªerbanGabriela ªerbanGabriela ªerbanGabriela ªerbanDirector, Biblioteca orãºeneascã

„Tata Oancea“, Bocºa

Page 41: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 41pagina 41pagina 41pagina 41pagina 41

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

În 1722 se construieºte un furnal ºi la Dognecea (cel de-al treilea), darºi un nou furnal la Bocºa, pe noul amplasament „Neu-Werk“ (Bocºa Nouã).Din aceastã perioadã s-a pãstrat pânã în zilele noastre o placã turnatã înrelief, reprezentând scena biblicã în care Isus alungã din templu negustorii ºicãmãtarii.

În 1734, la Bocºa Montanã se construiesc trei noi furnale. Construireanoilor furnale a fost dictatã de creºterea continuuã a producþiei de fier.

În 1736, furnalele sunt vândute unor particulari pentru suma de 12.000florini, curtea imperialã rezervându-ºi dreptul de a le cumpãra la aceeaºisumã. În 1737, cele ºase topitorii sunt închiriate unui particular.

Între 1737 - 1738, turcii pãtrund în Banat, ocupã Orºova, Caransebeºulºi Lugojul, periclitând chiar ºi Timiºoara. O mare parte din armata turceascãpãtrunde pe valea Bârzavei, devastând instalaþiile industriale de la Bocºa ºiDognecea. În aceastã perioadã a bântuit ºi o epidemie de ciumã, astfel cãmajoritatea exploatãrilor miniere ºi instalaþiilor industriale au fost distruse sauabandonate.

În baza tratatului de pace de la Belgrad, în 1739 Banatul rãmâneaustriecilor. Acum Curtea Imperialã ia din nou în stãpânirea sa uzinele ºi lerestabileºte. În 29 iulie 1740, Curtea Imperialã emite o ordonanþã privind regimuljuridic al minelor aflate în proprietate particularã. Conform acestei ordonanþe,proprietarii pot folosi gratuit minele, hutele ºi clãdirile existente, fiecare comunãmontanã primeºte în folosinþã terenuri agricole, pãºuni ºi pãduri, care pot fifolosite / valorificate exclusiv în interesul exploatãrii miniere. Se stabileºte ºiretribuþia „robotei” la 12 creiþari, minierii pot cumpãra la preþ redus cereale, iarminelor li se asigurã lemn de foc ºi de construcþii, mangal ºi altele.

La 1 noiembrie 1741, Curtea Imperialã emite o ordonanþã prin careextinde aplicarea legislaþiei miniere austriece „Codul lui Maximillian”, emis în1573, pe teritoriul Ungariei ºi Banatului.

În 1748, datoritã concurenþei ce se fãcea cu fierul din Ungaria, se iscão crizã, iar în 1749 gãsim uzinele din Bocºa arendate unor particulari.

În 1768, împãrãteasa Maria Thereza a dat ordin de trecere a uzinelordin nou sub stãpânirea Curþii Imperiale, prevãzându-se totodatã refacerea ºimãrirea lor. Însã la Curte comisia a raportat cã terenul din Bocºa Montanã nucorespunde unei uzine mari ºi se face propunerea de a întemeia noi uzinemetalurgice la Reºiþa.

La 1 noiembrie 1769 începe construcþia primelor douã furnale la Reºiþa.Iar în 1771 se petrece momentul solemn al aprinderii focului celor douã furnale.

Asta nu înseamnã cã uzina din Bocºa a fost desfiinþatã la aceastã datã,lucru dovedit de faptul cã „din punct de vedere administrativ, uzinele din Reºiþaau depins de cele din Bocºa pânã în 1776, când industria din Reºiþa seridicase aºa de mult încât Curtea Imperialã a dispus sã aibã conducere proprie,

Page 42: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 42pagina 42pagina 42pagina 42pagina 42

subordonatã direct Direcþiunii Minelor din Oraviþa. Din 1719 pânã în 1771,centrul mineritului ºi metalurgiei fierului din Banat a fost la Bocºa.

În rãzboiul de la 1788 -1791 turcii pãtrund din nou în Banat ºi incendiazãobiectivele miniere de la Moldova Nouã ºi Sasca ºi devasteazã uzinele dinBocºa ºi Dognecea. Din nou uzinele trebuiau refãcute.

Deºi revoluþia din 1848 s-a abãtut peste Bocºa, aici dându-se lupte în18 ºi 24 decembrie, uzinele nu sunt distruse, deoarece imediat dupã ocupareaBocºei ºi Reºiþei, în aprilie 1849, maghiarii încep fabricarea de tunuri, ghiulele,baionete ºi alte materiale de rãzboi.

La 1 ianuarie 1855 are loc semnarea la Viena a contractului dintreCurtea Imperialã ºi Societatea multinaþionalã StEG. Contractul a fost ratificatde cãtre împãratul Franz Josef I, iar între clauze era ºi transferul drepturilorfeudale asupra celor opt districte miniere din Banat: Moldova Nouã, SascaMontanã, Gladna Montanã, Dognecea, Oraviþa Montanã, Steierdorf, BocºaMontanã, Reºiþa, precum ºi asupra a 51 de comune urbaniale de pe teritoriulBanatului. În ce priveºte exploatãrile ºi domeniile propriu-zise, ele cuprindeauºi „uzinele de fier ºi forja de cupru de la Bocºa“.

Din 1811 circula o diligenþã pe traseul Reºiþa - Dognecea - Bocºa -Lugoj - Timiºoara ºi retur, iar din 1884 a circulat un vagon poºtal pe caleaferatã a uzinelor între Reºiþa ºi Bocºa.

În 1869 este modernizat funicularul de la Bocºa.În 1871 începe construcþia liniei ferate industriale Reºiþa - Bocºa

Românã - Ocna de Fier, cu o lungime totalã de 31,3 km.În 1874 se dã în funcþiune calea feratã cu ecartament normal între

Bocºa ºi Voiteni, cu o lungime de 47 km.Pânã în 1908, când s-a realizat legãtura directã dintre Oraviþa - Reºiþa,

prin Berzovia, pe linie cu ecartament normal, mãrfurile erau transbordate îngara Bocºa Montanã de unde transportul se fãcea mai departe spre Reºiþa pelinia cu ecartament îngust.

În 1898 s-a pus din nou problema mãririi instalaþiilor uzinale din BocºaMontanã; la aceastã datã uzina o gãsim lângã halta CFR Bocºa Montanã,când, în loc sã se înfãptuiascã extinderea, lucrul a fost oprit, mutând instalaþiileexistente la Bocºa Românã. Cauzele pentru care uzina a fost mutatã dinBocºa Montanã sunt în douã variante: dr. Cornel Petricu, fost notar public,afirma cã un oarecare avocat cu popularitate pe atunci, anume Panaioth, ar fipublicat câteva articole în presa vremii, fixând el locul unde sã se facã noileinstalaþii industriale ºi anume cãtre cartierul Godinova, lucru care nu ar fi fostpe placul conducerii de la Budapesta; cea de-a doua variantã susþinea cã„domnii“ de atunci ai Bocºei s-au opus mãririi instalaþiilor uzinei sub pretext cãse distruge viitorul staþiunii climaterice ºi turistice a localitãþii prin zgomot ºifum.

Page 43: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 43pagina 43pagina 43pagina 43pagina 43

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Aºadar, din 1899 la Bocºa Românã funcþiona uzina de unelte agricoleBocºa, iar fosta uzinã din Bocºa Montanã de lângã halta CFR a fost transformatãîn centralã hidro care alimenta cu electricitate minele de la Ocna de Fier.

De curând, Bocºa a sãrbãtorit 675 de ani de la prima atestare docu-mentarã a aºezãrii.

Bocºa are în prezent de sãrbãtorit un alt eveniment deosebit deimportant: 290 de ani de la construirea celui de-al doilea furnal în Banat (ºi înRomânia), fapt care scrie primele pagini ale istoriei ºi dezvoltãrii metalurgieiromâneºti moderne.

Tot acum se împlinesc 110 ani de când la Bocºa funcþioneazã Uzina,centru industrial în jurul cãruia se dezvoltã viaþa localitãþii, centru de referinþãpentru Bocºa ºi Banat.

Cu prilejul acestor importante evenimente ale urbei noastre, care meritãcu prisosinþã sã fie cinstite ºi sãrbãtorite, Biblioteca Orãºeneascã „TataOancea” ºi-a propus organizarea unei manifestãri culturale în toamna acestuian (octombrie - noiembrie 2009), în cadrul cãreia sã fie cuprins un simpozionaniversar, dar ºi editarea unui volum pe aceastã temã, în seria Bocºa - istorieºi culturã, volum care are menirea sã completeze în mod fericit ºi necesaraceastã serie.

Pentru realizarea acestui volum omagial am apelat la dl. Valeriu F.Fabian, cunoscut cercetãtor al istoriei industriale din Banat, care deþine dateveridice pe aceastã temã, bocºan ºi fost lucrãtor la uzina bocºanã.

Bineînþeles cã acest proiect editorial este foarte important pentru oraºulBocºa, însemnând, în primul rând, o paginã de istorie localã, în al doilea rând,un mod de a promova oraºul, faptele ºi evenimentele de seamã ale acestuioraº, instituþii ºi oameni de mare valoare care fac cinste urbei noastre.

Þinând cont de toate acestea, ca parteneri ºi sprijin în îndeplinirea acestuiproiect avem Primãria Oraºului Bocºa ºi S.C. MCM Steel, continuatoarea tradiþieiindustriale la Bocºa, partener, dar ºi sponsor în acest proiect, preconizând cavolumul pe care ni-l propunem sã fie elegant ºi sã fie structurat astfel:

1. Cuvânt înainte al primarului oraºului Bocºa;- Scurtã prezentare a localitãþii;2. Prezentarea autorului, date biografice;3. Lucrarea autorului: 290 de ani de tradiþie ºi activitate industrialã

continuã la Bocºa;4. Prezentarea uzinei de astãzi - SC MCM Steel;5. Postfaþã a coordonatorului (referire la proiect ºi mulþumiri autorului

ºi partenerilor);6. Date bibliografice privind localitatea Bocºa, precum ºi un index de

nume, nume referinþã în activitatea uzinei din Bocºa (de ieri ºi de azi) ºi unindex de nume al cetãþenilor de onoare ai oraºului Bocºa;

Page 44: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 44pagina 44pagina 44pagina 44pagina 44

7. Imagini din Bocºa veche pe temã industrialã, precum ºi imagini dinactuala uzinã;

8. Cuprins.Cu toate cã va fi un volum omagial, dorim sã realizãm o lucrare accesibilã

publicului larg ºi utilã cercetãtorilor, o lucrare de interes public, atât local cât ºinaþional, un volum elegant, cu pagini parþial color, care sã satisfacã ºicuriozitatea omului de rând, dar ºi studiul cercetãtorului, precum ºi culturageneralã a turistului, a celui care trece prin sau poposeºte în Bocºa.

Despre presa din Bocºa nu sunt foarte multe de spus, cel puþin dacã nuefectuezi un studiu aprofundat. În Bocºa n-au apãrut atât de multe periodiceca în alte centre importante. Pentru a ne face o idee despre ziarele care s-auperindat prin Bocºa, avem la îndemânã materialul pus la dispoziþie de criticulºi editorul Gheorghe Jurma în câteva dintre scrierile sale, începând cu volumul„Presa ºi viaþa literarã în Caraº-Severin“, volum apãrut în 1978, la Reºiþa.

Din acest volum aflãm cã: prima gazetã caraº-severineanã a fost„Privighetoarea“„Privighetoarea“„Privighetoarea“„Privighetoarea“„Privighetoarea“ din 1882 ºi a apãrut la Bocºa Montanã, de unde, dupã olunã, se mutã la Reºiþa. Gazeta apare un an de zile (proprietarul este SimeonPocreanu).

În 1920, Cassian Munteanu a editat „Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“ din care auapãrut doar câteva numere. Scriitorul grav bolnav era internat la sanatoriuldin Bocºa. Aici redacteazã singur aceastã publicaþie prin care îºi susþinecandidatura în alegerile pentru primul Parlament al României Mari.

Gazeta „Drum nou“„Drum nou“„Drum nou“„Drum nou“„Drum nou“ pe care o înfiinþeazã aici scriitorul ºi publicistulMihail Gaºpar în 1923 apare în douã etape: 1923 - 1938 ºi 1946 - 1947; înprima etapã este condusã de Mihail Gaºpar, dupã moartea acestuia fiindpreluatã de Ilie Rusmir la Oraviþa, apoi readusã de fiul lui Gaºpar, Ionel, laBocºa, apoi transferatã la Craiova.

Ziarul „Lumina Caraºului“„Lumina Caraºului“„Lumina Caraºului“„Lumina Caraºului“„Lumina Caraºului“ apare în 1929 întâi la Reºiþa, apoi, de la nr.11, editorul Mihai Velceleanu va beneficia de o tipografie proprie ºi redacþiase mutã la Bocºa. Din 1935 îºi schimbã denumirea în „Curentul nou“„Curentul nou“„Curentul nou“„Curentul nou“„Curentul nou“ ºi aparepânã în 1947. Ziarul se subintitula „politic - independent, informativ ºi deapãrarea intereselor poporului“.

Mihail Velceleanu editeazã, de asemenea, revista umoristicã „Gura„Gura„Gura„Gura„Guralumii“lumii“lumii“lumii“lumii“ între 1927 - 1931 ºi un calendar cu acelaºi titlu (mai întâi la Oraviþa, apoi

Presa din Bocºa în câteva cuvinteGabriela ªerbanGabriela ªerbanGabriela ªerbanGabriela ªerbanGabriela ªerban

Director, Biblioteca orãºeneascã„Tata Oancea“, Bocºa

Page 45: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 45pagina 45pagina 45pagina 45pagina 45

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

la Bocºa). La tipografia (librãria) „Minerva“ a lui Mihail Velceleanu a apãrutîntre 1934 - 1938 „Calendarul Lumina Poporului“„Calendarul Lumina Poporului“„Calendarul Lumina Poporului“„Calendarul Lumina Poporului“„Calendarul Lumina Poporului“ în care au fost publicate ºicreaþii ale unor scriitori ca: George Coºbuc, Elena Farago, Ion Miuþã, DamianIzverniceanu ºi alþii.

Peste un an, în 1930, apare la Bocºa ziarul „Deºteptarea“„Deºteptarea“„Deºteptarea“„Deºteptarea“„Deºteptarea“, care apoise va transfera la Reºiþa.

Un loc aparte îl ocupã revista lui Tata Oancea. Între 1929 - 1947, TataOancea (Petru E. Oance), nãscut la Bocºa Vasiova, editeazã la Oraviþa revista„V„V„V„V„Vasiova“asiova“asiova“asiova“asiova“. Prin conþinut, prin modul de difuzare, prin pitorescul gazetaruluiTata Oancea, revista este deosebitã, este aparte ºi-ºi câºtigã un loc importantîntre revistele vremii.

Un bocºan deosebit de important pentru presa din Banat este CorneliuDiaconovici, realizatorul primei enciclopedii româneºti, care editeazã cotidianul„Dreptatea“„Dreptatea“„Dreptatea“„Dreptatea“„Dreptatea“ în 1880 împreunã cu Valeriu Braniºte, la Timiºoara. Tot datoritãlui Corneliu Diaconovici, în 1885, la Budapesta, a luat fiinþã „Romänische„Romänische„Romänische„Romänische„RomänischeRevue“Revue“Revue“Revue“Revue“, cu redacþia la Reºiþa ºi tipografia la Sibiu. Apoi apare la Reºiþa, laViena, mai apoi la Sibiu ºi Timiºoara pânã în 1894. Este o publicaþie literar-politicã în limba germanã, al cãrei scop era de a vorbi despre români. Aici suntpublicate articole ºi studii de istorie, folclor, traduceri din marii scriitori români(Eminescu, Slavici, Macedonski, Haºdeu ºi alþii).

Presa din Bocºa dupã 1990Presa din Bocºa dupã 1990Presa din Bocºa dupã 1990Presa din Bocºa dupã 1990Presa din Bocºa dupã 1990

Dupã 1990, în Bocºa n-au apãrut decât câteva periodice ºi cele maimulte dintre ele cu o existenþã scurtã.

„V„V„V„V„Vasiova“asiova“asiova“asiova“asiova“: gazetã social-cultural independentã, refondatã în 1990(primul numãr apare în 8 februarie 1990), editatã de Asociaþia culturalã „TataOancea” Bocºa, tipãritã în Reºiþa; se dorea un periodic bilunar, însã acestlucru n-a fost posibil din motive financiare. Au apãrut 10 numere în perioada1990 - 1991.

In paginile gazetei aflãm aspecte ale vieþii bocºene, sunt dezbãtuteevenimentele istorice ale vremii, nu sunt omise nici problemele social-econo-mice, sunt prezente rubrici de divertisment, ºtiri, sport ºi creaþii literare bãnãþene.

„Humanitas“„Humanitas“„Humanitas“„Humanitas“„Humanitas“: ziar informativ pe teme social-caritative; este o încercare- apar doar douã numere în 1998 - a Societãþii de Caritate „Humanitas“ Bocºa;redactatã pe calculator, apoi xeroxatã de cãtre directorul societãþii, MirceaGrecu.

„Puls“„Puls“„Puls“„Puls“„Puls“: publicaþie lunarã finanþatã de Uniunea Europeanã prin pro-gramul Phare LIEN în cadrul proiectului „Meseria la timpul prezent”, editatã deAsociaþia culturalã „Tata Oancea” Bocºa, apãrutã în anul 2000 (10 numere), înformat computerizat ºi xeroxat. Publicaþia este specializatã în domeniuleconomic-profesional, dezbate piaþa muncii ºi probleme sociale. În paginile

Page 46: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 46pagina 46pagina 46pagina 46pagina 46

publicaþiei sunt prezentate liste cu locuri de muncã disponibile în zonã, cursuride calificare sau recalificare organizate, dialoguri cu patroni de firme, directoride întreprinderi, perspective de dezvoltare economicã, anunþuri publicitare îndomeniul forþei de muncã precum ºi alte probleme specifice. La acest periodicapare ºi un supliment cultural, în aceeaºi perioadã, (4 numere) numit „Vasiova“,în care apar creaþii literare, informaþii despre evenimentele culturale ale vremiiºi articole religioase.

„Bocºa 2000“„Bocºa 2000“„Bocºa 2000“„Bocºa 2000“„Bocºa 2000“: buletin informativ, înfiinþat de Biblioteca Orãºeneascã„Tata Oancea” ºi Primãria oraºului Bocºa; apare între 1997 - 1998 (9 numere);periodic lunar, în limba românã, tipãrit (culegere ºi paginare computerizatã:Editura „Timpul“, Reºiþa; tiparul: „Tipoteh“ SRL Reºiþa). Trateazã problemesociale ºi culturale; în coloanele acestui periodic aflãm noutãþi locale, aspecteale vieþii sociale, probleme cultural-artistice ºi sportive.

„Ramuri“„Ramuri“„Ramuri“„Ramuri“„Ramuri“: revistã culturalã, editatã de Biblioteca Orãºeneascã „TataOancea” ºi Primãria oraºului Bocºa. Apare sporadic între 1997 - 2000 (5numere), paginare computerizatã ºi xeroxat, cu texte în limba românã. Cuprindefapte ºi evenimente culturale, creaþii literare semnate atât de autori bocºeni,cât ºi de mari scriitori naþionali. Din martie 2000 îºi schimbã denumirea în„Bocºa Culturalã“.

„Bocºa Culturalã“„Bocºa Culturalã“„Bocºa Culturalã“„Bocºa Culturalã“„Bocºa Culturalã“: revistã lunarã de culturã, redactatã de BibliotecaOrãºeneascã „Tata Oancea” ºi Primãria oraºului Bocºa, apare din martie 2000sub aceeaºi denumire însã cu modificãri de frontispiciu, redactatã pe calculatorapoi xeroxatã, parþial color.

Revista s-a nãscut ca un mod de informare culturalã a utilizatorilorbibliotecii, de publicitate ºi de comunicare a colecþiilor ºi activitãþii bibliotecii.În timp, prin colaboratorii sãi, revista ºi-a extins aria, de la simpla informare s-a ajuns la redactarea unor articole pe teme de culturã ºi istorie localã, dar ºinaþionalã, pe teme religioase, unor biografii, recenzii de carte, creaþii literareale bocºenilor ºi nu numai, autori consacraþi sau doar debutanþi.

Revista oferã secvenþe din istoria Bocºei, omagiazã personalitãþile ºievenimentele culturale ale oraºului (actuale ºi retrospective), oferã informaþiide interes public pentru comunitatea localã, promoveazã tinere talente ºi sevrea un punct de atracþie a populaþiei spre carte ºi culturã, spre bibliotecã înspecial.

Apare de la bun început sub coordonarea bibliotecarei GabrielaTiperciuc-ªerban, cu sprijinul câtorva oameni iubitori de culturã. Echipa „BocºeiCulturale“ ar putea fi redusã la patru oameni: iniþiatorul - Victor Creangã;realizatorul - Gabriela Tiperciuc-ªerban; editorul - Gheorghe Jurma;susþinãtorul - Mirel Patriciu Pascu, primarul oraºului Bocºa din 2002 pânã azi.Totuºi, echipa este mai mare, deoarece câþiva oameni i-au fost alãturirealizatorului încã de la început: Laura Ion, Dimitrie Costa, Stela Boulescu.

Page 47: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 47pagina 47pagina 47pagina 47pagina 47

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Din iunie 2003 apare în format tipãrit, copertat, dar cu periodicitatetrimestrialã; a intrat în cel de-al 10-lea an de apariþie; se bucurã de aprecieridin partea comunitãþii ºi administraþiei locale. Este mândria bibliotecii ºiconstituie o paginã în istoria culturalã a localitãþii (ISBN 1582-9375).

„V„V„V„V„Valea Bârzavei“alea Bârzavei“alea Bârzavei“alea Bârzavei“alea Bârzavei“: publicaþie lunarã de culturã, redactatã de Cenaclulliterar „Aurel Novac” din Bocºa, condus de scriitorul þãran Iosif Cireºan-Loga.Publicaþia apare din august 2001 pânã în octombrie 2006, în format compu-terizat ºi xeroxat. Periodicul omagiazã personalitãþi culturale, aduce în memoriatinerilor evenimente ºi tradiþii locale ºi zonale ºi prezintã în paginile sale creaþiiliterare în grai bãnãþean. Au trudit la apariþia acestui periodic Iosif Cireºan-Loga, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea, Gheorghiþã Brebenar ºi Ion Albu. Tehno-redactarea aparþine Gabrielei ªerban, publicaþia apãrând sub egida Bibliotecii„Tata Oancea“ Bocºa (ISSN 1584 - 6180).

„Bocºa Sportivã“„Bocºa Sportivã“„Bocºa Sportivã“„Bocºa Sportivã“„Bocºa Sportivã“: revista Clubului Olimpic Bocºa cu ISSN 1582 - 5876.Nr. 1 apare în iunie 2005, coordonatori fiind Ioan Moatãr ºi Gabriela ªerban.Publicaþia nu are viaþã lungã deoarece nu existã o echipã închegatã care s-omenþinã. Ultimul numãr apare în iunie 2006. Revista este doar suspendatã,nu desfiinþatã, ea apãrând sub egida Bibliotecii „Tata Oancea“ Bocºa.

„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“„Gazeta Bocºei“: buletin de informare lunarã editat de PrimãriaOraºului Bocºa în parteneriat cu Biblioteca Orãºeneascã „Tata Oancea” Bocºaºi Editura „TIM“ Reºiþa. Apare din mai 2007; în ultimul timp, datoritã problemelorfinanciare, periodicitatea este trimestrialã. Este o publicaþie care prezintãcetãþenilor oraºului Bocºa activitatea administraþiei locale, hotãrârile luate deedilii oraºului, este un mijloc de informare oficialã, iniþiativa aparþinândprimarului oraºului Bocºa, dl. Mirel Patriciu Pascu (ISSN 1843 - 7400).

Reviste ºcolareReviste ºcolareReviste ºcolareReviste ºcolareReviste ºcolare

„Amprente“„Amprente“„Amprente“„Amprente“„Amprente“: revistã ºcolarã; a apãrut între 1994 - 1995, lunar, dactilogra-fiatã ºi xeroxatã, redactatã de Grupul ªcolar Bocºa la iniþiativa lui AdalbertGyurics, Constantin Borozan ºi Ioana Cioancãº. In paginile revistei suntdezbãtute problemele ºcolii, se aflã rubrici de divertisment ºi creaþii literare.

„Liceum“„Liceum“„Liceum“„Liceum“„Liceum“: revistã ºcolarã redactatã de Liceul Teoretic „Tata Oancea”Bocºa între anii 1996 - 2000; apare sporadic din lipsã de fonduri (mai întâilunar, apoi trimestrial, apoi semestrial), apar doar câteva numere; culegerecomputerizatã de cãtre prof. Florentin Lupulescu, apoi xeroxatã. În acestperiodic existau rubrici atât ale elevilor cât ºi ale profesorilor, în care eraudezbãtute problemele din ºcoalã, existau rubrici de divertisment, de noutãþi,creaþii literare ale elevilor ºi diferite informaþii utile; de pariþia acestei reviste s-au ocupat prof. Dimitrie Costa ºi prof. Tiberiu Borcovici.

„T„T„T„T„Triumf“riumf“riumf“riumf“riumf“: revistã ºcolarã care „se adreseazã în special elevilor, dar nunumai. Nu este axatã pe un anumit profil, ci conþine informaþii diverse, care

Page 48: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 48pagina 48pagina 48pagina 48pagina 48

sperãm sã vã capteze interesul”. Sunt cuvintele care apar în „motivaþia” dinnumãrul 1 al revistei elevilor de la ªcoala Generalã nr. 1 din Bocºa, revistãrealizatã de catedra de limba ºi literatura românã a acestei ºcoli. Apare între1996 - 1997 ºi cuprinde: „Curiozitãþi. Poante. Diverse”. Articolele sunt fiedactilografiate, fie scrise de mânã ºi bogate în desene. Existã un comitet deredacþie format din elevi îndrumaþi de prof. Regea Florica.

„Pentru voi“„Pentru voi“„Pentru voi“„Pentru voi“„Pentru voi“: revistã ºcolarã editatã de ªcoala cu cls. I - VIII nr. 2 Bocºacu sprijinul Bibliotecii Orãºeneaºti „Tata Oancea“. Revista are la început perio-dicitate lunarã, apoi trimestrialã ºi este realizatã de elevi îndrumaþi de prof.Maria Borcovici, iniþiatorul acestei publicaþii. Tehnoredactarea aparþine Gabrie-lei ªerban de la Biblioteca „Tata Oancea“ Bocºa. Primul numãr apare în aprilie2003, la ªcoala nr. 2 Bocºa, iar ultimul apare în martie 2006 la ªcoala nr. 3Bocºa, tot sub îndrumarea prof. Maria Borcovici, care din toamna lui 2004 semutã la ºcoala nr. 3 din Bocºa cu tot cu revistã.

„Curcubeu ºcolar“„Curcubeu ºcolar“„Curcubeu ºcolar“„Curcubeu ºcolar“„Curcubeu ºcolar“: este numele unei noi publicaþii ºcolare, o încercarea dascãlilor de la ªcoala nr. 2; rãmâne la stadiul de încercare, deoarece nu auapãrut decât câteva numere, sporadic.

Mai apar în Bocºa câteva reviste ºcolare, cu o existenþã foarte scurtã(de câteva luni) deoarece sunt doar reviste cuprinse în anumite proiectedidactice: „Gânduri de copil“„Gânduri de copil“„Gânduri de copil“„Gânduri de copil“„Gânduri de copil“, revista claselor I - IV (2006) sau „Nemuritorii“„Nemuritorii“„Nemuritorii“„Nemuritorii“„Nemuritorii“(2003 - 2004)

Reviste religioaseReviste religioaseReviste religioaseReviste religioaseReviste religioase

„Horeb“„Horeb“„Horeb“„Horeb“„Horeb“: revista tinerilor Bisericii „Harul“ Bocºa; apare din 23 decembrie2001, sãptãmânal, redactatã pe calculator ºi xeroxatã. În coloanele periodiculuigãsim creaþii literare ale tinerilor creºtini din Bocºa, întrebãri ºi probleme legatede religie, pilde, umor, ºtiri.

„Cuvânt duminical“„Cuvânt duminical“„Cuvânt duminical“„Cuvânt duminical“„Cuvânt duminical“: foaie duminicalã editatã de Biserica OrtodoxãBocºa Românã; nr. 1/2 martie 2005; apar doar câteva numere cu sprijinul unuisponsor.

* * ** * ** * ** * ** * *

Cam acestea ar fi publicaþiile Bocºei. Sperãm ca mãcar cele puþinerãmase sã aibã continuitate ºi sã reziste în timp, sã se gãseascã fondurilenecesare pentru finanþarea lor, deoarece, dincolo de bunãvoinþã ºi dragosteapentru culturã, factorul decisiv rãmâne banul.

Dar adevãratul motiv pentru care o publicaþie nu are continuitate estealtul: nu este atât de uºor sã realizezi o „foaie“, nu este o muncã plãtitã, iar celcare o realizeazã o face doar din pasiune, nu pentru un câºtig material; ceicare colaboreazã la realizarea unei publicaþii trebuie sã fie dispuºi s-o facã înmod voluntar, gratuit, pentru cã nu existã un câºtig financiar. Iar astfel de

Page 49: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 49pagina 49pagina 49pagina 49pagina 49

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

In Doman, Reschitz und Sekul*

Pei da Gemeinde sitz’n gscheiti Leitin Doman, Reschitz und Sekul.Ja statt Fleisch ta kem sie Panaund es Prot weat imma klana

in Doman, Reschitz und Sekul.

Unt a Drahts’lbahn wolln sie a noch ham,in Doman, Reschitz und Sekul!

Nauff foan sie mit ti Zedl -runda kuman’s ohni Schädl,

in Doman, Reschitz und Sekul!

Unt an Autobus wolln sie a noch ham,in Doman, Reschitz und Sekul!

Kaum foan sie um ti Eck -haun si sich ti Nasn weck,

in Doman, Reschitz und Sekul!

Unt an Luftballon wolln sie a noch ham,in Doman, Reschitz und Sekul!

Kaum fliegn sie in die Heh -speim sie Buchtln und Kaffee,in Doman, Reschitz und Sekul!

An Gemeindestier wolln sie a noch ham,in Doman, Reschitz und Sekul!Kaum segn ti Weiba’n Stier -schrein sie alli treimal: „Hier!”,in Doman, Reschitz und Sekul!

oameni sunt „specii pe cale de dispariþie“. Tot mai puþini oameni fac ceva dinpasiune; sunt dispuºi la gratuitãþi. Acesta este adevãratul motiv pentru care o„foaie“ (fie ea religioasã, ºcolarã, socialã, etc.) nu rezistã. Iar acest adevãreste mult mai dureros decât cel al lipsei fondurilor financiare. Este dureros,dar adevãrat, cã astãzi un om pune înainte a orice câºtigul. Dacã nu estecâºtig, nu este implicare. Deci, nu ne lipsesc doar banii, ci, mai grav, sufletulne este din ce în ce mai mic. Probabil cã, o datã cu trecerea crizei economicemondiale, partea financiarã se va rezolva, dar cu sufletul cum rãmâne?

* Reschitzaer V* Reschitzaer V* Reschitzaer V* Reschitzaer V* Reschitzaer Volkslied, mit neue Strophen ergänztolkslied, mit neue Strophen ergänztolkslied, mit neue Strophen ergänztolkslied, mit neue Strophen ergänztolkslied, mit neue Strophen ergänzt

Page 50: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

pagina 50pagina 50pagina 50pagina 50pagina 50

Unt a Klostahaus wolln sie a noch ham,in Doman, Reschitz und Sekul!

Toch sie kennan kan’s nit grindn -wal sie kani Jungfraun findn,

in Doman, Reschitz und Sekul!

Unt a altes Weib wolln sie a noch hamin Doman, Reschitz und Sekul!

Alli Tian sein vaschlossenUnt tann scheißt sie af ti Straßenin Doman, Reschitz und Sekul!

Unt elektr’sches Licht wolln sie a noch hamin Doman, Reschitz und Sekul!

Doch wenn die Glühlampn glänznsikt ma alli Wanzn tanzn

in Doman, Reschitz und Sekul!

Unt an Asphaltweg wolln sie a noch hamin Doman, Reschitz und Sekul!

Wenn ma geht af gspritzti Staanafangt ma vüllig an zu waana

in Doman, Reschitz und Sekul!

Unt a Freiluftbad wolln sie a noch hamin Doman, Reschitz und Sekul!

Wie’s im Strandbad ham wolln schwimmanwoar ka Tropfn Wassa drinnanin Doman, Reschitz und Sekul!

Unt es Internet wolln sie a noch hamin Doman, Reschitz und Sekul!

Kaum surfen sie im Zeckapleim sie ohni Strom im Steckain Doman Reschitz und Sekul.

Unt a Modemschachtl wolln sie a noch hamin Doman, Reschitz und Sekul!Toch viel lieba als ans Kabelmachn sie sich an die Madl

in Doman, Reschitz und Sekul.

Unt a BSE wolln sie a noch hamIn Doman, Reschitz und Sekul

Kriegt die Kuh das BSE,

Page 51: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în

pagina 51pagina 51pagina 51pagina 51pagina 51

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 299999 - - - - - octombrieoctombrieoctombrieoctombrieoctombrie 200 200 200 200 20099999

Gibt´s ka Milch mehr zum Kaffee!In Doman, Reschitz und Sekul.

Unt a Rockkonzert wolln sie a noch hamIn Doman, Reschitz und SekulHab´n die Dinos keine Locken,Hau´n sie alle aus den Socken!In Doman, Reschitz und Sekul.

Unt a Kulturdekad´ wolln sie a noch hamIn Doman, Reschitz und SekulFährt die Jugend weg, juchhu,

Ham die Alten ihre Ruh!In Doman, Reschitz und Sekul.

Unt an Ausflugstag wolln sie a noch hamIn Doman, Reschitz und Sekul

Doch wenn der Molin auftaucht,Nimmt die Tragik ihren Lauf!

In Doman, Reschitz und Sekul.

„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”, nr. 29 - octombrie 2009Apariþie editatã de Forumul Democratic al Germanilor

din judeþul Caraº-Severin. Publicaþie editatã ºi realizatã cu sprijinul financiar

al Guvernului României - Departamentulpentru Relaþii Interetnice. Se distribuie gratuit.

Redactor:Redactor:Redactor:Redactor:Redactor: Erwin Josef Þigla; Lectorat: Lectorat: Lectorat: Lectorat: Lectorat: ec. Waldemar König Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei: Biblioteca Germanã „Alexander Tietz” B-dul Revoluþiei din Decembrie nr. 22 / RO - 320086 Reºiþa

TTTTTel. + Fax: el. + Fax: el. + Fax: el. + Fax: el. + Fax: 0255 22 00 81; E-mail: [email protected] coperta faþãFoto coperta faþãFoto coperta faþãFoto coperta faþãFoto coperta faþã ºi ºi ºi ºi ºi spate:spate:spate:spate:spate: imagini de la

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan” - ediþia a XIX-a, 2. - 11.10 2009.Rãspunderea pentru articolele semnate în publicaþie

le revine autorilor.

Page 52: împreunã, miteinander, együttesen - dfbb.ro fileîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 29 - octombrie 2009 pagina 2 Pag. 3: Fragment din singura poezie cunoscutã scrisã în