39

împreunã, miteinander, együttesen · 2015-01-30 · pagina 3 împreunã, miteinander, együttesen nr. 24 - noiembrie 2007 Sibiu - o experienþã reuºitã Pr. Petru Berbentia Reºiþa

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 2pagina 2pagina 2pagina 2pagina 2

Pag. 3: Sibiu - o experienþã reuºitãSibiu - o experienþã reuºitãSibiu - o experienþã reuºitãSibiu - o experienþã reuºitãSibiu - o experienþã reuºitã, Pr. Petru Berbentia;Pag. 4: MagyarboksaMagyarboksaMagyarboksaMagyarboksaMagyarboksa, Pr. Makay Botond;Pag. 6: I pin ReschitzaraI pin ReschitzaraI pin ReschitzaraI pin ReschitzaraI pin Reschitzara, Banater Berglanddeutscher oder Berglandbanater Deutscher?Banater Berglanddeutscher oder Berglandbanater Deutscher?Banater Berglanddeutscher oder Berglandbanater Deutscher?Banater Berglanddeutscher oder Berglandbanater Deutscher?Banater Berglanddeutscher oder Berglandbanater Deutscher?Das ist hier die FrageDas ist hier die FrageDas ist hier die FrageDas ist hier die FrageDas ist hier die Frage, Hugo Balazs;Pag. 7: ªarmanta ºedinþã foto de pe strada meaªarmanta ºedinþã foto de pe strada meaªarmanta ºedinþã foto de pe strada meaªarmanta ºedinþã foto de pe strada meaªarmanta ºedinþã foto de pe strada mea, Prof. Nicolae Sârbu;Pag. 10: FogalomzavarFogalomzavarFogalomzavarFogalomzavarFogalomzavar, Pr. Makay Botond;Pag. 11: „Din captarea undelor“. Poezii de Aurora Perovici, nepublicate încã„Din captarea undelor“. Poezii de Aurora Perovici, nepublicate încã„Din captarea undelor“. Poezii de Aurora Perovici, nepublicate încã„Din captarea undelor“. Poezii de Aurora Perovici, nepublicate încã„Din captarea undelor“. Poezii de Aurora Perovici, nepublicate încã,Prof. Dolores Weisz;Pag. 16: TTTTTemeswaremeswaremeswaremeswaremeswar, Prof. Dr. Hans Dama;Pag. 16: IskolakezdésIskolakezdésIskolakezdésIskolakezdésIskolakezdés, Pr. Makay Botond;Pag. 19: HerbstgedichteHerbstgedichteHerbstgedichteHerbstgedichteHerbstgedichte, Gerhard Chwoika;Pag. 21: Serbische WeihnachtsbräucheSerbische WeihnachtsbräucheSerbische WeihnachtsbräucheSerbische WeihnachtsbräucheSerbische Weihnachtsbräuche;Pag. 23: Nazareth. Cei neînsemnaþi în lumea cea mareNazareth. Cei neînsemnaþi în lumea cea mareNazareth. Cei neînsemnaþi în lumea cea mareNazareth. Cei neînsemnaþi în lumea cea mareNazareth. Cei neînsemnaþi în lumea cea mare, Pr. Walther Gottfried Seidner;Pag. 25: Precupeþele din Bethlehem. O legendã în jurul naºterii lui CristosPrecupeþele din Bethlehem. O legendã în jurul naºterii lui CristosPrecupeþele din Bethlehem. O legendã în jurul naºterii lui CristosPrecupeþele din Bethlehem. O legendã în jurul naºterii lui CristosPrecupeþele din Bethlehem. O legendã în jurul naºterii lui Cristos;Pag. 34: Diversitate vieDiversitate vieDiversitate vieDiversitate vieDiversitate vie, Nikolaus Rudolf Pilly;Pag. 36: MiseMiseMiseMiseMise, Pr. Makay Botond;Pag. 37: Personalitãþi nãscute la Reºiþa: Anton Rudolf Weinberger (1879 - 1936)Personalitãþi nãscute la Reºiþa: Anton Rudolf Weinberger (1879 - 1936)Personalitãþi nãscute la Reºiþa: Anton Rudolf Weinberger (1879 - 1936)Personalitãþi nãscute la Reºiþa: Anton Rudolf Weinberger (1879 - 1936)Personalitãþi nãscute la Reºiþa: Anton Rudolf Weinberger (1879 - 1936),Dr. Dana Bãlãnescu;Pag. 39: Harta Banatului Montan / Landkarte des Banater Berglands / Harta Banatului Montan / Landkarte des Banater Berglands / Harta Banatului Montan / Landkarte des Banater Berglands / Harta Banatului Montan / Landkarte des Banater Berglands / Harta Banatului Montan / Landkarte des Banater Berglands / A BánságiA BánságiA BánságiA BánságiA BánságiHegyvidék térképeHegyvidék térképeHegyvidék térképeHegyvidék térképeHegyvidék térképe.

Impressum:

Cuprins / Inhalt / Tartalom

„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”„împreunã, miteinander, együttesen”, nr. 24 - noiembrie 2007Apariþie editatã de Forumul Democratic al Germanilor din judeþul

Caraº-Severin. Realizat cu sprijinul financiar al Departamentului

pentru Relaþii Interetnice. Exemplar gratuit. Redactor:Redactor:Redactor:Redactor:Redactor: Erwin Josef Þigla; Lectorat: Lectorat: Lectorat: Lectorat: Lectorat: ec. Waldemar König Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei: Biblioteca Germanã „Alexander Tietz” B-dul Revoluþiei din Decembrie nr. 22 / RO - 320086 Reºiþa

TTTTTelelelelel. + Fax. + Fax. + Fax. + Fax. + Fax: : : : : 0255 / 22 00 81; E-mail: [email protected] coperta faþã:Foto coperta faþã:Foto coperta faþã:Foto coperta faþã:Foto coperta faþã: Parlamentul European de la Strasbourg,Erwin Josef Þigla; Foto coperta spate:Foto coperta spate:Foto coperta spate:Foto coperta spate:Foto coperta spate: Pr. Petru Berbentia

Rãspunderea pentru articolele semnate în publicaþiele revine autorilor.

pagina 3pagina 3pagina 3pagina 3pagina 3

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Sibiu - o experienþã reuºitã Pr Pr Pr Pr Pr. Petru Berbentia. Petru Berbentia. Petru Berbentia. Petru Berbentia. Petru Berbentia

ReºiþaAºa a fost sã fie: noi, membrii grupului „Strana Strãmoºeascã”, sã

cântãm pe marea scenã din piaþa centralã a Sibiului, la a III-a AdunareEcumenicã Europeanã. Bineînþeles cã nu singuri! Nu singuri, pentru cã Reºiþaeste un exemplu de ecumenism ºi, într-un asemenea context, doar un cormixt ºi multiconfesional ne putea reprezenta. Tocmai de aceea, împreunã cupãrintele arhidiacon romano-catolic József Csaba Pál, am hotãrât sã învãþãmºi sã cântãm împreunã cântãri ortodoxe ºi romano-catolice, împreunã cucorul „Fiamma” al tinerilor catolici de la Biserica „Maria Zãpezii”. ªi sã lecântãm nu oriunde, ci la Sibiu.

Zis ºi fãcut! Cu câteva sãptãmâni înainte am început pregãtirile ºiapoi repetiþiile comune. O primã constatare ce ne umple de bucurie: tineriinoºtri se cunosc ºi sunt prieteni. Nu degeaba trãim în acelaºi oraº multi-confesional ºi multietnic ºi nu degeaba lucrãm împreunã pentru „unireacredinþei”. Ce conteazã cã sunt germani sau maghiari? Sunt tineri creºtini,ce cântã româneºte! Asta ne obligã: învãþãm sã cântãm nemþeºte sau înitalianã. ªi învãþãm pânã când ne convingem cã nu ne vom face de râs.

A venit ziua plecãrii! Era o orã aproape de zorii zilei când ne-amurnit spre Sibiu. Cu plãcere ºi dorinþa de a demonstra un lucru ce-l tot afirmãmde ani de zile: cã în Banatul Montan ecumenismul nu e vorbã în vânt. Ne staumãrturie întâlnirile noastre, vizitele în Austria, Germania sau Italia, prietenianoastrã, viaþa noastrã cotidianã.

Am ajuns la destinaþie fãrã a simþi vreo obosealã. Tinereþea ºi veseliadebordantã a copiilor ne-a fãcut ºi pe noi, preoþii, sã ne simþim tineri. Am fostprimiþi cu dragoste de evanghelicii din Sibiu ºi, la scurtã vreme, am avut oprimã surprizã: nu vom cânta doar ce am pregãtit, pentru cã pe scena din

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 4pagina 4pagina 4pagina 4pagina 4

Sibiu vor evolua ºi Johan van der Kouwe (un cunoscut pianist din Olanda) ºiInes Carsauw (o mare mezzosopranã din Belgia). Iar dorinþa lor a fost ca sãparticipãm la mult mai multe piese muzicale din spectacolul numit „Pe cãileLuminii”, ce urma a se desfãºura acolo.

Ce a urmat? Repetiþii în multe limbi ale pãmântului, pe scenã ºi înafara ei, dimineaþa ºi seara, „cu timp ºi fãrã de timp”. Dar pânã la urmã ambiruit: am învãþat sã cântãm ºi în italianã, ºi în germanã ºi în maghiarã ºi înenglezã ºi... bineînþeles în românã. A fost un maraton, dar am biruit!!!

În seara zilei de 7 septembrie am fost pe scenã. ªi nu ne-am fãcutde râs! Ba chiar am primit aplauze!

Mai erau acolo corul „Santarello” din Sfântu Gheorghe, corul„Psalmodia Transylvanica” din Cluj-Napoca, Ansamblul de balet „LilianaCosi ºi Marinel ªtefãnescu” din Italia, precum ºi un cvintet instrumental dinSibiu. Tot spectacolul s-a desfãºurat ºi cu participarea Miºcãrii Focolarelor, amiºcãrii „Comunione e Liberazione”, a „Comunitãþii Sant’ Egidio” ºi a miºcãrii„Calea Neocatecumenalã”.

Concluzia serii: a fost o experienþã foarte interesantã ºi beneficãpentru miºcarea ecumenicã. De fapt asta ne-am ºi propus.

pagina 5pagina 5pagina 5pagina 5pagina 5

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Drumul spre casã a fost lafel de interesant ºi plin de întâlniriduhovniceºti. Adicã: pentru Hristosam fãcut ce trebuia!

Sã ne ajute Dumnezeu sãcontinuãm!

Magyarboksa Makay BotondMakay BotondMakay BotondMakay BotondMakay Botond

ResicabányaSzeptember 10-e után több ízben is felhívás jelent meg a Nyugati

Jelenben egy boksánbányai kirándulásra az alábbi szöveggel: „A temesváriMagyar Nyugdíjasok Klubja szeptember 15-én kirándulást szervez tagjainakés más érdeklõdõknek a Krassó-Szörény megyei Boksánbányára, annak isa magyarboksaimagyarboksaimagyarboksaimagyarboksaimagyarboksai részére. Látnivalót a bánsági hegyek szépségei nyújtanak,pihenni, elemózsiázni a vasútállomástól két kilométerre lévõ menedék-házban lehet. Indulás szombaton reggel 7.30 órakor a temesvári Nagyállo-másról, ahol Benkõ József nyugalmazott tanár várja a kirándulókat. Egyébrészletekrõl érdeklõdni lehet a 0356/421-407-es telefonszámon” (kiemeléstõlem).

Mivel harminchárom éve élek Resicabányán úgy, hogy havontalegalább kétszer Boksánbányán is megfordultam, mellbevág a magyarboksaimagyarboksaimagyarboksaimagyarboksaimagyarboksaielnevezés. Mellbevág, mert sohasem hallottam emlegetni, nemhogy jártamvolna ottan valaha is.

Végigjárom gondolatban az egész kisvárost és annak környékét: Német-boksánt, Vassafalvát (Vasiova), Várboksánt (Románboksán), Boksán Újtelepet(Neuwerk), Bikistint, amely településekbõl vagy városrészekbõl áll össze amai Boksánbánya, de Magyarboksánra nem lelek.

Nos, nem vagyok történész, de mégcsak mûkedvelõ helytörténészse, tehát „megesik, hogy a leány megesik” alapon nem tudok Magyarboksáról.Már-már szégyellni kezdem magam s azon töröm a csûrhejárást, hogy kitõlis kellene bizalmasan megkérdeznem valamilyen körmönfontsággal, hogy...,amikor eszembe jut, hogy a világhálón tudakolódjam, mert hiszen az internetet„kizárólag” azért találták ki, hogy engem kihúzzon a csávából, illetve tudatlan-ságomat kissé enyhítse... Be is ütöm a keresõbe a MagyarboksaMagyarboksaMagyarboksaMagyarboksaMagyarboksa, illetvemagyarboksaimagyarboksaimagyarboksaimagyarboksaimagyarboksai szavakat, s mindjárt meg is kapom a választ, miszerintMagyarboksa ugyan nincs, de MagyarbaksaMagyarbaksaMagyarbaksaMagyarbaksaMagyarbaksa van. Persze nem Krassó-

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 6pagina 6pagina 6pagina 6pagina 6

Szörényben, illetve Boksánbánya egyik negyedeként, hanem a Szilágy-ságban.

Hogy a temesvári Magyar Nyugdíjasok Klubja aztán Boksánbányamelyik részét kereszteli át Magyarboksának, azt nem tudom. Ha a túravezetõismeri a várost, akkor biztosan Németboksánban köt majd ki, ahol megmutatjaa sok szép régi épületet: a jelenlegi városházát, az iskolákat, templomokat,az egykori sörgyárat, a temetõt, a sörgyár udvarán lévõ faóriást, amelynektövében még az egyik negyvennyolcas tábornok is megpihent csapatával.

Esetleg átruccannak Várboksánba a legendás boksáni várnak amegtekintésére, s aztán a két kilométerre lévõ menedékháznak nevezettmotel körüli elemózsiázás után új élményekkel tele várják a vonatot a vissza-térésre.

Visszafele utazva aztán elelmélkednek azon, hogy... Vajon min iselmélkednek el? Talán azon, hogy elrománosították... Na mit is?... De ez márteljesen mindegy... A lényeg az, amint azt Babits kifejezte: „ki látni méltó acsodát/ az a csodát magában hordja”.

Hordani bárki, bármit hordhat magában, de csak akkor terjessze, hanem valótlanságot terjeszt. Lettlégyen az bármilyen csoda.

Grüß Gott, liebi Leit. Ich pin ta Hugo, ta HugoBalazs vun da Izvorului-Straßn. Jetzt leb ich inDeitschland und fast imma, wenn ich neichi Leitkennan lean, fragn te mich: „Herr Balazs, von wokommen sie? Sie sprechen so gut deutsch aber esklingt trotzdem irgendwie anders.” Stolz sag ich tann„Ich kumm aus Reschitz und red Reschitzararisch.”

Tann staunan te easchtmal a poa Minutn undfragen weita „Und wo liegt bitte Reschitz, in den neuen Bundesländern, imOsten vielleicht?” Aba wuhea, im Osten schun, aba a pissl weita im Osten,oda pessa ksagt im Westen vun Rumänien. Te Diskussion fangt tann easchtrichtig an und ich muss alles ganz genau eaklean.

Ich pin in Reschitz gebuan, also pin ich Reschitzara. Mei Muttasprachist Deitsch, also pin ich Deitscha. Reschitz is a Stadt im Banat und Banat is aRegion in Rumänien, also pin ich Banata und gleichzeitig ach Rumäna.

I pin Reschitzara, Banater Berglanddeutscher

oder Berglandbanater Deutscher?

Das ist hier die FrageDas ist hier die FrageDas ist hier die FrageDas ist hier die FrageDas ist hier die Frage

pagina 7pagina 7pagina 7pagina 7pagina 7

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

„Gut, gut, aber was jetzt, Deutscher oder Rumäne?”Tes is aba a kute Frage, te ich selba nit so genau beantwuaten kann.

Ganz langsam vasuch ma es mit an Beispiel. Ti Banata Schwabn seinSchwabn, te im Banat lebn. Schwabn sein aba Leit, te in Schwaben lebn, aRegion in Deitschland. Es stellt sich tann ti Frage „Wie jetzt, lebn ti Schwabnin Schwabn oda im Banat?” Sie lebn im Banat, sein aba vua vieli Juan ausSchwaben auszogn und ham sich im Banat a neichi Heimat aufpaut. ImKroußn kann ma sagn, es sein Rumäniendeitschi, also Deitschi, te inRumänien leben.

Soweit alles klua, aba wie sagt ma zu die Leit, te was im BanataBeagland leben? „Banater Berglanddeutsche” mecht ma schnell sagn. Isttes aba so richtig? Easchtens sein sie Banata und weil sie im Banata Beaglandlebn, sein sie tann Beaglandbanata. Wal sie aba deitscha Abstammung sein,misste ma Beaglandbanata Deitschi sagn.

Was bedeitet ibahaupt Beaglanddeitscha? Sein tes Deitschi, te wasim Beagland leben? Lebn ti Donauschwabn am Ufa vun da Donau? Sein tiBanata Schwaben Flachlanddeitschi, wal sie im Flachland lebn? Sein tiSiebenbiaga Sachsen Beaglanddeitschi, wal sie im Beagland lebn? In dadeitschen Zeitung aus Rumänien les ich imma „in Reschitza ist tes und tespassiat”. In mei deitsches Buletin steht aba „geboren in Reschitz”. Wie jetz,was is richtig, Reschitz oda Reschitza?

Fia ana kompetenten Antwuat af te noch offanan Fragn oda anfachnua fia a Meinung zu tem Thema mecht ich mich sea frein.

Mei elektronisches Postkastl is: [email protected]@[email protected]@[email protected] wohl und pleibts xund,

ta Hugo

ªarmanta ºedinþã foto de pe strada meaProf. Nicolae SârbuNicolae SârbuNicolae SârbuNicolae SârbuNicolae Sârbu

ReºiþaReºiþaReºiþaReºiþaReºiþaDar pânã la momentul acela culminant ºi simbolic, în care cei doi

primari îºi strâng mâna în faþa unui indicator de stradã, sub privirile avide ºineiertãtoare ale aparatelor foto, s-au petrecut ºi alte lucruri demne de interes.Mai întâi ºi-ntâi, discursul acestui domn distins ºi elegant, fãrã ostentaþie. Dl.Siegfried Nagl, primarul oraºului Graz. Vorbele sale cu aplomb, lãsândimpresia deschiderii ºi sinceritãþii, ca între prieteni. Ziceri pe care ziaristulWerner Kremm le traduce expresiv, nuanþat, aproape simultan cu momentulrostirii.

Deºi foarte tânãr ca înfãþiºare, dl. Nagl are deja o fatã studentã înItalia. ªtie cã ºi dl. Spãtaru, primarul Reºiþei, are o fatã, care studiazã în

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 8pagina 8pagina 8pagina 8pagina 8

Germania ºi Austria. Pânã ºi asemeneaamãnunte biografice demonstreazã, înopinia primarului din Graz, orientareacurajoasã ºi neîngrãditã a tineretului,care mâine împreunã va construi cu ade-vãrat Europa la care aspirãm cu toþii.

Când a plecat spre România,unii l-au atenþionat cã va merge pedrumuri groaznice. Venind de la aero-portul din Timiºoara pânã la Reºiþa, aconstatat, cu plãcutã surprindere, cãnu-i chiar aºa. Iar noi, cei care cu-noaºtem fantasticele autostrãzi aleAustriei ºi, zâmbind în sinea noastrã,ascultãm acest compliment, care ºtimnoi ce ºtim, ne gândim dacã dl. primarNagl îºi va mai pãstra intactã declaraþia,pe parcursul întregului drum pânã laSibiu. Þinta finalã a cãlãtoriei sale înRomânia!

Sibiul este capitalã culturalã europeanã a anului 2007, fiind vizitatacum de primarul unui oraº austriac, care a trecut în anul 2003 prin aceeaºiexperienþã onorantã. În mintea mea constat cã între dl. Klaus Johannis ºi dl.Nagl, primarii celor douã oraºe, existã destule asemãnãri ºi compatibilitãþi.

Deocamdatã însã ne aflãm tot la Reºiþa, la o conferinþã de presãorganizatã de colegul Erwin Josef Þigla, la Biblioteca germanã „AlexanderTietz”. Secþie a Bibliotecii Judeþene „Paul Iorgovici”, care ºi ea se strãduieºtesã nu scape ultimul vagon al trenului spre mult râvnita Europã. Prin vizitaînsãºi, prin ceea ce se spune, constat cã e bine sã vinã ºi Europa la noi. Sãne cunoascã aºa cum suntem acasã.

Tresar atunci când, cu o fireascã ºi dezarmantã sinceritate, oaspetelerecunoaºte cã locuitorii din al doilea oraº al Austriei ºtiau foarte puþine desprevecinii de dupã fosta cortinã de fier, care a divizat tragic Europa. Deºi trãiaula numai jumãtate de orã drum cu maºina pânã la graniþa cu slovenii dinfosta Iugoslavie ºi la nu o mare distanþã de vecinii maghiari.

Se mai constatã multe similitudini între Stiria ºi Banatul Montan, întreReºiþa ºi Graz. Legãturile istorice, etnia germanã, tradiþia conlocuirii paºniceºi creative, peisajul, toate la un loc întãresc aceste punþi ºi deschid noi cãi decolaborare. Aparent enunþuri politicoase, de convenienþã ºi abstracte. Dardupã ele se aflã realitãþi frumoase, emoþionante. Ele îmi retrezesc din amintire

pagina 9pagina 9pagina 9pagina 9pagina 9

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

numeroase locuri memorabile, dovezi ale prieteniei, din cele câtevadescinderi ale mele la Graz.

O searã de neuitat pe Dealul Cetãþii. Pe Schlossberg. Acolo undetroneazã statuia numitã Leul Hacker. Datoritã comandantului cu acest nume,armatele napoleoniene asediatoare n-au putut sã cucereascã cetatea. Apoivine legenda de dragoste legatã de turnul pompierilor, cu mare lipici lavizitatori.

Primãria Graz oferã o masã în cinstea noastrã. Panorama oraºului efascinantã. Vãzutã din chiar restaurantul care acum se modernizeazã, ridicãºtacheta turisticã. Tot în cinstea noastrã are loc ºedinþa festivã a Asociaþiei„Südmark“, al cãrei preºedinte activ este Herr Professor Doktor ReinholdReimann. Iar dacã adãugãm doza consistentã de adrenalinã a urcãrii ºicoborârii cu ingeniosul funicular, va consimþi cititorul cã nu am exagerat cunimic când scriam cuvântul memorabil. ªi n-am vorbit încã de insula artificialãde pe râul Murau.

Noi nu avem asemenea amenajãri ºi atracþii. Un panoramic punct deatracþie, cu puþinã imaginaþie ºi bunãvoinþã, ar putea sã rãsarã pe DealulGolului. Unde sã se urce pe un funicular asemãnãtor. Continuând cu o plim-bare peste oraº, pe funicularul existent, pe care unii vor sã-l taie pentru fiervechi. Sã nu mai vorbesc de ingeniosul sistem hidrotehnic, cum se vede eldin fotografiile realizate de inginerul Ioan Toth. Ce mai traseu turistic de niveleuropean s-ar putea face ºi aici!

Domnul doctor Reimann îl însoþeºte ºi acum pe primar la Reºiþa. Cuverva-i umoristicã, remarcã noua mea frizurã jugend. În aceastã atmosferãmai destinsã facem la început o fotografie lângã roza vânturilor din curteabibliotecii germane. O instituþie cu adevãrat europeanã, þin sã ne asigureoaspeþii, înainte de a pleca spre punctul final al vizitei la Reºiþa.

Existã ideea, bunã ca intenþie, sã parcurgem pe jos drumul pânã pestrada Graz. O idee total neinspiratã, aproape catastrofalã, dacã ne gândimcã porþiunea aceea de pe Bulevardul Revoluþia din Decembrie era desfundatãmai ceva ca dupã un bombardament.

Apoi, în ultimul moment, cineva ne deturneazã printre blocuri spreintersecþia cu Bulevardul Al.I. Cuza. Ce se întâmplase? Cicã, la celãlalt capãtal strãzii, indicatorul sãgeatã era ruginit. Mãcar minima aparenþã trebuie,totuºi, salvatã.

ªi este salvatã. În apropierea ªcolii Generale Nr. 6, unde cândva mãfotografiam cu fiul meu premiant cu coroniþã, domnii primari Siegfried Nagl ºiLiviu Spãtaru ºi-au dat mâna, într-o ºarmantã ºedinþã foto. La care n-au fostchemaþi cei care puteau sã strice imaginea.

Scena se petrecea pe strada Graz din Reºiþa. O stradã simbolizând oîntreagã lume a României de azi. Chiar lângã poarta Jandarmeriei, sãracii

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 10pagina 10pagina 10pagina 10pagina 10

Fogalomzavar Makay BotondMakay BotondMakay BotondMakay BotondMakay Botond Resicabánya

Vannak emberek - mindig is voltak - akik összetévesztették az egyházata fegyházzal, a monarchiát az anarchiával, a fesztivált a feszt-ivással...

Ezt most csak azért említem, mert az RMDSZ - bocsánat - a MagyarHáz házatáján nagy a készülõdés az elsõ resicabányai magyar napokra.

Nagy a készülõdés - mondom - s egy kicsit röstellkedve is készülõdnek,mert a boksánbányaiaknak voltak már magyar mûvelõdési napjaik, de aresicabányaiaknak még nem. Az pedig, hogy a boksánbányai napokat isrészben Resicabányáról szervezték és inkább csak boksánbányai órákvoltak, mint napok, ne firtassuk különösebben.

Nagy tehát a készülõdés a magyar napokra, amelyen aztán komoly,nagy rendezvények lesznek, ideértve a saját és vendég csoportokat,együtteseket, meghívott és önkéntes elõadókat, ének- és zenekarokat,papokat és civileket. Népséget és katonaságot.

Minden bizonnyal jó lesz a többnapos mûsorsorozat, de azért afogalmakkal jó volna teljesen tisztában lenni. Jó lenne tisztában lenni afogalmakkal - mondom - mert rendezvény és rendezvény között azértkülönbség van.

Ha szertenézünk a környéken, meg a saját városunkban, megyénkbenis, hát megtudhatjuk, hogy esztendõnként vannak német napok, szerb napok,horvát napok, roma napok... És jó, hogy vannak... De vannak - emezek isesztendõnként - nemzeti-kisebbségi napok, rendezvények akár nemzetköziszinten, összefogással is. Vagy csak megyei, vagy városi szinten.

A rendezõknek, szervezõknek tudniuk kell, hogy mit akarnak. Nemcsakazt, hogy hogyan akarják. Mert ha meghívnak román, német, szerb, horvát,cseh énekeseket, táncosokat is, akkor már nem magyar napok lesznek,hanem folklór napok, vagy etnikai napok. Mondjuk bánsági tájsági napok.

cautã prin gunoaiele din tomberoane. Iar alãturi, în faþa unei sãli de sport,bogaþii zilei pot cumpãra maºini de lux strãine.

O europeanã ºedinþã foto, pe strada Graz, din Reºiþa, capitalaBanatului Montan. Strada prefectului Anton Paulescu ºi a foºtilor prefecþiNicolae ªtefãnescu ºi Gavril Soran. ªi, bineînþeles, strada mea, care în buletine trecutã, cu exces de zel lingvistic, Gratz. Strada celui care mã gândeam,corect politic ºi lingvistic, la viitoarea vizitã dinspre Graz-ul reºiþean spreGraz-ul austriac. În speranþa cã relaþiile nu vor rugini ca tabla indicatoare.

pagina 11pagina 11pagina 11pagina 11pagina 11

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Ha magyar napok lesznek, akkor csak a pad- vagy széksorokban vanhelye a nem-magyar meghívottnak és nem a pódiumon. A nézõk és nem azelõadók között. Amint azt a többi kisebbségi rendezvényeknél már meg-szoktuk. És megszerettük.

Elmúlt az az idõ - sajnos, ilyen is volt - amikor kötelezõ volt mindenmagyar rendezvényen legalább egy román- és egy (fából vaskarika) „szovjet”tánc eltáncolása.

Nem fogadom el azt az indoklást, hogy hát azért kell a román tánc is,mert Romániában vagyunk. Szerintem azért nem kell másfajta tánc amagyarnapokon, mert Romániában vagyunk, ahol minden nép és nemzet,többség és kisebbség rendezvényére elmehetünk. És alkalmasint el ismegyünk, ha meghívnak bennünket. És meghívnak.

Ezért volna jó idejében tudni, hogy hogyan is akarjuk s csak azutánnevet adni a gyereknek, amikor megszületett. Mármint nemcsak az ötlet,hanem maga a mûsorterv is...

Nem jó, ha az egyházat a fegyházzal, a törvényszéket az árnyék-székkel tévesszük össze. Mert mindennek más a rendeltetése.

Ha egy ló fejére szarvat erõltetünk, attól még nem lesz szarvasmarha!Ezt is jó tudni.

„Din captarea undelor”Poezii de Aurora Perovici, nepublicate încãPoezii de Aurora Perovici, nepublicate încãPoezii de Aurora Perovici, nepublicate încãPoezii de Aurora Perovici, nepublicate încãPoezii de Aurora Perovici, nepublicate încã

Prof. Dolores WeiszDolores WeiszDolores WeiszDolores WeiszDolores Weisz Reºiþa Reºiþa Reºiþa Reºiþa Reºiþa

Prin amabilitatea unei familii reºiþene amavut posibilitatea de a lectura, în cursul luniifebruarie 2007, volumul, încã nepublicat,intitulat „Din captarea undelor” a distinseidoamne Aurora Perovici. Doamna Peroviciface parte din familia Ioan Traian Zipfl, price-put epigramist. Familia domnului Ioan TraianZipfl mai are în componenþa sa ºi pe un altartist, domnul arhitect, dar ºi grafician (cuexpoziþii în Reºiþa), Dragoº Zipfl, cu ani înurmã elevul nostru la Liceul „Diaconovici -Tietz”, Reºiþa.

Doamna Aurora Perovici este rudã, prinalianþã, a acestei cunoscute, pentru reºiþeni,familii ºi provine din þinutul Fãlciului, Roºeþi /Vaslui. Este licenþiatã în fizicã ºi chimie,

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 12pagina 12pagina 12pagina 12pagina 12

lucrând ca cercetãtor pe platforma de cercetãri nucleare de la Mãgurele.Doamna Perovici are o formaþie intelectualã legatã de ºtiinþele exacte, dar,cum de multe ori am întâlnit ºi în literatura românã, întrepãtrunde aceasta cupasiunea pentru literaturã.

Dupã o primã lecturã a volumului de poezii am constatat cã acesta arputea fi cercetat pe douã mari fracþiuni:

a) expresia nostalgiei vieþii care s-a scurs (doamna fiind nãscutã în1919), a locurilor natale ºi a întâmplãrilor prin care a trecut. La aceastã temãse adaugã poeziile dedicate unor membrii ai familiei, prieteni sau cunoºtinþeîntâlnite cu felurite ocazii;

b) poezii în care poeta filozofeazã pe teme mari ale omenirii, din careface parte ºi domnia sa. Temele predilecte: miºcarea, trecerea timpului ºiscurgerea vieþii, trecerea anotimpurilor, relaþia om - timp.

Voi încerca o scurtã prezentare ºi caracterizare a celor douã fracþiuni,precizând de la început cã interesul meu se referã mai mult la cea de-a douacategorie de poezii, considerate, în viziunea mea, de mai mare maturitateartisticã.

Din prima categorie de poezii aº numi: „Valurile vieþii”, „Zbucium”,„Destin”, „Ultimul rãmas bun”, „De vorbã cu Alter-Ego”, „O viaþã” etc. Acesteasunt poezii cu mare încãrcãturã emoþionalã, dar prea pline de idei, ceea cedilueazã substanþa artisticã pânã la final (poeziile sunt, în general, lungi).

Deºi începutul poeziei (prima ºi cea de-a doua strofã) trezesc interesulºi maniera artisticã vãdeºte talentul poetic, artisticul se dilueazã pânã la finalîn favoarea unei aglomerãri de întâmplãri care, de multe ori, obosesc cititorul.

Poeziile ar trebui reluate, regândite în imagini artistice convingãtoare.Astfel ele ar câºtiga în supleþe ºi s-ar elimina alunecarea excesivã spre epic.

Ex.Vorbesc cu mine însãmiªi-mi spun: „Ascultã frate,Te rog rãspunde-mi undeDreptatea se ascunde?“...................Ascultã Alter-Ego,Îmi poþi rãspunde oare?Eu caut adevãrulDar cine e de vinã

Cred cã cititorul nu trebuie sã cunoascã dramele, amintirile ºi viaþapoetei la modul total, de la un capãt la celãlalt al vieþii. El trebuie doar sã leintuiascã. Mã refer aici la poeziile ocazionale, la cele despre familie, prieteni,oameni mai mult sau mai puþin apropiaþi poetei:

Când tot ce ne-nconjoarãE doar mistificare,Deºi privesc în juru-miPrivesc cu disperare?„Nu judeca cu ochiulCând mintea-þi e reginã” („De vorbã cu Alter-Ego”, 1986)

pagina 13pagina 13pagina 13pagina 13pagina 13

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Te-am mângâiat cu ochii umezi„Adio!” am ºoptit în gândªi am pornit apoi pe stradãÎncet, încet de tot, plângând:

b) Din cea de-a doua categorie aº numi poezii ca: „Despre flori”,„Timpul”, „Pe spirala timpului”, „Vasul meu de lut”.

„Despre flori” mi se pare un text poetic elaborat cu grijã. Este o delicatãpoezie cu iz simbolist. Poezia are culoare ºi parfum ºi emanã o corespondenþãsubtilã între naturã ºi trãirile umane pe care aceasta le inspirã.

Mãrturisesc cã acest text este unul care mi-a creat plãcute emoþiiestetice. Nu mai puþin, poeziile „Timpul”, sau „Spirala timpului”, tema fiindînsã cu totul alta. Am sã exemplific, pe rând, din poeziile citate, urmând caimaginile sã pãtrundã în personalitatea celor care fac lectura lor.

Despre floriDespre floriDespre floriDespre floriDespre floriÎn pragul iernii-am adunatMãnunchi de flori înmiresmatDe-al amintirilor parfum;...................Atât de multã gingãºieAtâta farmec, poezieAtâta graþie, splendoare;Sã fie oare la-ntâmplare?

(1986)

Prin imaginile artistice, prin care domnia sa îºi exprimã ideile, acestepoezii sunt mult mai închegate din punct de vedere artistic: „Spirala”, simbolulmiºcãrii. „Tic-tac-al de pendulã”, simbolul trecerii timpului, „Mãnunchi deflori”- frumuseþea absolutã, „Vasul de lut”- spiritualitatea, intimitatea, viaþainterioarã a poetei.

Poezia devine diafanã, armonioasã, fluidã ca însãºi trecerea timpului.Aceste din urmã poezii mi se par într-o perfectã armonie între idee ºi

imagine ºi ar putea reprezenta modele pentru regândirea celorlalte. Se parecã poezia cu iz filozofic îi „vine mai bine” firii distinsei Doamne.

De altfel emoþia, bucuria de a avea darul creaþiei, îl citim în „Motto-ul”care precedã cartea, dedicatã surorii D-sale, Margareta, ºi sunã în felul urmãtor:

TimpulTimpulTimpulTimpulTimpulCu un tic-tac de pendulãUniform ºi liniºtit,Timpu-ºi deapãnã fuiorulÎntr-un ritm fãrã sfârºit...................Mânã clipe, mânã ore,Zile, nopþi, fãrã popasMânã-ntreaga omenireFãrã-o clipã de rãgaz,Timpul vine de departeªi de mult, din veºnicieªi ne poartã înainte:Unde oare? Cine ºtie?

(1986)

„Nu te-au distrus bombardamenteCutremur nu þi-a fost fatalªi te-a distrus doar un buldozerªi-un simplu târnãcop banal.”

(„Ultimul rãmas bun”, 1986)

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 14pagina 14pagina 14pagina 14pagina 14

„...Ce fericitã clipa din careCuvintele încep sã umple foaiade hârtie, cuvintele, despre careniciodatã nu voi ºti, de unde vin,cine mi le anunþã pentru întâia oarã...“

(L. Fulga)

Un capital aparte ar putea fi dedicat concepþiei despre poezia modernãºi modernism, despre educaþie ºi moralã ºi despre momentul 1989 din istorianoastrã naþionalã. Dar, pentru moment, spaþiul publicitar nu o permite.

Pentru cã doamna Aurora Perovici trãieºte de mulþi ani în Banat ºiîntr-o familie cu bune tradiþii germane, am propus studenþilor Universitãþii„Eftimie Murgu” un exerciþiu: sã încercãm sã traducem în limba germanãcâteva strofe. Cum nu suntem la prima încercare (publicul reºiþean îºiaminteºte, desigur, de articolele noastre în limba germanã despre poetulreºiþean Rolf Bossert), am fost optimiºti ºi am crezut în reuºitã.

În continuare, notãm versurile în traducere germanã, realizate destudenta Ana-Maria Pop, de la Universitatea „Eftimie Murgu”, anul III, Turism,dar ºi unele în limba românã.

Zu Wintersanfang fand ich nochEine Hand voll BlumenMit der Erinnerungen Duft;Und versuche nun zu verstehen,Was jede einzelne verschweigt,Welch ist der Sinn von jeder Blume,Was fand ich auf dem Lebensweg.

So viel Zärtlichkeit,So viel Zauber und Lyrik,Soll das alles Zufall sein?Der feine und tiefe Duft,Soll das alles sinnlos sein?Oder hat alles doch noch SinnUnd dann, welch’ Sinn doch, aber?

Ein Symbol der Schätzung,Der Dankbarkeit und Liebe.Sie könnten auch ein Zeichen sein,An uns, direkt vom Paradiese.Obwohl geschlossen war der BundDer Stille bis zur letzten Stund,Verkünden SieEinen lang versproch’nen Traum. (6.03.1986)

Über BlumenÜber BlumenÜber BlumenÜber BlumenÜber Blumen

pagina 15pagina 15pagina 15pagina 15pagina 15

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Mit einem Pendelschlag,Gleichmäßig und still,Spinnt die Zeit ihren Faden,In einem Rhythmus ohne Ende.Aus dem Faden webt sie LeinenSchweigend gestriger TageIn dem Leib und Seele bleibend,Unendliche Lasten....................

Manchmal geht sie gar zu langsam,Und wir bitten, sie zu eilen.Manchmal geht sie gar zu schnelle,Und wir wünschten, sie soll bleiben.Die Zeit ist stolz und ist auch taubBei der Herzen lauter Stimme.Herrschend absolut und hart,Führt sie uns mit jedem Schritte.

Pe spirala timpuluiPe spirala timpuluiPe spirala timpuluiPe spirala timpuluiPe spirala timpuluiPrin ample falduri de spiralãNe poartã viaþa necontenit,Pe-o cale grea sau mai uºoarã,În timp ºi spaþiu nedefinit.Burghiul vieþii se învârteºtePrin zile, luni ºi ani întregi;ªi orizontul nostru creºteDar, nu poþi ºti încotro mergi...Cãci fiecare zi e alta,N-are nimic din cea de ieri;Dar toate te îndeamnã-ntr-unaÎnspre ceva mai bun, sã speri.Burghiul vieþii te împingeªi parcã la ureche-þi spuneCu fiecare zi ce treceSã mergi mereu spre înþelepciune. (28.03.1987)

Führt Augenblicke und Stunden,Tage, Nächte ohne Ende,Führt die Menschheit dieser ErdeOhne Rast einer Sekunde.Zeit kommt aus der weiten Ferne,Lang her, aus der EwigkeitUnd sie führt uns nur nach vorneWohin denn? Wer weiß? (8.12.1986)

Die ZeitDie ZeitDie ZeitDie ZeitDie Zeit

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 16pagina 16pagina 16pagina 16pagina 16

Temeswar von Prof. Hans DamaProf. Hans DamaProf. Hans DamaProf. Hans DamaProf. Hans Dama

Wien

Erläuterung:Erläuterung:Erläuterung:Erläuterung:Erläuterung:* Rosengarten** das nominal gebrauchte Verbum SEIN

Akazien in Blüte,doch Häuser und Straßen

die Blüte vergaßen.Der Sommer verfrühte,die Rosen im Garten*

kein Lächeln erwarten -dem Blicke erstarren,

einst golden sie waren.Verstolperte Freudezu unserem Leideist alles vollbracht.

Erschließendes Waren**,verzögertes Werden...Verhärmte Gesichter,

die Blicke kaum lichterbegegnen uns alt...

Die Bilder vertrüben,den Abschied wir üben

verdrossen und kalt (Mai, 2007)

Iskolakezdés

Ötvenöt esztendeje, hogy Szatmárnémetiben, az akkor MagyarFiúlíceumnak nevezett egykori Református Líceumba, amely ma a KölcseyFerenc nevét viseli, berukkoltam. Mivel Egriben megszûnt az azelõtt egyévvel újraindított V - VII osztályos iskola, s áldottemlékû szüleim nem akartakMikolába naponta gyalogosan átjáratni, oda írattak be. S persze az inter-nátusba, azaz a bentlakásba, ahol egy évvel késõbb - 1953-ban, amikor akommunizmus a legdühödtebb volt - már az apám „népbutító” volta miatt(református lelkész volt) nem volt mit keresnem, s így egy évet ki is maradtam.

Ötvenöt esztendeje, 1952-ben, hogy a fuvarozással is foglalkozóMárton Ferenc felpakolt bennünket, engem, s a nagyobbik húgomat, akiakkor ötödikbe ment, és egy-egy surgyé, illetve szüleim társaságábanbezötyöktetett az egyszerû parasztszekerén az iskola szomszédságábanlévõ zárdaépület elé, ahol az egyik szárnyon a fiúk, a másikon pedig a lányokinternátusa volt. A két szárnyat a Zárdatemplom választja el. Ez a tanévkezdéstmegelõzõ napon volt. Minden bizonnyal szeptember 14-én.

A zárdaépület környékén minden utca tele volt szekérrel, szalma-zsákokat cipelõ szülõkkel, diákokkal. Rengeteg volt a kisdiák, az akkor elõszörvárosba került számos szájtáti nebuló. A Kölcsey utcában egy szalmávalrakott parasztszekér, amelyrõl azok tömték a szalmazsákjaikat, akik a nagytávolság miatt nem tudtak magukkal vinni. Volt egy-két szalmásszekér akörnyezõ utcákban is, de volt az internátus udvarában is, ahonnan pénzért

Makay BotondMakay BotondMakay BotondMakay BotondMakay BotondResicabánya

pagina 17pagina 17pagina 17pagina 17pagina 17

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

tömhette meg - nem is degeszre - ki-ki a maga surgyéját. Ezek a szalmaárúsparaszt bácsik egyik-másik idõsebb diáknak a szülei, vagy nagyszülei voltak.

Már-már estébe hajlott az idõ, amikorra a nagyon „messzirõl” jöttérendrédiek, szilágypériek, nagytarnaiak, Nagykároly és Tasnád-környékiekis felcihelõdtek az elsõ vagy a második emelet hatalmas hálótermeibe, aholtizenöt és harmincöt között volt a fehér, intrista vaságyak száma.

A szobabeosztást a kapunál kaptuk, ahol Szabó bácsi, a pedellus,Szabó néni, a felesége és az iskolanõvér, Pruzsinszkyné közremûködésévelkaptuk meg az engedélyt arra, hogy ágyainkat, asztalainkat a tanuló-szobákban, szekrényeinket a szekrényszobában elfoglalhassuk.

A felvételkor egészségügyi ellenõrzés volt, ami abból állott, hogymegnézték a torkunkat, tenyerünket, kezünket és a fejünket. Ha netán rüh,ótvar vagy tetû került volna valakiben is - nem emlékszem, hogy lett volnailyen eset - azt eltanácsolták volna. De be kellett mutatni a szappant, törölközõt,lábtörlõ kendõt, fogkefét, fogpasztát, cipõkrémet, bekenõ kefét, fényesítõ kefét,ruhakefét, fésût, hajkefét és körömkefét is. Ha valami nem volt, azt a Kazinczyutcai trafikban (dohányáruda), vagy drogériában be lehetett azonnal szerezni.Még akkor megkaptuk a helyünket - asztalunkat és székünket a tanszerfiókkal- a szilenciumtermek egyikében. Ezekben a tanulótermekben, amelyeketakár hodályoknak is nevezhetnénk, húsz és hatvan közötti diák számára volthely. Ezeknek a termeknek egy-egy utolsóéves diák - líceumista vagytanítóképzõs - volt a fõnöke. (Az én szobafõnököm, aki egyben hálószobafelelõs is lett esetemben, Balogh Ferenc, egri tanítóképzõs volt, aki az elsõ,nem könnyû napokban mindenben különös tekintettel és szeretettel segített).

A berukkolás napján kaptuk meg a szekrényszoba egyik szekrényétis, ahol ruhanemûinket tartottuk, illetve a folyosón lévõ kis szekrénykét, aholaz élelmiszernek volt helye. Természetesen mindkét szekrényre lakat is kellett.Ott helyben. Az is természetes, hogy a szekrényajtókra kellett ragasztanunkegy kis cetlit a nevünkkel, az osztályunk számával és a származási helyünkkel.

Az ebédlõ egy másik épületben volt, ahová az udvaron át lehetettmenni. Az alagsorban volt a konyha, a földszinten a lányinternátus ebédlõje,s az emeleten a mienk.

A reggelink tea volt marmaládés vagy szilvalekváros kenyérrel, máskorzupának nevezett köménymagos leves vagy hagymaleves, vasárnaptejeskávé kenyérrel. Az ebéd változatos volt, de a paszuly, káposzta, krumpli,puliszka és fõttészta alapanyagokra „hangolva”, míg a vacsora egytálételfõzelékféle volt, nagyritkán hidegvacsora, amelyet még délben kiosztottak, samelyet estig meg is emésztettünk. Húsos ételféleség hetente kétszer volt.

Mivel pénzben és természetben kellett fizetni a bentlakásért, így aszülõk által bevitt ennivalóktól is függött a táplálkozásunk.

Reggelizés 7-kor volt, ebéd 14 órakor, vacsora 19-kor.A tanulás három menetben történt. Szilenciumi idõ volt az 5,30 órai

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 18pagina 18pagina 18pagina 18pagina 18

felkelés után reggel hattól hétig, majd délután 15-tõl 17-ig, 17,30-tól 19-ig,illetve 20-tól 21,30-ig. Villanyoltás a hálóban 22 órakor.

Az internátusból kimenni csak külön engedéllyel lehetett, kivéve a szerdaikimenõt 14,30 órától 17 óráig, illetve a szombati és a vasárnapi valamivelhosszabb kimenõket. Moziba csak csoportosan és szervezetten járhattunk.

Az iskola karszámmal látott el bennünket, amelyet kötelezõ volthordani, akár a diáksapkát. Egyenruhánk nem volt. Az iskolába csoportosanvonultunk át nevelõi felügyelet alatt. Órák után ki-ki köteles volt az intribeazonnal visszamenni. Minden kihágást, lógást szabadidõ-megvonással ésa kimenõ elvételével büntettek. A kimenõt elvehették egy napra, de el egyhónapra is.

Az elsõ iskolai nap könnyûnek bizonyult, mert osztályfõnökünk (AntalPéter) az elsõ órán a teendõinket mondotta el, majd megkaptuk a HallerFerenc által elkészített - csaknem arra az évre végleges - órarendet. Aziskolaudvaron, rövid ceremónia után, megismerhettük a csupán tanítóiképesítéssel rendelkezõ, de nagyszájú kommunista igazgatót (Rácz Jánost,aki aztán sikkasztásért ült is vagy két esztendõt) és az aligazgatót (KoósZoltán), aki egyben bentlakási igazgató is volt.

Visszatérve a „bezupáláshoz”, emlékszem, hogy a teljes elrende-zésem után lekísértem szüleimet a szekérhez, elköszöntünk. A sok szülõijótanács mellett csak arra emlékszem, hogy eltörött a mécses. Nálam is, dejóanyámnál is. Édesapám sem éppen tréfás hangulatban volt, de mintférfiember könnyebben uralkodott érzelmein.

Az esti hálótermes hangulat igen változatos volt. Voltak jókedvveljátszadozó „öregek”, némán szenvedõ újoncok, de került fennhangon síróötödikes, vagy csak a paplan alatt szipogó kisdiák is.

Nem tudom, hogy ma miként van egy bentlakásban, de azt igen, hogyakkor bennünket tanulni küldtek. És semmilyen „fényûzõ” dologban nem voltrészünk. Még rádió sem volt az intriben, nemhogy más lett volna.

Szabadidõben, ha nem volt valaki szobafogságra ítélve, hancúroz-hattunk a nem tágas udvaron. A ping-pong és egynémely labdajáték, agombfoci, a méta engedélyezett volt. A bige és a csürök már nem, mert„életveszélyes” volt.

Mivel a diák az mindíg is cigarettázott, mi is cigarettáztunk. Aszekrényszoba volt erre az egyetlen alkalmas hely, mert olyan labirintusalakult ki a szekrényekbõl, hogy abban kilenc macska sem fogott volna megkönnyen egy egeret. Ha viszont nem került valaki horogra, akkor az egészteremre érvényes volt a kimenõ-elvétel.

A ma szipózó, vagy kocsmázó diák, de már az apja sem tudja talán elsem hinni, hogy így volt és igaz is volt...

...És szeretném ma is ott és akkor elsírni magam! Mert akkor elõttemvolt az élet.

pagina 19pagina 19pagina 19pagina 19pagina 19

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Ein Ersatz für den HerbstEin Ersatz für den HerbstEin Ersatz für den HerbstEin Ersatz für den HerbstEin Ersatz für den HerbstDie Regen werden wir ändernDurch weggeworfene Abfälle aus dem BalkonUnd werden so tunAls wären wir genauso respirabelIm dazugehörigen Nebel.Den abhängigen RauchernWerden wir die Kälte der NächteAuf jeden bürokratischen Quadratmeter dispergierenWir werden von der Allegorie der FleißigkeitNur die Einnahme der Vitamine einführenUm gelegentlichDas Kredit für Melancholie ohne FälligkeitsterminZurück zu kriegen.

TTTTToamna târzieoamna târzieoamna târzieoamna târzieoamna târzienumãrasem frunzelecum se duc pãsãrilecãtre nordul adiabaticdar mai rãmãsese o singurã frunzãce-ºi carãcrucea de piatrãºi-o pasãre ce învaþãcântecul morþii.

Herbstgedichte von Gerhard ChwoikaGerhard ChwoikaGerhard ChwoikaGerhard ChwoikaGerhard Chwoika

Un surogat pentru toamnãUn surogat pentru toamnãUn surogat pentru toamnãUn surogat pentru toamnãUn surogat pentru toamnãVom schimba ploileCu lichide aruncate din balcoaneªi vom pretindeCã suntem la fel de respirabiliÎn ceaþa aferentãFumãtorilor dependenþiVom dispersa frigul nopþilorPe metru pãtrat de birocraþieªi vom importaDin alegoria hãrnicieiNumai consumul de vitaminePentru a ni se returna ocazionalCreditul de melancolie fãrã scadenþã.

SpätherbstSpätherbstSpätherbstSpätherbstSpätherbstich zählte die Blätterso wie die Vögelgegen den adiabatischen Norden ziehenaber es blieb noch ein einziges Blattwelches sein steinernes Kreuzmitschleppteund ein Vogelder die Todesfuge übt.

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 20pagina 20pagina 20pagina 20pagina 20

HerbstHerbstHerbstHerbstHerbstEine Umarmungdie am Handgelenkzu brechen drohtzu Fuß wandernde Regen mitbringtherzlos,blicken einander keine Augendie nicht weinen könnenaber auf unregelmäßigen Flächenwird das Gesicht brennendas welke Blumen bewacht.

TTTTToamnaoamnaoamnaoamnaoamnaO îmbrãþiºaregata sã se spargãde încheietura mâiniiaduce cu sine pedestre ploifãrã inimã,nu se mai privesc ochi carenu ºtiu sã plângãdar pe intervale neregulateva arde obrazulce pãzeºte flori ofilite.

Între zi ºi noapteÎntre zi ºi noapteÎntre zi ºi noapteÎntre zi ºi noapteÎntre zi ºi noapteÎn noaptea cea mai clarãvoi mânji stelele cu smoalãsã-mi încapã pe pielestrãlucirea lumii,sã nu se deschidãpoarta de rãsãritînainte de a sacrificastelele cele mai apropiateºi sã-mi însuºesc atributulunui furt ilegal de întunericdãruit spre naºtereacurativã a zilei.

Zwischen Nacht und TZwischen Nacht und TZwischen Nacht und TZwischen Nacht und TZwischen Nacht und TagagagagagIn der klarsten Nachtwerde ich die Sterne mit Pech beschmierendamit auf meiner Hautder Glanz der Welt Platz hatdas Tor zum Morgenlandsich nicht öffnen kannehe die nähesten Sternenicht aufgeopfert werdenund ich das Attribut eines illegalen

Raubsder Finsternis mir aneignen kanndie der kurierenden Geburtdes Tageslichts geschenkt wird.

pagina 21pagina 21pagina 21pagina 21pagina 21

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Serbische Weihnachtsbräuche„Badniac”„Badniac”„Badniac”„Badniac”„Badniac”

In der Zeit der Weihnachtsfeiern nimmt der so genante „Badniac” unddessen Verbrennen einen wichtigen Platz ein. Dieser Ausdruck kennt keinerichtige Übersetzung ins Deutsche oder Rumänische. Die Bräuche, die mitdem „Badniac” verbunden sind, haben tiefe Wurzeln, die man in altenreligiösen Praktiken wiederfindet, durch Respekt gegenüber Pflanzen undBäumen. Diese Glaubensformen findet man auch bei den alten europäischenVölkern wieder: bei den Kelten, Deutschen und den alten Slowenen.

Der so genante „Badniac” ist das Holz, das am Heiligen Abendangezündet wird. Am Morgen des Heiligen Abends wird ein dünner Ast einesEichenbaumes abgeschnitten. Bevor dieser abgeschnitten ist, wird er mitWein bespritzt und derjenige, der den Ast abschneidet, macht sich vorherdas Kreuzzeichen und sagt: „Bitte um Vergebung” und mit einem Schlag wirdder Zweig abgeschnitten. Man passt auf, dass der abgeschnittene Zweignach Osten fällt. In einigen Gegenden wird der Ast mit Honig und Weineingeschmiert für ein erfolgreiches Jahr und erst danach ins Feuer geworfen.„Badniac” ist für die Serben ein heiliger Baum von dem man erwartet, dass erder Familie Glück, Wohlstand und Gesundheit beschert.

Strohhalme am Heiligen AbendStrohhalme am Heiligen AbendStrohhalme am Heiligen AbendStrohhalme am Heiligen AbendStrohhalme am Heiligen Abend

Der Brauch sieht vor, dass am Heiligen Abend ins Haus Stroh gebrachtwird und dieses in den Räumlichkeiten des Hauses verstreut wird. Das Volkglaubt, dass durch das bringen der Strohhalme ins Haus das Kommen desChristkinds symbolisiert wird, weil Christus in einem Stall in Stroh geborenwurde. Trotzdem sind die Ursprünge dieses Brauches noch auf die Zeit vorChristus zurückzuführen.

Nach Brauch wird das Stroh von dem Gastgeber in einem Sack insHaus gebracht. Nach dem Stroh gehen gemeinsam mit dem Gastgeber auchdie Kinder der Familie. Diese reihen sich in einer Kolonne, nach dem Altergeordnet, auf. Während der Strohsack ins Haus getragen ist, wird das Gackerneines Huhns und seiner Kücken nachgeahmt.

Mit dem Strohsack im Haus angekommen, grüßt der Gastgeber mitden Worten: „Christus ist geboren!”, und seine Frau antwortet: „Wahrhaftig,er ist geboren!”, „Du sollst lang leben und gesund bleiben!”. Manchmal fragtihn die Frau: „Was hast du gebracht?“, und er antwortet: „Gesundheit, guteLaune und Glück im Haus!”. Nachdem das Stroh im Haus verstreut wurde,

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 22pagina 22pagina 22pagina 22pagina 22

wird in der Wohnung bis zum dritten Weinachtstag nicht gekehrt. Nach demVolksglauben wird in der Wohnung nicht gekehrt, damit man Glück undGesundheit nicht aus dem Hause fegt. Die Strohhalme werden erst am drittenWeinachtstage, vor dem Morgengrauen, aus dem Haus gebracht. Diesewerden in den Obstgarten getragen, damit die Bäume im kommenden Jahrreichlich Früchte bringen. An einigen Orten gibt die Hausfrau das Stroh demältesten Sohn, damit er dieses zum Weingarten trägt.

Das Herein- und Heraustragen der Strohhalme stellt eine feierlicheZeremonie dar. Mit diesem Brauch wünscht man, Glück und Gesundheit derHausbewohner zu sicheren. Nach einigen serbischen Ethnologen bedeutetdas Gackern und das Streuen des Strohs am Heiligen Abend das Rufen derSeelen der Verstorbenen zum Feste der Geburt Jesus Christi.

„Ich bin der alte kleine Pera,Den ein gelber Hund gebissen;Nach dem ich durch den Hof renne,Gib mir, Herr, einige Nüsse!Je eine, je zwei,Ich werde alle nehmen!Wenn Mehlspeise, dann warten wir,Ist es die Ofengabel, dann rennenwir”

„Bunã seara, bunã gazdã,Noi am venit sã anunþãm:S-a nãscut Isus HristosÎn grãjduleþ, în iesle.Au zburat doi îngeriªi au adus douã stânci,Douã stânci de marmurã,Cu care au zidit o Sfântã Bisericã:În acea Bisericã nu este nimeniNumai ªtefan ºi Nicolae.Sfântul ªtefan slujeºte slujbaIar Nicolae aprinde lumânãri.Dacã-i prãjiturã, sã aºteptãm,Dacã-i vãtrai, sã fugim”.

WeinachtsliederWeinachtsliederWeinachtsliederWeinachtsliederWeinachtslieder

„Ja sam mali cika Pera,Ujela mezuta kera;Kad pretrcim preko šora,Daj mi, gazdo, neki ora!Kuj jedan, kuj dva,To cu sve da primim ja!Ako je kolac da cekamo,Ako je zarac da begamo!”

„Dobro vece, dobri gazdo,Mi smo došli da javimo:Rodio se Isus HristosU štalici, u jaslici.Preletela dva andelaPa donela dva kamena,Dva kamena od mermera,Sazidaše svetu crkvu:U toj crkvi nikog nemaSamo Steva i Nikola.Sveti Steva sluzbu sluziA Nikola svece pali.Ako j’ kolac, da cekamo,Ako j’ zarac, da bezimo!“

^

^

^

^ ^

^^

^ ^

^ ^

^ ^ ^

´

pagina 23pagina 23pagina 23pagina 23pagina 23

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

I. NazarethCei neînsemnaþi în lumea cea mareCei neînsemnaþi în lumea cea mareCei neînsemnaþi în lumea cea mareCei neînsemnaþi în lumea cea mareCei neînsemnaþi în lumea cea mare

MariaMariaMariaMariaMaria: Eºti atât de necãjit.IosifIosifIosifIosifIosif: Þie sã nu-þi meargã la inimã.MariaMariaMariaMariaMaria: Cea ce te neliniºteºte pe tine, mã priveºte ºi pe mine.IosifIosifIosifIosifIosif: Adineauri s-a dat de ºtire cu toba o poruncã. În limba latinã, se înþelege.Norocul meu cã Zahai, scribul judecãtorului, mi-a tradus mesajul împãratuluiîn limba aramaicã.MariaMariaMariaMariaMaria: Ceva deosebit?IosifIosifIosifIosifIosif: Þie sã nu-þi meargã la inimã. N-ai de ce sã fii neliniºtitã.MariaMariaMariaMariaMaria: Cum sã nu fiu? Explicã-mi, te rog.IosifIosifIosifIosifIosif: Toþi care suntem strãini, aici în Nazareth, trebuie sã ne deplasãm dinordinul lui Augustus acolo, de unde ne tragem. Trebuie sã plec în zilele carevin la Bethlehem.MariaMariaMariaMariaMaria: Acasã? Ce grozav!IosifIosifIosifIosifIosif: Legea e lege. ªi unde-i lege, nu-i tocmealã.MariaMariaMariaMariaMaria: N-ar trebui sã-þi cadã greu sã pleci în patria ta. Acasã la ai tãi. Gândeºte:cimitirul, sinagoga, casa pãrinteascã...IosifIosifIosifIosifIosif: Am plecat ca orfan din Bethlehem în lumea largã. Ca sã-mi caut de lucru,bineînþeles. Rudele mele îndepãrtate de acolo n-o sã tânguiascã dupã mine.MariaMariaMariaMariaMaria: Poþi sã ºti cum va fi?IosifIosifIosifIosifIosif: Mi-amintesc încã foarte bine cum arãta Bethlehemul de odinioarã. Mãgândesc mai ales la fântâna regelui David, din care regele a bãut apã. Acummai bine de cinci secole. De fapt, era sã bea...MariaMariaMariaMariaMaria: Þin minte din povestirile bãtrânilor: Filistenii au ocupat - a câta oarã? -Bethlehemul. Nimeni nu putea sã intre în oraº. Trei dintre soldaþii mai curajoºiai regeleui s-au furiºat pânã la fântânã, au scos apã într-un coif ºi au adus-oregelui, care se afla atunci în cortul sãu, în tabãra de rãzboi.IosifIosifIosifIosifIosif: Dar regele David, din a cãrui sãmânþã mã trag ºi eu, a vãrsat apa, în locs-o bea, cu toate cã a fost tare însetat.MariaMariaMariaMariaMaria: Nu vroia nici o datã sã accepte un favor, pentru care un om sã-ºi fi dãruitviaþa. Din fântâna aceea aº dori ºi eu sã beau odatã.IosifIosifIosifIosifIosif: Mã tem cã Bethlehemul copilãriei mele nu va mai exista.MariaMariaMariaMariaMaria: Fii cel puþin mândru cã eºti un urmaº al marelui Rege.IosifIosifIosifIosifIosif: ªi totuºi nu mã atrage chiar acum drumeþia asta, cerutã din îndemnulputernicului împãrat Augustus.MariaMariaMariaMariaMaria: Dacã cei puternici dau ordine, cei neînsemnaþi trebuie sã asculte.IosifIosifIosifIosifIosif: Doarã stãm pe un picior în lumea aceasta.

PrPrPrPrPr. W. W. W. W. Walther Gottfried Seidneralther Gottfried Seidneralther Gottfried Seidneralther Gottfried Seidneralther Gottfried SeidnerSlimnic / Sibiu

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 24pagina 24pagina 24pagina 24pagina 24

MariaMariaMariaMariaMaria: Însã cu amândouã picioarele urcãm treptele spre Templul cel Sfânt. Nuuita!IosifIosifIosifIosifIosif: De parcã nu aº ºti ºi eu... Mã întreb doar, cât de des ne va trimiteDumnezeu cel Sfânt asemenea încercãri?MariaMariaMariaMariaMaria: Atât de des, pânã n-o sã mai întrebi.IosifIosifIosifIosifIosif: ªi iarãºi ne calcã împãratul Augustus în picioare.MariaMariaMariaMariaMaria: ªi asta se va termina într-o bunã zi.IosifIosifIosifIosifIosif: Un mare viclean - împãratul ãsta!MariaMariaMariaMariaMaria: Ai vrea sã stai pe scaunul lui?IosifIosifIosifIosifIosif: Pentru nimic în lume!MariaMariaMariaMariaMaria: ªi atunci de ce te necãjeºti pentru el?IosifIosifIosifIosifIosif: Uite aºa - îmi dã de gândit...MariaMariaMariaMariaMaria: Mai bine sã te rogi pentru el. Pentru sufletul lui încãrcat.IosifIosifIosifIosifIosif: Are doarã atâþia preoþi în jurul lui!MariaMariaMariaMariaMaria: Rugãciunea cea de jos ajunge cel mai sus.IosifIosifIosifIosifIosif: Uite, întotdeauna se ivesc lucruri pe care nu le înþeleg pe deplin.MariaMariaMariaMariaMaria: Ce nu poþi înþelege?IosifIosifIosifIosifIosif: Augustus ºtie cã trebuie sã-ºi întãreascã poziþia. De aceea duce rãzboaie.Rãzboaiele îl costã mulþi bani. ªi banii îi stoarce dintr-aceia pe care - cumspune el - i-a „eliberat”... Un cerc diabolic.MariaMariaMariaMariaMaria: Asta se numeºte politicã. ªi totuºi: Cei pe care îi iubeºte Dumnezeu nucad în pierzanie.IosifIosifIosifIosifIosif: ªi acum trebuie sã mã duc acolo, de unde se trage neamul meu. Trebuie sãmã înscriu în listele de impozit ale Bethlehemului. Sã mã „închin” lui Augustus.MariaMariaMariaMariaMaria: Dacã mai vorbeºti mult despre Augustus, îl împingi pe Dumnezeu înumbrã.IosifIosifIosifIosifIosif: Ce bine cã Dumnezeu nu ne pedepseºte pentru îndoielile noastre.MariaMariaMariaMariaMaria: Toate se petrec la timpul lor, zice înþeleptul rege Solomon. Dumnezeuîi lasã pe oameni sã se îngrijoreze în inimile lor.IosifIosifIosifIosifIosif: Pentru cã omul nu poate nimeri ceea ce are Dumnezeu în gând, niciînceputul, nici sfârºitul.MariaMariaMariaMariaMaria: ªi acuma ne paºte începutul...IosifIosifIosifIosifIosif: Eu o sã fiu nevoit sã plec de acasã. Acum, când ar fi trebuit sã fac atâteapentru cãminul nostru, când timpul e atât de scump.MariaMariaMariaMariaMaria: Vin cu tine!IosifIosifIosifIosifIosif: E foarte departe pânã acolo. Ar trebui sã te îngrijeºti.MariaMariaMariaMariaMaria: De când mi s-a arãtat Îngerul Domnului, mi-e fricã cã ar putea sã maivinã o datã. O a doua oarã nu am s-o supravieþuiesc. Nu rãmân singurã. Vincu tine.IosifIosifIosifIosifIosif: Ce o sã facem dacã vom fi nevoiþi sã stãm la coadã cu cei mulþi care sevor îndrepta ºi ei înspre Bethlehem?

pagina 25pagina 25pagina 25pagina 25pagina 25

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

MariaMariaMariaMariaMaria: Bunul Dumnezeu va înmuia cuiva inima, ca sã fie milostiv cu mine. Tuînsã o sã-mi scoþi apã din fântâna regelui David.IosifIosifIosifIosifIosif: Nici o grije! Cui i se ivesc Îngerii, acela n-are de ce sã fie îngrijorat. Va fipurtat prin toate necazurile ºi nu se va împiedeca cu piciorul de nici o piatrã.MariaMariaMariaMariaMaria: Sufletul meu preamãreºte pe Domnul, ºi mi se bucurã Duhul înDumnezeu, Mântuitorul meu, pentru cã a privit spre starea smeritã a roabeisale. Iatã, de acum încolo toate neamurile îmi vor zice fericitã, pentru cã CelAtot Puternic a fãcut lucruri mari pentru mine. Numele lui este sfânt.IosifIosifIosifIosifIosif: Mãrire Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh.MariaMariaMariaMariaMaria: Acum ºi pururea ºi în vecii vecilor,AmândoiAmândoiAmândoiAmândoiAmândoi: Amin.

II. Precupeþele din BethlehemO legendã în jurul naºterii lui CristosO legendã în jurul naºterii lui CristosO legendã în jurul naºterii lui CristosO legendã în jurul naºterii lui CristosO legendã în jurul naºterii lui Cristos

Personaje:Personaje:Personaje:Personaje:Personaje: Iosif, Maria, Ester, Hanna, Magdalena, Ruth, Tamar, Ahab, un pãstor,Eliud, un sclav.

- 1 -- 1 -- 1 -- 1 -- 1 -(Muierile se îndreaptã spre Tamar).TTTTTamaramaramaramaramar: Aþi mai pomenit un târg atât de pustiu, fãrã cumpãrãtori?RuthRuthRuthRuthRuth: Lumea e în doliu.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: În doliu?TTTTTamaramaramaramaramar: Cum? N-aþi auzit?CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Ce?TTTTTamaramaramaramaramar: Ierod ºi-a omorât nepotul.EsterEsterEsterEsterEster: Nepotul?MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Ierod, regele?CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Am auzit ºi noi ceva.HannaHannaHannaHannaHanna: Dar care-i adevãrul?RuthRuthRuthRuthRuth: Eu am auzit povestea altfel.TTTTTamaramaramaramaramar: Adicã?RuthRuthRuthRuthRuth: Un sclav de-al regelui l-ar fi omorît pe nepot.EsterEsterEsterEsterEster: ªi cum l-a omorât?RuthRuthRuthRuthRuth: Eu ºtiu cã sclavul l-a þinut atâta vreme sub apã, pânã s-a înnecat.HannaHannaHannaHannaHanna: Pesemne cã fãceau baie în bazin.TTTTTamaramaramaramaramar: Da, dar sclavul a îndeplinit porunca lui Ierod. Aºa ºtiam ºi eu.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: ªi spui cã regele a dat ordinul ca sã fie omorât... nepotul?EsterEsterEsterEsterEster: Nepotul lui Ierod a fost doar îndrãgit de toþi!

PrPrPrPrPr. W. W. W. W. Walther Gottfried Seidneralther Gottfried Seidneralther Gottfried Seidneralther Gottfried Seidneralther Gottfried SeidnerSlimnic / Sibiu

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 26pagina 26pagina 26pagina 26pagina 26

HannaHannaHannaHannaHanna: Toatã lumea îl admira. A cântat ca nimeni altul la harfã. A fost ºichipeº...TTTTTamaramaramaramaramar: De aceea lui Ierod îi era teamã cã acest nepot îl va rãsturna de pe tron.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Doamne, ce om gelos! Înseamnã cã nepotul trebuia sã disparã.TTTTTamaramaramaramaramar: Sclavul acela avea ordin sã se joace cu el în bazin ºi sã-i þinã mereucapul sub apã.RuthRuthRuthRuthRuth: Aºa, din joacã, atâta timp, pânã se va îneca deabinelea.HannaHannaHannaHannaHanna: Doamne, ce fire sãlbaticã!MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Sclavul?RuthRuthRuthRuthRuth: Ierod, bineînþeles.TTTTTamaramaramaramaramar: ªi ce gândiþi, cine a plâns cel mai mult dupã acel prinþiºor?EsterEsterEsterEsterEster: Te pomeneºti cã tot Ierod?TTTTTamaramaramaramaramar: Aºa cum spui. ªi încã cu lacrimi de crocodil.RuthRuthRuthRuthRuth: A ºi întrecut bocitoarele, gândeai cã se terminã de atâta „durere”.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Doamne, ce tiran. Nu am cuvinte...HannaHannaHannaHannaHanna: Doamne fereºte pe toatã lumea.TTTTTamaramaramaramaramar: Sclavul însã a fost decapitat.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Decapitat???TTTTTamaramaramaramaramar: Bineînþeles, tot din ordinul lui Ierod.RuthRuthRuthRuthRuth: ªi sã vezi ce înmormântare fastuoasã!TTTTTamaramaramaramaramar: Toatã preoþimea templului a slujit.EsterEsterEsterEsterEster: Pentru acel sclav?RuthRuthRuthRuthRuth: Da de unde! Pentru nepotul „îndrãgit”. Sclavul a fost lãsat la voia corbilor...MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Îþi dai seama câtã valoare are un sclav! Parcã nu-i om ºi el!TTTTTamaramaramaramaramar: Degeaba s-a apãrat sclavul! Sãrmanul a strigat în gura mare ºi amãrturisit totul.RuthRuthRuthRuthRuth: ªi-a ridicat vocea faþã de toatã lumea.TTTTTamaramaramaramaramar: A urlat ºi a spus rãspicat cine i-a dat ordinul... În zadar.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: ªi nimeni nu l-a luat în seamã?EsterEsterEsterEsterEster: Nimeni nu i-a sãrit în ajutor?HannaHannaHannaHannaHanna: Pentru cine avem atâtea legi ºi atâþia judecãtori?!RuthRuthRuthRuthRuth: Nici bãtrâna mamã a lui Ierod, Regina Mamã, nu a putut sã-l scape dela moarte. S-a tot rugat pentru el.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Vai, vai, ce se va întâmpla ºi cu noi?!CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Vom trãi ºi vom vedea.TTTTTamaramaramaramaramar: Alte noutãþi? Prin târg? Prin împrejurimi?EsterEsterEsterEsterEster: Cu legea aceea a lui Augustus... Vin mulþi oameni de pretutindenipentru a se înscrie în listele de impozitare.HannaHannaHannaHannaHanna: Stau zile în ºir la cozi interminabile.RuthRuthRuthRuthRuth: Toate hanurile sunt pline, chiar ºi cãºile de rând ale oamenilor. Pânã ºiºurile. În multe cazuri ºi grajdurile.

pagina 27pagina 27pagina 27pagina 27pagina 27

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

TTTTTamaramaramaramaramar: De aceea atâta agitaþie peste tot! De parcã ne-am afla la târgul detoamnã.HannaHannaHannaHannaHanna: Ba, ºi mai rãu: ne aflãm într-un furnicar. Bãtrânii ziceau: Vai ºi amar,dacã bagi bãþul în furnicar.RuthRuthRuthRuthRuth: Au venit niºte funcþionari romani, s-au bãgat cu forþa în camera noastrãdin faþã, aºa cã de o vreme dormim noi în grajd.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: D’apoi ºi noi am pãþit la fel cu ofiþerii romani. Nici mãcar chirie nuplãtesc. ªi trebuie sã le dai ºi un miel pe zi. Gratuit, cum altfel!?RuthRuthRuthRuthRuth: Pe deasupra noi am mai primit ºi doi oameni în gazdã. Au venit dinNazareth pânã aici. Un om matur, bãrbat în toatã firea, ºi o femeie fragilã, plinãde suflet. Ea îºi poartã cu mândrie pântecul binecuvântat. I-am cazat în vãgãunalui Iesse, acolo unde þinem vitele la vreme grea. Ce era sã le facem!? Va treceºi asta...TTTTTamaramaramaramaramar: Ia uitaþi-vã, ce coadã s-a format la centrele de înscriere. Stau bieþiioameni zile întregi, ca s-ajungã la rând. Ca sã-ºi zicã numele ºi sã declarecâtã avere au. Mare încurcãturã...HannaHannaHannaHannaHanna: ªi toate acestea numai ca sã afle bietul om, cât impozit trebuie sãplãteascã.RuthRuthRuthRuthRuth: ªi sã-ºi punã semnãtura pe o hârtie cât o plapumã.EsterEsterEsterEsterEster: Hârtia e fãcutã de meºteri iscusiþi din trestie de Nil. În Egipt.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Egiptul e plin de hârtie. Acolo e ieftinã, la noi e scumpã... ªi uitecã nimeni nu face economie.HannaHannaHannaHannaHanna: Unii romani îºi înfãºurã micul dejun în hârtie. Împãratul bãtrân sãplãteascã!TTTTTamaramaramaramaramar: Ruth, uite-l pe Ahab, pãstorul vostru din lunca lui Iesse.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Parcã cautã pe cineva.EsterEsterEsterEsterEster: Pe cine cauþi, Ahab?AhabAhabAhabAhabAhab: Îl caut pe cetãþeanul din Nazareth, care locuieºte de trei zile cu muiereasa la voi în grajd. Pe el îl cheamã Iosif.RuthRuthRuthRuthRuth: E drept cã l-am luat din stradã. Cu soþia lui, Maria. Vezi, Ahab, cã stã launa din cozile la treptele primãriei, ca sã se înscrie în acele liste de impozitare...HannaHannaHannaHannaHanna: Ai sã-i comunici ceva important?AhabAhabAhabAhabAhab: Da. Sã vinã repede la vãgãuna lui Iesse, cum o numim de secole.TTTTToþioþioþioþioþi: De ce oare?AhabAhabAhabAhabAhab: Soþia lui e pe cale sã nascã.TTTTToþioþioþioþioþi: Sã nascã???RuthRuthRuthRuthRuth: Du-te, Ahab, ºi întreabã-i pe toþi oamenii la coada acea lungã.AhabAhabAhabAhabAhab: Este careva între voi pe care îl cheamã Iosif?(repetã întrebarea de încã douã ori ºi se îndepãrteazã).EsterEsterEsterEsterEster: Ce o sã însemne ºi asta: Nazareth?

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 28pagina 28pagina 28pagina 28pagina 28

TTTTTamaramaramaramaramar: Nazareth, aºa se numeºte un târg în Galileea. E departe pânã acolo.Spre miazãnoapte...HannaHannaHannaHannaHanna: Ce mare lucru poate veni din Nazareth?RuthRuthRuthRuthRuth: D’apoi, vezi cã vin ai noºtri de unde nici nu crezi.HannaHannaHannaHannaHanna: Credeam cã venind aici, voi afla noutãþi de primã mânã.EsterEsterEsterEsterEster: Vrei sã spui cã de nebuniile lui Ierod te-ai plictisit?MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Nu vezi cã aºteptãm o lume nouã?TTTTTamaramaramaramaramar: Lume nouã ca lume nouã, dar sã fie ºi pornitã din inimã.RuthRuthRuthRuthRuth: De fapt cu fiecare nou nãscut vine o inimã nouã pe lume. Aºa a fost ºicând s-au nãscut cei ºase copii ai mei. Parcã copilul acesta va fi al ºapteleacopil al meu. Aºa am presimþirea.TTTTTamaramaramaramaramar: Am ajuns la spartul târgului. Mai aºteptãm?EsterEsterEsterEsterEster: Eu zic sã mergem acasã.HannaHannaHannaHannaHanna: Avem destule noutãþi de rãspândit.RuthRuthRuthRuthRuth: Parcã mã þine ceva locului. Dar trebuie sã plec, s-o ajut pe Maria, soþialui Iosif din Nazareth.RuthRuthRuthRuthRuth: Vezi cã Ahab se întoarce cu Iosif.TTTTTamaramaramaramaramar: Cu ce paºi repezi se apropie!EsterEsterEsterEsterEster: Parcã îi urmãreºte o vijelie.HannaHannaHannaHannaHanna: Ce noutãþi ne-aduci, Ahab?TTTTTotiotiotiotioti: Ai vreo noutate?AhabAhabAhabAhabAhab: Nu-i timp de noutãþi! Trebuie sã ne grãbim.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: O nãscãtoare nu are nici un astâmpãr.TTTTTamaramaramaramaramar: Viaþa rãbufneºte nerãbdãtoare din adâncurile timpului.RuthRuthRuthRuthRuth: Aºa e lãsat de la Dumnezeu.TTTTToþioþioþioþioþi: De când e lumea... (Toþi se îndepãrteazã. Urmeazã o colindã).

- 2 -- 2 -- 2 -- 2 -- 2 -(Femeile vin din diferite direcþii spre Tamar si Ahab. Ruth cântã un Psalm 23sau o colindã. Femeile o acompaneazã).TTTTTamaramaramaramaramar: Ce-i cu tine Ruth, cã eºti atît de încântatã?RuthRuthRuthRuthRuth: S-a nãscut Mesia. S-a nãscut Mesia pe câmpia lui Iesse.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Mesia?!RuthRuthRuthRuthRuth: Întreabã-l pe Ahab.AhabAhabAhabAhabAhab: Precum spune Ruth.EsterEsterEsterEsterEster: Dar tu, Ahab, de unde ºtii?AhabAhabAhabAhabAhab: L-am vãzut eu. ªi-a adus ºi numele. Îl cheamá ISUS, adicã „DUMNEZEUESTE DE PARTEA NOASTRÔ. De partea celor neînsemnaþi.HannaHannaHannaHannaHanna: Unde s-a nãscut?AhabAhabAhabAhabAhab: Aici la noi în Bethlehem, în vãgãuna lui Iesse.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: ªi cum aratã?

pagina 29pagina 29pagina 29pagina 29pagina 29

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

AhabAhabAhabAhabAhab: Ca orice copil.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Ca un copil?CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Chiar ca un copil???AhabAhabAhabAhabAhab: A venit Îngerul Domnului la noi în câmp, la strunga oilor, ºi ne-a vestitnouã pãstorilor înfricoºaþi de apariþia Lui: „Nu vã temeti, cãci vã aduc o vestebunã, care va fi o mare bucurie pentru întreg neamul: astãzi în Cetatea luiDavid vi s-a nãscut un Mântuitor, care este Cristos Domnul”.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Cristos, adicã Mesia???AhabAhabAhabAhabAhab: Cristos, adicã Mesia! „Iatã semnul dupã care-L veþi cunoaºte: veþi gãsiun prunc înfãºat în scutece ºi culcat într-o iesle”.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Într-o iesle???AhabAhabAhabAhabAhab: Într-o iesle! ªi deodatã împreunã cu îngerul au venit o mulþime de oastecereascã laudându-L pe Dumnezeu ºi zicând: „SLAVA LUI DUMNEZEU ÎNLOCURILE PREA ÎNALTE, ªI PACE PE PÃMÂNT ÎNTRE OAMENII PLÃCUÞI LUI.”CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Oamenii plãcuþi Lui...?AhabAhabAhabAhabAhab: Oamenii plãcuþi Lui! Dupã ce au plecat îngerii de la noi, am zis unul cãtrecelãlalt: „Haidem, sã mergem în Bethlehem ºi sã vedem, ce ni s-a spus ºi cene-a fãcut cunoscut Domnul. Am pornit în cãutare spre Bethlehem, ºi închipuiþi-vã,chiar femeia aceea a nãscut, pe a cãrei bãrbat venisem sã-l caut.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Maria???AhabAhabAhabAhabAhab: Maria! Vai, ce ne-am bucurat, când i-am gãsit! Pruncul luminat eraculcat într-o iesle. Am istorisit tot ce ni s-a spus despre EL. Peste toþi a venit omare bucurie.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Bucurie...AhabAhabAhabAhabAhab: O mare bucurie! Maica nãscãtoare însã a pãstrat toate aceste cuvinte îninima ei. Nu vã puteþi imagina ce luminã se fãcu ºi ce cântece au cântat Îngerii.Pânã s-au retras în ceruri.RuthRuthRuthRuthRuth: Naºterea a fost destul de grea, dar m-au ajutat toþi din casã. Abia rãzbisem,ºi iatã cã deja aþi venit voi pãstorii, aþi îngenunchiat ºi aþi cântat psalmi.AhabAhabAhabAhabAhab: Au venit ºi trei Magi de la rãsãrit, din Persia, învãþaþi ai stelelor de peceruri, care au adus daruri ca pentru un Copil de Rege: aur, smirnã ºi tãmâie.HannaHannaHannaHannaHanna: Înseamnã cã nu a prea fost loc pentru multã lume.TTTTTamaramaramaramaramar: Oile bune au loc ºi într-un grajd strâmt, se zice la noi.RuthRuthRuthRuthRuth: Lumina parcã a împins pereþii înlãturi. Ar fi putut sã încape o lumeîntreagã în vãgãuna lui Iesse.(Apare Iosif ºi Maria cu pruncul în faºã).TTTTTamaramaramaramaramar: Uite cã vine Iosif cu Maria ºi cu Pruncul.TTTTToþioþioþioþioþi: S-a întâmplat ceva?IosifIosifIosifIosifIosif: Ierod vrea sã-l ucidã pe Isus al nostru. Dumnezeu mi-a poruncit în vis, sãfug cu el ºi cu mama lui în Egipt.

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 30pagina 30pagina 30pagina 30pagina 30

AhabAhabAhabAhabAhab: Nu-i timp de pierdut. Trebuie sã-l conduc pe Iosif ºi pe ai lui pânã ladrumul care duce spre graniþa cu Egiptul. O sã le dau trei pãstori ca sã-iînsoþeascã pe mai departe. Voi femeile însã...RuthRuthRuthRuthRuth: Lasã cã noi ºtim ce avem de fãcut.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Mai întâi rãspândim vestea despre naºterea lui Cristos.HannaHannaHannaHannaHanna: Toatã lumea sã afle vestea cea nouã.AhabAhabAhabAhabAhab: Nu va fi destul cu atât. Va fi nevoie sã....EsterEsterEsterEsterEster: Nu ne explica nouã ce avem de fãcut!IosifIosifIosifIosifIosif: Oameni buni, ne gãsim noi drumul ºi singuri. Mi-e fricã, cã Ierod, regele,vã va urmãrii ºi vã va întemniþa, sau chiar omorî. Aºa cum a mai procedat. Noio sã ne îndepãrtãm numaidecât. Rãmâneþi cu pace!AhabAhabAhabAhabAhab: Eu o sã vã conduc, iar femeile...TTTTTamaramaramaramaramar: Noi vom merge sus la cetatea Herodium. O sã-i cerem lui Ierod cuvoce tare, sã aibã milã de Copil.MariaMariaMariaMariaMaria: Sufletul meu preamãreºte pe Domnul ºi mi se bucurã duhul în Dumnezeu,Mântuitorul meu, pentru cã a privit spre starea smeritã a roabei Sale. Cãci iatã cãde acum încolo toate neamurile îmi vor zice fericitã, pentru cã Cel Atot Puternic afãcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt ºi îndurarea Lui se întinde dinneam în neam peste cei ce se tem de El. Bunãtatea Ta, Doamne, ajunge pânã laceruri ºi credincioºia Ta pânã la nori. Pentru ce te mâhneºti, suflete, ºi gemi înlãuntrulmeu? Nãdãjduieºte în Dumnezeu, cãci iarãºi Îl voi lauda. Doamne ajutã!Doamne, dã izbândã!TTTTToþioþioþioþioþi: Amin.(Ahab, Maria ºi Iosif se îndepãrteazã)HannaHannaHannaHannaHanna: Eºti sigurã cã Ierod va fi în cetate?MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: A construit cetatea în cinstea Reginei Mamã pe Dealul Beth-lehemului, o mie de paºi înspre Marea Moartã.RuthRuthRuthRuthRuth: Acolo sus se simte mai bine decât în Ierusalim.TTTTTamaramaramaramaramar: De acolo se uitã parcã ºi în farfuriile noastre.EsterEsterEsterEsterEster: Am aflat de la o slujnicã din castel cã în seara aceasta se serbeazã ziuade naºtere a Reginei Mamã.HannaHannaHannaHannaHanna: Se va îndura oare Regele de ceea ce râvnim?MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Se spune cã toþi tiranii au un copil în suflet.EsterEsterEsterEsterEster: Dar pentru a salva copilul din suflet, trebuie sã ucidã... alþi copii!TTTTTamaramaramaramaramar: Veniþi, sã ne înghesuim în faþa cetãþii. Acolo sus nu stã nimeni la coadã.RuthRuthRuthRuthRuth: Vom fi noi primii.HannaHannaHannaHannaHanna: Ierod omoarã bãrbaþi.EsterEsterEsterEsterEster: Dar de femei nu se atinge.RuthRuthRuthRuthRuth: Aºa a fost învãþat de cãtre romani...TTTTTamaramaramaramaramar: Veniþi, sã-l provocãm pe întunecatul Rege...MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Avem de mers o mie de paºi. De-ar fi ºi zece mii...(Femeile se îndepãrteazã. Urmeazã o colindã).

pagina 31pagina 31pagina 31pagina 31pagina 31

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

- 3 -- 3 -- 3 -- 3 -- 3 -MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Însfârºit, am ajuns.TTTTTamaramaramaramaramar: Iatã, o cetate falnicã!RuthRuthRuthRuthRuth: ªi câtã luminã în cetate!EsterEsterEsterEsterEster: Sãrbãtoresc naºterea Reginei Mamã.HannaHannaHannaHannaHanna: Sau poate aºteaptã pe cineva?RuthRuthRuthRuthRuth: Aºteaptã sã se întoarcã Magii cu vestea cea nouã de jos, din Bethlehem.TTTTTamaramaramaramaramar: Dar n-o sã vinã nimeni.CeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþiCeilalþi: Nimeni?TTTTTamaramaramaramaramar: Cum, nu ºtiti noutatea? Am aflat ieri de la omul care s-a îngrijit decãmilele lor, cã Magii au plecat deja înapoi în Persia.EsterEsterEsterEsterEster: L-au ocolit pe tiran.RuthRuthRuthRuthRuth: Eu am aflat de la acel om, cã Magilor le-a apãrut Dumnezeu în vis ºi le-aporuncit sã nu mai treacã pe la Ierod.TTTTTamaramaramaramaramar: Aºa cã s-au dus pe o altã cale îapoi în þara lor.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Haideþi, sã începem cu apelul nostru: Ierod, ai milã de Copil!TTTTToþioþioþioþioþi: Ai milã de Copil!EsterEsterEsterEsterEster: Ierod, ocroteºte Copilul!TTTTToþioþioþioþioþi: Ocroteºte Copilul!HannaHannaHannaHannaHanna: Fãrã sã te înduri de Copil, nu mergem acasã.TTTTToþioþioþioþioþi: Vrem sã ne dai Copilul!RuthRuthRuthRuthRuth: Lumea este atâta de potrivnicã lui Dumnezeu!TTTTToþioþioþioþioþi: Îndurã-te de Copil!TTTTTamaramaramaramaramar: Se înfruntã pânã ºi neam cu neam!TTTTToþioþioþioþioþi: Ocroteºte Copilul!RuthRuthRuthRuthRuth: Spune lui Augustus sã termine odatã cu rãzboaiele!TTTTToþioþioþioþioþi: Vrem Copilul!MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Am aflat cã vrei sã ne iei Copilul.TTTTToþioþioþioþioþi: Vrem Copilul! Vrem Copilul!EsterEsterEsterEsterEster: Sã fie pace în lume!TTTTToþioþioþioþioþi: Vrem sã fie Copilul printre noi!HannaHannaHannaHannaHanna: Lumea e plinã de ceartã ºi de urã.TTTTTamaramaramaramaramar: De aceea vrem Copilul.TTTTToþioþioþioþioþi: Vrem Copilul înapoi!RuthRuthRuthRuthRuth: Sã fie pace între oameni, sã fie pace în templu!MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Sã fie pace peste tot!TTTTToþioþioþioþioþi: Vrem Copilul, vrem Copilul, vrem Copilul!HannaHannaHannaHannaHanna: Sã fie pace în inimi ºi bordeie!MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Pe toate strãzile lumii!EsterEsterEsterEsterEster: Copilul sã fie mereu cu noi.TTTTToþioþioþioþioþi: Ierod, ocroteºte Copilul!

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 32pagina 32pagina 32pagina 32pagina 32

TTTTTamaramaramaramaramar: Atenþie! Apare Ierod la balcon.EsterEsterEsterEsterEster: Ne face semn cu mâna, sã plecãm acasã.HannaHannaHannaHannaHanna: Se jurã cã Copilul nu-i în cetate. Se jurã oare?MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Are un paloº în mânã. Acum ridicã paloºul.RuthRuthRuthRuthRuth: Mai strigãm o datã în gura mare.TTTTToþioþioþioþioþi: Nu plecãm, nu plecãm, nu plecãm acasã. Vrem Copilul sã trãiascã!EsterEsterEsterEsterEster: Fãrã Copil nu meritã sã trãim!HannaHannaHannaHannaHanna: Copilul ne umple inima cu bucurie!MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Copilul ne-ndeamnã sã fim oameni!TTTTToþioþioþioþioþi: Copilul trebuie salvat!TTTTTamaramaramaramaramar: Iatã cã se-ndreaptã un sclav cãtre noi.EliudEliudEliudEliudEliud: Destul, femeilor! L-aþi învins pe viclean. Nu vã puteþi închipui cu câtãînverºunare a cãutat Ierod în toate colþurile castelului. Împreunã cu toþi pazniciidin toatã împrejurimea. Tot timpul a urlat: „Nu cumva se ascunde Noul Nãscutîn incinta cetãþii?” Chiar ºi în pivniþã a cãutat. A rãsturnat tot mobilierul.EsterEsterEsterEsterEster: În acest rãstimp Iosif ºi ai lui puteau sã ajungã cât mai aproape de graniþã.EliudEliudEliudEliudEliud: Adineauri i-a trecut lui Ierod un gând ºi mai crud prin minte. A ridicatpaloºul ºi a jurat cã o sã se rãzbune pe „înºelãciunea” Magilor ºi pe îndrãznealavoastrã. Romanii i-au interzis sã pedepseascã femei ºi fete. Aºa cã nu vãtemeþi...HannaHannaHannaHannaHanna: Ce v-am spus eu vouã!EliudEliudEliudEliudEliud: Tocmai a dat ordin sã fie uciºi toþi bãieþeii de sub doi ani în Bethlehem,cu intenþia ca acel copil proorocit sã fie ºi el asasinat.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Doamne, ce tiran!... Doamne fereºte pe toatã lumea!TTTTTamaramaramaramaramar: Pentru toatã cruzimea sa, Ierod va da socotealã Celui Prea Înalt.EliudEliudEliudEliudEliud: A început deja sã-i intre boala în oase. În fiecare zi eu îi scot câte unvierme din carne. Azi dimineaþã i-am scos doi. ªi vai, ce a urlat!MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: ªi uite cã nu se cãieºte. Mai degrabã se tãvãleºte în pãcat ca unºarpe în nãmolul Nilului.TTTTTamaramaramaramaramar: Vai, Ruth, unde þi l-ai lãsat pe bãieþel?RuthRuthRuthRuthRuth: În vãgãuna lui Iesse. Acolo nu-l cautã nimeni. Fraþii lui mai mari o sãaibã grijã de el.EsterEsterEsterEsterEster: Vor fi însã multe femei, care vor suferi de acum încolo.HannaHannaHannaHannaHanna: Dar ºi multe bunici. Cã vai, ce-i mai scump decât un nepoþel?!TTTTTamaramaramaramaramar: Uite-l pe Ahab, s-a întors deja din drum.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Ce veºti ne aduci?AhabAhabAhabAhabAhab: Vestea cea bunã, cã Noul Nãscut este înafara oricãrui pericol. EL seaflã deja în drum spre Egipt. Vestea rea este, cã prin toate cãºile oamenilor dinBethlehem umblã paznicii lui Ierod cu sabia ºi ucid bãieþii de sub doi ani.

pagina 33pagina 33pagina 33pagina 33pagina 33

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

EsterEsterEsterEsterEster: Mai rãu nici nu se putea! Ni s-au întors vremurile proorocului Ieremia:„Un þipãt s-a auzit din Rama: plângere ºi bocet mult. Rahela îºi jelea copiii ºinu voia sã fie mângâiatã”.TTTTTamaramaramaramaramar: Haideþi sã bocim ºi noi.TTTTToþioþioþioþioþi: Vai! Cum stã pãrãsitã acum Cetatea Bethlehemului, atât de plinã de copiialtã datã! A rãmas ca o vãduvã! Vai!Ea care altã datã era mare între neamuri, a ajuns roaba altora.Plânge amarnic noaptea ºi îi curg lacrimile pe obraji. Vai!Nici unul din toþi cei ce o iubeau nu o mângâie; toþi prietenii au pãrãsit-o. Vai!Doamne, ai chemat groaza din toate pãrþile peste noi; aduþi aminte de ce ni s-a întâmplat: Plâng femeile ca niºte mame de rãzboi. Vai!Domnul este partea mea de moºtenire, zice sufletul meu, de aceea nãdãj-duiesc în EL. Domnul este bun cu cine nãdãjduieºte în EL, cu sufletul care îl cautã.Cãci Domnul nu leapãdã pentru totdeauna. Doamne, miluieºte-ne pe noi!AhabAhabAhabAhabAhab: Sunt un urmaº al proorocului Amos. Prin puterea cuvântului sãu vãspun vouã: Jertfa pruncilor din Bethlehem nu va fi uitatã. Ei vor fi primii martiria ceea ce va urma: Biserica unicului nãscut Fiu a lui Dumnezeu. Vocea ceruluidin Bethlehem se va lãrgi ºi peste cei morþi ºi peste cei vii, ai tuturor neamurilor:TTTTToþioþioþioþioþi: „SLAVA LUI DUMNEZEU ÎN LOCURILE PREA ÎNALTE, ªI PACE PEPÃMÂNT ÎNTRE OAMENII PLÃCUÞI LUI”.AhabAhabAhabAhabAhab: Voi însã fiþi mândri cã aþi salvat Copilul Sfânt. De acum încolo vã vasalva el pe voi. Pe noi toþi. Mergeþi ºi rãspândiþi vestea despre naºtereaCopilului. Toatã lumea sã afle, cã nici o putere din lume nu poate sã ni-lrãpeascã pe Unicul Fiu Nãscut a lui Dumnezeu.RuthRuthRuthRuthRuth: Slujiþi-l cu fricã pe Domnul ºi bucuraþi-vã tremurând.MagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalenaMagdalena: Daþi cinste Fiului, ca sã nu se mânie.TTTTTamaramaramaramaramar: ªi sã nu pieriþi de pe calea Lui.EsterEsterEsterEsterEster: Ferice de toþi câþi se încred în El.HannaHannaHannaHannaHanna: Doamne, Dumnezeul nostru, fã sã rãsarã peste noi lumina feþei Tale.TTTTToþioþioþioþioþi: ªi vom fi mântuiþi.AhabAhabAhabAhabAhab: Mãrire Tatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh.TTTTToþioþioþioþioþi: Acum ºi pururea ºi-n vecii vecilor, AMIN!

(Urmeazã o colindã)

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 34pagina 34pagina 34pagina 34pagina 34

Diversitate vie Nikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf PillyNikolaus Rudolf Pilly Cãlan

Sub acest titlu s-a desfãºurat în zilele de 25 - 28 mai 2007 al 40-leaSeminar Internaþional al Minoritãþilor. Seminarul a avut loc in Casa Europeidin Neumarkt / Austria, cu participarea, printre alþii, ºi a unui grup de invitaþidin România. Organizatori au fost Casa Europei din Neumarkt, MiºcareaFederalistã Europeanã ºi Liga Tineretului European. Printre colaboratori s-a numãrat ºi Asociaþia Germanã de Culturã ºi Educaþie a Adulþilor din Reºiþa.Seminarul a fost sprijinit, printre alþii, de Ministerul federal pentru problemeeuropene ºi internaþionale al Landului Stiria.

Cu ocazia deschiderii seminarului a fost prezentatã expoziþia multapreciatã de participanþi, „Artã naivã pe lemn” a soþilor Doina ºi Gustav Hlinkadin Banat.

Dintre referatele prezentate, respectiv traduse în limba germanã, amremarcat, ca participant, pe cea a domnului ambasador dr. Valentin Inzka dinLjubliana, în colaborare cu dr. Marjan Sturm ºi mag. Marjan Pipp din Carintia,pe cea a dr. Martin Zeivkovita (Majoritate - minoritate ºi simboluri ale identitãþii),a prof. Sándor Albert, rectorul Universitãþii „János Selya” / Komárom - Slovaciaºi pe cea a prof. Dieter Halwachs din Graz.

Întreaga multitudine a lucrãrilor, din diverse motive, nu a putut fiprezentatã decât în scris, dar a îmbogãþit, prin diversitatea temelor abordate,programul seminarului.

Sâmbãtã, în 26 mai seara, a avut loc în curtea castelului Forchtenstein,sediul Casei Europei, o slujbã religioasã la care ºi-au dat concursul corulbisericii din St. Marein cât ºi Nikolaus Rudolf Pilly din Cãlan / Hunedoara, cumuzicã cultã ºi bisericeascã la ferãstrãu. Ultimul, cât ºi formaþia muzicalãKraxner, au prezentat programe muzicale ºi în celelalte zile ale seminarului.

Seminarul a avut în program ºi o excursie la St. Lambrecht (Stiria)care a inclus vizionarea stareþiei înfiinþatã în anul 1076 ºi a bisericii ridicateîn sec. XIV.

pagina 35pagina 35pagina 35pagina 35pagina 35

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Din conþinutul unor materiale prezentate trebuiesc punctate câtevaidei ºi date. Astfel, în cuvântul de salut al doamnei Dr. Ursula Plassnik, ministrulfederal pentru probleme europene ºi internaþionale, se spune cã în Europasecolului XXI, în care graniþele dintre state devin tot mai invizibile, este deimportanþã desebitã transmiterea bogãþiei pluralismului ºi de a cultiva ºiîntreþine, concomitent, cultura autohtonã proprie. Modelul nostru european,cu sâmburele sãu pluralist, oferã culturilor, în multitudinea lor, un loc asigurat.

Ex-ministrul de externe al Austriei dr. Willibald Pahr, preºedintele deonoare al Miºcãrii Federaliste Europene din Austria, în cuvântul sãu de salut,a reamintit cã primul Seminar al minoritãþilor a fost deschis în 13.06.1968 înCasa Europei „Karl Brunner” din Neumarkt, din iniþiativã austriacã ºi cã deatunci au participat la seminariile þinute anual cca. 2.800 reprezentanþi aidiverselor state ºi grupe etnice. Dr. Pohr a precizat apoi cã printre þelurileMiºcãrii Federaliste Europene se numãrã promovarea integrãrii europenepe baze federale, ceea ce înseamnã, printre altele, acordarea unei deosebiteatenþii ºi drepturilor de bazã, politice, civice, culturale, sociale ºi economice,care se cuvin tuturor oamenilor în mod egal ºi fãra discriminare.

Dintre autorii de referate s-au remarcat Erwin Josef Þigla ºi Karl LudwigLupºiasca din România. Ultimul a ilustrat printr-un bine documentat material,intitulat „Minoritãþile naþionale din România”, date despre minoritãþile din þaranoastrã, reprezenterea lor politicã, învãþãmânt ºi culturã, evoluþia demograficãºi perspective, legislaþie ºi, în fine, rãspândirea celor 21 minoritãþi (10,52%din populaþie) pe regiuni.

În cursul seminarului s-a putut remarca o largã prezenþã a presei ºiteleviziunii în special din Austria, þara gazdã.

Seminarul Internaþional al Minoritãþilor a fost un excelent prilej decunoaºtere la zi a situaþiei minoritãþilor din Europa, un schimb de experienþãbenefic pentru participanþi.

Ziua de 29 mai a fost dedicatã vizitei bisericii „St. Erhardt” ºi unei excursiipe vreme potrivnicã, ploaie ºi pe înãlþimi ninsoare, la Teichalm, o pãºunealpinã pe care cãprioarele miºunau, ca la noi oile.

În ziua de 30 mai, grupul din România a participat la Ziua AsociaþieiCulturale „Südmark” la Graz. Din partea românã a vorbit Erwin Josef Þigla,preºedintele Forumului Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin.Cuvântarea sa concisã, adresatã deopotrivã minþii ºi inimii participanþilor, aprimit o înaltã apreciere din partea organizatorilor ºi a invitaþilor. A urmatmasa festivã, o audiþie muzicalã de excepþie ºi, în final, despãrþirea inimoasãa gazdelor de invitaþi, inclusiv de cei mult îndrãgiþi ºi apreciaþi din România.

(Cãlan, 2 iunie, 2007)

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 36pagina 36pagina 36pagina 36pagina 36

Mise Makay Botond Makay Botond Makay Botond Makay Botond Makay Botond Resicabánya

A mise nem más, mint katolikus istentisztelet. Római katolikus ésgörögkatolikus egyaránt.

Hogy a görögkeletiek istentisztelete mise-e, vagy sem, azt nem tudom.Nem tudom, mert nem ismerem az ortodox úrvacsoratant. Ha az ortodoxistentiszteletnek is az a lényege, hogy a pap áldozatot mutat be a szertartásrévén, akkor az õ istentiszteletük is mise. Ha nem, akkor csak istentisztelet,vagy szent szertartás, szent liturgia.

Azt is le merem írni, hogy a katolikus istentisztelet is csak akkor mise,illetve szentmise, ha abban jelen van a szentáldozás is. Ha ez nincs, akkorhivatalosan annak az istentiszteletnek is más elnevezése van.

Nem akarom a nagyokost játszani, de feltétlen szükségszerûnek érzemerrõl írni. Mégpedig azért, mert magyar sajtóberkekben nincsenek mindenütttisztában a fogalmakkal.

A Kossuth Rádió egyik vallásos mûsorában beszél valaki, s elmondja,hogy õ meghallgat néha evangélikus miséket is. (Csak zárójelben, de nemlényegtelen: a misét akkor lehet hallgatni, ha az egy katolikus istentiszteletreírott, arra alkalmas zenemû. Egyébként a misének csak aktív vagy passzívrésztvevõje lehet bárki).

Nos, nincsen evangélikus mise, de nincsen református mise sem,mert a protestáns istentiszteleteknek a lényege az igeközpontúság, illetveaz abból következõ igehírdetés. Ha úrvacsoraosztás is van az istentiszteletsorán, akkor úrvacsoraosztásos istentiszteletrõl van szó. Ez pedig sákramen-tumos istentisztelet. Szentséget, az úrvacsorai szentséget kiszolgáltatóistentisztelet. Persze ilyenkor is van igehírdetés, s emiatt kettõs központú,kétfókuszos istentiszteletrõl beszélünk.

Csak a rend kedvéért jegyzem meg, hogy az újprotestáns felekezetekis istentiszteletet tartanak és nem miséznek.

A lejegyzetteket azért írtam le, hogy korunk magyar sajtóbajnokaiigyekezzenek mindenkor szabatosan, egyik felekezetet sem sértõ módonfogalmazni, amikor istentiszteleteikrõl cikkeznek, riportoznak. Mindezt azért,mert a sajtó hatalom. Mégpedig nagyhatalom. Annyira nagyhatalom, hogy mamár - sajnos - sok református atyafi is „misére” jár, nem pedig istentiszteletre.

Persze, ha egyik-másik agyamosott sajtós ezt szajkózza mindenfelelõsség és szakértelem nélkül a rendszerváltásnak nevezett módszerváltásóta!

pagina 37pagina 37pagina 37pagina 37pagina 37

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Personalitãþi nãscute la Reºiþa:

Anton Rudolf WeinbergerAnton Rudolf WeinbergerAnton Rudolf WeinbergerAnton Rudolf WeinbergerAnton Rudolf Weinberger(1879 - 1936)(1879 - 1936)(1879 - 1936)(1879 - 1936)(1879 - 1936)

DrDrDrDrDr. Dana Bãlãnescu. Dana Bãlãnescu. Dana Bãlãnescu. Dana Bãlãnescu. Dana Bãlãnescu Reºiþa

Scurtã biografie:Scurtã biografie:Scurtã biografie:Scurtã biografie:Scurtã biografie:- Nãscut în data de 5 octombrie 1879, la Reºiþa;- ªcoli: Kecskemét, Anina (la atelierul de modelare ºi cizelare al

coloniei industriale ce a aparþinut Societãþii de Cãi Ferate Austro-Ungare),Turnau (Boemia), Viena, la Kunstgewerbeschule (cu prof. Stefan Schwart) ºila Akademie der Bildenden Künste (cu prof. Joseph Tauetenhayn);

- În 1901, dupã o cãlãtorie de studii în Germania, s-a întors la Viena,unde a devenit cunoscut pentru medalii (peste 100 medalii ºi plachete) ºisculpturã micã. În 1904 a primit premiul Gundel de la Akademie der BildendenKünste din Viena;

- În 1910 a participat la expoziþia internaþionalã organizatã la Bruxelles,la care a expus 48 de lucrãri, între care se remarcã medaliile „Mes Cheris” ºicea dedicatã lui Franz Ferdinand (Ortvos Gabor a menþionat participareaartistului cu 48 de lucrãri);

- Dupã Primul Rãzboi Mondial a revenit în România unde, împreunãcu sculptorul timiºorean A. Iaray, a deschis la Bucureºti, în decembrie 1921, oexpoziþie;

- Pe lângã medalii ºi plachete artistul a executat ºi lucrãri sculpturalede proporþii mai mari. Astfel, a lucrat la restaurarea cavoului Habsburgilor dela Biserica Capucinilor din Viena, a executat placa funerarã a lui AntonBruckner cu un medalion-portret în bronz, lucrare ce se pãstreazã la catedralamânãstirii din Neuberg;

- La Viena a realizat un relief la monumentul cãlugãrului franciscanMarco d’Aviano. În România a executat busturile reginei Maria, al regeluiCarol I ºi o placã dedicatã diplomatului Caius Brediceanu (1930). Aceastadin urmã se pãstreazã la Muzeul din Lugoj. Alte medalii: Medalia MironCristea (1920), Medalia Jubiliarã a Societãþii Dacia Românã, cu stema þãrii(1921), Medalia Societãþii Române de Geografie, cu harta în relief a Românieiîntregite (1925);

- În colecþiile Muzeului Naþional de Istorie din Bucureºti se pãstreazãun numãr de 40 de medalii ºi plachete, lucrate în argint, bronz ºi plumb, parteprovenite din fosta colecþie a Academiei Române. Subiectele tratate sunt

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

pagina 38pagina 38pagina 38pagina 38pagina 38

foarte diverse: parte sunt dedicate familiei imperiale austro-ungare sau regeluiFerdinand al Bulgariei. Câteva medalii sunt legate de viaþa personalã aartistului, cum este placheta pe care noi o intitulãm „Madona cu pruncul”, încare, de fapt, sunt reprezentaþi soþia ºi fiul acestuia. Altele ilustreazã scenealegorice reprezentând anotimpurile sau rãpirea Europei. Multe sunt dedicatealtor personalitãþi ale vieþii politice (ex. Alexandru Marghiloman), dar ºi unorevenimente culturale (înfiinþarea Societãþii Artistice Austriece), sau suntdedicate unor personalitãþi care au produs o puternicã impresie asupraartistului, ca de pildã placheta dedicatã dirijorului român George Georgescu,cea dedicatã poetului Sándor Petõfi sau farmacistului G. Grintescu, compozi-torului Wilhelm Kienzl etc. O altã categorie de medalii ºi plachete este legatãde dezvoltarea vieþii economice, precum cea dedicatã administratorului-delegatal UDR, Albert Weith, sau de premii distribuite la unele expoziþii cum suntcele de la Linz ºi Troppau sau expoziþia-târg a industriei române, organizatãla Bucureºti în 1921 (prima expoziþie generalã organizatã în þarã dupã creareaRomâniei Mari). În fine, câteva medalii ºi plachete ilustreazã viaþa sportivã aepocii, artistul fiind tentat sã punã în valoare tinereþea ºi frumuseþea corpuluiomenesc;

- Creaþia sa ilustreazã vigoarea ºi optimismul artistului împletite cu omare sensibilitate ºi fantezie. El aduce în arta româneascã nu numai influenþaºcolii vieneze, dar ºi un suflu nou în creaþia medalisticã. Operele sale artisticese caracterizeazã prin sârguinþã ºi rutinã, distingându-se printr-un puternicsimþ pentru compoziþie. Artistul era totodatã ºi un rafinat portretist, fapt ceexplicã numeroasele comenzi pe care le-a primit ºi succesul de care s-abucurat în epocã;

- Prin creaþia sa artisticã, este deopotrivã revendicat de Austria, Ungariaºi România, þãri pentru care a lucrat constant cu talent, corectitudine ºi dãruire;

- A murit la vârsta de 57 de ani, în 1936, ºi a fost înmormântat de fiulsãu, Reinhart, la Viena, oraº în care ºi-a petrecut o bunã parte a vieþii.

pagina 39pagina 39pagina 39pagina 39pagina 39

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 2. 2. 2. 2. 244444 - - - - - noiembrienoiembrienoiembrienoiembrienoiembrie 2007 2007 2007 2007 2007

Harta Banatului MontanHarta Banatului MontanHarta Banatului MontanHarta Banatului MontanHarta Banatului MontanLandkarte des Banater BerglandsLandkarte des Banater BerglandsLandkarte des Banater BerglandsLandkarte des Banater BerglandsLandkarte des Banater Berglands

A Bánsági Hegyvidék térképeA Bánsági Hegyvidék térképeA Bánsági Hegyvidék térképeA Bánsági Hegyvidék térképeA Bánsági Hegyvidék térképe