Motivarea alegerii spatiilorDin mai multe puncte de vedere
Bulevardul Regina Elisabeta poate fi considerat una dintre arterele
centrale ale Bucuretilor, nu numai ca poziie, ci i pentru pe el se
afl o serie de instituii politice, administrative, culturale
importante, dar si hoteluri, obiective culturale, puncte de
socializare.La analiza acestui spatiu am adaugat si alte doua zone
de interes major pentru viata publica a Bucurestiului si anume
PiataKogalniceanu, avand in centru statuia cu acelasi nume si Piata
Universitatii . Aceasta din urma este punctul de intalnire poate
cel mai popular si locul care are caracteristicile cele mai
apropriate de definitia occidentala a unui spatiu "cosmopolit",
atragator prin diversitate, un loc incarcat de istorie, de
semnificatii.
Evolutia istorica a spatiilorBulevardul Regina Elisabeta a
aparut in urma dorintei acesteia de a fi realizata o legatura
directa cu Palatul Cotroceni, trasata prin latura vestica a
Gradinii Cismigiului. La 9 decembrie 1894 este pus in functiune
primul tramvai electric, care avea numarul 14 si care a circulat pe
aceasa artera.
La 27 octombrie 1957, pe bulevardul Regina Elisabeta se
introduce luminatul cu lampi cu neon.
In anul 1906 incepe construirea Ministerului Lucrarilor Publice,
actualul sediu al Primariei Capitalei. In anul 1929, la intersectia
dintre Calea Victoriei si Bulevardul Regina Elisabeta este instalat
primul stop electric din Bucuresti.
In anul 1912 se inaugureaza si Hotelul Palace (redenumit mai
tarziu Hotel Cismigiu), devenit rapid unul dintre simbolurile
Capitalei. Cu o capacitate de circa 200 de camere, Cismigiu a fost
considerat in anii 20 unul dintre cele mai mari hoteluri din
Capitala. Cele mai multe delegatii care ajungeau in Capital ail
alegeau datorita pozitiei bune pe care o ocupa in centrul orasului.
Dupa ce a fost inchis in anii 70, hotelul a fost dat in folosinta
dupa 1989 pentru a deveni camin al Institutului de Teatru. Tot pe
Bulevardul Elisabeta a aparut una din primele cai de tramvai care
va fi insa scoasa la jumatatea anilor 50. In ceea ce priveste
spatiile verz,i imaginea de ansamblu a bulevardului a ramas in
genere acceasi, inca de la inceput aceata fiind conceput in
spiritul haussmann-ian, caracter ce si l- a pastrat pana in zilele
noastre.
Piata Universitatii este deschisa in 1857, cu ocazia initierii
lucrarilor pentru primul corp aluniversitatii bucurestene (arhitect
A. Orascu),caracterul ei fiind definit de4 statui, realizate pe
parcursul a 6 decenii:principele Mihai Viteazul(1876, sculptor
Carrier-Belleuse), [despre care se spune (si nu pare sa fie un mit
urban, totusi) ca are bustul unei statui care trebuia sa fie a
Ioanei d'Arc]si carturarii Ion-Heliade Radulescu(1882, Ettore
Ferrari), Gheorghe Lazar(1886, Ion Georgescu) si Spiru Haret(1935,
Ion Jalea). Epicentrul vietii culturale bucurestene,Universitateaa
fost ridicata in mai multe etape, urmand principiile estetice ale
stilului neoclasic. Fatada existenta si astazi a fost realizata
intre 1921-1943 (arhitect Nicoale Ghika-Budesti), adaugarea
(inaltarea) aripilor noi la corpul central producandu-se in urma
bombardamentelor din 1944. Pe partea opusa a Pietei Universitatii
amintimpalatul BCR,(opera arhitectului Oscar Maugsch - 1906), care
lasa neterminata, in simterie, fundatia unui alt edificiu. Pe acea
fundatie se realizeaza intre 1934-1935 un imobil de birouri,Palatul
Creditului Industrial(arhitect G.M. Cantacuzino), ce se doreste o
interpretare a cladirii BCR, intr-un stil clasicist sobru.
In 1864,Carol Pop de Szathmarya pozat ce urma sa
devinaintersectia de la Universitatedin disparutul (la 1888)Turn al
Coltei. Se vad Academia (Universitatea), Manastirea Sf. Sava
(amplasamentul statuii lui Mihai Viteazu) si Palatul Sutu
(prim-plan). In dreapta, locul viitorului rond este ocupat
deHotelul Kiesch(locul rondului).Imaginea din 1910 reprezinta
imaginea Bulevardului Elisabeta, primul bulevard din capitala. In
stanga, se observa ca primele 2 statui a luiHeliade-Radulescusi a
luiMihai Viteazu aparusera deja.
Inceputul anilor 20. Privind in lungulbd. Carol I, peste statuia
Bratianu. In dreapta, aparusePalatul Societatii de Asigurari
Generala, actual sediu BCR.
Aprox. 1937. Vedere din Piata Bratianu spre adeverata Piata
Universitatii (sau Piata Academiei). Notabil, spatiul semicircular
fusese si mai bine definit prin aparitiaPalatului Creditului
Industrial(actual sediu PSD sector 5), in contrapartida cu Palatul
Societatii Generala..
1978. Din rondul Pietei Balcescu spre Piata Universitatii vedere
care nu s-a schimbat esential pana in zilele noastre.
1995. O imagine dinfostul Palat al Creditului Industrial(actuala
organizatie de sector a unui partid), cu Universitatea. Se remarca
faptul ca piata din imaginea de mai sus inca pastreaza un spatiu
verde semnificativ. In situatia actuala, Piata Universitatii este
pavata in intregime, dandu-i continuitate spatiala si facilitand
desfasurarea diferitelor evenimente cultural, targurilor, etc.
In Piaa Mihail Koglniceanu este amplasat pe un soclu statuia lui
Mihail Kogalniceanu , om politic, istoric i scriitor. Statuia a
fost executat nbronzn anul 1936 de ctresculptorulOscar Han.Soclul n
form de trunchi de piramid, n trei trepte, are nlimea de 6
metri,
Intr-o ilustratie din anul 1935, Piata Mihail Kogalniceanu apare
ca un spatiu liber care permitea circulatia pietonilor, in timp ce
in prezent este sufocata de traficul intens si numarul mare de
autovehicule.
Intre cele doua imagini exista si alte diferente. In primul rand
este vorba de statuia lui Mihai Kogalniceanu care, prin amplasarea
acesteia a sporit caracteristica de reper a pietei, De
asemenea,cladirea cu cupolade langa blocul modernist din centrul
imaginii vechi a fostinlocuitapana in perioada comunistacu un bloc.
In plan departat,in capatul Caii Plevnei dinspre Splai, in imaginea
veche apare un teren neocupat de vreo constructie, iar in prezent,
pe locul sause afla Casa Bloc construita in 1936dupa planurile
arhitectului Jean Valeanu.
Se remarca atunci ca si acum prezenta spatiului verde, care insa
acum nu mai este accesibil pietonilor.
Bibiografie:Strzi vechi din Bucuretiul de azide Alexandu Ofrim,
aprut la Editura Humanitas, n 2011Din Bucuretii de ieri, de George
Potra, Ed. tiinific i Enciclopedic,
1981www.bucurestiivechisinoi.rowww.wikipedia.org
