MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ......româneşti pe piaţa europeană/ mondială a învăţământului superior (în contextul intensificării competiţiei

1

ASIGURAREA CALITĂȚII

INVATAMANTULUI IN

CONTEXTUL APLICARII NOII

LEGI A EDUCATIEI

CONTEXT EUROPEAN / MONDIAL (1)

Declaraţia de la Sorbona (1998) : SEIS - Spaţiul European al Învăţământului Superior

Declaraţia de la Bologna (1999) : 6 obiective vizând compatibilizarea/ convergenţa sistemelor de învăţământ superior până în anul 2010 (prin: sistemul de recunoaştere a diplomelor, sistemul ciclurilor L-M-D, sistemul de credite transferabile ECTS, promovarea mobilităţilor studenţilor şi cadrelor didactice, promovarea cooperării europene în asigurarea calităţii, promovarea dimensiunii europene a învăţământului superior)

Reuniunea de la Lisabona (2000) : “În anii 2010-2020, Europa va deveni regiunea cu cea mai competitivă economie la nivel mondial” (actualmente existând decalaje importante între UE şi SUA-Japonia)

Convenţia de la Salamanca (2001) : universităţile recunosc faptul că studenţii lor au nevoie (de) şi solicită calificări pe care să le poată folosi efectiv în continuarea studiilor sau pentru a se angaja pretutindeni în Europa ( necesitatea unor reţele de calificări compatibile descrise prin competenţe ca referenţiale pentru crearea şi evaluarea curriculum-ului, asigurând flexibilizarea şi autonomia universitară în realizarea curriculum-ului)

Reuniunea de la Berlin (2003) : definirea şi implementarea unui sistem naţional de asigurare a calităţii în învăţământul superior. S-a stabilit de comun acord că “responsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii.” A fost mandatată ENQA (European Network for Quality Assurance in Higher Education) pentru a elabora standarde, ghiduri şi proceduri privind realizarea şi funcţionarea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământul superior

2

CONTEXT EUROPEAN/ MONDIAL

(2)

Reuniunea de la Bergen (2005) : set de recomandări (cu privire la : standarde, ghiduri si proceduri, cadrul naţional/ transnaţional de calificare, descriptorii de ciclu, numărul minim de credite ECTS, învăţarea pe tot parcursul vieţii, etc.)

TENDINŢE

Liberalizarea pieţei educaţionale la nivel european şi mondial [ competiţie accentuată exponenţial pentru pieţe (studenţi) şi resurse ] : în funcţie de numărul studenţilor străini, România a ajuns de pe locul 9 (1980-81), pe locurile 19 (1994-95)

şi 24 (2001-2002)

Recunoaşterea calificărilor absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă (în scopul realizării pieţei unice europene a forţei de muncă şi asigurarea liberei circulaţii a persoanelor în spaţiul european, în cadrul economiei bazate pe cunoaştere)

Inserţia rapidă a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă ( reducerea duratei de acomodare la angajatori a absolvenţilor deveniţi angajaţi)

Masificarea învăţământului superior – condiţie esenţială a competitivităţii economiilor naţionale (în UE, cca. 21% din populaţie a făcut studii superioare, comparativ cu 38% în SUA şi 43% în Canada) : învăţământul superior nu se mai adresează doar unor elite…

3

COOPERAREA EUROPEANĂ ÎN ASIGURAREA CALITĂŢII

ORGANIZAŢII EUROPENE

ENQA – European Association for Quality Assurance in Higher Education (www.enqa.net) – Helsinki

EUA – European University Association (www.eua.be) – Bruxelles

ESIB – The National Unions of Students in Europe (www.esib.org) – Bruxelles

EURASHE - European Association of Institutions in Higher Education

(www.eurashe.be) - Bruxelles

ECA – European Cooperation for Accreditation (www.european-accreditation.org)

CEE Network - Central and Eastern European Network of Quality Assurance Agencies

(www.uka.amu.edu.pl/subnetwork.html) - Vienna

ORGANIZAŢII NAŢIONALE (exemple)

QAA - Quality Assurance Agency for Higher Education (Marea Britanie)

NOKUT – Norwegian Agency for Quality Education in Higher Education (Norvegia)

CQAHE - Centre for Quality Assesment in Higher Education (Lituania)

ANECA - National Agency for Quality Assesment and Accreditation of Spain (Spania)

ACQUIN – Accreditation, Certification and Quality Assurance Institute (Germania)

CNE – Comite National d’Evaluation (France)

4

http://www.enqa.net/

http://www.eua.be/

http://www.esib.org/

http://www.eurashe.be/

http://www.european-accreditation.org/



http://www.uka.amu.edu.pl/subnetwork.html

RECOMANDĂRILE CE PENTRU RECUNOAŞTEREA RECIPROCĂ A

SISTEMELOR CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE

1.Instituirea unor mecanisme interne de asigurare a calităţii şi de promovare a unui management eficace şi eficient al calităţii

2.Realizarea şi aplicarea unui set comun de standarde, proceduri şi linii directoare (ghiduri)

3.Înfiinţarea unui Registru European al Agenţiilor de asigurare a calităţii

4.Autonomia totală a instituţiei de învăţământ superior în alegerea unei agenţii de asigurare a calităţii înregistrate de Registrul european

5.Obligaţia statelor membre ale procesului Bologna de a accepta evaluările efectuate de orice agenţie înscrisă la Registrul european şi de a valida rezultatele acesteia

5

RAPORTUL ENQA LA REUNIUNEA DE LA BERGEN

Raportul “Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area” (41 pagini)

1. Introducere privind bazele (principiile, scopurile şi obiectivele, etc.) standardelor şi ghidurilor de asigurare a calităţii în învăţământul superiior

2.1. Lista standardelor şi ghidurilor europene privind asigurarea internă a calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior

2.2. Lista standardelor europene privind asigurarea externă a calităţii învăţământului superior

2.3. Lista standardelor europene privind agenţiile de asigurare externă a calităţii

3.Descrierea sistemului de evaluare “peer review” pentru agenţiile de asigurare a calităţii

(Contextul internaţional, Evaluarea ciclică a agenţiilor, Registrul agenţiilor de asigurare a calităţii ce funcţionează în Europa, Forumul Consultativ pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior)

4.Perspective şi provocări

Anexă: Un model teoretic de evaluare a agenţiilor de asigurare a calităţii

6

GENERAREA ÎNCREDERII PRIN CERTIFICARE ŞI ACREDITARE

7

FURNIZOR (producător/

prestator) CLIENT

produse/ servicii

LABORATOARE DE ÎNCERCARE pentru produse

şi ORGANISME DE CERTIFICARE

pentru produse/ servicii, pers., sisteme de management (calitate, mediu, securitate, sănătate, responsabilitate, etc.)

ORGANISM DE ACREDITARE recunoaştere

externă şi

internă

acorduri multilaterale

de recunoaştere

reciprocă

ORGANISME DE

INSTRUIRE ŞI CONSULTANŢĂ

TREPTELE CREDIBILITĂŢII

8

ACREDITARE

(referenţial: reglementări OBLIGATORII)

CERTIFICARE DE PRODUSE/ SERVICII

(referenţial: specificaţii, norme VOLUNTARE)

CERTIFICARE DE SISTEME DE

MANAGEMENT AL CALITĂŢII

(referenţial: standarde VOLUNTARE)

PREMII PENTRU CALITATE (referenţial: model VOLUNTAR

al excelenţei)

RELAŢIA

CLIENT-FURNIZOR EXTERNĂ

9

FURNIZOR CLIENT

ORGANIZAŢIE

1. CERINŢE 1.CERINŢE

2. P/ S 2. P/ S

3. REACŢII 3. REACŢII (PRODUCĂTOARE/

PRESTATOARE)

+ PLATĂ + PLATĂ

ORGANISM

TERŢ ORGANISM

TERŢ

CONTRACT CONTRACT

Notaţie : P/ S = produs / serviciu

CALITATE - DEFINIŢIE

măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci satisface/ îndeplineşte cerinţele

Nota 1: Termenul „calitate” poate fi utilizat împreună cu anumite calificative ca, de exemplu: slabă, bună,

excelentă.

Nota 2: Calificativul „intrinsec” - opus calificativului „ atribuit” - reprezintă ceva ce există ca o caracteristică permanentă. (SR EN ISO 9000:2001)

ALTE DEFINIŢII (vechi): - „ansamblul caracteristicilor unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţi

exprimate şi implicite” (SR EN ISO 8402:1995)

- „aptitudine de utilizare/ întrebuinţare” (Joseph JURAN, SUA)

- „conformitate faţă de cerinţe” (Ph. CROSBY, SUA)

- „inversul influenţelor nefaste (pierderilor) pricinuite societăţii prin furnizarea unui produs/ serviciu”

(Kaoru ISHIKAWA, Japonia)

REMARCĂ: Reacţia clientului poate fi de satisfacţie/ insatisfacţie, în funcţie de percepţia clientului asupra măsurii în care cerinţele sale au fost (sau nu au fost) satisfăcute/ îndeplinite

10

11

document stabilit prin consens şi aprobat de un

organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări

comune şi repetate – reguli directoare şi caracteristici

referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul

obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat

(SR ISO 10000:1992)

REMARCĂ : Orice standard se bazează pe rezultatele

conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi are ca scop

promovarea avantajelor optime ale comunităţii

STANDARD

12

CONFORMITATE/ NECONFORMITATE

CARACTERISTICI

INTRINSECI

REALIZATE CERINŢE

EVALUARE

/ COMPARARE

CONFORMITATE îndeplinirea

cerinţelor

NECONFORMITATE neîndeplinirea

cerinţelor

CALITATE

NONCALITATE

13

CONSECINŢELE ŞI SOLUŢIILE NECONFORMITĂŢILOR

NECONFORMITĂŢI

ECARTURI între

-CEEA CE TREBUIA SĂ FIE

-CEEA CE ESTE

ECARTURI între

-CEEA CE AR TREBUI SĂ FIE

-CEEA CE AR PUTEA SĂ FIE

FRUSTRĂRI (insatisfacţie, nervozitate,

agresivitate, etc.)

Soluţie: ACŢIUNE

PREVENTIVĂ

Soluţie: ACŢIUNE

CORECTIVĂ

PIERDERE CLIENŢI

FALIMENT

14

CARACTERISTICI

INTRINSECI

REALIZATE

CERINŢE INSPECŢIE

CONFORMITATE

(criterii de admitere)

NECONFORMITATE

(criterii de respingere)

“ADMIS”

“RESPINS”

evaluare a conformităţii prin observare şi judecare însoţite, după caz, de măsurare, încercare sau comparare (SR EN ISO 9000:2001)

INSPECŢIE

DEMERSURILE CALITĂŢII

INSPECŢIA

CONTROLUL CALITĂŢII

ASIGURAREA CALITĂŢII

CALITATEA

TOTALĂ (MTC/ TQM)

1.DATA

APARIŢIEI

Începutul secolului al XX-lea

Anii 1930-1940

Anii 1950-1960

Anii 1970-1980

2.OBIECTUL

DEMERSULUI

Detectarea/ identificarea neconformi-tăţilor/ defectelor

Introducerea/ menţinerea sub control a produsului finit

Construirea permanentă a calităţii intermediare şi finale a produsului finit

Gestionarea sistemică şi sistematică a calităţii acţiunilor/ proceselor din care rezultă produsele

3.CONCEPTE

DE BAZĂ

-Randament -Diviziunea muncii

-Nivelul acceptabil al calităţii (AQL)

-Fiabilitatea -Încrederea clientului

-Excelenţa

15

16

MANAGEMENTUL

CALITĂŢII

PLANIFICAREA

CALITĂŢII

CONTROLUL

CALITĂŢII

ASIGURAREA

CALITĂŢII

ÎMBUNĂTĂŢIREA

CALITĂŢII

stabilirea obiectivelor, proceselor, resurselor

satisfacerea cerinţelor

calităţii

generarea încrederii în satisfacerea

cerinţelor calităţii

creşterea capacităţii de satisfacere a

cerinţelor calităţii

Componentele

MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

şi rolurile lor

ASIGURAREA CALITĂŢII

parte a managementului calităţii care se concentrează asupra generării şi furnizării încrederii în faptul că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite

(SR EN ISO 9000:2001)

Note:

- Asigurarea externă a calităţii vizează clienţii potenţiali şi clienţii existenţi ; ea se obţine prin implementarea şi certificarea unui sistem de management al calităţii

- Asigurarea internă a calităţii vizează managerii şi angajaţii

organizaţiei ; ea se obţine prin implementarea unui sistem de management al calităţii

17

CICLUL P.D.C.A. (“CICLUL MANAGERIAL”)

UN CICLU VIRTUOS : CICLUL P.D.C.A (“CICLUL

MANAGERIAL”)

18

P

D

C

A

1. P = PLAN (planifică)

2. D = DO(fă/efectuează)

3. C = CHECK (verifică)

4. A = ACT (acţionează)

ALTE CICLURI VIRTUOASE : SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR CALITĂŢII, TRILOGIA JURAN, ETC.

19

1. ORIENTAREA SPRE CLIENT

2. LEADERSHIP

3. IMPLICAREA PERSONALULUI

4. ABORDAREA BAZATĂ PE PROCES

5. ABORDAREA MANAGEMENTULUI CA SISTEM

6. ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ

7. ABORDAREA PE BAZĂ DE FAPTE ÎN LUAREA

DECIZIILOR

8. RELAŢII RECIPROC AVANTAJOASE CU

FURNIZORUL (SR EN ISO 9000:2000)

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

SISTEMUL DE MANAGEMENT/ ASIGURARE A CALITĂŢII

Conceptul „sistem de management al calităţii” (SMC) - denumit şi “sistem de asigurare a calităţii” (SAC) sau “sistem al calităţii” (SC) - ar putea fi definit ca fiind <ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, reglementări, standarde, proceduri, mijloace şi resurse care concură la realizarea calităţii serviciilor educaţionale, în toate etapele acestora>

Procese educaţionale: predarea, învăţarea, evaluarea (studenţilor)

20

MOTIVAŢII ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI ÎN ROMÂNIA

Necesitatea generării unei încrederi tot mai consistente, pe termen mediu şi lung, în capacitatea şi performanţele universităţilor şi şcolilor româneşti pe piaţa europeană/ mondială a învăţământului superior (în contextul intensificării competiţiei pentru studenţi şi resurse, la nivel european şi mondial).

Necesitatea armonizării standardelor, procedurilor şi practicilor universitare şi preuniversitare româneşti cu cele existente în statele membre ale UE, în scopul recunoaşterii automate pe piaţa europeană a diplomelor şi titlurilor obţinute în România, al realizării SEIS - Spaţiul European al Învăţământului Superior şi al asigurării liberei circulaţii a persoanelor din România în spaţiul european

Necesitatea reducerii duratei de acomodare la angajatori a absolvenţilor de universităţi şi licee/ colegii deveniţi angajaţi, prin adecvarea tot mai accentuată a ofertei educaţionale la nevoile, aşteptările şi cerinţele agenţilor economici angajatori.

21

CALITATEA IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR

Calitatea este:

Valoarea pe care indivizii, societatea o acordă serviciilor educaţionale şi educaţiei în ansamblul ei;

Definită de clienţii/beneficiarii serviciilor educaţionale;

Construită pe valori împărtăşite;

Produsă, în primul rând, de oameni;

Asigurată printr-un sistem explicit de principii, criterii, standarde şi indicatori;

Definită prin negociere între şcoală şi comunitate şi asumată în parteneriat;

Iniţiată prin autoevaluare;


Calitatea NU este:

Asigurarea funcţionării şcolii. Vorbim de calitate doar după asigurarea funcţionării corespunzătoare;

Responsabilitatea exclusivă a şcolii;

Produsă la comandă, prin efectul unei legi sau act normativ;

Condiţionată numai de bani şi resurse materiale;

Implicită şi un produs firesc al funcţionării normale;

Impusă pe cale ierarhică;

Asigurată exclusiv prin evaluare externă;


Se bazează pe inovaţie şi pe diversificare; Este oferită de instituţii responsabile; Este promovată de lideri educaţionali; Respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia

instituţională; Este orientată pe rezultate; Se realizează în dialog şi prin parteneriat; Este centrată pe clienţi şi beneficiarii serviciilor

educaţionale Asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizează

resursele umane; Înţelege interdependenţa dintre furnizorii şi beneficiarii

implicaţi în oferta de educaţie.


Calitatea educatiei este asigurata de: Actorii educaţionali (cadrele didactice, elevii, părinţii,

conducerea şcolii etc.) – cu rol în producerea şi generarea educaţiei de calitate;

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, care are

rol în asigurarea calităţii şi în evaluarea internă a calităţii educaţiei;

Inspectoratul şcolar, care are rol în controlul calităţii;

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care are rolul de evaluare externă a calităţii educaţiei.


Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau

program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia , prin care sunt indeplinite standardele de calitate, precum si asteptarile beneficiarilor.

(Legea educatiei nationale)

OBSTACOLE TEORETICE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE

- Absenţa/ insuficienţa cunoştinţelor/ deprinderilor în domeniul managementul calităţii la persoanele implicate în asigurarea calităţii în educaţie

- Ignorarea tehnicilor şi instrumentelor managementului calităţii

- Concepţia: “Calitatea se obţine prin detectarea problemelor/ neconformităţilor şi corectarea/ soluţionarea lor” (inclusiv “acţiuni corective”) şi nu prin prevenirea apariţiei acestora (inclusiv “acţiuni preventive”).

- Absenţa/ insuficienţa/ inadecvarea obiectivelor (cu indicatori şi valori ţintă), politicilor, strategiilor în domeniul calităţii, pe termen scurt, mediu şi lung

- Încrederea excesivă în documentele sistemului calităţii (inclusiv în certificarea sistemului calităţii) în detrimentul deciziilor manageriale şi acţiunilor regulate vizând asigurarea calităţii

27

OBSTACOLE CULTURALE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE

- Mentalităţi, atitudini şi comportamente contraproductive

- Instruire inexistentă/ insuficientă/ inadecvată a personalului universitar şi

preuniversitar implicat în managementul calităţii

- Perceperea asigurării şi îmbunătăţirii calităţii ca fiind o “datorie” exclusivă a

personalului de execuţie. Neimplicarea managerilor (de vârf, medii şi de

bază) ai instituţiilor vizate

- Absenţa/ insuficienţa orientării client în abordarea asigurării calităţii.

- Prioritatea acordată obiectivelor cantitative, în detrimentul celor calitative.

- Comunicarea ineficace/ ineficientă (inclusiv uni-direcţională) cu partenerii

de interese (mai ales în cadrul piramidei ierarhice şi între compartimentele

aceleiaşi instituţii).

- Ignorarea reticenţei şi rezistenţei la schimbare precum şi a metodelor/

tehnicilor de reducere a acestora.

28

OBSTACOLE MATERIALE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE

- Absenţa/ insuficienţa/ inadecvarea resurselor materiale alocate la nivel local şi central asigurării calităţii în educaţie.

- Absenţa/ insuficienţa resurselor financiare disponibile pentru investiţii în echipamente de laborator, tehnologia informaţiei şi echipamente multi-media precum şi în mentenanţa acestor echipamente şi în materialele consumabile aferente lor.

- Absenţa/ insuficienţa/ inadecvarea programelor şi proiectelor de finanţare naţionale, regionale şi/ sau europene în asigurarea calităţii în educaţie (inclusiv prin sprijinirea financiară a proiectării, realizării şi implementării sistemelor de asigurare a calităţii în universităţi şi şcoli precum şi a certificării acestora)..

29

ROLUL AUTOEVALUARII INSTITUTIONALE SI FUNCTIONAREA

EFICIENTA A CEAC

Asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar

este sarcina fiecărui cadru didactic şi a fiecărei unităţi de învăţământ. Din acest punct de vedere, autoevaluarea este cea mai importantă etapă a activităţilor de evaluare.

Doar o autoevaluare obiectivă şi eficientă poate determina poate determina cunoaşterea realităţii, stabilirea neconformităţilor minore şi majore, a măsurilor preventive şi corective şi ameliorarea activităţii şcolii.

Autoevaluarea furnizează informaţiile necesare pentru evaluarea realizată de către inspectoratele şcolare, prin inspecţia şcolară, sau de către MECTS, cu structurile sale descentralizate, prin evaluarea instituţională


EFICIENTA A CEAC

Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii (CEAC):

asigură o mai bună implicare şi responsabilizare a părţilor implicate direct în educaţia elevilor.

cuprinde reprezentanţi ai profesorilor, ai părinţilor, ai elevilor şi ai Consiliului Local.

elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor de menţinere şi dezvoltare a calităţii, iar la intervale de maximum patru ani evaluează calitatea activităţii fiecărui profesor şi a fiecărui program.


EFICIENTA A CEAC

Comisia trebuie să rezume anual

autoevaluarea internă într-un raport făcut

public şi confruntat de ARACIP cu propriile

sale evaluări ale instituţiei respective. După ce

se face şi această comparaţie, va fi obţinută o

clasificare calitativă a şcolilor în funcţie de

care ministerul le va finanţa.


EFICIENTA A CEAC

:O structură obişnuită a CEAC este următoarea:

Responsabil comisie – cadru didactic;

Membru 1 – cadru didactic;

Membru 2 – cadru didactic;

Reprezentant al Primăriei;

Reprezentant al comunităţii locale;

Reprezentant al mediului de afaceri;

Reprezentant al părinţilor;

Reprezentant al elevilor;

Secretar – cadru didactic

RAPORTUL ANUAL DE EVALUARE INTERNĂ A CALITĂŢII EDUCAŢIEI (RAEI)

Acest raport are patru părţi:

Partea I – Informaţii generale

Partea a II-a – Descrierea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii realizate

Partea a III-a – Fişă de Autoevaluare privind nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă, conform standardelor de acreditare şi de evaluare periodică şi conform standardelor de referinţă

Partea a IV-a – Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar următor

RAPORTUL ANUAL DE EVALUARE INTERNĂ A

CALITĂŢII EDUCAŢIEI (RAEI)

Partea I. Informaţii generale

Date de identificare – denumirea unităţii de învăţământ, tipul

acesteia (de stat sau particulară), adresa completă, datele de

contact (telefon, fax, e-mail):, precizarea nivelurilor de

învăţământ / specializărilor / calificărilor profesionale autorizate

să funcţioneze provizoriu / acreditate şi baza legală de

funcţionare pentru fiecare dintre acestea);

Informaţii privind efectivele de elevi la începutul anului şcolar

– informaţiile sunt structurate pe niveluri de învăţământ

(preşcolar, primar, secundar, liceal, postliceal),



Informaţii privind resursele umane – personal de

conducere, personal didactic, personal didactic auxiliar,

personal nedidactic; se au în vedere numărul, calificarea,

vechimea la catedră, numărul total de norme didactice întregi

/ posturi, numărul de cadre didactice cu norma de bază în

unitatea de învăţământ şi a celor titulari ca procent din

numărul total de persoane / norme întregi, distribuţia pe grade

didactice a personalului didactic angajat, etc.

Informaţii privind spaţiile şcolare – tipul de spaţiu (săli de

clasă şi, după caz, cabinete, laboratoare, ateliere, sală şi / sau

teren de educaţie fizică şi sport, spaţii de joacă), numărul şi

suprafaţa acestora;

RAPORTUL ANUAL DE EVALUARE INTERNĂ A CALITĂŢII

EDUCAŢIEI (RAEI)

Informaţii privind spaţiile auxiliare – tipul de spaţiu (bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare şi, după caz, sală pentru servit masa, dormitor, bucătărie, spălătorie, spaţii sanitare, spaţii de depozitare materiale didactice), numărul şi suprafaţa acestora;

Informaţii privind spaţiile administrative – tipul de spaţiu (secretariat, spaţiu destinat echipei manageriale şi, după caz, contabilitate, casierie, birou administraţie), numărul şi suprafaţa acestora;

Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ – se va menţiona pentru fiecare nivel, filieră, profil / domeniu, specializare / calificare profesională în parte;



Partea a II-a. Descrierea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii realizate

În această parte se enumeră activităţile specifice de îmbunătăţire a calităţii realizate în anul şcolar trecut.

Partea a III-a. Nivelul de realizare a indicatorilor de

performanţă, conform standardelor de acreditare şi de evaluare

periodică şi conform standardelor de referinţă

Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de

reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de

realizare a unei activităţi în educaţie. Aceste sunt exprimate prin

Standardele de acreditare şi de evaluare periodică.



Partea a IV-a – Planul de îmbunătăţire a

calităţii educaţiei oferite pentru anul şcolar

următor

În această ultimă parte a raportului se vor enumera activităţile

specifice de îmbunătăţire a calităţii care sunt preconizate în

anul şcolar următor şi se vor evidenţia efectele scontate (în

privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea

şcolară) – în special asupra indicatorilor de calitate din

standardele naţionale.

PROCEDURI INTERNE DE ASIGURARE A CALITĂŢII

În vederea unei desfăşurări foarte bune a procesului

educaţional, fiecare unitate de învăţământ trebuie să aibă

o serie de proceduri interne – de exemplu, pentru

autoevaluarea instituţională, pentru observarea predării şi

învăţării, pentru soluţionarea contestaţiilor, pentru

elaborarea, aplicarea şi verificarea orarului, etc.


Procedura de autoevaluare instituţională Principalii paşi de urmat sunt:

Elaborarea planului de acţiune al CEAC pe anul in curs; Stabilirea responsabililor de evaluare a indicatorilor de

performanţă / descriptori; Realizarea evaluării pentru fiecare indicator de

performanţă / descriptor; Asamblarea evaluărilor realizate de membrii comisiei în

raportul de autoevaluare; Analiza raportului de autoevaluare; Realizarea planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei; Finalizarea raportului de evaluare şi înregistrarea acestuia

la ISJ.


Procedura de observare a predării şi învăţării

Principalii paşi de urmat sunt:

Afişarea in cancelarie a Graficului de monitorizare a activităţii de predare – învăţare;

Repartizarea cadrelor didactice din Comisia metodică supusă monitorizării pe responsabilii cu aplicarea acestei proceduri;

Planificarea de către responsabilii de observare a lecţiilor a asistenţelor la cadrele didactice repartizate în urma discutării cu acestea aşa încât cel mult 50% din asistenţe să fie anunţate (în general prima asistenţă anunţată, asistenţa de revenire neanunţată);

Efectuarea observării activităţilor la clasă şi întocmirea dosarului profesorului;

Verificarea dosarului profesorului;

Propunerea atunci când este cazul, pentru cadrul didactic asistat, a unui plan de îmbunătăţire a activităţii cu termene clare de realizare, de către responsabilii de observare a lecţiilor;

Informarea conducătorului unităţii în fiecare semestru printr-un raport despre implementarea acestei proceduri.


Procedura Stiluri de învăţare


Multiplicarea chestionarului cu privire la stilurile de învăţare;

Aplicarea chestionarului cu privire la stilurile de învăţare, tuturor elevilor clasei (de către diriginte);

Interpretarea acestui chestionar, stabilindu-se stilul de învăţare al fiecarui elev şi, dacă este posibil, stilul de învăţare predominant al clasei;

Întocmirea unui tabel cu elevii şi stilurile lor de învăţare, afişat pe coperta interioară a catalogului, astfel încât să se poată ţine cont de acest lucru la fiecare oră de curs.


Procedura de analizare a contestaţiilor


Depunerea unei scrisori oficiale de contestaţie – de către elev –, completarea formularului de contestaţie şi predarea acestor documente către CEAC;

Analiza contestaţiei; dacă este justificata, analizarea formularului de contestaţie si a argumentelor contestaţiei prin investigarea aspectelor semnalate;

Monitorizarea procedurii (de către director) şi informarea elevului despre decizia luată de Comisie, în scris;

Consemnarea analizării contestaţiei in raportul de autoevaluare;

Păstrarea tuturor contestaţiilor pentru audit.


Procedura de elaborare, aplicare şi verificare a orarului


Urmărirea modului de respectare a programului conform orarului aprobat in Consiliul de Administraţie;

Monitorizarea de către fiecare membru al subcomisiei conform planificării şi completarea fişei de monitorizare a orarului;

Analiza fişelor de monitorizare şi aplicarea unor măsuri corective pe baza acestei analize


Procedura pentru revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate


Chestionarea elevilor şi / sau a părinţilor, după caz, în privinţa numărului, tipurilor şi calităţii activităţilor curriculare şi extracurriculare, de către diriginţi şi profesori;

Analiza rezultatelor chestionării de către membrii CEAC sau de către persoane desemnate de CEAC;

Propunerea de noi activităţi extracurriculare şi / sau discipline opţionale sau de noi modalităţi de derulare a activităţilor extracurriculare şi / sau a disciplinelor din trunchiul comun sau opţionale;

Mediatizarea ofertei în rândul părinţilor şi elevilor;

Selectarea noilor activităţi extracuriculare, a noilor discipline opţionale şi / sau, după caz, a noilor modalităţi de desfăşurare a activităţilor şcolare, pe baza feedback-ului obţinut de la părţile interesate;

Aprobarea de către Consiliul de administraţie;

Obţinerea avizului de la ISJ dacă este cazul.


Procedura Portofolii


Stabilirea tematicii portofoliilor în cadrul catedrelor şi a

comisiilor metodice.

Urmărirea realizării portofoliilor de către elevi, profesorii

acordând note;

Centralizarea portofoliilor pe discipline de către şefii de

catedră;

Selectarea celor mai bune portofolii şi păstrarea acestora timp

de un an calendaristic în locul stabilit de conducerea şcolii.


Procedura de selecţie a reprezentanţilor cadrelor didactice din Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii (CEAC)


Apelul către cadrele didactice din şcoală;

Afişarea condiţiilor care trebuie îndeplinite;

Depunerea unei cereri / scrisori de intenţie a cadrelor didactice însoţite de curriculum vitae şi raport de activitate;

Prezentarea candidaţilor în Consiliul Profesoral;

Argumentarea, de către candidaţi, a oportunităţii opţiunii lor, precum şi a unor propuneri de îmbuntăţire a activităţii din şcoală pe un anumit domeniu;

Alegerea de către Consiliul Profesoral, prin vot secret, a reprezentanţilor cadrelor didactice;

Afişarea rezultatelor.

BIBLIOGRAFIE DRĂGULĂNESCU, Nicolae ş.a. - “Managementul calităţii serviciilor”, Ed AGIR, 2003, 274

pag. DRĂGULĂNESCU, Nicolae ş.a. - „Impactul transpunerii sistemului calităţii din Uniunea

Europeană în anumite sectoare industriale din România”, Institutul European din România, 2002, 186 pag.

DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România (http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/StandardeEvalCalit.doc) DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Ghid de bune practici pentru legătura dintre universitate şi

mediul economic (http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/GhidBunePractici.doc)

DRĂGULĂNESCU, Nicolae – De la calitatea controlată la calitatea totală Ed.Alternative, 1996, Bucureşti, 280 pag.

Managementul educației în context european - Roxana Tudorică

Managementul relațiilor umane în educație - R.M. Niculescu

Mintea disciplinată - - Haward Gardner

Rușinea și minciuna în mediul academic

Inteligența eșuată. Tehnica și practica prostiei - Jose Antonio Marina

Lumea ieșită din minți - Roxana Enache

49

http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/StandardeEvalCalit.doc

http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/GhidBunePractici.doc

Documents

MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ......româneşti pe piaţa europeană/ mondială a învăţământului superior (în contextul intensificării competiţiei