Montarea Statii CB

7/22/2019 Montarea Statii CB

1/17

Montarea, reglarea si service-ul statiilor CB

Alex Farkas YO5AMF

Inceputuri...

Din anul 1991, cand a aparut taximetria privata, am inceput sa ma ocup cu service-

ul statiilor CB. Fiind cele mai ieftine mijloace de comunicare intre masini, dupaexemplul din Ungaria, statiile CB au fost rapid introduse in taximetrie si la noi in

tara. La aceea vreme nu exista inca reglementari nationale cu privire la utilizarea

CB-urilor si au fost procurate de pe piata second hand, o multitudine de tipuri de

statii CB. Primele statii erau de tipul JAWES MARK (AM), STALKER IX(AM,FM,SSB) GRAND PRESIDENT (AM, FM, SSB) etc.

Din anul 1992 prin firma SC CURPAS IMP.EXP.SRL din Oradea au fost

comercializate statii din familia President din Franta, firma fiind distribuitorul unicin Romania a statiilor President. Astfel au aparut statiile Jimmy, Harry, Taylor,

Billy, Grand, Jakson, JFK, George, James President. Activitatea comerciala nefiindpermisa fara asigurarea service-ului, patronul firmei m-a cautat si ...am incheiat uncontract de colaborare, care a functionat multi ani.

Piata romaneasca a fost rapid invadata cu aceste modele, "saturatia" s-a produs prinanii 1998-1999, cind s-a trecut la statii cu frecvente protejate la taximetrie. In 1992

am facut o vizita la Balaru-Franta, la firma President, de unde am reusit sa obtin

toate manualele de service la modelele aflate in fabricatie. Deasemenea o serie descheme si descrieri le-am gasit in revistele Radiotehnika (RU) si in Almanah-uriRadiotehnika (RU). Incet, incet, suportul "documentatii" a devenit foarte vast. (ladata respectiva nu era inca Internet...).

Dupa anul 1999 marea parte a statiilor CB au trecut prin piata "second hand" laTIR-isti. Service-ul acestora este o necesitate reala. Prin tara au aparut foarte multi

"specialisti", care peste noapte au devenit asi in problema CB. Consider oportuna,ca experienta acumulata din 1991 si pina in prezent in activitatea de service, sa fie

publicata, astfel daca unii dintre Ham-ii nostri dispun de astfel de statii, montarea,

reglarea si depanarea acestora in regim de "autoservire" sa fie usurata.

Dotari...

Care sunt necesitatile minimale pentru un atelier service CB?
mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]


2/17

1. cunostinte de radiotehnica, cu privire la TX, RX , sinteza de frecventa,

oscilatoare cu bucla PLL, antene, fideri.

2. documentatii tehnice, scheme sau manuale service. Existenta manualelor de

service usureaza si imbunatateste calitatea muncii de depanare. In aceste

documentatii sunt trecute toate tensiunile la picioarele dispozitivelor active, suntdescrise procedurile de aliniere PLL, RX si TX., sunt date oscilograme.

3 dotarea tehnica minimala: o sursa stabilizata de 12V/10A cu protectie la scurt si

supratensiune, prevazuta cu voltmetru si ampermetru la iesire, un multimetruuniversal, un watmetru - SWR metru portabil de RF 1- 10W - 100W, o sonda RF

atasabila la multimetru, un frecventmetru digital (minim 7 digiti), un generator RFAM-FM (optional), o statie CB de control de buna calitate (AM,FM,SSB, CW), o

antena fixa instalata pentru aceasta banda (o verticala 5/8), sarcini artificiale de 50

ohm 10W- 20W...si acces la Internet.

Insist asupra existentei in atelier a unei statii de control CB de buna calitate, cu

ajutorul careia se pot rezolva 80 -90% din problemele tehnice de depanare. Altedotari de "lux" cum ar fi: osciloscop-wobulator, generator AF, modulometruAM/FM , dar se poate si fara ele.

4. scule: trusa electronist, ciocan de lipit termostatat, pompa, tresa absorbanta,bormasina electrica cu acumulator, scule mecanice.

Investigatii...

Practica demonstreaza, ca la un utilizator cu un bun simt tehnic minim, defectele

cele mai frecvente sunt la microfoane si la antene. Microfonul putem considera un"consumabil" la o utilizare intensa. Antenele fiind expuse la intemperii necesita o

intretinere preventiva, periodica. Defectele minore la antene pot provoca defectemajore la emitator (etaj final). Siguranta fuzibila pe firul de alimentare nu trebuie

eliminata sub nici un motiv. Ea protejeaza statia prin ardere la o conectareinversata, cu ajutorul "diodei prostului", conectata la intrarea statiei. Din pacate nu

exista nici o statie, prevazuta cu o protectie la supratensiune, cu care ne putem

intilni la camioane, unde tensiunea la bord este de 24V.

Investigarea rapida...

Se poate face dupa schema alaturata:


3/17

porneste statia testata

trebuie sa depaseasca 0,1-0,2A. Daca curentul este de ordinul amperilor sau sursacu protectie la scurtcircuit limiteaza, inseamna ca este o suprasarcina mare; dioda

de protectie strapunsa (statia a fost alimentata invers) etc. In acest caz se scoate

statia de sub tensiune si se trece la scoaterea capacelor si la verificarea cuohmmetru a circuitului de alimentare.

ide squelch-ul, in difuzor trebuie sa se audazgomotul de fond. Se regleaza volumul si se apreciaza puterea audio. Daca in

difuzorul statiei nu se aude nimic se verifica difuzorul statiei. Daca difuzorul este

intrerupt se inlocuieste. Daca difuzorul este bun se verifica tensiunea mediana la ICaudio, care trebuie sa fie de 6 V. Daca tensiunea mediana este corecta, se verifica

contactul normal inchis a comutatorului PTT din microfon, prin care, la receptiedifuzorul statiei se inchide la masa. La unele statii acest contact nu este utilizat,

deci statia functioneaza la receptie si cu microfonul debransat. Daca acest contact

este bun si in difuzor tot nu se aude nimic, se verifica jack-ul de difuzor

suplimentar EXT.SP, care poate sa fie defect. (contact slabit).

doua statii se pun pe canale identice, de ex:CH20) si se urmareste daca se aude

emisia. In cazul in care avem receptie, inseamna ca statia functioneaza normal siputem trage prima concluzie: PLL-ul din statie functioneaza normal.

-ul statiei de testat. Se urmareste pe wattmetru puterea de iesire.

La statii de 4W ( Harry, Jimmy, Billy, etc), puterea de iesire trebue sa fie intre 3-5W. Daca puterea indicata pe wattmetru este 0W, cu mare probabilitate tranzistorul


4/17

din etajul final este defect. Masurarea acestuia se poate face cu ajutorul unui ohm-

metru, numai dupa dezlipirea terminalelor, verificind jonctiunile B-E si B-C. Semai verifica si intre C-E daca nu este in scurtcircuit.

-l pune subtensiune, daca placuta izolatoare intre tranzistor si carcasa (radiator) nu este

deplasata punind in felul aceasta colectorul tranzistorului final la masa. Daca s-ainlocuit tranzistorul final, se va verifica si rezistenta intre masa si baza (cca 10 -

15ohm), care in multe cazuri se arde si astfel nu se mai realizeaza polarizarea

etajului final. Rezistenta se inlocuieste cu alta similara. Daca puterea de iesire estemica (1-2W), se masoara tensiunea de colector, care trebuie sa fie 10-12V. Se va

incerca reacordarea circuitului colector din bobina, urmarind puterea maxima de

iesire. Acest reglaj se va efectua pe Ch 20 (mijlocul benzii).

Daca puterea de iesire este corecta conform specificatiilor, se vorbeste la microfon

si se urmareste calitatea emisiei cu statia de control. Cu aceasta ocazie se verifica,daca modulatia este corecta. Daca emisia este insotita de piriituri si /sau zgomote,se curata cu un spray de contact comutatorul T/R din microfon. Prin miscarea

cablului de microfon daca apar paraziti, inseamna ca acest cablu este defect. Cablulde microfon se defecteaza la intrarea in mufa de microfon sau la intrarea in carcasa

microfonului. (niciodata nu am avut defect in mijlocul cordonului. De obicei seintrerupe ecranajul (tresa), care este si masa (GND). Reparara cablului se poate

face prin scurtare, prin taierea portiunii defecte. La aceasta operatie pe mufa se lasafirele colorate taiate si relipirea capatului pregatit, se face "la culoare", astfel nu va

exista posibilitatea de inversare a firelor de legatura la mufa. Inainte de montarea

colierului de stringere a cablului pe mufa, portiunea de cablu ce vine sub colier, seinfasoara cu 3-4 ture de banda polimer, pentru realizarea unei stringeri mai bune.Suruburile de fixare a colierului, precum si surubul de fixare a miezului mufei incarcasa , se pun la loc obligatoriu, altfel mufa se va defecta in scurt timp.

Daca nu este modulatie si pe firul cald a microfonului la atingere, avem brum (seasculta in RX de control) se verifica capsula de microfon. Capsulele folosite sunt

de doua feluri: electrodinamice si electret. Se verifica ohmetric continuitateabobinei la capsula electrodinamica. Daca este intrerupta se inlocuieste cu alta

capsula. La inlocuirea capsulei se are in vedere ca impedanta capsulei sa fie de 400-500 ohm si sa se incadreze in gabarit. La microfoane cu capsule tip electret, inainte

se verifica prezenta tensiunii de alimentare pe capsula. Daca tensiunea esteprezenta, defectul se inlatura prin inlocuirea capsulei. La microfoanele cu

amplificator si/sau cu echo se verifica bateria din microfon si la nevoie seinlocuieste, (inlocuirea acestora este recomandabila odata pe an). La probele demodulatie se urmareste ca semnalul transmis sa fie clar, cristalin.


5/17

Daca apar distorsiuni in receptorul de control, prima data se verifica corectitudinea

frecventei canalului prin masurare cu un frecventmetru digital (de ex. Ch 22 =27225khz). Verificarea se poate face pe oricare canal, canalele fiind "legate" intre

ele prin sinteza de frecventa. Un dezacord de 200-300Hz este nesemnificativ, darun dezacord de 3-4khz deja introduce distorsiuni la locul receptiei. Corectarea

frecventei se poate face dupa caz, consultind documentatia tehnica. La unele statiiexista un condensator semireglabil in zona cuartului din PLL (10240khz), la altele

reglajul se face prin "tatonari" schimbind condensatorul marcat cu * de pe schema.

In lipsa unui frecventmetru, daca se dispune de o statie de control care functioneazasi in CW (telegrafie) (de ex: un Lincoln President), se emite in AM sau FM si se

asculta statia testata in modul CW cu receptorul de control. Se cauta "zero beat",

dupa care se citeste frecventa gasita de pe scala aparatului de control. (Atentie lastatii Poloneze; frecventele canalelor dupa norma lor sunt deplasate cu -5KHz)

Dupa efectuarea acestori operatiuni, 80% din defecte sunt deja localizate.

Defecte mai serioase...

Statia nu emite si nici nu receptioneaza:

Defectul in acest caz, in 90% este in sinteza de frecventa. La fiecare sinteza existaun pin care autorizeaza funtionarea TX-ului numai cind bucla PLL este calata.

(nivel H pe pin). Inhibarea lucrului pe emisie pe o frecventa cu bucla necalata, seface prin blocarea unui etaj intermediar la emitator in functie de tipul statiei. La

unele tipuri de statii aceasta inhibare se realizeaza si la receptie (Jackson President).

In astfel de cazuri se masoara tensiunea de eroare (care comanda varicap-ul dinVCO). Aceasta tensiune trebuie sa varieze linear odata cu schimbarea canalelor. Inprocedura de reglaj descrisa in manuale de service se specifica punctul de masura

pe care se masoara aceasta tensiune (de ex. 4,5V la Harry President) cu comutatorulde canale pe Ch40.

Daca exista o neconcordanta mare intre valoarea masurata si cea prescrisa se poate

ajusta bobina din VCO. Daca la aceasta manevra tensiunea VCO nu se modificainseamna ca IC-ul din sinteza este defect si trebuie inlocuit.

Prin Email voi putea trimite la cei interesati, algoritmul de reglaj a buclei PLL

pentru mai multe statii uzuale. In zona PLL, VCO se utilizeaza des ceara de albinapentru fixarea mecanica a componentelor acestui etaj. Ideea este laudabila, insa

practica demonstreaza ca ceara folosita pentru fixarea mecanica ataca fludorul si se

formeaza lipituri reci. Cind suntem confruntati cu un astfel de defect este bine sa

'fortam" zona prin apasari mecanice, la care probabil, ca statia va porni. In acest cazse recositoreste intreaga zona. La unele aparate, de ex. Midland 48, VCO-ul este

inchis si delimitat intr-o cutie de tabla, umpluta cu ceara. Este recomandabila


6/17

incalzirea si golirea cutiei de ceara si efectuarea re-lipirilor dupa golire, deoarece

ceara patrunde prin gaurile placii la partea cu lipituri si lipirea devine dificila, ceara"izolind" piciorele pieselor si lipirea nu mai are loc. Dupa lipire, daca statia

porneste, compartimentul golit de ceara se poate reumple.Statia receptioneaza, dar nu emite:

Daca LED-ul TX nu se aprinde la actionarea PTT-ului se verifica microfonul simufa de microfon, probabil firul PTT (TX) s-a dezlipit. Daca LED-ul TX se

aprinde, dar nu avem la iesire putere de radiofrecventa, se asculta in receptorul de

control prezenta purtatoarei la emisie. Daca aceasta exista, cu sonda de RF separcurge traseul: C -etaj final; B - etaj final ; C - etaj prefinal; B - etaj prefinal. si se

pune in evidenta prezenta radiofrecventei. Daca pe C - etaj final avem RF, dar la

iesire nu, se verifica filtru de iesire, care probabil are lipituri reci. Acest tip dedefect se mai pune in evidenta si prin citirea curentului absorbit pe ampermetrul

sursei. (curentul absorbit la emisie este de 3-4A inseamna ca etajul final lucreaza.)

Daca curentul este mic la emisie, cu mare probabilitate tranzistorul din etajul finaleste defect. In acest caz avem tensiune de RF pe baza, dar pe colector nu. Tot asa severifica si tranzistorul prefinal si rapid se poate identifica etajul unde este defectul.

Inainte sa dezlipim tranzistorul considerat defect, trebuie sa ne convingem dacacolectorul etajului final si prefinal este alimentat. Alimentarea circuitului colector,

de obicei se realizeaza prin alte elemente de circuit: transformator de modulatie in

cazul AM, dioda de recuperare, sau printr-un tranzistor regulator prin care se poate

regla tensiunea de alimentare si implicit puterea statiei. Daca se constata lipsatensiunii de colector, se trece la depistarea cauzei in aceste circuite auxiliare.

Statia emite, dar receptioneaza slab:Acest tip de defect provoaca o scadere a sensibilitatii receptorului. Daca avem un

GSS se poate parcurge traiectul semnalului de la antena pina la detector, punind inevidenta amplificarea etajelor ARF, MIX, AFI cu sonda de RF. Practica

demonstreaza ca majoritatea defectelor de acest tip se datoreaza defectarii diodelor

de protectie puse in antiparalel la intrarea receptorului. (practic semnalul se pune lamasa prin dioda strapunsa). Aceste diode pot fi verificate cu certitudine daca sunt

dezlipite din montaj. In lipsa generatorului GSS se poate aprecia "dupa ureche "nivelul zgomotului de fond al receptorului in regim AM ( acest lucru nu este posibil

in FM), care trebuie sa creasca cind conectam antena exterioara la statie.

Daca se constata o crestere nesemnificativa a zgomotului se trece la verificareatensiunilor de colector si de polarizare a etajelor din receptor. Daca aceste tensiuni

sunt prezente si tensiunea E-B la fiecare etaj este de 0,6-0,7V inseamna ca dinpunct de vedere static etajele sunt in ordine. In acest caz se incearca rotirea pe rind

a miezurilor bobinelor, incepind cu bobina de intrare. Miezurile se rotesc cu sculeadecvate in functie de dimensiunile miezurilor (altfel exista riscul spargerea lor). Se

roteste in stinga - dreapta, o jumatate de tura si se urmareste cresterea sau


7/17

descresterea nivelului semnalului de la GSS sau in lipsa acestuia a zgomotului cu

antena pusa.Daca inainte a avut loc o interventie neautorizata bobinele pot fi grosolan dereglate.

Inainte de orice reglaj asupra bobinelor, rolul acestora trebuie foarte bine stabilit sipozitia lor localizata, ca sa nu dereglam alte circuite (din emitator, sinteza, etc).

La statii, care functioneaza numai in FM verificarea lantului de receptie "dupazgomot", nu mai este posibila. In cazul modului de lucru FM, nivelul zgomotului

de fond este mare din cauza amplificarii si limitarii inainte de discriminator, lucru,

ce face ca schimbarea nivelului de zgomot la reglarea bobinelor, sa nu fie sesizabilaauditiv. In acest caz este nevoie de un GSS-FM. O atentie mare se va acorda la

verificarea-acordarea bobinei din discriminatorul FM. O rotire cu 5-10 grade a

miezului in stinga-dreapta la aceasta bobina poate produce o receptie distorsionatasi de nivel slab. Daca nu dispunem de un generator GSS-FM, aceasta bobina poate

fi acordata cu ajutorul statiei de control, cu care se emite in modul FM, iar in

acelasi timp se regleaza fin miezul discriminatorului in stinga dreapta, pina cindreceptia devine cristalina. La operatiunea de acord se va utilza o surubelnitaspeciala pentru acord (din plastic, sau cu virf dintr-o placuta de alama). Este

indicat, ca inainte de a incepe rotirea miezului, pozitia initiala a acestuia sa fiememorata si eventualele substante pentru fixare, sa fie dizolvate sau topite prin

incalzire cu varful ciocanului de lipit. Miezurile nu trebuie fortate, deoarece dupa

ce crapa nu mai pot fi miscate.

In cazul cand miezul se rupe, bobina se scoate din circuit si pe partea opusa, miezuleste accesabil (unde capatul miezului este intact) si se poate incerca desurubarea, si

inlocuirea lor. De obicei reacordarea bobinelor trebuie gandita foarte bine. In modnormal o bobina nu se dezacordeaza grosolan, numai daca s-a intervenit. Daca

bobina respectiva nu raspunde la acord, se verifica cu un ohm metru continuitateaei. In cazul cand bobina este intrerupta, etajul respectiv nu se mai alimenteaza.

Bobina defecta se inlocuieste cu una similara. Se poate incerca repararea bobinei

dupa decapsulare.Verificarea squelch-ului:

Squelch-ul sau in romaneste "poarta de zgomot", elimina inconvenientulperturbator a zgomotului de fond in lipsa unei purtatoare. Tehnic este rezolvat in

mare parte prin blocarea etajului AJF in lipsa semnalului receptionat. Acest circuit

este prevazut cu un semireglabil, cu care se poate regla plaja potentiometrului deSQ de pe panoul frontal. Squelch-ul trebuie sa fie reglat astfel incit la pozitia

minima a potentiometrului de SQ sa apara zgomotul. Dupa o rotire cu 5-10 grade apotentiometrului SQ, zgomotul trebuie sa dispara. Fixarea plajei se poate face din

semireglabil SQ. Se emite cu statia de control si se verifica daca poarta de zgomotse deschide la prezenta semnalului.

Daca SQ-ul nu functioneaza corespunzator (ramine deschis indiferent de pozitia


8/17

potentiometrului SQ, sau nu se deschide), in primul rand se va verifica

potentiometrul SQ, pe cursorul caruia trebuie sa masuram o tensiune variabila larotire. Daca nu exista tensiune sau tensiunea nu variaza probabil ca potentiometrul

SQ este intrerupt. In acest caz potentiometrul defect se inlocuieste. Dacapotentiometrul SQ lucreaza, se urmareste pe schema traiectul semnalului si se

localizeaza piesa defecta.Statia emite-receptioneaza pe alt canal:

In cazul in care exista o neconcordanta intre canalul afisat si frecventa canalului pe

anumite canale, cu siguranta comutatorul rotativ este defect. Acest comutatortransmite un anumit cod pe intrarile de programare a sintezei. Aceste coduri nu sunt

date nici in manualele de service ele depind de tipul IC din sinteza si sunt special

construite. Este recomandabil ca sa ridicam tabelul cu nivele H / L pe fiecareintrare de adresare pe fiecare canal, pe tipuri de statii (sinteze). Defectul de obicei

se datoreaza unori lipituri reci de la comutatorul rotativ. Daca dispunem de acest

tabel verificarea este foarte simpla.

Tabelul are urmatoarea configuratie:

unde nivel "L" inseamna 0V; iar "H" 8-9V in functie de sinteza.

Recomandari:

sonda de RF, la o statie care functioneaza perfect pe tipuri de statii. Vom avea un

mare ajutor in viitor.

foaia separata si atasarea acestuia la documentatia statiei respective. In felul aceasta

imbogatim baza de date personala, iar timpul pierdut pentru ridicarea defectuluibuclucas, in viitor... se recastiga .

Despre antene...

In practica Cb-ului se folosesc in mare parte antene cu polarizare verticala inconfiguratii /4 ,5/8 si /2. Piata este foarte generoasa cu utilizatori, sunt zeci de


9/17

tipuri si modele. Aceste antene in general nu sunt prereglate, ca atare dupa montare

necesita o ajustare. In practica s-a demonstrat ca problema de baza ce se pune lamontare este asigurarea unei contragreutati suficient de mari. La antenele mobile,

caroseria vehicolului este si contragreutatea, din acest motiv este foarte importantca suportul de fixare a antenei pe masina sa faca contact electric perfect cu tabla de

caroserie. La antenele fixe la alegerea tipului se recomanda acel model, care are osuprafata a contragreutatiilor mai mare. Pentru argumentarea celor afiormate mai

sus am efectuat unele teste cu diferite tipuri de antene. Rezultatele testelor sunt

urmatoarele.

Daca o antena cu o contragreutate cu o suprafata mare creaza un camp de 500uV,

aceeasi antena cu o contragreutate mica, creaza numai 125uV, la o valoareacceptabila a SWR-ului. Din masuratori practice rezulta ca, la valori acceptabile de

SWR, antenele cu o contragreutate mica nu radiaza corespunzator. Se poate trage

concluzia ca randamentul antenei depinde in masura mai mica de valoarea SWR-ului si depinde in mare masura de suprafata contragreutatii. Un tehnician priceputpoate obtine o valoare a SWR-ului foarte bun, si la o antene cu un randament

scazut (contragreutate mica).

Masuratorile au fost efectuate la o distanta de cca 15m si la 400m. Antenele au fostfixate pe suporti, iar intre ele nu erau obstacole perturbatoare.

Multi utilizatori de CB-uri, la intrebarea, ce fel de antena ai? raspunde: o antena

excelenta cu un SWR de 1:1. Afirmatia asta nu se refera la randamentul antenei cila faptul ca adaptarea masurata la TX (jos) este foarte buna!


10/17

La exemplu de mai sus, unde a fost vorba de o antena cu o contragreutate mare,

care radiaza bine si creaza un camp de 500uV, si care, cu o contragreutate micaradiaza numai 150uV, la o lungime similara a radiantului. Putem intreba : unde au

"disparut" cei 375uV? Daca masuram cu un indicator intensitatea de camp de alungul cablului coaxial, putem observa, ca mare parte a energiei "pierdute" se afla

aici. Cablul coaxial radiaza! Radiofrecventa, in cazul contragreutatii reduse casuprafata, "cauta" o contragreutate suplimentara in camasa cablului coaxial. In

acest caz ecranajul cablului coaxial devine o antena suplimentara, care polueaza cu

RF mediul inconjurator. In acest caz un camp de RF cu o intensitate importanta,ajunge la TV, radio, amplificatoare audio, etc perturbandu-le. Cine doreste ca

radiatia de RF sa ajunga in spatiu numai prin antena, trebuie sa utilizeze o antenacu o contragreutate mare sau un plan de masa perfect in cazul antenelor mobile.

Cum influenteaza suprafata contragreutatii, lungimea antenei si randamentul de

radiatie?

Mai jos am reprezentat sugestiv, intensitatea campului radiat de antena si masurat

pe camasa cablului coaxial, la diferite suprafete de contragreutate si lungime aradiantului.


11/17

Din primele doua situatii putem trage concluzia:

a "cere" o lungime mai

mare pentru radiant, ca sa obtinem un SWR bun radiantul trebuie "lungit" de la266mm la 295mm. Acest lucru nu este posibil in totdeauna. Putem remarca prima

constatare: daca o antena la primele masuratori "cere" o lungime mai mare, cu

siguranta ca planul de masa nu este bun sau este insuficient. Acest lucru se intimpla

des la antenele montate pe diferite console pe masini.

scade la 1:1,5), prin alungirea radiantului, campul radiat va creste relativ de 3,5 ori,dar pe camasa cablului masuram in ambele cazuri o valoare a campului de 5 unitati.

(valori relative)

mai mari se reduce intensitatea campului radiat de cablu de la 3,3 unitati la 1unitati. Deasemenea radiantul trebuie ajustat de la 285mm la 215mm si obtinem un

SWR foarte bun 1:1.


12/17

cerc cu raza de 2,75m, valoarea intensitatii campului radiat de cablu devine aproapezero 0,1 unitati, iar cea radiat de antena 10 unitati. Adaptarea deasemenea este

foarte buna 1:1,1.

Concluzia finala:

p de antena, intre douaantene aceea va radia mai bine (va avea un randament mai bun ), care are tija mai

lunga. In practica lungimea 150-160cm este cea mai confortabila. O lungime maimare, de si asigura un randament mai bun este incomoda, mai ales pe camioane.

intotdeauna fata de una cu un plan de masa mai mic.

cere o suprafata metalica cat se poate de mare sa fie "sub" antena. Acest loc indicateste mijlocul geometric al pavilionului, dar trebuie obtinut si acceptulproprietarului, pentru gaurire...

Nota: masuratorul, mai bine zis "indicatorul" de camp folosit la teste permitea

masurarea campului radiat in valori relative, fiind gradat in unitati de la 1-10.si 1-500.

Reglarea antenei corect montata...

Dupa montarea corecta a antenei pe masina se fac urmatoarele proceduri:la mijlocul cursei.

fac primele masuratori de SWR pe Ch1 si pe Ch40. Valorile obtinute se noteaza.

antena are un plan de masa bun, valoarea SWR-ului pe Ch40, va fi mai

mare.

. Valorile gasite se noteaza.

-jos a tijei in locas

si Ch40. In mijlocul benzii pe Ch20 chiar se poate obtine valoarea 1,0:1,0.

in bobina, se va evita aceasta situatie, deoarece tija devine "miez" si se strica

grosolan Q-ul bobinei de adaptare-prelungire si SWR-ul nu se mai poate regla.


13/17

prevazute cu posibilitate de reglaj (varful ajustabil, prin culisare).

Montarea mufei coaxiala pe cablu...

In tehnica CB-urilor se folosete mufa PL (amphenol). In parte din spatele mufei,unde se introduce cablul in mufa, orificiul poate fi de mai multe dimensiuni. Se

prefera mufe pentru cablu RG58U. Mufele pentru cablu TV RG59, au diametrulmai mare. deasemenea exista mufe pentru cablu gros RG212. Daca dispunem de

mufe pentru cablu RG59 sau RG212, inainte de montare a cablului (insurubare)diametrul exterior al cablului coaxial se "ingroasa" cu banda polimer, dupa care se

intoarce tresa pe diametrul marit. Montarea se face respectind secventele de maijos. Nota:

nu incercati cositorirea tresei de mufa; se va topi dielectricul. Contactul tresei cu

mufa , prin infiletare se face ferm.

Sunt mufe la care fixarea capetelor cablului se face prin stringere. Montarea

acestora se face numai cu un cleste special. Aceste mufe sunt de "unica folosinta".Pregatirea capatului cablului in acest caz se face similar, ca in figura de mai jos:

1. se indeparteaza invelisul exterior pe o lungime de 25mm.2. se lasa 10mm de ecranaj

3. se intoarce peste invelis ecranajul4. se infileteaza cablul cu ecranajul intors in mufa PL si se cositoreste firul central.

Despre montarea statiilor


14/17

Montarea statiei CB pe masina:

Statia CB se monteaza pe bord, la un loc, fara sa incomodeze pe conducatorul auto

in timpul conducerii. La masini, cu bord modern este destul de dificil gasirea

acestui loc. Fiecare statie este prevazuta cu un suport de fixare, care se poate monta

foarte usor cu suruburi autofiletante pe bord. Atentie mare insa la gaurire; in spatelebordului sa nu fie vreun subansamblu electronic sau jgeab de aer, etc. Alimentarea

cu curent se realizeaza de preferat, direct de la bornele acumulatorului (la statii cuputere de 10W sau mai mari, obligatoriu). Iesirea cablului din habitac la

acumulator, in multe cazuri este dificila. Se foloseste de o sarma oteloasa, capatulcareia se bate cu ciocanul. Suprafata obtinuta se gaureste cu un burghiu si se

ovalizeaza usor cu o pila, dupa care se ascute cu o pila. Astfel obtinem un varfgaurit. Din habitac se impinge aceasta scula la compartimentul motor prin

garniturile de cauciuc, dupa care se fixeaza cablul de alimentare in orificiul varfului

si scula, cu cablu de alimentare se trage inapoi in habitac.

Siguranta fuzibila de pe firul de alimentare se plaseaza imediat linga borna de

acumulator. Acest lucru este foarte important si ne asigura ca masina nu va fiincendiata niciodata din cauza firului tras de noi.

Unele statii, nu au mufa de alimentare, cele doua fire ies direct din statie. In acest

caz este de preferat montarea pe firul de alimentare a unei mufe mama-tata, ceasigura posibilitatea de demontare a statiei. Practica a demonstrat, ca pentru acest

scop se preteaza foarte bine o pereche de mufa video RCA. mufa tata se monteaza

la statie, iar mufa mama pe firul de alimentare de la baterie.

Statiile mici (4W) pot fi alimentate de la bricheta de bord, print-un cap de bricheta.

La montarea statiei pe camion se va avea in vedere, ca tensiunea la bordul

camionului este de 24V. Obtinerea tensiunii de alimentare de 12V se face prin

utilizarea convertoarelor de tensiune DC/DC 24/12V. Aceste convertoare se fabrica

pe scara larga in functie de curentul debitat. Se recomanda alegerea unui convertorde 15-20A, prin care se va putea alimenta si alti consumator. Atentie la afirmatii

gen: "leaga la radicasetofon"!!! Sunt radiocasetofoane special construite pentru

TIR-uri cu alimentare de la 24V...deci inainte de conectare tensiunea trebuiemasurata!!!.

Daca pe camion nu exista convertor si situatia impune montarea rapida a statiei, seva trage un cablu de 2,5-3mmp de la punctul de inseriere a celor doua baterii de

12V, dar... obligatoriu cu siguranta de plecare plasata linga borna!!!


15/17

Montarea antenei pe masina:

Antena cu fixare mecanica se monteaza prin gaurirea tablei. Un loc foarte bun si

accesibil este capota din spate a bortbagajului. Mijlocul pavilionului este locul ideal

din punct de vedere tehnic, insa este si cel mai greu accesibil, necesita demontarea

tapiseriei, etc.

La camioane locul antenei se va alege din urmatoarele considerente:

-15cm de alte elemente de caroserie (mai ales bobina

antenei).glinda, pentru a realiza un contact electric

ferm cu caroseria, se va trage un cablu electric de la talpa suportului antenei, pina la

surubul de fixare a suportului de oglinda pe usa. (cca 30-40cm)

Problema montarii antenei se rezolva usor si elegant prin folosirea antenelor cu

talpa magnetica, care nu mai necesita gaurirea caroseriei, dar... apare problemazgarierii masinei. Pentru evitarea zgarierii vopselei de sub talpa magnetica, se poate

lipi pe caroserie, sub talpa magnetica o folie autocolanta. Sub talpa magnetica nu se

va pune alte materiale; piele, textila, etc deoarece grosimea materialului reduce

forta de atragere a magnetului (antena poate pica jos in timpul mersului, la o vitezamai mare) si totodata deregleaza SWR-ul antenei la o grosime mai mare de 2-3mm.(fapt dovedit prin masuratori).

Probleme de perturbatii de la motor:

In timpul exploatarii statiei pot aparea perturbatii la receptie cauzate de motorulautoturismului. Aproape fiecare statie CB este prevazuta cu un circuit de diminuare

a parazitilor de tip impuls generate de motor. Aceste circuite electronice sunt :ANL (automatic nois limiter) si NB (nois blanker). Deci la statie nu avem ce face,

trebuie sa localizam sursa de paraziti si sa eliminam cauza. Perturbatiile sunt dedoua feluri:

parazitarea dispare. De obicei apare la masini mai vechi si la cele, la care cablurile

de la bujii nu sunt prevazute cu rezistente volumice. Inlocuirea setului de cabluri de

bujii rezolva problema. (atentie la "turcisme" din pietie...care nu au asa ceva).

la emisie). Parazitii patrund pe cablul de alimentare si nu dispar la debransareaantenei. Cauza in 90% este blocul de diode.


16/17

Din cele 6 diode din acest bloc, daca o dioda este defecta alternanta apare "lipsa" la

iesirea redresorului trifazic, iar tensiunea obtinuta este pulsatorie. Defectul nu semanifesta la incarcare si la inceput este "combatut" de electricianul auto. Se

remedieaza prin inlocuirea diodei (sau a blocului de diode). Operatiunea aceastaeste "dificila" pentru un electronist (presupune demontarea alternatorului) si este

mai bine sa fie efectuata de un electrician auto... Acest tip de parazitare nu se poaterezolva cu alte masuri. Alte incercari in acest sens sunt numai pierdere de timp.

Alte precautii:

Orice manevra la acumulatorul masinii se va face cu statia demontata (decuplarea

de la butonul On/Off nu este suficienta la unele statii!!!). Manevre efectuate deelectricianul auto cu privire la reglarea curentului de incarcare, multe ori necesita

scoaterea cablului de la bornei + , pentru intercalarea unui ampermetru. In multe

cazuri manevra este executata cu motorul pornit, ceea ce este un mare pericolpentru intreaga instalatie electrica - electronica. Releul de incarcare, in momentuldebransarii acumulatorului, sesizeaza "tensiune mica" si regleaza excitatia

alternatorului la maxim. In functie de turatia momentana a motorului in aceastasituatie, tensiunea CC furnizat de alternator poate atinge valori de 30-40V, ceea ce

este fatala pentru toate echipamentele si instalatii electronice aflate la bord, caresunt dimensionate la 12V.

Montarea statiilor fixe:

Pentru alimentarea statiilor fixe (stationare) se va utiliza o sursa stabilizata,prevazuta cu protectie la supracurent si supratensiune de 12V la 6/8A. Se

recomanda utilizarea surselor cu element regulator serie, fata de sursele in

comutatie. Aceasta din urma, prin armonici generate, in multe cazuri perturbafunctionarea statiei. Sursa se introduce in priza cu nul de protectie (NP). Montarea

antenelor fixe, care au o lungime mare 5-7m se va face pe un pilon bine ancorat, curespectarea masurilor de protectia muncii. Reglarea antenei, care de obicei se faceprin culisarea ultimului segment din varful antenei, se va face in felul urmator:

-2,0m, care se va tine de un om

(ajutor).Ch1 si pe Ch40. Valorile se noteaza.

reglaj.

-ul.nile se repeta pina cand se obtine o valoare SWR sub 1:1,2


17/17

Nota:dupa fiecare montare se va nota inaltimea (lungimea) finala a radiantului petipuri de antene. La urmatoarea instalare, munca noastra va fi mult usurata.

Probleme administrative:

Pe linga evidenta intrari-iesiri de statii in atelier, impusa de legislatia cu privire lafunctionarea Service-ului, se recomanda tinerea unei evidente-fisa (pentru uzpersonal) cu :

mele utilizatorului,-a montat statia.

-ul etc.

Aceasta evidenta ne asigura o transparenta si operativitate in activitate si ne va

usura munca in viitor.

La ora actuala pe internet sunt accesibile manualele de service la o serie de statiiCB. Pentru probleme tehnice, documentatii, asimilari de piese, etc va stau ladispozitie cu placere si... dezinteresat, prin adresa de Email:[email protected]
mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]

Documents

Montarea Statii CB