of 25 /25
Monitorizarea calitatii aerului Omul inhaleaza zilnic aproximativ 15 000 litri de aer. Acest aer este compus in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%) insotit de argon (0.9%) si dioxid de carbon (0.035%). Restul este format din gaze rare (heliu, cripton, xenon) si hidrogen. Straturile inferioare ale atmosferei contin si ele vapori de apa. Insa in aer mai intalnim, chiar daca in cantitati infime, poluanti: oxid de sulf, azot, ozon, oxid de carbon, particule in suspensie, etc. Acesti poluanti sunt emisi in atmosfera prin surse naturale (vulcani, vegetatie, eroziune, etc.) dar si antropice (transporturi, industrie, incalzire, agricultura, etc.). Transportati si transformati in anumite conditii meteorologice, acestia se regasesc la sol sub forma de depuneri uscate sau umede si expun omul si ecosistemul la un grad de poluare care depaseste uneori normele de poluare a aerului. Astfel, trebuie sa implementam anumite actiuni pentru a reduce nivelul emisiilor (reglementarea surselor si recomandari comportamentale) pe de o parte, iar pe de alta parte reducerea efectelor acestor poluanti, mai ales asupra sanatatii (recomandari sanitare). Monitorizarea calităţii aerului presupune : Pregatirea planurilor si programelor de actiune pentru gestionarea calitatii aerului si reducerea emisiilor (ca facand parte din planul regional si planurile locale de

Monitorizarea Calitatii Aerului

Embed Size (px)

DESCRIPTION

notiuni generale monitorizarea calitatii aerului

Citation preview

Page 1: Monitorizarea Calitatii Aerului

Monitorizarea calitatii aeruluiOmul inhaleaza zilnic aproximativ 15 000 litri de aer. Acest aer este compus in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%) insotit de argon (0.9%) si dioxid de carbon (0.035%). Restul este format din gaze rare (heliu, cripton, xenon) si hidrogen. Straturile inferioare ale atmosferei contin si ele vapori de apa. Insa in aer mai intalnim, chiar daca in cantitati infime, poluanti: oxid de sulf, azot, ozon, oxid de carbon, particule in suspensie, etc.

Acesti poluanti sunt emisi in atmosfera prin surse naturale (vulcani, vegetatie, eroziune, etc.) dar si antropice (transporturi, industrie, incalzire, agricultura, etc.). Transportati si transformati in anumite conditii meteorologice, acestia se regasesc la sol sub forma de depuneri uscate sau umede si expun omul si ecosistemul la un grad de poluare care depaseste uneori normele de poluare a aerului. Astfel, trebuie sa implementam anumite actiuni pentru a reduce nivelul emisiilor (reglementarea surselor si recomandari comportamentale) pe de o parte, iar pe de alta parte reducerea efectelor acestor poluanti, mai ales asupra sanatatii (recomandari sanitare).

Monitorizarea calităţii aerului presupune:Pregatirea planurilor si programelor de actiune pentru gestionarea calitatii aerului si reducerea emisiilor (ca facand parte din planul regional si planurile locale de actiune asupra mediului) Monitorizarea calitatii aerului, informarea autoritatilor si a publicului A se asigura de calitatea datelor (evaluarea sistemului de colectare, propunerea celor mai bune software-uri necesare, ...)

Page 2: Monitorizarea Calitatii Aerului

Calitatea aerului • Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce

favorizeaza transportul poluantilor in mediu. • Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii

populatiei si poate proveoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului.

• Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orase, precum si de transportul poluantilor la lunga distanta.

• Respectand criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeana, pe teritoriul României, in cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, au fost stabilite 11 aglomerari pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului, respectiv: Bucuresti, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Constanta, Braila - Galati, Iasi, Baia Mare, Cluj Napoca, Timisoara si Brasov si 8 zone pentru gestionarea calitatii aerului conform prevederilor OM nr. 745/2002.

Page 3: Monitorizarea Calitatii Aerului

Strategia nationala privind protectia atmosferei

• aprobata prin HG nr. 731/ 2004, consta în crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic.

Obiectivul general al strategiei este protejarea sanatatii oamenilor si a mediului înconjurator, iar principalele obiective sunt:

• mentinerea calitatii aerului înconjurator în zonele si aglomerarile în care aceasta se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

• îmbunatatirea calitatii aerului înconjurator acolo unde aceasta nu se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare;

• adoptarea masurilor necesare în scopul limitarii pâna la eliminare a efectelor negative asupra mediului (inclusiv în context transfrontier);

• îndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care România este parte si participarea la cooperarea internationala în domeniu.

Strategia implica derularea de actiuni la diferite niveluri de competenta si decizie a autoritatilor cu responsabilitati în domeniul protectiei atmosferei, în acest sens, fiind implicate urmatoarele autoritati publice centrale pentru: protectia mediului, industrie, sanatate, transport, administratie publica; autoritatile regionale si teritoriale pentru protectia mediului precum si primariile si consiliile locale.

Page 4: Monitorizarea Calitatii Aerului

Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei

• aprobat prin HG nr. 738/2004, stabileste masuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei. Realizarea actiunilor implica obligatii si din partea titularilor activitatilor care detin surse de emisie a poluantilor atmosferice.

Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului (SNEGICA)

• aprobat prin HG nr. 586/2004, are ca scop asigurarea cadrului organizatoric, institutional si legal de cooperare a autoritatilor si institutiilor publice cu competente în domeniul protectiei atmosferei si al evaluarii si gestionarii calitatii aerului pe teritoriul României.

SNEGICA cuprinde ca parti integrante, doua sisteme: • Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului (SNMCA)

si • Sistemul national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici (SNIEPA).

Informatiile furnizate de cele doua subsisteme SNMCA si SNIEPA sunt integrate de Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) în conformitate cu cerintele nationale si internationale în domeniul evaluarii si gestionarii calitatii aerului.

Page 5: Monitorizarea Calitatii Aerului

Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului

  Directive europene din domeniul calitatii aerului

Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului înconjurator (Directiva-cadru); Directiva Consiliului nr. 1999/30/EC privind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile în suspensie si plumbul din aerul înconjurator (Directiva fiica 1); Directiva 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul înconjurator (Directiva fiica 2); Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul înconjurator (Directiva fiica 3); Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurator (Directiva fiica 4); Directivele au fost transpuse în legislatia nationala printr-o serie de acte normative

Page 6: Monitorizarea Calitatii Aerului

• Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protectia atmosferei (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 633/6.12.2000)

• Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 773/4.12.2001)

• Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului în România (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 739/9.10.2002)

• Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurator (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 765/21.10.2002)

• Hotarârea Guvernului nr. 543/07.04.2004 privind elaborarea si punerea în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 393/4.05.2004)

• Hotarârea Guvernului nr. 586/15.04.2004 privind înfiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 389/3.05.2004)

• Hotarârea Guvernului nr. 731/14.05.2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 496/2.06.2004)

• Hotarârea Guvernului nr.738/14.05.2004 pentru aprobarea Planului national de actiune în domeniul protectiei atmosferei (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 476/27.05.2004)

• prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 316/11.05.2007)• Ordinul MMGA nr. 448/21.03.2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu,

mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurator (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 226/03.04.2007)

• Ordinul MMDD nr. 1095/2.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitarii informarii publicului (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 513/31.07.2007)

Page 7: Monitorizarea Calitatii Aerului

• Ordinul MMGA nr. 1273/14.12.2005 pentru aprobarea listelor rezultate din evaluare calitatii aerului pentru aglomerarea Bucuresti (publicat pe pagina de internet a APM Bucuresti, www.arpmb.ro)

• Ordinul MMGA nr. 1294/23.12.2005 pentru aprobarea listelor rezultate din evaluarea preliminara a calitatii aerului pentru Regiunea 1 Nord-Est Bacau, Regiunea 4 Sud-Vest Craiova si Regiunea 6 Nord-Vest Cluj (publicat pe pagina de internet a MMGA, www.mmediu.ro)

• Ordinul MMGA nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 56/24.01.2007)

• Ordinul MMGA nr. 27/10.01.2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 194/21.03.2007)

• Ordonanta de urgenta nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 153/2.03.2007)

• Hotarârea Guvernului nr. 210/28.02.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului (publicata în Monitorul Oficial cu numarul 187/19.03.2007)

• Ordinul MMGA nr. 346/12.03.2007 privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 1 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 316/11.05.2007)

• Ordinul MMGA nr. 348/12.03.2007 privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 316/11.05.2007)

• Ordinul MMGA nr. 349/12.03.2007 privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 4 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 316/11.05.2007)

• Ordinul MMGA nr. 351/12.03.2007 privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 6 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 324/15.05.2007)

• Ordinul MMGA nr. 352/12.03.2007 privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 7 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 316/11.05.2007)

• Ordinul MMGA nr. 448/21.03.2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurator (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 226/03.04.2007)

• Ordinul MMDD nr. 1095/2.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitarii informarii publicului (publicat în Monitorul Oficial cu numarul 513/31.07.2007)

Page 8: Monitorizarea Calitatii Aerului

Proiectarea şi obiectivele sistemului de monitorizare a calităţii aerului

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului este un subsistem al sistemului general de monitorizare a mediului. Monitorizarea calităţii aerului presupune o serie de acţiuni de observare şi măsurare cantitativă şi calitativă a unor indicatori ai stării aerului (cum ar fi concentraţii ale unor componente din aer). Sistemul de monitorizare permite obţinerea de date utile pentru identificarea rapidă a zonelor poluate şi pentru luarea de decizii strategice şi tactice de combatere a poluării şi de prevenire a acesteia.

În procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare a calităţii aerului se parcurg mai multe etape, unul din primii paşi fiind stabilirea obiectivelor.

Printre obiectivele principale ale unui sistem de monitorizare pot fi enumerate:

• supravegherea calităţii aerului în raport cu norme şi standarde prestabilite şi declanşarea alarmei în cazul depăşirii accidentale/ sistematice a normelor

• identificarea surselor de poluare

• stabilirea poluării de fond şi a tendinţelor de poluare

• predicţii pe termen scurt pentru prevenirea poluărilor cu efecte catastrofale

• evaluarea impactului de mediu a diferiţilor poluanţi

• evaluarea schimbării microclimatului sub influenţa poluării

• validarea modelelor analitice şi empirice ale dispersiei poluanţilor în aer

Page 9: Monitorizarea Calitatii Aerului

• Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare antropice. Monitorizarea poluării de fond este o problemă globală, importantă pentru a putea aprecia efectele pătrunderii poluanţilor în aerul curat al ecosferei (prin aer curat se poate înţelege actualmente doar aerul de la foarte mare altitudine sau cel de la nivelul solului dar situat la o foarte mare distanţă de centrele urbane sau industriale). Monitorizarea poluării regionale corespunde supravegherii aerului situat relativ departe de centrele urbane sau industriale, adică între poluarea de fond şi aerul poluat antropic.

• Poluarea de impact reprezintă poluarea produsă în zonele directe de impact al surselor de poluare antropice. Monitorizarea continuă a poluării de impact (locale) este necesară deoarece poluarea de impact afectează direct şi imediat lanţurile trofice şi sănătatea umană.

Monitorizarea poluării de fond, intermediare sau de impact se realizează prin reţele de supraveghere la nivel internaţional, naţional, regional sau local, care sunt interconectate sau se vor interconecta pentru schimbul de date şi pentru luarea de decizii la nivel global.

Page 10: Monitorizarea Calitatii Aerului

După stabilirea obiectivelor de monitorizare, în funcţie de nivelul reţelei de supraveghere, proiectarea presupune parcurgerea mai multor etape:

- stabilirea zonei de monitorizare- selectarea variabilelor (componentelor) care vor fi măsurate- stabilirea numărului de puncte de măsurare, a tipului acestor puncte (fix sau mobil)

precum şi localizarea punctelor de măsurare- alegerea şi instalarea instrumentaţiei (senzori, aparate) necesare - determinarea

frecvenţei de măsurare- stabilirea metodelor de analiză on-line sau off-line a probelor de aer- dezvoltarea subsistemelor de achiziţie, memorare, transmitere şi de introducere/

stocare a datelor- stabilirea unui sistem de analiză, prelucrare şi raportare a datelor,

Pentru implementarea corectă a tuturor acestor etape, sunt necesare o serie de informaţii referitoare la zona de monitorizare şi condiţiile de funcţionare a sistemului:

- localizarea geografică a zonei şi relieful- precizarea condiţiilor meteorologice ale zonei (vânt, umiditate, regim de precipitaţii etc.)- numărul şi tipul surselor de poluare cunoscute din zonă (surse fixe, mobile, punctiforme,

de suprafaţă, permanente, accidentale – posibile)- resurse umane şi financiare pentru implementarea sistemului.

Page 11: Monitorizarea Calitatii Aerului

În funcţie de obiectivele monitorizării, de resurse şi de integrarea într-un sistem global, sistemele de monitorizare pot fi dezvoltate folosind mai multe metode:

- metoda împărţirii pe zone: aria supusă monitorizării este împărţită pe zone relativ omogene (din punct de vedere al emisiilor poluante, topografiei, densităţii populaţiei); în aceste zone se măsoară variabilele specifice şi pe baza unui model de dispersie se evaluează impactul global. Pentru implementarea metodei sunt necesare staţii de măsurare în apropierea surselor industriale, lângă rutele cu trafic intens şi în zonele urbane din zonele respective;

- metoda statistică: se analizează corelaţiile în timp şi spaţiu ale datelor măsurate de către un număr minim de staţii de măsurare existente, care furnizează însă date precise;

- metoda grilei: se implementează un număr mare de puncte de măsurare, repartizate relativ uniform în aria supusă monitorizării;

- metoda analitică: staţiile de măsurare se amplasează în funcţie de localizarea punctelor de intensitate maximă a poluării, localizare furnizată de un model matematic al dispersiei poluanţilor în zona supusă monitorizării; această metodă se aplică în vecinătatea surselor de poluare, unde modelul are un grad mai mare de veridicitate;

- metoda empirică: se realizează măsurători pe un anumit traseu, stabilit de exemplu în funcţie de rutele de trafic auto intens dintr-o anumită zonă .

Page 12: Monitorizarea Calitatii Aerului

Puncte de măsurare, instrumentaţie şi variabile monitorizate. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului în România

Pentru buna funcţionare a unui sistem de monitorizare a calităţii aerului este esenţială stabilirea corectă a numărului şi localizării staţiilor sau punctelor de măsurare, precum şi alegerea corespunzătoare a variabilelor monitorizate.

Numărul punctelor de măsurare se determină în funcţie de tipul variabilei monitorizate şi de tipul sursei de poluare. De exemplu:

• Pentru dioxidul de azot, particule suspendate, benzen şi monoxid de carbon (caracteristice poluării liniare – trafic auto), sistemul trebuie să fie dotat cu fiecare cu mai multe puncte de măsurare în funcţie de populaţia din zona supusă monitorizării.

• Pentru monitorizarea poluării din vecinătatea unei surse punctiforme, staţionare, numărul de puncte de măsurare (sau de prelevare a probelor) se calculează în funcţie de poluanţi (exemplu dioxid de sulf, dioxid de azot, particule, plumb), de densităţile de emisie, de modelul de dispersie şi de riscul expunerii populaţiei.

• Pentru ozon se recomandă o amplasare a staţiilor în zonele suburbane şi rurale, în funcţie de densitatea populaţiilor şi de topografie.

Reţelele de monitorizare sunt alcătuite din punct de vedere tehnic din staţii de măsurare, sisteme de transport al probelor, laboratoare de analiză, sisteme de transmisie, de achiziţie şi de prelucrare a datelor. În cadrul fiecărei staţii de măsurare se găseşte instrumentaţia necesară prelevării probelor sau măsurării concentraţiilor şi altor parametri specifici.

Page 13: Monitorizarea Calitatii Aerului

În funcţie de tipul măsurătorilor efectuate (la sursă, în vecinătatea surselor de poluare sau în zonele rezidenţiale urbane sau rurale) se utilizează metode şi instrumentaţie specifică. În cazul măsurării la sursă se utilizează de regulă metode chimice semiautomate sau metode fizice automate (on-line). Printre cele mai utilizate aparate sunt analizoarele automate ale amestecului de gaze cu celule electrochimice şi senzori cu semiconductoare. Pentru măsurarea în vecinătatea sursei de poluare se folosesc senzori catalitici de gaze combustibile, senzori electrochimici de gaze toxice şi senzori de gaze cu raze infraroşii. Măsurarea în zonele rezidenţiale se realizează de regulă cu staţii mobile de măsurare, prevăzute cu aparate electronice sensibile care pot determina concentraţii mici ale poluanţilor în aer.

În Fig. 1este prezentată schema unui sistem de monitorizare locală a calităţii aerului din zona unei termocentrale. Staţiile şi punctele de măsurare sunt amplasate în funcţie de influenţa sursei punctiforme de poluare şi de dispersia poluanţilor.

Page 14: Monitorizarea Calitatii Aerului

Sistem de monitorizare a calităţii aerului în zona unei termocentrale şi conexiunile cu alte sisteme de monitorizare

Page 15: Monitorizarea Calitatii Aerului

• În România, sistemul de monitorizare a calităţii aerului oferă informaţii despre nivelul mai multor poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule suspendate, amoniac, hidrogen sulfurat etc. Măsurătorile stabilesc concentraţiile maxime şi minime ale acestor poluanţi în 24 de ore, frecvenţa depăşirii CMA (concentraţia maxim admisă) într-un interval de 24 de ore, concentraţia medie anuală.

• Măsurătorile sunt efectuate de regulă prin utilizarea unor probe manuale sau semiautomate, probe care sunt analizate prin metode chimice sau gravimetrice.

• Probele manuale se recoltează la fiecare 24 de ore, iar cele semiautomate la fiecare 3 ore. Există şi aşa-numitele probe de depunere care se efectuează lunar.

Page 16: Monitorizarea Calitatii Aerului

• Ca sisteme de monitorizare se implementează subsistemele GEMS-Ro (Global Environment System – Romania) şi IGMB-Ro (Integrated Global Background Monitoring – Romania) pentru calitatea aerului. În prezent, în cadrul GEMS-Ro funcţionează peste 50 de staţii unde se determină concentraţiile de dioxid de carbon, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat, particule sedimentabile, radionuclizi etc. Reţeaua este în subordinea Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, iar datele sunt stocate şi prelucrate la Institutul de Cercetare şi Inginerie a Mediului.

• Din punct de vedere al tipului de monitorizare, în România se realizează supravegherea poluării de fond (staţii localizate la Bran, Rarău, Parâng, Semenic etc.), supravegherea poluării regionale, precum şi supravegherea poluării de impact în zonele industriale şi urbane.

Page 17: Monitorizarea Calitatii Aerului

Exemplu de sistem de monitorizare a calităţii aerului în zonele cu trafic intens

  

NIVELUL LOCAL:

- 2 subsisteme locale de măsură şi afişare (SLA) a temperaturii si a concentraţiilor de gaze poluante CO, NO2, SO2, cu posibilităţi locale de configurare;

- suport de comunicaţii prin GSM/SMS/GPRS.

 

 NIVELUL CENTRAL:

- dispecer de comunicaţii de date pentru configurarea la distanta a subsistemelor locale, dispecerizarea centralizată a parametrilor de mediu, gestionarea mesajelor text;

- dispecer de prelucrări de date pentru calculul concentraţiilor medii pe perioade standard de timp, vizualizări de date;

- site-uri web cu acces liber pentru informare on-line privind nivelul de poluare urbană în punctele monitorizate, cu o zona restricţionată pentru accesul autorităţilor locale;

- baze de date de configurări de sistem, valori măsurate, valori calculate, valori de referinţă, mesaje text;

- rapoarte.

Page 18: Monitorizarea Calitatii Aerului

Schema sistemului

Page 19: Monitorizarea Calitatii Aerului

Nivelul local cuprinde:• 3 afişaje SIGN pentru informarea

publicului;• unitate centrală de achiziţie şi

comunicaţii de date, cu tastatură şi afişor LCD pentru setări şi testări locale;

• traductori de mediu pentru temperatură, CO, NO2, SO2;

• modemuri GSM pentru comunicaţii de date;

• aplicaţie de achiziţie locală de date, comunicaţii de date, comenzi afişor:_ achiziţie date de la senzorii de mediu;_ afişare locală parametrii de mediu monitorizaţi;_ transmitere la Dispecerat a concentraţiilor medii, în urma unei interogări a acestuia;_ afişare locală a mesajelor primite de la postul central;_ afişare locală a mesajelor primite de la alte puncte de măsură;_ meniu de setări şi teste.

Afişaj local SIGN

Page 20: Monitorizarea Calitatii Aerului

Staţii de lucru:

_ Windows 2000 Professional/XP;

_ Microsoft Internet Explorer 6.0.

Servere:

_ Windows 2000 Server/ Windows 2003;

_ Server web Microsoft Internet Information Services (IIS);

_ Server de baze de date Microsoft SQL Server 2000/2005 cu Reporting services;

_ Microsoft .NET Framework 1.1/2.0;

_ Software antivirus cu componenta de firewall.

 

Software:

_ dispecer de comunicatii de date “Monitor GSM TRAFICPOL”;

_ dispecer prelucrari de date “TRAFFICPOLLWEB”;

_ site web “TRAFFICPOLL ONLINE”;

_ site mobil;

_ baze de date, proceduri stocate;

_ rapoarte;

_ aplicaţie pentru trimitere de buletine informative prin email “newslettermailer”. 

Page 21: Monitorizarea Calitatii Aerului

Calitatea aerului este urmarita pe urmatoarele segmente:

Aer, Pulberi sedimentabile(depuneri), Pulberi in suspensie, Precipitatii. Frecventa analizelor: zilnice, saptamanale,bilunare,

lunare.

Page 22: Monitorizarea Calitatii Aerului

Amplasarea punctelor de monitorizare a calităţii aerului în oraşul PloieştiReţeaua de monitorizare cuprinde un număr de 5 puncte fixe de control :

I. Calitatea aerului

A.Reţeaua manuală

1 - Gara de sud;

2 – UPG Ploieşti;

3 - Prefectura;

4 - Complex Nord;

5 - Gara de Vest.

Prelevarea se face pe o perioadă de 24 h, în regim manual.• Indicatori urmăriţi : NH3, pulberi sedimentabile.• Condiţiile meteorologice caracteristice lunii unei luni calendaristice au evidenţiat

următoarele aspecte:• - temperatura: media lunii a fost de ……C;• - presiunea atmosferică ( barr ): minima lunii a fost …. maxima de …..

• Pulberi sedimentabile – evoluţia valorilor lunare

Page 23: Monitorizarea Calitatii Aerului

Calitatea aerului în judeţul Prahova este monitorizată prin măsurători continue în trei staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.

Rezultatele înregistrate în luna martie sunt prezentate în tabelele şi graficele de mai jos şi sunt raportate la valorile limită prevăzute în OM 592/2002.

Staţia Poieşti 1- staţie de tip urban este amplasată în oraşul Ploieşti – parc Prefectură. Acest tip de staţie:- evaluează influenţa activităţii umane din zona centrală a municipiului asupra calităţii aerului;- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km;- poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM 2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);- începând cu luna februarie 2009 se monitorizează şi amoniacul.

Page 24: Monitorizarea Calitatii Aerului

Tabel B.1. Valori medii lunare, minime şi maxime orare STAŢIA PLOIEŞTI 1.

Poluant UM Medie lunară Minima MaximaSO2 μg/mc 8,14 1,47 240,54NO μg/mc 7,89 0,96 87,84NO2 μg/mc 15,45 0,5 86,42NOx μg/mc 27,25 6,95 188,88CO mg/mc 0,23 0,03 1,98O3 μg/mc 34,94 3,88 71,13NH3 μg/mc 10,31 0,16 42,64Benzen μg/mc 1,88 0,08 9,10PM2,5 μg/mc 18,0 1,0 92,0

Page 25: Monitorizarea Calitatii Aerului

Staţia PLOIEŞTI 2 - staţie de tip industrial, este amplasată în oraşul Ploieşti – cartier Gara Sud.

Staţiile de tip industrial:

- evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului asupra calităţii aerului;

- raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km;

- poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), amoniac (NH3), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);