of 33 /33
Molia lunii Corabia fusese construită după cele mai riguroase baremuri ale meşteşugarului de pe Sirene, ceea ce pentru ochiul omenesc însemna perfecţiunea absolută. Între blănile din lemn întunecat şi ceruit nu se zărea nicio îmbinare; singurele elemente de fixare erau niturile crestate, făcute din platină lustruită. Privită în ansamblu, corabia era impunătoare, din grinzi masive, fermă şi sigură ca şi ţărmul însuşi, fără a fi totuşi mătăhăloasă. Prora era arcuită precum pieptul unei lebede, etrava i se înălţa falnică, aplecându-se apoi înainte pentru a susţine un felinar din fier. Uşile erau sculptate din plăci de lemn negru, cu vinişoare verzi; Ferestrele erau alcătuite din mai multe pătrăţele de mică roşie, albastră, violetă şi verde. Prora era folosită pentru locuinţele şi dependinţele sclavilor; la mijlocul corabiei se aflau două cabine de dormit, un salon şi o sufragerie, care dădeau pe puntea de observaţie de la pupa. Corabia era locuinţa lui Edwer Thissell, însă posesia ei nu-i aducea nici plăcere, nici mândrie. Corabia se ponosise. Covoarele se scămoşaseră; panourile sculptate se ciobiseră; felinarul etravei era acoperit de rugină. Cu şaptezeci de ani în urmă, acceptând corabia, primul ei proprietar îl onorase pe constructor şi fusese onorat la rândul său; tranzacţia (deoarece acţiunea respectivă reprezenta mult mai mult decât o simplă luare în posesie) sporise reputaţia celor doi. Timpurile acelea erau de mult apuse; acum, locuinţa nu mai evoca strălucirea. Edwer Thissell, locuitor al Sirenei de numai trei luni, recunoştea lucrul acesta, dar nu putea interveni cu nimic; locuinţa fusese cea mai bună pe care o putuse obţine. Stătea pe puntea pupa, exersând la ganga, un instrument asemănător ţiterei, dar nu mai mare decât palma lui. La o sută de metri de ţărm, valurile izbeau linia albă a plajei; mai în spate se înălţa jungla, cu siluetele negre ale dealurilor stâncoase profilate pe cer. Deasupra, Mireille strălucea albă şi înceţoşată, ca printr-o pânză de păianjen; suprafaţa oceanului părea un lac liniştit, acoperit de sidef. Peisajul îi devenise familiar, nu însă atât de plictisitor precum ganga, la care exersa de două ore, zdrăngănind gamele sireniene, formând acorduri şi trecând prin secvenţele simple. Lăsă ganga şi luă zachinko, o cutiuţă cu clape, la care se cânta cu mâna dreaptă. Apăsând clapele, aerul circula prin tuburile

Molia lunii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

SF, Povestire

Text of Molia lunii

Molia lunii

Corabia fusese construit dup cele mai riguroase baremuri ale meteugarului de pe Sirene, ceea ce pentru ochiul omenesc nsemna perfeciunea absolut. ntre blnile din lemn ntunecat i ceruit nu se zrea nicio mbinare; singurele elemente de fixare erau niturile crestate, fcute din platin lustruit. Privit n ansamblu, corabia era impuntoare, din grinzi masive, ferm i sigur ca i rmul nsui, fr a fi totui mthloas. Prora era arcuit precum pieptul unei lebede, etrava i se nla falnic, aplecndu-se apoi nainte pentru a susine un felinar din fier. Uile erau sculptate din plci de lemn negru, cu vinioare verzi; Ferestrele erau alctuite din mai multe ptrele de mic roie, albastr, violet i verde. Prora era folosit pentru locuinele i dependinele sclavilor; la mijlocul corabiei se aflau dou cabine de dormit, un salon i o sufragerie, care ddeau pe puntea de observaie de la pupa.Corabia era locuina lui Edwer Thissell, ns posesia ei nu-i aducea nici plcere, nici mndrie. Corabia se ponosise. Covoarele se scmoaser; panourile sculptate se ciobiser; felinarul etravei era acoperit de rugin. Cu aptezeci de ani n urm, acceptnd corabia, primul ei proprietar l onorase pe constructor i fusese onorat la rndul su; tranzacia (deoarece aciunea respectiv reprezenta mult mai mult dect o simpl luare n posesie) sporise reputaia celor doi. Timpurile acelea erau de mult apuse; acum, locuina nu mai evoca strlucirea. Edwer Thissell, locuitor al Sirenei de numai trei luni, recunotea lucrul acesta, dar nu putea interveni cu nimic; locuina fusese cea mai bun pe care o putuse obine. Sttea pe puntea pupa, exersnd la ganga, un instrument asemntor iterei, dar nu mai mare dect palma lui. La o sut de metri de rm, valurile izbeau linia alb a plajei; mai n spate se nla jungla, cu siluetele negre ale dealurilor stncoase profilate pe cer. Deasupra, Mireille strlucea alb i nceoat, ca printr-o pnz de pianjen; suprafaa oceanului prea un lac linitit, acoperit de sidef. Peisajul i devenise familiar, nu ns att de plictisitor precum ganga, la care exersa de dou ore, zdrngnind gamele sireniene, formnd acorduri i trecnd prin secvenele simple. Ls ganga i lu zachinko, o cutiu cu clape, la care se cnta cu mna dreapt. Apsnd clapele, aerul circula prin tuburile interioare, revenind la clape i producnd un sunet ca cel de concertin. Thissell execut cu rapiditate o duzin de game, fcnd doar puine greeli. Dintre cele ase instrumente pe care se apucase s le studieze, zachinko i se prea cel mai puin recalcitrant (exceptnd, bineneles, hymerkinul, instrumentul din lemn i pietricele care pocnea, trosnea i zngnea, i care era folosit exclusiv cu sclavii).Thissell mai exers vreo zece minute, apoi ls zachinko. i scutur braele, frecndu-i degetele care-l dureau. De cnd sosise pe planet, fiecare clip liber era dedicat instrumentelor: hymerkin, ganga, zachinko, kiv, strapan i gomapard. Exersase game n nousprezece chei i patru tonaliti, nenumrate acorduri i intervale nenchipuite pe Planeta Mam. Triluri, arpegii, legatouri, clic-stopuri i nazalizri; amortizri i creteri ale sunetelor secundare; vibrato sau ltrturi; concaviti i convexiti. Exersase cu o srguin i struin din care concepia lui iniial asupra muzicii ca surs de plcere dispruse de mult. Privindu-i instrumentele, Thissell abia i reprim dorina de-a le zvrli pe toate ase n Titanic.Se ridic, travers salonul i sufrageria, apoi, de-a lungul unui coridor, trecu dincolo de cambuz, pe puntea prova. Se aplec peste parapet, privind n jos, la arcurile subacvatice, unde Toby i Rex, sclavii, nhmau petii pentru cltoria sptmnal la Fan, doisprezece kilometri spre nord. Cel mai tnr pete, jucu sau mai capricios, plonj. Gura lui neagr acoperit de spum se ivi la suprafaa apei, i Thissell, privind-o, ncerc o nelinite ciudat: petele nu purta masc!Thissell rse jenat, pipindu-i propria masc: Molia Lunii. Fr discuie, se adaptase Sirenei. O etap semnificativ fusese atins n momentul n care l ocase vederea unui chip de pete nemascat.Petii erau, n sfrit, nhmai; Toby i Rex urcar la bord, cu trupurile roii strlucind i mtile din estur neagr lipite de fee. Ridicar ancora, ignorndu-l pe Thissell. Hurile se ntinser i corabia porni spre nord.Revenind pe puntea pupa, Thissell ridic strapanul o cutie circular, cu un diametru de douzeci de centimetri. De la o proeminen central plecau patruzeci i ase de corzi pn pe circumferin, unde se legau de un clopoel sau trianglu. Cnd ciupeai corzile, clopoeii sunau iar cnd zngneai strunele instrumentul scotea un sunet metalic. Dac era folosit cu pricepere, disonanele ascuite produceau un efect expresiv; ntr-o mn de ageamiu, rezultatele erau mai puin fericite, aducnd cu un noian de zgomote haotice. Strapanul era instrumentul cel mai deficitar al lui Thissell, aa nct exers concentrat tot timpul cltoriei.Corabia se apropiase de oraul plutitor. Hamurile slbir i vasul acost la o dan. De-a lungul cheiului, o mulime de pierde-var cntreau i examinau fiecare aspect al corabiei, sclavii i pe Thissell. nc neacomodat cu inspecia aceea ptrunztoare, gsi ritualul nelinititor, amplificat de imobilitatea mtilor. Urcnd scara spre chei, i potrivi incontient propria lui masc.Un sclav se ridic, i atinse cu degetele fruntea acoperit cu estura neagr i cnt o fraz interogativ, pe trei tonuri.Este posibil ca Molia Lunii dinaintea mea s reprezinte identitatea lui Ser Edward Thissell?Thissell ciocni cu degetele hymerkinul ce-i atrna la cingtoare i cnt:Eu sunt Edward Thissell.Am fost onorat cu ncredere, cnt sclavul. Trei zile, din zori pn-n amurg, am ateptat pe chei; trei nopi din amurg pn-n zori, m-am ghemuit pe o plut, sub acelai chei, ascultnd paii Oamenilor Nopii. n sfrit, zresc masca lui Ser Thissell.Thissell ncerc un zngnit impacientat la hymerkin.Care e natura acestei ncrederi?Sunt purttorul unui mesaj, Ser Thissell. V este adresat.Thissell ntinse mna stng, cntnd cu dreapta la hymerkin:D-mi mesajul.ndat, Ser Thissell.Mesajul purta o adres cu litere mari:COMUNICARE EXTREM DE URGENT.Thissell rupse plicul. Textul era semnat de Castel Cromartin, eful executiv al poliiei interplanetare; dup saluturile formale, urma:ABSOLUT URGENT executarea urmtoarelor dispoziii. La bordul lui Carina Cruzeiro, destinaia Fan, ziua sosirii 10 ianuarie T.U., se afl periculosul asasin Haxo Angmark. Va fi ateptat la sosire mpreun cu autoritile, pentru a fi reinut i ncarcerat. Dispoziiile trebuie ndeplinite exact. Nu se accept eec.ATENIE! Haxo Angmark este extrem de periculos. Dac se opune arestrii, va fi omort fr ezitare.Thissell privi ngrozit mesajul. Venind n Fan drept Consul Reprezentant, nu se ateptase la aa ceva; simea c n-are competena necesar neutralizrii unui asasin. Gnditor, i frec obrazul cenuiu al mtii. Totui, situaia nu era chiar disperat: Esteban Rolver, directorul portului spaial, avea, cu siguran, s coopereze oferindu-i poate chiar un pluton de sclavi.Cu sperana renscnd, Thissell reciti mesajul. 10 ianuarie Timp Universal. Consult un calendar de conversie. Se gsea n cea de-a patruzecea zi din anotimpul Nectarului Amar... Cobor degetul n josul unei coloane de date i se opri. 10 ianuarie nsemna astzi.Un uruit ndeprtat i atrase atenia. Prin cea se zrea o form ntunecat cobornd: lepul care revenea de pe Carina Cruzeiro.Thissell mai citi o dat textul, ridic ochii i privi lepul. La bordul lui se afla pesemne Haxo Angmark. Peste cinci minute avea s coboare pe solul Sirenei. Formalitile de mbarcare aveau s-l rein cel mult douzeci de minute. Cmpul de asolizare se gsea la o deprtare de doi kilometri, legtura cu Fan fiind asigurat de un drumeag ce erpuia printre dealuri.Se ntoarse ctre sclav.Cnd a sosit mesajul?Sclavul se aplec nainte rbdtor. Thissell i reformul ntrebarea, cntnd n pocnetele hymerkinului.Mesajul acesta; de ct vreme te bucuri de onoarea de a-l pstra?Lungi zile am ateptat pe chei, cnt sclavul, cobornd de pe plut doar la sosirea amurgului. Acum, rbdarea mi-este rspltit. M aflu n faa lui Ser Thissell.Thissell se rsuci furios. Sirenieni incapabili i incompeteni! De ce nu-i aduseser mesajul pe corabie? Douzeci i cinci de minute... acum numai douzeci i dou.Se opri pe esplanad, privind n stnga i n dreapta, spernd ntr-un miracol: vreun transport aerian care s-l duc la portul spaial unde, cu ajutorul lui Rolver, Haxo Angmark mai putea fi nc oprit. Sau, i mai bine: un al doilea mesaj care s-l anuleze pe primul. Ceva, orice... ns pe Sirene nu puteau fi gsite aparate de zbor i nici un alt mesaj nu apru.De-a curmeziul esplanadei se ridica un ir de cldiri din piatr i fier, impenetrabile pentru Oamenii Nopii. Una dintre cldiri era ocupat de un grjdar i Thissell zri un brbat purtnd o masc splendid din perle i argint, clrind unul din animalele sireniene, att de asemntoare oprlelor.Se arunc nainte. Mai era timp: cu puin noroc, l-ar fi putut opri pe Haxo Angmark. Travers grbit esplanada.Grjdarul sttea n faa ieslelor, privindu-i preocupat animalele, curindu-le de solzi sau gonind insectele. Erau om, cu picioare masive, corpuri groase i capete prelungi. Din caninii lor, curbai i alungii artificial, atrnau inele de aur; solzii fuseser zugrvii n modele geometrice: purpuriu i verde, portocaliu i negru, rou i albastru, cafeniu i roz, galben i argintiu.Thissell se opri gfind n faa grjdarului. i cut kivul, apoi ezit. Putea aceasta s fie considerat o ntlnire ntmpltoare? Poate zachinko? Totui, expunerea nevoilor sale nu prea a necesita o introducere formal. Poate c totui kivul. Atinse o strun, dar din greeal se descoperi cntnd la ganga. Pe sub masc, Thissell ncerc o grimas de scuz; relaiile sale cu grjdarul nu puteau fi aezate pe un fundament de intimitate. Sper ca individul s fie un tip nelegtor i, oricum, graba lui nu-i permitea s aleag instrumentul cel mai potrivit. Ciupi o alt strun i cnt pe ct de bine i permiteau agitaia, rsuflarea ntretiat i lipsa de talent:Ser grjdar, am urgent nevoie de un animal iute. Permite-mi s-mi aleg din herghelia ta.Sirenianul purta o masc extrem de complex, pe care Thissell nu o putuse identifica: o combinaie de esturi cafenie lucioas i piele cenuie ncreit, iar sus, pe frunte, dou sfere verzi cu stacojiu, mprite meticulos ca nite ochi de insect. l privi ndelung pe Thissell apoi, ostentativ, i cut stimicul, executnd o suit superb de acorduri care-l lsar pe Thissell cu gura cscat. Apoi cnt:Ser Molie de Lun, m tem c armsarii mei sunt nepotrivii pentru o persoan de distincia ta.Thissell, plin de sinceritate, continu la ganga:Nici vorb, nici vorb; mi se par potrivii. Sunt foarte grbit i l-a accepta pe oricare.Grjdarul execut o cascad de crescendouri.Ser Molie de Lun, cnt el, armsarii sunt bolnavi i murdari. Sunt flatat c-i consideri adecvai pentru folosina ta. Nu pot accepta meritul acestei ncrederi. i..., schimbnd instrumentele emise un zngnit rece din krodatch, ...m tem c nu-mi mai recunosc vechiul prieten sau tovarul din ghild care m-a acostat att de familiar cu ganga.nelesul era limpede. Thissell nu avea s primeasc niciun armsar. Se ntoarse i ncepu s alerge spre cmpul de asolizare. n urma lui rsun clinchetul unui hymerkin: grjdarul i chema sclavii sau i btea joc de el. Thissell nu se mai opri s afle.

***Fostul Consul Reprezentativ al Planetei Mam pe Sirene fusese ucis n Zundar. Mascat ca Apa, acostase o fat care arbora o Atitudine Echinocial. Pentru aceast impolitee, fusese decapitat de ctre un Demiurg Rou, un Spirit al Soarelui i o Viespe Vrjit. Thissell, care abia absolvise institutul, fusese desemnat succesor i i se acordaser trei zile de pregtire ca pe o provocare. nvase limbajul sirenian prin tehnici subcerebrale i l gsise accesibil. Dup aceea, n Revista Antropologiei Universale, citise:Populaia de pe litoralul Titanicului este extrem de individualist, posibil ca un rspuns la mediul generos, care nu impune activiti comune. Limbajul, reflectnd aceast trstur, exprim starea individului, sentimentele sale n faa unei situaii existente. Informaia efectiv este privit ca un fenomen nsoitor, secundar. Limbajul este cntat n acompaniamentul unor mici instrumente. Rezultatul este stabilirea cu dificultate a faptelor relatate de un btina din Fan sau din oraul interzis, Zundar. Poi fi rspltit cu arii elegante i cu demonstraii de o uluitoare virtuozitate, executate la unul sau altul dintre instrumente. Vizitatorul acestei lumi fascinante, n cazul n care nu-i este indiferent dac este tratat cu dispreul cel mai desvrit, trebuie s nvee exprimarea dup moda local.Thissell i fcuse o nsemnare n carnet: De fcut rost de instrumente muzicale, plus instruciuni de folosire. Continu s citeasc:n tot timpul anului, exist o abunden, ca s nu spunem exces, de hran, iar clima este blnd. Cu o rezerv de natur rasial i un timp liber aproape nelimitat, populaia se ocup de rafinamente. Labirinturi i minuii n toate obiectele; construcia de corbii, pline de rococouri, aa cum sunt panourile sculptate; simbolismul complex, exemplificat cel mai bine de ctre mtile purtate de toi localnicii; limbajul complicat, pe jumtate muzical, care exprim admirabil sentimente subtile i emoii; i, mai presus de orice, fantastica complexitate a relaiilor dintre membrii societii. Prestigiu, personalitate, reputaie, glorie: cuvntul sirenian este strakh. Fiecare individ are un strakh caracteristic, care decide dac atunci cnd are nevoie de o corabie, i va putea permite un palat plutitor, mpodobit cu nestemate, felinare din alabastru, mozaicuri din pene de pun i lemn sculptat, sau va ajunge ntr-o cocioab prsit pe o plut. Pe Sirene nu exist un mijloc de schimb; unica moned existent este strakhul.Thissell i frec brbia i urm.Mtile sunt purtate permanent, conform concepiei c omul nu poate fi forat s foloseasc ceva asupra cruia au acionat factori pe care nu-i poate controla; el trebuie s aib posibilitatea s aleag chipul ce se potrivete strakhului su. n zonele civilizate de pe Sirene, adic litoralul Titanicului, un om nu-i arat faa niciodat; acesta este secretul su personal.Jocurile de noroc sunt necunoscute pe Sirene; ar fi penibil pentru sirenieni s obin un avantaj oarecare altfel dect prin intermediul strakhului. Cuvntul noroc nu are corespondent n limbajul sirenian.Thissell fcuse o alt nsemnare: De obinut o masc. De la muzeu? Ghilda actorilor?Sfrise articolul, se grbise s termine mpachetatul bagajelor i n ziua urmtoare se mbarcase pe Robert Astroguard pentru prima etap a cltoriei spre Sirene.lepul cobora deasupra portului; un disc de topaz izolat ntre colinele negre, verzi i purpurii. Naveta ateriz i Edwer Thissell cobor. Fu ntmpinat de Esteban Rolver, reprezentantul local pentru Ci Spaiale. Rolver i ridic minile, retrgndu-se.Masca ta! strig el cu vocea necat. Unde i-e masca?Thissell o ridic, artnd-o.Nu eram sigur dac...Pune-o, rosti Rolver ntorcndu-se. Purta o masc din lemn lcuit albastru, combinat cu o estur verde-cenuie. Pe obraji avea nite epi negri, iar sub brbie atrna un ciucure alb cu negru, ansamblul crend impresia unei personaliti sardonice.Thissell i puse masca, nehotrt dac s glumeasc asupra incidentului sau s menin o rezerv potrivit cu demnitatea funciei lui.Ai pus-o? ntreb Rolver peste umr.Thissell ncuviin i Rolver se ntoarse.Masca i ascundea expresia feei dar, incontient, atinse cu mna o legtur de chei, atrnat de old. Instrumentul scoase un sunet de surpriz i consternare politicoas.Nu poi purta aceast masc, cnt Rolver. De fapt... de unde o ai?E copia unei mti aflate la muzeul Persepolis, declar Thissell nepat. Sunt convins c e autentic.Rolver ncuviin, masca lui fiind parc i mai diabolic.E destul de autentic. Este o variant a tipului cunoscut sub numele de Dragonul nvingtor i e purtat la ocazii speciale de ctre persoane cu un prestigiu imens: prini, eroi, conductori de ghild sau muzicieni celebri.N-am tiut...O s nvei cu timpul, gesticul Rolver nelegtor. De pild, masca mea. Astzi port Pasrea Iezerului. Aa ceva poart persoane de prestigiu minim, ca tine, ca mine, ca oricare alt strin de aceast lume.Ciudat, spuse Thissell n timp ce traversau cmpul ctre o cldire joas din beton. nelesesem c poi purta orice masc doreti.Bineneles, fcu Rover. Poi purta orice masc doreti, dac-i d mna. De exemplu, Pasrea Iezerului. O port pentru a arta c nu pretind nimic. Nu dein nelepciune, ferocitate, abilitate, muzicalitate, cruzime sau oricare alt virtute sirenian.Ce s-ar fi ntmplat, insist Thissell, dac a fi mers cu masca asta pe strzile Zundarului?Rolver rse nbuit sub masc:Dac ai fi mers pe cheiurile din Zundar, cci nu exist strzi, cu indiferent ce masc, ai fi fost ucis n mai puin de o or. Asta i s-a ntmplat lui Benko, predecesorul tu. N-a tiut cum s se poarte. Nimeni dintre cei care nu aparin acestei lumi nu tie cum s se poarte. n Fan suntem tolerai, ct vreme rmnem n cas. Dar cu nsemnele pe care le pori, n-ai putea nici mcar s te plimbi. Cineva purtnd arpele Focului sau Spiriduul Tunetului, astea sunt mti, nelegi, o s te interpeleze. Va cnta la krodatch i, dac nu vei reui s ii pasul cu miestria lui cntnd la skarany, un instrument drcesc, o s-i cnte cu hymerkinul, instrumentul folosit cu sclavii. Asta este ultima expresie a dispreului. Sau o s-i sune gongul de duel i te va ataca.Nu tiam c cei de-aici sunt att de irascibili, spuse Thissell.Rolver deschise ua masiv, din oel, a biroului su.i n nghesuiala din Polypolis, fcu el, se petrec unele lucruri despre care nu poi vorbi cu uurin.E adevrat, ncuviin Thissell. Privi n jurul su. Pentru ce attea msuri de siguran? Betonul, oelul?Protecie mpotriva slbaticilor, rspunse Rolver. Noaptea, coboar din muni, fur ce gsesc i omoar pe oricine aflat pe rm. Deschise ua unui dulap i lu o masc: Uite. Folosete Molia Lunii. N-o s-i aduc necazuri.Puin entuziast, Thissell inspect masca. Era fcut dintr-o blan ca de oarece; de fiecare parte a gurii se afla cte un smoc de pr, iar pe frunte o pereche de antene de forma unor pene. Pe tmple se gseau panglici albe de mtase, iar sub ochi nite creuri roii, crend un aspect lugubru i n acelai timp comic.Masca indic vreun semn de prestigiu? ntreb Thissell.Nu cine tie ce.La urma urmei sunt Consul Reprezentant. Sunt trimisul Planetei Mam, o sut de milioane de oameni...Dac Planeta Mam dorete ca reprezentantul ei s poarte masca Dragonului nvingtor, ar trebui s trimit tipul respectiv de om.neleg, opti Thissell. Dac trebuie...Politicos, Rolver i feri privirea n timp ce Thissell i scoase masca i i puse Molia Lunii.Cred c o s pot gsi ceva mai potrivit n vreo dughean, relu Thissell. Mi s-a spus c n-ai dect s intri i s iei ce ai nevoie; aa este?Rolver l privi binevoitor.Masca asta, cel puin deocamdat, e extrem de potrivit. i e destul de important de tiut c nu trebuie s iei nimic din prvlii, dac nu cunoti valoarea strakh a lucrului respectiv. Proprietarul pierde din prestigiu dac o persoan cu un strakh modest i permite s-i ia din lucrurile sale de valoare.Nu mi s-a pomenit nimic despre asta! scutur Thissell exasperat din cap. tiam, bineneles, despre mti i despre artitii meteugari, de insistena asta asupra prestigiului strakh sau cum i se zice...Nu-i nimic, fcu Rolver. ntr-un an sau doi o s nvei s te descurci. Bnuiesc c vorbeti limba, nu?Da, desigur c da.i la ce instrument cni?Bine... de fapt am neles c orice instrument mic e potrivit sau c a putea pur i simplu s cnt din voce.Complet greit. Numai sclavii cnt fr acompaniament. i sugerez s ncepi s nvei ct de curnd posibil urmtoarele instrumente: hymerkinul pentru sclavii ti. Ganga pentru conversaiile cu intimii sau pentru cei cu un strakh mai modest dect al tu. Kiv pentru interpelri ocazionale, politicoase. Zachinko pentru conversaii i mai formale. Strapan i krodatch pentru inferiorii ti sociali sau pentru a insulta pe cineva. Gomapard sau double-kamanthil pentru ceremoniale. Medit puin: crebarinul, flautul cu ap i slobo sunt i ele extrem de folosite, dar poate c e mai bine s le nvei nti pe celelalte. Cel puin o s posezi un mijloc rudimentar de conversaie.Exagerezi, rosti Thissell. Sau glumeti?Rolver rse cu poft.Deloc. Pentru nceput, ai nevoie de o corabie-locuin. Apoi vei dori sclavi.

***Rolver l conduse pe Thissell de la portul spaial spre cheiurile din Fan: o cltorie de o or i jumtate de-a lungul unei poteci ncnttoare, pe sub arbori uriai, ncrcai cu fructe, psti de cereale i pungi cu suc de zahr.Actualmente, i explic Rolver, n Fan se afl numai patru oameni care nu sunt btinai, incluzndu-te pe tine. Mergem acum la Welibus, agentul nostru comercial. Cred c are o corabie veche, pe care i-o poate lsa pentru folosin.Cornely Welibus se afla de cincisprezece ani n Fan i ctigase suficient strakh pentru a-i purta cu autoritate masca: Vntul Sudului. Era un disc azuriu, ncrustat cu lapis lazuli, nconjurai de o panglic strlucitoare din piele de arpe. Generos i mult mai cordial dect Rolver, i drui lui Thissell corabia i, n plus, un set de instrumente muzicale i doi sclavi.Stnjenit, Thissell bolborosi ceva despre plat, dar Welibus l opri cu un gest larg.Dragul meu, aici e Sirene. Asemenea lucruri nu cost nimic.Dar o corabie...O s fiu sincer, Ser Thissell, cnt Welibus curtenitor la kiv. Corabia e veche i cam ponosit. Nu-mi pot permite s o folosesc; mi-ar scdea din prestigiu. O melodie plin de gingie i acompania cuvintele. Deocamdat, prestigiul nu trebuie s te preocupe. Ai nevoie de un adpost, confort i siguran n faa Oamenilor Nopii.Oamenii Nopii?Canibalii care bntuie rmul dup cderea ntunericului.Ah, da. Ser Rolver a pomenit de ei.Nite lucruri oribile. N-o s discutm despre ele. Din kiv susur un tril: Acum, despre sclavi. Gnditor, i atinse masca cu un deget. Rex i Toby o s-i fie supui. Ridic vocea, zngnind iute din Kymerkin: Avan esx trobu!Apru o sclav, purtnd panglici de estur roz i o masc neagr pe care scnteiau perle false.Fascu etz Rex ae Toby.Rex i Toby se ivir, purtnd veste rocate i mti negre. Welibus li se adres, clinchenind la hymerkin, ntiinndu-i despre noul lor stpn, precum i despre rentoarcerea n insulele natale. Sclavii se prosternar naintea lui Thissell, cntndu-i umil servitutea. Thissell rse nervos i ncerc o fraz n sirenian:Mergei pe corabie, curii-o i aducei mncare.Toby i Rex privir inexpresiv prin gurile mtilor. Welibus repet ordinul n acompaniament de hymerkin. Sclavii se nclinar i plecar.Thissell privi ngrozit instrumentele muzicale.N-am nici cea mai mic idee cum o s nv s cnt la ele.Welibus se ntoarse ctre Rolver:Ce-ai zice de Kershaul? Ar putea fi convins s-l iniieze pe Ser Thissell?S-ar putea s accepte, ncuviin Rolver.Cine este Kershaul? ntreb Thissell.Cel de-al treilea membru al grupului nostru de expatriai, rspunse Welibus, un antropolog. Ai citit Splendidul Zundar? Ritualurile sireniene? Cei fr de chipuri? Nu? Pcat. Sunt lucrri excelente. Kershaul are un mare prestigiu i bnuiesc c, din cnd n cnd, viziteaz Zundarul. Poart o Buh de Peter, uneori un Cltor prin Stele, ba chiar Judectorul nelept.Acum are un arpe Ecuatorial, rosti Rolver. Varianta cu coli aurii.ntr-adevr? se minun Welibus. Oricum, o merit. Este realmente un prieten minunat, continu el apsnd gnditor clapele zachinkoului.

***Trecur trei luni. Sub tutela lui Mathew Kershaul, Thissell nv s cnte la hymerkin, ganga, strapan, kiv, gomapard i zachinko. Double-kamanthilul, krodatchul, slobo, flautul cu ap i alte cteva puteau s mai atepte, i spusese Kershaul. i mprumutase lui Thissell nregistrri ale conversaiilor sireniene, n diverse chei i cu diferite acompaniamente pentru ca s nvee conveniile melodice la mod i s se perfecioneze n intonaii, ritmuri ncruciate, compuse, interioare sau alternante. Kershaul pretindea c muzica sirenian reprezenta un obiect fascinant de studiu i Thissell recunoscuse c era un domeniu departe de-a fi epuizat. Scalele de o ptrime ale instrumentelor acceptau folosirea a douzeci i patru de tonaliti care, multiplicate cu cele cinci moduri utilizate, ddeau o sut douzeci de chei diferite. Oricum, Kershaul l sftui pe Thissell s se concentreze asupra tonalitilor fundamentale ale instrumentelor, ntrebuinnd numai dou moduri.Neavnd, pentru moment, nicio problem de rezolvat n Fan, cu excepia vizitelor sptmnale la Mathew Kershaul, Thissell se deplasase cu corabia la doisprezece kilometri spre sud, ancornd n faa unui promontoriu stncos. Acolo, n ciuda exersrilor necontenite, Thissell ducea o via idilic. Marea era linitit i limpede precum cristalul i, dac dorea s-i destind picioarele, i sttea la ndemn plaja mprejmuit de frunziul cenuiu, verde i purpuriu al pdurii.Toby i Rex ocupau dou cabine la prova. Thissell i oprise locuina de la pupa. Din cnd n cnd, reflecta la necesitatea procurrii unui al treilea sclav, eventual o femeie tnr, ns Kershaul l sftuise s n-o fac, temndu-se s nu-i duneze exerciiilor.Zilele treceau iute. Thissell nu se mai stura de splendoarea zorilor i a rsritului, de norii albi, de albastrul mrii la amiaz, de cerul nopii strlucind sub cele douzeci i nou de stele ale lui Cluster SI 1-715. Cltoria sptmnal pn la Fan rupea monotonia. Toby i Rex ncrcau merindele, iar Thissell vizita corabia luxoas a lui Mathew Kershaul pentru a-i completa educaia. Pentru ca, la trei luni dup sosirea lui, s vin mesajul care s dea totul peste cap: Haxo Angmark, asasin, agent provocator, criminal abil i nemilos, sosise pe Sirene. Reinei i ncarcerai acest individ, spuneau ordinele. Atenie! Haxo Angmark este extrem de periculos. Va fi omort fr ezitare!

***Thissell nu era n cea mai bun form. Alerg cincizeci de metri, pn cnd ncepu s gfie i o lu la pas; printre dealurile ncununate de bambui albi i de ferigi negre, prin pajitile acoperite de galbenul ppdiilor, prin livezile i viile slbatice. Trecur douzeci de minute, apoi douzeci i cinci; cu groaza n suflet, Thissell tia c era prea trziu. Haxo Angmark asolizase i poate c mergea chiar pe drumul acela, spre Fan. Thissell ntlnise ns numai patru persoane: un biat cu o masc slbatic de batjocoritoare, Insularul Alb, dou femei tinere care purtau Pasrea Roie i Pasrea Verde i un brbat mascat ca Spiriduul Pdurii. Venind unul spre cellalt, Thissell se opri brusc. Dac brbatul era chiar Angmark?ncerc o stratagem. Merse hotrt ctre individ i, privindu-i masca hidoas, rosti n limba Planetei Mam:Angmark, eti arestat!Spiriduul Pdurii l privi, apoi i relu drumul de-a lungul potecii.Thissell i bar calea. i cut ganga dar, amintindu-i de reacia grjdarului, izbi o strun a zachinkoului.Vii pe drumul de la portul spaial, cnt el. Ce-ai vzut acolo?Spiriduul Pdurii i strnse goarna de mn, un instrument folosit pentru batjocorirea inamicilor pe cmpul de lupt, pentru chemarea animalelor i, ocazional, pentru sublinierea unui caracter agresiv i gata de confruntare.Unde cltoresc i ce vd m privete numai pe mine. n lturi, sau voi trece peste tine.Pi nainte, gata s-i mplineasc ameninarea dac Thissell n-ar fi srit n lateral.Thissell rmase privindu-l. Angmark? Nu prea, cu o mn att de sigur pe goarn. Ezit, apoi i relu drumul spre port.Ajunse la portul spaial i se ndrept direct ctre birou. Ua cea grea era ntredeschis; pe cnd Thissell se apropia, un brbat iei. Purta o masc din lemn lcuit albastru, combinat cu o estur verde-cenuie: Pasrea Iezerului.Ser Rolver! strig Thissell nerbdtor. Cine a cobort de pe Carina Cruzeiro?Rolver l privi ndelung nainte de-a rspunde.De ce ntrebi?De ce ntreb?! exclam Thissell. Ai vzut spaiograma primit de la Castel Cromartin?Da, ncuviin Rolver. Bineneles.Mi-a fost nmnat acum doar o jumtate de or, rosti Thissell cu amrciune. Am venit ct am putut de repede. Unde este Angmark?Presupun c n Fan, zise Rolver.Thissell blestem ncetior.De ce nu l-ai oprit sau ntrziat n vreun fel?Nu aveam nici autoritatea, nici priceperea s o fac.Thissell se strdui s-i pstreze calmul.Venind pe drum, am ntlnit un brbat cu o masc de stafie: ochi bulbucai i cioc rou.Un Spiridu al Pdurii, fcu Rolver. Angmark i-a adus masca cu el.Dar a cntat la goarna de mn, protest Thissell. Cum putea...Cunoate perfect Sirene; a stat cinci ani n Fan.Cromartin n-a pomenit nimic despre asta, se blbi Thissell uluit.E un lucru bine tiut, nl din umeri Rolver. A fost Reprezentant Comercial naintea lui Welibus.El i cu Welibus se cunoteau?Bineneles, pufni n rs Rolver. Nu-l suspecta ns pe srmanul Welibus, te asigur c nu e tipul de complice al asasinilor.Vorbind de asasini, zise Thissell, mi poi mprumuta o arm?Rolver l privi uimit.Ai venit s-l arestezi pe Angmark cu minile goale?N-am avut de ales, fcu Thissell. Cnd Cromartin d un ordin, ateapt rezultatele. n caz de ceva, erai aici cu sclavii ti.Nu conta pe mine, vorbi Rolver, morocnos. Port Pasrea Iezerului i n-am pretenia valorii. i pot mprumuta un pistol energetic. Numai c nu l-am prea folosit n ultima vreme, nu-i garantez ncrctura.Tot mai bine dect nimic, replic Thissell.Rolver intr n birou i se ntoarse cu arma.Ce-ai de gnd s faci acum?Thissell cltin obosit din cap.S ncerc s-l gsesc pe Angmark n Fan. Sau poate a luat-o spre Zundar?Rolver czu pe gnduri.Angmark este capabil s supravieuiasc n Zundar. Dar o s trebuiasc s-i pun la punct tehnica de cntat. De aceea, cred c o s rmn cteva zile n Fan.i cum s-l gsesc? Unde s-l caut?Nu tiu ce s-i rspund, fcu Rolver. Poate c ar fi mai prudent s nu-l gseti. Angmark e un tip periculos.Thissell se ntoarse n Fan pe acelai drum.n locul unde poteca ieea dintre dealuri, fusese construit o cldire cu perei groi, tencuii. Ua era sculptat dintr-o blan masiv, neagr; ferestrele erau barate cu drugi din fier. Acela era biroul lui Cornely Welibus, Agent Comercial, Importator i Exportator. Thissell l gsi pe Welibus lenevind pe veranda lui, acoperit cu olane, purtnd o adaptare modest a mtii Waldemar. Prea cufundat n gnduri i nici nu recunoscu Molia Lunii pe care o purta Thissell.Bun dimineaa, Ser Welibus, vorbi Thissell apropiindu-se.Welibus ncuviin distrat din cap i cnt cu o voce monoton, acompaniindu-se la krodatch:Bun dimineaa.Thissell rmase stupefiat. Nu era un instrument pe care s-l foloseti cu un prieten i tovar din lumea dinafar, chiar dac acesta purta Molia Lunii.Te-a putea ntreba de ct timp stai aici? spuse Thissell cu rceal.Welibus se gndi o jumtate de minut, iar cnd rspunse se acompanie la mai cordialul crebarin. Amintirea krodatchului dinuia ns n mintea lui Thissell.De cincisprezece-douzeci de minute. De ce ntrebi?Sunt curios dac ai observat un Spiridu al Pdurii.Welibus ncuviin.A cobort pe esplanad i mi se pare c a intra n prima prvlie de mti.Thissell fluier printre dini. Era de ateptat.Nu-l mai gsesc, dac schimb mtile, murmur el.Cine era? ntreb ntr-o doar Welibus.Thissell nu avea niciun motiv s ascund numele.Un criminal notoriu: Haxo Angmark.Haxo Angmark! izbucni Welibus, lsndu-se pe spate n scaun. Eti sigur c este aici?Absolut.Welibus i frec minile tremurnde.Astea sunt veti proaste, extrem de proaste. Este un ticlos lipsit de scrupule.l cunoti bine?La fel ca toi. Welibus se acompania acum la kiv. A deinut postul acesta naintea mea. Eu am venit ca inspector i am descoperit c sustrgea lunar patru mii de UMI. Sunt convins c nu m prea iubete: Privi nervos spre esplanad: Sper c o s pui mna pe el.Fac tot ce pot. Ziceai c a intrat n prvlia cu mti?Da.Thissell se ntoarse i plec. Cobornd pe crare, auzi ua cea masiv trntindu-se n urma lui.Merse pe esplanad, ctre prvlia de mti, i se opri afar, ca i cum ar fi admirat obiectele expuse: o sut de mti miniaturale, sculptate n lemn preios i minerale, mbrcate n fulgi de smaralde, cu mtase din pnz de pianjen, aripi de viespi, nottoare pietrificate de peti i multe altele. Prvlia era goal, cu excepia artistului, un brbat cu degete noduroase, mbrcat ntr-o rob galben i purtnd o masc decepionant de simpl, Expertul Universal, fabricat din peste dou mii de elemente din lemn, articulate ntre ele.Thissell se gndi la ce avea s spun, cum avea s se acompanieze, apoi intr. Creatorul de mti remarc Molia Lunii i inuta sfioas a lui Thissell i i continu munca. Alegnd cel mai uor instrument, Thissell ciupi strapanul, poate nu cea mai fericit opiune, deoarece implica un anume grad de condescenden. Se strdui s o atenueze, cntnd cu tonuri calde, aproape exuberante, agitnd n mod ciudat strapanul atunci cnd greea o not.Orice strin este o persoan interesant, obiceiurile sale nefamiliare i trezesc curiozitatea. N-au trecut douzeci de minute de cnd un strin a intrat n aceast fascinant prvlie pentru a-i schimba ponositul Spiridu al Pdurii cu una dintre remarcabilele creaii de aici.Meterul i arunc o privire i, fr niciun cuvnt, cnt o serie de acorduri la un instrument pe care Thissell nu-l mai vzuse pn atunci: un scule flexibil strns n palm cu trei tuburi scurte care ieeau printre degete. Cnd tuburile erau aproape astupate i aerul comprimat, instrumentul producea un sunet ca de oboi. Pentru urechea deja expert a lui Thissell, instrumentul prea dificil, meterul prea virtuoz, iar muzica denota un dezinteres total fa de ncercarea sa de conversaie.Thissell cnt din nou, manipulnd laborios strapanul:Pentru un strin pe aceast planet, vocea unuia dintre cei de-o seam cu el este ca apa pentru o plant ofilit. Cel care poate uni pe cei doi rtcitori gsete satisfacie n binefacerea lui.Meterul scoase propriul strapan, executnd o serie de game, cu o vitez uluitoare. Cnt n stilul oficial:Un artist i preuiete momentele de concentrare; el nu-i permite s piard vremea, schimbnd banaliti cu persoane de prestigiu modest.Thissell ncerc s intervin, dar meterul de mti intr ntr-o serie de acorduri care scpau nelegerii lui.n prvlie intr o persoan care, evident, a ales pentru prima oar un instrument att de complicat, deoarece abilitatea lui este ndoielnic. Persoana cnt despre dorul de cas i dorina de a-i revedea pe cei asemenea lui. i camufleaz enormul strakh n spatele Moliei Lunii, deoarece cnt unui Maestru Artist la strapan, iar cntecul e plin de ironie. Artistul, creator i rafinat, ignor provocarea. El cnt la un instrument amabil, rmne neutru i crede c strinul va pleca.Thissell i ridic kivul.Nobilul meter m nelege greit.l ntrerupse un staccato pe strapan.Se pare c strinul i bate joc de nelegerea artat de artist.Pentru a m feri de cldur, cnt furios Thissell, am intrat ntr-o micu i srccioas prvlie de mti. Creatorul, dei nc uimit de noutatea uneltelor sale, ar putea progresa. Muncete zelos pentru a-i perfeciona talentul ntr-att, nct refuz s discute cu strinii care apeleaz la el.Meterul ls ncet sculele pe podea. Se ridic, merse n spatele unei draperii i se rentoarse purtnd o masc de aur i fier, care imita flcrile. ntr-o mn purta un skarany, n cealalt o sabie curb. Execut o serie de acorduri strlucitoare i cnt.Chiar i cel mai realist artist i poate dovedi strakhul, ucignd montri marini, Oameni ai Nopii i trndavi oportuni. Aceasta este o astfel de ocazie. Artistul i ntrzie atacul cu exact zece secunde, deoarece ofensatorul poart o Molie a Lunii.i nvrti sabia prin aer.Disperat, Thissell cnt la estrapan:A intrat un Spiridu al Pdurii n prvlie? A plecat cu o masc nou?Au trecut cinci secunde, cnt artistul n acelai ritm.Thissell iei plin de mnie. Travers piaa i privi n susul i n josul esplanadei. Sute de brbai i femei hoinreau de-a lungul docurilor sau stteau pe punile corbiilor, fiecare purtnd o masc aleas pentru a-i exprima firea, prestigiul i atributele speciale, iar peste tot rsunau acordurile instrumentelor muzicale.Thissell privea disperat. Spiriduul Pdurii dispruse. Haxo Angmark umbla liber prin Fan, iar Thissell ratase ndeplinirea instruciunilor lui Castel Cromartin.napoia lui rsunar notele neglijente ale unui kiv:Ser Molie de Lun, eti adncit n gnduri.Se ntoarse i se gsi naintea unei Buhe de Peter, ntr-o manta neagr cu cenuiu. Thissell recunoscu masca, simboliznd erudiia i cutarea rbdtoare a noiunilor abstracte; Mathew Kershaul o purtase cu o sptmn n urm, la ultima lor ntlnire.Bun dimineaa, Ser Kershaul, murmur Thissell.Cum merge cu studiul? Ai exersat do-ul diez? i gama la gomapard? mi amintesc c erai derutat de intervalele acelea inversate.Am exersat, rspunse Thissell morocnos. Oricum, din moment ce m atept s fiu rechemat n Polypolis, e o pierdere de vreme.Cum? Ce vrei s spui?Thissell explic situaia referitoare la Haxo Angmark. Kershaul ncuviin.Mi-l amintesc pe Angmark. Fr s fie o persoan atrgtoare, era un muzician excelent, cu talent i digitaie rapid. Rsucind gnditor barbionul mtii: Ce planuri i-ai fcut?Niciunul, rspunse Thissell cntnd trist la kiv. Nu tiu ce masc poart i, dac nu tiu cum arat, nu-l pot gsi.Kershaul se trase de barbion.nainte, prefera Ciclul ExoCambian i cred c a folosit un set ntreg de Strini de Jos. Bineneles, acum poate avea alte gusturi.Exact, se plnse Thissell. Ar putea fi numai la cinci metri i eu s n-am habar. Privi cu amrciune peste esplanad, ctre prvlia de mti: Nimeni nu-mi va spune nimic; m ndoiesc c le pas c un uciga umbl pe cheiuri n libertate.Adevrat, ncuviin Kershaul. Obiceiurile sireniene sunt aparte.N-au simul responsabilitii, continu Thissell. Nu-i cred n stare s arunce o frnghie unui om care se neac.Nu le place s intervin, l aprob Kershaul. Exagereaz cu independena i responsabilitatea individual.Foarte interesant, fcu Thissell, dar nu m lmurete ce-i cu Angmark.Kershaul l privi atent.i, dac-l gseti pe Angmark, ce-o s faci?O s ndeplinesc ordinele primite, se ncpn Thissell.Angmark e un tip periculos, rosti meditativ Kershaul. Are o serie de atuuri fa de tine.N-am ce face. Datoria mea este s-l trimit napoi n Polypolis. Probabil, tiind c nu-l pot gsi, se simte n siguran.Un strin de planet nu se poate ascunde napoia unei mti, reflect Kershaul. Cel puin, fa de sirenieni. n Fan suntem patru asemenea strini: Rolver, Welibus, tu i cu mine. Dac un altul ncearc s-i gseasc o locuin, vetile au s circule repede.Dar dac se ndreapt spre Zundar?Nu tiu dac o s ndrzneasc, nl din umeri Kershaul. Pe de alt parteFcu o pauz, dar, observnd c Thissell era neatent, i urmri privirea.Un brbat, purtnd Spiriduul Pdurii, venea spre ei, mergnd pe esplanad. Kershaul ncerc s-l apuce pe Thissell de bra, ns brbatul pi n faa Spiriduului Pdurii, cu pistolul pregtit.Haxo Angmark! strig el. Nicio micare sau eti un om mort. Eti arestat!Crezi c e Angmark? ntreb Kershaul.Aflm imediat, rspunse Thissell. Angmark, ntoarce-te cu minile ridicate.Spiriduul Pdurii se opri zpcit i surprins, i cut zachinkoul, execut un arpegiu interogativ i cnt:De ce m opreti, Molia Lunii?Kershaul pi nainte i execut la slobo o fraz mpciuitoare.M tem c exist o confuzie de identitate, Ser Spiridu de Pdure. Ser Molia Lunii caut un strin de planet, care poart masca Spiriduului Pdurii.Muzica Spiriduului Pdurii deveni iritat i trecu pe stimic.Pretinde c sunt un strin de planet? S-i dovedeasc spusele, sau va avea de nfruntat mnia mea.Kershaul privi stnjenit mulimea care se adunase i continu pe melodia panic:Sunt convins c Ser Molia Lunii...Spiriduul Pdurii l opri cu o cascad de tonuri skarany.S-i dovedeasc afirmaia, altfel va curge snge.Prea bine, fcu Thissell, voi dovedi.Pi nainte i puse mna pe masca Spiriduului Pdurii.S-i vedem chipul, asta i va dovedi identitatea!Spiriduul Pdurii sri napoi, uluit. Mulimea icni, apoi izbucni un haos de acorduri i tonuri, provenind din nenumrate instrumente.Spiriduul Pdurii duse mna la ceaf, izbi gongul de duel, iar cu cealalt mn i repezi sabia nainte.Kershaul pi n fa, cntnd agitat la slobo. Stnjenit, Thissell trecu ntr-o parte, contient de zgomotul neplcut care se ridica din mulime.Kershaul cnta explicaii i scuze, iar Spiriduul Pdurii i rspundea. Brusc, pmnteanul i se adres lui Thissell peste umr:Fugi, sau o s fii ucis! Fugi!Thissell ezit. Spiriduul Pdurii ntinse braul, nlturndu-l pe Kershaul.Fugi! repet Kershaul. ncuie-te n biroul lui Welibus!Thissell o lu la goan. Spiriduul Pdurii l urmri civa metri, apoi se opri, trimind dup el o serie de sunete dispreuitoare i invective din goarna de mn, n vreme ce mulimea l acompania contrapunctnd cu zngnitul batjocoritor al hymerkinelor.Nimeni nu-l urmri mai departe. n loc s se adposteasc n biroul de Import-Export, Thissell coti i, precaut, se ndrept ctre cheiul unde i era ancorat corabia.Soarele apunea atunci cnd, n cele din urm, ajunse la bord. Toby i Rex stteau pe puntea din fa, nconjurai de proviziile pe care le aduseser: couri din trestie cu fructe i cereale, amfore din sticl albastr coninnd vin, ulei i sev picant, trei purcelui ntr-un co din nuiele. Sclavii sprgeau nuci ntre dini, scuipnd cojile peste bord. Privir spre Thissell i brbatului i se pru c se ridicaser n picioare ntr-un mod diferit. Toby murmur ceva n barb, iar Rex chicoti.Thissell clincheni furios hymerkinul, cntnd:Ancorai corabia la distan de rm; n seara asta rmnem n Fan.n singurtatea cabinei sale, scoase Molia Lunii, privindu-i n oglind trsturile aproape nefamiliare. Ridic masca i-i examin aspectul neplcut: blana cenuie, antenele penate, panglicile ridicole din mtase. Cu greu puteau considera c reprezentau o inut demn pentru Consulul Reprezentant al Planetei Mam. Dac se mai putea vorbi de aceast funcie, din momentul n care Cromartin avea s afle c Angmark era liber!Se trnti ntr-un scaun, privind n gol. Suferise o serie de eecuri, dar nc nu fusese nfrnt; nici vorb de aa ceva. Mine avea s-l viziteze pe Mathew Kershaul i s discute despre cea mai bun modalitate de a-l depista pe Angmark. Dup cum remarcase Kershaul, un strin de planet se putea ascunde cu greu; n curnd identitatea lui Haxo Angmark avea s devin evident. De asemenea, a doua zi, trebuia s-i procure o alt masc. Nu ceva frapant, ci o masc exprimnd demnitate i respect de sine.n momentul acela, unul din sclavi btu n ua-panou i Thissell i trase, grbit, nesuferita Molie a Lunii peste cap.

***A doua zi devreme, nainte ca s se lumineze de-a binelea, sclavii readuser corabia n zona cheiurilor rezervate strinilor. Nici Rolver, nici Welibus i nici Kershaul nu sosiser nc i Thissell atept nerbdtor. Peste o or, corabia lui Welibus ancor la chei. Thissell nu dorea s-i vorbeasc, aa nct rmase nchis n cabin.Puin mai trziu, ancor i corabia lui Rolver. Prin hublou Thissell l putea zri pe acesta cu obinuita sa Pasre a Iezerului, urcnd pe chei. Acolo fu ntmpinat de un brbat cu o masc Tigrul Nisipurilor, care i acompanie mesajul cu o armonic formal la gomapard.Rolver pru surprins i ngrijorat. Dup o clip de gndire i folosi propriul gomapard i, n timp ce cnta, art spre corabia lui Thissell. Dup aceea, salutnd i continu drumul.Brbatul cu masca Tigrul Nisipurilor se cr cu demnitate pe scara de frnghie i trecu parapetul corabiei lui Thissell.Thissell se prezent. Eticheta sirenian nu cuprindea cazul unui musafir nepoftit la bord i, de aceea, formul doar un acord interogativ la zachinko.Tigrul Nisipurilor i apuc gomapardul i cnt:Zorile deasupra golfului lui Fan sunt ntotdeauna mree atunci cnd se nal Mireille, cerul este colorat n alb, galben i verde iar ceurile ard i se zbat ca nite flcri. Cel care cnt este cuprins de bucurie atta timp ct cadavrul plutind al unui strin de planet nu-i ntunec senintatea.Zachinkoul lui Thissell rsun ntrebtor; Tigrul Nisipurilor se nclin ceremonios i continu:Cntreul nu dorete s-i strice linitea i mulumirea n acelai timp, detest s fie urmrit de rzbunarea unui spectru nemulumit, n concluzie, el poruncete sclavilor s prind un la de glezna cadavrului i, n timp ce noi conversm, s lege cadavrul de bordul acestei corbii. Poate vei dori s-l supunei ritualurilor din Lumea de-afar. Cel care cnt v dorete acum o diminea frumoas i v prsete.Thissell se grbi spre bordul corabiei. Acolo, aproape gol i fr masc, plutea corpul unui brbat matur.Thissell privi chipul mortului, care prea ters i fr personalitate, poate datorit obinuinei de-a vedea numai mti. Trupul era de statur i greutate mijlocie, iar Thissell i estim vrsta la patruzeci i cinci, cincizeci de ani. Prul era castaniu i trsturile alterate de ap. Nu se zrea niciun indiciu asupra modului n care murise brbatul.sta trebuie s fie Haxo Angmark, se gndi Thissell. Cine altul ar putea s fie? Mathew Kershaul? De ce nu? se ntreb el nemulumit. Rolver i Welibus debarcaser deja. Privi golful, cutnd corabia lui Kershaul i o descoperi gata de ancorare la chei. n vreme ce o privea, Kershaul sri pe mal purtnd masca Buha Peterii.Prea absorbit n gnduri, deoarece trecu pe lng corabia lui Thissell fr mcar s-i ridice privirea.Thissell se rentoarse la cadavru. Aadar, nendoios, era Angmark. De pe corbiile lui Rolver, Welibus i Kershaul coborser doar trei brbai purtnd mtile obinuite ale acestora. Evident, cadavrul lui Angmark... Soluia simpl refuza s stea locului n mintea lui Thissell. Kershaul spusese c un alt strin de planet ar fi fost identificat cu uurin. Cum s reziste Angmark altfel dect... Thissell ndeprt bnuiala. n mod clar, cadavrul era al lui Angmark.i totui...i chem sclavii i le ddu ordin s aduc un container pe chei, s pun trupul nuntru i s-l transporte dup aceea ntr-un loc convenabil. Sclavii nu dovedir pic de entuziasm pentru sarcin i Thissell fu nevoit s tune amenintor, dar nu i cu talent, la hymerkin, pentru a da ordinelor importana cuvenit.O lu de-a lungul cheiului, ocoli esplanada, trecu de biroul lui Crostofer Welibus i se ndrept spre cmpul de asolizare.Sosind acolo, afl c Rolver nu apruse nc. Un sclav-supraveghetor, funcie exprimat de steaua galben de pe estura neagr a mtii, l ntreb dac i putea fi de folos. Thissell dorea s trimit un mesaj ctre Polypolis.Nu era nicio dificultate, i explic sclavul. Dac Thissell i scria mesajul cu litere de tipar, acesta putea fi expediat imediat.Thissell scrise:

DESCOPERIT CADAVRUL UNUI STRIN DE PLANET, POSIBIL ANGMARK. VRSTA 48, STATUR MIJLOCIE, PR CASTANIU. LIPSESC ALTE ELEMENTE DE IDENTIFICARE. ATEPT CONFIRMAREA I/SAU INSTRUCIUNI.

i adres mesajul lui Castel Cromartin, la Polypolis, i-l nmn sclavului. Dup cteva zile, auzi cnitul caracteristic al transmitorului interspaial.Trecu o or. Rolver nu apruse. Thissell se plimba nainte i napoi prin faa biroului acestuia. Nu putea ti ct avea de ateptat; durata transmisiilor interspaiale varia impredictibil. Uneori, mesajul ajungea n cteva microsecunde, alteori rtcea ore ntregi prin regiuni necunoscute, i existau cteva exemplare autentice ale unor mesaje primite nainte de-a fi fost transmise.Dup nc o jumtate de or, Rolver apru purtnd obinuita lui Pasre a Iezerului. Chiar atunci, Thissell auzise i fitul mesajului de rspuns.Rolver pru surprins s-l vad pe Thissell.Ce te aduce aici att de devreme?Referitor la trupul pe care mi l-ai trimis azi-diminea, i explic Thissell. Le-am comunicat superiorilor mei cazul.Rolver ridic fruntea, ascultnd zgomotul sosirii mesajului.Se pare c primeti un rspuns. S i-l aduc.De ce te deranjezi? ntreb Thissell. Ai un sclav care pare priceput.E slujba mea, rspunse Rolver. Sunt responsabil cu emisia i recepia n condiii ct mai bune a mesajelor spaiale.Vin i eu, fcu Thissell. Dintotdeauna am dorit s vd cum funcioneaz aparatura.M tem c e contrar regulamentelor, rosti Rolver. Se ndrept spre ua care ducea la compartimentul interior. ntr-un minut sunt napoi.Thissell protest, dar Rolver l ignor i dispru napoia uii.Reveni dup cinci minute, cu un plic galben.Nu sunt veti prea bune, anun el cu o compasiune neconvingtoare.ngrijorat, Thissell deschise plicul i citi:

CORPUL NU ESTE AL LUI ANGMARK. ANGMARK ARE PRUL NEGRU. DE CE NU L-AI NTMPINAT LA ASOLARIZARE? GREEAL GRAV, PROFUND NESATISFACIE, NTOARCERE N POLYPOLIS CU PRIMA OCAZIE.CASTEL CROMARTIN

Thissell puse mesajul n buzunar.Apropo, pot s te ntreb ce culoare are prul tu?Rolver execut un tril uimit la kiv.Sunt blond. De ce ntrebi?Pur i simplu din curiozitate.Acum neleg, continu Rolver la kiv. Dragul meu, ce suspicios eti! Uit-te!Se ntoarse i ridic estura mtii de la ceaf. Thissell vzu c Rolver era ntr-adevr blond.Eti linitit acum? ntreb Rolver amuzat.Da, rspunse Thissell. i nc ceva, n-ai o alt masc s-mi mprumui? M-am sturat de Molia Lunii.M tem c nu, fcu Rolver. Poi ns intra n orice prvlie de mti i s-i alegi.Da, bineneles.Thissell l prsi pe Rolver i se ntoarse ctre Fan. Trecnd pe lng biroul lui Welibus, ezit, apoi intr. Welibus purta n ziua aceea un amalgam ciudat de prisme din sticl verde i perle argintii, o masc pe care Thissell nu o mai vzuse pn atunci.Welibus l ntmpin cu un acompaniament prudent la kiv.Bun dimineaa, Ser Molia Lunii.N-o s-i rpesc mult timp, spuse Thissell, dar vreau s-mi rspunzi la o ntrebare destul de intim. Ce culoare are prul tu?Welibus ezit o fraciune de secund, apoi se ntoarse cu spatele i ridic faldurile mtii. Thissell vzu nite crlioni negri i bogai.Asta i rspunde la ntrebare?Complet, ncuviin Thissell.Travers esplanada i o lu pe chei, spre corabia lui Kershaul. Acesta l salut fr entuziasm i-l invit la bord cu o micare plictisit din mn.A vrea s te ntreb ceva, ncepu Thissell. Ce culoare are prul tu?Puinul care a mai rmas, rse cu amrciune Kershaul, este negru. De ce ntrebi?Din curiozitate.Hai, hai, fcu Kershaul cu o siguran neateptat. Nu-i numai att.Simind nevoia unui sfat, Thissell recunoscu:Uite care-i situaia. Azi-diminea, a fost gsit cadavrul unui individ strin de planet. Avea prul castaniu. Nu sunt foarte sigur, dar exist... ia s vedem, da, dou anse din trei ca prul lui Angmark s fie negru.Kershaul trase de barbionul Buhei din Peter.Cum ai ajuns la probabilitatea asta?Informaia mi-a provenit prin Rolver. El are prul blond. Dac Angmark i-ar fi nsuit identitatea lui Rolver, ar fi schimbat informaia care mi-a parvenit azi-diminea. Iar tu i cu Welibus ai recunoscut c avei prul negru.Hm, fcu Kershaul. S vd dac i-am neles raionamentul. Presupui c Haxo Angmark a ucis fie pe Rolver, fie pe Welibus, fie pe mine, apoi i-a nsuit identitatea celui ucis. Aa-i?Thissell l privi surprins.Singur ai afirmat c Angmark nu se va putea stabili aici fr riscul de-a se deconspira. Nu-i aminteti?Ah, bineneles! S continum. Rolver i-a nmnat un mesaj n care se afirma c Angmark este brunet, iar el s-a declarat blond.Exact. Poi verifica asta? Vreau s zic, pentru vechiul Rolver?Nu, rosti trist Kershaul. Nu i-am vzut nici pe Rolver, nici pe Welibus fr mti.Dac Rolver nu este Angmark, continu Thissell, i dac Angmark are ntr-adevr prul negru, atunci tu i cu Welibus devenii suspeci.Foarte interesant, fcu Kershaul. l privi atent pe Thissell. Din punctul acesta de vedere i tu poi s fii Angmark. Ce culoare are prul tu?Castaniu, rspunse Thissell politicos. Ridic de pe ceaf blana cenuie a Moliei Lunii.Dar m poi nela n legtur cu coninutul mesajului, relu Kershaul.Nu, ridic Thissell plictisit. Poi s-l ntrebi i pe Rolver.Nu e nevoie, cltin Kershaul din cap. Te cred. O alt chestiune: glasurile. Ne-ai auzit pe toi, att nainte ct i dup sosirea lui Angmark. i s-a prut ceva suspect?Nu. Caut cu atta disperare o dovad, nct mi se pare c toi trei v-ai schimbat vocea. n plus, mtile distorsioneaz sunetele.Kershaul se trase de brbu.Nu vd o soluie imediat a problemei. Chicoti: De fapt, de ce ar exista? nainte de venirea lui Angmark, erau Rolver, Welibus, Kershaul i Thissell. Acum n ceea ce privete scopurile practice sunt tot Rolver, Welibus, Kershaul i Thissell. Cine poate s spun dac componentul cel nou al cvartetului nu este superior celui vechi?E o idee interesant, aprob Thissell, dar se ntmpl s am un interes personal n problema identificrii lui Angmark. Cariera mea se gsete la rscruce.Mda, murmur Kershaul. n cazul acesta, situaia se transform ntr-o lupt ntre tine i Angmark.N-o s m ajui?Nu n mod activ. Am devenit convins de individualismul sirenian. Cred c o s afli c i Rolver i Welibus vor face la fel. Suspin: Noi trei locuim de prea mult vreme aici.Thissell rmase cufundat n gnduri. Kershaul atept o vreme rbdtor, apoi rosti:Mai ai i alte ntrebri?Nu, rspunse Thissell. A dori s-i cer un serviciu.n msura posibilitilor, sunt gata s-l acord.D-mi sau mprumut-mi pe unul dintre sclavii ti pentru o sptmn sau dou.Kershaul emise o exclamaie amuzant la ganga.Nu-mi place s-mi nstrinez sclavii; i-am nvat cu obiceiurile mele...Imediat ce o s-l prind pe Angmark o s-l ai napoi.Bine, oft Kershaul. Execut o arie de hymerkin i apru un sclav. Anthony, cnt Kershaul, o s mergi cu Ser Thissell, ca s-l serveti pentru cteva sptmni.Sclavul se nclin fr plcere.Thissell l duse pe Anthony pe corabia sa i l chestion timp ndelungat, notndu-i anumite rspunsuri. i porunci apoi s nu dezvluie nimic din cele vorbite i-l ncredin lui Toby i Rex. Ddu instruciuni s ndeprteze corabia de la chei i s nu lase pe nimeni la bord n absena lui.Porni din nou spre cmpul de asolizare i-l gsi pe Rolver n faa unui prnz alctuit din pete cu mirodenii, coaj din arborele-de-salat i un bol cu un fel de coacze locale. Rolver zdrngni un ordin la hymerkin i un sclav i aduse lui Thissell un scaun.Cum merg cercetrile?N-a putea spune c progresez, rspunse Thissell. Pot spera s m bizui pe ajutorul tu?Rolver rse scurt.i pot ura mult noroc.Mai concret, continu Thissell, a vrea s-mi mprumui un sclav. Temporar.Rolver se opri din mestecat.De ce?A prefera s nu explic. Poi fi ns sigur c este o cerere ntemeiat.Fr plcere, Rolver chem un sclav i-l ncredin lui Thissell.Pe drumul de ntoarcere, Thissell se opri la Welibus.Bun ziua, Ser Thissell, rosti Welibus, ridicndu-i capul din lucrri.Thissell atac direct:Ser Welibus, mi-ai putea mprumuta un sclav pentru cteva zile?Welibus ezit, apoi nl din umeri:De ce nu? Execut o gam la hymerkin i un sclav apru. E satisfctor? Sau ai prefera o femel tnr? Chicoti niel cam vulgar pentru educaia lui Thissell.E perfect. O s i-l napoiez peste cteva zile.Nu-i nicio grab. Welibus ddu din mn i se ntoarse la treab.Thissell se napoie pe corabie, unde i interog separat pe cei doi sclavi adui i i not unele lucruri.Amurgul poposi ncet peste ocean. Toby i Rex ridicar ancora i se ndeprtar de chei, spre apele argintii din larg. Thissell sttea pe punte, ascultnd sunetul ndeprtat al glasurilor, clinchetele i armoniile instrumentelor muzicale. Pe corbii jucau lumini galbene, verzi i roii. rmul era ntunecat; n curnd aveau s apar Oamenii Nopii, s scotoceasc dup resturi i s priveasc cu ciud peste ape.Peste nou zile, Buenaventura avea s treac prin Sirene conform orarului. Thissell primise ordin s se rentoarc n Polypolis. l putea gsi pe Angmark n numai nou zile?Nou zile nu nsemnau mare lucru, conchise Thissell, dei s-ar fi putut s fie suficiente.

***Trecur dou zile, apoi trei, patru, cinci. n fiecare zi, Thissell cobora pe rm i, cel puin o dat pe zi, i vizita pe Rolver, Welibus i Kershaul.Fiecare reaciona n mod diferit la vederea lui. Rolver era sardonic i iritabil, Welibus, formal i, cel puin n aparen, binevoitor, iar Kershaul, blnd i delicat dar, ostentativ, impersonal i detaat.Thissell rmnea la fel de calm naintea replicilor dure ale lui Rolver, veseliei lui Welibus i indiferenei lui Kershaul. n fiecare zi, revenind pe corabie, i completa nsemnrile.Trecur i a asea, a aptea i a opta zi. Destul de nepoliticos, Rolver se interes dac Thissell dorea s-i rezerve un loc pe Buenaventura.Da, ncuviin Thissell, gndindu-se puin. A dori o rezervare.napoi n lumea chipurilor, se cutremur Rolver. Fee! Peste tot, fee palide, cu ochi de pete. Guri crnoase, nasuri strmbe i urte, chipuri flasce i neinteresante. Nu cred c a mai putea rezista acolo, dup ce am trit aici. Eti norocos c n-ai devenit un sirenian adevrat.Dar n-o s m ntorc, replic Thissell.Am crezut c vrei s-i rezerv un loc.Exact. Pentru Haxo Angmark. El se va ntoarce la Polypolis.Auzi, auzi, fcu Rolver. Deci l-ai descoperit.Bineneles, rspunse Thissell. Tu nu?Rolver nl din umeri.Este sau Welibus, sau Kershaul, asta-i tot ce tiu. Atta timp ct i poart masca i-i zice Welibus sau Kershaul, pentru mine nu-i nicio diferen.Pentru mine ns nseamn foarte mult, spuse Thissell. La ce or pleac nava mine?La unsprezece i douzeci i dou fix. Dac Haxo Angmark pleac spune-i s vin la timp.O s fie aici, ncuviin Thissell.i fcu vizita obinuit pe la Welibus i Kershaul apoi, revenind pe corabie, trecu ultimele nsemnri n carnet.Dovezile erau acolo: clare i convingtoare. Nu nite dovezi absolute, dar suficiente ca s justifice o aciune decisiv. i verific arma. Mine avea s fie ziua hotrtoare. Nu-i putea permite nicio greeal.Ziua ncepu cu zori strlucitori i un cer aidoma interiorului unei scoici. Mireille rsrea dintre ceuri irizate. Toby i Rex aduser corabia la chei. Celelalte trei corbii ale strinilor de planet continuau s pluteasc somnoroase pe apele linitite.Thissell privea o anumit corabie, cea pe a crui proprietar l omorse Haxo Angmark, aruncndu-l apoi n ocean. Corabia nainta chiar atunci ctre rm, iar Haxo Angmark n persoan se gsea pe puntea din fa, purtnd o masc pe care Thissell n-o mai vzuse pn atunci: o combinaie de pene stacojii, sticl neagr i pr verde, epos.Thissell i admir calmul. O schem inteligent, abil plnuit i executat, dar stopat de o dificultate insurmontabil.Angmark cobor sub punte. Corabia ajunse la chei i sclavii o ancorar, apoi coborr podeul din frnghii. Cu arma pregtit n buzunar, Thissell strbtu cheiul i urc la bordul corabiei. Deschise ua salonului. Brbatul de la mas i ridic surprins masca roie, neagr i verde.Angmark, rosti Thissell, fr discuii, sau...Ceva dur i greu l izbi n spate; czu pe podea i fu dezarmat.Leag-i minile, zdrngni un hymerkin napoia lui.Brbatul de la mas se ridic i i scoase masca multicolor, dezvluind estura neagr a sclavilor. Thissell ntoarse capul. ndrtul lui se afla Haxo Angmark, purtnd o masc pe care o recunoscu ca fiind mblnzitorul de Dragoni, confecionat din metal negru, cu un nas ca lama unui cuit, orbite adnci i trei creste cobornd spre ceaf.Expresia feei nu se putea citi, dar glasul lui Angmark era triumftor:Te-am pclit foarte uor.ntr-adevr, fcu Thissell.Sclavul terminase de legat minile. Un zngnit al hymerkinului lui Angmark l ndeprt din ncpere.Stai n scaunul acela, rosti Angmark.Ce ateptm? ntreb Thissell.Doi dintre tovarii notri se afl nc pe ap. n planul la care m-am gndit, nu avem nevoie de ei.i care ar fi planul acela?O s afli la timpul potrivit. Mai avem de ateptat aproape o or.Thissell i ncerc legturile. Erau extrem de solide.Cum m-ai descoperit? ntreb Angmark aezndu-se. Recunosc c sunt curios. Hai, hai, fcu el naintea tcerii lui Thissell. Nu-i dai seama c te-am nfrnt? De ce-i complici situaia?Thissell nl din umeri.M-am folosit de un principiu fundamental. Un om i poate masca chipul, dar nu i personalitatea.Aha, fcu Angmark. Interesant, continu.Am mprumutat cte un sclav de la fiecare dintre voi i l-am chestionat cu atenie. Ce mti purtase stpnul lui n luna dinaintea sosirii tale? Am fcut un tabel i le-am notat rspunsurile. Rolver purtase cam optzeci la sut din timp Pasrea Iezerului, celelalte douzeci de procente fiind mprite ntre Sofistul Abstract i Negrul Complex. Welibus aprecia eroii ciclului Kan-Dachan. Cel mai frecvent purta Chalekun, Prinul Cuteztor: ase zile din opt. n celelalte dou zile, purta Vntul Sudului sau Prietenul Vesel. Mai conservator, Kershaul prefera Buha de Peter, Cltorul prin Stele i alte dou sau trei mti pe care le purta cnd i cnd.Dup cum spuneam, am obinut aceste informaii de la sursa cea mai exact: sclavii. Urmtorul pas a fost s v urmresc pe voi trei. n fiecare zi am notat ce mti purtai i am comparat cu tabelul. Rolver a avut de ase ori Pasrea Iezerului i de dou ori Negrul Complex. Kershaul a purtat de cinci ori Buha de Peter, o dat Cltorul prin Stele, o dat Idealul Perfeciunii i o dat Quincunx. Welibus a purtat de dou ori Muntele de Smarald, de trei ori Phoenixul Triplu, o dat Prinul Cuteztor i de dou ori Zeul Rechin.Angmark ncuviin gnditor.Am neles. Mi-am ales dintre mtile lui Welibus pe cele conform gustului meu i n felul sta m-am demascat. ns numai tu cunoti adevrul. Se ridic i se ndrept spre hublou: Kershaul i Rolver coboar acum pe rm i n curnd se vor duce la treburile lor; dei m ndoiesc c ar interveni n vreun fel: amndoi au devenit sirenieni adevrai.Thissell atept n tcere. Dup zece minute, Angmark se ntinse spre un raft i apuc un cuit.Scoal-te, i porunci el lui Thissell.Acesta se ridic ncet pe picioare. Angmark se apropie dintr-o parte i-i trase Molia Lunii de pe cap. Thissell icni i ncerc zadarnic s o rein. Prea trziu ns; chipul i era dezvelit.Angmark se ntoarse, i scoase masca i i puse Molia Lunii. Execut un apel la hymerkin. Doi sclavi intrar i se oprir ocai la vederea lui Thissell.Angmark execut un fel de daraban i cnt:Ducei acest om pe chei.Angmark! rcni Thissell. Sunt fr masc!Sclavii l apucar i-l trr pe punte, peste pode, pn pe chei.Angmark! rcni Thissell. Sunt fr masc!Sclavii l apucar i-l trr pe punte, peste pode, pn pe chei.Acum, rosti Angmark fixndu-i o funie n jurul gtului, tu eti Haxo Angmark, iar eu Edwer Thissell. Welibus este mort i n curnd aa vei fi i tu. Pot s m descurc fr dificultate n rolul tu. O s cnt la instrumente ca un Om al Nopii i voi avea glasul unei ciori. O s port Molia Lunii pn cnd va putrezi i abia atunci o voi schimba. Raportul morii lui Angmark va sosi la Polypolis i totul va fi n regul.Nu poi face asta, opti Thissell. Masca mea, faa mea...O femeie gras, purtnd o masc cu flori albastre i roz, travers cheiul. l zri pe Thissell i ip ascuit, lund-o la goan.D-i drumul, fcu Angmark mulumit.Trase de funie, trndu-l pe Thissell n josul cheiului. Un brbat, cu Cpetenia Pirailor pe chip, care cobora de la bordul unei corbii, ncremeni de uimire.Angmark cnt la zachinko:Iat-l pe notoriul criminal Haxo Angmark. Numele lui este rostit cu spaim pe toate celelalte lumi; acum a fost prins i va fi dus la o moarte ruinoas. Iat-l pe Haxo Angmark!Ajunser pe esplanad. Un copil zbier ngrozit. Thissell se mpiedic; lacrimile i curgeau din ochi i nu zrea dect forme neclare i culori. Glasul lui Angmark tuna:Privii cu toii criminalul de pe alt lume. Haxo Angmark! Apropiai-v ca s-i fii martori la execuie!Nu sunt Angmark, rcni Thissell. Sunt Edwer Thissell; el este Angmark. Nu-l asculta ns nimeni, se auzeau doar strigte de dezaprobare, oc i dezgust la vederea chipului. D-mi masca, strig el spre Angmark, d-mi o estur de sclav...Angmark cnta triumftor:n ruine a trit, n ruinea fr masc va muri.Un Spiridu al Pdurii se opri naintea lui Angmark.Ne-am ntlnit din nou, Molie a Lunii.n lturi, prietene Spiridu, cnt Angmark. Trebuie s-l execut pe acest criminal. n ruine a trit, n ruine va muri!n jurul lui se strnsese mulimea; mtile l priveau pe Thissell cu un interes morbid.Spiriduul Pdurii smulse frnghia din mna lui Angmark i o arunc pe jos. Mulimea url i se auzir voci:Fr duel, fr duel! Ucidei monstrul!Pe capul lui Thissell fu aruncat o crp. Brbatul ncremeni, ateptnd tiul sbiei. Simi ns cum i se retezau legturile de la mini. Grbit, aranj estura, ascunzndu-i chipul.Patru oameni l nfcaser pe Angmark. Spiriduul Pdurii sttea n faa lui, cntnd la skarany:Acum o sptmn ai vrut s-mi smulgi masca; acum i-ai atins elul pervers.Dar este un criminal, strig Angmark. Este un ticlos notoriu!Ce-a fcut? cnt Spiriduul Pdurii.A ucis, a prdat nave, a torturat, a antajat, a jefuit, a luat sclavi...Spiriduul Pdurii l opri:Morala voastr nu ne intereseaz. Putem ns dovedi faptele tale.Un grjdar pi nainte i cnt furios:Acum nou zile, aceast insolent Molie a Lunii a ncercat s-mi achiziioneze cel mai valoros armsar!Se apropie un alt brbat, purtnd masca Expertului Universal.Sunt un Maestru Artist de mti; recunosc aceast Molie a Lunii, strin de planeta noastr. Recent, mi-a batjocorit talentul. Merit s moar!Moarte monstrului de pe alt lume! url mulimea.Un val de oameni se npusti nainte i lamele sbiilor lucir prin aer, lovind.Thissell privea, incapabil s fac vreo micare. Spiriduul Pdurii se apropie i cnt cu asprime la stimic:Pentru tine avem mil, dar i dispre. Un adevrat brbat nu rabd niciodat asemenea njosiri.Thissell respir adnc, cut la centur i gsi zachinkoul.Prietene, m calomniezi! cnt el. Nu tii s apreciezi adevratul curaj? Ai fi preferat s mori n lupt sau s umbli fr masc pe esplanad?Exist un singur rspuns, cnt Spiriduul Pdurii. A fi murit n lupt; nu puteam ndura o asemenea ruine.i eu am avut de ales, rspunse Thissell. A fi putut lupta cu minile legate, i a fi murit, sau a fi putut s ndur ruinea, i prin ea mi-a fi nvins potrivnicul. Recunoate c nu ai destul strakh pentru aceast fapt. M-am dovedit brav! ntreb, cine din cei de aici are curajul s fac ceea ce am fcut eu?Curaj? exclam Spiriduul Pdurii. Nu m tem de nimic, nici chiar de moartea din minile Oamenilor Nopii.Atunci, rspunde.Spiriduul Pdurii se retrase i cnt la double-kamanthil:Dac acestea i-au fost motivele, cu adevrat ai fost brav.Grjdarul execut o suit rapid pe corzile gomapardului i cnt:Niciunul dintre noi n-ar fi ndrznit ceea ce a fcut acest brbat nemascat.Mulimea murmur aprobatoare.Artistul de mti se apropie de Thissell, cntnd slugarnic la double-kamanthil:Te rog, Lord Erou, pete pragul prvliei mele i schimb aceast estur nevrednic cu o masc potrivit ie.nainte de-a alege, Lord Erou, cnt un alt artist de mti, te rog s-mi priveti superbele creaii!Un brbat cu masca Pasrea Cerului Azuriu l abord curtenitor pe Thissell:De curnd, am terminat o corabie somptuoas; aptesprezece ani de zile am muncit la realizarea ei. Bucur-te cu norocul de-a accepta i folosi aceast oper de art; la bord, ateptnd s te slujeasc, sunt sclavi iui i fecioare dulci; n cal exist vinuri alese, iar punile sunt acoperite cu covoare de mtase.i mulumesc, fcu Thissell, izbind zachinkoul cu vigoare i ncredere. Accept cu plcere. Dar mai nti, o masc.Artistul de mti emise un tril interogativ la gomapard:Lordul Erou ar considera un Dragon nvingtor ca fiind sub demnitatea sa?Nu, fcu Thissell. O consider o masc potrivit i satisfctoare. Mergem chiar acum s-o examinez.