“MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA”

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul “MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA”

1 SC ECOMULTIPROD SRL 2021

MEMORIU DE PREZENTARE conform Legii nr. 292 din 2018, ANEXA Nr. 5.E

pentru proiectul

“MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA”

BENEFICIAR : SC DROSERA COMSERV SRL

EXECUTANT: SC ECOMULTIPROD SRL

Evaluator de mediu ADMINISTRATOR: FTP III LIVIA RETEGAN

Volum unic: Această documentaţie, piese scrise sau desenate, nu poate fi folosită numai în scopul pentru care a fost în mod specific elaborată. Ea nu poate fi reprodusă, întrebuinţată integral sau parţial, direc sau indirect, în alt scop, fară aprobarea prealabilă a proiectantului, acordată legal în scris. Data: iunie 2021



COLECTIVUL DE REALIZARE

RESPONSABIL TEMA FTP III Retegan Livia Cercetator principal III ing. Tigauan Natalia Masterand protectia Mediului Pop Florin



I. Denumirea proiectului: MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA

II. Titular:

- numele: SC DROSERA CONSERV SRL - adresa poștală: localitatea Satu Nou, Comuna Cetate, str. Principala nr. 17, jud. Bistrita-Nasaud numărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet - tel. 0744913373 - e-mail :[email protected] - numele persoanelor de contact director/manager/administrator Moldovan Daniel tel 0744913373

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

a) Un rezumat al proiectului

Proiectul propune extinderea halei de producție a cramei, creșterea (implicit capacității de producție de la 80.000 sticle/an la 166.000 sticle/an), extinderea depozitului, diversificare producției cu producerea de vinuri spumante și desfacerea cu amanuntul a vinului printr-un spațiu de vânzare.

Terenul vizat de proiect are suprafata S=25.669 m2 este reprezentat de două parcele (identificate prin nr CF 26601 cu suprafata de 9169 m2 si CF 26602 cu suprafata de 16500 m2) este proprietate a beneficiarului.

Prin proiect se propune: -modernizarea clădirii cu funcţiunea de crama de vinificatie; -construirea unei cladiri pentru materiale conexe necesare procesul tehnologic; -achiziţionarea de utilaje pentru procesarea strugurilor (din producţiea proprie).

Situatia existenta Pe parcela identificată prin nr CF 26601 cu suprafata de 9169 m2 societatea

desfășoara activitatea de vinificație, iar pe parcel CF 26602 cu suprafata de 16500 m2 se face depozitarea vinului. Societatea procesează strugurii din producție proprie din care rezultă anual 80.000 sticle. Activitatea de procesare a strugurilor se desfășoară intr-o hală de procesare, construcție in regim de parter cu Sconstruită = 328 m2 edificată in anul 1980.



Imagine cladire hala procesare vin Imagine cladire depozit

Hala procesare vin S=328 m2: Structura de rezistenta a cladirii existente este compusa din:

• Fundații continue din beton sub pereții structurali

• Pereți din zidărie de cărămidă

• Acoperiș de tip șarpantă din lemn

• Terasa exterioară alipită este realizată pe structură din lemn, așezată direct pe placa de beton existentă pe zona respectivă.

Din observaţiile efectuate în teren și din studiul documentelor avute la dispoziție s-au constatat următoarele:

• Clădirea în studiu a fost executată în etape.

• Fundațiile pe zona cramei sunt realizate din beton, cu adâncimea de fundare de aproximativ 1,10 m.

• Nu au fost prevăzute hidroizolații la nivelul fundațiilor, ceea ce a condus la infiltrații în pereții de zidărie.

• Structura cramei este realizată din zidărie veche, afectată de infiltrațiile de apă. Nu au fost prevăzute legături transversale la partea superioară a pereților.

• Alipit cramei a fost executată o terasă acoperită, fără fundații, așezată direct pe o placă de beton. Terasa este realizată pe structură din lemn. Toate elementele din lemn ale terasei au secțiune necorespunzătoare pentru deschiderile și încărcările aferente.

• Alipit cramei este executată și o zonă de birouri, realizată necorespunzător.

• La elementele din lemn ale șarpantei s-au constatat probleme legate de putrezirea lemnului și numeroase elemente cu secțiune necorespunzătoare.



• Construcția în ansamblul ei a avut o comportare slabă în timp, datorită modalității de execuție și a materialelor utilizate, precum și a infiltrațiilor de apă.

• Construcția studiată nu prezintă siguranță în exploatare în forma actuală. Pe parcela identificată prin CF 26602 cu suprafata de 16500 m2 societatea

deține: -o construcție in regim de parter cu Sconstruită = 407 m2 cu destinația depozit pentru materiale conexe vinificație edificată in anul 1980; -o construcție in regim de parter cu Sconstruită = 222 m2 cu destinația garaj utilaje edificată in anul 1980; -o construcție in regim de parter cu Sconstruită = 17 m2 cu destinația cabină portar edificată in anul 1980.

Depozit materiale conexe vinificatie S = 407 m2: Structura de rezistenta a cladirii existente este compusa din:

• Fundații continue din beton sub pereții exteriori.

• Pereți exteriori pe structură din lemn, combinați cu stâlpi interiori din lemn.

• Acoperiș de tip șarpantă din lemn. Din observaţiile efectuate în teren și din studiul documentelor avute la

dispoziție s-au constatat următoarele:

• Clădirea în studiu a fost executată în etape, cu extinderi și modificări succesive.

• Fundațiile exterioare sunt realizate din beton, cu adâncimea de fundare de aproximativ 0,80 m.

• Nu au fost prevăzute hidroizolații la nivelul fundațiilor, ceea ce a condus la infiltrații în pereți.

• Suprastructura clădirii este semi-improvizată, cu elemente subdimensionate și fără asigurarea unei rigidități corespunzătoare.

• Construcția nu a beneficiat de un proiect coerent de execuție a acesteia.

• Clădirea nu îndeplinește cerințele actuale de rezistență și stabilitate.

• Construcția studiată nu prezintă siguranță în exploatare în forma actuală.

Garajul este pe fundații continue din beton, închideri cu pereți din lemn, șarpantă din lemn, învelitoarea din țiglă ceramică. Geamurile și ușile sunt din lemn, pardoseală industrială din beton.

Cabina poartă este pe fundații continue din beton, închideri cu pereți din



zidarie de cărămidă, șarpantă din lemn, învelitoarea din tigla metalica. Finisajele exterioare sunt din tencuieli și vopsea superioară, finisajele interioare sunt tencuieli văruite. Geamurile sunt tip termopan din PVC, ușile sunt din lemn.

Situatia propusa Fiecare cladire a fost supusă unei expertize tehnice, (elaborata de catre prof. dr,

ing. Vasile Pacurar, expert tehnic M.L.P.A.T), ce a stabilit că starea tehnică și siguranța acestora este necorespunzătoare. Pe aceste considerente s-a recomandat desființarea integrală a construcției existente și refacerea ei corespunzătoare. Soluția architectural-urbanistică prevede: amplasarea cladirilor pe parcele, asigurarea accesului auto si pietonal in cladirile propuse, amenajarea unor platforme dalate, amenajarea a sase locuri de parcare si amenajarea de spatii verzi.

Aleile de acces auto si pietonal, trotuarul de garda, platforma dalata si locurile de parcare se vor realiza din piatra sparta – suprafata pietruita.

Spatiile verzi se vor amenaja prin insamantare cu gazon si plantarea de arbori.

Principalii indicatori– CF nr 26601: S teren = 9169 m2 S construita existenta = 328 m2

- S construita propusa = 1134.93 m2 - S dalata propusa = 348.15 m2

- S pietris propusa =113.47 m2 - Scarosabila propusa = 320.42 m2 - S inierbata propusa = 5353.89 m2

- S apa statatoare = 1898.12 m2

Principalii indicatori – CF nr 26602: S teren = 16500 m2

S construita existenta = 646 m2 formata din:

- S construita depozit materiale vinificatie = 407 m2 - S construita garaj utilaje = 222 m2 - S construita cabina portar = 17 m2 - S construita propusa = 606 m2 formata din: - S construita depozit materiale vinificatie = 367 m2 - S construita garaj utilaje = 222 m2 - S construita cabina portar = 17 m2

- S carosabila propusa = 165.37 m2



- S inierbata propusa = 15728.63 m2

A) Clădirea destinate cramei, cu suprafata S = 1134.93 m2 din punct de vedere functional, va cuprinde zona de productie, zona dedicata personalului, un spatiu de degustare si un magazin de prezentare.

Cladirea va beneficia de un acces principal pe latura de Nord, de la nivelul zonei dalate direct in hala de productie, prin intermediul unei usi de acces.

B) Cladirea depozit cu suprafata S = 367 m2 va asigura spații special amenajate pentru depozitare.

Cladirea va beneficia de un acces principal pe latura de Est, de la nivelul zonei dalate direct in hala de productie, prin intermediul unei usi de acces. C)Lucrarile de amenjari exterioare: -realizare trotuare de garda -realizare de alei auto si pietonale -amenajarea de locuri de parcare -amenajari peisagere

b) justificarea necesității proiectului

Prezenta investitie urmareste atragerea de fonduri europene nerambursabile prin reabilitarea cramei Jelna. Prin modernizarea si extinerea in localitatea halei de producție și a depozitului se va putea asigura fluxul intregului proces tehnologic de obtinere a vinului. Se preconizeaza un impact favorabil in zona soldat cu imbunatatirea calitatii vietii in comuna prin asigurarea unor produse profesioanle in domeniul confectiilor metalice etc. Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei constau in:

a) Stimularea mediului de afaceri si cresterea numarului de activitati non agricole desfasurate in mediul rural: realizarea investiei propuse va duce la incurajarea antreprenoriatului in zona sferei agricole. Astfel se preconizeaza ca se va mari numarul celor care vor dori sa isi lanseze afaceri in mediul rural. Încurajarea dezvoltării antreprenoriatului rural poate contribui la creşterea productivității în zonele rurale şi, pe aceast ă bază, la creşterea standardului de viață al locuitorilor din zona. Mai buna valorificare a oportunităților existente în zonele rurale poate creşte ratele profiturilor pentru activitățile economice. b) Crearea de locuri de muncă: Prin realizarea proiectului se vor creea atat locuri de munca specializate in domeniul serviciilor de turism si in domeniul economic cat si locuri de munca adresate persoanelor cu studii medii sau fara studii.



c) Creșterea veniturilor populației rurale: Crearea de noi locuri de munca va facilita o bunastare pentru angajati si pentru comunitate si va genera o emulatie intre membrii comunitatii pentru angajarea si in alte activitati antreprenoriale. d) Diminuarea disparităților dintre rural și urban: Beneficiarul proiectului isi doreste sa ofere servicii de inalta calitate, comparabile cu cele oferite de unitatile existente in mediul urban. c) valoarea investiției Valoarea investitiei este: 19.990.841,50 RON exclusiv TVA

d) perioada de implementare propusă;

Perioada de implementare a proiectului este de 24 luni.

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente);

Proiectul se va amplasa intr-un perimetru situat in extravilanul comunei Cetate, proprietate a beneficiarului. Suprafata de teren ocupata temporar proiect este S=25.669 m2. Nu sunt necesare suprafete suplimentare pentru a fi folosite temporar.

Planurile de sitatie si e amplasare in zona sunt prezentate in anexa.

Amplasare obiectiv

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).



Crama va fi o construcție cu un regim de inălțime de P+2, realizata din stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Peretii interiori structurali vor fi realizati din zidarie de caramida – 25 cm, asemenea celor nestructurali – 15 cm. Invelitoarea cladirii se va realiza partial din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica, iar partial este propus acoperis tip terasa.

Peretii exteriori vor fi realizati din zidarie caramida, cu goluri verticale si termoizolatie din polistiren extrudat.

Compartimentarile interioare vor fi realizate din acelasi tip de zidarie Acoperisul va fi realizat partial din invelitoare tigla ceramica ia partial

acoperisul va fi de tip terasa circulabila. Tamplariile folosite la exterior vor fi tamplarii metalice cu geam termopan

(tamplaria exteriora va fi realizata cu geam termoizolant cu coeficient termic 2,9 W/m2K) iar la interior usile se vor realiza din PVC. Finisaje interioare: la nivelul peretilor, zugravelile se vor aplica pe un strat suport pentru zugraveli interioare format din glet si amorsa aplicate pe placile de gips carton in cazul peretilor usori. De asemenea se vor aplica placaje din faianta, pana la cota +1.50 m sau +2.10 m fata de cota pardoselii finite in grupul sanitar si zona de dus.

Zugraveli lavabile se vor aplica si la nivelul tavanelor din zona grupurilor sanitare si a vestiarelor. Zugravelile se vor aplica pe un strat suport pentru zugraveli interioare format din glet si amorsa aplicate fie pe placile de gips carton care se vor monta la partea inferioara a grinzilor metalice de la acoperis.

Finisajul tavanului va fi reprezentat de zugraveala de interior prezenta si la nivelul peretilor.

La nivelul pardoselilor, in zona vestiarelor si a grupului sanitar se vor monta placaje din gresie antiderapanta.

Placile de gresie vor fi montate cu adeziv pe sapa de egalizare sau sapa de panta prevazuta in incaperile umede. In cazul incaperilor umede sub adeziv se va realiza si o hidroizolatie elastica, compusa dintr-o membrana minerala si o banda impermeabila elastica din polietilena. In incaperile in care pardoselile sunt finisate prin montarea placilor de gresie antiderapanta, iar peretii vor fi finisati cu zugraveli, se va monta perimetral o plinta din gresie cu aceleasi caracteristici. Aceasta va avea inaltimea de 10 cm.

In zona de productie se va turna o pardoseala industriala din beton cu strat de uzura din mortar de presarare cu agregate sintetice. Finisajele exterioare la nivelul peretilor va fi reprezentate de tencuiala decorativa iar partial fatada va cuprinde zone cu placari din lemn tratat cu lacuri



impotriva intemperiilor. Elementele folosite la nivelul acoperisului (elemente de inchidere coama, elemente de inchidere pazie, etc) vor consta din elemente din lemn. Se va monta un sistem de jgheaburi si burlane, conform planselor de arhitectura. Acestea vor fi realizate din tabla zincata.

Anveloparea termica a cladirii se va realiza cu polistiren expandat ignifugat de fatada de 10 cm grosime la nivelul peretilor exteriori, polistiren extrudat de 25 cm grosime la acoperisurile terasa, vata minerala de 25 cm grosime la nivelul capriorilor de lemn din zona de acoperis tip sarpanta, polistiren extrudat de 15 cm sub placile de pe sol, polistiren extrudat de 5 cm grosime la socluri si polistiren extrudat de 3 cm la nivelul spaletilor.

Invelitorile se vor realiza din tigla ceramica si se vor hidroizola cu membrane hidroizolatoare. Acestea vor fi prevazute cu oritori de zapada, jgheaburi si burlane din tabla zincata si sorturi din tabla zincata in zona strapungerilor.

Peretii exteriori se vor finisa cu tencuieli decorative si placaje din lemn baituite culoare stejat, lacuite cu lacuri rezistente UV si impermeabile.

Pardoselile exterioare se vor hidroizola cu hidroizolatii elastice iar placile de pe sol se vor hidroizola cu hidroizolatii bituminoase. Se va avea in vedere si hidroizolarea glafurilor de la ferestre si apoi montarea de glafuri din tabla impotriva infiltratiilor precumsi hidroizolarea soclurilor cu hidroizolatii bituminoase.

La interior, peretiii se vor finisa cu zugraveli lavabile, aplicate pe strat de glet si amorsa si placaje din faianta in spatiile umede (grupuri sanitare), tavanele se vor finisa cu zugraveli lavabile pe strat de glet si amorsa iar pardoselile de vor finisa cu placaje din gresie si pardoseli din beton elicopterizat. Stratul suport pentru finisajele de pardoseala va consta in sape de egalizare turnate drept sau cu panta in cazul incaperilor umede. In incaperile umede, inainte de montarea finisajului se va aplica o hidroizolatie elastica.


Cladirea va asigura spatii special amenajate pentru desfasurarea activitatilor aferente unei crame, din punct de vedere functional aceasta cuprinde zona de productie, zona dedicata personalului, un spatiu de degustare si un magazin de prezentare: PARTER: Su =938.01mp

Magazin 26.19 mp Hol 13.55 mp Depozit 26.41 mp



Depozit vin imbuteliat 272.84 mp Zona imbuteliere 86.02 mp Depozit Dopuri 7.61 mp Sala Baricuri 84.13 mp Cameră C.T. 8.42 mp Scara 14.38 mp Zona fermentare 236.59 mp Magazie Subst. Vinificatie 7.20 mp G.S. + Vestiar 36.02 mp Sala mese 14.94 mp Sală Ventilatoare 11.95 mp Sala frig 50.96 mp Sala procesare struguri 71.76 mp Hol 14.04 mp ETAJ 1: Su =79.09 mp

Hol 26.61 mp Birou 16.99 mp Birou 13.43 mp Birou 15.13 mp G.S. 6.93 mp ETAJ 2: Su =164.80 mp

Hol si scara 24.72 mp Birou 15.36 mp Oficiu 7.27 mp Birou 10.66 mp Sala de sedinte 24.52 mp Scara 15.21 mp Hol 5.80 mp G.S. 7.77 mp Oficiu 10.68 mp Sala de degustare 42.81 mp



Clădirea depozit va fi in regim de inaltime parter, realizata din stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Peretii interiori structurali vor fi realizati din zidarie de caramida – 25 cm, asemenea celor nestructurali – 15 cm. Invelitoarea cladirii se va realiza partial din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica, iar partial este propus acoperis tip terasa.

Inchideri si compartimentari: Peretii exteriori vor fi realizati din zidarie caramida, cu goluri verticale si

termoizolatie din polistiren extrudat. Compartimentarile interioare vor fi realizate din acelasi tip de zidarie Acoperisul va fi realizat partial din invelitoare tigla ceramica ia partial


(tamplaria exteriora va fi realizata cu geam termoizolant cu coeficient termic 2,9 W/m2K) iar la interior usile se vor realiza din PVC. Finisaje interioare:

La nivelul peretilor, zugravelile se vor aplica pe un strat suport pentru zugraveli interioare format din glet si amorsa aplicate pe placile de gips carton in cazul peretilor usori. De asemenea se vor aplica placaje din faianta, pana la cota +1.50 m sau +2.10 m fata de cota pardoselii finite in grupul sanitar si zona de dus.





In zona de productie se va turna o pardoseala industriala din beton cu strat de uzura din mortar de presarare cu agregate sintetice. Finisaje exterioare:

Finisajele exterioare la nivelul peretilor va fi reprezentate de tencuiala decorativa iar partial fatada va cuprinde zone cu placari din lemn tratat cu lacuri



impotriva intemperiilor. Elementele folosite la nivelul acoperisului (elemente de inchidere coama, elemente de inchidere pazie, etc) vor consta din elemente din lemn. Se va monta un sistem de jgheaburi si burlane. Acestea vor fi realizate din tabla zincata.

Anveloparea termica a cladirii se va realiza cu polistiren expandat ignifugat de fatada de 10 cm grosime la nivelul peretilor exteriori, vata minerala de 25 cm grosime peste planseul din beton de peste parter, polistiren extrudat de 15 cm sub placile de pe sol, polistiren extrudat de 5 cm grosime la socluri si polistiren extrudat de 3 cm la nivelul spaletilor.


Peretii exteriori se vor finisa cu tencuieli decorative. Placile de pe sol se vor hidroizola cu hidroizolatii bituminoase. Se va avea in

vedere si hidroizolarea glafurilor de la ferestre si apoi montarea de glafuri din tabla impotriva infiltratiilor precumsi hidroizolarea soclurilor cu hidroizolatii bituminoase.


Cladirea va beneficia de un acces principal pe latura de Est, de la nivelul zonei dalate direct in hala de productie, prin intermediul unei usi de acces.

Clădirea va asigura spatii special amenajate pentru depozitare: PARTER: Su =321.58 mp

Depozit 272.64 mp Depozit 6.30 mp Hol 9.45 mp Hol 4.69 mp Vestiar 11.63 mp Depozit 16.87 mp



Linia de producere a vinurilor spumante va fi formată din: o statie de degorjare, o statie de imbuteliere, o statie de adaugare a licorii de expeditie, o statie de dopuire, o statie de pus cosulete, o statie de capsulare, o statie de etichetare.

Trotuarele de garda se vor realiza din beton turnat monolit astfel incat sa se evite patrunderea apelor provenite din precipitatii la infrastructura. Acestea se vor realiza cu o latime de minim 60 cm si cu panta de minim 2% inspre exteriorul cladirii. Aleile auto si pietonale, precum si locurile de parcare se vor amenaja cu dale prefabricate din beton, culori diverse si vor fi protejate cu borduri prefabricate din beton. Amenajarile peisagere vor consta in plantari de arbusti si insamantari cu gazon.

La nivelul parcelei identificată prin CF 26602 pe care e amplasat depozitul de materiale vinificatie nu se vor realiza amenajari exterioare cu exceptia trotuarelor de garda din jurul cladirii studiate si aleilor de acces in cladire, alei ce se vor racorda la platforma betonata existenta.

Se prezinta elementele specifice caracteristice proiectului propus: Profilul şi capacitatile de productie

Obiectul principal de activitate al solicitantului este Cod CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor.

Capacitatea de producție a cramei este de 80.000 sticle/an. Prin implementarea proiectului capacitatea de producție va ajunge

la 166.000 sticle /an.

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz) La aceasta data pe la cramă se desfasoara activitatea de procesare a strugurilor din producție proprie. In funcţie de diverse criterii ( materia prima, operaţiile folosite) se deosebesc doua tehnologii de baza: - tehnologii de obţinere a vinurilor albe - tehnologii de obţinere a vinurilor roşii

– tehnologii de obținere a vinurilor roze



Fluxul tehnologic de producere a vinului (Schema procesului de productie este prezentata in anexa) Receptionarea strugurilor

Recepţia calitativa vizeaza identificarea soiurilor sau amestecurilor de struguri, stabilirea stării biologice, caracteristicile cromatice la soiurile negre, dar in primul rând gradul de maturare prin determinarea concentraţiei in zaharuri cu ajutorul refractometrelor.

Recepţia cantitativa consta in stabilirea masei strugurilor cu ajutorul basculelor romane sau mai nou cântarelor automatizate. Pentru evitarea oxidarilor, se asigura protectia strugurilor, mustuielii si mustului prin sulfitare, utilizandu-se doze de dioxid de sulf diferentiate, in functie de starea de sanatate a recoltei, Desciorcchinarea și zdrobirea strugurilor

Sunt operatii mecanice de prelucrare a strugurilor, care se executa de obicei cu ajutorul unui singur utilaj. Desciorchinarea, cunoscuta si sub denumirea de desbrobonire, consta in separarea boabelor de ciorchine. Zdrobirea consta in spargerea pielitei boabelor si destramarea pulpei, cu scopul de a pune in libertate mustul. Sulfitarea mustului cu doze de 60-80 mg/l, in condiţii normale, si 120-200 mg/l in cazul strugurilor mucegăiţi, se realizează cel mai bine in flux continuu cu ajutorul pompelor dozatoare. Separarea mustului ravac se face cu ajutorul presei pneumatice in prima faza , inaintea inceperii procesului de presare. Presarea boștinei se realizează cu ajutorul unei prese pneumatice. Asamablarea musturilor consta in omogenizarea diferitelor fracţiuni de must. Limpezimea mustului, urmată de deburburare, se realizează prin decantare gravitaţionala timp de 6-18 ore, cu adaos in prealabil a unei cantitati de dioxid de sulf, care sa asigure un conţinut de SO2 liber de 25-30mg/l. Fermentaţia alcoolica a mustului de struguri, proces complex dependent de o multitudine de factori se realizează in fermentatoare din otel inox, cu luarea unor masuri ca temperatura sa se menţină in limita 16 - 18°C. Pritocul vinului Umplerea golurilor vaselor in care s-a desfasurat fermentaţia alcoolica se face imediat după terminarea fazei fermentaţiei tumultoase, apoi la 4-5 zile si de cate ori este nevoie, pana la tragerea vinului de pe drojdie. Aceasta operaţiune se face in concordanta cu caracteristicile materiei prime si ale produsului finit.



Limpezirea vinului Limpezirea vinului este procesul de eliminare a particolelor cristaline si amorfe, a levurilor, bacteriilor si a tuturor substantelor solide care alcatuiesc tulbureala vinului precum si a substantelor dispersate coloidal ce ar putea tulbura ulterior vinul. Procesul de limpezire a vinului se poate realiza in principal prin sedimentare si filtrare. Îmbuteliere

Tragerea vinului la sticle, in vederea punerii lor in consum presupune: 1.verificarea si controlul SO2, pentru asigurarea unui continut de 40-50 mg/l SO2 liber si de maximum 250 mg/l SO2 total. In cazul invechirii vinurilor la sticla, se recomanda ridicarea continutului vinului in SO2 liber in momentul imbutelierii, la 45-50 mg/l; 2. Controlul stabilitatii fizico-chimice si biologice prin:

-testarea stabilitatii tartrice la temperaturi scazute; -testarea stabilitatii proteice la temperaturi ridicate; -testarea stabilitatii biologice prin controlul incarcaturii in germeni activi cu

ajutorul membranelor filtrante sau prin metoda insamantarii pe medii agarizate. 3. Imbutelierea sterila. Depozitarea și desfacerea vinului Sticlele cu vin se pun în navete de plastic și se duc în depozitul de vinuri. Desfacerea către beneficiari se face pe baza comenzilor, cu mijloace de transport a proprietarului sau a beneficiarilor. Desfacecerea cu amanuntul se va face în cadrul magazinului se la parterul cramei.

Tehnologia de prelucrare a strugurilor negri si de obţinere a vinurilor roşii

Vinurile roşii se diferenţiază de cele albe prin anumite caracteristici: culoare, extractivitate, astringenta. La producerea lor, in general, cu aceleaşi fenomene de baza ca la vinificatia in alb., dar sunt si unele deosebiri cauzate de operaţia specifica - macerarea - fermentarea. Variantele tehnologice sunt determinate mai ales de modalitatea de extragere a compuşilor fenolici, cel mai răspândit fiind procedeul clasic de macerare - fermentare pe bostina cu folosirea unor echipamente moderne care sa intensifice procesele de extracţie. Deoarece substanţele colorante (antoceanice) se acumulează in ultima peroioada a procesului de maturare, strugurii se culeg la maturitatea deplina sau chiar cateva zile mai târziu, fara a se intra in faza de supracoacere. Transportul, recepţia si prelucrarea strugurilor negri se desfasoara in acelaşi mod ca si la vinificatia in alb, sulfitarea efectuandu-se cu doze cuprinse intre 50 si 120 mg/l



SO2. Macerarea - fermentarea este o operaţie tehnologica specifica preparării vinurilor roşii, la care, ambele procese au loc in acelaşi timp si deci se influenţează reciproc. Temperatura optima de lucru este de 25-28° C, pentru ca datorita creşterii temperaturii si formarii alcoolului procesul de maceratie este mai rapid si mai complet decât daca bostina ar sta in contact cu un must care nu fermentează; mai mult la temperatura de 28-30° C, extracţia compuşilor fenolici decurge mai bine decât la temperatura de 20° C, considerata ca optima la fermentarea vinurilor albe. Reglarea duratei de macerare - fermentare trebuie făcută si in funcţie de soiul de struguri si de faptul ca in cadrul aceluiaşi soi, conţinutul in substanţe utile este mai mare la strugurii bine copţi si sanatosi decât la cei care n-au ajuns la maturitate sau sunt avariaţi. Tragerea vinului de pe bostina se face in momentul in care s-au atins parametrii fizico-chimici si caracteristicile senzoriale dorite, după 36-48 de ore ( d=1020-1040 kg/m3; 7-9% voi alcool.) Presarea bostinei fermentate se poate efectua cu presele pneumatice discontinue sau continue. Asamblarea diferitelor fracţiuni de vin se face in funcţie de categoria de vin ce se urmăreşte sa se obtina: de regula se asambleaza vinul ravac cu fracţiunile de la presele discontinue sau cu cele de la presa continua. In continuare, vinurile se menţin in vase pentru desavarsirea fermentaţiei alcoolice si derularea fermentaţiei malo-lactice. In general se cauta sa se stimuleze degradarea biologica a acidului malic, printr-un regim termic corespunzător (18-22° C) o sulfitare moderata, menţinerea pe drojdie si chiar adaos de maiele de bacteria lactice in doze de 5-10%.

Tehnologia de obţinere a vinurilor roze

Procesul de vinificare al vinului rosé este la fel de complex precum cel al unui vin alb sau rosu. Obtinerea vinurilor roze prin modificarea raportului intre fazele mustuielii. Recolta de struguri se imparte in doua parti inegale. O portiune de 75% se vinifica in alb, iar cea care reprezinta 25% se transforma in mustuiala. Mai departe tehnologia se deruleaza conform schemei din anexa Maturitatea tehnologica la soiurile de vita de vie de mare productie pentru vinurile de masa este in momentul acumularii unui continut in zaharuri de minim 145 g/l, necesar asigurarii unei tarii alcoolice dobandite de minimum 8,5% vol. Maturitatea tehnologica a strugurilor pentru vinurile cu indicatie geografica recunoscuta este momentul in care se acumuleaza o cantitate minima de zaharuri de170 g/l, iar pentru vinurile cu denumire de origine controlata un continut minim de 187 g/l, ceea ce corespunde unei tarii alcoolice de 11,0 % vol.



La inceput se recolteaza soiurile de vita de vie pentru vinuri de masa, albe si rosii, la maturitatea deplina a strugurilor, care acumuleaza cantitati mici de zaharuri si inregistreaza pierderi mari cantitative prin supramaturare si soiurile sensibile la putregai.

Dupa maturitatea deplina se recolteaza strugurii soiurilor albe pentru vinuri albe de calitate si soiul aromat Muscat Ottonel, acesta avand o coacere mai timpurie si manifestand o scuturare puternica a boabelor la supramaturare. In ultima perioada se recolteaza strugurii pentru vinuri de calitate albe si aromate pentru vinurile de calitate ("cules tarziu" si "cules la innobilarea boabelor") si se incheie cu strugurii soiurilor rosii cu coacere tarzie, ajunsi la maturitatea antocianica, fara a intarzia insa recoltatul pana la aparitia ingheturilor timpurii de toamna, care degradeaza antocianii prin hidroliza.

Esalonarea recoltarii strugurilor pe etape prestabilite se poate face in cazul recoltelor sanatoase si in toamnele cu conditii meteorologice optime. In cazul recoltelor avariate de inghet, grindina sau putregai si a conditiilor meteorologice nefavorabile, pentru evitarea pierderilor, recoltatul se face fara a tine cont de principiile de esalonare, iar destinatia productiei se va stabili in functie de calitatea acesteia.

Pentru evitarea pierderilor de productie in perioada culesului se recomanda declansarea culesului cu cateva zile inainte de momentul maturarii tehnologice, astfel incat la jumatatea culesului sa se atinga stadiul de maturare dorit si sa fie compensate pierderile de productie din perioada a doua.

Zdrobirea trebuie astfel executata, incat pielita sa nu fie zdrentuita, iar ciorchinii si semintele sa ramana intregi. Prin eliberarea mustului se permite vehicularea mustuielii prin pompare si se asigura distribuirea uniforma in mustuiala, a levurilor si SO2

Desciorchinarea se face cu utilaje speciale, numite desciorchinatoare sau desbrobonitoare.

In urma operatiunilor de zdrobire si desciorchinare rezulta mustuiala si ciorchinii. Ciorchinii sunt preluati de benzi transportoare cu snec sau panze sau benzi transportoare pneumatice, actionate de curent electric respectiv de curenti de aer si sunt evacuati in afara spatiului de vinificare, in curte sau direct in mijloace de transport.

Separarea mustului

Mustul se poate separa din mustuiala prin metode statice, se realizeaza prin



scurgerea libera a mustului, sub actiunea fortei gravitationale, cu ajutorul unor constructii si utilaje speciale numite scurgatoare.

Presarea bostinei

Mustul care se scurge liber pe cale gravitationala din strugurii zdrobiti sau prin scurgere provocata in cazul presei cu membrana se numeste must ravac. Mustul ravac este de cea mai buna calitate si reprezinta 30-60% din mustul total si din el se obtin vinurile de cea mai buna calitate

Asamblarea mustului

Se va face numai intre mustul ravac si cel de la presarea I. Celelalte fractiuni se asambleaza separate si sunt destinate obtinerii vinurilor de categorii inferioare.

Limpezirea mustului

Se obtine in mod curent prin decantare timp de 6-12 ore, cu asigurarea in prealabil a unui continut de 25-30 mg/S02 liber.

Macerarea si fermentarea

Este un proces care se desfasoara in 4 etape: eliberarea antocianilor si a aromelor din pielita sub influenta alcoolului, a anhidrei sulfuroase si a triturarii mecanice; difuzia si dizolvarea substantelor extrase in must, influentate de temperatura si dioxidul de carbon degajate prin fermentare, operatiile de remontare a bostinei si recirculare a mustului, triturarea mecanica a partilor solide ale strugurilor si cresterea timpului de macerare; initierea reactiilor de condensare, polimerizare si esterificare a compusilor extrasi si dizolvati si resorbirea si/sau degradarea unor compusi extrasi de partile solide ale strugurilor. Procesul de macerare-fermentare este influentat de temperatura mustuielii, prezenta alcoolului, continutul mustuielii in anhidrida sulfuroasa, gradul de maturare al strugurilor si durata tinerii pe bostina. Macerarea-fermentarea in cazi deschise cu caciula plutitoare. Cada se incarca cu mustuiala, circa 70-80% din capacitate, se sulfiteaza si se insamanteaza cu levuri selectionate. Dupa 12-24 ore se declanseaza fermentatia alcoolica, se degaja dioxid de carbon, care antreneaza bostina si o ridica la suprafata mustului ca o "caciula plutitoare", care prin contactul cu aerul favorizeaza inmultirea levurilor si accelereaza fermentatia alcoolica, odata cu cresterea temperaturii, dar limiteaza suprafata de contact intre fazele mustuielii. In timp, mustul in fermentatie se stratifica: in partea superioara cu culoarea cea mai intensa, densitatea cea mai mica si concentratia alcoolica mai mare, la mijloc si in



partea inferioara mai putin colorat, cu densitate mai mare si grad alcoolic mai mic.

Desfasurarea procesului de fermentatie alcoolica

Faza prefermentativa dureaza 2-3 zile, de la introducerea mustului in vase pana la degajarea evidenta a CO2 din masa mustului. In aceasta faza mustul se tulbura, temperatura mustului creste lent cu 2-3oC, continutul in zaharuri scade cu 2-3% concomitent cu densitatea, activitatea levurilor se intensifica prin degajare de CO2 si se formeaza spuma in "golul de fermentare".

Faza de fermentare tumultoasa sau zgomotoasa este faza cea mai lunga, in care levurile au activitatea cea mai intensa, peste 85% din zaharuri se transforma in alcool etilic si CO2, temperatura mustului in fermentatie creste repede pana la 25-30oC, apa din palnia de fermentare sau de la dopurile de fermentare "bolboroseste". Dioxidul de carbon impinge suspensiile de la baza vasului spre suprafata, care, sub actiunea fortei gravitationale, cad din nou la fundul vasului, miscari care accelereaza fermentarea.

Durata fazei de fermentare tumultoasa este de 10-15 zile, chiar mai mult, in functie de temperatura si continutul in zaharuri. Temperaturi mai ridicate accelereaza procesul de fermentatie alcoolica, iar musturile mai bogate in zaharuri fermenteaza mai incet si mai lent decat cele mai sarace in zaharuri, care fermenteaza mai repede si mai zgomotos.

Fermentatia lenta sau linistita este ultima parte a fermentatiei alcoolice in care degajarea de CO2 se incetineste, temperatura scade, tulbureala se depune si vinul incepe sa se limpezeasca si sa capete insusirile specifice.

Fermentatia alcoolica trebuie supravegheata si dirijata prin urmarirea evolutiei temperaturii si a densitatii mustului.

In conditiile de fermentatie normala, temperatura inregistreaza cresteri lente in primele doua faze, dupa care scade uniform pana la sfarsit.

Densitatea mustului descreste de la declansarea fermentatiei pana la sfarsitul ei, o data cu scaderea continutului de zaharuri si cresterea concentratiei alcoolice.

Dirijarea temperaturii de fermentare a mustului trebuie sa asigure valori intre 15-20oC, considerate normale. Temperaturi peste 20oC afecteaza procesul de fermentatie alcoolica prin declansarea unor fermentatii nedorite, care influenteaza negativ calitatea vinurilor.

Temperaturile peste limitele recomandate trebuie coborate prin una din metodele: racirea spatiilor de fermentare, racirea recipientelor de fermentare prin stropire cu apa



sau acoperire cu materiale umede (vasele de mici capacitati), amestecarea mustului cald in fermentare cu must limpede si rece sau cu vin nou.

Temperaturile sub 15oC determina o incetinire a fermentatiei alcoolice pana la stopare. Ridicarea temperaturii se poate face prin incalzirea spatiului cu recipientele de fermentare, incalzirea unei parti din must la 60-70oC si introducerea si amestecarea cu cel rece, amestecarea cu must cald in fermentatie tumultoasa, introducerea de vapori de apa pana la o diluare maxima de 1%.

Vinurile se trag de pe drojdie la 3-4 saptamani, tinand cont ca strugurii provin din recolte sanatoase. Vinul obtinut are o tarie alcolica de 11,6 si o aciditate alcoolica de 2,8 g/l H2SO4.

Asigurarea si controlul igienei Calitatea vinului este strâns legata de gradul de asigurare si controlul igienei pe tot parcursul fluxului tehnologic. Necesitatea de a tine sub control dezvoltarea microorganismelor se impune datorita capacitatii ridicate de înmulţire a acestora. Contaminarea poate avea loc în diverse etape ale procesului de producţie si în locuri diferite : utlilaje de vinificatie, materiale oenologice, accesorii, atmosfera, linia de îmbuteliere, sticle, apa, personalul. Se acordă o atenție sporita asigurării si menţinerii igienei în toata Secţia de Vinificatie, în toate compartimentele existente. Se are în vedere curăţirea fiecărei suprafeţe ce vine în contact cu vinul pentru a evita apariţia alterărilor microbiene. O importanta deosebita se acorda pardoselilor, care sunt spalate bine si dezinfectate. De asemenea pentru pereţii si plafoanele din spaţiul de maturare se utilizează substanţe specifice cu acţiune puternic antimicrobiana cu spectru larg de acţiune, eficace împotriva bacteriilor, algelor, viruşilor si a ciupercilor. In sectorul de îmbuteliere, igiena are o importanta capitala. Dopurile sunt sterile, ambalate în saci de capacitate mica, care asigura o buna manevrabilitate, iar operatorul nu vine în contact direct cu acestea. Igiena personalului ocupa un loc deosebit. întreg personalul care vine în contact cu vinul este instruit în ceea ce priveşte igiena individuala si menţinerea ei. Controlul asigurării igienei presupune verificarea curăţeniei si a dezinfectiei localurilor si mijloacelor de producţie, controlul apei, aerului si materialelor folosite, dar si examinarea microbiologica a musturilor si vinurilor în vederea determinării stării de sanatate a acestora.



Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, marimea, capacitatea

Prin implementarea proiectului propus va crește capacitatea de producție a cramei, procesul tehnologic de producere a vinurilor albe, roșii și roze va ramâne cel prezentat în subcapitolul precedent.

Fiind intr-o zona de climat rece, favorabila pentru producerea de vinuri spumante, se propune producerea acestori vinuri.

Producerea vinurilor spumante

Prin vin spumant se înţelege băutura obţinută din vin printr-o a doua fermentare în ermetic închise, care la temperatura de 20°C dezvoltă în sticle o presiunede minimum 3,5 atmosfere. Vinurile spumante sunt vinuri sub presiune (1-5 bar) datorită conţinutului ridicat de CO2 (2-10 g/l), care determină proprietăţile de spumare şi perlare, un gust proaspăt, înţepător şi buchetfin, reductiv, caracteristic. Proiectul propune producerea de vinuri spumante prin fermentaţia secundară în sticle. Ciclul de fabricare este de minimum 12 luni. 1 Tirajarea, operaţia de turnare în sticle a vinului pregătit special pentru a doua fermentaţie. Pregătirea specială constă în realizarea unui amestec dintre vinul de bază şi o licoare de tiraj, care conţine maiaua de levuri selecţionate (drojdii), sirop de zahăr şi adjuvanţii de remuaj (operaţia executată la pasul al treilea). Pentru tiraj se folosesc sticle speciale, care au pereţii groşi şi rezistă la o presiune de minimum 17 atmosfere. Sticlele se închid ermetic cu capse de metal speciale sau cu dopuri de tiraj, fixate cu agrafe de gâtul sticlei. 2 Fermentarea după umplere, sticlele sunt duse în spaţiile de fermentare, unde se aşază în poziţie orizontală în stive. Fermentaţia alcoolică la sticlă durează circa trei-şase săptămâni, timp în care se realizează în sticlă o presiune de 6 atmosfere. După fermentare, sticlele se lasă timp de nouă luni în stive, în poziţie orizontală, pentru a se realiza autoliza levurilor, o autodistrugere a acestora, proces în urma căruia se eliberează unii compuşi aromatici. 3 Remuajul este operaţia care se execută la sfârşitul perioadei de învechire şi constă din aducerea depozitului de drojdii pe dop. El se realizează prin aşezarea sticlelor pe pupitre speciale şi rotirea lor zilnică cu câte o optime din circumferinţă. Treptat, sticlele se aduc cât mai aproape de poziţia verticală. Remuajul durează în mod



obişnuit 30 de zile. Operaţia se consideră completă atunci când depozitul de drojdii este adus în totalitate pe dop. 4 Degorjarea este operația de evacuare a depozitului de drojdie din butelie. Ea se execută de către muncitori cu experienţă, astfel încât, după desfacerea agrafei şi aruncarea dopului, să nu rămână în sticlă resturi de depozit şi să nu se piardă prea mult lichid. 5 Dozarea licorii de expediție după degorjare, sticlele de spumant sunt puse în maşina de dozat licoarea de expediţie, care se prepară din vin şi din zahăr dublu rafinat. După conţinutul de zahăr, vinul spumant poate fi: brut natural (0-3 g/l zahăr), extra brut (3-6 g/l zahăr), brut (6-15 g/l zahăr), extra sec (15-20 g/l zahăr), sec (20-35 g/l zahăr) sau demisec (35-50 g/l zahăr). 6 Punerea dopurile de expediţie şi coşuleţul de sârmă după administrarea licorii de expediţie, sticlelor li se pun dopurile și coșulețele de sârmă. 7 Spălarea şi uscarea exterioară a sticlelor. După spălare sticlele se întorc pentru omogenizarea amestecului şi se lasă în repaus. Înainte de etichetare, sticlele sunt verificate pentru depistarea defectelor şi a depozitelor de drojdii depuse pe pereţii sticlelor. 8 Toaletarea constă din aplicarea etichetei, a capsulei de staniol şi a fluturaşului. Această operaţiune se realizează atât mecanic, cât şi manual. Pentru acest sortiment de vinuri este prevazută achiziția următoarelor utilaje: o statie de degorjare, o statie de imbuteliere, o statie de adaugare a licorii de expeditie, o statie de dopuire, o statie de pus cosulete, o statie de capsulare, o statie de etichetare, pupitre pentru rotirea sticlelor (pentru a putea purta materia organica din sticla inspre dop).

Activitatea secundară va fi de desfacere cu amănuntul a vinurilor prin magazinul propriu. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora; Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA CRAMEI Beton

Pentru fundatii plansee si cai de

circulatie

De la societati comerciale specializate

Nu se depoziteaza in santier, se pune direct in opera

Nepericulos

Fier beton, Plasă sudată

Pentru rezistenta structurilor

betonate

De la societati

comerciale specializate

Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de

santier

Nepericulos



Materii prime Destinatie Provenienta Mod de depozitare Periculozitate

Caramizi și blocuri din bca

Pentru pereti De la societati


Se depoziteaza temporar in depozite

deschise in cadrul santierului

Nepericulos

Tablă falțuită Invelitoare clădiri De la societati




Nepericulos

Nisip Necesar la

pozarea conductelor




Nepericulos

Piatra sparta Necesara pentru

alei




Nepericulos

Cofraje Pentru realizarea

lucrarilor de structura

Inchiriere de la societati


Se depoziteaza in depozite deschise in

cadrul santierului Nepericulos

Conducte PE Pentru

alimentarea cu apa




Nepericulos

Conducta PVC Pentru canalizare De la societati




Nepericulos

Piese de imbinare

Pentru imbinarea conductelor


Se depoziteaza in magazie inchisă in cadrul santierului

Nepericulos

Vata minerală Pentru izolație

pereți



Nepericulos




Tamplarie (usi, ferestre)

cladiri De la societati


Se pun in opera fara depozitare

intermediara Nepericulos

Gresie, faianta Finisaje pereti si pardoseli bai si grupuri sanitare



Nepericulos

Vopseli, tencuieli

decorative Finisaje pereti



Nepericulos

Saci polietileva Ambalat dețeu

plăci de azbocimenr



Nepericulos

CARBURANTI SI LUBRIFIANTI

Motorina

Pentru functionarea

utilajelor folosite pe amplasament

De la statiile de

distributie a carburantilor

Nu se depoziteaza combustibili pe amplasament

Periculos

Ulei hidraulic

Pentru functionarea


De la distribuitori specializati

Nu se depoziteaza ulei hidraulic pe

amplasament Periculos

Ulei de transmisie

Pentru functionarea in

conditii optime a cutiilor de viteza

ale utilajelor folosite pe

amplasament


Nu se depoziteaza ulei de transmisie pe


Ulei de motor

Pentru functionarea in

conditii optime a motoarelor



Nu se depoziteaza ulei de motor pe


FUNCTIONAREA INVESTIȚIEI

Struguri Producerea

vinului Via proprietate a beneficiarului

Hala de procesare, sala de frig

Nepericulos

Zaharoză, maia de levuri specifice celei de-a doua fermentatii,

Producerea vinului spumant, Licoare de tiraj Licoare de expeditie


Hala de procesare, instalația de vin

spumant Nepericulos




Sticle, butelii speciale

Îmbuteliere vinului/vin spumant


Hala de procesare, instalația de umplere

Nepericulos

Dopuri Îmbuteliere

vinului


Hala de procesare, instalația de dopuire

Nepericulos

Dopuri de plastic,

coșulețe, agrafe

Producerea vinului spuman


Hala de procesare, instalația de vin

spumant Nepericulos

Cutii carton Ambalare sticle

cu vin


Ambalare vin Nepericulos

Etichete Etichetare sticle

cu vin


Ambalare vin Nepericulos

Detergenți, dezinfectanți

Păstrarea igienei în hala de producție


Magazie în hala de producție,

Periculos

Apa

Pentru igiena spațiilor de

producție ți a personalului

Sistemul de alimentare cu

apa al localitatii Nu se depoziteaza Nepericulos

Lemn Pentru asigurarea agentului termic


Platforma Nepericulos

Energia electrica se va asigura din reteau de medie tensiune a localitatii Satu Nou. Carburantii se vor asigura de la statiile de distributie din zona sau de la statia de distributie a proprietarului amplasata pe parcela identificat prin nr CF 26602, in suprafata totala de 16500 m2.

Racordarea la reţele utilitare existente în zonă

Alimentarea cu energie electrica: Alimentarea cu energie electrica se va realiza printr-un bransament electric trifazat la reteaua publica de distributie a energiei electrice din zona.

Alimentarea cu apa: Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza de la reteaua de alimentare cu apa

a localității din apropierea obiectivului, prin intermdiul unui camin de apometru.



Evacuarea apelor uzate: In perioada de functionare evacuarea apelor de spalare a utilajelor si a spatiilor de productie se va face in bazin vidanjabil cu capacitatea de 40 m3. Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza in sistemul de canalizare al

localitatii. Incalzirea: Energia termica va fi asigurata de un cazan cu functionare pe combustibil solid

(lemne de foc) cu gazeificare cu puterea termica utila de 40 kW. Apa calda menajera va fi asigurata cu ajutorul unui boiler cu acumulare, montat in centrala termica.

Pentru racirea vinului se va folosi un chiler.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei Dupa finalizarea lucrarilor de executie, vor fi efectuate lucrari specifice de readucere a acestuia intr-o stare corespunzatoare, respectiv: -se vor indeparta toate resturile de materiale ramase in urma activitatii de constructie; -se va proceda la valorificarea/eliminarea tuturor categoriilor de deseuri generate, cu respectarea prevederilor legale privind regimul deseurilor, prin colaborarea cu firme specializate de colectare si valorificare deseuri; -se va evacua organizarea de santier; -se va preda amplasamentul beneficiarului.

Căi noi de acces sau schimbarea celor existente Nu se vor realiza cai noi de acces sau modificari ale celor existente. Amplasamentul are deschidere la drumul comunal DC7. Prin intermediul

acestuia se va realiza accesele auto si pietonal, de la nivelul acestuia.

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare Realizarea proiectului implica un consum de resurse naturale atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si in cea de functionare a activitatii. In perioada de constructie prin ocuparea suprafetei de teren necesare si prin utilizarea materialelor de constructie (pietris, nisip etc.). În perioada de exploatare se va utiliza apa din rețeaua de alimentare a localității Jelna și lemnul pentru încalzit. Avand in vedere natura investitiei propuse se apreciaza faptul ca nu vor fi efecte semnificative asupra mediului din punct de vedere al utilizarii resurselor



naturale. Menționăm faptul că proiectul nu prevede utilizarea/exploatarea de resurse naturale din cadrul ariei naturale protejate.

Metode folosite in construcţie/demolare

Metodele folosite in constructie sunt metode uzuale pentru constructia si renovarea diferitelor structuri civile obisnuite, constau in:

� fundatii (sapatura, umlutura, compactare, nivelare etc); � fixare cofraje; � turnare beton (betonul va fi adus cu autospeciala si se va pune direct in opera; � dupa decofrare se vor face umpluturi de pamant bine compactate � finisaje pardoseli si pereți.

Metodele folosite sunt traditionale – sapatura manuală si mecanizata. Finisajele se vor executa manual. Realizarea obiectivului studiat presupune executarea urmatoarelor lucrari: Lucrari de umpluturi si sapaturi

Sapaturi pentru fundatii � Sapaturi pentru realizarea stratului suport aferent aleilor � Imprastierea si compactarea pamantului rezultat din sapaturi � Umpluturi si compactari

Lucrari de inchideri si compartimentari

• Realizarea peretilor exteriori cu zidarie din caramida cu goluri cu grosime de 30 cm

• Realizarea peretilor de compartimentare interiori cu zidarie de caramida de 25 cm grosime si zidarie din BCA de 15 cm grosime

• Montarea de buiandrugi tip Porotherm si turnarea de buiandrugi din beton armat

• Montarea de tamplarii din PVC cu geam termopan la usi exterioare, vitrine si ferestre, de tamplarii din PVC la usile interioare si tamplarii metalice

• Protejarea ghenelor cu pereti din gips carton de 1.5 cm, pe structura metalica, cu umplutura din vata minerala 5 cm, RF 15 min

Lucrari de finisaje interioare:

• Turnarea de sape de egalizare drept sau cu panta dupa caz, sape din beton slab armat, sape suport hidroizolatii bituminoase orizontale

• Montare pardoseli interioare din gresie



• Realizarea de pardoseli interioare din beton elicopterizat

• Montarea de profile de trecere intre pardoseli

• Realizarea de hidroizolatii elastice in spatiile umede (grupuri sanitare, bai)

• Realizarea de tencuieli interioare la pereti si tavane

• Montarea de placaje din faianta

• Aplicarea de zugraveli lavabile pe strat de glet la pereti si tavane

• Montarea termoizolatiilor din vata minerala la planseele de la ultimele niveluri

• Montarea termoizolatiilor din polistiren extrudat la pardoselile de la parter

• Realizarea/indreptarea spaletilor interiori si exteriori

Lucrari de finisaje exterioare:

• Realizarea sistemului de preluare a apelor pluviale

• Montarea de opritori de zapada

• Montarea sistemului termoizolant la fatade

• Aplicarea de tencuieli decorative la nivelul peretilor exteriori

• Montarea de placaje de lemn la nivelul peretilor exteriori

• Montarea de glafuri la ferestre Lucrari de amenajari exterioare:

• Realizarea de alei, trotuare si parcari

• Amenajari peisagere prin plantare de si arbusti si insamantare cu gazon

Lucrari de instalatii electrice: Lucrările de instalaţi electrice interioare structurate pe fiecare nivel cuprind următoarele instalaţii:

• Instalaţii electrice de iluminat general cu becuri de tip LED care sa asigure cum consum redus de energie si implicit eficienta economica a cladirii;

• Instalaţii electrice de iluminat de siguranţă;

• Instalaţii electrice de prize;

• Lucrările de instalaţii electrice exterioare cuprind următoarele instalaţii:

• Iluminat exterior;

• Instalaţia de protecţie prin legare la pământ;

• Racorduri subterane de distribuţie a energiei electrice. Lucrari de instalatii sanitare

• Alimentarea cu apă potabilă a cladirilor dintr-un cămin apometru (cate un camin pentru fiecare cladire), prin intermediul unei conducte de PEHD



• Evacuarea apele uzate menajere in rețeaua de canalizare publica prin intermediul retelei din incinta prevazuta cu camine de schimare de directie

• Realizarea instalatiei exterioare de canalizare din tuburi cu mufa din PVC-KG, montate cu panta, sub adancimea de inghet

• Echiparea cu obiecte sanitare conform planurilor de arhitectură. Metoda folosita în demolări este metoda clasica cu urmatoarele lucrari:

� Desfacerea in totalitate a invelitorilor si a sistemului de preluarea a apelor pluviale existente

� Demontarea sarpantelor din lemn � Demontarea planseelor de lemn � Desfacerea tamplariilor aferente usilor si ferestrelor � Demontarea peretilor interiori si exterior.

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară

Planul de executie a lucrariilor pe amplasamentul analizat urmareste indeplinirea pasilor impusi in actele de reglementare (toate avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. 22/16.04.2021): Fazele de desfasurare a proiectului sunt urmatoarele: - amenajarea organizarii de santier - demolarea construcțiilor - sortarea și depozitarea deșeurilor - eliberarea amplasamentului clădirilor - realizarea constructiilor - indepartarea resturilor de materiale si a deseurilor rezultate in urma constructiei - realizarea aleilor - montarea utilajelor si dotarilor. Perioada de realizare a proiectului este estimata la 24 luni din care lucrările de construcție se vor executa în 18 luni.



GRAFICUL DE EXECUTIE

2

LUNA

1

LUNA

2

LU

NA

3

LUNA

4

LUNA

5

LUNA

6

LUNA

7

LUNA

8

LUNA

9

LUNA

10

LUNA

11

LUNA

12

LUNA

13

LUNA

14

LUNA

15

LUNA

16

LUNA

17

LUNA

18

LU

NA

19

LUNA

20

LUNA

21

LU

NA

22

LU

NA

23

LU

NA

24

Obtinerea

terenului

Amenajarea

terenului

Amenajarea

pentru protectia

mediului si

aducerea la starea

initiala

Cheltuieli pentru

relocarea/protecti

a utilitatilor

Studii

3.1.1. Studii de

teren

3.1.2. Raport

privind impactul

asupra mediului

3.1.3. Alte studii

specifice

Documentatii

suport si cheltuieli

pentru obtinerea

de avize acorduri si

autorizatii

Expertizare tehnica

Certificarea

performantei

energetice si

auditul energetic al

cladirilor

Proiectare



3.5.1. Tema de

proiectare

3.5.2. Studiu de

prefezabilitate

3.5.3.Studiu de

fezabilitate/docum

entatie de avizare

a lucrarilor de

interventii si deviz

general

3.5.4.

documentatii

tehnice necesare

in vederea

obtinerii avizelor

/acordurilor/autori

zatiilor

3.5.5. verificarea

tehnica de calitate

a proiectului tehnic

si a detaliilor de

executie

3.5.6. Proiect

tehnic si detalii de

executie

Organizarea

procedurilor de

achizitie

Consultanta

3.7.1.

Managementul de

proiect

3.7.2. Auditul

financiar

Asistenta tehnica

3.8.1. asistenta

tehnica din partea

proiectantului din

care

3.8.1.1. pe



perioada de

executie a

lucrarilor

3.8.1.2. pentru

participarea

proiectantului la

fazele incluse in

programul de

control al lucrarilor

de executie, avizat

de catre

Inspectoratul de

Stat in Constructii

3.8.2. Dirigentie de

santier

Constructii si

instalatii

Desfacere

invelitori

Demolare zidarie

Demolare fundatii

Montaj utilaje,

echipamente

tehnologice si

functionale

Utilaje si

echipamente

tehnologice si

funct. Care

necesita montaj

Utilaje si

echipamente

tehnologice si

funct. Care nu

necesita montaj si

echipamente de

transport

Dotari

Active necorporale

Organizare de



santier

5.1.1. - Lucrari de

constructii si

instalatii aferente

organizarii de

santier

5.1.2. - Cheltuieli

conexe org. de

santier

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

5.2.1.

Comisioanele si

dobanzile aferente

creditului bancii

finantatoare

5.2.2. Cota

aferenta ISC

pentru controlul

calitatii lucrarilor

de constructii

5.2.3. Cota

aferenta ISC

pentru controlul

statului in

amenajarea

teritoriului,

urbanism si pentru

autorizarea

lucrarilor de

constructii 5.2.4. Cota

aferenta casei

sociale a

constructorilor 5.2.5. Taxe pentru

acorduri, avize

conforme si

autorizatia de

construire/desfiint



are

Cheltuieli Diverse

si neprevazute Cheltuieli pentru

informare si

publicitate

Pregatirea

personalului de

exploatare

Probe

tehnologice si

teste



Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

La acesta data in zona sunt prevazute proiectele “LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR PENTRU REALIZAREA UNUI IAZ PISCICOL DE AGREMENT” situate pe aceiași parcela cu crama la cca 25 m față de peretele estic al clădirii și proiectul “INFIINTARE COMPLEX HOTELIER” pe un amplasament situat în partea de nord-est a obiectivului la cca 200 m. Din punct de vedere funcțional aceste proiecte nu au nicio legatură. Din punct de vedere strategic vor face parte din politica de promovare a vinului pe plan local și internațional și de dezvoltare durabilă a zonei. Proiectul analizat va promova vinul din zonă, vinurilor cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie produse în România și pentru crearea de noi oportunități privind exportul sau posibilitatea extinderii de noi piețe de desfacere în țările terțe și va valorifica superior strugurii din viile din zonă. Realizarea digului va proteja zona și iazul piscicol va servi la activitați recreaționale pentru turiști ce pot participa la degustări de vin, la excursii in vie, complexul hotelier asigurând condiții de cazare de calitate. În faza de construcție vor exista, în mod aleatoriu trasee comune pe drumul comunal 7 si pe terenul identificat prin nr CF 26601.

Detalii despre alternativele care au fost luate in considerare

Din punct de vedere al amplasamentului, clădirile vizate de proiect se află terenul proprietate a beneficiarului, este situat in extravilanul localității Jelna, nu se pune problema necesității unor variante alternative ale proiectului.

Scenariul 1: Conform temei de proiectare si termenilor de referinta privind sarcinile de

proiectare, in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii s-a prevazut realizarea urmatoarelor lucrari: „MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA".

Propunerea cuprinde: • Demolarea cladirii reprezentând „Hala procesare vin” si refacerea acesteia intr-

o noua configuratie functionala • Construirea unei cladiri moderne care corespunde procesului tehnologic de

obtinere a vinului in regim de inaltime P+E partial legata de corpul refacut printr-un hol comun

• Construirea unui corp de cladire independent in regim de inaltime Parter care sa cuprinda o zona de degustare si un magazin de prezentare cu spatiile conexe aferente



• Demolarea cladirii reprezentând „Depozit matriale conexe vinificatie” si refacerea acesteia intr-o noua configuratie functionala creeandu-se un spațiu pentru depozitare care corespunde procesului tehnologic de vinificatie.

• Utilizarea unui sistem constructiv care conduce la eficienta energetica • Amenajarea de platforme si alei carosabile si pietonale • Realizarea de amenajari peisagere

Hala de procesare vin, compusa din cladirea refacuta si extinderea propusa va

dispune atat de spatii destinate pentru intreg procesul tehnologic de obtinere a vinului (sala frig, sala procesare struguri, zona de fermentare, zona imbuteliere, depozit vin imbuteliat) cat si de spatii destinate personalului (birouri, sala de sedinta, oficiu, grup sanitar), spatii tehnice si spatii de circulatie. Accesul principal in cladire va realiza pe latura de Nordica a cladirii, de la nivelul unei platforme pavate de acces, fara diferenta de nivel. Accesul principal in cladire se va face direct in zona de fermentare. Din zona de fermentare se va putea accede spre zona imbuteliere, sala vin imbuteliet si sala baricuri, unde se poate observa tot procesul tehnologic care sta la baza procesarii si obtinerii vinului. In zona de Nord a cladirii, la nivelul parterului si etajului partial se regaseste zona dedicata personalului care cuprinde o serie de birouri, sala de sedinta, oficiu si grup sanitar. Camera centralei termice va fi izolata din punct de vedere functional de restul spatiilor si va fi accesibila doar din exterior. Corpul de cladire destinat publicului va contine sala degustare, oficiu, magazin, spatiu de depozitare, grupuri sanitare si spatii de circulatie. Accesul in cladire se va face de pe latura de Vest unde vor fi pozitionate un acees la sala de degustare si un acces la magazinul de prezentare.

Depozitul de materiale conexe aferent halei va asigura spatii special amenajate pentru depozitare si spatii pentru personal (vestiar). Cladirea va beneficia 2 accese pozitionate pe laturile de Est, de la nivelul zonei dalate direct in hala de productie, respectiv in zona de vestiar.

Limbajul arhitectural al cladirilor va fi unul modern, fluid iar volumetria desi simpla si discreta urmareste sa aduca un plus de valoare zonei.

Terenul aferent constructiilor va fi amenajat corespunzator cu alei auto accesibile si autospecialelor in caz de urgenta, alei pietonale, locuri de parcare.

Scenariul 2:

Conform temei de proiectare si termenilor de referinta privind sarcinile de proiectare, in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii s-a prevazut realizarea urmatoarelor lucrari: „MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA".



Propunerea cuprinde:

• Demolarea cladirii reprezentând „Hala procesare vin” si refacerea acesteia intr-o noua configuratie functionala

• Construirea unei cladiri moderne care corespunde procesului tehnologic de obtinere a vinului in regim de inaltime P partial+2E legata de corpul refacut printr-un hol comun, cladire care integreaza o zona de degustare si o zona comerciala (magazin de prezentare)

• Demolarea cladirii reprezentând „Depozit matriale conexe vinificatie” si refacerea acesteia intr-o noua configuratie functionala creeandu-se un spațiu pentru depozitare care corespunde procesului tehnologic de vinificatie.

• Utilizarea unui sistem constructiv care conduce la eficienta energetica • Amenajarea de platforme si alei carosabile si pietonale • Realizarea de amenajari peisagere

Hala de procesare vin, compusa din cladirea refacuta si extinderea propusa va

dispune atat de spatii destinate pentru intreg procesul tehnologic de obtinere a vinului (sala frig, sala procesare struguri, zona de fermentare, zona imbuteliere, depozit vin imbuteliat) cat si de spatii destinate personalului (birouri, sala de sedinta, oficiu, grup sanitar), spatii destinate publicului larg (sala degustare, oficiu, magazin), spatii tehnice si spatii de circulatie. Accesul principal in cladire va realiza pe latura de Nordica a cladirii, de la nivelul unei platforme pavate de acces, fara diferenta de nivel. Accesul principal in cladire se va face direct in zona de fermentare. Din zona de fermentare se va putea accede spre zona imbuteliere, sala vin imbuteliet si sala baricuri, unde se poate observa tot procesul tehnologic care sta la baza procesarii si obtinerii vinului. Din sala baricuri, prin intermediul unei case de scara se poate accede la nivelul superior al cladirii unde se regaseste Sala de degustare, impreuna cu oficiul si grupurile sanitare. Din aceasta zona se permite accesul pe cele doua terase exterioare aferente cladirii. In zona de Nord a cladirii, la etajele superioara se regaseste zona dedicata personalului care cuprinde o serie de birouri, sala de sedinta, oficiu si grup sanitar. Camera centralei termice va fi izolata din punct de vedere functional de restul spatiilor si va fi accesibila doar din exterior.

Depozitul de materiale conexe aferent halei va asigura spatii special amenajate pentru depozitare si spatii pentru personal (vestiar). Cladirea va beneficia 2 accese pozitionate pe laturile de Est, de la nivelul zonei dalate direct in hala de productie, respectiv in zona de vestiar. Limbajul arhitectural al cladirilor va fi unul modern, fluid iar volumetria desi simpla si discreta urmareste sa aduca un plus de valoare zonei.



Terenul aferent constructiilor va fi amenajat corespunzator cu alei auto accesibile si autospecialelor in caz de urgenta, alei pietonale, locuri de parcare.

A fost aleasă alternativa din scenariu 2.

Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor) Prin implementarea proiectului nu vor apărea activități noi față de cele existente.

Alte autorizatii cerute pentru proiect

Prin certificatul de urbanism au fost solicitate pentru prezenta investitie urmatoarele avize/acorduri:

-Agentia pentru Protectia Mediului; -alimentare cu energie electrica; -alimentarea cu apa -canalizare -experiza tehnica

-plan situatie OCPI Bistrita-Nasaud

-studiu geotehnica

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului; Planul de executie a lucrariilor de demolare va cuprinde fazele urmatoare: -pregătirea pentru demolare a clădirilor -demolarea clădirilor -sortarea și depozitarea deșeurilor -eliberarea amplasamentului clădirilor



GRAFICUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR DE DEMOLARE 2 3 LUNA 1 LUNA 2 LUNA 3 LUNA 4 LUNA 5 LUNA 6 LUNA 7 LUNA 8

Desfacere invelitori

Demolare zidarie

Demolare fundatii

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Lucrările de refacere a amplasamentului se suprapun lucrărilor de construire și amenajare din proiectul analizat.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

Nu sunt prevazute cai noi de acces sau schimbari ale celor existente.

- metode folosite în demolare;

Lucrari de desfaceri si demolari Cladirile halei de vinificație și a depozitului se vor demola conform recomandarile din expertiza tehnica, rezultand astfel urmatoarele lucrari: � Desfacerea in totalitate a invelitorilor si a sistemului de preluarea a apelor pluviale

existente � Demontarea sarpantelor din lemn � Demontarea planseelor de lemn � Desfacerea tamplariilor aferente usilor si ferestrelor � Demontarea peretilor interiori si exteriori

Toate lucrările de demontare vor fi incepute numai după verificarea rezemărilor elementelor care nu vor fi demontate şi care se găsesc in legătură cu cele care urmează a fi demolate. Lucrările de demontare vor fi executate manual, de sus in jos, fără producerea de şocuri sau vibraţii care să poată duce la deteriorarea elementelor adiacente celor care se demontează. La execuţia lucrărilor de demontare vor fi respectate toate normele şi normativele in vigoare care reglementează execuţia unor astfel de lucrări.

Vor fi luate in considerare toate relatiile si legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrarile de demolare. Contractorul va



verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legatura si se vor proteja in vederea asigurarii unui nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demolare si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate inca. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se vor folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel incat sa fie protejate vietile omenesti si valorile materiale.

Zidariile de caramida se vor demola prin scoaterea caramizilor bucata cu bucata (in cazul caramizilor subtiri si cu inaltime redusa) sau prin doborarea zidului pe toata inaltimea sa; operatia bucata cu bucata se executa cu tarnacopul sau cu ciocanul de zidarie, urmarind linia rosturilor orizontale; la aceste lucrari se urmareste recuperarea in vederea refolosirii a unui numar cat mai mare de caramizi. Structura (pereti, acoperis, tamplarie, elemente din beton si beton armat) se va demola, in ordinea inversa construirii acesteia. Materialele rezultate din aceste lucrari vor fi indepartate pe măsura generării, vor fi depozitate selectiv, vor refolosite in santier cele aprobate de Consultant pentru acest scop de a gestiona deseurile rezultate. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare, trebuie sa se ia urmatoarele masuri obligatorii: -protejarea zonelor de acces in care se executa demolarea; -avertizarea asupra locului si trecerii periculoase printablite indicative; -intreruperea retelelor de alimentare cu apa, electricitate, incalzire, gaze, canalizare; -instruirea muncitorilor privind normele de tehnica a securitatii in munca si intocmirea fiselor de instructaj.

La lucrarile de demolare se va tine seama si de urmatoarele regului: -demolarea se incepe de la materialele de finisaj, precum si a acelor materiale de instalatii care se pot recupera: tamplariile, placaje de piatra naturala, dale, tuburi si conductori electrici, etc. (acestea se vor curata si depozita in conditii optime); -partile de constructie care nu prezinta stabilitate se vor darama din timp, pentru a evita accidentele; -nu se va demola nici un element de rezistenta pana nu s-au daramat toate elementele pe care le suporta; -lucrarile de demolare se vor desfasura pe un singur nivel, nu pe mai multe, chiar daca exista plansee rezistente intre ele; -se va interzice supraincarcarea planseelor cu caramizile si molozul rezultate; -se pot folosi provizoriu cabluri sau proptele pentru a sprijini zidurile care se dărâma.



In vederea executarii demolarilor si a recuperarii in cat mai mare masura a

materialelor rezultate, in spijinul si in cadrul dispozitiilor legale (Legea 50/1991 cu completarile și modificarile ulterioare), se dau mai jos urmatoarele indrumari tehnologice privind desfasurarea operatiilor de dezmembrare si demolare a cladirilor: 1.Dezechiparea si dezmembrarea constructiilor trebuie sa se faca sub conducerea directa a unui cadru tehnic, care raspunde de instruirea muncitorilor ce executa operatii legate de demolare si respectarea fazelor de lucru prevazute in procesul tehnologic, cat si de asigurarea recuperarii materialelor refolosibile; 2. Inainte de inceperea operatiilor de demolare, intregul personal care ia parte la executie trebuie sa fie instruit asupra procesului tehnologic privind succesiunea fazelor de lucru si asupra masurilor de protectia muncii prevazute in proiectele tehnice elaborate; 3. In toate cazurile, inaintea inceperii oricaror demolari, se iau masuri de debransare a apei, gazului, curentului electric, telefonului si a altor racorduri si bransamente. Operatiile vor fi facute de lucratori ai intreprinderilor specializate furnizoare, la solicitarea beneficiarului de investitiei, constructorului sau a unitatii care face demolarea; 4. Demolarile se vor executa de regula la lumina zilei; 5. Nu este permis accesul personalului neinstruit sau a altor cetateni in zona de demolare. Zona periculoasa din apropierea constructiei trebuie imprejmuita si prevazuta cu indicatoare-avertizoare, vizibile atat ziua cat si noaptea; 6. Partile de constructie care prezinta pericol iminent de prabusire vor fi asigurate in prealabil impotriva desprinderilor accidentale si se vor demola cu prioritate; 7. Nu este permisa demolarea prin desfacerea elementelor de la baza cladirii care se demoleaza. Demolarea se va face numai de sus in jos, fiind interzisa demolarea a doua sau mai multe niveluri pe acceasi verticala, respectandu-se cu strictete prevederile proiectului ethnic; 8. Conducatorul tehnic al lucrarii va stabili locurile de depozitare a materialelor rezultate din demolare, pana la transportarea lor la depozitele fixate la inceperea lucrarilor;

În perioada demolării se vor intocmi si păstra in bună ordine următoarele procese verbale, rapoarte si inregistrări : - proces verbal de predare - primire a amplasamentului; - registru de evidentă a deseurilor ; - registru de evidentă a transporturilor; - proces verbal la terminare a lucrărilor.



Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Nu se aplică pentru proiectul analizat.

Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deșeurilor). Materialele rezultate din demolare vor fi sortate și în funcție de starea fizică

vor fi reutilizate în construcțiile prevăzute în proiect sau vor fi eliminate ca deșeuri. Deșeurile vor fi colectate selectiv și se vor valorifica/elimina de firme autorizate. Învelitoare din plăci de azbociment de la depozit reprezintă deșeul periculos. Deşeurile cu conţinut de azbest trebuie să fie tratate separat şi eliminate în depozite controlate. Lucrările de demolare se vor realiza in conformitate cu Ghidul pentru gestionarea deşeurilor care conțin azbest, elaborate în cadrul PHARE TWINNING PROJECT RO2004/IB/EN-07 Implementation and enforcement of the environmental Acquis focussed on industrial waste management. Deşeurile cu conţinut de azbest stocate, trebuie ambalate, în funcţie de dimensiune, în saci de plastic sau folie de polietilenă. Sacii se umplu doar parţial cu deşeuri pentru a putea fi închişi uşor. În momentul închiderii sacilor, trebuie împiedicată ieşirea aerului din aceştia. Sacii închişi şi etichetaţi se introduc, la rândul lor, în alţi saci de plastic rezistenţi şi transparenţi. Etichetarea, atât a deşeurilor cu azbest ambalate în saci, cât şi a celor ambalate în folie de polietilenă, este obligatorie şi se realizează conform prevederilor HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificările şi completările ulterioare. Containerul în care se depozitează deşeurile cu azbest trebuie neapărat să fie securizat (de ex. încuiat).

V. Descrierea amplasării proiectului

- distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Proiectul analizat nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare.



- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr.2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.43/2000privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

In zona nu exista monumente istorice sau de arhitectura sau situri arheologice cu care prezenta investitie ar putea interfera. Terenul nu se afla in zona protejata a vreunui astfel de monument. -harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atiat naturale ciat si artificiale, si alte informatii privind:

• folosintele actuale si planificate ale terenului atiat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia;

• politici de zonare si de folosire a terenului; • arealele sensibile; • detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in

considerare.

Planurile de situatie si de amplasare in zona sunt prezentate in anexa.

Amplasarea in zona a proiectului



Vecinatati ale terenului: NORD– Proprietate privata EST –proprietate privata VEST –Proprietate privata SUD–râul Budac

Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament cât şi adiacente acestuia Conform Certificatului de urbanism folosinta actuala a terenului este de faneata, curti constructii si faneata, apă stătătoare. La partea nordică a amplasamentului cramei este drumul comunal DC7 – cale de comunicație, iar a depozitului este proprietate perivata. La est apă statatoare. La sud fâneață și râul Budac.

Amplasamentul este situat în extravilanul comunei Cetate.

Politici de zonare şi de folosire a terenului

Zona este reglementata prin PUG-ul Comunei Cetate. Conform Certificatului de Urbanism nr. 22 din 16.04.2021 emis pentru proiectul analizat), amplasamentul este situat în extravilanul comunei Cetate. Arealele sensibile Amplasamentul este situat în vecinătatea sitului de importanță comunitară Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac.

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 sunt urmatoarele:

punct X Y 229 623390.175 468630.042 230 623402.733 468625.410 231 623409.125 468595.309



232 623415.471 468568.546 233 623417.111 468561.627 234 623418.833 468554.365 235 623423.740 468472.451 236 623439.141 468472.603 237 623461.009 468477.372 238 623479.167 468480.699 239 623497.324 468484.026 240 623541.476 468495.011 241 623551.166 468497.456 242 623529.852 468556.558 243 623520.548 468587.821 244 623504.240 468598.941 245 623504.240 468603.485 246 623491.761 468640.256 247 623474.655 468637.183 248 623453.626 468634.407 249 623447.184 468632.950 250 623443.593 468632.137 251 623434.888 468630.168 252 623416.067 468627.389 253 623405.473 468625.825 254 623402.730 468625.422 255 623390.169 468630.071 256 623381.162 468646.058 257 623379.631 468654.692 258 623368.545 468662.104 259 623358.319 468665.184 260 623345.599 468665.960 261 623344.473 468658.087 262 623343.242 468654.936 263 623336.718 468629.894 264 623334.536 468610.737 265 623333.462 468592.592 266 623333.377 468575.557 164 623334.125 468555.233 267 623352.869 468557.383 166 623350.056 468545.764 170 623339.068 468496.269 268 623353.987 468507.567 172 623387.790 468507.567 131 623411.323 468512.813 135 623401.413 468564.592 136 623403.465 468565.145 269 623391.447 468623.041



Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luata în considerare

Lucrarile de extindere si modernizeare vizeaza constructii existente. Terenul pe

care se doreste implementarea proiectului este proprietate a beneficiarului. Nu a fost luata in considerare alta varianta de amplasament.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile

a. protecția calității apelor

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

În perioada de realizare

Pe amplasamentul vizat de lucrari nu vor exista surse de poluare a apei. Apele uzate menajere de la grupul sanitar din organizarea de santier va fi evacuate in sistemul de canalizare al localitatii. În perioada de funcționare

-activitatea de igienizare a utilajelor și a halei de producție- rezulta apa de spălare, - baile si grupurile sanitare - rezulta apa de tip menajer, Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

In perioada de constructie

Nu sunt necesare masuri speciale de protectie a apelor. Se va respecta tehnologia de executie a lucrarilor si disciplina de santier.

In perioada de functionare

Apele uzate de la spalarea utilajelor si a spatiilor de productie se vor colecta in bazin vidanjabil, capacitate V = 40 m3, constructie subterana din beton protejat impotriva infiltratiilor si exfiltratiilor. Vor fi evacuate prin vidanjare.

Apele uzate menajere vor fi evacuate in sistemul de canalizare existent in zona. Apele meteorice de pe acoperis vor fi preluate printr-un sistem de jgheaburi si burlane si vor fi indepartate de cladire. Apele meteorice de la nivelul trotuarelor si aleilor vor fi dirijate spre exteriorul acestora prin realizarea unei pante de 2%.



b. protecţia aerului

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi;

In perioada de executie Principalele surse de emisii în atmosferă vor fi reprezentate de:

-traficul rutier, substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2, etc. rezultate din arderea carburanţilor în motoare, -lucrarile de sapatura de la care rezulta pulberi.

Principalul poluant care va fi emis în atmosferă în de etapa de demolare/construcţie va fi reprezentat de particule (particule totale în suspensie – TSP cu un spectru dimensional larg, incluzând şi particule cu diametre aerodinamice echivalente sub 10 µm – PM10).

Luând în considerare aceste elemente cu caracter general, emisiile potenţiale de poluanţi atmosferici generate de activităţile aferente implementarii proiectului includ în principal:

• particule provenite de la operaţiile de: excavare, compactare, încărcare/descărcare materiale/deşeuri generatoare de praf, reabilitare terenuri afectate;

• particule generate de activităţile de transport şi de cele de depozitare a solului vegetal şi steril;

• particule provenite din eroziunea eoliană a suprafeţelor temporar perturbate, a stivelor de sol şi de deşeuri solide.

• gaze de eşapament de la vehicule şi utilaje acţionate de motoare cu ardere internă, conţinând: oxizi de azot (NOx, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, compuşi organici volatili (metan şi compuşi nemetanici), hidrocarburi aromatice policiclice (în cazul utilajelor mobile), particule cu conţinut de metale (emisii de Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn, cu menţiunea că emisiile de Pb vor fi nesemnificative ca urmare a folosirii utilajelor şi vehiculelor acţionate de motoare Diesel);

• emisii de compuşi organici volatili nemetanici rezultate din: aşternerea betonului asfaltic, a betonului pentru constructii, emisii din sudura, utilizarea vopselelor (vapori de solvenţi organici), manevrarea carburanţilor (vapori de hidrocarburi din grupa motorinelor).

Toate categoriile de surse asociate etapei de construcţie vor fi surse nedirijate,

In perioada de exploatare -producerea agentului termic - sursa dirijata, – din această activitate rezultă gaze de ardere a lemnului cu continut de: pulberi, dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx, substante organice,



- traficul rutier - sursă difuză, rezulta gaze arse din motoarele cu ardere internă ce conțin substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2 Instalaţiile pentru dispersia poluanţilor în atmosferă

În perioada de construire sursele de poluare vor fi difuze, se vor întreprinde o serie de acțiuni pentru reducerea poluării aerului, dintre care menționăm: -întreţinerea utilajelor, reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomăndarilor firmelor producătoare pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării; -se vor folosi în principal utilaje şi echipamente performante care să nu producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise; -materialul rezultat din sapatură se va depozita temporar in zona de lucru, se va utiliza la refacerea amplasamentului.

În perioada de funcționare

Gazele de ardere de la centrala termica se vor dispersia în atmosferă printr-un coș de evacuare cu inaltimea H = 11,50 m si diametru D = 0,3 m.

In cazul mijloacelor de transport nivelul de noxe emis este limitat prin verificarile tehnice periodice. Ordinul 462/1 993 Art. 17 prevede: “Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulaţie a autovehiculelor rutiere- operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima dată în ţară a autovehiculelor de producţie indigenă sau importate, cât şi prin Condiţiile Tehnice prevazute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară. Stabilirea limitelor de emisie maxim admise se face de către Ministerul Transporturilor împreuna cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, urmărindu-se alinierea la Regulamentele ECE-ONU, precum şi la Regulamentele practicate în ţările europene. c.protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Sursele de zgomot şi de vibraţii În perioada de executare a lucrărilor propuse în proiect, sursele de zgomot

sunt reprezentate de către: -utilajele care efectuează lucrările de demolare/construire; -mijloacele auto care asigură materialele necesare la lucrările de construire.

Sursele de zgomot vor fi punctiforme, se vor propaga sub forma unei sfere dat fiind faptul ca suprafața amplasamentului este plană. Nivelul zgomotului provenit



dintr-o sursă punctiformă scade în funcţie de distanţă cu o viteză de 6 dB la fiecare dublare a distanţei. În perioada de functionare a obiectivului sursele de zgomot sunt reprezentate de către:

-mijloacele de transport care fac aprovizionarea, -parțile în mișcare a utilajelor.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

In ceea ce priveste protectia impotriva zgomotului si vibratiilor in perioada de realizare a investitiei nu vor fi realizate amenajari speciale. Pentru perioada de executie vor fi recomandate o serie de masuri de diminuare a impactului produs de zgomotul si vibratiile generate in incinta santierului:

� desfăşurarea lucrărilor strict pe amplasamentele supuse avizării, astfel rezultând o limitare a zgomotelor produse de trafic în zonă;

� vor fi utilizate numai utilajele şi vehiculele cu inspecţia tehnică la zi; � se va respecta programul de lucru pe timpul zilei; � reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona de lucru: viteza scăzută poate

reduce nivelul de zgomot cu până la 5 dB; In perioada de functionare nivelul de zgomot va fi redus, activitatea se desfasoara in spatii inchise. d.protecţia împotriva radiaţiilor Sursele de radiaţii

Realizarea proiectului şi functionarea acestuia nu necesita utilizarea de materiale radioactive. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor

Nu se aplică proiectului analizat.

e.protecţia solului şi subsolului Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

In perioada de realizare a lucrarilor de constructie se vor efectua operatiuni care vor afecta orizonturile superficiale ale solului. Alte surse de poluare sunt: -pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele folosite pe amplasament; -depozitarea de deseuri sau orice alt fel de materiale, necontrolat in afara



spatiilor special amenajate din zona obiectivului; In perioada executarii sapaturii se modifica local geometria solului. Produsele petroliere (motorina uleiuri minerale) se pot scurge pe amplasament de la motoarele autovehiculelor care transporta materiale de constructie in cazul unor defectiuni majore. In cazul unei depozitari necorespunzatoare deseurile rezultate pot duce la modificarea calitatii solului.

In perioada de functionare a investitiei -pierderi accidentale de produse petroliere, fie de la mijloacele de transport; -depozitarea de deseuri sau orice alt fel de materiale, necontrolat in afara spatiilor special amenajate din zona obiectivului; -evacuarea de ape uzate, necontrolat pe teren; -degradarea retelei interne de canalizare, in cazul exploatarii necorespunzatoare (colmatare). Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi a subsolului Principalele masuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol/subsol sunt: � amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara pe categorii

a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii in perioada de realizare a lucrarilor proiectului, dar si ulterior pe perioada de functionare a obiectivului

� se va avea in vedere preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament pentru a evita depozitarea necontrolata a acestora;

� este interzisa depozitarea temporara a deseurilor, imediat dupa producere direct pe sol, sau in alte locuri decat cele special amenajate pentru depozitarea acestora;

� se va urmari transferul cat mai rapid al deseurilor din zona de generare catre zonele de depozitare, evitandu-se stocarea acestora un timp mai indelungat in zona de producere si aparitia astfel a unor depozite neorganizate si necontrolate de deseuri ;

� in cazul aparitiei unor scurgeri de produse petroliere se va interveni imediat cu material absorbant;

� se va verifica periodic integritatea constructiei si starea retelelor de alimentare cu apasi canalizare, pentru evitarea infiltrarilor de ape in sol sau scurgerilor necontralate de ape uzate, ce pot afecta atat integritatea terenurilor, dar pot determina si aparitia unor feneomene de poluare a solului, subsolului, apelor freatice;

� zonele de parcare si stationare a autovehiculelor vor fi amenajate ca platforme din piatra sparta, iar zonele de amplasare ale utilajelor se vor realiza pe



platforme betonate; � interzicerea efectuarii de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport ,

utilajelor si echipamentelor folosite altundeva decat in spatiile special amenajate.

f.protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Proiectul este situat la limita nordica a sitului Natura 2000 ROSCI0400 Şieu-Budac declarat pentru protejarea speciilor Lutra lutra, Bombina variegata și a șapte specii de pești. Proiectul nu este in legatura directa cu situl.

Flora si fauna Pe terenul pe care urmeaza a fi executate lucrarile de extindere a cramei se gasesc constructii, platforme betonate/balastate, faneata. Pe faneata nu se intalnesc specii de vegetatie cu valoare de conservare.

Vegetatia prezenta in vecinatatea cramei

Zona malului la limita estică și sudică a amplasamentului este antropizata. Prezența unei punți din lemn, a vadului prin râu traversat de automobile, autocamioane, utilaje, tractoare, căruțe, animale, exploatarea haotică a balastrului și depozitarea ilegală a deșeurilor a dus la modificarea malului, sunt prezente gropi de dimensiuni reduse în zonele din care s-a extras balastru, grămezi de sol vegetal in amestec cu pământ. Nivelul zgomotului recepționat pe malul râului in perioada lucrarilor la proiectul analizat va fi sub nivelul zgomotului generat de mijloacele de transport ce trec prin vad, a celor care transporta balastru din mal.



Imagine mal drept la limita amplasamentului (vad prin rau)

Imagine mal drept la limita amplasamentului (exploatare haotica de balastru)

Lucrarile prevazute in proiect nu vor fi insotite de emisii de poluanti in cantitati care pot sa afecteze vegetatia din zona.

In ceea ce priveste speciile cu valoare conservativa, acestea nu vor fi afectate de lucrarile prevazute deoarece:

� distanța de la limita sudica a amplasamentului cramei la malul drept al râului Budac de cca 100 m, distanta pe care pulberile emise sedimenteaza;

� în proiect nu sunt prevăzute captări sau deversaări de apa din/în râul Budac; � poluanții emiți în perioada de implementare a proiectului nu sunt în măsură să

modifice calitatea apei râului, distanța permite sedimentarea particulelor solide (acestea sedimentează pe o distanță de 25 - 50 m), iar geometria



amplasamentului permite dispersia poluanților gazoși. Calitatea habitatului speciilor cu valoare conservativă nu va fi afectată.

Distanța până la malul drept asigură atenuarea zgomotului, nivelul de zgomot scade cu 6 dB la fiecare dublare a distanței: Zgomotul și poluanții generați pe perioada lucrarilor nu sunt în măsură să provoace un disconfort pentru fauna din zona sitului. In ceea ce priveste vegetația ripariană, impactul lucrarilor va fi neutru deoarece:

� distanța pâna la malul râului Budac este mai mare de 100 m;

� pulberile rezultate din lucrările de demolare/construire vor fi reduse cantitativ și vor sedimenta în jurul sursei de emisie și în imediata vecinătate,

� concentrațiile poluanților emiși de mijloacele de transport și utilajele participante la lucrări sunt limitate prin verificările tehnice periodice;

� vegetatia nu este afectata de activitatea desfasurata in prezent pe amplasament;

În perioada de funcționare nu vor exista surse suplimentare de poluare a

mediului față de cele existente în prezent: -centrala termică; -traficul auto de pe amplasament.

Măsurile pentru protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii

Măsurile de protecţie a ecositemelor s-au stabili având în vedere obiectivele minime de conservare stabilite de custodele sitului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aceste măsuri sunt de natură tehnologică şi organizatorică

În perioada de construcție

• se va respecta amplasamentul proiectului propus cu coordonatele stabilite;

• nu se vor ocupa suprafețe suplimentare;

• se vor folosi utilajele și mijloacele de transport cu starea tehnică bună;

• efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto pe toată perioada execuției proiectului;

• se va urmări ca suprafaţa acoperită cu materialul din sapătură sa fie cât mai redusă,

• se va urmări gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate activitate;

• nu se vor face reparatii sau schimbul de ulei pe amplasamentul cramei;



• se vor respecta prevederile legale în domeniul mediului, în scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor; se va ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de limitare a acestora, impunându-se o instrure a angajaţilor în vederea gestionării în mod corespunzător a acestora;

În perioada functionarii investiției:

• se va respecta programul de mentenanta pentru central termica;

• se vor gestiona deșeurile conform cerințelor legislației ăn vigoare. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversitățatii

Prin implementarea proiectului nu va fi afectata biodiversitatea din zona . Nu sunt necesare lucrări, dotări și măsuri suplimentare față de cele prevăzute

în proiect pentru protecţia biodiversității. g. protecţia aşezarilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional

Amplasamentul analizat nu se afla in zona de siguranta si protectie a amenajarilor hidrotehnice, perimetre de protectie hidrogeologica, a infrastructurii de transport de interes public, in zone aferente construirii cailor de comunicatii, in zone de protectie sanitara, alunecari de teren etc.

Terenurile se afla amplasate in extravilanul localității Satu Nou, Comuna Cetate, judetul Bistrita Nasaud. In perioada constructiei si in cea de functionare a investitiei nu vor rezuta poluanti care sa afecteze asezarile umane si obiectivele de interes public.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezarilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public In cadrul proiectului nu va fi necesar sa se prevada lucrari, dotari şi masuri suplimentare, fata de cele de natură tehnologica, pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public.

h.gospodarirea deşeurilor generate pe amplasament



Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

Deseurile rezultate in perioada de realizare a investitiei � beton cod 17 01 01 cca 6 m3 � caramazi cod 17 01 02 150 m3 � material plastic (tamplaria termopan) cod 17 02 03 cca 5 m2 � lemn cod 17 02 01 cca 21 m3 � sticla (tamplaria termopan) cod 17 02 02 cca 7 m2 � tabla aluminiu cod 17 04 02 cca 492 m2 � deseu de placi de azbociment cod 17 06 05* cca 470 m2 � pamânt si pietre din excavatii cod 17 05 04 cca 9 m3 � deșeuri biodegradabile (decopertare teren) cod 20 02 01 cca 1,5 m3 � deșeuri menajere cod 20 03 01 cca 2 m3/luna

Deșeul de beton se va valorifica ca material de umplutură. Deșeul de cărămizi va fi sortat, în vederea reutilizării. Cărămizile ce pot fi reutilizate se vor paletiza și depozita pe platformă betonata, în organizarea de șantier, urmând a fi valorificat la lucrările de zidarie prevăzute în proiect. Deșeul de cărămizi ce nu poate fi valorificat se va valorifica ca material de umplutură. Tâmplaria termopan se va depozita temporar în organizarea de șantier și se va valorifica. În cazul în care accidental se sparge sticla, aceasta se va colecta în container si se va elimina de către agent economic autorizat. Lemnul, grinzi, corni se va depozita pe platformă betonata, în organizarea de șantier, urmând a fi valorificat la ldepozita temporar pe amplasament si se va utiliza la lucucrările prevăzute în proiect. Tabla de pe acoperiș se va paletiza și se va depozita pe platformă betonata, în organizarea de șantier, urmând a fi valorificat la lucrările prevăzute în proiect. Deșeul de pământ și pietre se va depozita temporar pe amplasament, piatra se va valorifica în contrucții, pământul la refacerea amplasamentului. Deșeurile biodegradabile se vor depozita temporar pe amplasament, se vor utiliza la refacerea amplasamentului. Deșeul menajer se va colecta în pubela tipizată, pe platformă betonata, în organizarea de șantier, se va elimina de agentul de salubritate. Pentru deșeul cu continut de azbest va vor respecta masurile din "GHIDUL PRIVIND STOCAREA TEMPORARA A DESEURILOR PERICULOASE DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI" . Plăcile de azbociment se vor ambala în saci de



polietilenă și se vor depozita în container metalic în care se va face depozitarea temporară până la eliminarie la depozit autorizat.

Deseurile vor fi gestionate de firma constructorului.

Deseurile rezultate in perioada de functionare Tip deseu Cod deseu Cantitate

estimată

Deşeuri de la spalarea, curatarea şi prelucrarea mecanicã a materiei prime

02 07 01 2 t

Deşeuri de la lipezirea vinului (borhot struguri) 02 07 02 3 t

Deşeuri de la tratamente chimice Materiicare nu se pretează consumului sau procesării

02 07 03 1,2 t

Materiicare nu se pretează consumului sau procesării (deșeuri drojdie)

02 07 04 0,2 t

Deseuri din ambalaje hârtie și carton 15 01 01 0,4 t

Deseuri din ambalaje material plastic 15 01 02 0,3 t

Deseuri din ambalaje detergent, dezinfectanti 15 01 10* 0,1 t

Deșeu de sticlă 15 01 04 1 t

Butelii gaze sub presiune 16 05 05 5 buc

Deseuri municipal amestecate 20 03 01 1 t

Deșeul de la spălare, desciorchinare, borhotul, drojdia se colectează în containere metalic și se compostează în vie.

Ambalajul de hârtie și carton sunt colectate in pubela tipizată, se predă la operatori economici autorizați ăentru activitățile de cplectare/valorificare/eliminare.

Ambalajele din plastic sunt colectate in pubela tipizata, se predă la operatori economici autorizați pentru activitățile de colectare/valorificare/eliminare. Deseul de ambalajele de sticlă se colecteaza in pubela tipizata, se predă la operatori economici autorizați pentru activitățile de cplectare/valorificare/eliminare. Deseul menajer se colectează in pubela tipizata, și este eliminat de operator autorizat (de catre firma de salubritate). Deseul de ambalaj periculos se depoziteaza temporar in magazie închisă, se va elimina de agent economic autorizat in baza contractului de servicii (SC NIDA ECO SRL). Buteliile de CO2 se returneaza la fiecare aprovizionare. Deșeul menajer se va colecta în pubele tipizate amplasate de platformă betonată, se va elimina de agentul de salubritate.



Programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate;

Planul de gestionare a deșeurilor;

Anteprenorul va intocmi un Plan de management al deseurilor ce va urmari: - reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si diminuarea cantitatii de deseuri generate; - colectarea selectiva, reciclarea/valorificarea deseurilor si depozitarea acestora în conditii de siguranta; - colectarea selectiva a deseurilor sa se faca in containere etichetate corespunzator si amplasate in interiorul santierului; - ca toate deseurile reciclabile sa fie valorificate; -ca transportul deseurilor menajere si a deşeurilor inerte sa se realizeze prin intermediul unei firme specializate la cel mai apropiat depozit de deseuri inerte; i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse In perioada desfaurarii lucrarilor se vor utiliza carburanti (motorina, benzina) si lubrifianti (ulei de motor, ulei hidraulic etc). Din activitatea de demolare va rezulta deseu de placi de azbociment In perioada functionarii investitiei se vor utiliza detergenti și dezinfectanti pentru igienizarea spațiilor de producție, a utilajelor și personalului. Modul de gospodarire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

In perioada de construire carburantii si lubrifiantii nu vor fi depozitati pe

amplasamentul cladirii cramei. Beneficiarul investitiei detine o statie mobile de distributie a motorinei cu capacitatea de 5000 l, amplasata pe parcela identificata prin CF 26602 (cu suprafata de 16500 m2) ce poate fi utilizata de constructor in organizatrea de santier. Gestionarea carburantului se va face de catre personal numit de seful de santier, cu respectarea indicatiilor din fisele tehnice cu date de securitate.

Schimbul de ulei se va face numai la agenti economici autorizati care vor prelua uleiul uzat si ambalajul aferent acestuia. Utilajele ce vor participa la lucrari vor avea verificarea tehnica efectuata si mentenanta conform graficului specific utilajului. Deseul din placi de azbociment va fi gestionat in conformitate cu "GHIDUL PRIVIND STOCAREA TEMPORARA A DESEURILOR PERICULOASE DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI" . Plăcile de azbociment se vor ambala în saci de



polietilenă și se vor depozita în container metalic în care se va face depozitarea temporară până la eliminarie la depozit autorizat.

In perioada de functionare Detergenti si dezinfectanti se vor pastra in ambalajul original, pe rafturi în

magazie închisă, organizata in spatiu inchis, cu paqrdoseala betonata si aerisire naturala. Prin respectarea conditiilor prevazute in fisele cu date de securitate nu vor reprezenta un pericol pentru mediul inconjurator. Deseul de ambalaj se va depozita temporar in magazie.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității. Solul nu va și modificat semnificativ față de situația existent, va crește suprafața construită. În perioada de functionare se va utiliza apa din sistemul centralizat de alimentare a localității si lemnul (pentru foc de la agenți economici autorizați). Prin implementarea si functionarea investitiei nu sunt afectate habitatele si speciile cu valoare conservativa. La implementarea și funcționarea proiectului nu sunt utilizate resurse naturale din cadrul ariei naturale protejate.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

În vederea analizării şi evaluării impactului pe care realizarea obiectivelor proiectului îl poate genera asupra mediului s-au desfășurat activitatăți de teren ce au vizat investigarea amplasamentului pe toată suprafaţa, precum şi zonele adiacente.

Impactul potenţial asupra populaţiei şi sănătaţii umane In perioada de realizare a investitiei propuse prin prezentul proiect, nu vor aparea forme de impact asupra populatiei. In perioada de funcționare a investiției impactul va fi pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă si a unor vinuri de caliatate. De asemenea prin dezvoltarea turismului viticol se asigură condiții de recreere și destindere.



Impactul potențial asupra biodiversitatii Pentru a putea evalua impactul asupra speciilor de floră și faună, precum și impactul asupra habitatelor, s-a realizat într-o primă etapă, o analiză asupra potențialelor forme de impact posibil să fie generate asupra acestora, în timpul etapelor de construcție, de operare și de dezafectare. Se pot menţiona următoarele forme de impact: -pierderea habitatelor – reprezintă suprafețele de teren utilizate de către specii pentru reproducere, hrănire sau odihnă dar care. Amplasamentul este în vecinătatea sitului, în urma implementării proiectului nu se pierd habitate ale speciilor cu valoare conservativă; -alterarea habitatelor – reprezintă suprafețele de teren utilizate de către specii pentru reproducere, hrănire sau odihnă dar care, în urma implementării proiectului se schimbă. Proiectul nu prevede ocuparea unor suprafețe suplimentare. Se va realiza strict pe amplasamentul existent, nu se va produce alterarea habitatelor speciilor de interes comunitar; -fragmentarea habitatelor - utilizate pentru hrănire, odihnă sau reproducere ale speciilor. Proiectul se implementeaza pe amplasament situate în afara sitului, nu se vor fragmenta habitate, nu va exista o limitare sau împiedicare a deplasării între habitatele importante pentru specii; -perturbarea activităţii speciilor – formă de impact asociată prezenţei şi activităţii umane, manifestată în etapa de construcţie. Distanța față de habitatele speciilor cu valoare conservative este de peste 100 m, activitatea se desfășoară pe perioada zilei. Luând în considerare situația prezentă: traversările prin vad, exploatarea necontrolată de balastru de pe mal, activitățile agricole din vecinătate, putem aprecia ca activitatea desfășurată pentru implementarea proiectului nu va perturba activitățile speciilor. Prin implementarea si functionarea proiectului, pe termen lung, este posibilă reducerea numarului de personae care exploatează balastru de pe malul drept sau depozitează deșeuri; - mortalitatea – distanța față de habitatele speciilor cu valoare conservativă este mare cca 100 m, în perioada implementării și funcționării proiectului nu se vor crea condiții care să ducă la mortalitatea unor indivizi din speciile cu valoare conservativă. Prin implementarea si functionarea proiectului nu se va perturba activitatea speciilor cu valoare conservativă; -pierderea/alterarea/fragmentarea habitatelor – nu se va produce, distanța față de habitatele speciilor cu valoare conservativă este de peste 100 m, proiectul nu prevede captari/deversari de apa din/in rau.



În perioada de executie, impactul generat de proiect asupra speciilor cu valoare conservativa poate fi considerat neutru.

În perioada de funcționare a proiectului emisiile de poluanți de la centrala termică nu vor fi în măsură să afecteze speciile criteriu. Impactul generat de proiect asupra speciilor protejate poate fi considerat neutru. Impactul poteţial asupra solului

In perioada de executie a lucrarilor, se vor desfasura activitati specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct asupra solului si subsolului, cu efect pe termen lung datorită modificari fizice ale solului in zona construcțiilor. Există probabilitatea inducerii unui impact în cazul unor pierderi accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru, posibilitate relativ redusa in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului.

Impactul datorat construcțiilor se va manifesta pe toată perioada de viață a acestora.

In perioada de exploatare prin dotarile existente probabilitatea aparitiei unu impact asupra solului este practic nula. Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei Atat in perioada de executie cat si in cea de functionare a obiectivului nu va exista probabilitatea unui impact asupra calitatii şi regimului cantitativ al apei.

Impactul asupra calităţii aerului şi climei

Impactul asupra calitatii aerului in perioada constructiei va fi direct, negativ nesemnificativ, temporar, pe termen scurt si reversibil. In perioada de exploatare, se va genera un impact direct, negativ nesemnificativ pe perioada funcționării centralei termice. Impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin proiect, se va genera un impact negativ nesemnificativ, direct, de scurta durata si temporar, reprezentat prin zgomotul si vibratiile specifice activitatilor de constructie, generate de utilajele si mijloacele de transport din santier.

In perioada de exploatare, avand in vedere natura investitiilor, se apreciaza ca impactul va fi negativ nesemnificativ, similar celui indus la aceata data.



Impactul asupra peisajului şi mediului vizual

In perioada de executie putem aprecia un impact direct si negativ asupra peisajului, datorat lucrarilor specifice de constructii, insa acesta va fi pe termen scurt, temporar, pe durata executarii lucrarilor de constructii. Pe perioada de executie se modifica peisajul, acesta devenind unul specific santierelor de constructii, dar cu durata temporara, pana la finalizarea lucrarilor. Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata scurta, temporara si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor. Amenajarile peisagistice vor fi realizate la finalizarea perioadei de constructie, odata cu lucrarile de refacere ecologica a zonei afectate de santierul in lucru.

In perioada de exploatare, avand in vedere natura investitiei, se apreciaza faptul ca se va genera un impact direct, pozitiv si de lunga durata asupra peisajului âi a mediului vizual. Impatul asupra patrimoniului istoric si cultural Proiectul propus nu intervine asupra obiectivelor de interes istoric si cultural, impactul poate fi considerat neutru. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ) Impactul direct se va produce asupra solului si subsolului. Impactul indirect se va datora zgomotului, gazelor de eșapament și a pulberilor, va fi local, negativ, dar nesemnificativ, limitat in timp, reversibil. Impactul secundar va fi pozitiv se va manifesta asupra populației și a mediului vizual.

Impactul cumulativ al proiectului Efectele combinate rezultate proiectele prevăzute în zonă se pot regăsi în poluarea sonoră, calitatea aerului, aspectele vizuale sau cele legate de peisaj. Creșterea traficul rutier în zonă pe perioada realizareii celor trei proiecte de investiție pot genera un impact asupra mediului, producând efecte cumulative, locale, pe termen scurt, reversibile. Efectele emisiilor atmosferice se pot regăsi în impactul cumulativ, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 % pe traseul comun a mijloacelor de transport. Asta deoarece emisiile atmosferice sunt supuse unei dinamici controlate de condițiile meteorologice, în cea mai mare măsură. In cazul factorului de mediu zgomot nu se indeplinesc conditiile de producere a unui impact cumulativ.



Asupra mediului vizual poate să apara impact cumulat negativ în perioada de construire pe perioada redusă de timp și pozitiv pe perioada de funcționare.

Asupra speciilor cu valoare conservativa nu se va produce impact cumulativ deoarece distanța de la limita amplasamentelor celor trei proiecte la malul râului este cuprinsă între 20, 100 și 200 m, poluanții rezultați nu modifică calitatea apei râului.

Impact pe termen scurt negativ nesemnificativ se va manifesta asupra aerului și a mediului vizual.

Impact pe termen mediu se suprapune impactului pe termen scurt.

Impactul pe termen lung se va manifesta asupra solului, asupra populației și a mesiului vizual.

Impact permanent se suprapune impactului pe termen lung.

Impactul temporar se va suprapune impactului indirect. Impactul pozitiv se va manifesta asupra populației și a mediului vizual. Impactul negativ se va manifesta temporar asupra aerului, permanent asupra solului din amprenta constructiilor. Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate)

Impactul va fi nesemnificativ, reversibil, va avea caracter local, numai in punctele de lucru. Se apreciaza ca impactul asupra mediului generat de realizarea lucrarilor este nesemnificativ, in special datorita faptului ca aceasta este de amploare redusă. Nu se pune problema extinderii impactului asupra zonelor adiacente, astfel incat sa afecteze factorii de mediu din aceste zone. Magnitudinea şi complexitatea impactului

Se considera ca magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul propus, atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de vedere functional, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona. Lucrarile de constructii nu au grad ridicat de dificultate sau complexitate, iar in timpul functionarii centralei termice și a prezenței mijloacelor de transport pe amplasament impactul asupra mediului va fi redus.

Probabilitatea impactului Probabilitatea impactului asupra mediului este diferită pe fiecare factor de

mediu atât în faza de execuţie cat si in faza de exploatare. Seturile de masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului care se propun si care sunt obligatoriu de a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatii aparitiei si/sau



extinderii unor tipuri de impacturi. Prin măsurile constructive adoptate, prin tehnologia de execuţie şi prin dotările prevăzute de investiţie este posibilă cel mult producerea unui impact nesemnificativ.

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

In perioada de executie: -durata impactului: impactul negativ nesemnificativ se va manifesta 18 luni asupra aerului și a mediului vizual. Impactul negativ nesemnificativ asupra solului și subsolului se va manifesta pe perioada vieții construcțiilor. Impact pozitiv asupra populației și a mediului vizual se va manifesta pe durata de viață a construcțiilor; -frecventa impactului: -aleatorie pe durata lucrărilor de implementare a proiectului asupra aerului, mediului vizual și a populației; -permanentă pe durata de viață a investiției asupra solului și subsolului; -reversibilitatea impactului: reversibil asupra aerului, populației și mediului vizual. Ireversibil asupra solului și subsolului. Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului Proiectul nu va genera un impact semnificativ asupra mediului, nu se impun masuri suplimentare fata de cele de ordin tehnologic.

Analiza proiectului de investitii a reliefat faptul că la elaborarea acestuia au fost prevăzute numeroase măsuri de evitare şi reducere a impactului, acest fapt datorându-se obiectivului de a realiza o cramă modernă ce poate fi certificată din punct de vedere al eficienţei energetice, reducerii consumului de resurse, reducerii emisiilor poluante şi a cantităţilor de deşeuri.

Natura transfrontiera a impactului

In ceea ce priveste proiectul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului transfrontalier.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.



Pe perioada execuţiei lucrărilor de realizare a proiectului se vor monitoriza factori de mediu:

-identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii şi imisii

specifice de poluanţi; -pastrarea evidentei gestiunii deseurilor rezultate; -semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare; -marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului aferent constructiei; -stabilirea unui plan de intervenţie în cazul în care se produce o poluare accidentala.

IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe /strategii /documente de planificare:

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele). Proiectul nu intra sub incidenţa actelor normative amntite. B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

Proiectul se va realiza cu finantare prin « Programul national de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.



X. Lucrări necesare organizării de șantier:

Descrierea lucrarilor necesare organizării de şantier Pentru executarea lucrarilor este necesar ca antreprenorul sa-si organizeze un

punct de lucru unde va trebui sa-si monteze baraci tip organizare de santier, pentru personalul de conducere si muncitori, precum si pentru personalul consultantului, depozite acoperite pentru protectia materialelor ce urmeaza a fi puse in opera de actiunea agentilor climatici (ploaie, vant etc.).

Executia lucrarilor va fi condusa, de catre cadre tehnice cu experienta, care raspund direct de instruirea personalului care executa operatiile si de respectarea fiselor tehnologice privind executia lucrarilor la inaltime.

La inceperea executiei va fi afisat in loc vizibil, pe toata durata lucrarilor, un panou pentru identificarea investitiei, conform Ordinului MLPAT nr.63/N din 11.08.1998.

Terenul pentru organizarea de șantier este betonat, are asigurate conditii pentru alimentarea cu energie electrica si apa . În vederea executării lucrărilor, şeful de şantier, şeful de lot, şeful de echipă trebuie să cunoască temeinic prevederile tuturor documentatiilor, legilor şi actelor normative în vigoare care se referă la problemele de tehnica securitătii şi protectia muncii. Se vor monta plăci avertizoare vizibile atât ziua cât şi noaptea în toate locurile periculoase (utilaje, instalatii, depozite, etc.). În timpul lucrului se interzice trecerea sau stationarea persoanelor sub macarale, schele, podine, marcându-se zona respectivă. Descărcarea materialelor din autovehicule se va face de la înăltime redusă şi din spatele autovehiculelor. Se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor înaintea de începerea lucrului. Se interzic legăturile sau cârligele improvizate. Toti angajatii vor trebui să cunoască obligatiile şi răspunderile pentru realizarea deplină a măsurilor de protectie şi igienă a muncii şi prevenirea şi combaterea incendiilor, pentru asigurare, păstrarea şi folosirea mijloacelor individuale de protectie. Indicatiile pentru protectia muncii şi PSI cuprinse în acest capitol nu sunt limitative, şeful de şantier şi al locului de munca având obligatia de a aplica şi alte măsuri impuse de conditiile specifice ale lucrărilor respective, dacă este cazul cuprinse în normele în vigoare. Este strict interzis ca un muncitor să fie admis la lucru fără să fie instruit, indiferent dacă este angajat permanent, temporar sau sezonier. Acelaşi regim se aplică şi persoanelor neînsotite care vizitează aceste unităti. Instructajul de protectie a muncii va cuprinde toate fazele cerute de normativele in vigoare precum instructaj introductiv general, instructaj la locul de muncă, instructaj periodic. Instructajul introductiv general are drept scop



ca muncitorii noi angajati să cunoască specificul activitătii de constructii şi r egulile generale de protectie şi igienă a muncii, pe care trebuie să le respecte în timpul lucrului. Instructajul la locul de muncă şi implicit instructajul periodic nu se va putea efectua dacă conducătorul locului de muncă constată că fişa de instructaj, care atestă absolvirea instructajului introductiv general nu este corect întocmită sau nu a trecut examenul de absolvire a acestui instructaj. La executie se vor respecta normele specifice de securitate a muncii, pentru lucrările de transporturi de materiale, lucrări de terasamente, lucrări preparare betoane, de transport, lucrări de zidărie, lucrări de demolare şi de depozitare, pentru lucrări la înăllime, hidrofuge şi protectii anticorosive. Toti muncitorii vor fi dotati cu echipamente de protectie şi de lucru şi vor fi obligati să le utilizeze. Se vor respecta normele de protectie a muncii prevăzute în regulamentele privind protectia şi igiena în constructii valabile.

Localizarea organizarii de şantier Organizarea de santier se va face pe parcela identificată prin nr. Topo CF nr 26602 cu Steren = 16500 m2, pe platforma betonată. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

Sursele de poluanţi pentru ape -grupul sanitar.

Sursele de poluanţi pentru aer -traficul rutier, substanţe poluante specifice: CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici volatili), CH4, CO2, etc. rezultate din arderea carburanţilor în motoare, - manipularea și depozitarea materialelor pulverulente.

Sursele de zgomot şi de vibraţii -utilajele care manipuleaza materiile prime si materialele -mijloacele auto care asigura aprovizionarea cu materii prime si material.

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol

-defectiuni accidentale la rezervoarele de lubrifianţi si carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport, -gestionarea necorespunzatoare a deşeurilor.



Dotări şi măsuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Organizarii de santier se va realiza pe platform betonata. Măsurile de reducere a

emisiilor şi a nivelurilor de poluare vor fi atât tehnice, cât şi operaţionale, şi vor consta, în principal, în:

• utilizarea de sisteme de împrejmuire a amplasamentului organizării de şantier care să determine minimalizarea impactului prafului generat de manevrarea şi stocarea agregatelor asupra zonelor din vecinătate;

• folosirea de utilaje de construcţie moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaţia în vigoare;

• întreţinerea corespunzătoare a utilajelor mobile motorizate pentru a se evita creşterea emisiilor de poluanţi;

• diminuarea la minimum a înălţimii de descărcare a materialelor care pot genera emisii de particule;

• utilizarea de betoane preparate în staţii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de construcţie pulverulente în amplasament;

• curăţarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;

• oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;

• oprirea motoarelor vehiculelor în intervalele de timp în care se realizează descărcarea materialelor/echipamentelor;

• folosirea de utilaje cu capacităţi de producţie adaptate la volumele de lucrări necesar a fi realizate, astfel încât acestea să aibă asociate niveluri moderate de emisie;

• limitarea activităţilor de construcţie în perioadele cu vânt puternic;

• reevaluarea şi îmbunătăţirea Planului de management al calităţii aerului atunci când sunt semnalate situaţii persistente de poluare a aerului ambiental.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile: Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii

La finalizarea lucrarilor pentru realizarea investitiei terenurile ramase libere dupa executarea tuturor lucrarilor de constructii vor fi sistematizate



Poluarea accidentală este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale factorilor de mediu prin accident, avarie sau alta cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitaţi naturale. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori de scurtă durată. Lucrările de refacere a amplasamentului vor avea in vedere următoarele: -recoltarea de probe pentru stabilirea zonei afectată de poluare;

-tipul de poluant ajuns pe sol, respective motorina; -metoda de decontaminare va fi off sit, motiv pentru care se va face decopertarea zonei poluate; -depozitarea materialului decopertat în container închis; -evacuarea de pe amplasament a materialului contaminat de catre agent economic autorizat.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

În perioada de implementare și operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atât integritatea mijloacelor de transport, încarcatura acestora precum şi mediul încojurator. Poluarile accidentale pot apare şi în cazul unor accidente în care sunt implicate substanțe petroliere (motorina și lubrifiantii).

Existenta unui plan de intervenţie în caz de poluări accidentale reprezintă, de asemenea, o bună practică, fiind dublată de o comunicare eficientă cu factorii interesaţi sau care pot fi eventual afectaţi. Planul de intervenţii în caz de poluări accidentale prin conţinutul său va asigura proceduri şi va descrie mijloacele de intervenţii rapide şi eficiente pentru minimizarea efectelor şi remedierea eventualelor daune aduse factorilor de mediu.

Planul de interventie în caz de poluări accidentale.

Una dintre măsurile importante pentru protecţia factorilor de mediu o reprezintă activitatea de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Planul întocmit va avea caracter de instrument de lucru aplicabil în caz de necesitate. Regulile generale de management operaţional sunt aplicabile tuturor persoanelor fizice sau juridice care vor desfăşura activităţi pe amplasamentul şantierului. Responsabil cu aplicarea măsurilor în caz de poluări accidentale este şeful de şantier în perioada de constucție și șeful unității în perioada de funcționare. În activitatea de întocmire a Planului de intervenţie în caz de poluări accidentale este necesară parcurgerea următoarelor etape:



- inventarierea punctelor critice din şantier; - stabilirea listei poluanţilor potenţiali: - identificarea cauzelor care pot genera poluări accidentale: accidente tehnice; defecţiuni, avarii; lipsa controlului activităţilor cu risc de poluare - manipulare, spălare, încărcare, descărcare; neglijenţe/acţiuni intenţionate; calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, secetă); - stabilirea mijloacelor de intervenţie (utilaje + materiale) pentru: prevenirea poluării; înlăturarea efectelor; restabilirea situaţiei normale în vederea refacerii ecosistemului afectat.

Mod de acţiune în caz de poluare accidentală Persoana care observă fenomenul anunţă imediat şeful de şantier/șeful unității care dispune: • anunţarea persoanelor sau a colectivelor cu atribuţii prestabilite pentru combaterea poluării, în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor poluării şi pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zonă; • anunţarea imediată a autorităţilor competente de protecţia mediului şi apoi informarea periodică asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia. Persoanele desemnate, cu atribuţii în combaterea poluării accidentale acţionează pentru: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării ei; limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante; îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante; colectarea, transportul şi depozitarea intermediară în condiţii de securitate corespunzătoare pentru mediu, în vederea respectării sau, după caz, a neutralizării ori distrugerii substanţelor poluante. În vederea prevenirii poluărilor accidentale se vor lua următoarele măsuri: -utilajele și mijloacele de transport vor avea starea tehnică bună, vor fi verificate

periodic în ceea ce privește nivelul de monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de eșapament și vor fi puse în funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni;

-se va depozita corespunzator deseul rezultat.

În cazul unor poluari accidentale datorate defecţiunii soldate cu pierderi de produse petrolierere, se va interveni pentru recuperarea acestora în recipienţi metalici, remdierea defecţiunii şi reducerea ariei de răspândire a poluanţilor.



Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației

In caz de incetare a activitatii terenurile se vor aduce la starea initiala prin lucrari de demolare a lucrarilor deja executate, prin degajarea oricaror materiale de constructie de pe teren conform normelor in vigoare.

Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului Dupa terminarea executiei lucrarilor se va reface cadrul natural al amlasamentului prin nivelarea terenului, insamintarea de iarba si plantarea de arbusti.

XII. Anexe - piese desenate: 1. planul de încadrare în zonă a obiectivului; 2. planul de situație; XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: a)descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970

Proiectul propune extinderea halei de producție a cramei, creșterea capacității de producție de la 80.000 sticle/an la 166.000 sticle/an, extinderea depozitului, diversificarea producției cu producerea de vinuri spumante și desfacerea cu amanuntul a vinului printr-un spațiu de vânzare.

Terenul vizat de proiect are suprafata S=25.669 m2 este reprezentat de două parcele (identificate prin nr CF 26601 cu suprafata de 9169 m2 si CF 26602 cu suprafata de 16500 m2) este proprietate a beneficiarului.

Prin proiect se propune: -modernizarea clădirii cu funcţiunea de crama de vinificatie; -construirea unei cladiri pentru materiale conexe necesare procesul tehnologic;



-achiziţionarea de utilaje pentru procesarea strugurilor (din producţiea proprie).

Situatia existenta Pe parcela identificată prin nr CF 26601 cu suprafata de 9169 m2 societatea

desfășoara activitatea de vinificație, iar pe parcel CF 26602 cu suprafata de 16500 m2 se face depozitarea vinului. Societatea procesează strugurii din producție proprie din care rezultă anual 80.000 sticle. Activitatea de procesare a strugurilor se desfășoară intr-o hală de procesare, construcție in regim de parter cu Sconstruită = 328 m2 edificată in anul 1980.

Imagine cladire hala procesare vin Imagine cladire depozit

Hala procesare vin S=328 m2: Structura de rezistenta a cladirii existente este compusa din:

• Fundații continue din beton sub pereții structurali

• Pereți din zidărie de cărămidă

• Acoperiș de tip șarpantă din lemn

• Terasa exterioară alipită este realizată pe structură din lemn, așezată direct pe placa de beton existentă pe zona respectivă.

Din observaţiile efectuate în teren și din studiul documentelor avute la dispoziție s-au constatat următoarele:

• Clădirea în studiu a fost executată în etape.

• Fundațiile pe zona cramei sunt realizate din beton, cu adâncimea de fundare de aproximativ 1,10 m.

• Nu au fost prevăzute hidroizolații la nivelul fundațiilor, ceea ce a condus la infiltrații în pereții de zidărie.

• Structura cramei este realizată din zidărie veche, afectată de infiltrațiile de apă. Nu au fost prevăzute legături transversale la partea superioară a pereților.



• Alipit cramei a fost executată o terasă acoperită, fără fundații, așezată direct pe o placă de beton. Terasa este realizată pe structură din lemn. Toate elementele din lemn ale terasei au secțiune necorespunzătoare pentru deschiderile și încărcările aferente.

• Alipit cramei este executată și o zonă de birouri, realizată necorespunzător.

• La elementele din lemn ale șarpantei s-au constatat probleme legate de putrezirea lemnului și numeroase elemente cu secțiune necorespunzătoare.

• Construcția în ansamblul ei a avut o comportare slabă în timp, datorită modalității de execuție și a materialelor utilizate, precum și a infiltrațiilor de apă.

• Construcția studiată nu prezintă siguranță în exploatare în forma actuală. Pe parcela identificată prin CF 26602 cu suprafata de 16500 m2 societatea

deține: -o construcție in regim de parter cu Sconstruită = 407 m2 cu destinația depozit pentru materiale conexe vinificație edificată in anul 1980; -o construcție in regim de parter cu Sconstruită = 222 m2 cu destinația garaj utilaje edificată in anul 1980; -o construcție in regim de parter cu Sconstruită = 17 m2 cu destinația cabină portar edificată in anul 1980.

Depozit materiale conexe vinificatie S = 407 m2: Structura de rezistenta a cladirii existente este compusa din:

• Fundații continue din beton sub pereții exteriori.

• Pereți exteriori pe structură din lemn, combinați cu stâlpi interiori din lemn.

• Acoperiș de tip șarpantă din lemn. Din observaţiile efectuate în teren și din studiul documentelor avute la

dispoziție s-au constatat următoarele:

• Clădirea în studiu a fost executată în etape, cu extinderi și modificări succesive.

• Fundațiile exterioare sunt realizate din beton, cu adâncimea de fundare de aproximativ 0,80 m.

• Nu au fost prevăzute hidroizolații la nivelul fundațiilor, ceea ce a condus la infiltrații în pereți.



• Suprastructura clădirii este semi-improvizată, cu elemente subdimensionate și fără asigurarea unei rigidități corespunzătoare.

• Construcția nu a beneficiat de un proiect coerent de execuție a acesteia.

• Clădirea nu îndeplinește cerințele actuale de rezistență și stabilitate.

• Construcția studiată nu prezintă siguranță în exploatare în forma actuală.

Garajul este pe fundații continue din beton, închideri cu pereți din lemn, șarpantă din lemn, învelitoarea din țiglă ceramică. Geamurile și ușile sunt din lemn, pardoseală industrială din beton.

Cabina poartă este pe fundații continue din beton, închideri cu pereți din zidarie de cărămidă, șarpantă din lemn, învelitoarea din tigla metalica. Finisajele exterioare sunt din tencuieli și vopsea superioară, finisajele interioare sunt tencuieli văruite. Geamurile sunt tip termopan din PVC, ușile sunt din lemn.

Situatia propusa Fiecare cladire a fost supusă unei expertize tehnice, (elaborata de catre prof. dr,

ing. Vasile Pacurar, expert tehnic M.L.P.A.T), ce a stabilit că starea tehnică și siguranța acestora este necorespunzătoare. Pe aceste considerente s-a recomandat desființarea integrală a construcției existente și refacerea ei corespunzătoare. Soluția architectural-urbanistică prevede: amplasarea cladirilor pe parcele, asigurarea accesului auto si pietonal in cladirile propuse, amenajarea unor platforme dalate, amenajarea a sase locuri de parcare si amenajarea de spatii verzi.

Aleile de acces auto si pietonal, trotuarul de garda, platforma dalata si locurile de parcare se vor realiza din piatra sparta – suprafata pietruita.

Spatiile verzi se vor amenaja prin insamantare cu gazon si plantarea de arbori.

Principalii indicatori– CF nr 26601: S teren = 9169 m2 S construita existenta = 328 m2

- S construita propusa = 1134.93 m2 - S dalata propusa = 348.15 m2

- S pietris propusa =113.47 m2 -Scarosabila propusa = 320.42 m2 - S inierbata propusa = 5353.89 m2

- S apa statatoare = 1898.12 m2 Principalii indicatori – CF nr 26602: S teren = 16500 m2

S construita existenta = 646 m2 formata din:



- S construita depozit materiale vinificatie = 407 m2 - S construita garaj utilaje = 222 m2 - S construita cabina portar = 17 m2 - S construita propusa = 606 m2 formata din: - S construita depozit materiale vinificatie = 367 m2 - S construita garaj utilaje = 222 m2 - S construita cabina portar = 17 m2

- S carosabila propusa = 165.37 m2 - S inierbata propusa = 15728.63 m2

A) Clădirea destinate cramei, cu suprafata S = 1134.93 m2 din punct de vedere

functional, va cuprinde zona de productie, zona dedicata personalului, un spatiu de degustare si un magazin de prezentare.


B) Cladirea depozit cu suprafata S = 367 m2 va asigura spații special amenajate pentru depozitare.


C)Lucrarile de amenjari exterioare: -realizare trotuare de garda -realizare de alei auto si pietonale -amenajarea de locuri de parcare - amenajari peisagere

Crama va fi o construcție cu un regim de inălțime de P+2, realizata din stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Peretii interiori structurali vor fi realizati din zidarie de caramida – 25 cm, asemenea celor nestructurali – 15 cm. Invelitoarea cladirii se va realiza partial din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica, iar partial este propus acoperis tip terasa.


Compartimentarile interioare vor fi realizate din acelasi tip de zidarie Acoperisul va fi realizat partial din invelitoare tigla ceramica ia partial

acoperisul va fi de tip terasa circulabila.



Tamplariile folosite la exterior vor fi tamplarii metalice cu geam termopan (tamplaria exteriora va fi realizata cu geam termoizolant cu coeficient termic 2,9 W/m2K) iar la interior usile se vor realiza din PVC. Finisaje interioare: la nivelul peretilor, zugravelile se vor aplica pe un strat suport pentru zugraveli interioare format din glet si amorsa aplicate pe placile de gips carton in cazul peretilor usori. De asemenea se vor aplica placaje din faianta, pana la cota +1.50 m sau +2.10 m fata de cota pardoselii finite in grupul sanitar si zona de dus.





In zona de productie se va turna o pardoseala industriala din beton cu strat de uzura din mortar de presarare cu agregate sintetice. Finisajele exterioare la nivelul peretilor va fi reprezentate de tencuiala decorativa iar partial fatada va cuprinde zone cu placari din lemn tratat cu lacuri impotriva intemperiilor. Elementele folosite la nivelul acoperisului (elemente de inchidere coama, elemente de inchidere pazie, etc) vor consta din elemente din lemn. Se va monta un sistem de jgheaburi si burlane, conform planselor de arhitectura. Acestea vor fi realizate din tabla zincata.

Anveloparea termica a cladirii se va realiza cu polistiren expandat ignifugat de fatada de 10 cm grosime la nivelul peretilor exteriori, polistiren extrudat de 25 cm grosime la acoperisurile terasa, vata minerala de 25 cm grosime la nivelul capriorilor de lemn din zona de acoperis tip sarpanta, polistiren extrudat de 15 cm sub placile de pe sol, polistiren extrudat de 5 cm grosime la socluri si polistiren extrudat de 3 cm la nivelul spaletilor.




Peretii exteriori se vor finisa cu tencuieli decorative si placaje din lemn baituite culoare stejat, lacuite cu lacuri rezistente UV si impermeabile.




Cladirea va asigura spatii special amenajate pentru desfasurarea activitatilor aferente unei crame, din punct de vedere functional aceasta cuprinde zona de productie, zona dedicata personalului, un spatiu de degustare si un magazin de prezentare: PARTER: Su =938.01mp

Magazin 26.19 mp Hol 13.55 mp Depozit 26.41 mp Depozit vin imbuteliat 272.84 mp Zona imbuteliere 86.02 mp Depozit Dopuri 7.61 mp Sala Baricuri 84.13 mp Cameră C.T. 8.42 mp Scara 14.38 mp Zona fermentare 236.59 mp Magazie Subst. Vinificatie 7.20 mp G.S. + Vestiar 36.02 mp Sala mese 14.94 mp Sală Ventilatoare 11.95 mp



Sala frig 50.96 mp Sala procesare struguri 71.76 mp Hol 14.04 mp ETAJ 1: Su =79.09 mp

Hol 26.61 mp Birou 16.99 mp Birou 13.43 mp Birou 15.13 mp G.S. 6.93 mp ETAJ 2: Su =164.80 mp

Hol si scara 24.72 mp Birou 15.36 mp Oficiu 7.27 mp Birou 10.66 mp Sala de sedinte 24.52 mp Scara 15.21 mp Hol 5.80 mp G.S. 7.77 mp Oficiu 10.68 mp Sala de degustare 42.81 mp

Clădirea depozit va fi in regim de inaltime parter, realizata din stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Peretii interiori structurali vor fi realizati din zidarie de caramida – 25 cm, asemenea celor nestructurali – 15 cm. Invelitoarea cladirii se va realiza partial din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica, iar partial este propus acoperis tip terasa.

Inchideri si compartimentari: Peretii exteriori vor fi realizati din zidarie caramida, cu goluri verticale si

termoizolatie din polistiren extrudat. Compartimentarile interioare vor fi realizate din acelasi tip de zidarie Acoperisul va fi realizat partial din invelitoare tigla ceramica ia partial


(tamplaria exteriora va fi realizata cu geam termoizolant cu coeficient termic 2,9 W/m2K) iar la interior usile se vor realiza din PVC. Finisaje interioare:



La nivelul peretilor, zugravelile se vor aplica pe un strat suport pentru zugraveli interioare format din glet si amorsa aplicate pe placile de gips carton in cazul peretilor usori. De asemenea se vor aplica placaje din faianta, pana la cota +1.50 m sau +2.10 m fata de cota pardoselii finite in grupul sanitar si zona de dus.





In zona de productie se va turna o pardoseala industriala din beton cu strat de uzura din mortar de presarare cu agregate sintetice. Finisaje exterioare: Finisajele exterioare la nivelul peretilor va fi reprezentate de tencuiala decorativa iar partial fatada va cuprinde zone cu placari din lemn tratat cu lacuri impotriva intemperiilor. Elementele folosite la nivelul acoperisului (elemente de inchidere coama, elemente de inchidere pazie, etc) vor consta din elemente din lemn. Se va monta un sistem de jgheaburi si burlane. Acestea vor fi realizate din tabla zincata.

Anveloparea termica a cladirii se va realiza cu polistiren expandat ignifugat de fatada de 10 cm grosime la nivelul peretilor exteriori, vata minerala de 25 cm grosime peste planseul din beton de peste parter, polistiren extrudat de 15 cm sub placile de pe sol, polistiren extrudat de 5 cm grosime la socluri si polistiren extrudat de 3 cm la nivelul spaletilor.


Peretii exteriori se vor finisa cu tencuieli decorative.



Placile de pe sol se vor hidroizola cu hidroizolatii bituminoase. Se va avea in vedere si hidroizolarea glafurilor de la ferestre si apoi montarea de glafuri din tabla impotriva infiltratiilor precumsi hidroizolarea soclurilor cu hidroizolatii bituminoase.



Clădirea va asigura spatii special amenajate pentru depozitare: PARTER: Su =321.58 mp

Depozit 272.64 mp Depozit 6.30 mp Hol 9.45 mp Hol 4.69 mp Vestiar 11.63 mp Depozit 16.87 mp Linia de producere a vinurilor spumante va fi formată din: o statie de

degorjare, o statie de imbuteliere, o statie de adaugare a licorii de expeditie, o statie de dopuire, o statie de pus cosulete, o statie de capsulare, o statie de etichetare.

Trotuarele de garda se vor realiza din beton turnat monolit astfel incat sa se evite patrunderea apelor provenite din precipitatii la infrastructura. Acestea se vor realiza cu o latime de minim 60 cm si cu panta de minim 2% inspre exteriorul cladirii. Aleile auto si pietonale, precum si locurile de parcare se vor amenaja cu dale prefabricate din beton, culori diverse si vor fi protejate cu borduri prefabricate din beton. Amenajarile peisagere vor consta in plantari de arbusti si insamantari cu gazon.

La nivelul parcelei identificată prin CF 26602 pe care e amplasat depozitul de materiale vinificatie nu se vor realiza amenajari exterioare cu exceptia trotuarelor de garda din jurul cladirii studiate si aleilor de acces in cladire, alei ce se vor racorda la platforma betonata existenta.



Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, in sistem de proiectie natională Stereo 1970 sunt urmatoarele:

punct X Y 229 623390.175 468630.042 230 623402.733 468625.410 231 623409.125 468595.309 232 623415.471 468568.546 233 623417.111 468561.627 234 623418.833 468554.365 235 623423.740 468472.451 236 623439.141 468472.603 237 623461.009 468477.372 238 623479.167 468480.699 239 623497.324 468484.026 240 623541.476 468495.011 241 623551.166 468497.456 242 623529.852 468556.558 243 623520.548 468587.821 244 623504.240 468598.941 245 623504.240 468603.485 246 623491.761 468640.256 247 623474.655 468637.183 248 623453.626 468634.407 249 623447.184 468632.950 250 623443.593 468632.137 251 623434.888 468630.168 252 623416.067 468627.389 253 623405.473 468625.825 254 623402.730 468625.422 255 623390.169 468630.071 256 623381.162 468646.058 257 623379.631 468654.692 258 623368.545 468662.104 259 623358.319 468665.184 260 623345.599 468665.960 261 623344.473 468658.087 262 623343.242 468654.936 263 623336.718 468629.894 264 623334.536 468610.737 265 623333.462 468592.592 266 623333.377 468575.557 164 623334.125 468555.233 267 623352.869 468557.383 166 623350.056 468545.764 170 623339.068 468496.269 268 623353.987 468507.567 172 623387.790 468507.567 131 623411.323 468512.813 135 623401.413 468564.592



136 623403.465 468565.145 269 623391.447 468623.041

Distanta fata de situl Natura 2000 ROSCI 0400 Sieu-Budac este de

ordinul metrilor.

Amplasare obiectiv vizate de proiect fata de situl Natura 2000 Sieu-Budac

b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar

-numele ariei naturale protejate de interes comunitar – Șieu-Budac; - codul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0400

Situl ocupa suprafata de 857,50 ha, reprezinta o zona umeda din regiunea biogeografica continentala reprezentand habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alaturi de amfibianul Bombina variegata si sapte specii de pesti deasemenea de interes conservativ. Situl este important pentru protectia ihtiofaunei, in cele doua rauri traiesc in total sapte specii de pesti de interes comunitar si alte 10 specii care nu sunt de interes comunitar (doar una singura este invaziva – Carassius gibelio). Situl este foarte important pentru protejarea populatiei speciei Romanogobio uranoscopus din bazinul Somesului. In sit sunt prezente urmatoarele clase de habitat: rauri, mlastini (N06); mlastini, turbarii (N07); culture –teren arabil (N12); pasuni (N14); alte terenuri arabile (N15); alte terenuriartificiale (N23); habitate de padure (N26).

Amplasamentul destinat pentru lucrarile specificate in proiect se afla în afara situlului Natura 2000 Șieu-Budac.



c)prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului Amplasamentul analizat este situate în afara sitului Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac, distanța de la limita sudică a amplasamentului cramei (cea mai apropiata de sit) la limita sitului este de ordinal metrilor, iar fata de albia minora a raului este de cca 100 m. În formularul standard al sitului nu sunt specificate habitate cu valoare conservativa.

În vederea caracterizării amplasamentului proiectului, au fost efectuate observaţii asupra zonelor de interes fiind urmărită identificarea habitatelor naturale, a comunităţilror vegetale şi speciilor cu valoare conservativa. Zona umeda din vecinatatea cramei prezinta conditii de habitat pentru speciile Lutra lutra si Bombina variegata Accesul acestor specii pe amplasament este barata de imprejmuirea din plasa de sarma existenta.

Imagina apa stataoare din vecinatatea cramei

Speciile de fauna cu valoare conservativa din cadrul sitului: � mamiferul Lutra lutra (vidra), � pești: Aspius aspius, Barbus carpathicus, Sabanejewia balcanica, Rhodeus

amarus, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio kessleri, Romanogobio vladykovi,

� amfibianul Bombina variegata (Buhaiul de baltă cu burtă galbenă)

Din punct de vedere al impactului asupra speciilor cu valoare conservativa este important de subliniat faptul ca:



� lucrarile incluse in prezentul memoriu sunt amplasate in afara sitului, distanța față de limita sitului este de cca 4 m, iar fata de albia minora a raului Budac este de cca 100 m;

� parcela identificată prin nr CF 26601 este împrejmuită, în zona cu apă stătătoare împrejmuirea este cu cu gard din plasă de sârmă pe stalpi din lemn. Împrejmuirea reprezintă o barieră în calea faunei terestre;

� în proiect nu sunt prevăzute captări/deversări de apă din/în râul Budac; � organizarea de șantier va amplasata la aproximativ 200 m față de limita ROSCI

0400 Sieu Budac, in vecinatatea depozitului de vinuri..

Lutra lutra (Vidra de rau) cod 1355 Familia Mustelidae, Subfamilia: Canoidea. Se inrudeste cu alte animale din aceeasi familie, precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica, cu un corp lung de cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la baza si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga de 0,4 m, greutatea de 8-14 kg. Habitat: prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind de cativa kilometri (este un animal semi-acvatic). Isi face vizuini sub forma de scobituri subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul apelor. Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice. La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora). Vaneaza cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte activ in timpul noptii. Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face 2-4 pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani. Analiza modului de afectare a parametriilor ce trebuie urmariti in atingerea obiectivului de conservare este prezentata in tabelul urmator:

Parametru Răspunsul proiectului Marime populatie Lucrările sunt amplasate în afara sitului,



nu vor afecta marimea populatiei speciei Suprafata habitatului potential in sit / lunginea de rau cu prezenta speciei

0 Amplasamentul este în afara sitului

Lungimea vegetatiei ripariene cu o latime medie de cel putin 3 m pe ambele maluri ale cursului de apa in fiecare sectiune de 500 m

0 Amplasamentul este în afara sitului, nu afectează vegetația ripariană

Gradul de fragmentare 0 Amplasamentul este în afara sitului, nu fragmentează situl

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici (regimul de oxygen, nutrient, salinitate, metale, micropoluanti organici si inorganici) in aria de raspandire

Nu va fi afectată. Proiectul nu prevede evacuari de apă în râul Budac.

Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos,fitoplancton) in aria de raspandire


Efectul implementării proiectului asupra speciei: NEUTRU. Amplasamentul investitiei nu reprezintă habitat de înmulțire, adăpost sau hrană

pentru specie. Prin implementarea proiectului nu se încalcă obiectuivul de conservare la nivel de sit stabilit pentru specie. În perioada funcționării obiectivului impactul asupra specie va fi neutru.

Bambina variegate (Buhaiul de baltal cu burta galbena) cod 1193 Buhaiulul de balta cu burta galbena are corpul de dimensiuni mici, aplatizat, atingand in lungime 4 - 5 cm, prezentand un cap mare. Caracteristic acestei specii este secretia glandulara, extrem de toxica. Deosebirea dintre masculi si femele o constituie forma mai zvelta a corpului. Spatele acestuia este cafeniu-pamantiu, galbui/ masliniu mai mult sau mai putin amestecat cu negru. Mai frecvent decat la specia Bombina bombina apar indivizi partial sau total verzi. Buhaiulul de balta cu burta galbena este o specie cu activitate atat diurna cat si nocturna, preponderent acvatica. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite putand convietui in balti mici. Hrana acesteia consta din insecte, viermi, moluste mici, terestre si acvatice. Traieste de preferinta in ape statatoare, aparand pe maluri dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se ingroapa in pamant, pentru iernare. Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din cadrul arealului, este populat de aceasta specie, care poate realiza aglomerari



impresionante de indivizi in baltile mici, avand o capacitate mare de adaptabilitate inclusiv in ecosisteme foarte populate. Aceasta se deplaseaza bine pe uscat putand coloniza rapid noile balti aparute. Aceasta specie este intalnita aproape pretutindeni, unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani Analiza modului de afectare a parametriilor ce trebuie urmariti in atingerea obiectivului de conservare este prezentata in tabelul urmator: Parametru Raspunsul proiectului analizat Marime populatie Lucrările sunt amplasate în afara sitului, nu vor

afecta marimea populatiei speciei Distributia specie in sistemul de caroiaj European ETRS89 cu dimensiuni variabile in functie de marimea sitului (spre exemplu 1km2

Nu va fi afectată

Densitatea si numarul total de habitate de reproducere unde specia se reproduce in mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoza) in arealul de distributie a specie in sit.

Nu va fi afectată

Tendinta numarului de habitate de reproducere

Nu va fi afectată

Prezenta habitatelor terestre cu vegetatie naturala in jurul habitatelor de reproducere intr-o raza de 500 m fata de aceasta

0 Lucrările sunt amplasate în afara sitului

Efectul implementării proiectului asupra speciei: NEUTRU Amplasamentul investitiei nu reprezintă habitat de înmulțire, adăpost sau hrană pentru specie. Prin implementarea proiectului nu se încalcă obiectuivul de conservare la nivel de sit stabilit pentru specie. În perioada de implementare și funcționare a obiectivului impactul asupra specie va fi neutru.

Speciile de pesti mentionate in formularul standard



Aspius aspius - cod 1130 Barbus carpathicus-cod 5264

Romanogobio kessleri - cod 6143 Romanogobio vladycovit - cod 5329

Romanogobio uranoscopus -cod 6145 Rhodeus amarus (behlita) - cod 5339

Sabanejewia balcanica - cod 5197

Analiza modului de afectare a parametriilor ce trebuie urmariti in atingerea obiectivului de conservare este prezentata in tabelul urmator:



Parametru Raspunsul proiectului analizat

Marime populatie Lucrările sunt amplasate în afara sitului, nu vor afecta marimea populatiei speciilor de pesti.

Densitatea populatiei Prin realizarea si functionarea investitiei nu este afectata densitatea populatiei de pesti

Compozitia pe clase de varsta a populatiei Prin realizarea si functionarea investitiei nu este afectata compozitia pe clase de varsta a populatiei de pesti

Lungimea vegetatiei naturale ripariene pe maluri

Vegetatia ripariana nu va fi afectată, amplasamentul este în afara sitului. În realizarea și funcționare proiectului nu vor rezulta poluanți care să afecteze vegetația ripariană.

Gradul de fragmentare longitudinala 0 Lucrările sunt amplasate în afara sitului

Gradul de fragmentare laterala 0 Lucrările sunt amplasate în afara sitului

Albia naturala cu o structura complexa naturala/Numar de meandre

Lucrările sunt amplasate în afara sitului





Specii de pesti invazive 0 Lucrarile prevăzute a se desfășura în afara sitului.

Efectul implementării proiectului asupra pestilor: în cazul speciilor de pești de interes conservativ impactul este NEUTRU.

Din analiza lucrărilor prevăzute, condițiile existente pe amplasament și din

analiza raspunsului proiectului analizat la parametii de conservare a speciilor de pesti cu valoare conservativa, putem trage concluzia ca impactul implementării și funcționării proiectului asupra speciilor cu valoare conservativa va fi neutru.

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Planul de management al sitului ROSCI0400 Sieu-Budac nu a fost elaborat. Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0400 Sieu-Budac, Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate a stabilit un set de obiective minime de conservare pentru speciile cu valoare conservativă.



Specia Lutra lutra Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani, definit prin urmatorii parametrii si valori tinta:

Parametru Unitate de masura

Valoare tinta Informatii suplimentare

Marime populatie Nunar indivizi Trebuie definit in termen de 2 ani

Nu sunt informatii existente la marimea populationala a vidrei in sit

Suprafata habitatului potential in sit / lunginea de rau cu prezenta speciei

Ha/km Cel putin 325,85 ha Habitatele reprezentate de rauri si lacuri din sit constituie cca. 38% din suprafata totala a sitului

Lungimea vegetatiei ripariene cu o latime medie de cel putin 3 m pe ambele maluri ale cursului de apa in fiecare sectiune de 500 m

km Trebuie definita in termen de 3 ani

Nu sunt informatii

Gradul de fragmentare Numarul elementelor de fragmentare

Specifica sitului de obicei 0

Pe raul Budac si Sieu nu sunt prezente elemente de fragmentare majore (lacuri de acumulare etc)


Clasa de calitate a apei

Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii

Parametrii sunt cei folositi in Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) O evaluare a starii actuale a calitatii apei trebuie realizata intr-o perioada de 1 an



Cel putin clasa de calitate 2 pentru toti indicatorii

Parametrii sunt cei folositi in Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) In anul 2011, in Bazinul Hidrografic Somes-Tisa, in totalitatea lungimii raurilor 2 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica buna, 67 corpuri de apa (23%) sunt in stare ecologica buna, 218 corpuri de apa (75%) sunt in stare ecologica moderata, 0corpuri de apa (0%) sunt in stare ecologica slaba, 3 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica proasta. O evaluare a starii actuale a



calitatii apei trebuie realizata intr-o perioada de 1 an

Specia Bombina variegata Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani, definit prin urmatorii parametrii si valori tinta: Parametru Unitate de

masura Valoare tinta Informatii suplimentare

Marime populatie Nunar indivizi Specifica sitului Trebuie definit in termen de 3 ani

Nu sunt informatii existente la marimea populationala a buhaiului de balta cu burta galbena in sit.

Distributia specie in sistemul de caroiaj European ETRS89 cu dimensiuni variabile in functie de marimea sitului (spre exemplu 1km2

Numarul de cvadrate ETRS89 in care este prezenta specia

Specifica sitului

Nu sunt informatii existente cu privier la habitatul potential

Densitatea si numarul total de habitate de reproducere unde specia se reproduce in mod regulat (larvele ajung stadiul de metamorfoza) in arealul de distributie a specie in sit.

Numar habitate de reproducere/km2 Numar total

Cel putin 2/km, 4/km2 Specifica sitului

Nu sunt informatii existente cu privire la densitatea habitatului de reproducere a buhaiului de balta cu burta galbena in sit

Tendinta numarului de habitate de reproducere

%schimbare Stabila sau crescatoare

Nu sunt informatii existente cu privire la tendinta numarului habitatelor de reproducere

Prezenta habitatelor terestre cu vegetatie naturala in jurul habitatelor de reproducere intr-o raza de 500 m fata de aceasta

% din acoperirea suprafetei

Cel putin 75% Nu sunt informatii existente cu privire la procentajul habitatelor terestre din jurul habitatelor umede.

Speciile de pesti Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare in termen de 3 ani, definit prin urmatorii parametrii si valori tinta:

Parametru Unitate de masura

Valoare tinta Informatii suplimentare

Marime populatie Nunar indivizi Trebuie definita in Nu sunt informatii existente la



termen de 3 ani marimea populationala a specie in sit. Trebuie evaluata in termen de 3 ani.

Densitatea populatiei Nunar indivizi/ m2

Trebuie definita in termen de 3 ani

Nu sunt informatii existente la densitatea populationala a specie in sit. Trebuie evaluata in termen de 3 ani.

Compozitia pe clase de varsta a populatiei

Proportia de juvenil/adulti in populatie

Prezenta a cel putin doua clase de varsta

Compozitai pe clase de varsta trebuie studiata in termen de 3 ani

Lungimea vegetatiei naturale ripariene pe maluri

km Fara declin Nu sunt informatii, trebuie evaluata in termen de 3 ani

Gradul de fragmentare longitudinala

Numarul elementelor de fragmentare (atat in a corpurilor de apa din sit cat si in cele conectate cu acestea)


Trebuie asigurata acolo unde este posibil conectivitatea corpurilor de apa. Structurile de fragmentare, gradul de izolare a corpurilor de apa trebuie cartate si analizate in termen de 3 ani.

Gradul de fragmentare laterala

Lungimea elementelor de fragmentare laterala/diguri


Nu sunt informati existente

Albia naturala cu o structura complexa naturala/Numar de meandre

Pentru cursurile de apa cu o latime mai mica de 3 metri: numar de meandre/30m Pentru cursurile de apa cu mici dar cu o latime mai mare de 3 metri: numar de meandre/100m Pentru cursuri de apa mijlocii si mari: numar de meander /km

Cel putin 1 Acest parametru se va determina in urmatorii 3 ani

Calitatea apei pe baza indicatorilor fizico-chimici (regimul de oxygen, nutrient, salinitate, metale, micropoluanti organici si inorganici) in aria de


Cel putin clasa de calitate II pentru toti parametrii

Pentru starea chimica, analiza efectuata indica faptul ca in spatiu hidrografic Somes-Tisa din totalul de 290 corpuri de apa rauri, 29 (10%) nu ating starea buna



raspandire Calitatea apei pe baza indicatorilor ecologici (macronevertebrate, fitobentos,fitoplancton) in aria de raspandire


Cel putin clasa de calitate II pentru toti parametrii

Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) din Bazinul Hidrografic Somes-Tisa, din 290 corpuri de apa naturale: 2 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica buna, 67 corpuri de apa (23%) sunt in stare ecologica buna, 218 corpuri de apa (75%) sunt in stare ecologica moderata, 0corpuri de apa (0%) sunt in stare ecologica slaba, 3 corpuri de apa (1%) sunt in stare ecologica proasta.

Specii de pesti invazive

Densitate relativa

Trebuie definita in termini de 3 ani

Densitatea speciilor invasive ar trebui redusa la minim. Specii invasive semnalate: Carassius gibelio

Proiectul propus nu are legătură directă și nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar. e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar Pentru identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact ale proiectului s-au analizat următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; rezidual; cumulativ.

Analiza nivelului impactului se realizeaza in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinând cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.



Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv aspeciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.

Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii zonei, este important de subliniat faptul ca lucrarile incluse in prezentul memoriu nu sunt amplasate în situl ROSCI0400 Șieu-Budac, distanța ce mai mica de la amplasamentului cramei la habitatul speciilor protejate este de cca 100 m. Pe amplasamentul analizat se desfășoară activitatea de producer a vinului. Din activitatea de producție nu rezultă poluanți care să afecteze vegetația ripariană prezentă în sit și habitatul speciilor protejate.

Conform Formularului standard al sitului în cadrul acestuia nu este întâlnită vegetație cu valoare conservativă. A fost analizat impactul indus asupra speciilor cu valoare conservativă Lutra lutra, Bombina variegata, Aspius aspius , Barbus carpathicus, Sabanejewia balcanica, Rhodeus amarus, Romanogobio uranoscopus, Romanogobio kessleri, Romanogobio vladykovi. Impact direct Prin implementarea proiectului nu se va induce impact direct asupra speciilor cu valoare conservativa. Impact indirect

Nu va fi generat impact indirect asupra speciilor cu valoare conservativa, Impact pe termen scurt

Nu va fi generat impact pe termen scurt asupra speciilor cu valoare conservativa. Impact pe termen lung Impactul pe termen lung va fi neutru asupra biodiversitatii zonei. Impact rezidual Impactul rezidual va fi neutru asupra biodiversitatii. Impact cumulativ



Efectele combinate rezultate prin implementarea proiectelor prevăzute în zonă se pot regăsi asupra factorilor de mediu în poluarea sonoră, calitatea aerului, aspectele vizuale sau cele legate de peisaj. Efectele emisiilor atmosferice se pot regăsi în impactul cumulativ, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %, in zona drumului comunal DC7 unde pot exista trasee comune sau punte de intersectare. Se vor manifesta local asupra factorului de mediu aer. Luand in considerare conditiile din zona: distanta mare de la drumul comunal DC7 la albia minora a raului Budac; suprrafata plana lipsita de obstacole ca permite dispersia poluantilor putem considera ca in zona raului nu se va inregistra modificarea calitatii aerului. In cazul factorului de mediu zgomot nu se indeplinesc conditiile de producere a unui impact cumulativ.

Impactul cumulativ asupra speciilor cu valoare conservativa va fi neutru..

Se apreciaza ca impactul global al proiectului asupra speciilor cu valoare conservative este neutru.

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0400 Șieu-Budac nu va fi afectata prin implementarea si functionarea proiectului propus pentru ca: 1.lucrările se desfășoară în afara sitului, lucrările sunt de amploare redusă, la realizarea lucrărilor nu sunt folosite substanțe periculoase, nu sunt în măsură de a reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2.lucrările nu fragmenteaza habitate de interes comunitar; 3. proiectul nu are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4.nu se produc modificari ale structurii si/sau functiilor ariei naturale protejate de interes comunitar.

f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare Nu deţinem alte informaţii. XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate: 1. Localizarea proiectului: - bazinul hidrografic Someş-Tisa; - cursul de apă: denumirea și codul cadastral



Cursul de apă: Budac Cod cadastral: II-1.24.3 Valea Budac isi are obarsia în Muntii Călimani având urmatoarele caracteristici: -lungimea 44 km. -altitudinea medie 670 m. -panta medie 26%0. -coeficient de sinuozitate 1,38. -suprafata 241 km2. - corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod. Această locatie face parte din corpul de apă „Şieu-izvoare-cf. Budac şi afluenţi” cu codul RORW2.1.24.1 constituit din cursuri de apă cu tipologia RO 01a.

2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă. Corpul de apă subterană codat ROSO09 pentru zona Someșul Mare a fost delimitat în zona de luncă şi terasă fiind dezvoltat în depozite aluvial – proluviale poros permeabile, de vârstă recentă, în special cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa terenului, ele au nivelliber. Caracteristicile corpului de ape subterana

Caracteriz.

Geol./hidrogeol.

Utiliz. Grad de Stare

Cod/nume

Supraf. kmp

Tip

Sub pres.

Strate acop.

Apei

Poluatori

protectie

Calit.

Cant.

globala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 8. ROSO09/SomesulMare, lunca si terase

585

P

Nu

3.0 – 6.0

PO, I, P

I, M

PG,PM

S B

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă

identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz.



Corpul de apa ROSO09 - Someşul Mare, lunca şi terasele este tip poros permeabil, este localizat în depozite aluvionare, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Someşul Mare. Depozitele sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănișuri, cu grosimi de 0,5-7 m, grosimile cele mai mari fiind înregistrate în zona Reteag (10m). Acoperişul stratului acvifer este reprezentat prin formaţiuni argiloase-siltice, cu dezvoltare mai mult sau mai puţin continuă, având în general grosimi de 3-6m. Patul stratului acvifer este constituit din marne şi argile, având local intercalaţii de gipsuri, sare saugresii. Nivelul hidrostatic este în general liber sau uşor ascensional, atunci când în acoperişul stratului acvifer se întâlnesc formaţiuni argiloase-siltice, slab permeabile, şi se situează, în general, între 0,3 şi 4 m adâncime în luncă şi 2 - 8m în zonele de terasă. Parametrii hidrogeologici prezintă valori de 1-4 l/s/m pentru debitul specific,

100-150 m/zi pentru coeficientul de filtraţie şi până la 300 m2/zi pentru transmisivitate. Cele mai mari valori se înregistrează, în general, în zonele cu grosimile cele mai mari ale depozitelor aluvionare (la Reteag debitul specific depăşeşte 10l/s/m, coeficientul de filtraţie are valori de 100-300 m/zi, iar

transmisivitatea de peste 1000 m2/zi). Acviferul se alimentează în general din precipitaţii, infiltraţia eficace având valori de de 31,5 - 63 mm /an şi este drenat de reţeaua hidrografică. Din punct de vedere chimic, în lunca râului Someşul Mare apa este de tip clorurat – bicarbonatat – sodico – calcic, din cauza cutelor diapire din zonă, ceea ce determină un caracter nepotabil al apei pe anumite sectoare (apă sărată). Variaţia mare a chimismului se datorează paragenezei minerale. Sursele potenţiale punctiforme de poluare sunt reprezentate de depozitele de deşeuri menajere neamenajate din zonă. Din punct de vedere al gradului de protecţie globală, corpul de apă se încadrează înclasele de protecţie bună şi medie. XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea

impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

1. Caracteristicile proiectului:

- proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr. 2, la pct. 10 lit a) “proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industrial și la pct 13 lit a)orice modificari



sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct. 24, din anexa nr. 1, ale proiectelor prevazute in Anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului”; - proiectul propus intră sub incidența art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, - proiectul propus intră sub incidența prevederilor art. 48 și 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, a) dimensiunea și concepția întregului proiect:

Prin proiect se propune modernizarea si extinderea cramei pe un teren situate pe doua parcele cu suprafata totala S=25669 m2, proprietate a beneficiarului. Principalii indicatori– CF nr 26601: S teren = 9169 m2 S construita existenta = 328 m2 S construita propusa = 1134.93 m2

S utila propusa =1226.90 m2 - S dalata propusa = 348.15 m2 - S pietris propusa =113.47 m2 - S carosabila propusa = 320.42 m2 - S inierbata propusa = 534.13 m2

- S apa statatoare = 1898.12 m2 Principalii indicatori – CF nr 26602:

S teren = 16500 m2 S construita existenta = 646 m2 S construita propusa = 606 m2 - S carosabila propusa = 165.37 m2

- S inierbata propusa = 15728.63 m2

Crama va fi o construcție cu un regim de inălțime de P+2, realizata din stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Peretii interiori structurali vor fi realizati din zidarie de caramida. Invelitoarea cladirii se va realiza partial din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica, iar partial este propus acoperis tip terasa.


Acoperisul va fi realizat partial din invelitoare tigla ceramica ia partial acoperisul va fi de tip terasa circulabila.

Tamplariile folosite la exterior vor fi tamplarii metalice cu geam termopan iar la interior usile se vor realiza din PVC.



Finisaje interioare: la nivelul peretilor, zugravelile, placaje din faianta in grupul sanitar si zona de dus.


In zona de productie se va turna o pardoseala industriala din beton cu strat de uzura din mortar de presarare cu agregate sintetice. Finisajele exterioare la nivelul peretilor va fi reprezentate de tencuiala decorativa iar partial fatada va cuprinde zone cu placari din lemn tratat cu lacuri impotriva intemperiilor.

Anveloparea termica a cladirii se va realiza cu polistiren expandat ignifugat de fatada si la acoperisurile terasa,



Cladirea va asigura spatii special amenajate pentru desfasurarea activitatilor aferente unei crame, din punct de vedere functional aceasta cuprinde zona de productie, zona dedicata personalului, un spatiu de degustare si un magazin de prezentare: Clădirea depozit va fi in regim de inaltime parter, realizata din stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Peretii interiori structurali vor fi realizati din zidarie de caramida. Invelitoarea cladirii se va realiza partial din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla ceramica, iar partial este propus acoperis tip terasa.

Inchideri si compartimentari: Tamplariile folosite la exterior vor fi tamplarii metalice cu geam termopan din

PVC. Finisaje interioare:

La nivelul peretilor zugraveli lavabile, placaje din faianta in grupul sanitar si zona de dus.


In zona de productie se va turna o pardoseala industriala din beton cu strat de uzura din mortar de presarare cu agregate sintetice. Finisaje exterioare:



Finisajele exterioare la nivelul peretilor va fi reprezentate de tencuiala decorativa iar partial fatada va cuprinde zone cu placari din lemn tratat cu lacuri impotriva intemperiilor. b) cumularea cu alte proiecte existente si/sau aprobate: -in zonă sunt prevazute proiecte de realizarea a unui hotel și a unui iaz de agrement; c) utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a biodiversitatii: -în faza de construire se va utiliza solul pentru construcții; -în funcționare se va utiliza apa și lemnul; -nu se vor utiliza resurse din aria naturala protejată Utilități: 1. Alimentare cu apă – proiectul prevede alimentarea cu apa din sistemul de alimentare cu apa a localitatii Jelna existent în zonă ; 2. Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere se vor evacua în sistemul de canalizare a localității Jelna existent în zonă. Apele uzate tehnologic se vor colecta într-un bazin vidanjabil 3. Energie electrica – de la reteaua de medie tensiune a localitatii Jelna; 4. Încălzirea spaţiilor de producţie – se va realiza cu centrala proprie pe combustibil solid; d)cantitatea si tipurile de deseuri generate/gestionate:

Deseurile rezultate in perioada de realizare a investitiei � beton cod 17 01 01 cca 6 m3 � caramazi cod 17 01 02 150 m3 � material plastic (tamplaria termopan) cod 17 02 03 cca 5 m2 � lemn cod 17 02 01 cca 21 m3 � sticla (tamplaria termopan) cod 17 02 02 cca 7 m2 � tabla aluminiu cod 17 04 02 cca 492 m2 � deseu de placi de azbociment cod 17 06 05* cca 470 m2 � pamânt si pietre din excavatii cod 17 05 04 cca 9 m3 � deșeuri biodegradabile (decopertare teren) cod 20 02 01 cca 1,5 m3 � deșeuri menajere cod 20 03 01 cca 2 m3/luna

Deșeul de beton se va valorifica ca material de umplutură. Deșeul de cărămizi va fi sortat, în vederea reutilizării. Cărămizile ce pot fi reutilizate se vor paletiza și depozita pe platformă betonata, în organizarea de șantier, urmând a fi valorificat la lucrările de zidarie prevăzute în proiect. Deșeul de cărămizi ce nu poate fi valorificat se va valorifica ca material de umplutură.



Tâmplaria termopan se va depozita temporar în organizarea de șantier și se va valorifica. În cazul în care accidental se sparge sticla, aceasta se va colecta în container si se va elimina de către agent economic autorizat. Lemnul, grinzi, corni se va depozita pe platformă betonata, în organizarea de șantier, urmând a fi valorificat la ldepozita temporar pe amplasament si se va utiliza la lucucrările prevăzute în proiect. Tabla de pe acoperiș se va paletiza și se va depozita pe platformă betonata, în organizarea de șantier, urmând a fi valorificat la lucrările prevăzute în proiect. Deșeul de pământ și pietre se va depozita temporar pe amplasament, piatra se va valorifica în contrucții, pământul la refacerea amplasamentului. Deșeurile biodegradabile se vor depozita temporar pe amplasament, se vor utiliza la refacerea amplasamentului. Deșeul menajer se va colecta în pubela tipizată, pe platformă betonata, în organizarea de șantier se va elimina de agentul de salubritate. Pentru deșeul cu continut de azbest va vor respecta masurile din "GHIDUL PRIVIND STOCAREA TEMPORARA A DESEURILOR PERICULOASE DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI" . Plăcile de azbociment se vor ambala în saci de polietilenă și se vor depozita în container metalic în care se va face depozitarea temporară până la eliminarie la depozit autorizat.

Deseurile vor fi gestionate de firma constructorului.

Deseurile rezultate in perioada de functionare Tip deseu Cod deseu Cantitate

estimată Deşeuri de la spalarea, curatarea şi prelucrarea mecanicã a materiei prime

02 07 01 2 t

Deşeuri de la lipezirea vinului (borhot struguri) 02 07 02 3 t

Deşeuri de la tratamente chimice Materiicare nu se pretează consumului sau procesării

02 07 03 1,2 t

Materiicare nu se pretează consumului sau procesării (deșeuri drojdie)

02 07 04 0,2 t

Deseuri din ambalaje hârtie și carton 15 01 01 0,4 t

Deseuri din ambalaje hârtie și carton 15 01 10*

Deseuri din ambalaje material plastic 15 01 02 0,3 t

Deșeu de sticlă 15 01 04 1 t

Butelii gaze sub presiune 16 05 05 5 buc

Deseuri municipal amestecate 20 03 01 1 t



Deșeul de la spălare, desciorchinare, borhotul, drojdia se colectează în containere metalic și se compostează în vie.

Ambalajul de hârtie și carton sunt colectate in pubela tipizată, se predă la operatori economici autorizați ăentru activitățile de cplectare/valorificare/eliminare.

Ambalajele din plastic sunt colectate in pubela tipizata, se predă la operatori economici autorizați pentru activitățile de colectare/valorificare/eliminare. Deseul de ambalajele de sticlă se colecteaza in pubela tipizata, se predă la operatori economici autorizați pentru activitățile de cplectare/valorificare/eliminare. Deseul menajer se colectează in pubela tipizata, și este eliminat de operator autorizat (de catre firma de salubritate). Deseul de ambalaj periculos se depoziteaza temporar in magazie închisă, se va elimina de agent economic autorizat. Buteliile de CO2 se returneaza la fiecare aprovizionare. Deșeul menajer se va colecta în pubele tipizate amplasate de platformă betonată, se va elimina de agentul de salubritate.

e) poluarea si alte efecte negative:

-poluanții rezultați în la faza de execuție a proiectului vor fi limitați prin măsuri organizatorice. Efectele negative se vor manifesta local, în perioada de execuție, vor fi reversibile; -in faza de operare in conditii normale de functionare a centralei termice poluanții se vor situa sub limitele prevăzute prin normativeva exista poluare si alte efecte asupra factorilor de mediu. f) riscurile pentru sanatatea umana (de ex., din cauza contaminarii apei sau a poluarii atmosferice): -prin implementarea și funcționarea proiectului nu se produc poluanți care să reprezinte risc pentru sanatatea umană 2. Amplasarea proiectelor: 2.1utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor: - Conform Certificatului de urbanism eliberat de Comuna Cetate folosinta actuala a terenului este de faneata, curti constructii si faneata, apă stătătoare. Amplasamentul este situat în extravilanul localității Jelna; 2.2bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia: -prin implementarea proiectului nu va fi afectată biodiversitatea, nu se vor utiliza resurse naturale din aria protejată;



2.3capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone: a) zone umede, zone riverane, guri ale râurilor – proiectul nu este amplasat in astfel de zone; b) zone costiere şi mediul marin –proiectul nu este amplasat în zonă costieră sau mediu marin; c) zonele montane şi forestiere –proiectul este amplasat in intravilanul localităţii Colibita, in zonă montana; d) arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, internaţional – proiectul nu este amplasat în arie naturală protejată de interes național, comunitar, internațional; e) zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică – proiectul este amplasat in in situl Natura 2000 ROSCI0051 Cusma; f) zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri – proiectul nu este amplasat intr-o astfel de zona; g) zonele cu o densitate mare a populației –localitatea Colibita nu este o zona cu densitate mare a populatiei; h) peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic: – proiectul nu este amplasat în peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural și arheologic. 3.Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial: 3.1 importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată: - impactul se manifesta in punctele de lucru şi imediata vecinatate; 3.2 natura impactului:

Impact direct Prin implementarea proiectului nu se va induce impact direct asupra speciilor cu valoare conservativa. Impact indirect

Nu va fi generat impact indirect asupra speciilor cu valoare conservativa, Impact pe termen scurt

Nu va fi generat impact pe termen scurt asupra speciilor cu valoare conservativa. Impact pe termen lung Impactul pe termen lung va fi neutru asupra biodiversitatii zonei.



Impact rezidual Impactul rezidual va fi neutru asupra biodiversitatii. Impact cumulativ

Impactul cumulativ asupra speciilor cu valoare conservativa va fi neutru..

Se apreciaza ca impactul global al proiectului asupra speciilor cu valoare conservative este neutru. 3.3 natura transfrontalieră a impactului: -proiectul nu face obiectul analizei impactului transfrontalier; 3.4 intensitatea şi complexitatea impactului: -magnitudinea si complexitatea impactului generat de proiectul propus, atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de vedere functional, vor fi reduse si nu vor avea o influenta semnificativa asupra factorilor de mediu din zona; 3.5 probabilitatea impactului: -impact negativ minor cu probabilitate 100% ; 3.6 debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului: -debutul impactului va fi la începerea lucrărilor, impactul asupra solului va fi unul negative nesemnificativ, se va manifesta pe durata de viață a investiției. Impactul asupra aerului va fi unul, temporar reversibil;

3.7 cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate:

Efectele combinate rezultate prin implementarea proiectelor prevăzute în zonă se pot regăsi asupra factorilor de mediu în poluarea sonoră, calitatea aerului, aspectele vizuale sau cele legate de peisaj. Efectele emisiilor atmosferice se pot regăsi în impactul cumulativ, dar nu în mod continuu și nu cu o frecventa de 100 %, in zona drumului comunal DC7 unde pot exista trasee comune sau punte de intersectare. Se vor manifesta local asupra factorului de mediu aer. Luand in considerare conditiile din zona: distanta mare de la drumul comunal DC7 la albia minora a raului Budac; suprrafata plana lipsita de obstacole ca permite dispersia poluantilor putem considera ca in zona raului nu se va inregistra modificarea calitatii aerului. In cazul factorului de mediu zgomot nu se indeplinesc conditiile de producere a unui impact cumulativ. 3.8 posibilitatea de reducere efectivă a impactului:

Măsuri de reducere a impactului asupra mediului

� lucrările se vor desfășura strict pe amplasament, nu se vor ocupa suprafețe suplimentare;

� interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor; � colectarea, depozitarea şi eliminarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de

deşeuri (menajere, tehnologice etc.);



� intretinerea sistemului de canalizare interna; � mijloacele de transport ce deservesc activitatea din cramă vor avea verificarea

tehnică la zi; � menținerea stării tehnice corespunzătoare a centralei termice.

Intocmit Beneficiar

SC ECOMULTIPROD SRL SC DROSERA COMSERV SRL

ADMINISTRATOR ADMINISTRATOR

FTP III Retegan Livia Moldovan Daniel

Documents

“MODERNIZARE SI EXTINDERE CRAMA JELNA”