Modelul de calculatie a costurilor la S.C. TINO S.A. Brasov

4.1 Metoda standard-cost dublu la S.C. TINO S.A. Brasov

Acesta monografie s-a realizat pe baza fiselor de cont referitoare la conturile de cheltuieli,

respectiv doua din conturile clasei 3.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea financiara:

1.      Înregistrarea consumului de materii prime:

601 = 301 5241,23

2.      Înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare:

6021 = 6021 2342,21

3.      Se înregistreaza consumul de materiale pentru ambalat:

6023 = 3023 6853,43

4.      Se înregistreaza cheltuielile privind piesele de schimb:

6024 = 3024 4154,45

5. Se înregistreaza cheltuielile privind alte materiale consumabile:

6028 = 3028 1295,19

6. Înregistrarea cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar:

603 = 303 1287,6

7. Înregistrarea cheltuielilor privind materialele nestocate:

604 = 401 842,87

8. Înregistrarea cheltuielilor privind energia si apa:

605 = 5311 13,39

9. Înregistrarea cheltuielilor privind marfurile: descarcarea gestiunii

607 = 371 2692,34

10.Înregistrarea cheltuielilor privind ambalajele:

608 = 401 202,5

11. Înregistrarea cheltuielilor cu întretinerea si reparatiile:

611 = 401 105,57

13. Înregistrarea cu redeventele, locatiile de gestiune:

612 = 401 811,84

14. Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurare: ASIROM, leasing HONDA, asigurare

LOGAN, asigurare ING:

613 = 5311 1233,46

15. Înregistrarea cheltuielilor de protocol, reclama si publicatie:

623 = 53112.381,8

8

623 = 542 408,44

623 = 345 322,56

16. Înregistrarea cheltuielilor cu transportul de bunuri si de persoane: talpi, colete, marfa

624 = 401 2.405,53

624 = 5311 680,04

17. Înregistrarea cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferuri:

625 = 401 685,84

18. Înregistrarea cheltuielilor postale si taxe de telecomunicatii: internet, abonamente Vodafone

626 = 4011.542,1

1

19. Înregistrarea cheltuielilor cu serviciile bancare si asimilate:

627 = 5121 1541,7

20. Înregistrarea altor cheltuieli cu serviciile executate de terti:

628 = 401 12.815,20

21. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte:

635 = 447 99,22

22. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului:

641 = 421 45030

23. Înregistrarea cheltuielilor cu tichetele de masa acordate salariatiilor:

642 = 5328 4705,35

24. Înregistrarea cheltuielilor privind contributiile unitatii la CAS:

6451 = 4311 297,15

25.Înregistrarea cheltuielilor privind contributia unitatii la somaj:

6452 12112m121

2m = 4371 930,64

26. Înregistrarea cheltuielilor privind contributia angajatorului la sanatate:

6453 = 4313 2701,8

27. Înregistrarea cheltuielilor privind despagubirile, amenzile si penalitatile:

6581 = 404 1,55

28. Înregistrarea cheltuielilor privind donatiile si subventiile acordate:

6582 = 5311 100

29. Înregistrarea altor cheltuieli de exploatare:

6588 = 5311 100

30. Înregistrarea cheltuielilor din diferente de curs valutar:

665 = 401 301,5

31. Înregistrarea cheltuielilor privind dobânzilor:

666 = 5121 6469,61

32.Înregistrarea cheltuielilor privind sconturile:

667 = 401 5679,93

33. Înregistrarea cheltuielilor privind amortizarea imobilizarilor:

6811 = 2813 12.521,95

Închiderea cheltuielilor prin contul ,,121” :

% = 12127076,0

8601

6021

6023

6024

6028

603

604

605

607

608

611

612

613

% = 12187.558,

35623

624

625

626

627

628

635

641

642

6451

6452 12112m121

2m

6453

6581

6582

6588

665

666

667

6811

Fisele de cost standard pentru produsul TP.183

Tabel 4.1 Materialele utilizate pentru produsul TP.183 - standard

DENUMIRE_MATERIALCanitate standard UMF PRET Valoare

TP.ARTIF.BRANT 1.75-2mm 11,040 mp 5,63862,2435

2

SPALT VELUR 80,160 mp 38,4653083,35

4

SPALT PORC PT.CAPTUSELI IMP.CHINA 71,040 mp 6,045429,436

8PANZA CASATA(inv.31/12/00) imp.ITALIA 8,640 mp 0,441 3,81024

ATA SINTETICA (3000m) 30/3 6,000 batir 8,966 53,796CAPSA 60 ROZ Imp.Italia 7680,000 buc 0,005 38,4

TALPA TR art.FLASH Nr.24-29(Italia) 480,000 per 6,750 3240SIRET SCOLAR 50-170cm 480,000 per 0,290 139,2

ETICHETA "BRANT" 0,480 miibu 44,35921,2923

2ETICHETA INSTRUCTIUNI 4.7x4.7 0,480 miibu 16,992 8,15616

ETICHETA TESUTA (CUL.DIF.) Imp.Italia 480,000 buc 0,002 0,96CUTIE FIXA "TINO" 46 480,000 buc 0,950 456

CUTIE PLIANTA COVR TINO 46 63x41.5x23.5 43,000 buc 2,500 107,5

SCOTCH 48X66 2,000 buc 1,700 3,4

TOTAL      7647,54

9

Tabel 4.1 Manopera utilizata pentru obtinerea produsului TP.183 - standard

Nr.crt. Denumirea operatiei Timp Tarif/h Valoare1 stantat piese de fete piele cul.I 0,6 3,53 2,1182 stantat piese de fete piele cul.II 0,6 3,53 2,1183 stantat captuseala mesina 1,7 3,29 5,5934 stantat acoperis brant 0,4 3,29 1,3165 stantat piese de fete piele cul.IV 0,6 3,53 2,1186 stantat piese umpluturi burete I 0,1 3,11 0,3117 stantat piese umpluturi burete II 0,1 3,11 0,3118 stantat amortizor burete 3mm I 0,1 3,11 0,3119 stantat amortizor burete 3mm II 0,1 3,11 0,311

10 stantat piese de fete piele cul.III 0,6 3,53 2,11811 subtiat piese de fete cf.mostrei 3,5 3,29 11,51512 stampilat numar marime 0,4 3,11 1,24413 esalizat piese de fete 1,9 3,11 5,90914 pârlit piese fete 0,5 2,59 1,29515 însemnat piese fete manual 1,8 2,59 4,66216 cusut dupa semn prin fixare 3,6 3,29 11,84417 cusut prin fixare 2 ace 1,9 3,53 6,707

18 cusut capsa mica pe capsa mare 0,7 3,11 2,17719 cusut capsa mare prin fixare 2 ace 2,7 3,53 9,53120 cusut captuseala pe banda 1,2 3,11 3,73221 cusut capatuseala 1,1 3,11 3,42122 uns carimbi pentru îndoit 0,5 2,59 1,29523 îndoit carimbi mecanic 1,2 3,11 3,73224 aplicat burete pe guler 3,3 3,11 10,26325 cusut carimbi imprejur 2,2 3,29 7,23826 curatat surplus captuseala 0,7 2,59 1,81327 perforat carimbi 0,6 2,59 1,55428 introdus si batut capse mecanic 1,1 3,11 3,42129 aplicat burete pe limba 1,2 2,59 3,10830 cusut limba împrejur 1,1 3,11 3,42131 curatat limba împrejur 0,7 3,11 2,17732 uns si montat limba pe caputa 0,9 2,59 2,33133 cusut limba pe caputa 2 rânduri 1,2 3,11 3,73234 pârlit ate, debitat sfoara însiretat 0,9 2,59 2,33135 lansat fete, branturi, calapoade 1 3,11 3,1136 fixat brant pe calapod 1 3,11 3,1137 netezit captuseala la spate 1 3,11 3,1138 reactivat bombeu 2 3,76 7,5239 uns cu solutie la calcâi 1 3,11 3,1140 îndreptat vipusca 1 3,53 3,5341 tras calcâi cu texuri 1 3,53 3,5342 fasonat încaltamintea 1 3,29 3,29

43 scamosat 1 3,11 3,1144 însemnat fete dupa contur talpa 1 3,11 3,1145 scamosat fete pâna la semn 1 3,29 3,2946 halogenat talpa si lansat pe banda 1 3,11 3,1147 uns I 1 3,11 3,1148 uns II 1 3,11 3,1149 uns talpa cu solutie 1 3,11 3,1150 reactivat, fixat si presat talpa 3 3,76 11,2851 scos calapod 1 2,59 2,5952 uns si introdus brant 1 3,11 3,1153 curatat marginea talpii 1 2,59 2,5954 reparat încaltamine 1 3,29 3,2955 spirtuit încaltaminte 1 2,59 2,59

56introdus buscane hartie, legat

funda 1 2,59 2,5957 însiretat fete 1 2,59 2,5958 CTC final 1 3,76 3,7659 format cutii individuale 2 2,59 5,1860 ambalat în cutii 2 3,29 6,5861 finisat 1 3,53 3,5362 transport magazie 1 2,59 2,59 TOTAL 229,608

Tabel 4.3. Materialele utilizate pentru obtinerea modelului TP.183 – efective

DENUMIRE_MATERIAL Cantitate efectiva UMF PRET ValoareTP.ARTIF.BRANT 1.75-2mm 11,000 mp 5,538 60,918

SPALT VELUR 79,600 mp 38,3653053,85

4

SPALT PORC PT.CAPTUSELI IMP.CHINA 71,500 mp 5,945425,067

5PANZA CASATA(inv.31/12/00) imp.ITALIA 8,000 mp 0,441 3,528

ATA SINTETICA (3000m) 30/3 6,000 batir 8,866 53,196CAPSA 60 ROZ Imp.Italia 7680,000 buc 0,005 38,4

TALPA TR art.FLASH Nr.24-29(Italia) 480,000 per 6,650 3192SIRET SCOLAR 50-170cm 480,000 per 0,190 91,2

ETICHETA "BRANT" 0,480 miibu 44,25921,2443

2ETICHETA INSTRUCTIUNI 4.7x4.7 0,480 miibu 16,892 8,10816

ETICHETA TESUTA (CUL.DIF.) Imp.Italia 480,000 buc 0,002 0,96CUTIE FIXA "TINO" 46 480,000 buc 0,850 408

CUTIE PLIANTA COVR TINO 46 63x41.5x23.5 43,000 buc 2,400 103,2

SCOTCH 48X66 2,000 buc 1,600 3,2

TOTAL      7462,87

6

Tabel 4.4. Manopera utilizata pentru obtinerea produsului TP.183 - efective

Nr.crt. Denumirea operatiei Timp Tarif/h Valoare1 stantat piese de fete piele cul.I 0,55 3,63 1,99652 stantat piese de fete piele cul.II 0,55 3,63 1,9965

3 stantat captuseala mesina 1,65 3,39 5,59354 stantat acoperis brant 0,35 3,39 1,18655 stantat piese de fete piele cul.IV 0,55 3,63 1,99656 stantat piese umpluturi burete I 0,05 3,12 0,1567 stantat piese umpluturi burete II 0,05 3,12 0,1568 stantat amortizor burete 3mm I 0,05 3,12 0,1569 stantat amortizor burete 3mm II 0,05 3,12 0,156

10 stantat piese de fete piele cul.III 0,55 3,63 1,996511 subtiat piese de fete cf.mostrei 3,45 3,39 11,695512 stampilat numar marime 0,35 3,12 1,09213 esalizat piese de fete 1,85 3,12 5,77214 pârlit piese fete 0,45 2,69 1,210515 însemnat piese fete manual 1,75 2,69 4,707516 cusut dupa semn prin fixare 3,55 3,39 12,034517 cusut prin fixare 2 ace 1,85 3,63 6,715518 cusut capsa mica pe capsa mare 0,65 3,12 2,02819 cusut capsa mare prin fixare 2 ace 2,65 3,63 9,619520 cusut captuseala pe banda 1,15 3,12 3,58821 cusut capatuseala 1,05 3,12 3,27622 uns carimbi pentru îndoit 0,45 2,69 1,210523 îndoit carimbi mecanic 1,15 3,12 3,58824 aplicat burete pe guler 3,25 3,12 10,1425 cusut carimbi imprejur 2,15 3,39 7,288526 curatat surplus captuseala 0,65 2,69 1,748527 perforat carimbi 0,55 2,69 1,479528 introdus si batut capse mecanic 1,05 3,12 3,27629 aplicat burete pe limba 1,15 2,69 3,093530 cusut limba împrejur 1,05 3,12 3,27631 curatat limba împrejur 0,65 3,12 2,02832 uns si montat limba pe caputa 0,85 2,69 2,286533 cusut limba pe caputa 2 rânduri 1,15 3,12 3,58834 pârlit ate, debitat sfoara însiretat 0,85 2,69 2,286535 lansat fete, branturi, calapoade 0,95 3,12 2,96436 fixat brant pe calapod 0,95 3,12 2,96437 netezit captuseala la spate 0,95 3,12 2,96438 reactivat bombeu 1,95 3,86 7,52739 uns cu solutie la calcâi 0,95 3,12 2,96440 îndreptat vipusca 0,95 3,63 3,448541 tras calcâi cu texuri 0,95 3,63 3,448542 fasonat încaltamintea 0,95 3,39 3,220543 scamosat 0,95 3,12 2,96444 însemnat fete dupa contur talpa 0,95 3,12 2,96445 scamosat fete pâna la semn 0,95 3,39 3,220546 halogenat talpa si lansat pe banda 0,95 3,12 2,96447 uns I 0,95 3,12 2,96448 uns II 0,95 3,12 2,96449 uns talpa cu solutie 0,95 3,12 2,96450 reactivat, fixat si presat talpa 2,95 3,86 11,38751 scos calapod 0,95 2,69 2,555552 uns si introdus brant 0,95 3,12 2,964

53 curatat marginea talpii 0,95 2,69 2,555554 reparat încaltamine 0,95 3,39 3,220555 spirtuit încaltaminte 0,95 2,69 2,555556 introdus buscane hartie, legat funda 0,95 2,69 2,555557 însiretat fete 0,95 2,69 2,555558 CTC final 0,95 3,86 3,66759 format cutii individuale 1,95 2,69 5,245560 ambalat în cutii 1,95 3,39 6,610561 finisat 0,95 3,63 3,448562 transport magazie 0,95 2,69 2,5555

TOTAL 224,799

5

Repartizarea cheltuielilor indirecte:

a.       Costuri standard:

k = = 311,7883

b.      Costuri efective:

k = = 467,6825

Repartizarea cheltuielilor generale de administratie:

a.standard: k = = 564,49

b.efective: k = = 635,986

Total cheltuieli:

        Standard: 7647,549 + 229,608 + 280.609,476 + 225.796,96 = 514.283,593        Efective: 7462,876 + 224,7995 + 420.914,214 + 317.993 = 746.594,89

Calculul indicilor de eficienta:

     Total cheltuieli: = 1,45

     Pentru materiale: = 1,02

     Pentru manopera: = 1,02

     Pentru cheltuieli indirecte: = 0,67

     Pentru cheltuieli generale de administratie: = 0,71

4.2. Analiza si proiectarea fluxului informational  

4.2.1Fluxului existent:

S.C. TINO S.A. nu are un departament de Resurse Umane. De aceea, nu exista nici un sistem de colectare si prelucrare a CV-urilor.

Angajarile în cadrul societatii se realizeaza dupa cum urmeaza:

Anunturiîn ziare (referitor la locurile de munca libere)

 

  

Deciziade angajare

 1.      Prima etapa: anunturi în ziare – societatea S.C. TINO S.A.,prin intermediul ziarelor,

face cunoscuta intentia sa de angajare, în functie de necesitati.

2.      A doua etapa: se refera la primul interviu. În aceasta etapa are loc o prima intrevedere

între persoanele interesate de posturile vacante si conducerea societatii (directorul

economic, în general), pe de o parte, iar pe de alta parte cu sefii departamentelor unde

exista locul de munca pentru care se opteaza. Persoanele interesate vor veni la sediul

societatii, având un CV asupra lor. De asemenea, tot în aceasta etapa are loc si o

eventuala testare (de exemplul, pentru un post în cadrul departamentului contabilitate,

se da un test cu aplicatii contabile).

3.      A treia etapa: presupune luarea unei decizii cu privire la angajarea sau respingerea

persoanelor care au optat pentru un post. Raspunsul li se va comunica persoanelor prin

telefon.

4.2.2Proiectarea si optimizarea fluxului existent:

În ceea ce priveste proiectarea si optimizarea fluxului consideram ca este necesar îmbunatatirea

bazei de date actuale prin crearea unui sistem informatic care sa permita o buna gestionare a CV-urilor.

Pentru realizarea acestui lucru se vor lua în considerare urmatoarele:

-                      se va crea o fereastra pentru introducerea datelor firmei, care va contine trei butoane si anume:

        buton 1: pentru alegerea unei firme deja declarata;

        buton 2 : pentru a introduce datele unei firme noi (persoana fizica/societate, denumire,

nume si prenume director sau persoana fizica, cod fiscal, cod ITM, registru comertului,

judet, localitate, sector, strada, numar, cod postal, bloc, scara, etaj, apartament, telefon,

fax, banca, filiala, cont) – 2 butoane (,,OK”, ,,Cancel”).

        buton 3: pentru iesirea din program;

-                      se va realiza o a doua fereastra în care se vor regasi principalele module(aici se va ajunge în

momentul în care s-a ales firma):

     CV-uri complete : aici se vor introduce CV-urile care contin toate câmpurile

obligatorii; introducerea are loc înaintea unui prim interviu;

     CV-uri incomplete: cuprinde acele CV-uri în care unul sau mai multe câmpuri

obligatorii lipsesc; introducerea are loc înaintea unui prim interviu;

     CV-uri false: contine CV-urile care se dovedesc a prezenta informatii false;

introducerea are loc dupa un prim interviu;

     CV-uri respinse: sunt introduse acele CV-uri care au fost respinse în urma etapelor de

selectie;

     CV-uri acceptate: sunt cuprinse CV-urile care au primit acceptul în urma etapelor de

selectie;

     CV-uri stand-by: contine CV-urile care nu au fost respinse sau acceptate dar pot ajunge

din nou la etapele de selectie;

     Un buton de iesire din program = ,, Exit”

     Un buton de ajutor = ,,Help”( pentru afisarea instructiunilor de utilizare a sistemului

informatic).

Figura 4.1. Meniurile

principale ale sistemului

informatic

În momentul în care

unul din modulele

principale este accesat va

aparea o fereastra în care

se vor regasi modulele

secundare:

     Productie;

     Tehnic;

     Mecano-

energetic;

    

Administrativ;

     ONM;

     Export-import;

     Comercial;

     Marketing;

     Financiar;

     Contabilitate;

     Oficiu de calcul;

Figura 4.2. Meniurile secundare ale sistemului informati

Daca modulul tehnic este accesat atunci vor aparea urmatoarele module tertiare:

-          Atelier mecanic;

-          Deservire generala.

Figura 4.3. Meniurile tertiare aferente meniului secundar ,,Productie”

Daca modulul comercial este accesat atunci vor aparea urmatoarele module tertiare:

-          Magazii – materii prime;

-          soferi;

-          Magazie produse finite;

-          Magazine;

-          Agenti comerciali;

-          Paza PSI.

Figura 4.4. Meniurile tertiare aferente meniului secundar ,,Tehnic”

Daca unul din modulele secundare (exceptând modulul tehnic si cel comercial) sau tertiare este

accesat atunci va aparea fereastra în care se vor introduce datele. Aici se vor vizualiza

câmpurile unui CV:

        Nume;

        Prenume;

        Data nasterii;

        Sex;

        Starea civila;

        Localitatea de domiciliu;

        Ultima scoala absolvita;

        Cursuri absolvite;

        Calificare;

        Nivel de pregatire;

        Ultimul job;

        Data înregistrarii aplicatiei;

        Cunostiinte limbi straine;

        Nivel limbi straine;

        Operare PC;

        Nivel operare PC;

        Cunostiinte de proiectare(ce fel de soft-uri);

        Interviu

        Testare profesionala;

        Motivul refuzului ofertei de angajare sau a neprezentarii la angajare;

        Motivul respingerii sale în diversele faze de selectie;

Figura 4.5. Ferastra aferenta introduceii datelor

Observatii :

1.      Toate câmpurile prezentate mai sus vor exista doar în cazul ultimelor trei meniuri principale ( CV-uri

respinse,CV-uri acceptate,CV-uri stand-by).

2.      Câmpurile de la ,,nume” pâna la ,,sursa recrutarii” vor aparea doar în cazul primelor doua meniuri

(CV-uri complete, CV-uri incomplete).

3.      Câmpurile de la ,,nume” pâna la ,,interviu” vor fi afisate doar în cazul meniului CV-uri false.

În aceasta fereastra mai exista si patru butoane :

-          Buton1 pentru adaugare unei înregistrari;

-          Buton2 pentru modificarea unei înregistrari;

-          Buton3 pentru stergerea unei înregistrari;

-          Buton4 pentru întoarcerea în fereastra anterioara;

-          Buton5 pentru selectia datei înregistrarii (CAUTĂ).

De asemenea, mai exista doua meniuri:

      PRINT : -PRINT PREVIEW – afiseaza modul în care va arata pe hârtie ceea ce

dorim sa scoatem la imprimanta;

-PRINT - permite

      SELECŢIE : -data nasterii

-sex

-localitatea de domiciliu

-Ultima scoala absolvita;

-Cursuri absolvite;

-Calificare;

-Nivel de pregatire

-Cunostiinte limbi straine;

-Operare PC;

-Cunostiinte de proiectare(ce fel de soft-uri);

-Nivel operare PC;

-Nivel limbi straine.

CAPITOLUL 5. ELEMENTE DE ANALIZĂ A COSTURILOR

Cheltuielile unei intreprinderi reflecta sub forma valorica întregul consum de factori de

productie sau de resurse materiale, umane si financiare, efectuat pentru fabricarea si vânzarea

productiei. Nivelul, dinamica si structura acestor cheltuieli reflecta în mod sintetic activitatea

întreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar optimizarea

nivelului lor trebuie sa reprezinte un obiectiv principal toti agentii economici, în vederea sporirii

eficientei întregii activitati desfasurate.

5.1.Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale ale intreprinderii:

Cheltuielile totale ale intreprinderii (Ct) se structureaza dupa mai multe criterii. Un criteriu

important dupa care se grupeaza si în contul de profit si pierdere este natura acestora.

Potrivit acestui criteriu cheltuielile totale cuprind: cheltuieli de exploatare (Ce), cheltuieli

financiare (Cf) si cheltuieli extraordinare (Cex):

2004: 11.217.768 + 641.432 + 0 = 11.859.200

2005: 10.575.974 + 534.548 + 0 = 11.l10.522

2006: 10.571.438 + 550.400 + 0 = 11.121.838

În mod corespunzator, veniturile totale obtinute din activitatea unei întreprinderi (V t) cuprind:

venituri din exploatare (Vex), venituri financiare (Vf) si venituri extraordinare (Vex):

2004: 11.004.900 + 277.564 + 0 = 11.282.464

2005: 11.082.062 + 96.165 + 0 = 11.178.227

2006: 11.371.961 + 48.132 + 0 = 11.420.093

Pentru analiza diagnostic a dinamicii cheltuielilor totale ale întreprinderii este necesar sa se

calculeze modificarile absolute si procentuale intervenite în nivelul acestora astfel:

1. ΔCt= Ct1– Ct0

2 .ΔCt% = x 100

  1.      2004-2005: 11.110.522 – 11.859.200 = - 748.678

2004-2006: 11.121.838 – 11.859.200 = - 737.362

2005-2006: 11.121.838 – 11.110.522 = 11.316

2.      2004-2005: x 100 = - 6,31%

2004-2006: x 100 = - 6,22

2005-2006: x 100 = 0,1

În functie de marimea si semnul modifcarilor intervenite, se pot face aprecieri cu privire la

cresterea sau reducerea cheltuielilor totale efective fata de cele prevazute sau din perioada de baza.

În procesul de analiza se pot calcula si influentele fiecarei categorii de cheltuieli asupra

modificarii cheltuielilor totale ale întreprinderii prin aplicarea metodei bilantiere, astfel:

1. ΔCt= Ce1– Ce0

2. ΔCt= Cf1– Cf0

3. ΔCt= Cex1– Cex0

 1.                                                                                                2004-2005: 10.575.974 – 11.217.768 = - 641.794

2004-2006: 10.571.438 – 11.217.768 = - 646.330

2005-2006: 10.571.438 – 10.575.438 = - 4536

2.                                                                                                2004-2005: 534.548 – 641.432 = - 106.884

2004-2006: 550.400 – 641.432 = - 91.032

2005-2006: 550.400 – 534.548 =15.852

Calculele privind influenta cheltuielilor de exploatare asupra cheltuielilor totale nu au sens,

doarece aceste sunt egale cu 0.

În cadrul analizei este necesar sa se studieze si structura cheltuielilor totale pe cele 3 categorii.

În acest scop este necesar sa se calculeze ponderea fiecarei categorii de cheltuieli în cheltuielie

totale, precum si modificarea acestor ponderi, astfel:

x 100

2.ΔG = G1- G0

 unde G = greutatea specifica pe categorii de cheltuieli

1.                                                                                                2004: x 100 = 94,59

2004: x 100 = 5,41

2005: x 100 = 95,19

2005: x 100 = 4,82

2006: x 100 = 95,05

2006: x 100 = 4,95

2.                                                                                                2004-2005: 95,19 - 94,59 = 0,6

4,82 - 5,41 = - 0,59

2004-2006: 95,05 - 94,59 = 0,46

4,95 - 5,41 = - 0,46

2005-2006: 95,05 - 95,19 = - 0,14

4,95 - 4,82 = 0,13

În functie de marimea si semnul modificarilor intervenite în nivelul lui G se pot face aprecieri

cu privire la schimbarile intervenite în structura cheltuielilor totale în perioada curenta fata de cea

previzionata sau cea din perioada de baza.

5.2.Analiza diagnostic a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri

Analiza cheltuielilor întreprinderii trebuie sa continue cu analiza eficientei acestora.

Nu se pot face aprecieri obiective cu privire la evolutia cheltuielilor, daca nu le corelam cu

evolutia efectelor obtinute.

Pentru aprecierea eficientei cheltuielilor efectuate de catre o intreprindere este necesar sa se

calculeze nivelul cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale ale intreprinderii. Acest indicator

numit si rata de eficienta a cheltuielilor totale se calculeaza prin raportarea cheltuielilor totale la

veniturile totale ale intreprinderii si înmultit cu 1000:

x 1000 = x 1000

 

2004: Ct/1000 = x 1000 = 1051,12

2005:Ct/1000 = x 1000 = 993,94

2006: Ct/1000 = x 1000 = 973,89

Ţinând cont de modul de calcul al indicatorului, ca raport între efort si efect, o reducere a

nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri releva o situatie favorabila, respectiv de crestere a

eficientei cheltuielilor.

Pornind de la acest model de corelatie, modificarea Ct/1000 se explica prin modificarea

veniturilor totale si a cheltuielilor totale ale întreprinderii, ale caror influente se calculeaza cu

ajutorul metodei substituirilor în lant astfel:

= x 1000 - x 1000

= x 1000 - x 1000

 

2004 – 2005: = x 1000 - x 1000

= 1060,91 – 1051,12 = 9,79

2004 – 2006: x 1000 – x 1000 =

= 1038,45 – 1051,14 = - 12,69

2005 – 2006: = x 1000 – x 1000 =

= 972,89 – 993,85 = -20,96

În cadrul analizei se poate calcula si efectul modificarii cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

asupra profitului brut al întreprinderii (Pb):

= x (Ct1/1000– Ct0/1000 )

 

2005 – 2006: = x (-20,96 + 12,69 ) = -11178,23 x

x (-8,27) = 92443,96

5.3.Analiza diagnostic a cheltuielior de exploatare si la 1000 lei cifra de afaceri

Cheltuielile de exploatare detin ponderea principala în cheltuielile totale si de aceea analiza

cheltuielilor trebuie sa continue cu analiza aprofundata a acestora. Ele cuprind toate cheltuielile

aferente ciclului de exploatare, respectiv pentru aprovizionarea materiilor prime si a materialelor,

stocarea acestora, producerea bunurilor si serviciilor, desfacerea acestora, etc.

Cheltuielile de exploatare pot fi grupate în cinci categorii: cheltuieli aferente productiei vândute

(Cpv), cheltuieli aferente marfurilor vândute (Cmv),cheltuieli aferente productiei stocate (Cps),

cheltuieli aferente productiei imobilizate (Cpi) si alte cheltuieli de exploatare – Ace – (valoarea

neamortizata a activelor cedate, cheltuieli cu amenzi, penalitati, donatii, etc.):

Ce= Cpv+ Cmv+ Cps+ Cpi+ Ace

 

2004: 1.147.426 + 352.793 + 233.602 + 6.742.533 + 540.608 + 906.511 +

+ 1.294.295 = 11.217.768

2005: 860.811+ 83.793 + 458.132 + 214.777 + 7.534.685 + 622.191 +

+ 11.894 + 789.691 = 10.575.974

2006: 968.114 + 79.834 + 442.337 + 211.590 + 7.388.746             + 434.561       +

+ 178.462 + 867.794 = 10.571.438

În mod corespunzator, veniturile din exploatare cuprind: venituri din productia vânduta (Vpv),

venituri din vânzarea de marfuri (Vvm), venituri aferente productiei stocate (Vps), venituri aferente

productiei de imobilizari (Vpi) si alte venituri de exploatare – Ave – (venituri din subventii de

exploatare, venituri din cedarea activelor, venituri din donatii, venituri din amenzi si penalitati,

etc.)

Ve= Vpv+ Vvm+ Vps+ Vpi+ Ave

 

2004: 9.961.043 + 204.671 + 700.225 + 138.961 = 11.004.900

2005: 9.927.229 + 228.594 + 315.320 + 610.919 = 11.082.062

2006: 10.661.458 + 250.685 + 25.955 + 433.863 = 11.371.961

x 1000 = x 1000

 

2004: x 1000 = 1019,34

2005: x 1000 = 954,33

2006: x 1000 = 929,61

Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare arata o crestere a eficientei activitatii

de exploatare prin îmbunatatirea utilizarii resurselor materiale, umane si financiare din fiecare faza

a ciclului de exploatare respectiv aprovizionare, productie si desfacere.

Pornind de la acest model de corelatie, modificarea se explica prin modificarea veniturilor din

exploatare si a cheltuielilor din exploatare, ale caror influente se calculeaza cu metoda

substituirilor în lant astfel:

= x 1000 - x 1000

2. = x 1000 - x 1000

 

1.                                                                                    2004 – 2005: x 1000 - x 1000 =

1012,25 – 1019,34 =

= -7,09

2004 – 2006: x 1000 - x 1000 = 986,44 – 1019,34 =

= -32,9

2005 – 2006: x 1000 – x 1000 = 930 – 954,33 =

= -24,33

2.                                                                                    2004 – 2005: x 1000 - x 1000 =

954,33 – 986,44

= -57,92

3.                                                                                    2004 – 2006: x 1000 - x 1000 =

929,61 – 986,44 =

= -56,83

2005 – 2006: x 1000 - x 1000 = 929,61 – 930 =

= - 0, 39

5.4.Analiza diagnostic a cheltuielilor întreprinderii în corelatie cu volumul fizic al

productiei:

În functie de corelatia cu evolutia volumului fizic al productiei cheltuielile întreprinderii

se împart în cheltuieli variabile si cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile reprezinta aceea categorie de cheltuieli care se modifica odata cu

variatia volumului fizic al productiei. Aceasta modificare poate fi strict proportionala, caz în care

cheltuielile variabile evolueaza dupa o functie liniara de tipul Cv = a x Q, sau non strict

proportionala când cheltuielile variabile evolueaza dupa o functie Cv = f(Q).

Costuri totale Costuri totale

Q Q

Figura 5.2. Cv = Figura 5.1. Cv = f(Q)

Din categoria cheltuielilor variabile fac parte cheltuielile cu materiile prime si materialele

directe, cheltuielile cu salariile directe, precum si o parte din cheltuielile legate de întretinerea si

functionarea utilajelor (cheltuieli legate de combustibil, energie).

Cheltuieli fixe sau conventional constante reprezinta acele cheltuieli care în anumite

limite ale modificarii volumului fizic al productiei ramân constante.

Din categoria acestor cheltuieli fac parte: cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe,

cheltuieli cu reparatiile cladirilor administrative, cheltuieli generale ale sectiilor si cheltuieli

generale ale întreprinderii legate de administrarea si conducerea acestora.

Marimea cheltuielilor fixe nu este nelimitat constanta, ci peste un anumit volum de

activitate se modifica si nivelul lor.

Pe unitatea de produs aceste cheltuieli capata un caracter variabil si se modifica în sens

invers în raport cu variatia volumului productiei.

Ţinând seama de gruparea cheltuielilor întreprinderii în cheltuieli variabile si cheltuieli fixe,

nivelul lor se poate determina prin însumarea celor doua categorii de cheltuieli:

Ct= Cv+ Cf

 

2004: Ct = 8.242.752 + 3.616.448 = 11.859.200

2005: Ct = 8.853.628 + 2.256.894 = 11.110.522

2006: Ct = 8.799.197 + 2.322.641 = 11.121.838

Rezulta, deci, ca modificarea cheltuielilor totale se explica prin modificarea cheltuielilor

variabile si a celor fixe ale caror contributii se pot calcula cu ajutorul metodei balantiere:

1. = Cv1– Cv0

2. = Cf1– Cf0

 1.                                                                                    2004 – 2005: 8.853.628 – 8.242.752 = 610.876

2004 – 2006: 8.799.197 – 8.242.752 = 556.445

2005 – 2006: 8.799.197 – 8.853.628 = - 54.431

2.                                                                                    2004 – 2005: 2.256.894 – 3.616.448 = -1.359.554

2004 – 2006: 2.322.641 – 3.616.448 = -1.293.807

2005 – 2006: 2.322.641 – 2.256.894 = 65.747

În cadrul analizei este necesar sa se stabilieasca si ponderea cheltuielilor variabile si a celor

fixe fata de cheltuielile totale, precum si modificarea acestor ponderi astfel:

1.GCv= x 1000

2.GCf = x 1000

3.ΔG= G1- G0

 

1.                                                                                    2004: x 1000 = 695,05

2005: x 1000 = 796,87

2006: x 1000 = 791,16

2.                                                                                    2004: x 1000 = 304,95

2005: x 1000 = 203,13

2006: x 1000 = 208,84

3.                                                                                    2004: 796,87 – 695,05 = 101,82

2005: 791,16 – 695,05 = 96,11

2006: 791,16 – 796,87 = -5,71

2004: 203,13 – 304,95 = -101,82

2005: 208,84 – 304,95 = - 96,11

2006: 208,84 – 203,13 = - 5,71

În functie de modificarile absolute intervenite în marimea cheltuielilor variabile sau fixe,

precum si în ponderea acestor categorii de cheltuieli, se pot face aprecieri cu privire la cresterea

sau scaderea cheltuielilor variabile sau fixe si contributia lor la modificarea cheltuielilor totale sau

de exploatare ale întreprinderii.

5.5. Analiza diagnostic a cheltuielilor salariale:

Privite sub forma valorica, cheltuielile salariale exprima întregul consum de munca sau

cheltuielile totale efectuate de societate pentru plata fortei de munca si pentru achitarea obligatiilor

legate de asigurarile si protectia sociala a salariatiilor.

Pentru a face analiza situatiei generale a cheltuielilor salariale este necesar sa se studieze

urmatoarele puncte:

      Modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor salariale;

      Eficienta cheltuielilor salariale.

Principala pondere în totalul cheltuielilor salariale revine fondului de salarii (F s). Acesta se

calculeaza dupa urmatoarea formula:

Fs= Nsx Sa

 

unde: Ns – numar mediu salariati;

Sa – salariu mediu anual pe o persoana.

2004: Fs = 9161,05 x 680 = 6.742.533

2005: Fs = 10.237,34 x 724 = 7.534.685

2006: Fs = 11.803,11 x 626 = 7.388.746

Daca aplicam metoda substituirilor în lant, atunci putem calcula influentele factorilor cu

actiune directa si indirecta asupra modificarii absolute a fondului de salarii, astfel:

1.      = (Ns1– Ns0) x Sa0

2.      = Ns1x( Sa0– Sa1) 

1.      2004-2005: (724 – 680) x 9161,05 = 403.086

2004-2006: (626 – 680) x 9161,05 = 494.698

2005-2006: (626 – 724) x 10.237,34 = - 1.003.25

2.      2004-2005: 724 x ( 10.237,34 – 9161,05) = 779.233

2004-2006: 626 x ( 11.803,11 – 9161,05) = 1.653.930

2005-2006: 626 x ( 11.803,11 – 10.237,34) = 980.171

În scopul aprecierii eficientei cheltuielilor salariale se folosesc urmatorii indicatori:a.fond de salarii la 1000 lei venituri din exploatare:

Fs/1000Ve= x 1000 = x x 1000;

 

2004: x 1000 = 612,68

2005: x 1000 = 679,90

2006: x 1000 = 649,73

b.fond de salarii la 1000 lei cifra de afaceri:

Fs/1000 Ca = x 1000 = x x 1000

 

2004: x 1000 = 663,26

2005: x 1000 = 1091,31

2006: x 1000 = 1037,20

CONCLUZII sI PROPUNERI

Prezenta lucrare urmareste stabilirea si analiza costurilor standard la S.C. TINO S.A. Brasov.

În primul capitol, am abordat, din punct de vedere teoretic, aspectele generale referitoare la contabilitatea de gestiune. Astfel, am definit contabilitatea în sens general si am prezentat cele doua conceptii existente pe plan international: conceptia monista si conceptia dualista.

În continuare, tot în acest capitol, am definit contabilitatea de gestiune, accentuând ideea ca acesta se ocupa cu studiul costurilor unei întreprinderi. De asemenea, am prezentat obiectivele contabilitatii de gestiune: calculul costurilor în scopul urmaririi contributiei activitatii desfasurate la obtinerea rezultatelor si a rezultatelor ca atare, dar în mod analitic; studierea eficientei gestiunii.

Totodata, am prezentat raportul contabilitate financiara – contabilitate de gestiune, referindu-ma atât la diferente, cât si la asemanari.

De asemenea, capitolul I prezinta si notiunile de cost si productie – elementele de baza ale contabilitatii de gestiune. În acest sens, am realizat o clasificare a costurilor (cheltuielilor), a productiei si am prezentat importanta acesteia.

În finalul capitolul I am prezentat modul de organizare al contabilitatii de gestiune în România prin prisma celor trei moduri de organizare: organizarea disociata cu utilizarea conturilor, organizarea disociata fara utilizarea conturilor si organizarea integrata.

În capitolul al doilea am prezentat societatea comerciala TINO S.A. Brasov care a fost aleasa în vederea prezentarii studiului de caz. Acest capitol reuneste datele privitoare la societate ca: istoric, domeniul de activitate, import si export, furnizori si clienti, personal, structura organizatorica.

Astfel, societatea TINO S.A. Brasov are în prezent un numar de 626 salariati si are ca

obiect principal de activitate producerea si comercializarea încaltamintei.

Societatea TINO S.A. a obtinut în 1994 Certificatul de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenurilor seria M 03 nr. 1034, emis de Ministerul Industriilor la data de 16.05.1994 prin

care S.C. TINO S.A. Brasov detine în proprietate exclusiva 18.041,00 m.p. teren si în cota parte

indiviza 299,00 m.p. teren.

În ceea ce priveste activitatea a S.C. TINO S.A. Brasov, am analizat indicatorii economico-

financiari pe baza bilanturilor din perioada 2004 – 2006. Astfel, indicatorul lichiditatii curente

sugereaza ca societatea în anii 2004 si 2006 a avut capacitatea de a acoperii datoriile curente din

activele curente. În anul 2005, însa, datoriile curente s-au apropiat mai mult de activele curente.

Indicatorul lichiditatii imediate, ne sugereaza ca fara stocuri, posibilitatea de acoperire a

datoriilor curente este mai mica deoarece indicatorii sunt mai mici decât în cazul aplicarii

indicatorului lichiditatii imediate: în anul 2004 2,18 > 1,57, în 2005 1, 5 > 1,07, iar în 2006 2,

06 > 1,47.

Indicatorul de îndatorare, care este un indicator de risc, ne arata ca în proportie de 0,3% în

2004, 0,61% în 2005 si 0,54% în 2006 capitalul împrumutat este acoperit de cel propriu.

Analiza indicatorului privind acoperirea dobânzilor ne arata ca în anul 2004, societatea a

fost capabila sa achite o singura data datoriile cu dobânda. În anul 2005, posibilitatea de achitare

a cheltuielilor cu dobânda a crescut, ca în 2006 sa fie posibila o achitare de aproape 3 ori a

cheltuielilor cu dobânda.

Referitor la rulajul stocurilor constam, pe baza indicatorului ,,viteza de rotatie a stocurilor”,

ca stocul a fost rulat în decursul anului financiar de aproape doua ori în anul 2004 si anul 2005,

iar în anul 2006 de aproape noua ori.

Pe baza analizei indicatorului ,,viteza de rotatie a debitelor clienti”, ne dam seama ca în

anul 2004 creantele au fost încasate dupa aproximativ 21 de zile, în 2005 dupa 22 zile, iar în

2006 de 23 zile.

În ceea ce priveste timpul acordat de furnizori entitatii pentru achitarea datoriilor acesta a

fost de 28 de zile în 2004, 27 de zile în 2005, iar în 2006 tot de 28 de zile.

Referitor la capacitatea entitatii de a controla costurile de productie, putem afirma ca acest

control este în ascensiune fapt aratat de marja bruta din vânzari care este în crestere: în 2005 a

fost de 5%, iar în 2006 de 7%, deci a crescut cu 2%.

În capitolul al treilea am prezentat specificul societatii TINO S.A. Brasov, atât referitor la

organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor standard, cât si la sistemul

informatic utilizat de aceasta. De asemenea, am prezentat si lohn-ul care este modalitatea de

lucru specifica societatii.

Referitor la organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor, constatam ca în

cadrul entitatii S.C. TINO S.A. Brasov se utilizeaza metoda standard-cost.

Sistemul informatic utilizat de S.C. TINO S.A. Brasov este ,,Socrates”. Prezentarea acesui

sistem nu s-a facut în totalitate, ci doar o parte a sa si anume modulul ,,Contabilitate”.

Analizând fluxul informational al S.C. TINO S.A. cu privire la gestionarea CV-urilor, am ajuns la urmatoarele concluzii si propuneri:

    Societatea TINO S.A. Brasov are nevoie de o mai buna gestionare a CV-urilor – crearea unui

departament de Resurse Umane în cadrul departamentului ONM -Salarizare (care se ocupa la ora

actuala cu salariile, numarul de salariatii, evidenta celor care sunt în concediu etc., dar care nu are

clar stabilit un sistem de gestionare a CV-urilor) si implementarea unui sistem informatic destinat

gestionarii CV-urilor;

    Introducerea unor etape de testare pentru a putea selecta acei candidatii bine pregatiti si care au

cunostiintele necesare pentru ocuparea posturilor libere – angajarea personalului necalificat care se

realizeaza în momentul de fata va disparea deoarece cu un personal calificat nivelul de productie

va creste si astfel se va putea produce mai mult. (personalul necalificat trebuie sa fie instruit –

astfel se pierde timp pentru învatare, timp care ar putea fi folosit la cresterea productiei).

    Desemnarea persoanelor care sa se ocupe cu interviul (directorul economic va coordona aceasta

activitate, dar interviul în sine sa fie realizat de alte persoane din cadrul departamenului Personal);

    Acordarea unei mai mari atentii surselor de informare a publicului: societatea TINO S.A.

Brasov va face apel la fluturasi, internet, afise etc. ;

    Gestionarea documentului ,,Curriculum Vitae” se va face astfel:

-        Primirea documentului se va face la poarta societatii;

-        Documentul este adus la departamentul ONM;

-        O persoana va prelua documentul si va introduce datele în calculator;

-        Aceeiasi persoana va pune documentul în biblioraftul corespunzator (biblioraftele se vor tine

în functie de departamente si în functie de tip – respins, acceptat, stand-by).

Conform graficului aferent veniturilor totale, se poate observa ca anul I (2004) si anul 2 (2005) au acceiasi pondere în total venituri, anul 3 (2006) se afla la doar un procent distanta fata de anii precedenti. Acest lucru semnifica faptul ca în primii doi ani nu a avut loc o crestere a veniturilor, iar cresterea de un procent din anul 3 este relativ mica.

În ceea ce priveste evolutia cheltuielilor se observa ca acestea au tendinta de scadere în al doilea an ( chiar daca scaderea este realativ mica de numai 3%). În cel de-al treilea an, are loc o crestere de 1% a cheltuielilor. Astfel, putem concluziona ca evolutia cheltuielilor este incerta, acestea putând fie sa creasca, fie sa scada.