Modele de Securizare a Informaţiilor Financiar

8/18/2019 Modele de Securizare a Informaţiilor Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/modele-de-securizare-a-informatiilor-financiar 1/51

MODELE DE SECURIZARE A INFORMAŢIILOR FINANCIAR-BANCARE LA ALPHA BANK

CAPITOLUL I

MODELE DE SECURIZARE A INFORMAŢIILOR FINANCIAR-BANCARE SUB LEGEA 31/2006(SECURITIZAREA CREANŢELOR)1.1. A!"#$" %"&"'" !'*+*&, "#'*$*.'"1.2. Procesul de securitizare......

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA BNCILOR PENTRU MONITORIZAREA

RISCULUI BANCAR

2.1. Riscul bancar 2.2. Principalele tipuri de riscuri bancare2.3. Identificarea şi evaluarea riscurilor bancare. Controlul riscurilor 2.4 Reglementări privind riscurile bancare2. R*# & #$*+*$$" ," #'",*$'"

CAPITOLUL III

PREZENTAREA ALPHA BANK

3.1 Prezentare generala !"P#! $!%& 3.2 Produse şi servicii oferite de !"P#! $!%&

CAPITOLUL IV

ANALIZA PROCESULUI DE CREDITARE LA SC ANITRANS SRL4.1 %ecesarul de credite pentru 'C (!%I)R!%' 'R" şi documenta*ia

necesară acordării creditului4.2

!naliza economico+financiară necesară acordării creditului

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................



CAPITOLUL 1

MODELE DE SECURITIZARE A INFORMAŢIILOR FINANCIAR

BANCARE SUB LEGEA 31/2006

11 A!"#$" %"&"'" !'*+*&, "#'*$*.'"

In ,onitorul -ficial partea I nr. 22 din 13./3.2//0 a fost publicata "egea nr.

312//0 privind securitizarea creantelor. "egea are drept scop stabilirea principiilor si a

cadrului general pentru utilizarea creantelor in vederea obtinerii de finantare prin

intermediul securitizarii precum si reglementarea drepturilor si obligatiilor partilor la ooperatiune de securitizare.

'ecuritizarea este o operatiune financiara de valorificare a creantelor de catre un

veicul investitional entitate cu sau fara personalitate uridica ce are drept obiect de

activitate e5clusiv emiterea de instrumente financiare securitizate in baza unui portofoliu

de creante6 care le acizitioneaza le grupeaza si le afecteaza garantarii unei emisiuni de

valori mobiliare.

Pot face obiectul securitizarii creantele izvorate din7

a6 contracte de credit inclusiv contracte de credit ipotecar contracte de credit pentru

acizitia de autoturisme contracte pentru emiterea de carduri de credit8

b6 contracte de leasing8

c6 contracte de vanzare+cumparare cu plata pretului la termen inclusiv contracte de

vanzare+cumparare cu plata in rate8

d6 instrumente financiare de tip participativ sau obligatar emise potrivit prevederilor

"egii8

e6 orice titlu de creanta altele decat cele specificate la lit. a6+d6 cu conditia ca drepturile

pe care le confera sa poata face obiectul unei cesiuni.

9n ceea ce priveşte cesiunea creantelor titularii de crean*e pot cesiona creante

prezente sau viitoare catre un veicul investitional in scopul securitizarii acestora in



conformitate cu prevederile "egii. Pot face obiectul cesiunii in scopul securitizarii numai

creantele care indeplinesc urmatoarele conditii7

a6 actul uridic generator de creanta sa fie conform cu toate prevederile legale in vigoare

la data inceierii8

b6 asupra creantei in mod individual ori ca element al unei universalitati sa nu fi fost

constituit un drept de garantie sau un alt drept real altfel decat pentru scopul securitizarii.

(eiculul investitional acizitioneaza creante individuale ori grupate in portofolii

de la unul sau mai multi cedenti si le afecteaza garantarii de obligatiuni ori titluri de

participare securitizate.

Cesiunea de creante cu titlu gratuit catre un veicul investitional este nula.

!cizitionarea de creante de catre un veicul investitional se face e5clusiv in vederea

emiterii de instrumente financiare securitizate.Calitatea de titlu e5ecutoriu recunoscuta de lege unui titlu de creanta in

considerarea titularului originar al dreptului de creanta profita si cesionarilor acestuia

inclusiv veiculului investitional investitorilor sau altor titulari de drepturi de proprietate

ori de garantie asupra creantei.

Pentru opozabilitate cesiunea creantelor afectate garantarii unei emisiuni de

instrumente financiare securitizate se inscrie la ariva cu cel putin 1 zile inainte de

emiterea prospectului se notifica de catre cedent debitorilor cedati prin scrisoarerecomandata si se aduce la cunostinta creditorilor cedentului fie individual prin scrisoare

recomandata fie prin afisare la sediul cedentului cu indicarea cesionarului si a pretului la

care s+a efectuat cesiunea.

!ctiunea pentru anularea cesiunii de creante care afecteaza interesele creditorilor

cedentului se prescrie in termen de 4 de zile de la data intrunirii cumulative a cerintelor

de publicitate privind inscrierea la ariva şi notificarea creditorilor cedentului si nu se

poate e5ercita de catre administratori licidatori ori creditori in cadrul unei proceduri de

reorganizare udiciara sau de faliment descise conform prevederilor "egii nr. 041::

privind procedura reorganizarii udiciare si a falimentului ori ale -rdonantei ;uvernului

nr. 1/2//4 privind procedura reorganizarii udiciare si a falimentului institutiilor de

credit aprobata cu modificari si completari prin "egea nr. 2<=2//4. In cazul in care

realizarea unui drept de creanta este asigurata cu garantii reale imobiliare cesiunea de



creanta este supusa formalitatilor de publicitate prevazute in legea privind obligatiunile

ipotecare.

Cesiunea efectuata potrivit acestei "egi este scutita de ta5a pe valoarea adaugata

potrivit art. 141 alin. 26 lit. c6 pct. din "egea nr. <12//3 privind Codul fiscal cu

modificarile si completarile ulterioare. In scimbul creantelor cesionate cedentul poate

primi titluri de participare sau obligatiuni securitizate emise in baza acestora.

Implementarea reglementarilor $asel II va determina o accelerare a securitizarii

portofoliilor de credite ale bancilor. %ormele $asel II introduc noi criterii de identificare

a riscului si de calcul al capitalului minim necesar acoperirii riscurilor generate de

activitatile desfasurate de banci. >esi prevederile regulamentului bancar au intrat in

vigoare la 1 ianuarie 2//< acestea au fost obligatorii de la 1 ianuarie 2//=. $asel II

impune o alocare mai mare a capitalului pentru riscuri. $ancile se vor gandi sa vandacredite din portofoliu fondurile obtinute urmand a fi utilizate pentru derularea de noi

tranzactii. 'ectorul financiar nu este suficient de constient de avantaele securitizarii in

prezent dar ?ncep@nd cu anul 2//= acesta a devenit un punct fierbinte

12 P'#" ," "#'*$*.'"

Procesul de securitizare este un proces complicat care cuprinde mai multe etape prezent@nd şi diverse avantae . Pentru a intelege acest proces trebuie sa se ştie ca

bilantul unei banci arata altfel decat cel al unei societati comerciale obisnuite. !ici ne

referim in special la faptul ca vom regasi pe partea de active creditele acordate de banca

tuturor clientilor persoane fizice uridice6. Pe partea de pasive datorii6 regasim

depozitele si conturile curente descise de clientii bancii dar si creditele pe care bancile

le iau de la alte banci pentru a se finanta precum si obligatiunile care sunt tot o forma de

credit datorie6.In conte5tul bilanturilor bancare securitizarea este o modalitate de finantare prin

crearea de titluri de valoare adica valori mobiliare. !ceasta isi are originea in 'A! si in

ultimii 3/ de ani a luat o amploare deosebita.

!vantaul securitizarii este ca in comparatie cu finantarea traditionala prin

obligatiuni adica obtinerea de liciditati prin asumarea unei datorii pe bilantul bancii



datorie garantata prin creante ipotecare6 securitizarea confera investitorilor o mai mare

protectie impotriva riscului de credit. Riscul de credit defineste riscul ca banca sa nu

recupereze un credit acordat clientilor. Prin securitizare creantele ipotecare creditele

ipotecare generate de o banca6 ca elemente de activ ale bancii sunt vandute de catre

originator banca6. In consecinta acestea sunt scoase in afara bilantului bancii fiind

astfel total proteate in cazul falimentului bancii originatoare.

'ecuritizarea implica in mod general crearea de titluri de valoare adica titluri

ipotecare pentru ca au la baza creante ipotecare. !cestea pot avea la baza si altfel de

creante caz in care nu mai sunt denumite titluri ipotecare.

)itlurile sunt create dintr+un Bpool de creante care sunt standardizate si prezinta

caracteristici comune. !stfel acestea sunt puse sub controlul investitorilor printr+un

intermediar specializat adica o societate sau fond de securitizare creat in acest scop interminologia nord+americana B'P( D Bspecial purpose veicle6.

- operatiune tipica de securitizare implica in general 2 pasi. Primul consta in

transferul activelor creantelor6 catre fondul de securitizare. !l doilea consta in emiterea

de catre fondul de securitizare a titlurilor ipotecare care au in spate creantele ipotecare.

Eondul foloseste banii primiti din emiterea titlurilor pentru a plati originatorului initial

bancii6 contravaloarea activelor transferate.

In aceasta scema de finantare fondul emite titluri pe piata de capital.Performanta acestor titluri de valoare pe piata depinde in mod direct de performanta

activelor de la baza. In cazul creantelor ipotecare aceasta defineste modul in care acestea

sunt rambursate.

,ai important nu e5ista recurs impotriva originatorului adica a bancii care a

acordat creditele. !dministrarea creantelor ipotecare care stau la baza acestor titluri prin

monitorizare si servicing6 este de obicei contractata inapoi originatorului bancii6.

!stfel banca inceteaza sa mai fie detinatorul creantelor asa cum se intampla in

cazul obligatiunilor traditionale6 ci doar un administrator care presteaza aceste servicii

contra cost.

Cine cumpara in mod normal aceste titluri de valoareF !vand in vedere ca ele au

la baza credite ipotecare credite cotate in mod normal cu un risc foarte scazut in piata

aceste titluri reprezinta investitia preferata a institutiilor care nu doresc sa isi asume



riscuri mari. !cestea sunt7 fonduri de pensii private fonduri de investitii entitati

specializate in emiterea si tranzactionarea de ,$' dar si banci asiguratori etc.

A+&$4"" "#'*$*.'** sunt7

G Prin securitizare banca poate ecilibra maturitatile termenele6 unor anumite clase de

active. !stfel creantele ipotecare sunt creante pe termen lung pana la 2 de ani si au

nevoie de finantare pe termen lung care poate fi oferita prin securitizare. !ceasta

ecilibrare este importanta pentru ca finantarea unor active pe termen lung cu pasive pe

termen scurt induce diverse riscuri bancii. >e e5emplu riscul de dobanda apare astfel7 o

banca acorda credit pe 2/ de ani unui client in timp ce depozitele de la populatie din

care se finanteaza sunt pe termen de ma5im un an. >aca dobanda la care acorda creditul

e fi5a pe 2/ de ani iar dobanzile la depozite cresc in timp mara de profit a bancii se

reduce.G 'ecuritizarea solicita mai putin capital decat finantarea traditionala H deci ofera un

randament mai bun al capitalului bancii.

G 'ecuritizarea este o forma mai ieftina de finantare in comparatie cu alte modalitati8

G 'ecuritizarea permite reducerea e5punerii bancii fata de o anumita clasa de debitori de

un anumit risc. !stfel daca o anumita clasa de debitori devine prea mare fata de restul

bilantului prin intermediul securitizarii o parte din acestia pot fi scosi de pe bilant8

G 'ecuritizarea aduce beneficii legislative reducand anumite riscuri care ingrioreaza pelegiuitori.

In aceasta scema in propunerea legislativa romana !gentul este angaat de

Eondul de securitizare obligatoriu prin lege6 pentru a reprezenta interesele detinatorilor

de titluri ipotecare. !gentul va trebui sa indeplineasca niste criterii speciale impuse de

$%R si C%(,.



CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA BNCILOR PENTRU MONITORIZAREA

RISCULUI BANCAR

21 R*# 5&#'

Caracteristica lumii contemporane este incertitudinea. ,ediul economic cel

monetar cel financiar bancar sunt permanent supuse unei concuren*e acerbe. !stăzi

băncile sunt privite de către specialişti şi nu numai ca fiind acele institu*ii care

administrează riscul. !ceastă caracterizare dată băncilor se datorează ?n special faptului

că orice opera*iune financiar+bancară pe pia*a internă şi interna*ională este supusă ac*iuniiunui ansamblu de factori de risc independen*i.

P@nă la ?nceputul anilor =/ comunitatea financiar+bancară privea unilateral

problema riscului numai din punct de vedere al creditului. ;estionarea riscurilor bancare

se reducea la riscul de creditare acest lucru fiind posibil datorită stabilită*ii relative a

sistemului financiar. !ceastă stabilitate caracteristică acelor ani era posibilă ?n primul

r@nd datorită e5isten*ei şi func*ionării sistemului monetar internaţional de la Bretton-

Woods. !cest mecanism controla fluctua*iile cursurilor valutare iar ratele dob@nzilor nu

variau prea mult tocmai datorită politicilor monetare duse de băncile centrale ?n

conformitate cu interesele imediate ale statelor debitoare.

Reglementările monetar+valutare practicile anticoncuren*iale de tip cartel şi nu ?n

ultimul r@nd iner*ia deponen*ilor limitau ?n acea perioada concuren*a pe pia*a depozitelor

bancare gener@nd o relativă stabilitate a ratelor dob@nzilor. "a sf@rşitul anilor </ situa*ia

se scimbă. 5plozia pre*ului petrolului şi dependen*a cresc@ndă a statelor occidentale de

sursele de materii prime din -rient au generat un proces infla*ionist care a dus la

fluctua*ii mari ale ratelor nominale ale dob@nzilor. 9n acelaşi timp prin abolirea

sistemului de la $retton+Joods volatilitatea cursurilor valutare creşte acestea devenind

factori importan*i de stabilire a performan*elor globale ale societă*ilor bancare.

,ediul concuren*ial a fost şi el supus unor scimbări datorită ?n special suprimării

controlului asupra transferurilor interna*ionale de capital şi modificării structurii



costurilor bancare. )o*i aceşti factori i+au determinat at@t pe specialişti c@t şi pe

practicieni să recunoască e5isten*a unei multitudini de factori de risc riscul licidită*ii

riscul de capital riscul ratelor dob@nzilor riscul valutar riscul tranzac*iei riscul de

afacere6.

Cel mai simplu spus '*# 5&#' este probabilitatea ca ?ntr+o tranzac*ie să nu se

ob*ină profitul aşteptat şi ciar să apară o pierdere.

R*# 5&#' mai poate fi definit ca fiind probabilitatea de producere a unui

eveniment cu consecin*e adverse pentru subiect.

Riscul este o categorie socială economică politică sau naturală a cărei origine se

află ?n incertitudinea care poate sau nu să genereze o pierdere datorită ezitărilor şi

inconsinsten*ei ?n luarea deciziei. Riscul devine o fr@nă ?n desfăşurarea activită*ii

economice şi implicit a e5pansiunii impactul acestuia fiind ?ngreunarea procesului de

decizie prin reducerea volumului de afaceri pe seama pierderilor asociate unor evolu*ii

adverse a rezultatelor.

Pentru ?n*elegerea no*iunii de risc se porneşte de la termenul de incertitudine

termen ce e5primă starea de nesiguran*ă legată de rezultatele scontate a se ob*ine ?n urma

unei ac*iuni economice. timologic termenul provine din latină Kre+secareK ceea ce

?nseamnă ruptură ?ntr+un ecilibru1.

R*# 5&#' poate fi definit drept probabilitatea ca ?ntr+o tranzac*ie financiar+

bancară să nu se ob*ina profitul scontat şi ciar să apară o pierdere ca rezultat al

producerii unor evenimente şi fenomene imprevizibile. 9n domeniul bancar riscul trebuie

privit ca un conglomerat sau un comple5 de riscuri adesea interdependente avand cauze

comune sau producerea unui tip de risc gener@nd un lan* de alte riscuri.

Pentru ca riscurile să fie riguros gestionate şi monitorizate trebuie ?n primul r@nd

să fie identificate să fie cunoscute şi aplicate instrumente şi tenici de diminuare sau

evitare a influen*ei acestora asupra activită*ii bancare.(olatilitatea pie*ei financiare accentuează necesitatea analizei şi gestionării

riscurilor cu at@t mai mult cu c@t fenomenul se face sim*it tot mai putemic ?n economie

1 <!le5. -lteanu Elorin ,anuel -lteanu H L,anagementul riscurilor financiar+bancare d. >areco$ucureşti 2//



cu semnifica*ii profunde pentru prezent dar mai ales pentru viitor. 9n universul bancar

riscurile sunt multidimensionale iar diversitatea nu permite o clasificare unică. Realitatea

oglindeşte faptul că banca ?n activitatea sa este supusă riscurilor pe două planuri27

← G pe de o parte banca este o ?ntreprindere şi este pasibilă de a se confrunta

cu riscurile proprii oricărei ?ntreprinderi8

← G pe de altă parte banca func*ionează ca un intermediar specific ?n procesul

circula*iei capitalului şi se angaează ?n riscurile bancare clasice aferente parteneriatului

riscul de contrapartidă6.

!naliza riscurilor bancare este abordată de regulă pe tipuri de riscuri datorită

comple5ită*ii şi diversită*ii riscurilor. Cu toate acestea trebuie avut ?n vedere faptul că

e5punerea băncii se realizează pentru ansamblul riscurilor şi că mai mult riscurile sunt

interdependente. !ceastă realitate impune o abordare globală a gestiunii riscurilor caretrebuie să asigure băncii capacitatea de a identifica şi evalua riscurile de a le controla de

a le elimina sau evita şi de ale finan*a.

22 P'*&#*!"" $*!'* ," '*#'* 5&#'"

9n literatura de specialitate e5istă o serie de clasificări după cum urmează7

16 9n func*ie de caracteristica bancară7a6 riscuri financiare riscul de liciditate riscul de capital68

b6 riscuri de prestare riscul opera*ional riscul tenologic riscul introducerii

de noi produse68

c6 riscuri ambientale riscul de fraudă riscul economic riscul legal6.

26 9n func*ie de geneză7

a6 risc de e5ploatare8

b6 risc financiar8

c6 risc de faliment.

36 9n func*ie de natura lor 7

a6 riscuri comerciale8

b6 riscuri provocate de cauze de for*ă maoră8

2 C. $asno %. >ardac H ,anagement bancar d. conomică $ucureşti 2//2



c6 riscuri politice8

d6 riscuri valutare de scimb valutar rată a dob@nzii6.

46 9n func*ie de expunerea la risc7

a6 riscuri pure D riscuri a căror e5punere este generată de activită*i şi procese

bancare cu poten*ial de a produce evenimente care să se soldeze cu

pierderi8

a.1. + riscuri fizice distrugeri accidente avarii68

a.2. + riscuri financiare generate de opera*iunile bancare tradi*ionale68

a.3. + riscuri criminale şi frauduloase fraude furturi deturnări de

fonduri68

a.4. + riscuri de răspundere nerespectarea normelor bancare68

b6 riscuri lucrative speculative6 D e5punerea la risc este generată de?ncercarea de a ob*ine profit ma5im.

b.1. + riscuri de pia*ă varia*ia condi*iilor de pia*ă68

b.2. + riscuri de afacere8

b.3. + riscuri de liciditate incapacitatea de a finan*a opera*iunile

bancare curente6.

6 9n func*ie de caracteristica bancară7

a. + riscuri financiare generate de opera*iile bancare tradi*ionale68a.1. + riscul de creditare probabilitatea ne?ncasării creditelor acordate68

a.2. + riscul de liciditate8

a.3. + riscul de pia*ă varia*ia ratei dob@nzilor riscul valutar etc.6.

Clasificarea riscurilor bancare ?n conformitate cu prevederile $ăncii Reglementelor

Interna*ionale7

a6 Riscuri financiare7

+ riscul ratei dob@nzii8

+ riscul cursului de scimb8

+ riscul de liciditate8

+ riscul titlurilor cu venit variabil.

b6 Riscuri legate de parteneri7

+ riscul clientelei8



+ riscul apărut pe pia*a interbancară8

+ riscul de *ară8

+ riscul de credit furnizor pia*ă6.

c6 Riscul comercial7

+ riscul de produse8

+ riscul serviciilor8

+ riscul de pia*ă8

+ riscul de imagine.

d6 Riscuri legate de for*a de muncă

e6 Riscuri opera*ionale şi tenice7

+ calitatea opera*iunilor8

+ nivelul de informatizare şi telecomunica*ii.f6 Riscul gestiunii interne7

+ riscul de reglementare8

+ riscul de deontologie8

+ riscul de strategie8

+ riscul de insuficien*ă func*ională8

+ riscul resurselor umane8

+ riscul de comunicare8+ riscul controlului intern total şi financiar .

Riscul organiza*iei se manifestă sub trei aspecte7

← G de organizare legată de ac*iunea omului8

← G de material sau nefunc*ionare riscul de pană68

← G de mediu ambiental7 reglementări de ordin uridic sau fiscal.

Riscul de contrapartidă de parteneriat6 are ca principale forme7

← G riscul de credit8

← G riscul de licidită*i8

"iteratura de specialitate cuprinde şi alte clasificări ale riscurilor bancare func*ie

de7 e5punerea la risc caracteristica opera*ională bancară geneza riscurilor natura

riscurilor alocarea riscurilor ?n cadrul sistemului financiar.



23 I,"&$**#'" 7* "+'" '*#'*' 5&#'" C&$'

'*#'*'

Riscul este un ?nso*itor permanent al activită*ii bancare de aceea strategia şi

organizarea băncii vor fi afectate dacă riscurile actuale şi de perspectivă nu sunt luate ?n

considerare. Pentru a identifica şi evalua riscurile orice societate bancară trebuie să

pornească de la principalele sale linii de activitate de la strategia pe care o va adopta.

Cunoaşterea acestei strategii trebuie făcură ?n profunzime at@t din punct de vedere

al unită*ilor subordonate c@t şi din cel al tipurilor de produse şi servicii bancare oferite.

9n cadrul primei etape de gestionare şi monitorizare globală a riscurilor trebuie

determinate riscurile asociate fiecărui tip de produs şi serviciu bancar.

Anele riscuri sunt evidente altele nu pot fi identificate indiferent de procedurileşi tenicile de lucru utilizate ?n scopul prevenirii lor p@nă la declanşarea şi provocarea de

pierderi ?n activită*ile respective. 9n aceste condi*ii se recomandă o ma5imă aten*ie

pentru identificarea oricărui risc posibil pentru a limita la ma5im riscurile neidentificate.

%ecesitatea unei astfel de etape a analizei riscurilor a crescut ?n condi*iile

diversificării şi e5tinderii produselor şi serviciilor bancare. -rice nou produs sau serviciu

bancar presupune o nouă procedură şi deci depistarea şi anticiparea noilor riscuri

accidentale av@nd un rol deosebit de important ?n procesul de planificare financiară.

- dată riscurile identificate este necesară elaborarea unor scenarii posibile de

pierderi financiare pentru a putea determina frecven*a şi amplitudinea fiecărui tip de risc

asociat. >upă ce riscurile au fost identificate pe fiecare produs şi serviciu bancar este

necesară sci*area unei imagini agregate a influen*ei factorilor de risc.

-biectivul controlului riscurilor este acela de a minimiza celtuielile asociate

riscurilor identificate pe produse şi servicii bancare dar nu evitate şi eliminate. ,anagerii

băncii trebuie să determine care sunt principalele tipuri de activită*i de control pentru

fiecare tip de risc ?n parte cunosc@nd caracteristicile şi evolu*ia probabilă a acestora.>e e5emplu7 tenici de gestiune a bilan*ului sau de diversificare a portofoliului

pentru riscul de pia*ă calitatea produselor bancare analiza creditelor neperformante

pentru riscul opera*ional. 9n plus controlul riscurilor se e5ercită şi de către banca centrală

prin departamente specializate şi de supravegere dar şi prin reglementările bancare



privind e5punerea băncilor la risc.

tapa care cuprinde diminuarea sau evitarea riscurilor presupune realizarea

prealabilă a identificării şi cuantificării riscurilor. !c*iunea adversă a unui factor de risc

poate fi diminuată şisau ?n unele cazuri evitată prin cunoaşterea şi ?ndepărtarea cauzei

care ?l produce.

9n acest scop băncile pot utiliza diverse metode7

+ reproiectarea activită*ilor asociate şi a flu5urilor de opera*ii8

+ eliminarea produselor considerate riscante sau ale căror proceduri opera*ionale sunt

pu*in cunoscute e5. instrumente derivate6. >acă banca a apreciat corect celtuielile şi

veniturile asociate riscurilor această etapă poate avea efect favorabil asupra reducerii

costurilor totale altfel pot fi eliminate produse care ar putea genera venituri ?n viitor.

Einan*area riscurilor presupune at@t acoperirea riscurilor c@t şi transferul acestora.

,etodele de acoperire a riscurilor sunt utilizate ?n cazul unor riscuri cu frecven*ă şi

amplitudine previzibile sau atunci c@nd nu e5istă asigurări pe pia*ă.

)ransferul riscurilor este mai adecvat ?n cazul apari*iei şi ac*iunii unor evenimente

foarte grave imprevizibile func*ionarea metodei presupun@nd e5isten*a pie*elor de

asigurări conven*ionale. 9n cazul ?n care riscurile datorită dimensiunii lor nu pot fi

controlate prin cele două metode sunt necesare identificarea şi evaluarea gradului de risc

pentru ca managerul să cunoască e5punerea poten*ială.

!coperirea riscurilor se poate face prin următoarele tenici7

• elaborarea unui program formal de finan*are pe baza prognozelor privind

pierderile anticipate8

• prelevări de fonduri de rezervă pentru pierderi din creditare8

• trecerea pierderilor pe celtuieli sau acoperirea lor din capital ?n masura ?n

care aceste pierderi se produc8

• constituirea de provizioane de risc. >incolo de incertitudinea asociată

veniturilor pe care o generează programul de autofinan*are poate constitui un

mesa pozitiv pentru pie*ele financiare.

!coperirea riscurilor trebuie să se facă pe baza a două criterii7

• acoperirea unor familii de riscuri8



• e5isten*a unor baze proprii de date statistice referitoare la frecven*a şi amploarea

riscurilor.

)ransferul riscurilor se face prin poli*a de asigurare fiind considerată un miloc de

transfer al riscului sistemul asigurărilor sau prin opera*iuni cu instrumente derivate fiindutilizabil ?n cazul riscurilor cu pierderi grave sau c@nd riscurile nu pot fi identificate sau

evaluate precis. 'tructurarea unui program de asigurare pentru o bancă se poate face prin

trei posibilită*i7

• negocierea centralizată cu limitarea numărului de poli*e8

• negocierea descentralizată poli*ele fiind ?nceiate separat8

• programe specifice pentru diferite activită*i bancare.

)eoretic transferarea riscurilor ar trebui să fie tenica de ultimă instan*ă ?nsă practica bancară face ca aceasta să fie utilizată prioritar. 'e recomandă ?n principiu un transfer al

riscurilor grave şi re*inerea riscurilor frecvente.

28 R"%"9"&$:'* !'*+*&, '*#'*" 5&#'"

9n conte5tul interconectării institu*iilor de credit pe pia*a monetară dereglările din

activitatea unei singure bănci pot determina un puternic pericol de diseminare ?n cadrul

?ntregului sistem bancar.

>in acest motiv şi nu numai at@t comer*ul de bancă c@t şi profesia de bancer

sunt activită*i reglementate +prin legi şi alte norme asimilate + pentru a asigura un cadru

legal necesar desfăşurării acestei profesiuni şi pentru statuarea unor rela*ii bine conturate

şi responsabile ?ntre bănci şi parteneriiclien*ii lor.

Mona de protec*ie asigurată de lege şi normele pruden*iale poate fi structurată

din punctul de vedere al entită*ilor acoperite după cum urmează7

+ institu*iile de credit sunt proteate ?mpotriva riscurilor determinate de calitatea

clien*ilor şi de poten*ialele ac*iuni potrivnice ale acestora8

+ clientela băncii este proteată fa*ă de erorile manageriale rezult@nd din

incompeten*ă sau din asumarea azardată a unor riscuri e5cesive8

+ ac*ionarii sunt protea*i fa*ă de poten*ialul distructiv al unui management

defectuos8



+ sistemul bancar şi mediul de afaceri sunt proteate fa*ă de efectele cone5e şi

colaterale deriv@nd dintr+o deteriorare a situa*iei economico+financiare a băncilor aflate ?n

dificultate8

+ societatea ?n ansamblul ei este proteată de posibila instabilitate a sistemului

bancar dar şi de apari*ia unui deficit de imagine a acestuia.

Reglementările privind protec*ia sistemului bancar ?n ansamblul său privesc ?n

principal evitarea riscului reputa*ional datorat interferen*ei ?n sistem a unor entită*i ce nu

sunt supuse reglementării şi supravegerii autorită*ilor competente.

Reglementările privind accesul capitalului şi al resurselor umane ?n industria de

profil se regăsesc ?n condi*iile ?n care poate fi acordată autoriza*ia de func*ionare a

institu*iilor de credit şi ?n afara riscului reputa*ional au reverbera*ii şi asupra altor

categorii de risc cum ar fi +de pildă +riscul de liciditate de solvabilitate sau celopera*ional.

Reglementările privind activită*ile permise au ?n vedere ?n primul r@nd limitarea

riscului opera*ional dar sunt de natură să atenueze + direct sau indirect +şi alte

componente ale riscurilor bancare.

Reglementările privind organizarea internă pornesc de la principiul potrivit căruia

băncile trebuie să+şi organizeze ?ntreaga activitate ?n conformitate cu regulile unei

practici bancare prudente şi sănătoase cu cerin*ele legii şi ale reglementărilor $%R. 9nacest sens ele trebuie să dispună de proceduri de administrare şi contabile

corespunzătoare şi de sisteme adecvate de control intern.

Cerin*ele pruden*iale reglementate prin lege şi prin normele subsecvente au ca

principal obiectiv limitarea riscurilor specifice sistemului bancar şi ?n special a riscului de

contrapartidă. le se referă cu precădere la7 solvabilitate8 liciditate8 e5punerea ma5imă

fa*ă de un singur debitor şi cea agregată8 e5punerea fa*ă de persoanele aflate ?n rela*ii

speciale cu banca8 riscul valutar8 calitatea activelor constituirea şi utilizarea

provizioanelor de risc8 organizarea şi controlul intern.

- gamă specifică de reglementări vizează secretul profesional concretizat ?n

păstrarea confiden*ialită*ii asupra tuturor faptelor datelor şi informa*iilor referitoare la

activitatea desfăşurată precum şi asupra oricărui fapt dată sau informa*ie aflate la

dispozi*ia băncii care privesc persoana proprietatea activitatea afacerea rela*iile



personale sau de afaceri ale clien*ilor ori informa*ii referitoare la conturile clien*ilor +

solduri rulae opera*iuni derulate + la serviciile prestate sau la contractele ?nceiate cu

clien*ii.

2; R*# & #$*+*$$" ," #'",*$'"

Eunc*iile sistemelor tradi*ionale s+au e5tins pe pie*ele na*ionale c@t şi pe cele

interna*ionale. Pie*ele financiare au devenit mai fragile mai supuse azardului. !ceasta a

condus la o creştere accentuată a incertitudinii şi ?n consecin*ă la multiplicarea riscurilor

specifice aparatului bancar.

%umeroase evenimente au arătat că problemele principale cu care se confruntă

băncile rezultă din accentuarea riscurilor aceasta deoarece viitoarea evolu*ie a activelor

ca şi a costului pasivelor nu poate fi prevăzută cu acurate*e.

- latură semnificativă a performan*ei bancare o reprezintă şi dimensionarea

riscurilor. Cuplul rentabilitate + risc reprezintă cele două laturi ale performan*ei. $ăncile

se confruntă cu o gamă de riscuri fiind domeniul cel mai sensibil din punct de vedere

economic. Considerarea acestor riscuri este un fapt necesar şi important pentru fiecare

bancă dar ?n condi*iile amplitudinii procesului de recreditare cunoaşterea evitarea şi

prevenirea lor este de o deosebită relevan*ă la nivel na*ional.

$ancerii trebuie să evalueze riscul ?naintea acordării ?mprumuturilor. i sunt ?n primul r@nd preocupa*i de riscul neonorării şi ?n mod specific de posibilitatea ca

solicitantul să nu fie ?n măsură să+şi acite obliga*iile aferente creditului acordat.

Riscul ?n activitatea de creditare prezintă două forme7

- Riscurile interne - provenite din riscul clientului şi aici intră riscul insolvabilită*ii şi

riscul de liciditate.

- Riscuri e5terne - care sunt7 riscul ramurii unde activează firma creditată riscul *ării

şi riscul politic riscul economic infla*ia legisla*ia6 riscul social şoma greve

epidemii6 catastrofe naturale inunda*ii cutremure erup*ii de vulcani6.

Riscul insolvabilită*ii sau riscul neplă*ii la scaden*ă risc de nerambursare6 se

manifestă ca urmare a ne?ndeplinirii contractului de credit de către client. l constă ?n

probabilitatea ?nt@rzierii plă*ii sau a incapacită*ii de plată datorită conuncturii

dificultă*ilor sectoriale sau deficien*elor ?mprumutatului. !cest risc fie că aduce o



pierdere de capital definitivă fie că presupune o recuperare par*ială şi t@rzie prin ac*iuni

?n instan*ele uridice şi ?n acest caz insolvabilitatea preudiciază interesele băncilor.

Riscul global al insolvabilită*ii este o func*ie crescătoare a masei creditelor

acordate şi a ratei dob@nzii ?n timp ce oferta de credit este o func*ie descrescătoare a

riscului. >eci riscul de insolvabilitate creşte pe măsură ce dimensiunile cresc. ,ai mult

odată cu creşterea volumului creditului cazurile de insolvabilitate cresc ?n propor*ie

accelerată e5presie a faptului că maorarea propor*iilor creditului aduce ?n r@ndul

debitorilor un număr mult mai mare de persoane poten*ial insolvabile.

>impotrivă restr@ngerea creditului conduce la scăderea cazurilor de

insolvabilitate ?ntruc@t ?n aceste ?mpreurări ?n primul r@nd clien*ii cu solvabilitate

?ndoielnică sunt e5cluşi de la creditare.

Creşterea ratei dob@nzii conduce la creşterea cazurilor de insolvabilitate adebitorilor băncilor ?ntruc@t pe de o parte creşterea obliga*iilor debitorilor maorează ?n

general obliga*iile beneficiarilor de credite iar pe de altă parte pentru că aceşti clien*i

aprecia*i ca riscan*i au un regim de creditare specific cu dob@nzii mai ridicate.

Riscul insolvabilită*ii maorat determină o ofertă de credit mică. !stfel ?n ceea ce

priveşte pozi*ia ofertei de credit fa*ă de insolvabilitate trebuie să constatăm că bancerul

fiind sensibil la riscul solvabilită*ii va avea el ?nsuşi un prag dincolo de care nu va for*a

acordarea de credite independent de condi*iile de dob@ndă e5trem de favorabile. >ecie5istă de fapt o zonă inelastică ?n rela*ia oferta de credit + risc de insolvabilitate. Eiecare

bancă se confruntă cu tendin*e de anticipare de conservare şi de re*inere ?n acordarea

creditului ceea ce ?nseamnă mai multă siguran*ă. Pe de altă parte băncile sunt interesate

de valorificarea ofertei de credit pe care o are ceea ce ?ndeamnă să acorde unele credite

pe care ar fi trebuit ?n mod normal să le refuze.

'e impune deci o difuzare a riscurilor care limitează ?n func*ie de fondurile

proprii ale băncilor dimensiunile creditului ce se poate acorda unui singur client astfel

?nc@t falimentul unuia dintre clien*i să nu afecteze ecilibrul financiar al băncilor.

Pentru prevederea riscului trebuie să se analizeze temeinic ?mprumutatul prin

prisma cerin*elor respectării raportului de credit sub diverse aspecte7 uman competen*ă

moralitate6 economice situa*ia interna*ională na*ională cadrul profesional fenomene de

conunctură ale ramurilor din care face parte firma debitorului6 financiare situa*ia



financiară cifrele de bilan* contul de profit şi pierdere ?ndatorarea e5istentă capacitatea

de rambursare6 uridice forma uridică legăturile uridice cu alte ?ntreprinderi6.

'e poate ac*iona pentru diviziunea riscului prin colaborări cu alte institu*ii de

credit.

9n prevenirea şi evitarea insolvabilită*ii se constituie măsuri la nivelul

macroeconomic. !stfel ?n fiecare *ară normele de func*ionare bancară promovează

protearea deponen*ilor principali furnizori de resurse ale băncilor prin impunerea unor

reguli menite să imprime băncilor o anumită pozi*ie de ecilibru ?n rela*iile cu clien*ii şi

?n măsură să contracareze efectele de insolvabilitate şi să le minimizeze urmările.

!semenea dispozi*ii de reglementare cunoscute şi sub numele de Bnorme pruden*iale

sunt7

+ obliga*ia unui capital minim8 + o anumita rată de acoperire a riscurilor e5primată ca un raport ?ntre fondurile proprii

nete şi creditele acordate ponderate dupa gradul de risc =N potrivit prevederilor

%ormei C--&68

+ o rată de diviziune a riscurilor care limitează ?n func*ie de fondurile proprii ale

băncilor dimensiunile creditului ce poate fi acordat unui singur client astfel ?nc@t

falimentul unuia dintre clien*i să nu dăuneze esen*ial ecilibrului băncilor. 9mprumuturile

acordate de o bancă unui singur debitor nu pot depăşi cumulat 2/N din capitalul şirezervele societă*ii bancare respective.

>incolo de aceste norme generale riscul insolvabilită*ii trebuie să fie luat ?n

considerare ?n cadrul microeconomic al politicii de creditare pe care o aplică fiecare

bancă ?n sfera op*iunilor sale de creditare ?n raport cu clien*ii săi. ;radul de risc este

diferit ?n func*ie de natura clientului7 agent economic sau persoană fizică şi ?n func*ie de

tipul creditului care prin natura lui asigură garantarea sau implică un grad avansat de

risc. Pentru ?ntreprinderi societă*i comerciale6 cunoaşterea amănun*ită a condi*iilor lor

de func*ionare este ?n mod implicit şi obligatoriu necesară ca o modalitate de prevenire

elementară a riscurilor de insolvabilitate.

!naliza debitorului presupune o cunoaştere profundă a situa*iei din sfera lui de

activitate7 tendin*a de dezvoltare evolu*ii conuncturale şi ?n mod deosebit trăsăturile



caracteristice ale firmei factorii de creştere evolu*ia profitului a fondului de rulment a

soldului contului la bancă a indicatorilor de solvabilitate şi liciditate.

!titudinea prudentă de prevenire şi evitare desfăşurată de bănci diminuează

numărul cazurilor de insolvabilitate dar nu le ?nlătură total.

Riscul insolvabilită*ii poate fi apreciat cu autorul indicatorului riscului

insolvabilită*ii7

1//⋅=

creditetotal

mediecalitatedecredite I s

9n categoria creditelor de calitate medie intră creditele ?n observa*ie creditele

substandard şi creditele incerte.

Creditele ?n observa*ie corespund grupei $ de bonitate creditele substandard

grupei C iar creditele incerte corespund grupei >.Creditele acordate grupei ! sunt credite performante ?n timp ce creditele acordate

unor clien*i care ?n prezent se situează ?n grupa sunt credite clasificate drept pierderi.

Cu c@t indicatorul va avea o valoare mai mare cu at@t profitul băncii va fi mai mare dar

şi riscul va creşte.

Riscul licidită*ii de imobilizare67 riscul lipsei de liciditate reprezintă pentru

bănci tot o cestiune de costuri. l rezultă din compararea activelor cu posibilită*i de

licidare imediată cu depozitele care pot reprezenta o dimensiune posibilă a solicitărilor

creditelor.

$ăncile dispun de o liciditate gratuită şi de o alta care implică costuri. "upta

băncilor ?mpotriva lipsei de licidită*i este lupta pentru minimizarea costurilor lor.

"iciditatea este posibilitatea băncilor de a asigura ?n orice moment efectuarea plă*ilor

cerute de creditorii lor. !ceasta ?nseamnă pentru bănci plă*i directe către clien*i ?n

numerar sau plă*i dispuse de clien*i ?n favoarea altor bănci sau mai precis către alte firme

care au conturi descise la alte bănci.

Riscul de imobilizare survine la băncile care nu sunt ?n măsură să satisfacăcererile titularilor de depozite din cauza unei gestiuni defectuoase a creditelor. fectele

negative ale unei asemenea situa*ii care ?l afectează maor pe deponent pot fi prevenite

prin administrarea udicioasă a depozitelor şi creditelor de către bănci.



$ăncile trebuie să aibă suficiente de*ineri de numerar bancnotele emise de banca

de emisiune6 sau suficiente depozite la bancă de emisiune posibile a fi folosite pentru

efectuarea de plă*i către alte bănci. 9ntr+un cuv@nt au nevoie de moneda centrală. 9n mod

obişnuit prin opera*iunile curente băncile primesc flu5uri de monedă centrală ?n mod

automat şi care+i revin gratuit sau ieftin6 efect al serviciilor bancare desfăşurate pentru

clien*i.

Putem spune deci că asigurarea licidită*ii este o problemă de conuctură şi că

riscul de lipsă de licidită*i odată apărut poate de regulă să fie rezolvat operativ

solicit@nd ?nsă băncilor un efort de costuri uneori ridicate. >eci problema lipsei de

licidită*i nu se pune ?n sensul că n+ar fi posibilă ob*inerea licidită*ii ci a pre*ului ei a

costului de ob*inere a acestor licidită*i.

9n acest conte5t băncile trebuie să studieze permanent gradul lor de licidită*ifolosind diferite procedee şi să fie astfel ?n măsură să evite creşterile neustificate de

costuri ?n condi*iile ?n care asigurarea licidită*ii nu este asigurată sau cu alte cuvinte

să *ină seama de costurile determinate de asigurarea licidită*ii atunci c@nd alte interese

de regulă profiturile mari preconizate ?mping băncile să ?ncalce cerin*ele licidită*ii.

"ipsa de liciditate deşi este aparent un element de conunctură decurge dintr+o

serie de corela*ii structurale ale resurselor şi plasamentelor băncilor.

Creditele care se acordă de regulă prin bănci angaează fonduri ce nu apar*in băncii. >e aici decurge necesitatea ?n scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce ?i sunt

?ncredin*ate ca bancerul să+şi ?ntărească pozi*ia de creditor prin garan*ii personale sau

reale.

Riscul de licidare poate fi măsurat cu autorul indicelui de liciditate 7

1//⋅=∑∑

ponderateactive

ponderate pasive I s

Cu c@t indicele de liciditate va fi mai mare cu at@t e5istă un risc mai mare de

liciditate.

Riscul de varia*ie a ratei dob@nzii se concretizează ?n pierderile pe care le pot

?nregistra băncile ?n urma modificării dob@nzii pe pia*ă fa*ă de dob@nda stabilită ?n

contractul prin care fie a atras resurse fie a angaat resurse. 9n acest caz se va diminua

puterea de cumpărare a sumelor ?ncasate de bănci.



Rata dob@nzii practicată pe pia*a monetară este factorul determinant al nivelului

dob@nzilor la creditele pe termen scurt acordate de bănci. Pia*a monetară este o pia*ă ?ntre

bănci şi alte institu*ii financiare pe care băncile găsesc zilnic banii de care au nevoie

pentru acordarea de credite pe termen scurt. $anca centrală intervine rareori pe această

pia*ă primind sau acord@nd credite. $ăncile comerciale pot acorda credite sau se pot

?mprumuta cu fonduri pe diferite termene constituind garan*ii ?n efecte financiare pe care

le pun ?n ga sau mobilizează creditele de la banca centrală.

%ivelul dob@nzii pe pia*a monetară este un cost marginal de finan*are denumit şi

cost de oportunitate a creditelor pe termen scurt. !cest nivel al dob@nzii se stabileşte ?n

func*ie de cererea şi oferta de bani care fluctuează zilnic constituind de fapt o rată a

dob@nzii de ecilibru.

Riscul ratei dob@nzii este consecin*a activită*ii de intermediere financiară. ,aniera ?n care băncile ?şi structurează activele şi pasivele determină pozi*ia

riscului ratei dob@nzii. 5emplul cel mai frecvent este cel al unei bănci ce finan*ează

active pe termen lung cu dob@ndă fi5ă din pasivele pe termen scurt sau cu dob@ndă

variabilă. !v@nd ?n vedere faptul că dob@nzile pentru termene scurte sunt mai mici dec@t

dob@nzile pe termene lungi asemenea bănci ob*in profituri lu@nd cu ?mprumut de pe

pie*ele cu termene scurte şi d@nd cu ?mprumut pe pie*e cu termene lungi.

Consecin*a acestei strategii este faptul că banca ?şi asumă un risc al ratei dob@nzii.!tunci c@nd dob@nzile pe termen scurt cresc creşte şi costul fondurilor atrase ?n timp ce

dob@nzile c@ştigate din activele pe termen lung răm@n relativ fi5e. 9n această situa*ie

mara dintre c@ştigul din active şi costul pasivelor poate deveni negativă. Ciar dacă ea ar

fi pozitivă venitul net din dob@nzi al băncii va fi insuficient să acopere celtuielile

generale ale băncii fapt ce duce la pierderi care vor eroda capitalul.

9n maoritatea băncilor estimarea riscului ratei dob@nzii se face apreciind ?n ce fel

anumite scimbări ale ratei de dob@ndă vor afecta c@ştigurile băncilor.

Riscul ratei dob@nzii se e5primă prin rata gradului de sensibilitate 7

1//⋅=

sensibile pasive

sensibileactive Rrd

Pentru a preveni pierderile ce pot apare din producerea riscului prevăzut

bancerii trebuie să recunoască şi să indentifice riscurile ce ?nso*esc orice propunere de



credit să asigure o micşorareeliminare corespunzătoare a acelor riscuri să conducă cu

fle5ibilitate analiza de credit lu@nd ?n considerare cu aten*ie orice contesta*ie sau

eliminare să aprobe sau să refuze propunerile clientului ?n concordan*ă cu structura

organiza*ională stabilită de administrare a creditului.

Cum orice credit reprezintă ?n ultimă instan*ă un plasament ?ntr+un activ riscant

băncile trebuie să+şi evalueze riscul respectiv şi să+l gestioneze.

Ana din măsurile ce pot fi luate de bănci pentru prevenirea riscului este evaluarea

performan*elor financiare ale agentului economic Pentru aprecierea performan*elor

financiare ale agentului economic s+a stabilit un set de criterii economice şi de

organizare.

%ivelul fiecărui indicator este punctat după grilă iar prin ?nsumarea punctelor

acordate fiecarui indicator se ob*ine un puncta total pe baza căruia agentul economiceste ?ncadrat ?n una din cele categorii astfel7

CATEGORIA<A< H ?n cazul ?n care performan*ele financiare ale clientului sunt

foarte bune şi permit acitarea la scaden*ă a ratelor şi a dob@nzilor prefigur@ndu+se

men*inerea acestor performan*e şi ?n perspectivă.

CATEGORIA<B< H ?n cazul ?n care performan*ele financiare sunt bune sau foarte

bune dar nu pot fi men*inute la acest nivel ?n perspectivă mai ?ndelungată.

CATEGORIA<C< H ?n cazul ?n care performan*ele financiare sunt satisfăcătoare dar se constată o evidentă tendin*ă de ?nrăută*ire a acestora.

CATEGORIA<D< = ?n cazul ?n care performan*a financiară este scăzută şi cu o

evidentă ciclicitate la intervale scurte de timp.

CATEGORIA<E< H ?n cazul ?n care se constată că performan*ele financiare arată

pierderi şi e5istă perspective clare că ratele şi dob@nzile nu vor fi plătite.

!precierea serviciului datoriei se face ?n func*ie de modul ?n care fiecare client ?şi

respectă termenele de acitare a ratelor şi a dob@nzilor datorate. 'erviciul datoriei poate fi

apreciat ca fiind B$un'lab sau B%ecorespunzător.

Performan*ele financiare se corelează cu serviciul datoriei ?n vederea ?ncadrării

fiecărui agent economic ?n una din cele categorii de credit 7 'tandard8 9n observa*ie8

'ubstandard8 9ndoielnic şi Pierdere după matricea de mai os7



BUN SLAB NECORESPUNZATOR ! 'tandard In observatie 'ubstandard$ In observatie 'ubstandard IndoielnicC 'ubstandard Indoielnic Pierdere> Indoielnic Pierdere Pierdere

Pierdere Pierdere Pierdere Credite standard7 sunt acele plasamente ce nu implică riscuri ?n administrarea

datoriei şi care se acordă clien*ilor solvabili pentru afaceri bune.

Credite ?n observa*ie7 sunt cele acordate clien*ilor cu rezultate economico +financiare

foarte bune dar care ?n perioade scurte de timp ?nt@mpină greută*i ?n rambursarea ratelor

scadente şi a dob@nzilor aferente.

Credite substandard7 sunt acele plasamente ce prezintă deficien*e şi riscuri clare

care periclitează serviciul datoriei fiind insuficient proteate de valoarea netă a

capitalului şisau capacitatea de plată a beneficiarului de ?mprumut.

Credite ?ndoielnice7 rambursarea sau licidarea lor pe baza condi*iilor valorilor şi

garan*iilor e5istente este foarte incertă fiind practic neproteate sau proteate ?ntr+o mică

măsură de valoarea realizabilă a garan*iei lor.

Credite pierdere7 sunt acele credite ce nu pot fi restituite băncilor.

"inia ar putea demara Bzona zoster a creditelor neperformante. $ăncile comerciale

din Rom@nia creditează numai agen*ii economici care se ?ncadrează ?n categoria ! sau $.

Clasificarea portofoliului de credite al băncilor efectuată la 31.12.2//< este prezentată ?n tabelul de mai os7

Categoria de credit 31.12.2//<N ,iliarde lei

'tandard =0< 1/.32210In observatie << :10<3'ubstandard 2= 33330Indoielnic /: 1/<1Pierdere 1: 2202TOTAL 100 11>0;?6

Sursa:BNR !lasificarea portofiului de credite"decembrie#$$%



An aspect al creditelor neperformante este identificarea pragului considerat

periculos al acestor credite ale unei bănci. Azan*a interna*ională plasează fondurile

proprii şi plasamentele ?n active riscante ?ntr+un raport de 1 la = cel mult 1/N. 9n

Rom@nia ?nsă cele mai multe bănci au plasamente care depăşesc cu mult acest raport

pentru că băncile noastre nu au o gamă largă de produse financiare ?n care să+şi plaseze

banii.

'itua*ia acestor credite neperformante fiind delicată statul prin ,inisterul

Einan*elor a acceptat ca măsură de prevenire şi acoperire a riscului de nerambursare

constituirea de provizionare de risc prin deducerea lor din profitul impozabil fiind

acceptate drept celtuieli.

CAPITOLUL 3

clasificarea portofoliului de credite al bancilor in 2007

86,7

7,7

2,80,9

1,9

Standard

In observatie

Substandard

Indoielnic

Pierdere



PREZENTAREA ALPHA BANK

31 P'"."&$'" %"&"' ALPHA BANK

!lpa $anO a fost fondata in 1=<: de catre on E. Costopoulos care a infiintat o

societate comerciala de mici dimensiuni in orasul &alamata. In 1:1= departamentul de

banOing al firmei K.E. CostopoulosK a fost denumit K$anO of &alamataK. In 1:24 $anca

si+a mutat sediul la !tena si denumirea acesteia a fost scimbata in K$anQue de Credit

Commercial #elleniQueK. In 1:4< denumirea a fost scimbata in KCommercial Credit

$anOK iar in 1:<2 in KCredit $anOK.

In martie 1::4 noua denumire a fost cea de K!lpa Credit $anOK. In 1::: banca a

acizitionat 1N din actiunile $ancii Ioniene. "a 11 aprilie 2/// fuziunea $ancii Ioniene

a fost aprobata prin absorbtie de catre !lpa Credit $anO. >enumirea noii banci rezultata

in urma fuziunii este !lpa $anO.

"ogo+ul si are originea n istoria antica a ;reciei asa cum reiese de pe reversul

unei medalii din insula !egina dat@nd din 4= ?.C.. Culorile sale bleumarin si alb+pur

sunt de fapt culorile ;reciei.

!"P#! $!%& ;R-AP impreuna cu $anca uropeana pentru Reconstructie si

>ezvoltare si un numar mic de investitori greci au infiintat in 1::3 $anca $ucuresti '!ca banca comerciala. $anca si+a inceput activitatea in anul 1::4. 9n viziunea actionarilor

au stat doua prioritati7 crearea unei ecipe de e5perti care sa includa profesionisti din

sistemul bancar si dezvoltarea unor tenologii specifice sectorului bancar pentru a livra

clientilor produse financiare de cea mai ?nalta calitate.

"a inceputul anului 2/// $anca $ucuresti a fost redenumita !"P#! $!%&

R-,!%I! pentru a sublinia apartenenta la ;rup. In acelasi an banca ,onte >ei Pasci

>i 'iena cea mai vece banca din lume infiintata in 14<26 a devine actionar a !lpa

$anO Romania. Prin prezenta sa a contribuit la dezvoltarea relatiilor de afaceri cu

companiile italiene din Romania aceasta prezenta importanta a contribuit la ?ntarirea si

dezvoltarea bancii si din perspectiva faptului ca Italia este unul dintre cei mai mari

investitori ?n Rom@nia6. !lpa $anO Romania a decis de asemenea sa cumpere o cota de

12.N din (ictoria $anO cea mai mare banca privata din ,oldova.

http://www.studentie.ro/Banci_si_institutii_financiare-u395.html

http://www.studentie.ro/Carduri_si_conturi_pentru_studenti-u33.html







































Ca rezultat al politicii de obtinere a controlului total in filiale !lpa $anO devine

in anul 2// actionar maoritar detinand ::.43N din actiunile !lpa $anO Romania.

$anca ofera o gama larga de servicii si produse atat pentru segmentul de piata

dedicat persoanelor fizice cat si pentru sectorul de corporate printr+o larga retea de

sucursale situate in $ucuresti si alte orase mari din tara. Conform planului de dezvoltare

adoptat pentru urmatoarea perioada de timp pana la sfarsitul anului 2/1/ s+a estimat o

rețea de circa 3=/ de sucursale si agentii.

ALPHA BANK ROMANIA a inregistrat o dezvoltare puternica si performante

foarte bune. 'uccesul se datoreaza in principal avantaelor competitive dintre care

enumeram doar cateva7

G actionari puternici si implicate

G capital puternic si un brand cu reputatie internationala G inovatie si creativitate

G eficienta operationala

G ecipa de calitate

G produse variate si fle5ibile ce se adreseaza atat persoanelor fizice cat si

companiilor mici milocii sau corporatiilor

G un foarte bun Customer 'ervice raspuns rapid fle5ibilitate politete6.

Pe l@nga oferta variata de servicii bancare de prim rang investitii si servicii deconsultanta pentru antreprenori si clienti corporate !lpa $anO Romania a participat si la

?mprumuturi sindicalizate menite a sustine proiecte guvernamentale.

'trategia !lpa $anO cu privire la oferta de servicii on+line s+a materializat ?nca

de la ?nceput prin implementarea sistemului ,I>!' + folosit ?n noua dintre primele zece

banci ale lumii + sistem care ofera o legatura directa si performanta pentru efectuarea

operatiunilor ?n timp real. 'istemele "- pentru managementul tranzactiilor

documentare si !""I!%C cel mai nou si mai competitiv softare folosit de bancile

care sunt membre 'JIE) c@t si un sistem de contabilitate multibrancmulticurrencS

completeaza cu succes tenologia prelucrarii datelor operationale ?n banca. !ngaamentul

bancii de a transpune ultimele noutati din lumea sistemelor bancare nu se opreste aici7

recent a fost implementat sistemul !"P#!"I% un modul modern sigur si foarte usor

de utilizat aflat printre cele mai bune produse de ome+banOing din aceasta categorie.



Arm@nd linia vizionara a ;rupului elen banca a continuat sa+si dezvolte oferta de

produse introduc@nd Internet banOing ?n mediul sigur si stabil e5istent dea sa+si dezvolte

reteaua de automate bancare si celelalte canale alternative.

9n acord cu politica de dezvoltare a bancii promovata ?n ;recia aceea de Kone

stop banOingK !"P#! $!%& a promovat ?n Rom@nia aceeasi sinergie a grupului

aduc@nd alaturi de banca afiliatele sale !"P#! EI%!%C !"P#! !>(I'-RT

!"P#! "!'I%; si ultima dar nu cea din urma !"P#! I%'AR!%C toate

companii de frunte ?n domeniile de activitate pe care le reprezinta.

9n acelasi timp cu permanenta preocupare pentru asigurarea calitatii serviciilor si

sistemelor sale banca a facut eforturi considerabile pentru ?mbunatatirea calificarii

profesionale a personalului sau. Institutul $ancar din Rom@nia Institutul $ancar din

;recia precum si !"P#! $!%& ;recia au oferit angaatilor bancii cursuri despecializare de ?nalta calitate pe segmentul deservirii e5emplare a clientului

marOetingului avansat gestiunii riscurilor pentru mai mult de o cincime din personal.

Profitul operational al !lpa $anO Romania a crescut in primele noua luni ale

anului 2//= cu <<<N comparativ cu aceeasi perioada din 2//< la 1342 milioane de

euro iar castigul inainte de impozitare a avansat cu 1/40N la 4<= milioane de euro a

anuntat banca+mama la !tena.

(olumul depozitelor atrase de banca a avansat cu 4:N fata de finele luniiseptembrie 2//< la 14= miliarde de euro informație cuprinsă intr+o prezentare a

grupului !lpa $anO. In acelasi timp numarul conturilor de depozit pe segmentul de

retail a urcat cu 34N fata de luna septembrie 2//< la 33<.///.

'oldul creditelor acordate de !lpa $anO Romania a urcat cu <2N de la 2340

miliarde de euro la finele lunii septembrie 2//< la 4/2: miliarde de euro la sfarsitul

primelor noua luni ale anului 2//=.

Creditele acordate companiilor au avansat cu 03N la 2: miliarde de euro la

finele lunii septembrie 2//= ceea ce reprezinta <2N din totalul imprumuturilor

acordate de banca.

Portofoliul creditelor de consum a crescut cu 1/3N in primele noua luni din 2//=

la 0= de milioane de euro in timp ce soldul imprumuturilor ipotecare a urcat cu ::N la

3= de milioane de euro. !stfel creditele de consum si cele ipotecare detin ponderi de



14N respectiv de 13N in totalul soldului imprumuturilor acordate de !lpa $anO

Romania. %umarul creditelor ipotecare aprobate de banca a urcat cu 4N la 1/.:// de

imprumuturi.

Cota detinuta de banca pe piata imprumuturilor din Romania a avansat cu 10

puncte procentuale la <0N.Celtuielile operationale ale bancii au avansat in primele

noua luni cu 43N la <4 milioane de euro.

"a sfarsitul primelor noua luni din 2//= !lpa $anO avea in Romania 2// de sucursale

cu < mai multe fata de finele lunii decembrie 2//<. >intre acestea 1<3 de unitati erau

operationale iar institutia are ca obiectiv pana la finele anului e5pansiunea retelei pana la

2// de sucursale.

!lpa $anO are in vedere pana in 2/1/ dezvoltarea retelei de unitati in Romania

la 3=/ de agentii si sucursale ceea ce va reprezenta aproape 3=N din totalul reteleigrupului elen in regiune. %umarul total al angaatilor a crescut cu =/0 persoane la 2.2/

de salariati fata de 1.<14 persoane dupa primele noua luni din 2//<.

"a nivel de grup profitul operational al !lpa $anO a avansat cu 11<N la noua

luni la 1=2 miliarde de euro in timp ce castigul net a scazut cu 30N la 0<= milioane

de euro. Celtuielile operationale ale grupului au urcat cu 142N la =44= milioane de

euro. (aloarea provizioanelor pentru pierderi a crescut cu 0=<N la 200 de milioane de

euro.

3.2. P'," 7* "'+*#** "'*$" ," ALPHA BANK

!"P#! $!%& oferă o gama largă de produse şi servicii clientelei sale persoane

fizice şi uridice. >in ele enumeram 7

a6 C&$'* #'"&$" + prin intermediul contului curent descis la !"P#! $!%&

R-,!%I! clien*ii au posibilitatea de a efectua o gama larga de operatiuni bancare in lei

si valuta. !u acces rapid la disponibilul din contul curent atat la giseele bancii cat si

prin intermediul serviciului de Interent $anOing !lpa ClicO. 'e pot efectua toate

operatiunile bancare de care e nevoie7

G incasaridepuneri de numerar in lei sau valuta8



G transferuri catre conturile descise la !lpa $anO Romania sau alte banci din

tara sau din strainatate prin intermediul ordinelor de plata in lei si valuta8

G constituire si licidare de depozite8

G operatiuni de scimb valutar fara comision8

G depuneri si retrageri de numerar ?n functie de necesitatile tale8

G emitere de cecuri fara comision si in orice suma pana la disponibilul aflat in

cont.

A+&$4"7

G desciderea si administrarea contului curent sunt gratuite8

G acces gratuit la serviciul de Internet $anOing !lpaClicO iar comisioanele

operatiunilor efectuate prin !lpa ClicO sunt cu 3N mai mici decat la giseele

bancii.G e5trasele de cont sunt disponibile lunar sau oricand la cerere atat la giseele

$ancii cat si la adresa mentionată ?n cererea de descidere a contului8

G dobanda de cont curent este platita trimestrial pentru solduri pozitive ce

depasesc un nivel predefinit. 'oldurile negative nu sunt premise.

G conturile curente pot fi cu titular unic sau cu titulari multiplii8

G viramentele realizate intre clientii bancii sunt gratuite8

G titularii de cont curent pot beneficia si de cont escro8G /N comision de retragere.

>ocumentele necesare pentru desciderea unui cont curent sunt 7

G !"&$' !"'&" *.*#" '9@&"

G buletin de identitatecarte de identitate adeverinta provizorie de identitate+ se va pastra

o copie certificata de catre administratorul de cont ca este conform cu originalul8

G codul numeric personal va fi evidentiat distinct in toate documentele bancare referitoare

la persoana fizica8G procura speciala autentica in original daca este vorba de un ?mputernicit ?mpreuna cu

copie dupa actul de identitate al mandatarului. ste de asemenea valabil ?mputernicita

persoana e5pres desemnata in rubrica coresp unzatoare de pe formularul de descidere de

cont. )itularul contului semneaza ?mputernicirea acordata in prezenta salariatului bancii.



In cazul unei procuri speciale redactate intr+o limba straina se va pastra o copie dupa

aceasta si originalul traducerii legalizate in limba romana a ?mputernicii respective8

G specimenul de semnatura.

G pentru persoane fizice romane nerezidente se va solicita pasaportul si legitimatia de

sedere in strainatate sau orice act similar eliberat de catre autoritatile straine prin care se

face dovada stabilirii domiciliului in tara respectiva.

G !"&$' !"'&" *.*#" $':*&"

G pasaport cu viza valabila de intrare in Romania + se va pastra o copie certificata8

G legitimatie provizorie vizata la zi+ se va pastra o copie8

G procura speciala autentica in original daca este vorba de un ?mputernicit ?mpreuna cu

copie dupa actul de identitate al mandatarului. In cazul unei procuri speciale redactate

intr+o limba straina se va pastra o copie dupa aceasta si originalul traducerii legalizate inlimba romana a ?mputernicirii respective8

G carnetul de rezidenta8

G specimenul de semnatura

5) C'",*$" ," &"+* !"'&"

Creditele de nevoi personale pot fi utilizate in orice scop personal fara niciun avans

si fara a declara destinatia banilor imprumutati.

A! O!"& + este creditul care iti ofera posibilitatea sa retragi suma aprobataoricand doresti pe parcursul unui an in ma5im 4 transe cu conditia ca prima transa sa

reprezinte minim /N din valoarea creditului. Poti primi intre 1/.//1 si 3/./// euro

sau ecivalent lei6 pe o perioada ma5ima de rambursare de 2/ ani. Creditele pot fi

acordate in lei sau euro iar dobanda este variabila pe toata perioada creditului.

A! 8A + este creditul prin care poti imprumuta !& 10000 "' sau

ecivalent lei6 pe o perioada de pana la = ani. ;arantia minima solicitata este cesiunea

veniturilor.

$eneficii suplimentare oferite de creditele !lpa -pen si !lpa 4!ll7

G beneficiezi de un card de credit !lpaCard (I'! Credit sau !lpa ,asterCard Credit

fara ta5a de emitere in primul an pe care il poti utiliza pentru retragere de numerar si

cumparaturi pe Internet si oriunde in lume este afisata sigla (I'! sau ,astercard8

G poti primi banii pe un !lpaCard (isa si astfel poti plati direct la comercianti fara nici

http://www.alphabank.ro/ro/produse/costuriOpen4R.pdf

http://www.alphabank.ro/ro/produse/costuriAlpha4All.pdf


http://www.alphabank.ro/ro/produse/costuriOpen4R.pdf




un cost suplimentar sau poti retrage suma de bani imprumutata de la orice !), in mod

esalonat sau nu8

G pentru plata ratei lunare nu mai este nevoie sa vii la banca7

+ este debitat automat contul tau curent descis la !"P#! $!%& R-,!%I!8

+ utilizezi A! C*# serviciul de Internet $anOing fara abonament sau ta5a de

conectare beneficiind de comisioane mai mici cu 3N decat la giseele bancii.

G beneficiezi de reduceri si facilitati la magazinele partenere prin intermediul !lpa

Club card netranzactional pe care il primesti gratuit daca suma creditelor tale la !lpa

$anO depaseste 3/./// euro sau ecivalent lei6.

Conditii de acordare a creditelor !lpa -pen si !lpa 4!ll7

G gradul de indatorare poate aunge pana la /N in functie de nivelul venitului lunar

net al familiei tale8G esti cetatean roman rezident fiscal in Romania8

G ai minim 21 ani la data solicitarii creditului si ma5im </ ani la data ultimei

scadente8

G poti fii salariat practicant al unei profesii liberale sau pensionar8

G daca esti salariat cu minimum 0 luni la actualul loc de munca sau cel putin 1 an

vecime in munca din care minimum 3 luni la actualul loc de munca pensionar sau poti

avea o profesie liberala dar cu o e5perienta de minim 1 an8G se ia in calcul o gama foarte larga de +"&*$'* pentru care poti aduce documente

ustificative inclusiv cele provenite din alte surse de venit decat cele salariale pensii

drepturi de autor cirii dividende venituri din profesii liberale etc.6.

C$'* ale acestor credite 7

G la alegerea clientului poate fi inclus in credit comisionul de administrare a

creditului8 acesta este perceput o singura data la acordarea creditului8

G celtuielile directe legate de analiza dosarului de credit se plătesc doar daca imprumutul

este aprobat

!lte credite se mai acorda pentru teren locuin*ă şi maşină. 'e ofera servicii de

trezorerie depozite pentru economii cat si carduri bancare emise sub sigla organiza*iilor

interna*ionale (I'! şi ,astercard.

http://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_click.htm

http://www.alphabank.ro/ro/produse/venituri_eligibileRO.pdf

http://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_click.htm

http://www.alphabank.ro/ro/produse/venituri_eligibileRO.pdf



CAPITOLUL 8

ANALIZA PROCESULUI DE CREDITARE LA SC ANITRANSSRL

81 N"#"' ," #'",*$" !"&$' SC ANITRANS SRL 7*,#9"&$* &"#"': #',:'** #'",*$*



'ocietatea comercială (!%I)R!%' 'R" solicită de la !"P#! $!%& sucursala

$raşov un credit pe termen scurt 12 luni6 in suma de 3/ milioane lei pentru produc*ie cu

o rată a dob@nzii de :N.

-biectul de activitate al societă*ii este prelucrarea şi comercializarea de produse

cimice utilizate ?n gospodărie de tipul detergen*ilor solu*ii pentru zugrăveli coloran*i.

'.C. (!%I)R!%' '.R.". este un client mai veci al băncii. a a mai ob*inut

credite ?n perioada anterioară pe care le+a rambursat conform graficului prevăzut ?n

contractul de credit.

Prin reprezentantul societă*ii are loc o primă ?nt@lnire cu reprezentan*ii băncii

respectiv ofi*erul de credite al băncii. 'ocietatea s+a prezentat la bancă pentru a putea

purta o discu*ie cu caracter informativ asupra unor probleme 7 obiectul creditului

perspectivele rambursării a reuşitei de plată6 celtuielile ?ncasările şi veniturile estimatea se realiza situa*ia patrimoniului la zi alte credite angaate la alte bănci şi volumul

acestora garan*iile ce pot fi aduse ?n spriinul acordării creditului. !v@nd ?n vedere

rela*iile bune pe care societatea le are cu banca urmare a unei punctualită*i dovedite de

ambele păr*i ?n rela*iile desfăşurate ?mpreună aceasta s+a prezentat cu un plan de afaceri

şi un studiu de fezabilitate.

>ocumen*atia de credit este formată din următoarele7

a. cererea de credit ?n lei8 b. dosarul uridic de constituire a firmei otăr@rea udecătorească de ?nfiin*are

statutul societă*ii comerciale contractul de societate certificatul de ?nmatriculare la

Registrul Comertului68

c. ultimul bilan* contabil vizat de !dministra*ia Einanciară8

d. bugetul de venituri şi celtuieli pe termenul de creditare8

e. situa*ia rezultatelor financiare şi a patrimoniului pe ultimul semestru vizat de

!dministra*ia Einanciară8

f. balan*ele de verificare pe ultimile 4 luni semnate de reprezentan*ii legali ai

societă*ii8

g. evolu*ia flu5ului monetar8

. planul de afaceri8

i. situa*ia crean*elor şi a datoriilor curente şi restante ?n func*ie de vecime8



. e5trasul de carte funciară la zi asupra garan*iilor mobiliare sau alte documente care

să ateste proprietatea care să ateste proprietatea asupra bunurilor imobiliare care

vor constitui garan*ia creditului8

O. raportul de e5pertiză efectuat de evaluatorii autoriza*i asupra bunurilor ce urmează

a fi ipotecate sau garantate 8

l. studiu de fezabilitate 8

m. copii după contractele de credit ?nceiate cu alte bănci dacă este cazul6.

Pe baza celor de mai sus banca prin ofi*erul de credite ?ntocmeşte dosarul de

credite care va mai cuprinde şi 7

+ fişa de evaluare

+ indicatorii economico+financiari8

+ referatul privind promovarea dosarului de credit.

82 A&*. "#&9*#-*&&#*': &"#"': #',:'** #'",*$:'**

$ugetul de venituri şi celtuieli prezentat de societatea comercială pentru

trimestrele III si I( este prezentat ?n tabelul de mai os7

$ugetul de venituri si celtuieli mil lei>%A,IR )RI,.III )RI, I(

I T$ +"&*$'* 2;;0800 2;;0000 >in care7

1. (enituri din e5ploatare 11.4<=.<=/ 11.11.///

>in care+ produc*ie v@ndută 1/.2/3.30/ 1/.232.///

2. (enituri financiare 3.=20.20/ 3.=3<.///3. (enituri e5cep*ionale

II C"$*"* $$" 1;80000 1;;13001. Celtuieli din e5ploatare 0.1==./// 0.2/.2/

>in care7+ materiale 3.=<./// 3.=<=.4/+ impozite <<3.// <<.0=/

+ salarii 1.</1.<// 1.</0.1=

+ amortizare 1./=2.:// 1./=.:002. Celtuieli financiare 1.3:2.3// 1.3:0.242

+ dob@nda 404.1// 40.424



3. Celtuieli e5cep*ionale

4. Profit brut 1/./3=.4// 1/./00.2//

. Impozit pe profit10N6 1.0/0.144 1.01/.:2III R".$$ &"$ ""'#*$**

8322;6 8;;60

>in documenta*ia primită se de*in următoarele informa*ii7

+ Plan aprovizionare trim III 7 3.:0=.4/ mil lei

+ Plan de desfacere trim III7 1/.232./// mil lei

+ Plan de produc*ie trim. III7 / mil lei

+ Eurnizorii+debitori ?n sold se recuperează ?n trim.III

+ Contractele de desfacere pe trim. III prevăd plata la 3/ zile de la livrare ?n tranşe

egale. + 'tructura soldului la BClien*i de 1.21:.:: lei nu cuprinde crean*e mai veci de

3/ de zile.

+ Contractele de aprovizionare ?n tranşe egale prevăd plata la 0/ de zile cu

e5cep*ia afacerii propuse care prevede plata imediată.

+ 9n trimestrul III sunt rambursate credite pe termen scurt de 1/ mil lei.

+ >in planul de aprovizionare pe trim. III rezultă o plată de 1.=//./// lei.

+ 'e diminuează postul B!lte crean*e cu 4.1//./// lei

+ Cresc datoriile către salaria*i cu 00/./// lei.

+ ;aran*ia propusă corespunde normelor de creditare şi este constituită dintr+un

teren evaluat la / mil. lei a cărei valoare acoperă creditul şi dob@nda.

Potrivit normelor metodologice ale băncii creditarea societă*ilor comerciale se

face at@t pe baza caracteristicilor activită*ii economico+financiare realizate şi prognozate

c@t şi pe baza caractersticilor non+financiare.

!naliza economico+financiară pe baza bilan*ului contabil şi a contului de profit şi

pierdere este o condi*ie necesară pentru ob*inerea creditului.

%o*iunea de bonitate a societă*ii redă capacitatea acesteia de a+şi acoperi

obliga*iile care urmează să fie asumate prin semnarea contractului de credit asigur@nd ?n

acelaşi timp fondurile necesare continuării activită*ii şi realizării de profit. lementele de



bază ?n determinarea indicatorilor economici şi financiari pentru calculul bonită*ii se

regăsesc ?n bilan* şi ?n contul de profit de pierdere.

!naliza financiar+contabilă urmăreşte să eviden*ieze modalită*i de realizare a

ecilibrului financiar pe termen scurt treptele de acumulare bănească şi rentabilitatea

activită*ii agen*ilor economici.

!naliza situa*iei economico+financiare a agen*ilor economici se realizează

pornind de la balan*ele de verificare contabilă pe ultimele 4 luni.

$ilan*ul contabil constituie o sursă de informa*ii cu autorul căruia se poate stabili

un diagnostic asupra situa*iei financiare şi rentabilită*ii societă*ii. !naliza financiară

impune o regrupare a posturilor din bilan*ul contabil.

$ilan*urile contabile aferente lunilor aprilie+iulie s+au ?ntocmit pe baza balan*elor

de verificare prezentate de societate. $ilan*urile financiare astfel structurate oferă o imagine de ansamblu asupra

ecilibrului financiar dintre liciditatea activelor pe termen scurt şi e5igibilitatea

pasivelor pe termen scurt.

$ilan*ul financiar permite calculul a trei indicatori financiari şi o primă

diagnosticare a activită*ii agen*ilor economici.

a6 fondul de rulment net global ca indicator privind resursele permanente a

activelor circulante reprezintă partea din capitalul permanent care poate fi utilizată pentru finan*area activelor circulante cu licidită*i pe termen mai mic de un an fa*ă de

datoriile cu e5igibilitate pe termen mai mic de un an.

b6 necesarul de fond de rulment se calculaza astfel7

%ecesarul de fond de rulment DUstocuriVcrean*ee5clusiv cele financiere6

%RE6 Vactive de regularizareW+datorii pe termen

scurtVpasive de regularizare6.

%ecesarul de fond de rulment reprezintă partea din activele circulante stocuri şi

crean*e6 neacoperită de pasive curente obliga*ii pe termen scurt6.

(alorile calculate pentru cele 4 luni sunt următoarele7

apriliemii lei6 maimii lei6 iuniemii lei6 iuliemii lei6'tocuri Vcreante 20.4:2 4:.4 :.4:< 03.:=<



Vactive de

regularizare>atorii pe termen

scurt Vpasive de

regularizare

2.</ 4<.3=< 2.3:= 42.=:

%.E.R. <=< 2.10< <./:: 21.12=

9n cele 4 luni analizate necesarul de fond de rulment este pozitiv ceea ce semnifică

un surplus de nevoi temporare ?n raport cu sursele temporare posibile de imobilizat.

!ceastă situa*ie poate fi considerată ca fiind normală fiind rezultatul dezvoltării

concretizată prin creşterea cifrei de afaceri de la <=./0 mii lei ?n aprilie la 201.2:/ mii

lei ?n iulie care determină creşterea nevoii de finan*are.

#) )rezoreria netă este e5presia cea mai concludentă a desfăşurării unei

activită*i eficiente poate fi calculată ?n două variante7

)rezoreria neta)%6 D >isponibilită*i+>atorii financiare credite pe t. scurt6

)rezoreria neta)%6 D Eondul de rulment + %ecesarul de fond de

net global rulment

(alorile calculate pentru cele 4 luni sunt următoarele7

apriliemii lei6 maimii lei6 iuniemii lei6 iuliemii

lei6Eond rulment net global 2.<0: =.310 11.<04 22.2=3 %ecesarul de fond de rulment <=< 2.10< <./:: 21.12=). %. 1:=2 0.14: 4.00 1.1

9n cele 4 luni analizate trezoreria netă este pozitivă ceea ce este rezultatul

ecilibrului financiar al agentului economic concretizat ?n disponibilită*i băneşti ?n contul

de la bancă şi ?n casă.

Contul de profit şi pierdere este un cont de rezultate şi reflectă modul ?n care au

fost utilizate resursele materiale şi umane. Pe baza contului de rezultate se poate

determina capacitatea de autofinan*are. !ceasta reflectă poten*ialul financiar de creştere

economică a societă*ii respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială şi

comercială a firmei după scăderea tuturor celtuielilor aferente. Contul de profit şi



pierdere sintetizează flu5urile economice respectiv celtuielile şi veniturile perioadele de

gestiune rezultate din activitatea de e5ploatare financiară şi e5cep*ională.

!naliz@nd capitolele din contul de profit şi pierdere s+a sesizat ?n ce măsură

rezultatul financiar al agentului economic a fost generat din activitatea de e5ploatare

financiară sau e5cep*ională.

!şa cum se poate observa at@t mara comercială c@t şi produc*ia e5ercitiului au o

evolu*ie crescătoare pe perioada aprilie+iulie.

>eoarece firma lucrează cu credite bancare din activitatea financiară de*ine

pierdere dar profitul ob*inut din activitatea de e5ploatare este suficient pentru a acoperi

această pierdere.

9n ceea ce priveşte activitatea e5cep*ională aceasta este negliabilă celtuielile

e5cep*ionale provenind din celtuielile cu amortizarea imobilizărilor. Pentru a realiza o analiză c@t mai completă banca poate recurge şi la calculul unor

indicatori care determină probabilitatea apari*iei riscului de faliment ?n perioada

următoare. Cea mai utilizată metoda este func*ia lui !ltman numită mărimea sau

punctaul BM6.

Punctaul BM reprezintă o metodă de evaluare şi previziune a riscului de faliment

care are la bază analiza statistico+matematică a unor indicatori specifici activită*ii fiecărui

agent economic. Punctaul BM presupune calcularea a indicatori ponderarea şi ?nsumarea

acestora. Indicatorii utiliza*i ?n analiza multivariabilă sunt următorii7

1//1 ⋅−

=

activetotal

obligatiicirculanteactive &

!cest indicator arată ponderea activelor circulante acoperite ?n total active şi

indică măsura fle5ibilită*ii firmei. Cu c@t capitalul este mai mare cu at@t activitatea

agentului economic este mai fle5ibilă. >acă ponderea este apropiată de 1 ?nseamnă un

capital circulant mai mare deci capacitatea agentului economic ca prin accelerareavitezei de rota*ie a activelor circulante să ob*ină un profit mai mare cu o pondere redusă a

celtuielilor constante ?n total celtuieli.

!ctive circulante curente6 D stocuriVdevieri favorabile6 V numerar şi

ecivalente ?n numerar V debitori V alte active



-bliga*iipasive curente6 D creditori V ?mprumuturi pe termen scurt

activetotal

reinvestit profit & =

2

!cest indicator măsoară posibilitatea de finan*are internă capacitatea agentului de

a genera numerar din interiorul afacerii. Cu c@t această pondere este mai mare

indicatorul este mai bun.

activetotal

brut profit & =3

!cest indicator reflectă rentabilitatea activită*ii desfăşurate de agentul economic.

( )

lung termen pecrediteobligatii

proprii fonduricapital

& +=

4

!cest indicator e5primă ?n ce măsură datoria este acoperită de capital.

activetotal

afaceridecifra & =

!cest indicator e5primă eficien*a folosirii activelor. Pentru ca rezultatul acestei

metode să reflecte realitatea să luam punctaul BM al unei altei firme similare din

aceeasi ramura de activitate6.

Z1?2J11?8J23?3J30?6J81J;

MX1= + riscul de faliment este mare 8

MY3 + riscul de faliment este mic activitatea este rentabilă.

1=XMX3 + activitatea se află ?ntr+o zonă neutră incertă necesit@nd o analiză

detaliată a fiecărui indicator ?n parte.

9n decizia de acordare a unui credit punctaul M este un instrument de analiză ce

trebuie completat şi cu al*i indicatori economico+financiari.

9n cazul societă*ii analizate valorile indicatorilor şi a punctaului BM pentru

perioada aprilie + iulie calculele sunt următoarele 7

!prilie ,ai Iunie IulieZ1 +//2 //: /13 /2=Z2 /2 /2 /2< /42



Z3 /10 /2/ /23 /3=Z4 /2: /31 /3 /0<Z 203 224 2< 31=M 300 3 420 03=

>in valorile prezentate mai sus rezultă următoarele7

J1 + care măsoară fle5ibilitatea firmei are tendin*a crescătoare de la luna aprilie

c@nd ?nregistra valoare negativă obliga*iile fiind mai mari dec@t activele circulante din

luna iulie.

J2 + are o tendin*ă crescătoare firma mărindu+şi capacitatea de finan*are internă ?n

această perioadă.

J3 + rentabilitatea firmei practic s+a dublat ?n luna iulie /3=6 fa*ă de aprilie /106.

J8 + nivelul de ?ndatorare al firmei ?n această perioadă mărindu+se fondurile proprii. J; + randamentul activelor are o tendin*ă crescătoare dubl@ndu+se ?n luna iulie fa*ă

de luna aprilie.

Z + are şi el o tendin*ă crescătoare men*in@ndu+se peste valoarea 3 ?n toate lunile

analizate ceea ce indică un risc de faliment al firmei mic activitatea acesteia fiind

rentabilă. >e remarcat este faptul că evolu*ia crescătoare a punctaului BM este rezultatul

evolu*iei crescătoare a tuturor indicatorilor Z1+Z ?n această perioadă.

>upă efectuarea analizei indicatorului probabilită*ii apari*iei riscului de faliment

a punctaului BM se va trece la analiza altor indicatori economico+financiari ai societă*ii.

- serie a acestor indicatori economico + financiari ?l reprezintă indicatorii

rentabilită*ii ai profitabilită*ii6. !ceştia sunt prezenta*i şi interpreta*i ?n continuare.

a6 creşterea v@nzărilor 7

bazade perioadeiaafaceridecifra

analizate perioadeiaafaceridecifravanzarilor cresterea =

!cest indicator e5primă evolu*ia cifrei de afaceri care ?n perioada analizată a

crescut de la <= mii lei ?n aprilie la 104 mii lei ?n iulie.



b6 mara profitului brut + acest indicator indică rentabilitatea agentului economic c@t

profit ob*ine la 1// lei v@nzări şi are o evolu*ie crescătoare de la ==N ?n aprilie la 104N

?n iulie media fiind de 133N destul de bună.

- ,ara profitului brut din e5ploatare 7

1//e5p

e5p ⋅=

afaceridecifra

loataredinbrut profitul loataredinbrut profituluimar'a

5primă c@t profit brut se ob*ine din activitatea de bază la 1// lei cifra de afaceri.

[i acest indicator are o evolu*ie bună ?nregistr@nd o creştere de 142N ?n aprilie fa*ă de

1:/N ?n iulie media fiind de 1<1N.

- ,ara profitului net

1//⋅=

afaceridecifra

impozitaredupanet profit net profituluimar'a

!rată c@t profit net se ob*ine la 1// lei v@nzări. "a fel ca şi mara profitului brut şi

mara profitului net are evolu*ie crescătoare valoarea medie a acestuia fiind de =2N.

c) Rentabilitatea capitalului

1//⋅=

propriucapital

brut profit icapitaluluatearentabilit

!rată că eficien*a capitalului investit este foarte bună variind de la :240N ?n

luna aprilie la 14=4N ?n luna iulie media fiind de 12<0/N.

Ca o concluzie a interpretării indicatorilor profitabilită*ii şi performan*ei se poate

aprecia că situa*ia economico + financiară a agentului economic are o dinamică pozitivă.

Indicatorii eficien*ei sunt următorii 7

a6 Rota*ia activelor nete7

propriucapital

afaceridecifraneteactivelor rotatia =



Indicatorul măsoară eficien*a activită*ii interne şi are valori apro5imativ egale ?n

cele 4 luni analizate media fiind de :0 cifra de afaceri este de apro5imativ 1/ ori mai

mare dec@t capitalul propriu6.

b6 Rota*ia stocurilor

nvandutebunurilor tul

stocuri stocutilor rotatia ⋅⋅= 3/

cos ? unde n este

numărul de luni.

!rată numărul de zile ?n care se realizează un circuit al stocurilor şi variază de la 3

zile ?n aprilie la 3= zile ?n iulie media fiind de 3: zile.

c6 Rota*ia debitorilor clien*ilor6

nafaceridecifra

debitorir debitorilorotatia ⋅⋅= 3/

!rată numărul de zile ?n care sunt ?ncasate facturile pentru mărfurile e5pediate şi

variază de la apro5imativ zile ?n aprilie la 1/ zile ?n iulie media fiind de = zile deci

?ncasarea clien*ilor se face destul de rapid numărul de zile de creditare acordate de agent

clien*ilor săi fiind destul de redus maoritatea ?ncas@ndu+se odată cu livrarea mărfurilor.

Prin ?nsumarea numărului de zile de sta*ionare ?n stocuri al clien*ilor se ob*ine durata de

realizare a activelor circulante care ?n acest caz are o valoare medie de apro5imativ 4<

zile.

d6 Rota*ia furnizorilor

vandutebunurilor tul

furnizorior furnizoril rotatia

cos=

!rată numărul de zile ?n care se plătesc furnizorii pentru aprovizionările

efectuate creditul acordat de furnizori agentului economic6 şi variază de la 4 zile la

ma5im 12 zile ?n luna iunie media fiind de 0 zile deci agentul economic este nevoit

să+şi acite furnizorii destul de repede perioada de creditare primită de la furnizorii

săi fiind apro5imtiv egală cu cea acordată clien*ilor săi ambele fiind ?n limite

normale.

e6 Indicele de utilizare al activelor circulante



1//⋅=

circulanteactive

afaceridecifracirculanteactivelor al utilizaredeindicele

!rată ce v@nzări s+au ob*inut utiliz@nd 1// lei active circulante şi are o valoare

medie de 321N fiind mai mare de limita minimă de 1//N valoarea cea mai mare se

?nregistrează ?n luna iulie c@nd perioada de rota*ie a stocurilor şi cea de ?ncasare a

debitorilor ?nregistrează valori mici.

f 6 Indicele de elasticitate a structurii bilan*ului

fixeactive

airculanteactivebilantului structuriiateelasticitadeindicele =

Prezintă capacitatea agentului economic de a se adapta la cerin*ele pie*ei. 9n

toate lunile analizate valoarea acestui indicator este cu mult mai mare dec@t limita

minima 1 media fiind de =.1 ceea ce ?nseamnă că agentul economic se poate adapta

rapid la cerin*ele pie*ei activele circulante parcurg@nd mai repede ciclul de bani

+marfă+ bani.

Indicatorii rentabilită*ii lua*i ?n calcul pentru analiză sunt7

a6 Rentabilitatea activelor

1//⋅+

=

activetotal

dobandabrut profit activelor atearentabilit

Indică utilizarea eficientă a activelor ?mbunătă*indu+se de la o lună la alta de la

30N aprilie6 la <2N iulie6 media fiind de 4/N.

b6 Costul fondurilor

1//cos ⋅=

datoriitotal

dodanda fondurilor tul

%e arată că agentul plăteşte ?n medie 144 lei surse atrase şi ?mprumutate.

c6 Rentabilitatea fondurilor proprii

1//⋅=

proprii fonduri

brut profit proprii fondurilor atearentabilit

%e arată că profitul activită*ii este generat ?n special de fondurile proprii

variind de la :2N ?n aprilie la 14:N ?n iulie.

d6 Rentabilitatea fondurilor atrase



1//⋅=

eimprumutat siatrase fonduti

brut profit atrase fondurilor atearentabilit

%e arată că apro5imativ /N din profitul activită*ii este generat de fondurile

atrase şi ?mprumutate.

Indicatorii licidită*ii şi ai solvabilită*ii se referă la capacitatea firmei de a

onora obliga*iile financiare scadente şi reluarea celtuielilor de e5ploatare 7

a6 liciditatea patrimonială

circulante pasive

circulanteactivela patrimoniaealic(iditat =

!cest indicator arată capacitatea firmei de a satisface angaamentul pe termen

scurt. 9n general acest indicator este favorabil c@nd raportul este mai mare decat 1. 9n

cazul de fa*ă valorile indicatorului sunt supraunitare ?n toate lunile analizate cu e5cep*ia

lunii aprilie /:<+ apro5.16 av@nd evolu*ii crescătoare de la 1.11 aprilie6 la 14 iulie6

societatea av@nd o activitate bună deoarece activele depăşesc datoriile pe termen scurt.

b6 "iciditatea imediată

curente pasive

debitorinumerar imediataealic(iditat

+=

Reflectă capacitatea agen*ilor economici de a+şi acoperi imediat datoriile şi este

apreciat favorabil c@nd este peste /0. 9n cazul societă*ii studiate liciditatea imediată are

valori mai mici dec@t /0. volu*ia este crescătoare de la /21 aprilie6 la /+/0 iulie6aceste valori fiind ustificate şi de faptul că societatea ?ncasează repede debitorii iar

numerarul nu se păstrează ?n casă sau ?n contul de la bancă fiind transformat ?n mărfuri.

'olvabilitatea redă capacitatea societă*ii de a face fa*ă acitării obliga*iilor fa*ă de

ter*i7

a6 'olvabilitatea patrimonială

'olvabilitatea patrimonială e5primă gradul ?n care fiecare agent economic asigură

cu capital propriu acoperirea datoriilor pe termen scurt mediu şi lung.

( )lung medu scurt termen pedatorii propriucapital pasivtotal

propriucapital S

..+

=

'olvabilitatea poate fi apreciată pozitiv dacă coeficientul este peste / limita

minimă fiind de /3. 9n cazul societă*ii analizate solvabilitatea are valori sub limita



minimă de /3 ?n lunile aprilie mai iunie capitalul propriu al firmei fiind mic ?n

compara*ie cu total pasiv ?mbunătă*indu+se ?n luna iulie c@nd are valoarea de /4+/3.

b6 ;radul de ?ndatorare

pasivtotal

datoriitotal )I =

!cest indicator e5primă ponderea datoriilor totale ?n total pasiv limita ma5imă

admisă fiind de /<. 'olvabilitatea şi gradul de ?ndatorare sunt doi indicatori

complementari suma lor fiind egală cu 1. Ca o concluzie se poate aprecia că situa*ia

economico + financiară a firmei este bună dar *in@nd cont de faptul că gradul de

?ndatorare al firmei este mai mare dec@t limita ma5imă de /< banca trebuie să solicite

garan*ii materiale asiguratorii ?n procent de 1/N.'e efectuează şi o notă de analiză a garan*iilor reprezentată de stabilirea valorii

garan*iei prezentate băncii precum şi calcularea gradului de acoperire a creditului.

'ocietatea comercială a prezentat drept garan*ie un teren aflat ?n proprietatea sa

?ncă de la constituire care ar urma ca pe viitor să fie folosit pentru construirea unui

atelier ale6 unde se va desfăşura activitatea de produc*ie av@ndu+se ?n vedere planurile

societă*i de a se dezvolta de fabrica*ie a mai multor produse adiacente celor produse

p@nă acum a măririi cotei de pia*ă. !cest teren adus garan*ie este amplasat la c@teva sute

de metri de $rașov fiind un teren intravilan pe o suprafa*ă plană şi cu ieşire la drum

na*ional şi european. )erenul se ?ntinde pe o suprafa*ă destul de mare de apro5imativ

4.// m.p.

Atilită*ile surse de energie electrică de ?naltă tensiune conducte de apă şi gaz

etc6 sunt foarte aproape neridic@nd probleme ?n a fi racordate ?n momentul ?n care se va

decide folosirea terenului ?n scopuri comerciale. >atorită faptului că terenul se află la

şoseaua na*ională şi europeană pe de o parte iar utilită*ile sunt foarte aproape pe de altă

parte acesta a fost evaluat la / mil. lei de către e5per*ii băncii.(aloarea garan*iilor este dată de garan*ia imobiliară. (aloarea garan*iei este de /

mil. lei iar valoarea creditului este de 3/ mil.lei de unde rezultă că gradul de acoperire a

creditului valoare garan*ievaloare credit6 este de 100 1<.///1/.///6 fără a *ine cont

de nivelul dob@nzilor plătite.



valuarea şi limitarea riscurilor ?n activitatea de creditare precum şi determinarea

e5punerii băncii fa*ă de debitor presupun identificarea şi e5aminarea riscurilor non+

financiare. $anca analizează influen*a acestor factori non+financiari la care este supusă

societatea pentru a minimiza riscul ?n acordarea creditului. !naliza comple5ă a clientului

constituie principala modalitate de stabilire a solvabilită*ii acestuia.

>intre indicatorii calitativi cel mai des analiza*i şi folosi*i ?n analiză sunt 7

a6 managementul activită*ii7 societatea are ca angaa*i la ora actuală circa 1//

angaa*i din care :/N sunt direct implica*i ?n procesul de produc*ie restul

reprezent@nd personalul au5iliar cu atribu*iuni administrative şi contabile.

Eiecare angaat are atribu*iunile sale bine delimitate ?n Bfişa postului fiind

pregăti*i corespunzător pozi*iei pe care o ocupă ?n cadrul societă*ii. Patronatul

societă*ii reprezentat de cei trei asocia*i ?ndeplinesc func*iile de managerifiecare av@nd atribute bine stabilite ?n cadrul societă*ii. 'ocietatea comercială

şi+a stabilit strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung lărgirea

tenologiei de produc*ie prelucrarea şi comercializarea de numeroase produse

cimice utilizate ?n gospodărie producerea şi a altor produse dec@t cele

fabricate ?n momentul de fa*ă6 creşterea cotei de pia*ă fiind doar c@teva din

scopurile urmărite de managementul firmei.

b6 profilul activită*ii desfăşurate de societate7 prelucrarea şi comercializarea de produse cimice utilizate ?n gospodărie de tipul detergen*ilor solu*ii pentru

zugrăveli coloran*i.

c6 asigurarea cu materii prime7 societatea are parteneri de afaceri tradi*ionali cu

care lucrează ?n mod constant. Eurnizorii sunt ?n propor*ie de <N din *ară cu

aceştia lucr@nd permanent primind de multe ori datorită colaborării str@nse

şi numeroase discounturi6. 'e apelează ?n pu*ine cazuri la furnizori de materii

prime din străinătate.

d6 rela*ia societă*ii cu banca 7 aceasta este foarte bună societatea dorind o c@t

mai bună colaborare aici sunt implicate respectarea termenelor stabilite plata

comisioanelor şi spezelor bancare6 cele două entită*i conlucr@nd de mult timp.



Pe baza indicatorilor calcula*i şi a criteriilor ne+economice non+financiare6 se

?ntocmeşte fişa de evaluare a performan*elor economico+financiare ale societă*ii

(!%I)R!%' 'R".

Prin sinteza indicatorilor prezenta*i şi analiza*i avu*i ?n vedere la calculul

punctaului scoringului6 necesar pentru ca creditul solicitat să fie acordat se aunge la

un total care permite ?ncadrarea creditului ?ntr+o categorie standard ?n observa*ie

substandard ?ndoielnic pierdere6.

'inteza indicatorilor avu*i ?n vedere la calculul punctaului 7

Indicatori (aloare Clasa PunctaA F*&&#*'*? ,*& #'" ?n observ.1. ;rad ?ndatorare :2N /

2. "iciditate imediată /1N 33. 'olvabilitate patrimonială =<N =4. Rentabilitate func*ie capital propriu 14:N 1/. ;rad de acoperire a celtuielilor din

venituri

13=N 1/

TOTAL A 31B C*$$*+*1. ,anagementul firmei 4/2. Profilul activită*ii 1/3. !sigurarea cu materii prime

4. !sigurarea desfacerii . Rela*ia firmei cu banca 1/TOTAL B 0C G'&** "'*$" ," #*"&* 2;D P&#$4 %"&"' 126E A!'"#*"'" "'+*#** ,$'*"* $unF P"''9& %"&"': $ună

Punctaul ob*inut de 'C (!%I)R!%' 'R" este unul bun ceea ce ?nseamnă că

societatea se include in categoria clien*iilor băncii cu performan*ă generală bună. Creditul

solicitat de societate pe baza punctaului ob*inut se ?ncadrează ?n categoria Bcredit ?n

observa*ie.

>upă efectuarea amănun*ită a analizei tuturor indicatorilor lua*i ?n calcul ?n cadrul

dosarului de credit se trece la ?ntocmirea referatului privind promovarea dosarului de



credit care se va prezenta spre aprobare Comitetului de !naliză a Creditelor al sucursalei

!"P#! $!%& $raşov cea care a ?ntocmit documenta*ia.

>ocumentatia de credit şi referatul de acordare a creditului ?ntocmit de inspector

şi insuşite de şeful 'erviciului Credite se apreciază spre aprobare Comitetului de Credite

al unită*ii bancare teritoriale. Referatul trebuie să cuprindă toate aspectele analizate legate

de creditul solicitat.

Perioada ma5imă ?n care trebuie rezolvată această cerere de creditare este de <

zile lucrătoare de la data depunerii.

C@teva din condi*iile agreate de bancă ?n acordarea creditului ar fi7

+ se au ?n vedere rela*iile bune pe care banca le are cu societatea8

+ cererea privind acordarea creditului de 3/ mil. lei cu o rată a dob@nzii de

:N pe o perioadă de 12 luni ?n vederea e5tinderii produc*iei av@nd ogaran*ie imobiliară evaluată la / mil. lei care acoperă creditul solicitat8

+ calitatea produselor este una foarte bună cererea pentru acest timp de

produse fiind ?n creştere av@ndu+se ?n vedere tendin*a crescătoare ?n

construc*ii ridicări de locuin*e de ale industriale de modernizare a celor

e5istente6 produsele societă*ii find foarte solicitate8

+ societatea nu figura la momentul solicitării creditului ?n Eişierul %a*ional al

Persoanelor cu Risc ?n Centrala Riscurilor $ancare şi ?n CentralaIncidentelor de Plă*i8

+ societatea ?şi desfăsoară activitatea pe bază de contracte ferme8

+ obliga*iile pe care societatea le+a avut fa*ă de bancă au fost acitate la

termen nee5ist@nd restan*e 8

+ prin acest credit societatea doreşte e5tinderea produc*iei a lărgirii cotei de

pia*ă de*inute etc.

+ ?n decizia de acordare a creditului a avut un rol important şi faptul că

societatea este una din cele mai cunoscute firme din oraş şi *ară ?n acest

domeniu de activitate fiind recunoscută prin seriozitate pe pia*a comercială.

Pasul următor este reprezentat de negocierea şi aprobarea creditului urmat de

?nceierea contractului de credite şi ?n final de rambursarea creditului.



Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza economico+financiară a

activită*ii agentului economic din perioadele anterioare şi cea prognozată a portofoliului

de contracte şi comenzi a garan*iilor materiale asiguratorii banca negociază cu

solicitantul de credite următoarele 7

a6 destina*ia creditului + creditul se acordă cu destina*ie precisă pentru

desfăşurarea activită*ii prevăzute ?n statutul societă*ii.

b6 volumul creditului + acesta se determină ?n func*ie de 7

+ datele stabilite conform flu5ului de numerar planului afacerii av@nd ca bază

previziunile din bugetul de venituri şi celtuieli şi portofoliul de comenzi şi contracte8

+ volumul şi tipul garan*iilor materiale asiguratorii care să permită acoperirea

integrală a creditului solicitat şi a dob@nzilor aferente8

+ volumul ?ncasărilor prognozate la data rambursării care să asigure sursa certă de parcurgere a creditului şi dob@nzilor aferente.

c6 Perioada de acordare a creditului - se determină av@nd ?n vedere necesarul de

plă*i al agentului economic corelat cu capacitatea de rambursare conform flu5ului de

numerar ?n cazul liniei de credit sau pe o perioadă egală cu perioada aferentă unei

singure rota*ii a activului circulant creditat ?n cazul creditului pe afacere.

d6 ,odalitatea de acordare a creditului - creditul se acordă prin contul curent sau

prin contul separat de ?mprumut ?n func*ie de natura creditului solicitat. Plă*ile din creditse efectuează direct din conturile de mai sus prin virament utiliz@nd instrumentele de

deconectare convenite prin contractul de credit. ventualele plă*i ?n numerar se

efectuează cu respectarea prevederilor -rdonantei nr. 11::0 privind ?ntărirea

disciplinei financiar+valutare.

e6 'umele şi termenele de efectuare a plă*ilor din credit + ?n cazul limitei de

credit angaarea se efectuează ?n limita plafonului aprobat conform necesarului de plă*i

al agentului economic.

f 6 )ermenele de rambursare a creditului + se stabilesc ?n func*ie de termenele

prevăzute pentru realizarea ?ncasărilor conform contractelor de desfacere ale agen*ilor

economici şi bugetului de venituri şi celtuieli.



g6 %ivelul dob@nzilor şi comisioanelor - este cel comunicat prin circularele

emise de bancă. 'e convine cu agentul economic asupra clauzei privind dreptul băncii de

a modifica nivelul dob@nzilor ori de c@te ori pe parcursul creditării se impune aceasta.

6 ;aran*iile materiale - se negociază cu solicitantul de credite tipul şi

valoarea garan*iilor materiale precum şi cota de risc care poate varia ?n func*ie de nivelul

indicatorilor economico+financiari. ;aran*iile sunt indivizibile şi nu se pot ?nstrăina p@nă

la data licidării integrale a crean*elor.

>upă aprobarea creditului potrivit competen*elor unită*ile băncii procedează

?mpreună cu agentul economic la ?nceierea ?nregistrarea şi ?nscrierea la udecătoria

teritorială a contractelor de ipotecă şisau a contractelor de garan*ie mobiliară precum şi

la definitivarea şi semnarea contractului de credit.

Contractul semnat intră ?n vigoare numai după prezentarea contractelor deasigurare a garan*iei colaterale şi cesionarea drepturilor din despăgubiri ?n favoarea

băncii.

,odalitatea de angaare a creditului de către agentul economic este cea stabilită

prin contractul ?nceiat. !gen*ii economici trebuie să utilizeze creditul conform

destina*iei aprobate şi al termenelor stabilite ?n contract.

Plă*ile din credit se efectuează numai după verificarea documentelor de plată şi

vizarea acestora de către inspectorul de credite.$ăncile urmăresc ?n permanen*ă respectarea de către agen*ii economici a

condi*iilor avute ?n vedere la aprobarea creditelor pentru a se asigura rambursarea

integrală şi la termenele stabilite potrivit obliga*iilor asumate prin contractele de credit.

-pera*iunea de rambursare la data scaden*ei creditului ratei de credit6 se

efectuează potrivit graficului de rambursare.

Rambursarea se poate efectua şi ?naintea scaden*ei din ini*iativa debitorului pe

baza cererii acestuia cu acceptul băncii sau din ini*iativa băncii ?n cazul ?n care agentul

economic nu respectă clauzele stabilite ?n contractul de credit.

9n cazul nerespectării clauzelor contractuale ?n cazul ?n care situa*ia economico+

financiară a agentului ?nregistrează regrese şi nu sunt condi*ii apropiate de redresare

precum şi ?n orice situa*ii care pericilitează ?nsăşi e5isten*a societă*ii banca sistează

imediat creditarea şi trece la recuperarea creditelor de ?ncasări. Creditul nerecuperat se



trece la credite nerambursate la scaden*ă cu dob@nzi penalizatoare urm@nd procedura de

recuperare pe cale contencioasă.

!v@nd ?n vedere analiza efectuată valoarea indicatorilor economici calcula*i

garan*iile oferite scopul folosirii creditului condi*iile economice actuale !"P#!

$!%& sucursala $raşov a decis ?n final acordarea creditului ?n valoare de 3/ mil. lei pe

o perioadă de 12 luni cu o rată a dob@nzii de :N pe an societă*ii comerciale

(!%I)R!%' 'R".

Documents

Modele de Securizare a Informaţiilor Financiar