ACTE PROCEDURALE ÎNTOCMITE ÎN FAZA DE URMĂRIRE

PENALĂ

CHIŞINĂU 2008

1

CUPRINSCuvînt înainte.......................................................................................................6Sesizarea organului de urmărire penală.............................................................7- 19

PlîngereProces-verbal de consemnare a plîngerii oraleDenunţProces-verbal de consemnare a denunţului oralDeclaraţie de autodenunţareProces-verbal de consemnare a autodenunţării oraleRaport

Neînceperea urmăririi penale................................................................................20 - 24Raport cu propunerea de а nu porni urmărirea penalăRaport cu propunerea de a nu porni urmărirea penală

Începerea urmăririi penale....................................................................................25-30Ordonanţă de începere a urmăririi penaleOrdonanţă de fixare a termenului de urmărire penalăOrdonanţă de începere a urmăririi penaleOrdonanţă de fixare a termenului de urmărire penală

Desfăşurarea urmăririi penale..............................................................................31 - 35Cercetarea la faţa locului.......................................................................................36 - 43

Raport cu propunerea iniţierii procedurii de efectuare a cercetării la faţa loculuiOrdonanţă de efectuare a cercetării la faţa locului la domiciliuDemers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare a cercetării la faţa loculuiProces-verbal de cercetare la faţa locului

Examinarea corporală şi exhumarea cadavrului………………………………..44 - 50Raport cu propunerea iniţierii procedurii de examinare corporalăOrdonanţă de examinare corporalăDemers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare examinării corporaleProces-verbal de examinare corporală

Ascultarea părţii vătămate.....................................................................................51- 65Ordonanţă de recunoaştere în calitate de parte vătămatăProces-verbal de audiere a părţii vătămateOrdonanţă de recunoaştere în calitate de parte civilăOrdonanţă de recunoaştere în calitate de reprezentant legal al parţii vătămateProces-verbal de aducere la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile reprezentantului legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului)Ordonanţă de recunoaştere în calitate de reprezentant al parţii vătămateProces-verbal de aducere la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile reprezentantului (victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

Ascultarea martorului……………………………………………………………..66 - 71Proces-verbal de audiere a martoruluiProces-verbal de audiere a martorului minor

Ascultarea bănuitului………………………………………………………………72 - 85Proces-verbal de reţinereOrdonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuitProces-verbal de notificare a bănuitului cu drepturile şi obligaţiile saleProces-verbal de audiere a bănuituluiProces-verbal de audiere a bănuitului minor

Efectuarea percheziţiei. Ridicarea de obiecte şi documente.................................86 - 104Ordonanţă de ridicareProces-verbal de ridicareRaport privind iniţierea procedurii de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefoniceOrdonanţă de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefonice

2

Demers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare a ridicării informaţiei privind convorbirile telefoniceProces-verbal de ridicare a descifrărilor convorbirilor telefoniceRaport privind iniţierea procedurii de efectuare a percheziţiei domiciliareOrdonanţă de percheziţieDemers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare a percheziţiei la domiciliuProces-verbal de percheziţie la domiciliu

Confruntarea...........................................................................................................105 - 110Proces-verbal de confruntare

Prezentarea spre recunoaştere...............................................................................111 - 120Proces-verbal de prezentare spre recunoaştere a obiectuluiProces-verbal de prezentare spre recunoaştere a persoanei după fotografieProces-verbal de prezentare spre recunoaştere a cadavruluiProces-verbal de prezentare spre recunoaştere a persoanei

Verificarea declaraţiilor la locul faptei………………………………………….121 - 123Proces-verbal de verificare a declaraţiilor la locul infracţiunii

Reconstituirea faptei şi experimentul în procedura de urmărire penală………..124 - 127Proces-verbal al experimentului în procedura de urmărire penală

Sechestrarea corespondenţei poştale şi interceptarea comunicărilor..................128 - 142Raport privind iniţierea procedurii de sechestrare a corespondenţei şi obţinerii autorizaţieiOrdonanţă de sechestrare a corespondenţei poştaleDemers privind obţinerea autorizaţiei de sechestrare a corespondenţei poştaleProces-verbal de examinare şi ridicare a corespondenţei poştaleRaport cu propunerea iniţierii procedurii de interceptare a comunicărilor şi obţinerii autorizaţieiOrdonanţă privind interceptarea convorbirilor telefoniceDemers privind obţinerea autorizaţiei interceptării convorbirilor telefoniceProces-verbal de consemnare a rezultatelor interceptării convorbirilor telefonice

Constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. Expertizele...............................143 - 153Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei dactiloscopiceOrdonanţă privind dispunerea efectuării expertizei traseologiceOrdonanţă privind dispunerea efectuării expertizei biologiceOrdonanţă privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale (cauzei morţii)Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale (gradului leziunilor corporale)Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei balistice (arma)Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice de ambulatorRaport cu propunerea iniţierii procedurii de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativăOrdonanţă de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativăDemers privind obţinerea autorizării colectării mostrelor pentru cercetare comparativăProces-verbal de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativăOrdonanţă de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativăProces-verbal de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativăProces-verbal de notificare a bănuitului (învinuitului) şi apărătorului cu dispunerea expertizeiProces-verbal de notificare a părţii vătămate cu dispunerea expertizei

Mijloacele materiale de probă................................................................................164 -169Proces-verbal de cercetare a obiectuluiOrdonanţă de recunoaştere a obiectelor în calitate de corpuri delicte şi de anexare la cauza penalăOrdonanţă de restituire a corpurilor delicte către proprietar

Aplicarea măsurilor de constrîngere şi preventive……………………………...170 -214Ordonanţă de aplicare a măsurii procesuale de constrîngere – obligarea de a se prezenta

3

Obligaţia în scris a bănuitului (învinuitului, inculpatului) de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanţăOrdonanţă de aplicare a măsurii procesuale de constrîngere – aducerea silităDemers privind aplicarea măsurii procesuale de constrîngere – suspendarea provizorie din funcţieRaport privind iniţierea procedurii de punere sub sechestru a bunurilorOrdonanţă privind punerea bunurilor sub sechestruDemers privind obţinerea autorizării sechestrării bunurilorProces-verbal de punere sub sechestruDemers privind aplicarea măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi localitateaOrdonanţă de aplicare a măsurii preventive faţă de bănuitObligarea de a nu părăsi localitateaDemers cu propunerea aplicării măsurii preventive sub formă de arest în privinţa bănuitului Demers privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa învinuituluiRaport cu propunerea privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa învinuitului Demers privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa învinuitului Demers despre aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privinţa bănuituluiRaport cu propunerea aplicării măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu în privinţa bănuitului Demers despre aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu în privinţa bănuituluiDemers privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu în privinţa învinuitului

Modificarea actelor procedurale...........................................................................215 -217Proces-verbal de corectare a erorilor materialeProces-verbal de înlăturare a omisiunilor vădite

Conexarea şi disjungerea cauzelor penale...........................................................218 - 226Raport cu propunerea de conexare a cauzelor penaleOrdonanţă de conexare a cauzelor penaleRaport cu propunerea disjungerii materialelor cauzei penale într-o procedură separatăOrdonanţă privind disjungerea materialelor cauzei penale într-o procedură separată

Suspendarea urmăririi penale…………………………………………………..227 - 245Demers privind prelungirea termenului de urmărire penalăOrdonanţă privind prelungirea termenului de urmărire penalăRaport cu propunerea de a suspenda urmărirea penală (în legătură cu nestabilirea locului aflării învinuitului)Ordonanţă de suspendare a urmăririi penale (în legătură cu nestabilirea locului aflării învinuitului)Raport cu propunerea de a suspenda urmărirea penală (în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire)Ordonanţă de suspendare a urmăririi penale (în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire)Raport cu propunerea de a suspenda urmărirea penală (în legătură cu îmbolnăvirea învinuitului)Ordonanţă de suspendare a urmăririi penale (în legătură cu îmbolnăvirea învinuitului)Raport cu propunerea de a relua urmărirea penalăOrdonanţă de reluare a urmăririi penaleRaport cu propunerea de a dispune investigaţiile în vederea căutării învinuituluiOrdonanţă privind dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuituluiOrdonanţă privind dispunerea căutării învinuitului

Stingerea urmăririi penale………………………………………………………246 - 261Raport cu propunerea scoaterii persoanei de sub urmărirea penalăOrdonanţă privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

4

Raport cu propunere de scoatere a persoanei de sub urmărire penalăOrdonanţă privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

Raport cu propunerea încetării urmăririi penaleRaport cu propunerea încetarii urmăririi penaleOrdonanţă de încetare a urmăririi penaleOrdonanţă de reluare a urmăririi penale

Terminarea urmăririi penale............................................................................262 - 281Raport cu propunerea de punere sub învinuire şi expedierea cauzei în instanţa de judecatăOrdonanţă de punere sub învinuireProces-verbal de informare a învinuitului şi apărătorului despre terminarea urmăririi penaleProces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală părţii vătămateProces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală învinuitului şi apărătorului acestuiaRechizitoriu

5

Cuvînt înainteAdoptarea şi punerea pe rol a Codului de procedură penală determină necesitatea unui

tratament teoretico-ştiinţific a noilor reglementări procesual penale, inclusiv în domeniul formei procesuale.

Legea indică şi dispune formele în care se manifestă şi se realizează activităţile procesuale. Formele reglementate de lege în care se desfăşoară procesul penal sunt denumite forme procesuale. Forma procesuală (ordinea procesuală) a procesului penal constituie totalitatea condiţiilor stabilite în legea procesuală în baza cărora se desfăşoară procesul penal în general şi se adoptă hotărîri în cauză sau a unei acţiuni procesuale distincte (sau a unui complex de acţiuni) care determină raportul şi succesiunea acţiunilor efectuate cu soluţiile propuse şi dispuse.

Forma procesual penală este drept un sistem al instituţiilor şi regulilor procesuale, al succesiunii fazelor procesului penal al condiţiilor, metodelor şi termenelor de efectuare a actelor procesuale şi procedurale, legate direct sau indirect de administrarea probelor în procesul penal precum şi a ordinii de fixare a deciziilor în cadrul cauzelor penale.

Forma procesual-penală cuprinde totalitatea condiţiilor stabilite de legea procesual-penală pentru efectuarea acţiunilor ce intră în competenţa organelor judiciare, (organelor de urmărire penală, procuratură, instanţei de judecată) îndreptate spre descoperirea infracţiunilor şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracţiuni, precum şi realizarea altor scopuri ale procesului penal.

Lucrarea conţine un şir de modele de acte procedurale, întocmite în faza de urmărire penală în conţinutul cărora numele ofiţerilor de urmărire penală, procurorilor, judecătorilor de instrucţie, victimelor, părţilor vătămate, părţilor civile, bănuiţilor, învinuiţilor, părţilor civilmente responsabile, apărătorilor, reprezentanţilor, reprezentanţilor legali, succesorilor, martorilor, specialiştilor, interpreţilor şi altor persoane sunt inventate de autorii lucrării şi orice asemănare nu corespunde realităţii de fapt. Aceiaşi situaţie este şi în cazul numerelor dosarelor penale, denumirilor de oraşe, raioane, sate, întreprinderi, organizaţii, numerelor de telefoane, numerelor de înregistrare a mijloacelor de transport.

Unele modele de documente procedurale au fost elaborate în conformitate cu cerinţele şi exigenţele înaintate de către colaboratorii practici.

La elaborarea modelelor de documente procedurale s-a ţinut cont de modificările legislative pînă în luna februarie 2008.

Lucrarea este recomandată studenţilor facultăţii de drept, magistrilor, lucrătorilor practici şi altor persoane interesate de problemele dreptului procesual penal şi are drept scop oferirea unui sprijin colaboratorilor Organelor Afacerilor Interne în activitatea de urmărire penală deoarece de calitatea documentării procesuale a acţiunilor de urmărire penală depinde temeinicia probelor acumulate şi rezultatul final-pedepsirea sau nu a făptuitorilor.

6

SESIZAREA ORGANULUI DE URMĂRIRE PENALĂ

Prevederi legaleUrmărirea penală, ca faza a procesului penal presupune desfăşurarea unui mare volum de

activităţi necesare realizării obiectului şi scopului procesului penal stipulat în art. 1 Cod procedură penală şi concretizat în strîngerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Pentru declanşarea activităţilor procesuale şi procedurale ce caracterizează procesul penal este necesar ca organul judiciar competent să fie înştiinţat despre săvîrşirea unei infracţiuni.

Organele judiciare (organele de urmărire penală, instanţa de judecată) pot afla despre săvîrşirea unei infracţiuni prin unul din modurile de sesizare prevăzute de lege.

Sesizarea este aducerea la cunoştinţa organelor judiciare competente despre împrejurările săvîrşirii unei infracţiuni. Prin intermediul sesizării, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată sînt în drept de a efectua activităţi premergătoare şi de urmărire penală.

Sesizarea nu reprezintă o simplă modalitate de informare a organului de urmărire penală, ci constituie, în acelaşi timp, şi temeiul legal de pornire a urmăririi penale şi desfăşurarea activităţilor procesuale specifice.

Astfel spus prin, mod de sesizare se înţelege mijlocul prin care organul de urmărire penală ia cunoştinţă, în condiţiile legii, despre săvărşirea unei infracţiuni, determinînd obligaţia acestuia de a se pronunţa cu privire la începerea urmăririi penale sau a refuza în pornirea urmăririi penale.

Sesizarea organelor de urmărire penală reprezintă punctul de plecare a urmăririi penale, fără de care acesta nu poate începe şi conţine atît elementul de informare cît şi temeiul legal de desfăşurare a activităţilor de urmărire penală.

1. Modurile generale de sesizareActul de sesizare a organului de urmărire penală despre săvîrşirea sau pregătirea pentru

săvîrşirea unei infracţiuni, constituie drept temei de pornire a urmăririi penale.Organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea pentru

săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul penal prin:- plîngere;- denunţ;- autodenunţ;

- autosesizare (depistarea infracţiunii nemijlocit de către colaboratorii organului de urmărire penală).

1.1 Plîngerea este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică căreia i s-a cauzat un prejudiciu prin infracţiune.

Plîngerea constituie un mod general de sesizare a organului de urmărire penală, care nu poate fi confundată cu plîngerea prealabilă, care este un mod special de sesizare.

Referitor la conţinutul său, prevede că plîngerea trebuie să cuprindă:- numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului;- descrierea faptei ce formează obiectul plîngerii;- indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut;- indicarea mijloacelor de probă.

Din punct de vedere formal, plîngerea poate fi înaintată:- în scris, situaţie în care ea trebuie semnată de petiţionar şi de persoana oficială a organului

de urmărire penală;- oral, situaţie în care se consemnează într-un proces-verbal, semnat de persoana care

declară plîngerea şi de persoana oficială a organului de urmărire penală;1.2 Denunţul este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvîrşirea

unei infracţiuni.Comparativ cu plîngerea, prin denunţ se aduce la cunoştinţă organului de urmărire penală

săvîrşirea unei infracţiuni în dauna altor persoane, nefiind necesar ca cel care face denunţul să fi fost prejudiciat prin infracţiunea sesizată.

7

Reglementarea denunţului asigură participarea cetăţenilor la combaterea infracţiunilor, prin atragerea acestora la sesizarea organelor de urmărire penală despre infracţiunile de a căror săvîrşire au luat cunoştinţă şi despre cei care le-au comis.

Referitor la conţinutul denunţului, legea procesual penală prevede că acesta trebuie să conţină aceleaşi date ca şi plîngerea.

În ceea ce priveşte forma sub care trebuie întocmit, prevede că denunţul poate fi făcut:- în scris, ca şi în cazul plîngerii, fiind necesară semnătura denunţătorului. Denunţul

nesemnat este considerat o simplă informare, în baza căreia, după o prealabilă verificare a veridicităţii sale, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu;

- oral, situaţie în care se consemnează într-un proces-verbal de către reprezentantul organului de urmărire penală;

Persoanei care face denunţ i se explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunţul este intenţionat calomnios, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau după caz în conţinutul denunţului parvenit în formă scrisă, acest fapt este confirmat prin semnătura persoanei care a făcut denunţul.

1.1. AutodenunţulAutodenunţarea este înştiinţarea binevolă făcută de o persoană fizică sau juridică despre

săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni, în cazul în care organele de urmărire penală nu sunt la curent cu această faptă.(art.262 alin.1 pct.3 şi art.264 alin.1 C.pr.pen.)

În practică un astfel de motiv de sesizare se întîlneşte foarte rar şi constituie cazuri excepţionale, ţinînd cont că infractorii încearcă să ascundă faptele sale şi se sustrag de la răspundere penală. În asemenea cazuri, ofiţerul de urmărire penală trebuie să se atîrne foarte atent şi într-un mod critic. Circumstanţele care îl pot influenţa pe făptuitor ca el să se autodenunţe în săvîrşirea infracţiunii nu întotdeauna sunt de bună credinţă. În cele mai dese cazuri, făptuitorii încearcă să ducă în eroare organele de urmărire penală din diferite motive, cum ar fi de exemplu: să ascundă o infracţiune mai gravă săvîrşită de el; încearcă să îngrădească o altă persoană care a săvîrşit infracţiunea sau a fost complice cu el, din diferite motive (interes material, existenţa unor promisiuni sau a unor sentimente afective faţă de persoana dată, etc.)

În asemenea cazuri, ofiţerul de urmărire penală este obligat să-i explice persoanei care se autodenunţă, dreptul de a nu spune nimic şi de a nu se autoîncrimina, precum şi în caz de autocalomnie, care împiedică constatarea adevărului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului în condiţiile legii, despre aceasta se face menţiune în declaraţia de autodenunţ sau în procesul-verbal de autodenunţare. (art.264 alin.3 C.pr.pen.)

Declaraţia de autodenunţare se face în scris sau oral. În cazul în care autodenunţarea se face oral, despre aceasta organul de urmărire penală întocmeşte un proces-verbal, cu înregistrarea audio sau video a declaraţiei de autodenunţare.

Ofiţerul de urmărire penală trebuie să determine care a fost motivul infracţiunii şi motivul autodenunţării. De obicei în cazurile de autodenunţare nu trebuie să apară situaţii neclare sau împrejurări ce sunt contradictorii cu autodenunţul prezentat, în caz contrar o primă versiune poate fi că sesizarea este calomnioasă şi urmează a fi verificată mai amănunţit

1.2. Depistarea infracţiunii nemijlocit de către colaboratorul organului de urmărire penală. AutosesizareaOrganele de urmărire penală (menţionate în art.253 C.pr.pen.) pot lua la cunoştinţă despre

săvîrşirea unor infracţiuni şi pe alte căi decît plîngerea, denunţul sau autodenunţul. O astfel de autosesizare mai poate fi denumită şi sesizare din oficiu. Depistarea infracţiunii nemijlocit de lucrătorul organului de urmărire penală poate avea loc în cadrul desfăşurării actelor de verificare cu privire la existenţa sau inexistenţa infracţiunii.

Organele de urmărire penală se mai pot sesiza din oficiu în cazul în care participă la diferite activităţi specifice muncii de poliţie, cum ar fi: controale planificate, controale economice, menţinerea ordinii publice, controlul traficului rutier, etc.

În cazul depistării infracţiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de urmărire penală, acesta întocmeşte un raport pe numele conducătorului organului de urmărire penală (comisarului) în care expune circumstanţele depistate şi dispune înregistrarea infracţiunii, după care se întocmeşte

8

un proces-verbal cu privire la constatarea infracţiunii, cu respectarea dispoziţiilor art.262 alin.1 p.4 şi alin.3 C.pr.pen.

2. Plîngerea prealabilă - mod special de sesizareCa act de sesizare, plîngerea prealabilă a victimei se deosebeşte de celelalte acte de

sesizare obişnuite, prin conţinutul ei necesar şi indispensabil. Plîngerea prealabilă este o condiţie de tragere la răspundere penală în cazul infracţiunilor, pentru care urmărirea penală se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei. Lipsa plîngerii prealabile înlătură răspunderea penală, iar pe plan procesual este o circumstanţă care exclude urmărirea penală.(art.275 alin.1 p.6 C.pr.pen.)

Legea prevede că pornirea urmăririi penale are loc numai în baza plîngerii victimei, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plîngere , art.152 alin.1, art.153, art.157 alin1, art.161, art.170, art.177, art.179 alin.1 şi 2, art.193, art.194, art.197 alin.1, art.198 alin.1, art.200, art.202, art.203, art.204 alin.1, art.274 Cod Penal, precum al furtului avutului proprietarului săvîrşit de soţ, rude, în paguba tutorelui, ori de persoana care locuieşte împreună cu victima sau este găzduită de aceasta.

La împăcarea părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul, în cazurile menţionate mai sus, urmărirea penală încetează.

Caracterul necesar şi indispensabil al plîngerii prealabile a victimei se conturează în următoarele trăsături specifice cum ar fi:

- titularul dreptului de a face plîngerea prealabilă este persoana vătămată sau victima;- plîngerea prealabilă poate fi depusă şi prin mandatar sau reprezentant legal sau

procurorul din oficiu poate depune plîngerea, atunci cînd victima din cauza incapacităţii sau a capacităţii de exerciţiu limitată nu este în stare să-şi apere drepturile sale;

- dacă prin infracţiune au fost vătămate mai multe persoane, fiecare din aceste persoane au dreptul de a face şi depune plîngere prealabilă, această plîngere produce efecte şi asupra celorlalte victime ale infracţiunii care nu au introdus plîngerea;

- dacă la comiterea infracţiunii au participat mai mulţi făptuitori şi în plîngerea prealabilă figurează numai unul din ei, urmărirea penală îşi va extinde acţiunea sa procesuală şi asupra tuturor participanţilor la infracţiune.

În cazul infracţiunilor flagrante, cînd infracţiunea face parte din cele care este necesară plîngerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă victima şi o întreabă dacădoreşte să depună plîngerea prealabilă în vederea pornirii urmăririi penale împotriva făptuitorului.

Plîngerea prealabilă va avea acelaşi conţinut ca şi plîngerea obişnuită.3. Verificarea competenţeiOrganul de urmărire penală sesizat în modul prevăzut de art.262 C.pr.pen. este obligat să-

şi verifice competenţa. Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent a efectua urmărirea penală,

imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile, trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent.

Conflictul de competenţă între organele de urmărire penală este inadmisibil. Chestiunile legate de conflictul de competenţă se soluţionează de procurorul care exercită controlul asupra urmăririi penale sau, după caz, de procurorul ierarhic superior.

Procurorul poate să dispună, motivat, ca într-o cauză în care urmărirea penală trebuie efectuată de un anumit organ de urmărire penală această urmărire să fie efectuată de un alt organ similar.

În cazul în care urmărirea penală ţine de competenţa mai multor organe de urmărire penală, chestiunile legate de competenţă se soluţionează de procurorul ierarhic superior.

În cazurile în care urmărirea penală se exercită de către procuror, acesta poate dispune ca anumite acţiuni de urmărire penală să fie efectuate de către un organ de urmărire penală.

Procurorul General şi adjuncţii lui, în caz de necesitate, în scopul asigurării urmăririi complete şi obiective, sub toate aspectele, pot dispune, prin ordonanţă motivată, efectuarea urmăririi penale de către orice organ de urmărire penală, indiferent de competenţă.

4. Efectuarea actelor de constatare (premergătoare)În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte de

constatare. Conform art. 6 alin. 1 pct. 11 din Codul de procedură penală actul de constatare

9

reprezintă documentul prin care organul de constatare consemnează orice acţiune premergătoare urmăririi penale în vederea stabilirii şi confirmării bănuielilor rezonabile că a fost săvîrşită o infracţiune.

Actele de constatare, au maniera fie de a completa informaţiile pe care le au organele de urmărire penală cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni, fie numai să verifice aceste informaţii spre a se putea desprinde concluziile corespunzătoare în legătură cu începerea urmăririi penale.

Scopul lor este de a completa informaţiile pe care le au organele de urmărire penală cu privire la săvîrşirea infracţiunii şi de a preîntîmpina începerea urmăririi penale în mod nejustificat.

Acordarea unor posibilităţi mai largi organelor de urmărire penală în ceia ce priveşte efectuarea actelor de constatare (premergătoare) urmăririi penale, ar constitui o garanţie în plus ca începerea urmăririi penale nu s-ar face decît în situaţii deplin justificate.

În faza premergătoare începerii urmăririi penale pot fi realizate, uneori, chiar sarcini legate de probaţiunea ce urmează să se administreze într-o cauză penală.

Organul de urmărire penală, pînă la începerea urmăririi penale, poate efectua cercetarea la faţa locului, (art. 118 C.pr.pen.) şi percheziţia corporală sau ridicarea, (art.130 C.pr.pen.) ca acţiuni de urmărire penală.

De asemenea, organele de urmărire penală, pînă la începerea urmăririi penale pot efectua următoarele acte de constatare:

- primirea explicaţiilor de la cetăţeni;- culegerea de date sau informaţii legate de existenţa sau inexistenţa infracţiunii;- efectuarea unor verificări, controale, razii, etc.

Avînd în vedere faptul că aceste activităţi se desfăşoară înainte de începerea urmăririi penale, se poate de menţionat, că în cazul efectuării actelor premergătoare nu pot fi dispuse aplicarea măsurilor preventive sau asigurătorii, deoarece potrivit legii acestea pot fi aplicate numai faţă de bănuit, învinuit, inculpat, ceea ce presupune ca urmărirea penală să fi începută.

Informaţiile acumulate cu ocazia efectuării actelor premergătoare sunt de natură să ajute la stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei făptuitorului, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Putem menţiona, că actele premergătoare au rolul de a ajuta organe de urmărire penală în stabilirea adevărului cu privire la unele fapte şi persoane în etapa premergătoare începerii urmăririi penale.

Efectuarea actelor premergătoare este o activitate facultativă, ele fiind utilizate numai în măsura în care organele de urmărire penală în urma sesizării, nu dispun de date suficiente pentru începerea urmăririi penale.

În literatura juridică se apreciază că actele premergătoare sunt acele activităţi desfăşurate de organele de urmărire penală pentru culegerea de date, cu privire la pregătirea sau săvîrşirea unor fapte prevăzute de legea penală, în vederea începerii sau neînceperii urmăririi penale.

Conform art. 273 C.pr.pen. organele de constatare sunt următoarele:• poliţia - pentru infracţiuni ce nu sînt date prin lege în competenţa altor organe de

constatare; • Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei - pentru infracţiuni

date prin lege în competenţa sa; • Serviciul Vamal - pentru infracţiuni date prin lege în competenţa sa; • Serviciul de Informaţii şi Securitate - pentru infracţiuni ale căror prevenire şi

contracarare îi sînt atribuite prin lege; • comandanţii unităţilor şi formaţiunilor militare, şefii instituţiilor militare - pentru

infracţiuni săvîrşite de militarii din subordine, precum şi de persoanele supuse serviciului militar în timpul cantonamentelor; pentru infracţiuni săvîrşite de muncitorii şi angajaţii civili ai Forţelor Armate ale Republicii Moldova, legate de îndeplinirea îndatoririlor lor de serviciu, sau săvîrşite la locul de dislocare a unităţii, formaţiunii, instituţiei;

10

• şefii instituţiilor penitenciare - pentru infracţiuni comise în locurile de detenţie, în timpul escortării sau în legătură cu punerea în executare a sentinţelor de condamnare; de asemenea şefii instituţiilor curative de specialitate - în cazurile referitoare la persoane cărora le sînt aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical;

• comandanţii de nave şi aeronave - pentru infracţiuni săvîrşite pe acestea în timp ce navele şi aeronavele pe care le comandă se află în afara porturilor şi aeroporturilor;

• instanţele de judecată sau, după caz, judecătorii de instrucţie - pentru infracţiuni de audienţă.

Organele menţionate sunt obligate la luarea de declaraţii de la martori oculari la săvîrşirea unei infracţiuni şi să întocmească proces-verbal despre circumstanţele concrete ale săvîrşirii acesteia.

Actele de constatare împreună cu mijloacele materiale de probă, se predau, în termen de 24 ore, de către organele de constatare din cadrul poliţiei, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciului Vamal - organelor de urmărire penală corespunzătoare constituite conform legii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului Vamal, iar de către celelalte organe de constatare - procurorului, pentru începerea urmăririi penale.

Tot odată aceste organe au dreptul, în condiţiile prezentului cod, să reţină făptuitorul, să ridice corpurile delicte, să solicite informaţiile şi documentele necesare pentru constatarea infracţiunii, să citeze persoane şi să obţină de la ele declaraţii, să procedeze la evaluarea pagubei şi să efectueze orice alte acţiuni care nu suferă amînare, cu întocmirea proceselor-verbale în care se vor consemna acţiunile efectuate şi circumstanţele constatate.

Procesele-verbale întocmite de organele de constatare constituie mijloace de probă.Actele care se întocmesc1. Plîngerea scrisăEste înştiinţarea făcută în scris de o persoană fizică sau juridică căreia i s-a cauzat un

prejudiciu prin infracţiune. Plîngerea scrisă trebuie semnată de cel ce o face.Este indicat ca ştampila de intrare să se aplice în partea stîngă sus. 2. Procesul verbal de consemnare a plîngerii oraleSe întocmeşte de către organul de urmărire penală care a fost sesizat în formă orală despre

săvîrşirea unei infracţiuni.Procesul-verbal de consemnare a plîngerii orale cuprinde aceleaşi date ca şi plîngerea

scrisă şi este semnat atît de organul care-l întocmeşte, cît şi de persoana care a sesizat. 3. Denunţul scrisÎn ambele sale forme – scris sau oral, trebuie să cuprindă aceleaşi date, să îmbrace aceeaşi

formă ca şi plîngerea şi să fie semnat de denunţător.4. Proces verbal de consemnare a denunţului oral Se întocmeşte de organul de urmărire penală, este semnat de persoana care a denunţat şi

de organul care l-a întocmit.5. AutodenunţulEste înştiinţarea binevolă făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvîrşirea de către

ea a unei infracţiuni. În acest caz în organele de urmărire penală nu sunt la curent cu această faptă.6. Proces verbal de autodenunţareAtunci cînd autodenunţarea se face oral, despre aceasta organul de urmărire penală

întocmeşte un proces-verbal, cu înregistrarea audio sau video a declaraţiei de autodenunţare.7. Raport de autosesizareSe întocmeşte de organul de urmărire penală care s-a autosesizat despre săvîrşirea

infracţiunii.

11

Modele de acte

(model 1)

Comisarului CPR Cimişlia lt.- col. de poliţie Igor Secară, de la cet. Porumbescu Ion Victor a.n. 12.07.1968 domiciliat în s. Putna, rn. Cimişlia, temporar nu lucrează, tel. dom. 69 567.

PLÎNGERE

Am fost avertizat asupra răspunderii ce o port conform art. 311 Cod Penal pentru denunţare calomnioasă.

______________ semnătura

Rog organele de poliţie să întreprindă măsurile conform legii, în privinţa persoanelor necunoscute, care pe data de 27 noiembrie 2007, aproximativ la ora 02 şi 30 min., au pătruns în curtea casei mele situate în s. Putna, rn. Cimişlia, de unde au sustras pe ascuns 20 foi de ardezie în sumă totală de 600 lei.

În comiterea acestei infracţiuni nu bănuesc pe nimeni.

Plîngerea este scrisă de mine personal, corect şi confirm exactitatea prin semnătură.

Victima __________________ Porumbescu Ion Victor semnătura

27 noiembrie 2007.

Plîngerea a primit-o:

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie __________________ Vasile Pălii semnătura

12

(model 2)PROCES–VERBAL

de consemnare a plîngerii orale

or. Ialoveni „10” decembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPR Ialoveni, locotenent de poliţie Victor Mardari, în localul biroului nr. 23, în temeiul art. 263 alin. (1) şi (5) şi cu respectarea cerinţelor art. 260 şi art. 261 Codul de procedură penală al R. Moldova a întocmit prezentul proces-verbal despre faptul că pe data de 10 decembrie 2007, ora 10 şi 45 min. s-a prezentat în calitate de victimă persoana nominalizată mai jos:

Numele, prenumele _______________________ Grigoresco Mihail PetruZiua, luna, anul naşterii ___________________ 25 august 1975Domiciliul ______________________________ s. Costeşti, r. Ialoveni, telefon – 51132Ocupaţia ___________________________ operator, SA „MoldTelecom, filiala Ialoveni

Gradul de rudenie ____ nu mă aflu în grad de rudenie cu persoana care a comis faptaPosesor al buletinului de identitate _________ seria A nr. O4554676, eliberat de

oficiul rn. Ialoveni.Înainte de a sesiza organul de urmărire penală, peteţionarul a fost preîntîmpinat pentru

răspunderea ce o poartă în caz dacă denunţul este intenţionat calomnios, conform articolului 311 Cod penal.

Declaraţiile doresc să le fac în limba ___________, pe care o posed._____________________

semnătura

Către organul de urmărire penală: (conţinutul plîngerii sau denunţului se întocmeşte din numele persoanei I)

Astăzi, pe data de 10 decembrie 2007, aproximativ la ora 09 şi 30 min. m-am întors acasă de la serviciu, intrînd în curtea casei am văzut fereastra de la casă întredeschisă. Ulterior, cînd am intrat în casă, am constatat că din casă îmi lipsesc următoare lucruri: televizor model „Alfa” cu costul de 800 lei, aspirator model „Samsung” cu costul de 700 lei şi un complet de chei pentru maşină cu costul de 170 lei.

Prin comiterea acestei infracţiuni mi-a fost cauzat un prejudiciu în sumă totală de 1670 lei.În comiterea acestei infracţiuni nu bănuiesc pe nimeni.

Rog să întreprindeţi măsurile conform legii pentru descoperirea făptuitorilor acestei infracţiuni în vederea tragerii lor la răspundere penală.

În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (3) pct.1 CPP am primit copia procesului-verbal.

Procesul-verbal l-am citit. Este întocmit corect. Cele consemnate corespund adevărului şi confirm exactitatea prin semnătură.

Victima ___________ Mihai Grigoresco semnătura

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie ___________ Victor Mardari

semnătura

Notă: Un exemplar al procesului-verbal am primit la „10” decembrie 2007

Victima ___________ Mihai Grigoresco semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ___________ Victor Mardari

semnătura

13

(model 3)

Comisarului a CPR Hînceşti, maior de poliţie Alexei Stratulat, de la cet. Zaharia Ion Petru, a.n. 27.02.73 domiciliat în or. Hînceşti, str. Ion Neculce 12, tel. dom. 64-576.

DENUNŢ

Am fost avertizat asupra răspunderii ce o port conform art. 311 Cod Penal privind denunţarea calomnioasă

_____________________semnătura

Prin prezentul denunţ aduc la cunoştinţă organelor de poliţie, că pe data de 28 noiembrie 2007, aproximativ la ora 19, aflîndu-mă la balcon, am văzut două persoane necunoscute cum au spart geamul autoturismului de model „Opel Ascona”, nr. de înmatriculare HN AA 123, care se afla parcat în faţa blocului de locuit nr.12 din str. Ion Neculce, or. Hînceşti, proprietarul mijlocului de transport se numeşte Bolocan Marcel, care la moment este plecat la odihnă. Din autoturism au sustras un audiocasetofon, două boxe audio şi o haină de culoare închisă. La strigătul meu au dispărut printre blocuri într-o direcţie necunoscută.

Nu cunosc persoanele care au comis această infracţiune.

28 noiembrie 2007.

Denunţul este scris de mine personal, corect şi confirm exactitatea prin semnătură.

Denunţător ___________________ Zaharia Ionsemnătura

Ofiţer de urmărire penalăloc. major de poliţie ___________________ Iurie Grumaz

semnătura

14

(model 4)

PROCES – VERBAL de consemnare a denunţului oral

or. Ialoveni „28” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Ialoveni, locotenent de poliţie Victor Mardari, în localul biroului nr. 23, în temeiul art. 263 alin. (1) şi (5) CPP, azi, data de mai sus, ora 10 şi 45 min. s-a prezentat în calitate de denunţător persoana nominalizată mai jos:

Numele, prenumele ________________ Vasilachi MihailZiua, luna, anul naşterii ____________ 05 septembrie 1955Domiciliul _______________________ s. Cighirleni, rn. Ialoveni, telefon: 47132Ocupaţia ________________________ temporar nu lucrează

Gradul de rudenie ________________ nu mă aflu în grad de rudenie cu persoana care a comis fapta

Posesor al buletinului de identitate __________ seria A nr. O4514636, eliberat de oficiul rn. Ialoveni.

Înainte de a sesiza organul de urmărire penală, denunţătorul a fost avertizat pentru răspunderea ce o poartă în caz dacă denunţul este intenţionat calomnios, conform art. 311 Cod penal. _____________________

semnătura

Declaraţiile doresc să le fac în limba de stat, pe care o posed _____________________

semnătura

Despre care fapt în conformitate cu prvederile art. art. 260 şi 261 din CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Către organul de urmărire penală: (conţinutul plîngerii sau denunţului se întocmeşte din numele persoanei I)

„În noaptea 17/18 decembrie 2007 aproximativ la ora 22 şi 30 min. în timp ce mă deplasam de la serviciu spre casă am văzut două persoane necunoscute coborînd de pe acoperişul magazinului alimentar din s. Cighirleni, rn. Ialoveni cu saci pe spate. Am mers din urma lor pînă la o casa care a fost vîndută recent unei persoane din altă localitate. Din cauză că era noapte nu am recunoscut persoanele care au comis furtul din magazin.

Faţă de cele sesizate rog să luaţi măsurile corespunzătoare conform legii.

Procesul-verbal l-am citit, este întocmit corect, cele consemnate corespund adevărului şi confirm exactitatea prin semnătură

Denunţător __________________ Vasilachi Mihailsemnătura

Ofiţer de urmărire penală loc. major de poliţie __________________ Victor Mardari

semnătura

15

(model 5)

Comisarului CPR Străşeni lt. - colonel de poliţie Gheorghe Silistraru de la cet. Ciorbă Constantin, a.n. 10.01.53 domiciliat în s. Selişte, rn. Străşeni, tel. dom. 74329, temporar nu lucrează

DECLARAŢIE DE AUTODENUNŢAREÎnainte de a face declaraţia de autodenunţare, mi-a fost explicat dreptul de a nu spune

nimic şi de a nu mă autoincrimina, precum şi că în cazul de autocalomnie, care împiedică constatarea adevărului, eu nu voi avea dreptul la repararea prejudiciului în condiţiile legii.

______________ Ciorbă Constantin semnătura

Dlui Ciorbă Constantin, i-a fost adus la cunoştinţă că în cadrul consemnării declaraţiei de autodenunţare va fi aplicată înregistrarea audio conform art. 115 Codului de procedură penală de către specialistul Biroului Tehnico-criminalistic al CPR Străşeni, căpitan de poliţie Mogîldea Tudor, căruia i-au fost explicate prevederile art. 87 din Codul de procedură penală şi anume să aplice cunoştinţele la aplicarea mijloacelor tehnice şi este în drept să facă obiecţii, care vor fi incluse în procesul-verbal. Tot odată i-a fost adus la cunoştinţă că este avertizat despre răspunderea pentru refuz sau eschivarea de la îndeplinirea obligaţiilor.

_______________ Mogîldea Tudor semnătura specialistului

Pe data de 29 noiembrie 2007, şeful de post, locotentul de poliţie Macovei Iulian, l-a invitat la sectorul de poliţie pe fratele meu Gheorghe Ciorbă din cauză că se bănuieşte în comiterea furtului a unei butelii de gaz, 20 metri de furtun, bunuri sustrase de la vila cooperativei „Livădari”.

Prin prezenta autodenunţare vă aduc la cunoştinţă că în perioada de timp 10-20 noiembrie 2007, eu prin efracţie am pătruns într-o vilă situată în apropierea or. Străşeni. Vila aparţine cooperativei „Livadari”. Din încăpere am sustras o butelie de gaz şi 20 metri de furtun cu diametrul de 20 cm. Aceste lucruri le-am realizat unor persoane necunoscute la piaţa din or. Străşeni. Banii i-am folosit pentru necesităţi proprii.

Eu cunosc unde se este aplasată vila şi depoziţiile mele pot să le reproduc la faţa locului.Declaraţia de autodenunţare a fost înregistrată pe bandă magnetică, fiind utilizat

magnetofonul de model „Panasonic”, caseta audio model TDK.Înregistrarea audio a fost reprodusă în întregime în faţa cet. Ciorbă Constantin, care a

confirmat justeţea celor înregistrate. Caseta cu înregistrarea audio a conţinutului declaraţiei de autodenunţare se anexează.

Declaraţia este scrisă de mine personal, cele consemnate corespund adevărului şi confirm exactitatea prin semnătură.

30 noiembrie 2007Persoana care a făcutdeclaraţia de autodenunţare ________________ Ciorbă Constantin

semnătura

Specialistul CPR Străşenicăpitan de poliţie ________________ Mogîldea Tudor

semnătura

Ofiţer de urmărire penală lct. major de poliţie ________________ Cheorghescu Andrei

semnătura

16

(model 6 )

PROCES – VERBAL de consemnare a autodenunţării orale

mun. Chişinău „15” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent major de poliţie Sergiu Negară, în biroul 37, în temeiul art. 263 alin. (5), art. 264 alin. (2) şi (3) şi art. 115 CPP, a întocmit prezentul proces-verbal de consemnare a autodenunţării făcută de persoana nominalizată mai jos, cu înregistrarea video a declaraţiei:

Numele, prenumele ___________________ Bivol Grigore SergheiZiua, luna, anul naşterii _______________ 24 ianuarie 2003Locul naşterii ________________________ s. Selişte, rn. Străşeni

Domiciliu ___________________________ str. Valea de Jos 110 ap.29, mun. Chişinău, tel. 64 36 78

Ocupaţia ___________________________ temporar nu este angajat în câmpul munciiPosesor al buletinului de identitate _____seria A, nr. 005896456, eliberat de oficiul rn.

Străşeni.

Persoanei, care face declaraţia de autodenunţare, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i s-a explicat dreptul de a nu spune nimic şi de a nu se autoincrimina, precum şi în caz de autocalomnie, care împedică constatarea adevărului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului în condiţiile legii. _____________

semnătura

Declaraţia de autodenunţare doresc s-o comunic în limba de stat pe care o cunosc bine _____________

semnătura

Dlui Bivol Grigore i-a fost adus la cunoştinţă că, conform art. 115 Cod de procedură penală, în cadrul consemnării declaraţiei de autodenunţare va fi aplicată înregistrarea video, efectuată de către specialistul Biroului Tehnico-criminalistic al CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Grosu Aurel, căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, i-au fost explicate prevederile art. 87 din Codul de procedură penală şi anume să aplice cunoştinţele la aplicarea mijloacelor tehnice şi este în drept să facă obiecţii, care vor fi incluse în procesul-verbal. Tot odată i-a fost adus la cunoştinţă că este avertizat despre răspunderea pentru refuz sau eschivarea de la îndeplinirea obligaţiilor.

______________ semnătura

Despre care fapt în conformitate cu prevederile art. art. 260 şi art. 261 din CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Bivol Grigore a declarat: „Eu locuiesc în căminul de pe str. Valea de Jos 110, ap. 29, mun. Chişinău, împreună cu

familia mea. Vecinul meu Colţa Igor sistematic mă numea cu cuvinte necenzurate. Azi, pe data de 15 noiembrie 2007, aproximativ la ora 08 şi 30 min., eu am ieşit la bucătăria comună, unde se afla şi cet. Colţa Igor, care a început din nou să mă numească cu diferite cuvinte. Eu nu am mai rezistat şi cu cuţitul de bucătărie i-am aplicat o lovitură în spate. Cet. Colţa a căzut jos, iar eu am ieşit în stradă şi după ce am fumat trei – patru ţigări m-am prezentat la poliţie. În ce stare se află la moment cet. Colţa eu nu cunosc, în cămin în acel timp se afla soţia lui”.

Persoana care face declaraţia de autodenunţare ___________ Bivol Grigore

17

semnătura

Declaraţia de autodenunţare a fost înregistrată pe bandă magnetică, fiind utilizat magnetofonul de model „Panasonic”, caseta audio model TDK.

Persoana care face declaraţia de autodenunţare ___________ Bivol Grigore

semnătura

Ofiţer de urmărire penalăloc. major de poliţie ____________ Sergiu Negară

semnătura

Înregistrarea audio a fost reprodusă în întregime în faţa cet. Bivol Grigore, care a confirmat justeţea celor înregistrate.

___________ semnătura

Caseta cu înregistrarea audio a conţinutului declaraţiei de autodenunţare se anexează la prezentul proces-verbal.

Procesul-verbal l-am citit, este întocmit corect, cele consemnate corespund adevărului şi confirm exactitatea prin semnătură.

Persoana care face declaraţia de autodenunţare ___________ Bivol Grigore

semnătura

Specialistul din cadrul CPs Botanica căpitan de poliţie ___________ Aurel Grosu

semnătura

Ofiţer de urmărire penalăloc. major de poliţie ____________ Sergiu Negară

semnătura

18

(model 7)

Dlui Nicolae Pîrvucomisar al CPs Buiucani mun. Chişinău,

lt. - colonel de poliţie

RAPORT

Prin prezentul vă aduc la cunoştinţă, că pe data de 11 noiembrie 2007 pe strada Alba Iulia

22, mun. Chişinău, împreună cu colaboratorii poliţiei rutiere a CPs Buiucani mun. Chişinău,

plutonier major de poliţie Tudor Buzu şi Sergiu Petrescu, exercitînd atribuţiile de serviciu, conform

planului „Musafirul”, a fost stopat autoturismul de model W.Passatt, numărul de înmatriculare CU

ZG 123, condus de cet. Dorin Grumaz a.n. 29.07.1978 domiciliat în or.Ungheni, str. Izvoarelor 14.

În timpul efectuării controlului salonului autoturismului a fost depistat şi ridicat un pistol cu ţeava

ghintuită, model „Bereta” nr. 00456 şi 8 cartuşe calibrul 9 mm, fără documente şi permis de port

armă.

Faţă de cele raportate rog să dispuneţi.

12 noiembrie 2007

Inspectorul de sector al secţiei de poliţie nr.5 CPs Buiucani mun. Chişinău,locotenent de poliţie __________________ Iurie Obadă

semnătura

19

NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE

Prevederi legaleÎn sistemul Codului de procedură penală sunt prevăzute circumstanţe cînd urmărirea

penală nu poate fi pornită şi anume în cazuri cînd :1. nu există faptul infracţiunii;2. fapta nu este prevăzută de legea penală;3. fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană juridică;4. a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;5. a intervenit decesul făptuitorului, cu excepţia cazurilor de reabilitare;6. lipseşte plîngerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe numai în baza plîngerii acesteia;7. în privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri;8. în privinţa unei persoane există o hotărîre neanulată de neîncepere a urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceeaşi acuzaţie;9. există alte circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală;

Dacă din cuprinsul actului de sesizare rezultă vreunul din cazurile care împiedică pornirea urmăririi penale arătate mai sus, ofiţerul de urmărire penală înaintează procurorului actele întocmite cu propunerea de a nu porni urmărirea penală, întocmind despre aceasta un raport (vezi aneva 8) cu propunerea de a nu începe urmărirea penală:

1. nu există faptul infracţiunii. Lipsa faptului infracţiunii are loc în cazurile cînd la examinarea plîngerilor şi a primelor date despre infracţiunea săvîrşită se stabileşte faptul că în realitate fapta despre care au fost anunţate organele de urmărire penală nu a avut loc. Din cauza lipsei faptului infracţiunii nu va fi pornită urmărirea penală şi în cazul cînd în procesul verificării datelor primite se constată că acele daune sociale apărute nu sunt ca urmare a unei infracţiuni săvîrşite, adică acele urmări pe care organul de urmărire penală le considera ca urmare a săvîrşirii infracţiunii, nu sunt rezultatul infracţiunii.

2. La fel se procedează şi în cazurile cînd fapta a avut loc în realitate, însă această faptă nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune.

3. fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană juridică. În acest caz nu poate fi începută urmărirea penală din cauza lipsei componenţei de infracţiune, adică obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura subiectivă. Tot aici includem şi cazul cînd deşi a fost săvîrşită o infracţiune, dar ea a fost săvîrşită în stare de extremă necesitate, în legitimă apărare. La fel nu constituie infracţiune fapta prevăztă de legea penală săvîrşită în scopul reţinerii persoanei care a comis o infracţiune şi al predării ei organelor de drept, în cazul constrîngerii fizice sau psihice şi a riscului întemeiat.

- lipsa obiectului infracţiunii - este în cazul cînd fapta săvîrşită nu atentează la acele relaţii sociale sau reguli de conduită, care sunt prevăzute de norma penală concretă sau cînd obiectul material nu are acele caracteristici necesare pentru ca fapta să fie încriminată.

- lipsa subiectului infracţiunii - se consideră în cazul cînd infracţiunea despre care s-a adus la cunoştinţă nu a fost săvîrşită de o persoană care poate fi subiect al infracţiunii (persoană cu funcţie de răspundere, conducător de mijloc de transport, muncitor sau alt salariat, lucrător medical)

- lipsa laturii subiective – este cazul cînd, de exemplu, pentru o infracţiune, este prevăzută ca aceasta să fie săvîrşită în mod intenţionat.

4. a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia. Art. 60 Cod penal stabileşte prescripţia tragerii la răspundere penală. Aceasta nu este altceva decît o perioadă de timp strict

20

stabilită de legislator, după expirarea căruia, persoana care, deşi a săvîrşit o infracţiune, nu poate fi trasă la răspundere penală.

Actul de amnistie constituie o eliberare totală sau parţială de la răspunderea penală. Limitele aplicării amnistiei sunt prevăzute în actul de amnistie al Parlamentului, în conformitate cu art. 72 din Constituţia Republicii Moldova. Dacă actul de amnistie prevede eliberarea persoanei de răspundere pentru fapta penală, atunci urmărirea penală nu poate fi începută. Dacă actul de amnistie nu prevede eliberarea persoanei de răspundere penală, ci doar îi atenuiază situaţia, în cazul dat urmărirea penală urmează a fi pornită.

5. a intervenit decesul făptuitorului, cu excepţia cazurilor de reabilitare. Urmărirea penală nu poate fi începută în cazul cînd persoana care a săvîrşit o infracţiune a decedat. De la această regulă există excepţii :

- cînd urmărirea penală este necesară de a fi începută, pentru reabilitarea decedatului;- cînd este necesară desfăşurarea urmăririi penale în ceea ce priveşte alte persoane;- în cauza descoperirii unor împrejurări noi la cauza respectivă.6. lipseşte plîngerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe numai în

baza plîngerii acesteia. Urmărirea penală se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei în cazul infracţiunilor enumerate în art. 276 Cod de procedură penală. Excepţia de la această regulă o constituie cazul cînd victima nu se poate adresa cu plîngere din cauza aflării lui în stare de neputinţă sau dependenţa lui faţă de făptuitor. În aceste cazuri se dispune începerea urmăririi penale, în interesul victimei.

7. în privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri. În conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului şi ale statului de drept, o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru săvîrşirea unei infracţiuni de mai multe ori. Art. 22 Cod de procedură penală prevede că, „nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanţa judecătorească de mai multe ori pentru aceeaşi faptă”. De asemenea urmărirea penală nu poate fi începută, dacă în privinţa acestei persoane există deja o hotărîre judecătorească intrată în vigoare sau o hotărîre de clasare a urmăririi penale pe aceeaşi învinuire.

8. în privinţa unei persoane există o hotărîre neanulată de neîncepere a urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleaşi acuzaţii. În cazul dat ne aflăm în situaţia în care pentru aceeaşi faptă împotriva aceleaşi persoane deja a fost emisă o rezoluţie motivată cu privire la neînceperea urmăririi penale. Urmărirea penală nu va putea începe pînă cînd rezoluţia procurorului nu va fi anulată.

21

Modele de acte (model 1)

PAPORT cu propunerea de а nu porni urmărirea penală

mun. Chişinău „14” noiembrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Sergiu Scutari, examinînd materiale, înregistrate în registrul 1, cu nr. 732 referitoare la cazul sustragerii pe ascuns a averii proprietarului,-

A CONSTATAT:

Cet. Vaşciuc Semion s-a adresat cu plîngere organelor de poliţie, precum că persoane necunoscute la 13 noiembrie 2007, aproximativ pe la ora 18 şi 30 min. din portbagajul autoturismului de model Dacia Logan i-au sustras roata de rezervă cu costul de 670 lei.

În urma efectuării actelor de constatare, s-a stabilit că pe data de 13 noiembrie 2007, aproximativ la ora 18 şi 30 min. cet. Vaşciuc Semion, întorcîndu-se acasă de la serviciu, a parcat autoturismul de model Dacia Logan în faţa blocului nr. 21 din str. Alba Iulia, unde locuieşte pentru a descărca produsele alimentare din portbagajul maşinii. Întorcîndu-se la maşină, a văzut că-i lipseşte roata de rezervă. Fiind convins că alte lucruri nu i-au fost sustrase, a sesizat prin telefon organele de poliţie.

Din explicaţiile soţiei, pe nume Zinaida, rezultă că pe data de 12 noiembrie 2007 conducînd autoturismul de model Dacia Logan a avut o pană de cauciuc. La staţia de vulcanizare i s-a schimbat roata defectată cu roata de rezervă. Din cauză că era grăbită a lăsat roata pentru a fi reparată. Venind acasă, despre cele întîmplate nu i-a spus soţului.

Astfel, în urma examinării plîngerii şi a materialelor acumulate, s-a constatat că există una din circumstanţele, ce împedică pornirea urmăririi penale şi anume: nu există faptul infracţiuinii şi deci urmărirea penală nu poate fi pornită

Conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (2) pct.1 CPP şi art. 274 alin. (4) CPP, art. 51 Codul penal şi în baza art. 275 alin. (1) pct. 1 CPP-

PROPUNE:

1. A nu porni urmărirea penală pe cazul sustragerii roţii de rezervă din autoturismul de model Dacia Logan ce aparţine cet. Vaşciuc Semion, din lipsa faptului infracţiunii.

2. De informat persoana cointeresată despre decizia luată.

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie ___________________ Sergiu Scutari

semnătura

“DE ACORD” Procurorul sect. Centru mun. Chişinău,

consilier juridic de rangul I Dumitru Grigoraşnumele, prenumele, funcţia, gradul

„______” „_______________” 200_____

22

_____________________________semnătura

(model 2) Procurorului Procuraturiiîn Transport mun. Chişinău, consilier juridic de rangul I

Grigore Gorea

RAPORTcu propunerea de a nu porni urmărirea penală

mun. Chişinău „30” august 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPT Chişinău, lt. major de poliţie Marin

Vasilachi, examinând materialul înregistrat în R-1, sub numărul 101 din 06.07.2007,-

A CONSTATAT:

Pe data de 04.06.2007 în CPT Chişinău din regiunea Murmansk or. Magnitogorsk, Federaţia Rusă, a parvenit materialul nr. 500 din 04.06.2007, reînregistrat la data de 05.06.2007 sub nr. 128 în R-1 al CPT Chişinău şi constituie material disjungat din cauza penală 200702002 în privinţa cet. Şuvari Savelii Tudor, a.n. 02.04.1950.

În procesul examinării materialului s-a stabilit, că cet. Şuvari Savelii Tudor, aflându-se în or. Magnitogorsk, Federaţia Rusă pe data de 06.04.2007, aproximativ pe la orele 09.30, cu scopul de a-şi restitui permisul de conducere, de care a fost privat prin hotărârea judecăţii, a prezentat agentului de circulaţie rutieră din oraşul Magnitogorsk, un certificat, cu semne evidente de falsificare, care îi acordă dreptul de a conduce mijloace de transport.

Pe cazul dat, de către organul de urmărire penală din or. Magnitogorsk, Federaţia Rusă, a fost pornită cauza penală nr. 200702002 în baza art. 327 alin. (3) Cod Penal al Federaţiei Ruse.

În procesul audierii, în calitate de bănuit, cet. Şuvari Savelii Tudor a declarat că pe data de 27.02.2007, aproximativ la ora 21.00, când se afla în trenul Chişinău - Kiev, pe teritoriul R. Moldova, personal a efectuat modificări în certificatul dat. Astfel, organul de urmărire penală al Federaţiei Ruse pe faptul falsificării nemijlocite a disjuns materialele din cauza penală 200702002 şi le-a expediat în adresa organului de urmărire penală al Republicii Moldova pentru primirea hotărârii conform art. 274 CPP RM.

Efectuând o analiză a materialelor sus indicate am stabilit, că în procesul audierii cet. Şuvari Savelii Tudor având scopul să prezinte organelor de drept din or. Magnitogorsk, Federaţia Rusă, certificatul dat pentru a-şi ridica permisul de conducere, de care a fost privat a declarat că personal a făcut modificări în certificatul nominalizat pe data 27.02.2007 ora 21.00, când se afla în trenul Chişinău - Kiev pe teritoriul R. Moldova.

Ulterior cet. Şuvari Savelii Tudor a fost depistat de organele de drept ale Federaţiei Ruse şi atras la răspundere pentru fapta comisă.

Analizând cazul dat şi racordându-l la legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, organul de urmărire penală a ajuns la concluzia, că în momentul când cet. Şuvari Savelii Tudor se afla în trenul Chişinău - Kiev pe teritoriul R. Moldova, personal e efectuat modificări în certificatul dat.

Infracţiunea dată nu s-a consumat, deoarece la acel moment, certificatul dat nu acorda drepturi şi nu elibera de obligaţii, deoarece falsificarea dată a fost efectuată cu scopul prezentării ulterioare la locul solicitat, unde certificatul respectiv urma să producă efecte juridice şi să acorde drepturi sau să elibereze de obligaţii. Acest scop fiind realizat numai în momentul când certificatul

23

respectiv a fost prezentat la organele de drept din or. Magnitogorsk, Federaţia Rusă, unde infracţiunea în cauză s-a consumat. La locul depistării infracţiunii date cet. Suvari Savelii Tudor a fost atras la răspundere penală şi supus urmăririi penale în cadrul cauzei penale nr. 200702002, intentate în baza art. 327 alin. (3) CPP. În consecinţă perioada de timp din momentul efectuării schimbărilor în certificat şi până la momentul prezentării oficiale a certificatului dat, este o faptă concretă şi nu mai multe.

Pe data de 05.06.2007 materialul în cauză a fost expediat în Procuratura de Transport pentru confirmare de a nu porni urmărirea penală, care ulterior a fost restituit pentru a efectua o verificare suplimentară în vederea primirii din Federaţia Rusă a copiei actului final de învinuire şi a sentinţei în privinţa cet. Suvari Savelii Tudor. În prezent aceste acte au parvenit pe adresa CPT mun. Chişinău.

Luând în consideraţie că cet. Suvari Savelii Tudor a fost atras la răspundere penală şi supus urmăririi penale pentru fapta săvârşită, iar conform principiului individualizării răspunderii penale şi pedepsei penale expuse în art. 7 alin. (2) Cod penal al Republicii Moldova: „Nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale şi pedepsei penale pentru una şi aceeaşi faptă”, conducându-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.1 CPP, în temeiul art. 275 pct. 9 CPP, art. 274 alin. (4) CPP al Republicii Moldova, -

PROPUNE:

1. De a nu porni urmărirea penală pe materialul nr. 128 din 05.06.2007.2. Materialul în cauză de expediat în Procuratura de Transport pentru primirea hotărârii.3. Despre hotărârea primită de înştiinţat persoanele interesate.

Ofiţerul de urmărire penală al SUP CPT Chişinău mun. Chişinău, lt. major de poliţie ____________________ Marin Vasilachi

semnătura

24

ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE

Prevederi legaleÎnceperea urmăririi penale constituie o parte importantă a fazei de urmărire penală.

Începerea urmăririi penale marchează declanşarea procesului penal, proces în care îşi dau aportul organele de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucţie şi sunt implicate părţile procesului penal (partea acuzării şi partea apărării) şi alte persoane participante la procesul penal.

Fiecare fază a procesului penal are în desfăşurarea sa o limită iniţială şi o limită finală. Aceste limite sunt determinate de actele ce marchează momentul declanşării şi epuizării fazei respective.

În această primă fază a procesului penal un rol deosebit îl constituie principiul operativităţii activităţii organului de urmărire penală. Acest principiu nu îşi găseşte o reglementare expresă în legislaţia procesual-penală, însă el urmăreşte „constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, precum şi educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor şi a reglementărilor de conveţuire socială”. Obligativitatea primirii şi examinării plîngerilor sau a denunţurilor cu privire la infracţiuni, de către organele de urmărire penală, caracterizează nemijlocit rolul activ şi operativitatea acestor organe. Practica judiciară a demonstrat că prezentarea întîrziată la locul comiterii infracţiunii deseori duce la imposibilitatea stabilirii elementelor de fapt (probele) care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii, la imposibilitatea identificării făptuitorilor şi constatarea vinovăţiei lui, precum şi la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluţionare a cauzelor penale.

Modul de înregistrare a infracţiunilor se prevede în Instrucţiunea cu privire la modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii despre infracţiuni (alin. 2 pct.1) aprobată prin Ordinul nr. 124 / 319/ 41/ 172 – 0/101 la 26 august 2003.

Ofiţerul de urmărire penală după înregistrarea sesizării despre comiterea infracţiunii şi verificarea informaţiei, în cazul prezenţei indicilor infracţiunii, trebuie să pornească urmărirea penală şi, călăuzindu-se de dispoziţiile Codului de procedură penală, să efectueze acţiuni de urmărire penală în vederea descoperirii ei şi depistări, examinării şi fixării probelor care confirmă sau infirmă săvîrşirea infracţiunii, să ia măsuri în vederea asigurării acţiunii civile sau a unei eventuale confiscări a bunurilor dobîndite ilicit;

De aici rezultă, că ofiţerul de urmărire penală fiind sesizat despre comiterea unei infracţiuni prin plîngere sau denunţ, concomitent cu înregistrarea sesizării sau a denunţului, efectuează acţiuni de urmărire penală în vederea descoperirii şi fixării probelor care confirmă sau infirmă săvîrşirea infracţiunii.

Urmărirea penală are ca obiect strîngerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să dispună trimiterea în judecată.

Efectuarea urmăririi penale constituie o parte importantă a fazei de urmărire penală, întrucît presupune efectuarea tuturor actelor procesuale şi procedurale necesare realizării obiectului urmăririi penale.

Din textul de lege, care reglementează obiectul urmăririi penale, rezultă implicit sarcinile acesteia, după cum urmează :

- stabilirea adevărului;- stabilirea şi identificarea făptuitorilor şi a tuturor participanţilor la comiterea infracţiunii;- identificarea victimei infracţiunii în vederea soluţionării laturii penale şi a laturii civile;- analiza completă a întregii cauze penale pentru a se stabili dacă făptuitorul răspunde sau

nu penal, dacă este sau nu cazul să dispună trimiterea în judecată a acestuia;- luarea în condiţiile expres prevăzute de lege a unor măsuri procesuale de constrîngere de

natură să conducă în continuare la desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.Procesul penal trebuie să se desfăşoare fără întrerupere pînă la soluţionarea cauzei prin

modurile prevăzute de legislaţia procesual-penală. În situaţii excepţionale, procesul penal poate fi

25

suspendat. Dacă învinuitul sau inculpatul este dispărut, se ascunde de organul de urmărire penală, urmărirea penală poate continua şi în lipsa acestuia. În aceste cazuri organul de urmărire penală înaintează procurorului propuneri, pentru dispunerea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului. Procurorul examinînd raportul organului de urmărire penală, dispune prin ordonanţă motivată căutarea învinuitului.

În timpul desfăşurării urmăririi penale se întreprind o serie de activităţi procesuale şi procedurale pentru a se constata şi demonstra vinovăţia sau nevinovăţia bănuitului sau învinuitului.

Urmărirea penală ca primă fază a procesului penal are ca acte ce marchează limita iniţială – ordonanţa de începere a urmăririi penale, iar limita finală o constituie rechizitoriul, ca act de sesizare a instanţei de judecată şi ordonanţa prin care procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau clasarea cauzei penale.

Deci limita finală a fazei de urmărire penală o constituie terminarea urmăririi penale, la care organul de urmărire penală, după ce a apreciat şi a administrat toate probele necesare în cauza penală, pregăteşte un raport, care împreună cu dosarul penal este înaintat procurorului pentru ca acesta să se pronunţe potrivit legii.

Ţinînd cont de importanţa acestui moment şi pentru a cunoaşte că urmărirea penală a fost începută, legea procesual-penală prevede necesitatea fixării acesteia în anumite forme scrise.

Organul de urmărire penală sesizat despre comiterea unei infracţiuni sau pregătirea pentru săvîrşirea infracţiunii, dispune începerea urmăririi penale, în cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau a actelor de constatare rezultă elementele infracţiunii şi nu există vre-o circumstanţă care ar exclude urmărirea penală.

Motivele şi temeiurile începerii urmăririi penaleDrept motiv de pornire a urmăririi penale îl constituie actul de sesizare a organului de

urmărire penală despre săvîrşirea sau pregătirea pentru săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute de legea penală.

Existenţa doar a unor motive legale, privind pornirea urmăririi penale, nu sunt suficiente pentru pornirea urmăririi penale. Plîngerea şi denunţul ca act de sesizare a organelor de urmărire penală, poate să corespundă tuturor cerinţelor formale şi cu toate acestea ele pot fi insuficiente ca temei de pornire a urmăririi penale.

Drept temei de pornire a urmăririi penale îl poate constitui împrejurările ce indică săvîrşirea infracţiunii sau o faptă din care rezultă elementele infracţiunii. Aceasta presupune existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii şi existenţa unor circumstanţe sau împrejurări ce înlătură caracterul penal al faptei, eliberarea de răspundere sau de pedeapsa penală. În asemenea cazuri urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită nu mai poate fi continuată şi se va dispune încetarea ei.

Sintagma „rezultă elementele infracţiunii” presupune o concluzie bazată pe o presupunere raţională reieşind din datele iniţiale privind săvîrşirea unei infracţiuni.

Pentru începerea urmăririi penale nu se cer date privind cunoaşterea tuturor elementelor infraţciunii, fiind suficiente informaţiile ce caracterizează două elemente ale infracţiunii: obiectul infracţiunii;latura obiectivă a infracţiunii.

Astfel, urmărirea penală începe „în rem” adică în privinţa faptului infracţiunii, nefiind necesară cunoaştere persoaneei făptuitorului. Numai cînd făptuitorul şi identitatea acestuia se cunosc cu precizie odată cu fapta, urmărirea penală începe şi „in personam”, adică în privinţa unei persoane concrete.

În cazul în care fapta nu prezintă un pericol social grav sau făptuitorul la momentul desfăşurării urmăririi penale nu mai este social periculos şi a săvîrşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă pentru prima dată (art.55 C.P.) ofiţerul de urmărire penală poate înainta procurorului propuneri motivate privind liberarea de răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă.

Organul de urmărire penală sesizat în modul prevăzut de art.262 şi 273 Cod de procedură penală dispune prin ordonanţă începerea urmăririi penale, care constituie actul de începere a urmăririi penale.

26

Modele de acte: (model 1)

„CОNFIRM”începerea urmăririi penale pe cauza penală nr._____________________________________

„DISPUN”Conducerea urmăririi penale pe cauza penală procurorului procuraturii _________________________________________________________Procuror________________________________

semnătura

„ _____” „_______________” 200______ ora _____ min ______

ORDONANŢĂDE ÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE

mun. Chişinău “11” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Iurie Cuciug, examinînd în temeiul art. 262 alin. (1) pct.1 CPP, art. 263 şi art. 265 CPP, plîngerea victimei Croitoru Olga înregistrată la data de 10 noiembrie 2007 sub nr. 213 în R 1,-

A CONSTATAT:

Pe data de 10 noiembrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 30 min., din faţa blocului nr. 11 din str. Cuza Vodă, mun. Chişinău, persoane necunoscute au sustras pe ascuns autoturismul de model Şcoda Felicia, anul fabricaţiei 1998, numărul de înmatriculare C HC 123, care aparţine cet. Croitoru Olga, cauzîndu-i un prejudiciu în sumă de 64.000 lei.

Examinînd materialele acumulate şi din datele existente, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.1 CPP, art. 55 alin. (4) CPP, în temeiul art. 274 alin. (1) şi (3) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:

1. Începerea urmăririi penale cu privire la săvîrşirea infracţiunii de sustragere (însuşire) în proporţii deosebit de mari a bunurilor proprietarului, conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal.

2. De informat victima despre decizia luată.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ______________ Iurie Cuciug

semnătura

Notă: Copia ordonanţei a fost expediată procurorului la „11” noiembrie 2007

Ofiţer de urmărire penală

27

locotenent de poliţie ______________ Iurie Cuciugsemnătura

(model 2)

ORDONANŢĂde fixare a termenului de urmărire penală

mun. Chişinău “11” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Tudor Gheorgheştean, examinînd materiale înregistrate la data de 10 noiembrie 2007 sub nr. 213 în R-1, precum şi ordonanţa ofiţerului de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Iurie Cuciug, privind începerea urmăririi penale,-

A CONSTATAT:

Pe data de 10 noiembrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 30 min., din faţa blocului nr. 11 din str. Cuza Vodă, mun. Chişinău, persoane necunoscute au sustras pe ascuns autoturismul de model Şcoda Felicia, anul fabricaţiei 1998, numărul de înmatriculare C HC 123, care aparţine cet. Croitoru Olga, cauzîndu-i un prejudiciu în sumă de 64.000 lei.

Examinînd materialele acumulate şi din datele existente, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 7 CPP, în temeiul art. 259 CPP şi art. 274 alin.(3) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:

1. De fixat termenul rezonabil de urmărire penală pînă la „11” decembrie 2007.2. De informat victima despre decizia luată.

Procurorul procuraturiisect. Botanica mun. Chişinău,consilier juridic de rangul II ______________ Tudor Gheorgheştean

semnătura

28

(model 3)

„CОNFIRM”începerea urmăririi penale pe cauza penală nr.______________________________________

„DISPUN”Conducerea urmăririi penale pe cauza penală procurorului procuraturii ________________Procuror___________________________________________________________________________

semnătura

„ _____” „________________” 200______ora _____ min ______

ORDONANŢĂ

DE ÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE

mun. Chişinău “14” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Ghenadie Butnari, examinînd în temeiul art. 262 alin. (1) pct.1 CPP, art. 26 CPP şi art. 265 CPP, plîngerea victimei Petruşca Igor, înregistrată la data de 12 noiembrie 2007 sub nr. 711 în R -1,

A CONSTATAT:

Pe data de 11 noiembrie 2007, aproximativ la ora 20 şi 30 min., cet. Bîzga Ion Vasile în apropierea barului „Barza Albă” situat pe str. Cocorilor 9, mun. Chişinău, în baza relaţiilor ostile cu cet. Petruşca Ion, apărute spontan după întrebuinţarea în comun a băuturilor alcoolice, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi cu picioarele peste diferite părţi ale corpului, cauzîndu-i fractură a mandibulei, coastelor 1, 3 şi 5 şi excoreaţii pe găt şi faţă.

Examinînd materialele acumulate: raportul de constatare medico-legală nr. 43 din 12 noiembrie 2007 şi din datele existente, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită infracţiunea, prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.1 CPP, art. 55 alin. (4) CPP, în temeiul art. 274 alin. (1) şi (3) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:1. Începerea urmăririi penale conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 152 alin.

(1) Cod penal cu privire la săvîrşirea infracţiunii: vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale, care nu este periculoasă pentru viaţă, comisă de către cet. Bîzga Ion Vasile, a.n. 20.02. 1974, domiciliat în mun. Chişinău str. Cuza Vodă 12, ap. 19, şomer.

2. De informat victima despre decizia luată.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________ Ghenadie Butnari

semnătura

Notă: Copia ordonanţei a fost expediată procurorului la “14” noiembrie 2007

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _______________ Ghenadie Butnari

semnătura

29

(model 4)

ORDONANŢĂde fixare a termenului de urmărire penală

mun. Chişinău “14” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Tudor Gheorgheştean, examinînd în temeiul art. 262 alin. (1) pct.1 CPP, art. 263 CPP şi art. 265 CPP, plîngerea victimei Petruşca Igor înregistrată la data de 12 noiembrie 2007 sub nr. 711 în R -1, precum şi ordonanţa ofiţerului de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Ghenadie Butnari, privind începerea urmăririi penale,-

A CONSTATAT:

Pe data de 11 noiembrie 2007, aproximativ la ora 20 şi 30 min. cet. Bîzga Ion Vasile, în apropierea barului „Barza Albă” situat pe str. Cocorilor 9, mun. Chişinău, în baza relaţiilor ostile cu cet. Petruşca Ion, apărute spontan după întrebuinţarea în comun a băuturilor alcoolice, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi cu picioarele peste diferite părţi ale corpului, cauzîndu-i fractură a mandibulei, coastelor 1, 3 şi 5 şi excoreaţii pe găt şi faţă.

Examinînd materialele acumulate: raportul de constatare medico-legală nr. 43 din 12 noiembrie 2007 şi din datele existente, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită infracţiunea, prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 7 CPP, în temeiul art. 259 CPP şi art. 274 alin. (3) CPP RM şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:

1. De fixat termenul rezonabil de urmărire penală pînă la „14” decembrie 2007.2. De informat victima despre decizia luată.

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău,consilier juridic de rangul II ______________ Tudor Gheorgheştean

semnătura

30

DESFĂŞURAREA URMĂRIRII PENALE

Prevederi legaleUrmărirea penală, ca faza a procesului penal presupune desfăşurarea unui mare volum de

activităţi necesare realizării obiectului şi scopului procesului penal stipulat în art. 1 Codul de procedură penală şi concretizat în strîngerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

În partea specială a Codului de procedură penală sunt prezentate cronologic instituţiile şi activităţile specifice fazei de urmărire penală, care în mod logic încep cu sesizarea organelor de urmărire penală, continuă cu începerea urmăririi penale, efectuarea acţiunilor de urmărire penală, punerea sub învinuire, prezentarea materialului de urmărire penală, terminarea urmăririi penale şi trimiterea în judecată sau altă soluţie ce rezultă din administrarea probelor în cauză.

Cu toate acestea, în cadrul acestor etape ordinea în care urmează a fi administrate probele, nu poate fi anticipată, activităţile respective au o succesiune întîmplătoare, determinată de condiţiile concrete ale fiecărei cauze penale în parte.

Deoarece o mare parte din actele de urmărire penală cum sunt: ascultarea bănuitului, ascultarea martorului, efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice, medico-legale sau a expertizelor, ridicarea de obiecte sau documente, efectuarea percheziţiei, etc. au fost tratate în partea generală a cursului, în cadrul unor temei de sine stătătoare, în această parte (temă) ne vom referi pe larg numai de acele instituţii specifice urmăririi penale, la care nu s-a făcut referire anterior.

1. Efectuarea actelor de urmărire penalăAcţiunile de urmărire penală sunt efectuate de organul de urmărire penală numai după

pornirea urmăririi penale în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. De la această regulă fac excepţie, cercetarea la faţa locului (art.148 CPP) şi percheziţia corporală sau ridicarea (art. 130 CPP), care pot fi efectuate şi pînă la pornirea urmăririi penale.

În cazul în care, în incinta unei unităţi publice sau private se va efectua o acţiune de urmărire penală, atunci va fi necesar consimţămîntul conducerii sau al proprietarului acestei unităţi sau cu autorizaţia procurorului, iar în anumite cazuri prevăzute de Codul de procedură penală, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.

Cercetarea, percheziţia, ridicarea de obiecte şi alte acţiuni procesuale la domiciliu pot fi efectuate doar cu consimţămîntul persoanei domiciliate la adresa respectivă, sau cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.

În cazul infracţiunilor flagrante, consimţămîntul sau autorizaţia respectivă nu sunt necesare, însă despre efectuarea acţiunilor respective este informat imediat, dar nu mai tîrziu de 24 ore, procurorul sau, după caz, judecătorul de instrucţie care urma să autorizeze acţiunea de urmărire penală respectivă.

Acţiunile de urmărire penală la sediile reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor asimilate acestora, precum şi în clădirile în care locuiesc membrii acestor reprezentanţe şi instituţii asimilate lor, se pot efectua numai de către procuror şi numai la cererea sau cu consimţămîntul reprezentantului diplomatic ori al conducătorului instituţiei asimilate reprezentanţei diplomatice şi în prezenţa acestora. În acest caz consimţămîntul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală în condiţiile prezentului alineat se cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi aceste acţiuni se efectuează în prezenţa unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

Organul de urmărire penală este obligat să explice participanţilor la urmărirea penală drepturile şi obligaţiile lor şi despre aceasta se consemnează în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective.

Tot odată, organul de urmărire penală este obligat să înmîneze bănuitului, învinuitului, victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi reprezentanţilor lor legali în scris, contra semnătură, informaţia despre drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le au în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi să dea explicaţii asupra tuturor acestor drepturi şi obligaţii.

31

Acţiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilităţii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenţei, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări, precum şi alte acţiuni prevăzute de lege se efectuează cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.

Ca excepţie, acţiunile de urmărire penală sub formă de percheziţie, cercetare la faţa locului în domiciliu şi punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziţiei pot fi efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului, în cazurile infracţiunilor flagrante. În aceste cazuri, judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acţiuni de urmărire penală în termen de 24 ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sunt argumentate acţiunile de urmărire penală efectuate. În cazul în care sunt temeiuri suficiente, judecătorul de instrucţie, prin încheiere motivată, declară acţiunea de urmărire penală legală sau, după caz, ilegală.

În caz de neîndeplinire a cerinţelor legitime ale organului de urmărire penală, efectuarea silită a examinării corporale, internarea persoanei într-o instituţie medicală pentru efectuarea expertizei, luarea de probe pentru cercetare comparativă se face cu autorizarea judecătorului de instrucţie.

Drept temei pentru a începe procedura autorizării efectuării acţiunilor de urmărire penală îl constituie ordonanţa motivată a organului investit cu astfel de împuterniciri şi demersul procurorului, prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală.

În partea descriptivă a ordonanţei se descrie: fapta încriminată, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrşirii acesteia, forma de vinovăţie, consecinţele infracţiunii, pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care trebuie să fie obţinute, termenul de efectuare a acţiunilor, locul efectuării, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptare de către judecătorul de instrucţie a unei hotărîri legale şi întemeiate. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni.

Împotriva acţiunilor organului de urmărire penală poate înainta plîngere bănuitul, învinuitul, reprezentantul lor legal, apărătorul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora, precum şi alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate de către organele de urmărire penală.

Plîngerile împotriva acţiunilor organului de urmărire penală se adresează procurorului.Depunerea plîngerii nu suspendă exercitarea acţiunii atacate dacă persoana care efectuează

urmărirea penală nu consideră aceasta necesar.2. Actele procesuale şi procedurale ale organelor de urmărire penală.Actele procesuale sunt manifestări de voinţă ale organelor judiciare şi ale părţilor, prin

care se asigură buna desfăşurare a procesului penal. Actul procesual este instrumentul juridic prin care sunt exercitate drepturile, prerogativele şi facultăţile organelor judiciare şi subiecţilor procesuali, prin care se asigură desfăşurarea procesului penal.

Sunt, de exemplu, acte procesuale îndeplinite de organe judiciare: actul de dispunere de începerea urmăririi penale, a clasării, a scoaterii de sub urmărire penală, a punerii sub învinuire, a aplicării măsurilor preventive, dispoziţia de citare a unei persoane şi multe altele. Exemple de acte procesuale pe care le îndeplinesc părţile pot fi: introducerea plângerii de către victimă, declaraţia de participare a persoanei ca parte civilă, cererea de administrare a unor probe noi, declararea apelului etc.

Actele procedurale sunt mijloacele juridice prin care se aduc la îndeplinire sarcinile ce decurg din actele procesuale. Actele procedurale implică deci existenţa prealabilă a actelor procesuale. Acte procedurale sunt de ex.: înmânarea unei citaţii, ascultarea martorului, executarea unui mandat de aducere sau arestare, efectuarea unei percheziţii, etc. La fel ca şi actele procesuale, actele procedurale pot fi îndeplinite şi de către părţi sau alte persoane. De ex., actele desfăşurate de expert, specialist sau predarea unor obiecte şi înscrisuri, ce pot fi ca mijloace materiale de probă.

Este necesar a remarca că legislatorul nostru atribuie altă semnificaţie noţiunii de act procedural – document prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută de prezentul

32

cod, şi anume: ordonanţă, proces-verbal, rechizitoriu, încheiere, sentinţă, decizie, hotărâre etc. (art.6 alin.(1) pct.3 CPP)

Adeseori există o identitate de denumire între actele propriu-zis procedurale şi acte-document procesual; ele se deosebesc însă, în mod esenţial, prin funcţia pe care o îndeplinesc în procesul penal. Primele sunt acte de efectuare a unor intervenţii sau operaţii privind procesul penal, celelalte sunt numai acte de constatare a modului de îndeplinire a celor dintâi (ex.: cerere orală şi cerere scrisă, hotărâre pronunţată şi hotărâre scrisă ş.a.). Având în vedre cele expuse putem pune semnul egalităţii între volumul noţiunii act procedural, în sensul atribuit de art.6 alin. (1) pct.3 CPP şi act-document procesual, în sensul atribuit de doctrină.

În desfăşurarea urmăririi penale, organul de urmărire penală, prin ordonanţă dispune asupra acţiunilor sau măsurilor procesuale.

Organul de urmărire penală conform atribuţiilor prevăzute în Codul de procedură penală dispune prin ordonanţă efectuarea următoarelor acţiuni procesuale sau măsuri procesuale:

- recunoaşterea ca parte vătămată (art. 59 alin.(2) CPP);- recunoaşterea ca parte civilă (art.61 alin. (2) CPP) sau refuzul de a recunoaşte partea

civilă (art.222 alin. (2) CPP);- recunoaşterea ca partea civilmente responsabilă (art.73 alin. (2) CPP);- neadmiterea unei persoane în calitate de apărător (art.70 alin.(8) CPP);- admiterea sau neadmiterea renunţării la apărător (art.71 alin. (3) CPP);- înlăturarea apărătorului din proces (art.72 alin. (4) CPP);- admiterea în calitate de reprezentant legal (art.77 alin. (3) CPP) precum şi încetarea

calităţii de reprezentant legal (art.77 alin. (5) CPP);- cercetarea la faţa locului la domiciliu (art.118 alin. (2) CPP);- examinarea corporală (art.119 alin. (1) CPP);- exhumarea cadavrului (art.121 alin. (1) CPP);- efectuarea percheziţiei (art.125 alin. (3) CPP);- ridicarea de obiecte şi documente (art.126 CPP);- sechestrarea corespondenţei (art.133 CPP) sau anularea acestei interdicţii;- interceptarea comunicărilor (art.135 alin. (1) CPP);- înregistrarea de imagini (art.137 CPP);- numirea expertizelor (art.144 alin. (1) CPP);- respingerea cererii expertului (art.150 alin. (2) CPP);- colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă (art.154 alin. (5) CPP);- anexarea documentelor la dosar (art.157 alin. (2) CPP);- recunoaşterea şi anexarea corpurilor delicte (art.158 alin. (2) CPP);- nimicirea corpurilor delicte (art.159 alin. (2) CPP);- reţinerea persoanei pentru a fi pusă sub învinuire (art.169 CPP);- aducerea silită (art.199 alin. (3) CPP);- punerea sub sechestru a bunurilor (art.205 alin. (2) CPP);- scoaterea bunurilor de sub sechestru (art.210 alin. (2) CPP);- aplicarea sau soluţionarea cererii de luare a măsurilor de protecţie (art.215 alin. (2)

CPP);- privind stabilirea cheltuielilor judiciare suportate (art.228 alin. (5) CPP);- privind respingerea parţială sau totală a cererii sau demersului (art.247 alin. (2) CPP);- privind efectuarea urmăririi de către mai mulţi ofiţeri de urmărire penală (art.256 alin.

(3) CPP).Organul de urmărire penală la efectuarea atribuţiilor sale poate adopta ordonanţe şi în alte

cazuri care legea nu prevede expres ce act procedural urmează a fi întocmit (de exemplu, la dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau medico-legale art.140, privind efectuarea unei acţiuni de urmărire penală prin delegaţie (art.258 alin. (1) CPP).

Procurorul dispune prin ordonanţă efectuarea acţiunilor de urmărire penală prevăzute de Codul de procedură penală în următoarele cazuri:

- anularea ordonanţelor ilegale şi neîntemeiate ale organului de urmărire penală şi ale procurorilor ierarhic inferiori (art.52 pct.8 CPP);

33

- sechestrarea corespondenţei (art.133 alin. (3) CPP);- interceptarea comunicărilor (potrivit art.135 alin.(3) CPP);- reţinerea învinuitului pînă la arestare (art.170 CPP);- aplicarea măsurilor preventive (art.177 CPP);- prelungirea, înlocuirea sau revocarea măsurilor preventive;- scoaterea bunurilor se sub sechestru (art.210 alin. (1) CPP);- efectuarea urmăririi penale de mai mulţi ofiţeri din diferite organe de urmărire penală

(art.256 alin. (2) CPP);- determinarea locului efectuării urmăririi penale (art.257 CPP) sau competenţei unui

organ de urmărire penală (art.266 CPP) sau a unor procurori (art.270 alin. (4), (5) CPP) fie a unui grup mixt de procurori şi ofiţeri de urmărire penală (art.270 alin.(7) CPP);

- conexarea sau disjungerea cauzelor penale (art. 279/1 CPP);- suspendarea urmăririi penale (art. 287/1 CPP);- punerea sub învinuire (art.281 CPP);- schimbarea şi completarea acuzării (art.283 CPP);- scoaterea de sub urmărire penală (art.284 CPP);- încetarea urmăririi penale (art.285 alin. (4), (5) CPP);- clasarea cauzei penale (art.286 CPP);- reluarea urmăririi penale (art.287 alin. (1) CPP);- anunţare în căutare a învinuitului (art.288 alin.(2) CPP);- restituirea sau trimiterea cauzei în condiţiile art.292 CPP;- soluţionarea cererilor în legătură cu terminarea urmăririi penale (art.295 alin.(1) CPP);- suspendarea condiţionată a urmăririi penale (art.511 CPP);- deschiderea procedurii de revizuire şi efectuarea cercetărilor (art.460 alin. (6) CPP).

Ordonanţa este compusă din trei părţi, trebuie să fie motivată şi să cuprindă: - în partea introductivă - data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea persoanei

care o întocmeşte, cauza la care se referă;- în partea descriptivă – obiectul acţiunii sau măsurii procesuale;- în partea rezolutivă – temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o.Ordonanţa nesemnată de persoana care a întocmit-o nu are putere juridică şi se consideră

nulă. Dacă organul de urmărire penală consideră că este cazul să fie luate anumite măsuri, face propuneri motivate în ordonanţă.

În cazul în care legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie încuviinţată, autorizată sau confirmată de procuror ori, după caz de judecătorul de instrucţie, un exemplar al ordonanţei sau al actului procesual rămîne la procuror ori la judecătorul de instrucţie.

Despre efectuarea unei acţiuni de urmărire penală se întocmeşte un proces-verbal, în timpul efectuării acestei acţiuni sau imediat după terminarea ei de către persoana care efectuează urmărirea penală.

Procesul-verbal trebuie să cuprindă:- locul şi data efectuării acţiunii de urmărire penală;- funcţia, numele şi prenumele persoanei care întocmeşte procesul-verbal;- numele, prenumele şi calitatea persoanelor care au participat la efectuarea acţiunii de

urmărire penală, iar dacă este necesar, şi adresele lor, obiecţiile şi explicaţiile acestora;- data şi ora începerii şi terminării acţiunii de urmărire penală;- descrierea amănunţită a faptelor constatate, precum şi a măsurilor luate în cadrul

efectuării acţiunii de urmărire penală;- menţiunea privind efectuarea în cadrul realizării acţiunii de urmărire penală, a

fotografierii, filmării, înregistrării audio, interceptării convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri sau executarea mulajelor şi tiparelor de urme, privind mijloacele tehnice utilizate la efectuarea acţiunii respective de urmărire penală, condiţiile şi modul de aplicare a lor, obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace, rezultatele obţinute, precum şi menţiunea că, înainte de a se utiliza mijloacele tehnice, despre aceasta s-a comunicat persoanelor care participă la efectuarea acţiunii de urmărire penală.

34

Dacă în cadrul efectuării acţiunii de urmărire penală s-au constatat şi ridicat obiecte care pot constitui corpuri delicte, ele cor fi descrise amănunţit în procesul-verbal, cu menţiunea despre fotografierea lor, dacă aceasta a avut loc, şi despre anexarea lor la dosar.

Procesul-verbal se citeşte tuturor persoanelor care au participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală şi li se explică că au dreptul de a face obiecţii, iar acestea urmează să fie consemnate în procesul-verbal.

Fiecare pagină a procesului-verbal se semnează de persoana care îl întocmeşte, precum şi de persoanele care au participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală. Dacă vreuna din aceste persoane nu poate semna sau refuză să semneze procesul-verbal, despre aceasta se face menţiune.

La procesul-verbal se anexează schiţele, fotografiile, peliculele, casetele audio şi video, mulajele şi tiparele de urme executate în cursul efectuării acţiunilor de urmărire penală.

Dacă persoana, care a participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală, refuză să semneze procesul-verbal, despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal, care va fi semnat pentru confirmare de către persoana care a efectuat acţiunea. Explicaţiile privind cauzele refuzului vor fi consemnate în procesul-verbal.

Dacă persoana, care a participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală, nu poate semna procesul-verbal din cauza vreunui defect fizic, cel care întocmeşte procesul-verbal cheamă o persoană străină care, cu consimţămîntul celui care nu poate semna, certifică cu semnătura sa exactitatea conţinutului procesului-verbal.

35

CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI

Prevederi legaleUn loc important în probaţiunea procesual-penală, printre alte acte de urmărire penală,

revine cercetării la faţa locului. În cadrul cercetării pot fi stabilite nu numai circumstanţele care constituie obiectul probaţiunii (art. 96 CPP) dar şi alte momente importante, care permit de a orienta într-o direcţie corectă investigarea cauzei şi de a înainta versiunile respective. Nu în zădar cercetarea la faţa locului este denumită simbolic „cheia pentru rezolvarea problemei cu mai mulţi necunoscuţi.”

Cercetarea la faţa locului reprezintă activitatea procedurală al cărui obiect îl constituie percepţia nemijlocită de către organele judiciare a locului unde s-a săvârşit activitatea infracţională, descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor, precizarea poziţiei şi stării mijloacelor materiale de probă, în vederea stabilirii naturii şi împrejurărilor comiterii infracţiunii, a elementelor care să conducă la identificarea făptuitorului.

Cercetarea la faţa locului reprezintă o activitate procesuală şi tactică a ofiţerului de urmărire penală, ce rezidă în studierea, perceperea, depistarea, fixarea şi ridicarea nemijlocită a obiectelor, stabilirii stării şi proprietăţii lor, urmelor, indiciilor şi poziţiei reciproce a acestora, importante pentru cauza cercetată.

În scopul descoperirii urmelor infracţiunii, a mijloacelor materiale de probă pentru a stabili circumstanţele infracţiunii ori alte circumstanţe care au importanţă pentru cauză, organul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului a terenurilor, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale (art.118 alin.1 C.pr.pen.).

Pentru a evita dispariţia urmelor, denaturarea lor, schimbarea situaţiei locului, şi, în sfârşit, pentru a nu diminua eficienţa cercetărilor, este stipulat în art. 118 alin. (2) CPP că locul cercetării poate fi înconjurat de colaboratorii organelor de menţinere a ordinii publice.

Cercetarea la faţa locului la domiciliu fără permisul persoanei căreia îi este limitat dreptul la inviolabilitatea domiciliului, este efectuată în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie.

Reieşind din conţinutul art. 118 alin.(1) CPP, există următoarele tipuri de cercetare la faţa locului: a terenurilor, a încăperilor, a obiectelor, a documentelor (înscrisurilor), a animalelor, a cadavrelor umane sau a animalelor.

De asemenea, art. 134 CPP stipulează cercetarea corespondenţei poştale şi telegrafice, iar art. 120 CPP - examinarea exterioară a cadavrului. O modalitate a cercetării este examinarea corporală, prevăzută de art. 119 CPP.

De regulă cercetarea terenurilor, obiectelor, înscrisurilor, precum şi examinarea cadavrului, este parte integrantă a cercetării la faţa locului. În cazurile când pentru cercetarea acestor obiecte este necesar mai mult timp ele sânt examinate la locul efectuării urmăririi penale.

Obiectele descoperite în timpul cercetării la faţa locului se examinează la locul efectuării acestei acţiuni şi rezultatele examinării se consemnează în procesul-verbal al acţiunii respective. Dacă pentru examinarea obiectelor şi documentelor se cere un timp mai îndelungat, precum şi în alte cazuri, persoana care efectuează urmărirea penală le examinează în sediul organului de urmărire penală. Pentru aceasta, obiectele şi documentele se împachetează, se sigilează, pachetul se semnează şi despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal (art.118 alin.(4) CPP).

În anumite cazuri, persoana care efectuează urmărirea penală, dacă este necesar, execută diferite măsurări, fotografieri, filmări, întocmeşte desene, schiţe, face mulaje şi tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului în materia respectivă.

36

Modele de acte (model 1)

Procurorului procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, consilir juridic de rangul III Cheorghe Dascăluţă

RAPORTcu propunerea iniţierii procedurii de efectuare a cercetării la faţa locului

mun. Chişinău „09” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

la ora 09 şi 45 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotent de poliţie Ion Alexandrevschii, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007030781,-

A CONSTATAT:

Pe data de 07 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 min., cet. Bogdan Radu prin alegerea cheilor a pătruns în casa cet. Mihalachi Oleg, din comuna Bubueci mun. Chişinău, de unde, pe ascuns,a sustras bunuri şi obiecte de preţ în sumă de 16500 lei.

Din declaraţiile bănuitului Bogdan Radu rezultă, că după comiterea infracţiunii, legătura cu chei, pe care le-a folosit pentru deschiderea lacătului casei, le-a aruncat în curtea casei din vecinătatea casei cet. Mihalachi Oleg.

În urma măsurilor întreprinse s-a stabilit că proprietarul casei din vecinătatea părţii vătămate Mihalachi Oleg se numeşte Roşca Boris, care categoric a refuzat membrilor grupei operative să efectueze cercetarea la faţa locului, motivînd că el nu cunoaşte nimic despre infracţiunea comisă.

Luînd în considerare că la momentul cercetării la faţa locului la domiciliu lipseşte permisiunea persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea domiciliului, respectînd cerinţele art. 12 CPP, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP şi în temeiul art. 118 alin. (2) CPP,-

PROPUNE:

1. Iniţierea procedurii de efectuare a cercetării la faţa locului la domiciliul cet. Roşca Boris Semion, situat în comuna Bubuieci mun. Chişinău .

2. Înaintarea unui demers în instanţa de judecată în vederea obţinerii autorizării pentru efectuarea cercetării la faţa locului la domiciliul cet. Roşca Boris Semion, din comuna Bubuieci, mun. Chişinău, în scopul descoperirii mijloacelor materiale de probă şi a altor circumstanţe care au importanţă pentru cauză.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _______________________ Ion Alexandrevschii

semnătura

37

(model 2) „AUTORIZEZ”

efectuarea cercetării la faţa loculuila domiciliul Roşca Boris Semion din comuna Bubuieci mun. Chişinău numele, prenumele proprietarului, adresa

Judecător de instrucţie _______________________________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200__

L.Ş.____________________________semnătura

ORDONANŢĂde efectuare a cercetării la faţa locului la domiciliu

mun. Chişinău „09” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotent de poliţie Ion Alexandrevschii, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007030781, privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului,-

A CONSTATAT:

Pe data de 07 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 min., cet. Bogdan Radu prin alegerea cheilor a pătruns în casa cet. Mihalachi Oleg situată în comuna Bubueci, mun. Chişinău, de unde pe ascuns a sustras bunuri şi obiecte de preţ în sumă de 16500 lei.

Din declaraţiile bănuitului Bogdan Radu rezultă, că după comiterea infracţiunii, legătura cu chei pe care le-a folosit pentru deschiderea lacătului casei, le-a aruncat în curtea casei din vecinătatea casei cet. Mihalachi Oleg.

În urma măsurilor întreprinse s-a stabilit că proprietarul casei din vecinătatea părţii vătămate Mihalachi Oleg se numeşte Roşca Boris, care categoric a refuzat membrilor grupei operative să efectueze cercetarea la faţa locului, motivînd că el nu cunoaşte nimic despre infracţiunea comisă.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele, care au servit drept temei pentru pornirea urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul efectuării cercetării la faţa locului, curtea casei cet. Roşca Boris, situată în comuna Bubuieci, mun. Chişinău, vor fi obţinute mijloace de probă care ar putea avea importanţă pe cauza penală.

Luînd în considerare că la momentul cercetării la faţa locului la domiciliu lipseşte permisiunea persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea domiciliului, respectînd dispoziţiile art. 12 CPP şi conducîndu-se de prevederile art.57 alin. (2) pct. 6 CPP, în temeiul art. 118 alin. (2) CPP, art. 304 alin. (1) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 din CPP, -

DISPUNE: 1. Efectuarea cercetării la faţa locului, la domiciliul cet. Roşca Boris Semion, din comuna

Bubuieci mun. Chişinău, în scopul descoperirii mijloacelor materiale de probă şi a altor circumstanţe care au importanţă pentru cauză.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Ion Alexandrevschii

semnătura

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la „09” decembrie 2007

38

Modul de atac a acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală conform art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Copia ordonanţei am primit-o ______________________ Roşca Boris semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Ion Alexandrevschii

semnătura

39

(model 3)

Dlui Chiriac EugenJudecător de instrucţie al judecătoriei sect. Ciocana mun. Chişinău

DEMERSprivind obţinerea autorizaţiei de efectuare a cercetării la faţa locului

mun. Chişinău „09” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul prococuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, jurist de rangul III Cheorghe Dascăluţă, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală locotent de poliţie Ion Alexandrevschii, cu propunerea iniţierii procedurii de efectuare a cercetării la faţa locului, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007030781,-

A CONSTATAT:

Pe data de 07 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 min., cet. Bogdan Radu prin alegerea cheilor a pătruns în casa cet. Mihalachi Oleg situată în comuna Bubueci, mun. Chişinău, de unde a sustras pe ascuns bunuri şi obiecte de preţ în sumă de 16500 lei.

Din declaraţiile bănuitului Bogdan Radu rezultă, că după comiterea infracţiunii, legătura cu chei pe care le-a folosit pentru deschiderea lacătului casei, le-a aruncat în curtea casei din vecinătatea casei cet. Mihalachi Oleg.

În urma măsurilor întreprinse s-a stabilit că proprietarul casei din vecinătatea părţii vătămate Mihalachi Oleg se numeşte Roşca Boris, care categoric a refuzat membrilor grupei operative să efectueze cercetarea la faţa locului, motivînd că el nu cunoaşte nimic despre infracţiunea comisă.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei pentru pornirea urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul efectuării cercetării la faţa locului, curtea casei cet. Roşca Boris, situată în comuna Bubuieci, mun. Chişinău, vor fi obţinute mijloace de probă care ar putea avea importanţă pe cauza penală.

Luînd în considerare că la momentul cercetării la faţa locului la domiciliu lipseşte permisiunea persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea domiciliului, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, respectînd dispoziţiile art. 12 CPP şi în temeiul art. 118 alin. (2) CPP, art. 301 alin. (1) CPP şi art. 304 alin. (1) CPP RM,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului privind obţinerea autorizaţiei de efectuare a cercetării la faţa locului.

2. A autoriza efectuarea cercetării la faţa locului – curtea casei cet. Roşca Boris, situată în comuna Bubuieci, mun. Chişinău.

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinăuconsilir juridic de rangul I ________________ Cheorghe Dascăluţă

semnătura

40

(model 4)PROCES-VERBAL

DE CERCETARE LA FAŢA LOCULUI mun. Chişinău „09” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent major de poliţie Balanuţ Ilie, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007030781, privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul efectuării cercetării la faţa locului, apartamentul cet. Roşca Boris, situată în mun. Chişinău, str. Gheorghe Asachi 23, apt. 24 vor fi obţinute mijloace de probă, care ar putea avea importanţă pe cauza penală.

C u participarea specialistului: maior de poliţie Ghenadie Grosu, care nu se află în careva relaţii cu participanţii la această activitate_________________________________________ căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost prevenit despre răspunderea pentru prezentarea cu bună - ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 CP a fost prevenit.

______________ semnătura specialistului

Alţi participanţi: - inspectorul poliţiei criminale, căpitan de poliţie Surdu Ion; - inspectorul operativ de sector, locotenent de poliţie Vascan Tudor; - lăcătuş al SEL 34 mun. Chişinău, Rusu Anatolie.

Luînd în considerare că la momentul cercetării la faţa locului la domiciliu este permisiunea persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea domiciliului, respectînd cerinţele art. 12 CPP, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin.(2) pct. 4 CPP şi în baza art. 118 CPP, a efectuat cercetarea la faţa locului despre care fapt, în corespundere cu articolele 124, 260, 261 CPP a întocmit prezentul proces verbal.

Înainte de efectuarea cercetării la faţa locului cet. Roşca Boris i-a fost adusă la cunoştinţă ordonanţa de efectuare a cercetării la faţa locului autorizată de judecătorul de instrucţie şi conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat modul de atac a acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală.

______________semnătura

Cercetarea:a început la ora 10 şi 35 mins-a încheiat la ora 12 şi 40 min.

Prin cercetare s-a constat:Că locul săvîrşirii faptei este apartamentul nr. 24 situat str. Gh. Asachi 23, sect. Centru

mun. Chişinău.Apartamentul este situat în scara nr. 2, etajul 3, întru-nn bloc cu 5 etaje, construit din

blocuri de calcar. Intrarea se efectuiază printr-o uşă de metal de culoare neagră. În urma cercetării s-a constatat că uşa se încuie cu un lacăt montat, care la moment se află în poziţie „descuiat”, urme de forţare nu au fost depistate.

Intrarea în apartamentul cu nr. 24, se face din palier, printr-o uşă metalică de culoare cafeniu închis, care la momentul cercetării se află întredeschisă în afară. Prin cercetare s-a constatat, că uşa se încuie cu un lacăt montat în interior cu forma dreptunghilară, dimensiunile 0,16 m. x 0,24 m.şi cu un zăvor din metal confecţionat artizanal. Uşa la sistemul de închidere prezintă urme de

Semnătura participanţilor la această activitate

41

forţare: pe clapa uşii din metal a depozitului din exterior sunt amplasate două urme integre statitce a armei de spargere de gormă dreptunghilară. Dimensiunile urmei: lungimea 40 mm., lăţimea 28 mm., adîncimea urmei 15 mm., distanţa de la centrul urmei pînă la marginea de sus a uşii 76 cm., pînă la marginea alăturată a uşii din partea rupturii – 24 cm., pînă la ruptură 38 cm. În colţul drept a urmei se observă o preminenţă evidentă de formă ovală cu o dimensiune de 8mm. x 4 mm., care este amplasată paralel părţii lungi a urmei. Distanţa de la proeminenţă indicată pînă la partea lungă a urmei – 3 mm., pînă la partea scurtă – 2 mm. La examinare s-au folosit lupa dublă, riglă, ruletă şi compas.

Uşa de la intrare şi urmele au fost fotografiate cu aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”.

Cercetarea la faţa locului a fost făcută pe timp de vizibilitate normală, temperatura 18 C. Apartamentul are două camere; bucătărie şi antreu. În partea de Sud - Est a antreului se află un cuier pentru haine, uşa care duce la bucătărie, uşa wc-ului şi uşa în dormitor, uşa în sala de primire a oaspeţilor.

În dormitor a fost găsit corpul neînsufleţit al cîinelui de rasa „Doberman” de culoare neagră, cu multe urme de sînge, cu găuri la regiunea gîtului cu diametrul orificiilor de 12 mm. Cadavrul cîinelui se află la 150 cm. de la uşa dormitorului, 85 cm. de la peretele de Nord - Est al camerei. Cadavrul cîinelui a fost fotografiat cu aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”. Cadavrul cîinelui a fost împachetat îtr-un sac de plastic, care a fost sigilat cu imprimarea sigiliului rotund cu textul pe centru „nr.2 PENTRU pachete MAI CPs Centru. Pe sac a fost aplicată inscripţia: „Cadavrul cîinelui depistat la efectuarea CFL (09.12.2007,mun. Chişinău, str. Gh. Asachi 23, apt. 24 şi semnăturile participanţilor)”. În cameră se mai afla un sertar, un dulap pentru haine, o masă penru televizor, sertarul este deschis, în el se află nişte documente care conţin conturi bancare a unor persoane în diferite bănci, mai sunt şi nişte cutii pentru bijuterii goale, împrăştiate prin tot sertarul. Sertarul de la mijloc are un lacăt micuţ, lacătul este deteriorat, urme pe uşa sertarului nu-s de cît cele lăsate pe lacăt, nişte zgîrieturi în lungime lăsate pe lacăt, lacătul a fost fotografiat cu aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”. Lacătul a fost împachetat şi sigilat cu sigiliul rotund cu textul pe centru „nr.2 PENTRU pachete MAI CPs Centru. Pe punga de plastic a fost aplicată inscripţia: „Lacătul sertarului depistat la efectuarea CFL (09.12.2007, mun. Chişinău, str. Gh. Asachi 23, apt. 24 şi semnăturile participanţilor)”. Se observa un loc mai curat asemănîndu-se la figură cu un pătrat cu 45 cm. mărimea laturilor. Figura a fost fotografiată cu aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”. În camera pentru primire a oaspeţilor se află două fotografii în partea de Sud – Vest cu o masă între ele, un tablou pe peretele de Est, un televizor model „SONY” de culoare neagră cu mărimile următoare: lungimea – 50 cm., lăţimea – 40 cm., înălţimea – 60 cm. Pe ecran s-a depistat o urmă slab vizibilă a degetului mîinii. Urma se află la o distanţă de 10 cm. De la marginea ce constituie lungimea maximă a fragmentului şi 25 cm. De la marginea ce constituie lăţimea macsimă a fragmentului. Urma este de formă ovală cu dimensiunile lungimea maximală 14 mm., lăţimea maximală 12 mm. Liniile papilare şi particularităţile structurii ornamentului din cadrul urmei s-a evidenţiat clar. Ornamentul se referă la tipul laţ, caracter simplu, picioruşele nodurilor îndreptate spre stînga. La examinarea urmei s-au folosit lupa dublă şi rigla. Amprenta a fost fotografiată cu aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”., urma s-a manifestat prin praf de aluminiu cu ajutorul unei periuşe dactiloscopice, iarăşi fotografiată în condiţiile indicate mai sus şi copiată pe peliculă închisă dactiloscopică. Pelicula este ambalată în plic, care este sigilat cu imprimarea sigiliului rotund cu textul pe centru „nr.2 PENTRU pachete MAI CPs Centru. Pe plic este aplicată inscripţia: „Peliculă dactiloscopică cu urma depistată pe ecranul televizorului SONY. (09.12.2007., mun. Chişinău, str. Gh. Asachi 23, apt. 24 şi semnăturile participanţilor)”. La bucătărie în partea de Nord a peretelui se află un frigider, în partea de Nord-Est o masă, în cornul de Est al camerei se află un dulap pentru veselă, în bucătărie urme nu s-au găsit.

Semnătura participanţilor la această activitate

42

Încăperea bucătăriei a fost fotografiată cu aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”.,

În cadrul cercetării la faţa locului au fost utilizate mijloace tehnico-ştiinţifice: aparatul de fotografiat „Zenit” E cu obiectivul Ghelios 44 cu o rezistenţă 1/30 secunde la diafragmele „8”, „11” şi „16”, peliculă închisă dactiloscopică,

Toate urmele (cadavrul cîinelui; lacătul sertarului; pelicula neagră adezivă cu urma degetului mîinii de pe ecranul TV SONY) au fost fotografiate la scară matrică, în mărime naturală, au fost ridicate, împachetate şi sigilate în pungi de plastic.

Procesul-verbal a fost dat citirii. Faptele consemnate corespund adevărului. Obiecţii şi adăugări nu au parvenit.

Partea vătămată ______________ Roşca Borissemnătura

Specialistmaior de poliţie ______________ Ghenadie Grosu

semnătura

Inspectorul poliţiei criminale căpitan de poliţie ______________ Surdu Ion semnătura

Inspectorul operativ de sectorlocotenent de poliţie ______________ Vascan Tudor semnătura

Ofiţer de urmărire penală loc. major de poliţie ______________ Balanuţ Ilie semnătura

43

EXAMINAREA CORPORALĂ. EXAMINAREA ŞI EXHUMAREA CADAVRULUI

Prevederi legaleEfectuarea examinării corporaleOrganul de urmărire penală are dreptul să efectueze examinarea corporală a bănuitului,

învinuitului, inculpatului, martorului sau părţii vătămate, cu consimţământul acestora sau în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie, pentru a constata dacă pe corpul acestora există urme ale infracţiunii sau semne particulare, în cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală.

Una din principalele sarcini ale examinării corporale este căutarea urmelor legate de contactul direct al victimei cu infractorul.

În caz de infracţiune flagrantă, examinarea corporală poate fi efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie, însă, în termen de 24 de ore, el trebuie să fie informat despre acţiunea efectuată, cu prezentarea materialelor respective ale cauzei pentru controlul legalităţii acestei acţiuni. Dacă este necesar, examinarea corporală se face cu participarea medicului. Persoana care efectuează urmărirea penală nu asistă la examinarea corporală a unei persoane de sex opus dacă este necesară dezbrăcarea acesteia. În acest caz, examinarea corporală se face de către un medic. În cursul examinării corporale sînt interzise acţiuni care înjosesc demnitatea persoanei examinate sau îi pun în pericol sănătatea.

Procedura examinării şi exhumării cadavruluiDupă cum deja s-a menţionat, de regulă, examinarea exterioară a cadavrului este parte

integrantă a cercetării la faţa locului. În unele cazuri din practică este necesară examinarea exterioară a cadavrului după înmormântarea lui.

Examinarea exterioară a cadavrului la locul unde a fost descoperit se face de către organul de urmărire penală, cu participarea medicului legist, iar în lipsa acestuia - cu participarea unui alt medic (art.120 C.pr.pen.).). În caz de necesitate, pentru examinarea cadavrului se atrag şi alţi specialişti. Cadavrul, după examinare, se expediază la instituţia de expertiză medico-legală, unde vor fi luate măsuri pentru a preveni pierderea, deteriorarea, alterarea cadavrului sau a părţilor acestuia.

Exhumarea cadavrului este înfăptuită conform art. 121 alin.(1) CPP), în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie şi cu înştiinţarea rudelor în prezenţa procurorului şi a specialistului în domeniul medicinii legale, cu anunţarea prealabilă a serviciului sanitar epidemiologic din localitate. După exhumare, cadavrul poate fi dus la instituţia medicală respectivă pentru efectuarea altor investigaţii.

44

Modele de acte (model 1)

Procurorului procuraturii sect. Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Tudor Scutari

RAPORTcu propunerea iniţierii procedurii de examinare corporală

mun. Chişinău „19” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

la ora 19 şi 45 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Ion Cociu, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007010678, privind sustragerea bunurilor din avutului proprietarului,-

A CONSTATAT:

Pe data de 16 decembrie 2007, aproximativ la ora 16 şi 30 min., în Piaţa Centrală din mun. Chişinău, persoane necunoscute i-au sustras din geanta cet. Frolova Ecaterina portmoneul în care se aflau 1200 lei (în bancnote cu valoarea nominală de 100 lei).

Din declaraţiile martorului Albot Serghei rezultă, că pe data de 16 decembrie 2007, aproximativ la ora 16 şi 30 min., aflîndu-se la Piaţa Centrală din mun. Chişinău, în faţa tarabei cu haine pentru copii a văzut cum o persoană, care se afla cu spatele spre dânsul, a sustras un portmoneu din geanta unei doamne. Pe mîna dreaptă acea persoană avea un tatuaj sub forma unui soare cu raze. Despre cele întîmplate el a anunţat victima, care mai apoi a depus o plîngere la poliţie.

Pe data de 19 decembrie 2007 în Piaţa Centrală a mun. Chişinău pentru comiterea acestei infracţiuni a fost reţinut cet. Scurtu Vasile ale cărui semnalmente corespundeua cu cele descrise de martorul Albot Serghei.

Luînd în considerare cele expuse şi pentru a constata dacă pe corpul bănuitului Scurtu Vasile există semnele particulare descrise de martorul Albot Serghei, este necesar de efectuat examinarea corporală, iar la moment cerinţele legitime ale organului de urmărire penală nu sunt îndeplinite de către acesta şi lipseşte consimţămîntul persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea persoanei Conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP, respectînd cerinţele art. 11 CPP şi în temeiul art. 119 alin.(1) CPP şi art. 301 alin. (1) şi (3) CPP RM,-

PROPUNE:

1. Iniţierea procedurii de efectuare a examinării corporale asupra bănuitului Scurtu Vasile.

2. Înaintarea unui demers în instanţa de judecată în vederea obţinerii autorizării pentru efectuarea examinării corporale asupra bănuitului Scurtu Vasile a.n. 1969, domiciliat în s. Sîngera, mun. Chişinău în scopul descoperirii semnelor particulare şi a altor circumstanţe care au importanţă pentru cauză.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie __________________ Ion Cociu

semnătura

45

(model 2)

„AUTORIZEZ” efectuarea examinării corporaleasupra bănuitului Scurtu Vasile, a.n. 1969, domiciliat în s. Sîngera mun. Chişinău numele, prenumele proprietarului, adresa

Judecător de instrucţie _______________________________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200___L.Ş.____________________________

semnătura

ORDONANŢĂde examinare corporală

mun. Chişinău „19” decembrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Ion Cociu, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007010678,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 17 decembrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPs Centru mun. Chişinău, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, în baza plîngerii victimei Frolova Ecaterina.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 16 decembrie 2007 aproximativ la ora 16 şi 30 min. în Piaţa Centrală din mun. Chişinău, persoane necunoscute i-au sustras portmoneul din geanta cet. Frolova Ecaterina, în care se afla suma de 1200 lei (în bancnote cu valoarea nominală de 100 lei).

Fiind stabilit şi audiat în calitate de martor cet. Albot Serghei a declarat, că pe data de 16 decembrie 2007, aproximativ la ora 16 şi 30 min., aflîndu-se la Piaţa Centrală din mun. Chişinău, în faţa tarabei cu haine pentru copii a văzut cum o persoană care se afla cu spatele la el din geanta unei doamne a sustras un portmoneu. Pe mîna dreaptă aceia persoană avea un tatuaj sub forma unui soare cu raze. Despre cele întîmplate dânsul a anunţa victima, care mai apoi a depus o plîngere la poliţie.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei pentru începerea urmăririi penale, s-a stabilit că este necesar de efectuat examinarea corporală asupra bănuitului Scurtu Vasile pentru constatarea semnelor particulare.

Luînd în considerare cele expuse şi pentru a constata, dacă pe corpul bănuitului Scurtu Vasile, există semnele particulare descrise de martorul Albot Serghei, este necesar de efectuat examinarea corporală, iar la moment cerinţele legitime ale organului de urmărire penală nu sunt îndeplinite de către acesta şi lipseşte consimţămîntul persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea persoanei, respectînd cerinţele art. 11 CPP, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP şi în temeiul art. 119 alin. (1) CPP, art. 301 alin. (1) şi (3) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 din CPP, -

DISPUNE:

1. Efectuarea examinării corporale asupra bănuitului Scurtu Vasile a.n. 1969, domiciliat în s. Sîngera mun. Chişinău, în scopul constatării semnelor particulare şi a altor circumstanţe care au importanţă pentru cauză.

46

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Ion Cociu

semnătura

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la “ 19” decembrie 2007 Modul de atac a acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală conform art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Copia ordonanţei am primit-o _______________________ Roşca Boris semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ I. Cociu

semnătura

47

(model 3)

Dlui Chiriac EugenJudecător de instrucţie al judecătoriei sect. Centru mun. Chişinău

DEMERSprivind obţinerea autorizaţiei de efectuare examinării corporale

mun. Chişinău „19” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul prococuraturii sect. Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III, Tudor Scutari, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală, locotent de poliţie Ion Cociu, cu propunerea iniţierii procedurii de examinare corporală, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007010678,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 17 decembrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPs Centru mun. Chişinău, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. (1) Cod penal, în baza plîngerii victimei Frolova Ecaterina.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 16 decembrie 2007 aproximativ la ora 16 şi 30 min. în Piaţa Centrală a mun. Chişinău, persoane necunoscute au sustras din geanta cet. Frolova Ecaterina portmoneul în care se aflau 1200 lei (în bancnote cu valoarea nominală de 100 lei).

Fiind stabilit şi audiat în calitate de martor cet. Albot Serghei a declarat, că pe data de 16 decembrie 2007 aproximativ la ora 16 şi 30 min. aflîndu-se la Piaţa Centrală din mun. Chişinău, în faţa tarabei cu haine pentru copii a văzut cum o persoană, care se afla cu spatele lui a sustras din geanta unei doamne un portmoneu. Pe mîna dreaptă aceia persoană avea un tatuaj sub forma unui soare cu raze. Despre cele întîmplate el a anunţa victima, care mai apoi a depus o plîngere la poliţie.

Pe data de 19 decembrie 2007 în piaţa centrală a mun. Chişinău pentru comiterea acestei infracţiuni a fost reţinut cet. Scurtu Vasile ale cărui semnalmente corespund cu cele descrise de martorul Albot Serghei.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei pentru începerea urmăririi penale s-a stabilit că este necesar de efectuat examinarea corporală asupra bănuitului Scurtu Vasile pentru constatarea semnelor particulare.

Luînd în considerare cele expuse şi pentru a constata dacă pe corpul bănuitului Scurtu Vasile, există semnele particulare descrise de martorul Albot Serghei, este necesar de efectuat examinarea corporală, iar la moment cerinţele legitime ale organului de urmărire penală nu sunt îndeplinite de către acesta şi lipseşte consimţămîntul persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea persoanei, respectînd cerinţele art. 11 CPP, conducîndu-se de art. 52 alin.(1) pct. 16 CPP, art. (304) alin. (1) CPP şi în temeiul art. 119 alin. (1) CPP,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză. 2. Acordarea autorizaţiei privind efectuarea examinării corporale asupra bănuitului

Scurtu Vasile a.n. 1969, domiciliat în s. Sîngera, mun. Chişinău, în scopul constatării semnelor particulare şi a altor circumstanţe care au importanţă pentru cauză

Procurorul procuraturiisect. Centru mun. Chişinău,consilir juridic de rangul III ____________________ Tudor Scutari

semnătura

48

(model 4)PROCES -VERBAL

DE EXAMINARE CORPORALĂ

mun. Chişinău „19” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Ion Cociu, în localul biroului nr. 37 a CPs Centru mun. Chişinău, respectînd cerinţele art. 11 CPP şi în temeiul art.119 alin.(1) CPP a efectuat examinarea corporală asupra bănuitului Scurtu Vasile,

în prezenţa apărătorului baroului de avocaţi a sect. Centru mun. Chişinău Ignatiev Aurel numit din oficiu care a prezentat mandatul nr.0045 din 19 decembrie 2007, căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost aduse la cunoştinţă şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 67 CPP.

cu participarea specialistului biroului criminalistic al CPs Centru mun. Chişinău, loc. major de poliţie Gh.Grosu, care nu se află în nici o relaţie cu persoana supusă examinării. ___ numele, prenumele, domiciliu competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă

Specialistului Ghenadie Grosu, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP, a fost avertizat despre răspunderea penală ce o poartă conform art. 312 CP pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false.

_____________________ semnătura specialistului

Interpretul ________________ a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP al Republicii Moldova pentru traducere intenţionat incorectă.

____________________ semnătura interpretului

La moment examinării corporale cerinţele legitime ale organului de urmărire penală nu sunt îndeplinite de către bănuitul Scurtu Vasile şi lipseşte consimţămîntul persoanei, căreia prin acţiunea procesuală i se limitează dreptul la inviolabilitatea persoanei, respectînd cerinţele art. 11 CPP pînă la începerea examinării corporale bănuitului Scurtu Vasile i-a fost prezentată ordonanţa de efectuare a examinării corporale din 09 decembrie 2007 autorizată de judecătorul de instrucţie şi i-a fost explicat conţinutul art. 119 din CPP,

____________________ semnătura bănuitului

despre care fapt, în corespundere cu articolele 124, 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces verbal.

Examinarea corporalăa început la ora 16 şi 25 mins-a încheiat la ora 16 şi 45 min

La propunerea ofiţerului de urmărire penală bănuitul Scurtu Vasile şi-a scos hainele numele, prenumele

şi în rezultatatul examinării corporale au fost depistate: pe mîna dreaptă a bănuitului Scurtu Vasile un tatuaj sub de culoare neagră sub forma unui soare cu raze cu dimensiunile de 6 cm x 5 cm. Alte semne particula nu au fost depistate.

Declaraţiile şi observaţiile făcute de persoana supusă examinării corporale: Tatuajul în cauză a fost aplicat în timpul executării pedeapsei în penitenciarul nr. 15 din

or. Cricova în perioada 2001 – 2005. Observaţii nu sunt.___________________________ În cadrul percheziţiei nu au fost utilizate mijloace tehnico - stiinţifice.Procesul-verbal l-am citit, este întocmit corect, cele consemnate corespund adevărului şi

confirm exactitatea prin semnătură.

Persoana supusă examinării corporale ___________________ Scurtu Vasile semnătura

49

Participanţi:

Specialistul _____________________ Ghenadie Grosusemnătura

Apărătorul _____________________ Ignatiev Aurelsemnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________________ Ion Cociu

semnătura

Notă: Copia proces verbal de examinare corporală am primit pe “19” decembrie 2007

Persoana supusă examinării corporale ________________ Scurtu Vasilesemnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ________________ Ion Cociu

semnătura

50

ASCULTAREA PĂRŢII VĂTĂMATE

Prevederi legalePersoana vătămată are poziţia de subiect procesual activ. Dobândirea calităţii de parte vătămată

se obţine prin manifestarea voinţei de a participa la procesul penal, care poate îmbrăca diferite forme: sesizarea organului judiciar prin plângere prealabilă, prin care se cere condamnarea inculpatului, declaraţie scrisă sau orală depusă sau făcură în faţa organului de urmărire penală sau instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare din care trebuie să reiasă că doreşte să participe la procesul penal în această calitate

Recunoaşterea victimei în calitate de parte vătămatăParte vătămată este considerată persoana fizică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu

moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei. Minorul căruia i s-a cauzat prejudiciu prin infracţiune va fi considerat parte vătămată fără acordul său.

Recunoaşterea ca parte vătămată se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală, în temeiul art. 59 alin. (2) C.pr.pen. întocmită în conformitate cu prevederile art. 255 din C.pr.pen., imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale.

În cazul în care, după recunoaşterea persoanei ca parte vătămată, s-au constatat circumstanţe care atestă lipsa cauzării prejudiciului, organul de urmărire penală încetează participarea acestei persoane ca parte vătămată în procedura respectivă prin ordonanţă motivată.

Consemnarea declaraţiei părţii vătămateDeclaraţiile părţii vătămate se consideră declaraţia persoanei căreia i s-a adus prejudiciu

material ori moral în rezultatul infracţiunii şi care dispune de informaţii şi date asupra împrejurărilor care urmează a fi dovedite în cauză.

Declaraţiile părţii vătămate au în linii generale multe trăsături comune cu declaraţiile martorului. Din aceste considerente, legea a stabilit o ordine unică de obţinere, verificare şi apreciere a declaraţiilor martorului şi părţii vătămate. Declaraţiile şi audierea părţii vătămate se fac conform dispoziţiilor ce se referă la declaraţiile şi audierea martorilor, fiind aplicate în mod corespunzător (art.111 alin. (2) C.pr.pen.).

Spre deosebire însă de martor, partea vătămată este participant activ în procesul penal. Dacă pentru martor depunerea mărturiilor este o îndatorire, atunci pentru partea vătămată nu este numai o îndatorire, ci şi un drept cu care ea este înzestrată pentru apărarea intereselor sale.

Declaraţiile părţii vătămate şi ale părţii civile sânt, de regulă, prima sursă de informare a organelor de urmărire penală, datele furnizate de ele servind la strângerea probelor despre faptă şi făptuitor. Uneori, aceeaşi însuşire o au şi declaraţiile părţii civilmente responsabile. De aceea, o contribuţie importantă la aflarea adevărului într-o cauză penală o pot aduce, pe lângă declaraţiile învinuitului sau inculpatului, şi declaraţiile părţii vătămate, părţii civile şi părţii civilmente responsabile dacă sânt sincere, fapt ce a determinat enumerarea lor printre mijloacele de probă.

Calitatea procesuală de parte vătămată obţin persoanele ce sânt constituite ca parte vătămată conform legii de către organul de urmărire penală sau instanţa de judecată. În multe cazuri, declaraţiile părţii vătămate pot fi denaturate, fiind influenţate de factori subiectivi: simţul de răzbunare, tendinţa de a majora prejudiciul adus. Pentru evitarea acestor momente, este necesar a întreprinde măsuri de verificare, care se realizează prin intermediul actelor procesuale.

Persoana vătămată este ascultată asupra împrejurărilor, care urmează a fi dovedite în cauză, asupra relaţiilor ei cu învinuitul, precum şi asupra probelor administrate. Datele, comunicate de partea vătămată, nu pot servi ca probe, dacă ele se bazează pe informaţii, a căror sursă nu este cunoscută. Dacă declaraţiile părţii vătămate sânt bazate pe spusele altor persoane, acestea din urmă trebuie şi ele ascultate. Partea vătămată, care refuză sau se sustrage de a face declaraţie, poartă răspundere conform art. 312 C.pen., iar dacă a făcut cu bună ştiinţă declaraţii false, este trasă la răspundere penală conform art.313 C.pen.

Recunoaşterea părţii vătămate în calitate de parte civilăConstituirea ca parte civilă se poate face numai în cazul în care persoana vătămată cere

acoperirea unui prejudiciu material sau moral produs prin infracţiune.

51

Întodeauna, temeiul constituirii părţii civile trebuie să fie o infracţiune care, prin natura ei, poate produce prejudicii materiale sau morale, obligaţia de acordare a despăgubirilor în cadrul procesului ne putând avea ca temei un fapt, licit extra penal.

Constituirea persoanei vătămate ca parte civilă în procesul penal oferă acesteia avantaje în raport cu exercitarea acţiunii civile în afara procesului penal astfel: rapiditatea obţineri despăgubirilor materiale, căci procesul penal este caracterizat prin operativitate; probele vor fi administrate mult mai uşor, calea procesului penal permiţând folosirea unor mijloace energice de administrare a probelor (percheziţii, cercetări la faţa locului etc.); folosirea acestei căi oferă avantaje de ordin economic, acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal fiind scutită de taxa de timbru.

Parte civilă este recunoscută persoana fizică sau juridică în privinţa căreia există suficiente temeiuri de a considera că în urma infracţiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă răspundere patrimonială pentru faptele acestuia. Acţiunea civilă se judecă de către instanţă în cadrul procesului penal dacă volumul prejudiciului este incontestabil.

Recunoaşterea ca parte civilă se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală în temeiul art. 61 alin. (2) C.pr.pen. întocmită în conformitate cu prevederile art. 255 din C.pr.pen. sau prin încheierea instanţei de judecată imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale.

52

Modele de acte (model 1)

ORDONANŢĂde recunoaştere în calitate de parte vătămată

mun. Chişinău „12” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Igor Morcov, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007010812,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 12 noiembrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPs Centru, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, în baza plîngerii victimei Barbăsură Alexei.

Pe data de 11 noiembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 00 min., două persoane necunoscute, fiind în stare de ebrietate şi înarmaţi cu topoare au pătruns în casa cet. Barbăsură Alexei, situată pe str. Cocorilor 14a, unde l-au atacat pe ultimul cu o deosebită cruzime, în faţa soţiei, apoi folosind în calitate de arme topoarele i-au cauzat cet. Barbăsură Alexei vătămări corporale, după care în mod deschis au sustras suma de 1030 lei care se aflau în sertarul dulapului din sufragerie.

Luând în consideraţie faptul, că prin această infracţiune cet. Barbăsură Alexei Tudor numele, prenumele victimei

i-a fost cauzată o daună fizică şi materială în sumă de 1030 lei______________________________ morală, fizică, materială

şi în acest caz temeiurile de atribuire unei asemenea calităţi procesuale au fost stabilite, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.12 CPP, în temeiul art. 59 alin. (2) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Recunoaşterea cet. Barbăsură Alexei Tudor în calitate de parte vătămată în cauza penală şi notificarea lui despre acest fapt.

Partea vătămată ____________________ Barbăsură Alexei

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________________ Igor Morcov

semnătura

2. Ofiţerul de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, a explicat drepturile şi obligaţiile părţii vătămate în cursul urmăririi penale, prevăzute de art. 60 CPP şi anume:

Partea vătămată dispune de următoarele drepturi: 1) să cunoască esenţa învinuirii; 2) să facă declaraţii şi explicaţii; 3) să prezinte documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi

cercetate în şedinţa de judecată; 4) să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, judecătorului,

procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului; 5) să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală sau instanţei de

judecată şi să ceară includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal al acţiunii respective;

53

6) să ia cunoştinţă de toate procesele-verbale ale acţiunilor procesuale la care a participat, să ceară completarea lor sau includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv;

7) să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale din momentul încheierii urmăririi penale şi să noteze orice informaţii din dosar;

8) să participe la şedinţa de judecată, inclusiv la examinarea materialelor cauzei; 9) să pledeze în dezbateri judiciare privitor la prejudiciul cauzat; 10) să fie informată de organul de urmărire penală despre toate hotărîrile adoptate care se

referă la drepturile şi interesele sale, să primească gratuit, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărîri,;

11) să depună plîngeri împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală, precum şi să atace hotărîrea instanţei privitor la prejudiciul cauzat;

12) să retragă plîngerile depuse de ea sau de reprezentantul său, inclusiv plîngerile împotriva acţiunilor interzise de lege săvîrşite împotriva sa;

13) să se împace cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile prevăzute de lege; 14) să facă obiecţii asupra plîngerilor altor participanţi la proces, care i-au fost duse la

cunoştinţă de către organul de urmărire penală sau despre care a aflat în alte împrejurări; 15) să participe la judecarea cauzei pe cale ordinară de atac; 16) să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală şi să i se repare prejudiciul

cauzat în urma acţiunilor nelegitime ale organului de urmărire penală; 17) să i se restituie bunurile ridicate de organul de urmărire penală în calitate de mijloace

de probă sau prezentate de ea însăşi, precum şi bunurile ce îi aparţin şi au fost ridicate de la persoana care a săvîrşit acţiunea interzisă de legea penală, să primească în original documentele care îi aparţin;

18) să fie reprezentată de un apărător ales, iar dacă nu are mijloace de a plăti apărătorul, să fie asistată de un avocat din oficiu.

Partea vătămată este obligată: 1) să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti; 2) să facă declaraţii la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti; 3) să prezinte, la cererea organului de urmărire penală obiecte, documente şi alte mijloace

de probă de care dispune, precum şi mostre pentru cercetare comparativă; 4) să accepte a fi supusă examinării corporale la cererea organului de urmărire penală în

cauza privind comiterea în privinţa sa a unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave;

5) la cererea organului de urmărire penală, să fie supusă unei expertize, în condiţii de ambulator, pentru a se verifica capacitatea de a înţelege just circumstanţele care au importanţă pentru cauză şi de a face declaraţii juste în privinţa lor, în cazul în care sînt temeiuri verosimile de a pune la îndoială asemenea capacităţi;

6) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului de urmărire penală şi ale preşedintelui şedinţei de judecată;

7) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată. Partea vătămată are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de prezentul cod. Partea vătămată

poate oricînd să renunţe la această calitate procesuală.

Drepturile şi obligaţiile au fost explicate de ofiţerul de urmărire penală Igor Morcov

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la „12” noiembrie 2007

Copia ordonanţei am primit-o.

Partea vătămată ____________________ Barbăsură Alexei semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Igor Morcov

semnătura

54

(model 2)PROCES-VERBAL

DE AUDIERE A PĂRŢII VĂTĂMATE

mun. Chişinău „12” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

audierea a început la ora 08 şi 10 min s-a încheiat la ora 09 şi 25 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Igor Morcov, în localul CPs Rîşcani mun. Chişinău, biroul de serviciu nr. 32, în legătură cu cercetarea cazului, respectînd prevederile art. 111 CPP şi conducîndu-se de dispoziţiile art. 57 alin. (2) pct. 5 CPP RM, a audiat în calitate de parte vătămată persoana nominalizată mai jos:

Numele, prenumele Barbăsură Alexei TudorZiua, luna, anul naşterii 24 februarie 1976Locul naşterii mun. Chişinău Republica

MoldovaCetăţenia cetăţean al Republicii MoldovaSituaţia militară______________________________ supus militarOcupaţia şomerDomiciliul str. Cocorilor 14a, mun.

Chişinău,Telefoane domiciliu 24-46-43 Posesor al buletinului de identitate A 34264724 eliberat de of. Nr. 2 la data de 14

martie 2000Nu sunt (sunt) soţ sau rudă apropiată cu vreuna din părţi Nu sunt (sunt) în relaţii de duşmănie cu aceasta

Am luat cunoştinţă că urmează să fiu ascultat cu privire la împrejurările în care am fost atacat pe data de 11.11.2007 la domiciliul meu.

Înainte de a fi audiat în calitate de parte vătămată, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP mi-au fost aduse la cunoştinţă şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 60 CPP RM., inclusiv am fost avertizat de răspunderea ce o port pentru refuzul sau eschivarea de a face declaraţii conform art. 313 CP RM şi pentru declaraţii cu bună ştiinţă false conform art.312 CP RM.

Partea vătămată _____________ Barbăsură Alexei semnătura

Declaraţiile doresc să le fac în limba moldovenească, pe care o cunosc bine.

Partea vătămată _____________ Barbăsură Alexei semnătura

Interpret__________________________________________________________ Numele, prenumele, domiciliul

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP RM pentru traducere cu bună ştiinţă falsă. __________________

semnătura interpretului

În conformitate cu art. art. 260 şi 261 CPP RM. a întocmit procesul-verbal de audiere a părţii vătămate

Relativ la fondul întrebărilor puse declar:Pe data de 11 noiembrie 2007, aproximativ la ora 21 şi 20 min., m-am întors acasă de la

serviciu._________________ semnătura părţii vătămate

55

După ce am parcat maşina în garaj am intrat în casă şi împreună cu familia, adică eu, soţia şi fiica de 5 ani ne-am aşezat la masă. Aproximativ la ora 22 şi 00 min. două persoane mascate cu cagule de culoare neagră forţînd uşa de la intrare au pătruns în casa. Unul din ei mi-a aplicat o lovitură în spate, cu muchia toporului pe care îl avea în mînă.

Al doilea ameninţănd soţia cu aplicarea violenţei cerea banii pe care îi avem. Persoana care mi-a aplicat lovitura cu muchia toporului din sertarul dulapului sufrageriei a

sustras în mod deschis suma de 10500 lei. Auzind lătratul cîinelui cele două persoane în grabă au ieşit din casă şi au fugit într-o direcţie necunoscută. Despre cele întămplate prin intermediul telefonului fix am anunţat organele poliţiei.

Întrebare: Puteţi să faceţi o descriere a celor două persoane necunoscute ?

Răspuns: Nu prea bine, deoarece erau mascate cu cagule pe cap şi totul s-a produs într-o clipă.

semnătura

Întrebare: Aţi memorizat careva semne particulare ?

Răspuns: Pot spune că avea vîrsta aproximativ 20-25 ani, cel care mi-a aplicat lovitura cu muchia toporul era de statură mijlocie, îmbrăcat într-o scurtă din piele de culoare neagră şi bluji de culoare albastră. Al doilea care a ameninţat soţia cu aplicarea violenţei avea statura 1,75 – 1,80 m., constituţia corpului sportivă, îmbrăcat în scurtă model „Alasca” culoare neagră, pantaloni tip sport şi încălţat în adidaşi culoare albastră cu dungi albe. Ambii aveau cagule pe cap de culoare neagră, confecţionate din căciule din lînă, avînd găuri special adaptate pentru ochi şi gură.

________________________semnătura

Alte declaraţii pe cazul dat nu am de făcut. Doresc să fiu recunoscut în calitate de parte civilă din cauză că în urma infracţiunii mi-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 10500 lei, care este considerabil pentru mine.

Procesul-verbal este scris din cuvintele mele, am constatat că cele consemnate corespund adevărului şi confirm exactitatea prin semnătură.

Partea vătămată ________________ Barbăsură Alexeisemnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ________________ Igor Morcov

semnătura

56

(model 3)

ORDONANŢĂ

de recunoaştere în calitate de parte civilă

mun. Chişinău „12” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Igor Morcov, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007010812,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 12 noiembrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPs Centru mun. Chişinău, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, în baza plîngerii victimei Barbăsură Alexei.

Pe data de 11 noiembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 00 min., două persoane necunoscute fiind în stare de ebrietate şi înarmaţi cu topoare au pătruns în casa cet. Barbăsură Alexei situată pe str. Cocorilor 14a, mun. Chişinău, unde, cu o deosebită cruzime, l-au atacat pe cet. nominalizat anterior, în faţa soţiei, apoi, folosind în calitate de arme topoare, i-au cauzat cet. Barbăsură Alexei vătămări corporale, după care în mod deschis au sustras suma de 10500 lei care se aflau în sertarul dulapului din sufragerie.

Luând în consideraţie faptul, că în acest caz există suficiente temeiuri de a considera că în urma acestei infracţiuni cet. Barbăsură Alexei Tudor a suferit un prejudiciu material în sumă de de 10500 lei şi un prejudiciu fizic şi moral în sumă de de 4500 lei şi care a depus o cerere de chemare în judecată a persoanelor care au comis infracţiunea şi în acest caz temeiurile de atribuire unei asemenea calităţi procesuale au fost stabilite, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.12 CPP şi art. 61 CPP, în temeiul art. 219 şi 222 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Recunoaşterea cet. Barbăsură Alexei Tudor în calitate de parte civilă în cauza penală şi notificarea lui despre acest fapt.

Partea civilă __________________ Barbăsură Alexei

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie __________________ Igor Morcov

semnătura 2. Ofiţerul de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, a explicat

drepturile şi obligaţiile părţii civile în cursul urmăririi penale, prevăzute de art. 62 CPP şi anume: În scopul susţinerii cererii sale, partea civilă dispune de următoarele drepturi: 1) să facă explicaţii asupra cererii depuse; 2) să prezinte şi alte materiale în susţinerea cererii sale; 3) să formuleze cereri de recuzare a persoanei care efectuează urmărirea penală, a

judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului; 4) să înainteze cereri, în special pentru asigurarea acţiunii civile pornite; 5) să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală sau a instanţei, să

ceară includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal al acţiunii respective; 6) să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale acţiunilor la care ea a participat şi să ceară

completarea lor sau includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv;

57

7) să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale din momentul încheierii urmăririi penale, să noteze orice date din dosar care se referă la acţiunea civilă;

8) să participe la şedinţe de judecată, inclusiv la cercetarea materialelor cauzei referitor la acţiunea sa;

9) să pledeze în dezbateri judiciare referitor la acţiunea sa civilă; 10) să fie informată de organul de urmărire penală sau de instanţă despre hotărîrile

adoptate care se referă la drepturile şi interesele sale, să primească gratuit, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărîri, precum şi copie de pe sentinţă, decizie sau de pe o altă hotărîre judecătorească definitivă;

11) să depună plîngeri împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală, precum şi să atace hotărîrea instanţei referitor la acţiunea civilă;

12) să retragă cererea depusă pe cale de atac de ea sau de reprezentantul său; 13) să facă obiecţii la plîngerile altor participanţi la proces, să-şi expună părerea în şedinţa

de judecată referitor la cererile înaintate de alţi participanţi la proces; 14) să participe la judecarea cauzei pe cale ordinară de atac; 15) să facă obiecţii împotriva acţiunilor nelegitime ale celeilalte părţi în proces; 16) să aibă reprezentant şi să înceteze împuternicirile lui; 17) să facă obiecţii împotriva acţiunilor preşedintelui şedinţei de judecată; 18) să renunţe la acţiunea civilă în orice etapă a procesului penal dacă legea permite; 19) să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală şi să i se repare prejudiciul

cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei; 20) să i se restituie bunurile ridicate de organul de urmărire penală sau de instanţă în

calitate de mijloace de probă sau prezentate de ea însăşi, precum şi bunurile ce îi aparţin şi au fost ridicate de la persoana care a săvîrşit acţiunea interzisă de legea penală, să primească în original documentele care îi aparţin.

Partea civilă este obligată: 1) să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanţei judecătoreşti; 2) să asigure numărul de copii de pe cererea de chemare în judecată pentru toate părţile

civilmente responsabile participante la proces; 3) să prezinte, la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei, obiecte,

documente şi alte mijloace de probă de care dispune, precum şi mostre pentru cercetare comparativă;

4) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului de urmărire penală şi ale preşedintelui şedinţei de judecată;

5) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată. (3) Partea civilă are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de prezentul cod.

Drepturile şi obligaţiile au fost explicate de ofiţerul de urmărire penală Igor Morcov.

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la „12” noiembrie 2007

Copia ordonanţei am primit-opartea civilă __________________ Barbăsură Alexei

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie __________________ Igor Morcov

semnătura

58

(model 4)

ORDONANŢĂ de recunoaştere în calitate de reprezentant legal al parţii vătămate

mun. Hînceşti „16” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPR Hînceşti, locotent de poliţie Lupu Mihai, examinînd materialele cauzei penale nr. 20070470452,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 15 noiembrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPR Hînceşti, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal, în baza plîngerii victimei Chiperi Aurel.

În urma efectuării urmăririi penale au fost constatate următoarele: pe data de 15 noiembrie 2007 Chiperi Aurel Victor a.n. 28.02.1995, aproximativ la ora 16 şi 30 min., întorcîndu-se de la şcoala nr. 1 din mun. Hînceşti pe stradela Vasile Iorga, în apropierea case cu nr. 23, în timp ce vorbea la telefon, a fost atacată de o persoană necunoscută, care i-a sustras telefonul mobil de model „Motorola” cu preţul de 870 lei.

Luînd în consideraţie că partea vătămată Chiperi Aurel Victor a.n. 28.02.1995 este minor şi parţial este lipsit de capacitatea de exerciţiu, este necesar de admis în calitate de reprezentant legal al părţii vătămate minore pe tatăl acestuia - Chiperi Victor Petru, identificat prin B.I. seria B nr. 098766543

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 12 CPP, în temeiul art. 75, 76 şi 77 alin. (1), (3) şi (4) CPP şi respectînd dispoziţiile art. 255 din CPP RM,-

DISPUNE:

1. De admis în calitate de reprezentant legal al părţii vătămate minore pe cet. Chiperi Victor Petru.

2. De a recunoaşte în calitate de reprezentant legal al minorului Chiperi Aurel Victor pe tatăl acestuia Chiperi Victor Petru.

3. Hotărîrea primită de adus la cunoştinţă persoanelor cointeresate.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie __________________ Mihai Lupu

semnătura

Reprezentantul legal al părţii vătămate ___________________ Chiperi Victor semnătura

Ofiţerul de urmărire penală în conformitate cu art. 277 din CPP a explicat drepturile şi obligaţiile reprezentantului legal al părţii vătămate prevăzute de art. 78 CPP.

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la „16” noiembrie 2007

Copia ordonanţei am primit-oReprezentantul legal al părţii vătămate minore ___________________ Chiperi Victor

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotetnent de poliţie ___________________ Mihai Lupu

semnătura

59

(model 5)

PROCES-VERBALde aducere la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile reprezentantului legal al (victimei,

părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului)

mun. Chişinău „26” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Buiucani, locotenent de poliţie Gh. Mihalachi, în temeiul cauzei penale 2007040987, în biroul nr. 21 a CPs Buiucani, în conformitate cu prevederile art. 277 din CPP a comunicat şi explicat cet._________________________drepturile

reprezentantul legal

şi obligaţiile reprezentantului legal al _________________________________________________(victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului)

Reprezentantul legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) conform art. 78 din CPP dispune de următoarele drepturi:

1) să cunoască esenţa bănuielii, învinuirii; 2) să fie înştiinţat despre citarea persoanei, interesele căreia le reprezintă, în organul de

urmărire penală sau în instanţă şi să o însoţească acolo; 3) să comunice fără vreo restricţie cu persoana interesele căreia le reprezintă, în condiţii

confidenţiale şi fără a se limita numărul şi durata întrevederilor; 4) să participe la acţiuni procesuale care se efectuează la propunerea organului de urmărire

penală, la cele care se efectuează la cererea sa şi la cele care se efectuează cu participarea persoanei interesele căreia le reprezintă;

5) să facă explicaţii; 6) să prezinte documente sau alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi

cercetate în şedinţa de judecată; 7) să înainteze cereri de recuzare a persoanei care efectuează urmărirea penală, a

judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului; 8) să înainteze cereri; 9) să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi să ceară includerea

obiecţiilor sale în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective; 10) să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale acţiunilor procesuale la care el sau persoana

interesele căreia le reprezintă a participat, să facă obiecţii asupra corectitudinii şi caracterului complet al proceselor-verbale respective, precum şi să ceară completarea lor cu date care, în opinia sa, trebuie să fie menţionate;

11) să ia cunoştinţă de materialele prezentate în instanţă de către organul de urmărire penală pentru confirmarea legalităţii şi temeiniciei ţinerii în stare de arest a persoanei interesele căreia le reprezintă;

12) după terminarea urmăririi penale, precum şi în caz de încetare sau clasare a procesului penal, să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei, să noteze din ele datele necesare;

13) să participe la judecarea cauzei în primă instanţă şi în apel; 14) să pledeze în dezbaterile judiciare în cazul în care partea civilă sau inculpatul,

interesele cărora le reprezintă, nu au reprezentant sau, după caz, apărător; 15) să fie informat de către organul de urmărire penală sau instanţă despre hotărîrile care

se referă la drepturile şi interesele sale sau ale persoanei pe care o reprezintă, la cerere să primească copii de pe aceste hotărîri;

16) să depună plîngeri, în modul stabilit de lege, împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală, să atace sentinţa sau, după caz, decizia instanţei care a judecat cauza pe cale ordinară de atac;

17) să retragă orice plîngere a sa;

60

18) să facă obiecţii la plîngerile înaintate împotriva persoanei pe care o reprezintă în cazul cînd ele i-au fost aduse la cunoştinţă de către organul de urmărire penală sau despre ele a aflat din alte împrejurări;

19) să-şi expună părerea în şedinţa de judecată referitor la cererile şi propunerile altor participanţi în proces, precum şi la chestiunile ce se soluţionează de către instanţă;

20) să facă obiecţii împotriva acţiunilor ilegale ale celorlalţi participanţi la proces; 21) să facă obiecţii împotriva acţiunilor preşedintelui şedinţei de judecată; 22) să invite pentru persoana pe care o reprezintă un apărător sau, după caz, un

reprezentant şi să propună sistarea participării acestora. (2) Reprezentantul legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului,

inculpatului) dispune în condiţiile prezentului cod şi de dreptul: 1) să ceară repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire

penală sau ale instanţei şi, cu excepţia reprezentantului legal al condamnatului, compensarea cheltuielilor suportate în cauza penală;

2) să i se restituie bunurile ridicate de organul de urmărire penală în calitate de mijloace de probă, să primească documentele, care îi aparţin, în original.

(3) Reprezentantul legal (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) la desfăşurarea procesului penal, exercită drepturile acestora, cu excepţia drepturilor indisolubile de persoana acestora.

(4) Reprezentantul legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) cu capacitate de exerciţiu limitată este în drept:

1) cu consimţămîntul persoanei interesele căreia le reprezintă: a) să ceară înlocuirea apărătorului; b) să retragă plîngerea susţinută de reprezentantul legal al părţii vătămate; 2) să cunoască intenţiile persoanei pe care o reprezintă: a) de a retrage plîngerea referitor la comiterea infracţiunii faţă de sine; b) de a se împăca cu partea oponentă; c) de a renunţa la acţiunea civilă intentată de el sau de a recunoaşte acţiunea civilă pornită

împotriva lui; d) de a retrage plîngerea depusă în apărarea intereselor sale; 3) să accepte sau nu intenţiile persoanei pe care o reprezintă, enumerate la pct.2) din

prezentul alineat. (5) Reprezentantul legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului,

inculpatului), nu este în drept să întreprindă acţiuni împotriva intereselor persoanei pe care o reprezintă, inclusiv să renunţe la apărătorul învinuitului, inculpatului.

(6) Reprezentantul legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) este obligat:

1) să prezinte organului de urmărire penală sau instanţei documente ce confirmă împuternicirile sale de reprezentant legal;

2) să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanţei; 3) să prezinte, la cererea organului de urmărire penală sau instanţei, obiecte şi documente; 4) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului de urmărire penală şi

ale preşedintelui şedinţei de judecată; 5) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată. (7) Reprezentantul legal poate fi citat şi interogat ca martor în condiţiile prezentului cod. (8) Reprezentantul legal are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de prezentul cod.

Drepturile şi obligaţiile au fost explicate de ofiţerul de urmărire penală Gh. Mihalachi.

Procesul-verbal este scris din cuvintele mele cele consemnate corespund adevărului pentru care eu semnez

Reprezentantul legal ___________________ semnătura

61

Notă: Procesul-verbal în care se conţine informaţia cu privire la drepturile şi obligaţiile reprezentantului legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) am primit la „26” noiembrie 2007

Reprezentantul legal ___________________ semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotetnent de poliţie ___________________ Gh. Mihalachi

semnătura

62

(model 6)

ORDONANŢĂde recunoaştere în calitate de reprezentant al parţii vătămate

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotent de poliţie Lupu Mihai, examinînd materialele cauzei penale nr. 20070470452,

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 noiembrie 2007 de către organul de urmărire penală a SUP a CPs Botanica mun. Chişinău în baza plîngerii depuse la 03 decembrie 2007 de către Matcovschii Lidia Petru, director la SA „Moldceramica” mun. Chişinău, str. Moldoviţa 20.

În procesul efectuării urmăririi penale s-a stabilit că în noaptea de 02.11.2007 spre 03.11.2007 persoane necunoscute prin efracţie au pătruns în depozitul SA „Moldceramica” mun. Chişinău, str. Moldoviţa 20 de unde au sustras 20 m2 de teracotă „Belco” în sumă de 3200 lei.

Luînd în consideraţie faptul că calitatea de parte vătămată pe această cauză penală o are persoana juridică menţionată mai sus şi că juristul SA „Moldceramica” Igor Perevoznic este împuternicit pe baza procurii nr. 021 din 05 noiembrie 2007 să reprezinte interesele în cursul desfăşurării procesului penal este necesar de admis în caliate de reprezentant al părţii vătămate pe cet. Igor Perevoznic

Ţinînd cont de cele expuse şi conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.12 CPP, în temeiul art. 79 CPP şi conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. A admite în calitate de reprezentant al părţii vătămate pe cet. Igor Perevoznic.2. A recunoaşte pe cet. Igor Perevoznic în calitate de reprezentant al parţii vătămate SA

„Moldceramica” mun. Chişinău str. Moldoviţa 20 şi notificarea lui despre acest fapt.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Mihai Lupu

semnătura

Reprezentantul ____________________ Igor Perevoznicsemnătura

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la “05” noiembrie 2007 Ofiţerul de urmărire penală în conformitate cu art. 277 CPP a explicat drepturile şi

obligaţiile reprezentantului legal al părţii vătămate prevăzute de art. 80 CPP.

Copia ordonanţei am primit-o.Reprezentantul ____________________ Igor Perevoznic semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Mihai Lupu

semnătura

63

(model 7)

PROCES-VERBALde aducere la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile reprezentantului (victimei, părţii

vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

mun. Chişinău „26” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Buiucani, locotenent de poliţie Gh. Mihalachi, în temeiul cauzei penale 2007040987, în biroul nr. 21 a CPs Buiucani, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP a comunicat şi explicat cet. _________________________ drepturile

reprezentantul

şi obligaţiile reprezentantului ________________________________________________________(victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

Ofiţerul de urmărire penală a adus la cunoştinţă şi mi-a explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 80 CPP şi anume:

Pentru protejarea intereselor persoanei reprezentate, reprezentantul victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile, în condiţiile prezentului cod, are dreptul:

1) să cunoască esenţa învinuirii; 2) să participe la efectuarea acţiunilor procesuale, la propunerea organului de urmărire

penală, în cazul în care se prezintă la începutul acţiunii procesuale efectuate cu participarea persoanei reprezentate;

3) să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, a judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului;

4) să prezinte documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi cercetate în şedinţa de judecată;

5) să facă explicaţii, să înainteze cereri; 6) să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi să ceară includerea

obiecţiilor sale în procesul-verbal al acţiunii respective; 7) să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale acţiunilor procesuale la care el sau persoana

reprezentată a participat, să ceară completarea lor sau includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv;

8) să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale din momentul terminării urmăririi penale, inclusiv în cazul clasării procesului penal şi să noteze orice date din dosar privind interesele persoanei reprezentate;

9) să participe la şedinţele de judecată în aceleaşi condiţii în care poate participa persoana reprezentată;

10) să pledeze în dezbateri judiciare în locul părţii civile sau al părţii civilmente responsabile interesele căreia le reprezintă;

11) să depună plîngeri împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală şi să atace hotărîrile instanţei în limitele competenţei sale;

12) să retragă, cu consimţămîntul persoanei reprezentate, orice cerere depusă de el; 13) să facă obiecţii la plîngerile altor participanţi la proces, care i-au fost aduse la

cunoştinţă de către organul de urmărire penală sau despre care a aflat în alte împrejurări, în cazul în care aceste plîngeri se referă la interesele persoanei reprezentate;

14) în şedinţa de judecată, să-şi expună opinia referitor la cererile şi propunerile altor participanţi la proces;

15) să facă obiecţii împotriva acţiunilor nelegitime ale altor participanţi la proces; 16) să facă obiecţii împotriva acţiunilor preşedintelui şedinţei de judecată cînd acestea se

referă la interesele persoanei reprezentate; 17) cu consimţămîntul persoanei reprezentate, să invite un alt reprezentant al acesteia şi

să-i transmită împuternicirile printr-o nouă procură a persoanei reprezentate.

64

(2) Reprezentantul (victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile) în cazul în care în procură aceasta este specificat, precum şi reprezentantul persoanei juridice care exercită această atribuţie din oficiu, au dreptul în numele persoanei reprezentate în modul prevăzut de prezentul cod:

1) să retragă cererea despre săvîrşirea infracţiunii împotriva persoanei reprezentate; 2) să încheie tranzacţii de împăcare cu bănuitul, învinuitul, inculpatul; 3) să renunţe la acţiunea intentată de către persoana reprezentată; 4) să recunoască acţiunea înaintată împotriva persoanei reprezentate; 5) să primească bunurile şi banii care îi revin persoanei reprezentate. (3) Reprezentantul (victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

dispune, de asemenea, de dreptul: 1) să primească despăgubirea pentru prejudiciul cauzat de acţiunile nelegitime ale

organului de urmărire penală sau ale instanţei; 2) să fie informat de către organul de urmărire penală despre hotărîrile adoptate referitor la

persoana reprezentată, să primească, la cerere, copii de pe aceste hotărîri. (4) Reprezentantul (victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

nu are dreptul să întreprindă acţiuni care ar veni în contradicţie cu interesele persoanei reprezentate. (5) Reprezentantul (victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

este obligat: 1) să îndeplinească indicaţiile persoanei reprezentate; 2) să prezinte organului de urmărire penală sau instanţei documentele care îi confirmă

împuternicirile; 3) să se înfăţişeze la citarea organului de urmărire penală sau a instanţei pentru a

reprezenta interesele persoanei reprezentate; 4) să prezinte, la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei, obiectele şi

documentele de care dispune; 5) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului de urmărire penală şi

ale preşedintelui şedinţei de judecată; 6) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată. (6) Reprezentantul (victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile)

are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de CPP.

Drepturile şi obligaţiile au fost explicate de ofiţerul de urmărire penală Gh. Mihalachi

Procesul-verbal este scris din cuvintele mele cele consemnate corespund adevărului pentru care eu semnez

Reprezentantul ___________________ semnătura

Notă: Procesul-verbal în care se conţine informaţia cu privire la drepturile şi obligaţiile reprezentantului legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) am primit la „26” noiembrie 2007

Reprezentantul ___________________ semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotetnent de poliţie ___________________ Gh. Mihalachi

semnătura

65

ASCULTAREA MARTORULUI

Prevederi legaleMartorul este persoana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau instanţă,

precum şi persoana care face declaraţii în modul prevăzut de lege în calitate de martor. Pentru ca o persoană să dobîndească calitatea procesuală de martor, trebuie să fie întrunite

cumulativ următoarele condiţii:- existenţa unui proces penal în curs de desfăşurare în faţa organelor judiciare;- existenţa unei persoane fizice care are cunoştinţă despre fapte şi împrejurări menite să

contribuie la aflarea adevărului în procesul penal respectiv;- persoana fizică să fie ascultată de către organele judiciare cu privire la faptele şi

împrejurările pe care le cunoaşte.Ca martor pot fi citate persoane care posedă informaţii cu privire la vre-o circumstanţă

care urmează a fi constatată în cauză. Nici o persoană nu poate fi silită să facă declaraţii contrar intereselor sale a rudelor sale apropiate.

Procedura audierii martoruluiAscultarea martorului se desfăşoară în două etape:a) Astfel, în prima etapă organul judiciar stabileşte identitatea martorului, întrebîndu-l

despre nume, prenume, adresa, etate, ocupaţie. În caz de alibi în privinţa identităţii martorului, aceasta se constată prin alt mijloc de probă (art.105 alin. (3) C.pr.pen.). Se verifică apoi dacă martorul are vreun interes în cauză, fiind întrebat dacă este rudă a vreunuia dintre părţi şi în ce raporturi se află cu acestea (art.105 alin. (7) C.pr.pen.). Dacă cel audiat este soţ sau rudă apropiată cu bănuitul, învinuitul sau inculpatul, i se pune în vedere că nu este obligat să depună ca martor.

Un aspect specific ascultării martorului în instanţa de judecată, este cel privitor la faptul, că înainte de a se trece la ascultarea propriu – zisă, martorul va depune următorul jurămînt: „Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu” (art.108 alin. (1) C.pr.pen.).

După depunerea jurămîntului, martorul este prevenit despre răspunderea penală pentru declaraţii false (art.108 alin. (2) C.pr.pen.). Despre depunerea jurămîntului şi prevederea privitor la răspunderea penală pentru declaraţii false se face menţiune în procesul-verbal, martorul semnînd pentru conformitate (art.108 alin. (3) C.pr.pen.).

Martorii care, din motive de conştiinţă sau confesiune, nu depun jurămîntul vor rosti următoarea formulă: “Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu”.

b) A doua etapă constă în ascultarea propriu-zisă a martorului. Potrivit art.109 alin. 1 C.pr.pen., mai întîi martorului i se aduce la cunoştinţă obiectul cauzei şi i se arată care sînt faptele şi circumstanţele pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerîndui-se să declare tot ce ştie în legătură cu acestea.

Martorul este obligat să declare tot ce ştie cu privire la faptă şi făptuitor. După ce şi-a încheiat relatarea liberă, i se pun întrebări cu privire la faptele şi circumstanţele care trebuie constatate în cauză, cu privire la persoana părţilor, precum şi în ce mod a luat cunoştinţă despre cele declarate. Nu se admite punerea întrebărilor sugestive sau care nu se referă la premisa probelor şi care în mod evident urmăresc scopul insultării şi umilirii persoanei audiate (art.109 alin. (2) C.pr.pen.).

Ascultarea martorului se face separat, aceştia neputînd prezenta ori citi declaraţii scrise de mai înainte; (pot folosi însă, însemnări asupra amănuntelor greu de reţinut). Eventualele reveniri, completări, rectificări sau precizări făcute de martor în cursul ascultării vor fi consemnate, după ce martorul va semna din nou.

Consemnarea declaraţieiOrganul judiciar consemnează în scris cele declarate de martor, după care îi citeşte

declaraţia, sau la cererea acestuia, îi permite s-o citească personal. Cînd este de acord cu conţinutul declaraţiei, martorul o semnează pe fiecare pagină şi la sfîrşit: dacă nu poate sau refuză să semneze, se face menţiune despre aceasta în declaraţia scrisă. Declaraţia va fi semnată şi de organul judiciar precum şi interpret (dacă a participat). Declaraţiile martorului audiat se consemnează integral în procesul-verbal întocmit conform prevederilor art. 260-261 C.pr.pen..

66

Modele de acte (model 1)

PROCES-VERBALDE AUDIERE A MARTORULUI

mun. Chişinău „18” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

audierea a început la ora 13 şi 30 min s-a încheiat la ora 14 şi 25 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Rîşcani mun. Chişinău, locotenent de poliţie Bîrzoi Vasile Petru, în localul CPs Rîşcani biroul nr. 232, în legătură cu cercetarea cazului, respectînd prevederile art. 102, 105, 106, 107, 109 CPP RM şi conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.5 CPP RM a audiat în calitate de martor:

Numele, prenumele Gandrabur Vera Ziua, luna, anul naşterii 24 februarie 1976Locul naşterii mun. Chişinău, Republica MoldovaCetăţenia cetăţeancă a Republicii MoldovaSituaţia militară _________________________________ nesupusă militarOcupaţia şomerăDomiciliul mun. Chişinău str.Albişoara 74 ap. 35Telefoane domiciliu 24-46-43 Posesor al buletinului de identitate _________________ A 34264724 eliberat de of. Nr.

2, la data de 14 martie 2000.

Despre care fapt în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (4) CPP, art. 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

În legătură cu faptul, că bănuitul este soţ sau rudă apropiată a martorului, conform art. 105 pct. 7 CPP RM, i s-a explicat dreptul de a tăcea şi a fost întrebat dacă acceptă să facă declaraţii.Nu sunt (sunt) soţ sau rudă apropiată cu bănuitul nu suntNu sunt (sunt) în relaţii de duşmănie cu aceasta nu sunt

_____________ semnătura martorului

Înainte de a fi audiată în calitate de martor, în conformitate cu art. 277 CPP RM, mi-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de articolele şi 90 CPP RM şi conţinutul art. 21 CPP RM, inclusiv am fost avertizat de răspunderea ce o port pentru refuzul sau eschivarea de a face declaraţii conform art. 313 CP RM şi pentru declaraţii cu bună ştiinţă false conform art.312 CP RM.

_____________ semnătura martorului

Declaraţiile doresc să le fac în limba de stat, pe care o cunosc bine. _____________

semnătura martorului

Interpretul________________________________________________________________ numele, prenumele, domiciliul

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP RM pentru traducere sau interpretarea cu bună ştiinţă falsă.

_____________ semnătura interpretului

semnăturile ofiţerului de urmărire penală şi a martorului

67

Martorului i s-a explicat, că în conformitate cu art. 86 CPP RM, este în drept de a recuza interpretul.

_____________ semnătura martorului

Doresc ca declaraţiile mele să fie consemnate de ofiţerul de urmărire penală _____________ semnătura martorului

Relativ la fondul întrebărilor puse declar:Pe data de 15 noiembrie 2007, aproximativ ora 08 şi 00 min., am venit în ospeţie la

mătuşa mea, Vacari Eugenia, care locuia pe str. Albişoara 81, ap. 29. Mătuşa era angajată la casa de modele în calitate de croitoreasă. Aveam cheia de la apartamentul ei, care tot ea mi-a dat-o cu două zile în urmă. Am descuiat uşa şi am văzut dezordinea în odaie. Mai tîrziu, intrînd în odaie am găsit-o pe mătuşa toată însîngerată. Gîndindu-mă că mătuşa mai este în viaţă, i-am palpat pilsul, însă ea semne de viaţă nu mai avea. Despre faptul dat prin telefon. am anunţat poliţia La cerinţele colaboratorilor să controlez dacă careva obiecte au dispărut din apartament, am observat că majoritatea lucrurilor sunt în ordine, numai am depistat lipsa ceasului de aur pe care îl purta permanent pe mînă. Dispariţia altor obiecte n-am observat.

Întrebare: Povestiţi despre relaţiile dvs cu mătuşa?Răspunsul martorului: Relaţiile între noi erau foarte bune. Mă ajuta în toate. Deoarece

cînd eram mică am rămas fără mamă, ea mi-a înlocuit părinţii. ______________ semnătura martorului

Întrebare: Cine în afară de dvs o mai vizita pe cet. Vacari?Răspunsul martorului: De alte persoane nu ştiu nimic în afară de cunoscuta ei Cristina,

care lucrează tot în acelaşi atelier, însă în timpul de faţă ea se află în concediu şi era plecată la părinţi la ţară.

___________ semnătura martorului

Procesul–verbal dat a fost dat citirii, depoziţiile au fost consemnate din cuvintele mele, faptele consemnate corespund adevărului, obiecţii şi explicaţii nu sunt.

Martor ______ Gandrabur Vera

semnătura martorului

Ofiţerul de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________ Bîrzoi Vasile semnătura

68

(model 2 )

PROCES-VERBALDE AUDIERE A MARTORULUI MINOR

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

a început la ora13 şi 30 min s-a încheiat la ora 14 şi 25 min.

Procurorul procuraturii sect. Rîşcani mun. Chişinău, jurist de rangul II,_Cigoreanu Petru,___________________________________________________________________________

funcţia, numele prenumele

în localul Procuraturii sect. Rîşcani mun. Chişinău, biroul de serviciu nr. 232 în prezenţa pedagogului (psihologului) Crişan Iurie Vasile, în prezenţa avocatului Guzun Grigore şi reprezentantul legal Boreţ Petru, în legătură cu cercetarea cazului, respectînd prevederile art. 103, 105, 481 CPP RM şi în conformitete cu prevederile art. 52 alin. (1) pct.2 CPP a audiat în calitate de martor minor:

Numele, prenumele Boreţ Vasile GrigoreZiua, luna, anul naşterii 24 martie 1991Locul naşterii mun. Chişinău Republica

MoldovaCetăţenia cetăţean al Republicii MoldovaSituaţia militară neîncorporabilOcupaţia neîncadrat în cîmpul munciiDomiciliul mun. Chişinău str.Albişoara 74,

ap. 35Telefoane domiciliu 24-46-43 Posesor al buletinului de identitate________________ A 34264724 eliberat de of. Nr. 2

la data de 14 aprilie 2005

Despre care fapt în conformitate cu prevederile articolelor 109 alin. (4) CPP, art. 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

În legătură cu faptul, că bănuituleste soţ sau rudă apropiată a martorului, conform art. 105 pct.7 CPP RM i s-a explicat dreptul de a tăcea şi a fost întrebat dacă acceptă să facă declaraţii.Nu sunt (sunt) soţ sau rudă apropiată cu bănuitul nu suntNu sunt (sunt) în relaţii de duşmănie cu aceasta nu sunt

________________ semnătura martorului minor

Audierea martorului minor, în conformitate cu art. 91 CPP RM, a fost efectuată în prezenţa reprezentantului legal al minorului Boreţ Grigore Petru – tatăl martorului minor căruia în conformitate cu prevederile art. 277 alin. (1) CPP i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 78 CPP RM.

________________ semnătura reprezentantului legal

Audierea martorului minor a fost efectuată în prezenţa avocatului martorului în Guzun Grigore, mandatul nr.012546 căruia în conformitate cu prevederile art. 277 alin. (1) CPP i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute în art. 92 CPP RM. _______________

semnătura avocatului martorului

De asemenea la audierea martorului minor a participat pedagogul Crişan Iurie Petru, care activează în şcoala nr. 36, avînd o vechime în activitatea pedagogică de 14 ani, i-au fost explicate numele, prenumele, locul şi stagiul de muncă

semnăturile martorului minor, reprezentantului legal, pedagogul, avocatul, procurorul

69

drepturile prevăzute de art.479 alin. (3) CPP RM. __________

semnătura pedagogului

Înainte de a fi audiat în calitate de martor mi-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 90 CPP RM, inclusiv de a face declaraţii veridice.

Declaraţiile doresc să le fac în limba de stat pe care o posed bine.

_____________ semnătura martorului minor

Interpret_________________________________________________________________ numele, prenumele, domiciliul

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP RM pentru traducere sau interpretarea cu bună ştiinţă falsă.

_______________ semnătura interpretului

Martorului i s-a explicat, că în conformitate cu art. 86 CPP RM, este în drept de a recuza interpretul. _______________

semnătura martorului minor

Am luat cunoştinţă de obiectul cauzei şi că urmează să fiu audiat despre faptele şi circumstanţele pe care le cunosc şi care se referă la cauză.

_______________ semnătura martorului minor

Doresc ca declaraţiile mele să fie consemnate de ofiţerul de urmărire penală. _______________

semnătura martorului

Relativ la fondul întrebărilor declar următoarele:

Pe data de 9 noiembrie, aproximativ ora 18 şi 30 min., împreună cu sora mea Boreţ Galina, mă întorceam acasă de la prietena mea Guzun Stela, care locuieşte pe strada Petru Rareş 20, ap. 45, mun. Chişinău. Ajungînd la intersecţia străzilor Petru Rareş şi Albişoara în urma mea am auzit paşi. Întorcînd capul, am observat o persoană de sex masculin, care, cu paşi rapizi, se apropia de noi. În clipa următoare am fost îmbrîncită şi am cîzut jos, iar pe Galina a apucat-o de haină cu mîna stîngă, iar cu mîna dreaptă i-a zmuls lănţişorul de aur de la gît. Speriindu-mă, am început să strig după ajutor. Persoana necunoscută a rupt-o de fugă pe strada Petru Rareş, printre blocurile de locuit. Ne-am deplasat la sectorul de poliţie nr. 4, unde Galina a depus plîngere pe faptul dat.

_____________ semnătura

Întrebare: Aţi observat bine persoana necunoscută?Răspuns martorului minor: Nu prea bine, deoarece era întuneric şi totul s-a întîmplat într-

o clipă. _____________ semnătura

Întrebare: N-aţi memorizat careva semne particulare?Răspuns martorului minor: Pot spune că avea vîrsta aproximativ 20-25 ani, de statură

mijlocie, păr scurt, îmbrăcat într-o scurtă de culoare roşie şi bluji de culoare neagră. Alte declaraţii pe acest caz nu am de făcut

_____________ semnătura

.Procesul-verbal dat l-am citit personal, am constatat că cele consemnate corespund cu cele

relatate, penru ce şi semnez.

Martorul minor Boreţ Vasile semnătura

Pedagogul (psihologul) ______ Crişan Iurie semnătura

70

Reprezentantul legal _____ Boreţ Grigore semnătura

Avocatul martorului _____ Guzun Grigore semnătura

Procurorul procuraturii sect. Rîşcani mun. Chişinău, jurist de rangul II Cigoreanu Petru semnătura

71

ASCULTAREA BĂNUITULUI

Prevederi legaleRecunoaşterea făptuitorului în calitate de bănuitPersoana fizică (autorul, organizatorul, instigatorul sau complicele), subiectul infracţiunii pe

parcursul procesului penal primeşte diferite calităţi procesuale. Astfel, în procesul penal cel care a săvîrşit infracţiunea are calitatea de bănuit, învinuit, inculpate, condamnat) achitat.

Calitatea procesuală de bănuit apare numai după pornirea urmăririi penale. Conform al. 1 al art. 63 din C.pr.pen. prevede expres că bănuit poate fi doar persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune, până la punerea ei sub învinuire.

Persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte procedurale, după caz:

- procesul-verbal de reţinere;- ordonanţa sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate;- ordonanţa de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit.Bănuitul, conform prevederilor codului de procedură penală, are dreptul:- să ştie de ce este bănuit şi, în legătură cu aceasta, imediat după reţinere sau după ce i s-a

adus la cunoştinţă hotărîrea despre aplicarea măsurii preventive sau recunoaşterea în calitate de bănuit, să fie informat în prezenţa apărătorului, în limba pe care o înţelege, despre conţinutul bănuielii şi despre încadrarea juridică a faptelor infracţionale de săvîrşirea cărora este suspectat;

- imediat după reţinere sau după recunoaşterea în calitate de bănuit, să primească de la persoana care l-a reţinut informaţie în scris despre drepturile de care dispune prin prezentul articol, inclusiv dreptul de a tăcea şi de a nu mărturisi împotriva sa, precum şi să primească de la organul de urmărire penală explicaţii asupra tuturor drepturilor sale;

- imediat după reţinere sau după ce i s-a adus la cunoştinţă hotărîrea de aplicare a măsurii preventive ori de recunoaştere în calitate de bănuit, să primească de la organul de urmărire penală copia de pe hotărîrea respectivă sau copia de pe procesul-verbal privitor la reţinerea sa;

- în caz de reţinere, să primească consultaţie juridică, în condiţii confidenţiale, din partea apărătorului pînă la începutul primei audieri în calitate de bănuit;

- din momentul cînd i s-a adus la cunoştinţă actul procedural de recunoaştere în calitate de bănuit, să aibă asistenţa unui apărător ales de el, iar dacă nu are mijloace de a plăti apărătorul, să fie asistat în mod gratuit de către un avocat din oficiu, precum şi, în cazurile admise de lege, să renunţe la apărător şi să se apere el însuşi;

Explicarea drepturilor şi obligaţiilor bănuituluiOrganul de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 277 din C.pr.pen. este

obligat să explice participanţilor la urmărirea penală drepturile şi obligaţiile lor şi despre aceasta se consemnează în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective.

Organul de urmărire penală este obligat să înmîneze bănuitului în scris, contra semnătură, informaţia despre drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le au în conformitate cu prevederile art. 64 C.pr.pen. şi să dea explicaţii asupra tuturor acestor drepturi şi obligaţii.

Procedura audierii bănuituluiConform art.102. C.pr.pen. „declaraţii” sînt informaţiile date în scris sau oral în cadrul

procesului penal de către persoană şi care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei. Nu pot servi ca mijloace de probă datele comunicate de persoană dacă aceasta nu poate arăta sursa informaţiilor sale (art.102 alin. 2 C.pr.pen.).

Pornind de la faptul că bănuitul, învinuitul, inculpatul cunoaşte cel mai bine împrejurările în care a fost săvîrşită infracţiunea, legea (art.103 C.pr.pen.) a înscris declaraţiile bănuitului, învinuitului, inculpatului între mijloacele de probă în procesul penal.

Declaraţiile bănuitului constituie un drept al acestuia, şi nu o obligaţie. Acest mijloc de probă are o dublă funcţionalitate în procesul penal: pe de o parte, furnizează informaţiile necesare aflării adevărului, iar pe de altă parte, constituie prima modalitate prin intermediul căreia cel ce urmează să fie tras la răspundere penală îşi exercită dreptul la apărare.

72

Importanţa acestui mijloc de probă este subliniată prin obligaţia pe care o au organele judiciare de al asculta pe învinuit sau inculpat în cele mai importante momente ale desfăşurării procesului penal.

Recunoaşterea vinovăţiei de către persoana bănuită sau învinuită de săvîrşirea infracţiunii poate fi pusă în baza învinuirii doar în măsura în care este confirmată de fapte şi circumstanţe ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză (art.103 alin. 2 C.pr.pen.).

Încălcarea dispoziţiilor legale privind ascultarea bănuitului atrage sancţiunea nulităţii, deoarece prin aceasta este violat dreptul său de apărare.

Ascultarea bănuitului constituie un moment foarte important în economia procesului penal, motiv pentru care cuprinde un complex de reguli de ordin procesual şi tactic.

Deoarece la procesul penal participă organe judiciare diferite, regulile de ordin procesual sînt împărţite în reguli generale, comune atît organului de urmărire penală, cît şi instanţei de judecată şi reguli specifice pentru fiecare organ judiciar în parte.

Una din regulile generale este aceea că, atît în faza de urmărire penală ascultarea bănuitului se desfăşoară de regulă, la sediul organului judiciar şi cuprinde două etape:

a) Cît priveşte prima etapă aceasta are în vedere cunoaşterea datelor personale. Potrivit art.104 alin. 2 C.pr.pen., înainte de a fi ascultat bănuitul, el este întrebat cu privire la nume, prenume, data, luna, anul, locul naşterii, cetăţenia, studiile, situaţia militară, situaţia familială, persoanele pe care le întreţine, ocupaţia, domiciliul şi altă informaţie necesară pentru stabilirea persoanei lui în cauza respectivă. După aceea, persoana care efectuează urmărirea penală întreabă dacă acesta acceptă să facă declaraţii asupra bănuielii care i se încriminează, în cazul în care bănuitul refuză de a face declaraţii, despre aceasta se menţionează în procesul verbal al audierii. Dacă bănuitul acceptă să facă declaraţii, persoana care efectuează audierea îl întreabă dacă recunoaşte bănuiala ce i se impută şi îi propune să facă în scris explicaţii asupra acesteia, iar dacă bănuitul nu poate scrie sau refuză să scrie personal declaraţiile lui, se consemnează în procesul-verbal de către persoana care efectuează audierea.

Audierea bănuitului se face numai în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu, imediat după reţinerea bănuitului dacă acesta acceptă să fie audiat (art.104 alin. 1 C.pr.pen.).

b) Etapa a doua este consacrată ascultării propriu-zise. Astfel, bănuitul, este lăsat mai întîi să declare tot ce ştie în cauza, declaraţia fiind o expunere liberă asupra împrejurărilor în care s-a săvîrşit fapta. Pe timpul expunerii persoana audiată se întrerupe numai dacă se îndepărtează în mod vădit de la subiect şi numai pentru a i se atrage atenţia să revină la aceasta. Legea interzice a i se citi sau reaminti declaraţiile date anterior în cauză, după cum nici nu poate prezenta ori citi o declaraţie scrisă de mai înainte (art.104 alin. 3 C.pr.pen.). Relatarea liberă presupune, într-un anume fel, spontaneitate, caracter care ar dispărea dacă sar permite apelarea la declaraţii anterioare. Totuşi potrivit art.104 alin. 3 C.pr.pen., bănuitul poate folosi unele însemnări pe care le deţine (amănunte dificile pentru memorizare).

În continuare, după ce bănuitul a declarat tot ce ştie în legătură cu cauza, organul judiciar pune întrebări prin care să poată obţine informaţii noi sau prin cară să verifice exactitatea celor relatate.

Potrivit art.104 alin. 7 C.pr.pen. ori de cîte ori bănuitul găseşte în imposibilitatea de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată procedează la ascultarea acestuia la locul unde se află.

Organele judiciare au obligaţia să încunoştinţeze pe bănuit înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apărător, consemnîndu-se aceasta în procesul-verbal de ascultare.

Legea (art.104 alin. 4 C.pr.pen.) prevede că în cursul urmăririi penale, dacă sînt mai mulţi bănuiţi fiecare este ascultat separat fără a fi de faţă ceilalţi, spre deosebire de instanţa de judecată care îi ascultă pe inculpaţi, de regulă, în prezenţa tuturor.

Se interzice categoric obţinerea declaraţiilor bănuitului prin folosirea de ameninţări, violenţe, promisiuni sau alte mijloace de constrîngere. Totodată, cu ocazia ascultării bănuitului organul judiciar trebuie să aibă în vedere şi dispoziţiile art.10 CPP potrivit căruia orice persoană care se află în curs de urmărire penală sau de judecată trebuie tratată cu respectarea demnităţii umane.

73

Conform art.104 alin.5 C.pr.pen. declaraţiile bănuitului se consemnează în procesul-verbal al audierii, întocmit în condiţiile art.art. 260 – 261 C.pr.pen.

Declaraţia bănuitului dată în cursul urmăririi penale se consemnează în scris de către organul de urmărire. Astfel consemnată, declaraţia se citeşte bănuitului, iar dacă cere, i se dă s-o citească, asigurîndu-i-se posibilitatea de a verifica exactitatea celor scrise. Dacă bănuitul este de acord cu conţinutul declaraţiei, o semnează pe fiecare pagină şi la sfîrşit. Cînd nu poate sau refuză să o semneze, se face menţiune în declaraţia scrisă. Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la ascultarea bănuitului ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, precum şi de interpret, atunci cînd declaraţia a fost luată printr-un interpret.

În cazul în care bănuitul revine asupra vreuneia din declaraţiile sale anterioare sau are de făcut completări, rectificări ori precizări în privinţa lor, acestea se consemnează şi se semnează în condiţiile art.art. 260-261 C.pr.pen..

Conform art. 479 C.pr.pen. audierea bănuitului minor se efectuează în condiţiile art. 104 C.pr.pen. şi nu poate depăşi mai mult de 2 ore fără întrerupere, iar în total nu poate depăşi 4 ore pe zi. La audierea bănuitului minor participarea apărătorului şi a pedagogului sau psihologului este obligatorie.

74

Modele de acte (model 1)

PROCES-VERBALDE REŢINERE

mun. Chişinău „11” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

ora 16 şi 45 min

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Victor Grosu, în localul biroului 43 a CPs Botanica mun. Chişinău, în prezenţa apărătorului Surdu Ion din cadrul baroului de avocaţi a sect. Botanica, mun. Chişinău, în conformitate cu prevederile articolelor 166, 167, 173 CPP, la ora 15 şi 30 min. a reţinut persoana nominalizată mai jos:

Numele,prenumele Gajosu Petru IonZiua, luna, anul naşterii 13 august 1978Cetăţenia cetăţean al Republicii MoldovaStudiile superioare incompleteSituaţia militară supus militarSituaţia familiară căsătorit Persoane aflate la întreţine un copilDomiciliu mun. Chişinău, str. Cuza Vodă

15, ap. 27Ocupaţia şofer – taximetrist serviciul 1499Posesor al buletinului de identitate A13243543 eliberat 25 aprilie

2001 oficiul 2Antecedentele penale fără antecedente penale

Despre care fapt în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) CPP, art. 260 şi 261 CPP RM a întocmit prezentul proces-verbal în trei exemplare.

Temeiurile reţinerii:- partea vătămată, Iancu Boris, a indicat direct că, anume Gajosu Petru Ion, i-a sustras în

mod deschis căciula din blană naturală, în timpul cînd urca în troleibusul cu nr. 28 la staţia din str. Teilor (art. 166 alin. (1) pct. 2 CPP).

Motivele reţinerii:- se bănuieşte în săvîrşirea infracţiunii pentru care legea penală prevede o pedeapsă cu

închisoare pe un termen mai mare de un an (sustragerea deschisă a averii proprietarului) infracţiune prevăzută de art. 187 alin. (1) CP.

În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (5) CPP a fost efectuată percheziţia corporală în condiţiile art. 130 CPP.

În timpul percheziţiei corporale, asupra lui Gajosu Petru au fost descoperite şi ridicate:1. O bancnotă de 10 (zece) lei moldoveneşti;2. O bancnotă de 50 (cinci zeci) lei moldoveneşti;3. Ceas electronic de mînă „Montana” cu brăţară din masă plastică;4. Buletinul de identitate seria A nr.13243543, eliberat la 25 aprilie 2001, oficiul 02 pe numele Gajosu Petru Ion.

Persoana reţinută Gajosu Petru semnătura

Apărător Surdu Ion

75

semnătura

Drepturile şi obligaţiile, prevăzute de articolele 63, 64 CPP RM au fost explicate, inclusiv dreptul de a tăcea, de a nu mărturisi împotriva sa, de a nu da explicaţii care se consemnează în procesul-verbal, de a beneficia de prezenţa unui apărător şi a face declaraţii în prezenţa acestuia.

Persoana reţinută Gajosu Petru semnătura

Persoana reţinută, Gajosu Petru, este repartizat în Izolatorul de Detenţie Preventivă din cadrul CPs Botanica mun. Chişinău.

Obiecţii cu privire la modul în care a decurs procedura de reţinere şi a fost efectuată percheziţia corporală, precum şi cu privire la modul de consemnare în procesul-verbal de reţinere nu au parvenit.

Procesul-verbal a fost adus la cunoştinţa persoanei reţinute, Gajosu Petru, şi apărătorului, Surdu Ion, la ora 18 şi 05 min., cele consemnate corespund adevărului, adăugiri şi obiecţii nu sunt.

Persoana reţinută Gajosu Petru semnătura

Apărător Surdu Ion semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie Grosu Veaceslav semnătura

Notă: reţinerea bănuitului, Gajosu Petru, a fost adusă la cunoştinţa la ora 18 şi 15 min, procurorului procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, jurist de rangul II Cigoreanu Petru.

Conform art. 173 CPP RM, faptul reţinerii a fost adus la cunoştinţa părintelui,Gajosu Svetlana Petru, la numărul de telefon 43-45-76 ( se completează personal de reţinut, se indică telefonul şi persoanele anunţate)

Persoana reţinută Gajosu Petru semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie Grosu Veaceslav

semnătura

76

(model 2)

ORDONANŢĂde recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit

mun. Chişinău „11” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Ion Morcov, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007010562,

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 10 decembrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPs Centru mun. Chişinău, pe semnele infracţiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Cod penal, în baza plîngerii victimei Vasilache Igor.

Pe data de 09 decembrie 2007, aproximativ la ora 09.00 cet. Vacari Petru, fiind în relaţii ostile cu cet. Vasilache Igor pe scara blocului 45 de pe strada Gh. Asachi mun. Chişinău, i-a aplicat o lovitură în regiunea feţei cu o căldare metalică, mai apoi i-a aplicat lovituri cu picioarele în regiunea corpului, astfel pricinuindu-i vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale, cauzîndu-i fractură a mandibulei, coastei 1, 3 şi 5 şi excoreaţii pe găt şi faţă.

Examinînd materialele acumulate: declaraţiile părţii vătămate, Vasilache Igor, raportul de constatare medico-legală nr. 43 din 10 decembrie 2007 şi din datele existente, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită infracţiunea, prevăzută de alin. (1) art. 152 Cod penal şi în acest caz temeiurile de atribuire unei asemenea calităţi procesuale au fost stabilite.

Luînd în consideraţie cele expuse şi faptul că faţă de Vacari Petru există probe că a săvîrşit infracţiunea, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.5 CPP, în temeiul art. 63 şi art. 64 CPP RM şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Recunoaşterea cet. Vacari Petru Tudor în calitate de bănuit în cauza penală şi notificarea lui despre acest fapt.

Bănuitul _________________ Vacari Petru Tudor

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Ion Morcov

semnătura 2. Ofiţerul de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, a explicat

drepturile şi obligaţiile bănuitului în cursul urmăririi penale, prevăzute de art. 64 CPP. Ordonanţa a fost adusă la cunoştinţă. Drepturile şi obligaţiile au fost explicate de către

ofiţerul de urmărire penală, Ion Morcov.Informaţia despre drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le am în conformitate cu

prevederile Codului de procedură penală am primit.

Bănuitul _________________ Vacari Petru Tudorsemnătura

Apărătorul Condurari Ion Petru semnătura

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie _________________ Morcov Ion semnătura

77

(model 3)

PROCES -VERBALDE NOTIFICARE A BĂNUITULUI CU DREPTURILE

ŞI OBLIGAŢIILE SALE

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

a început la ora 13 şi 30 min

s-a încheiat la ora 14 şi 25 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Rîşcani mun. Chişinău, locotenent de poliţie Bîrzoi Vasile, în biroul de serviciu nr. 32 a CPs Rîşcani mun. Chişinău, în legătură cu cercetarea cauzei penale, privind sustragerea pe ascuns a averii proprietarului, în prezenţa apărătorului numit din oficiu, Gusac Sergiu Petru, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP a adus la cunoştinţa şi a explicat persoanei reţinute Boboc Simion drepturile şi obligaţiile bănuitului prevăzute de art. 64 CPP şi anume:

(1) Bănuitul are dreptul la apărare. Organul de urmărire penală îi asigură bănuitului posibilitatea să-şi exercite dreptul la apărare prin toate mijloacele şi metodele care nu sînt interzise de lege.

(2) Bănuitul, conform prevederilor Codului de procedură penală, are dreptul: 1) să ştie de ce este bănuit şi, în legătură cu aceasta, imediat după reţinere sau după ce i s-a

adus la cunoştinţă hotărîrea despre aplicarea măsurii preventive sau recunoaşterea în calitate de bănuit, să fie informat în prezenţa apărătorului, în limba pe care o înţelege, despre conţinutul bănuielii şi despre încadrarea juridică a faptelor infracţionale de săvîrşirea cărora este suspectat;

2) imediat după reţinere sau după recunoaşterea în calitate de bănuit, să primească de la persoana care l-a reţinut informaţie în scris despre drepturile de care dispune conform prevederilor art. 64 CPP RM, inclusiv dreptul de a tăcea şi de a nu mărturisi împotriva sa, precum şi să primească de la organul de urmărire penală explicaţii asupra tuturor drepturilor sale;

3) imediat după reţinere sau după ce i s-a adus la cunoştinţă hotărîrea de aplicare a măsurii preventive ori de recunoaştere în calitate de bănuit, să primească de la organul de urmărire penală copia de pe hotărîrea respectivă sau copia de pe procesul-verbal privitor la reţinerea sa;

4) în caz de reţinere, să primească consultaţie juridică, în condiţii confidenţiale, din partea apărătorului pînă la începutul primei audieri în calitate de bănuit;

5) din momentul cînd i s-a adus la cunoştinţă actul procedural de recunoaştere în calitate de bănuit, să aibă asistenţa unui apărător ales de el, iar dacă nu are mijloace de a plăti apărătorul, să fie asistat în mod gratuit de către un avocat din oficiu, precum şi, în cazurile admise de lege, să renunţe la apărător şi să se apere el însuşi;

6) să aibă întrevederi cu apărătorul său în condiţii confidenţiale, fără a se limita numărul şi durata lor;

7) dacă acceptă să fie audiat, la cererea sa, să fie audiat în prezenţa apărătorului; 8) să recunoască fapta de săvîrşirea căreia este bănuit şi să încheie acordul de recunoaştere

a vinovăţiei; 9) să accepte o procedură specială de urmărire penală şi de judecare a cauzei, în condiţiile

prevăzute de Codul de procedură penală, în cazul recunoaşterii vinovăţiei; 10) să facă declaraţii sau să refuze de a le face; 11) să participe la efectuarea acţiunilor procesuale, de unul singur sau fiind asistat de

apărător, la solicitarea sa, ori să refuze de a participa la ele; 12) să anunţe imediat, dar nu mai tîrziu de 6 ore, prin organul de urmărire penală, rudele

sau o altă persoană, la propunerea sa, despre locul unde este reţinut; semnăturile bănuitului, apărătorului şi ofiţerului de urmărire penală

78

13) să prezinte documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal; 14) să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, judecătorului de

instrucţie, interpretului, traducătorului; 15) să înainteze cereri, inclusiv privind asistenţa medicală independentă; 16) să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale acţiunilor procesuale efectuate cu participarea

sa şi să facă obiecţii asupra corectitudinii proceselor-verbale, precum şi să ceară completarea lor cu circumstanţe care, în opinia sa, trebuie să fie menţionate;

17) să fie informat de către organul de urmărire penală despre toate hotărîrile adoptate care se referă la drepturile şi interesele sale, precum şi să primească, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotărîri;

18) să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi să ceară includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective;

19) să atace, în modul stabilit de lege, acţiunile şi hotărîrile organului de urmărire penală; 20) să retragă orice plîngere a sa sau depusă de către apărătorul său; 21) să se împace cu partea vătămată; 22) să ceară şi să primească repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale

organului de urmărire penală sau ale instanţei; 23) să fie reabilitat în cazul în care bănuiala nu a fost confirmată.(3) Exercitarea de către bănuit a drepturilor de care dispune sau renunţarea lui la aceste

drepturi nu poate fi interpretată în detrimentul lui şi nu poate avea consecinţe nefavorabile pentru el. Bănuitul nu poartă răspundere pentru declaraţiile sale, cu excepţia cazurilor în care el face un denunţ intenţionat fals că infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuţie la săvîrşirea ei.

(4) Bănuitul este obligat: 1) să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanţei; 2) să accepte, în caz de reţinere, la cererea organului de urmărire penală, a fi supus

examinării corporale şi percheziţiei corporale; 3) să accepte, la cererea organului de urmărire penală, controlul medical, dactiloscopia,

fotografierea, să dea posibilitate de a i se lua mostre de sînge, de eliminări ale corpului; 4) să fie supus, la cererea organului de urmărire penală, expertizei judiciare; 5) să se supună dispoziţiilor legale ale persoanei oficiale care efectuează urmărirea penală. (5) Bănuitul are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de Codul de procedură penală. (6) În conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, drepturile bănuitului

minor se exercită şi de către reprezentantul lui legal.

În conformitate cu prevederile articolelor 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Bănuitului Boboc Simion i s-a înmînat în scris informaţia privind drepturile şi obligaţiile sale conform art. 64 CPP RM şi i s-a oferit posibilitatea exercitării dreptului de a primi consultaţie juridică, în condiţii confidenţiale, din partea apărătorului pînă la începutul primei audieri în calitate de bănuit.

Procesul-verbal a fost dat citirii. Obiecţii cu privire la modul de aducere la cunoştinţă a drepturilor şi obligaţiilor bănuitului nu au parvenit.

Bănuitul Boboc Simion semnătura

Apărătorul Gusac Sergiu semnătura

Ofiţerul de urmărire penalălocotenent de poliţie Bîrzoi Vasile semnătura

79

Notă: Copia procesului-verbal am primit pe data de „11” noiembrie 2007 ora 14 şi 50 min.

Bănuitul Boboc Simion semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie Bîrzoi Vasile semnătura

80

(model 4)PROCES-VERBAL

DE AUDIERE A BĂNUITULUI

mun. Chişinău „11” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

audierea a început la ora 14 şi 30 min. s-a sfîrşit la ora 15 şi 45 min

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de___ denumirea organului, funcţia, gradul, numele şi prenumele

poliţie Ion Morcov_________________________________________________________________ în prezenţa apărătorului ales din oficiu - Condurari Ion Petru, care a prezentat mandatul nr. 243154 din 11 decembrie 2007, în localul CPs Centru mun. Chişinău, biroul de serviciu nr. 34, respectînd dispoziţiile articolelor 102, 103, 104 CPP şi conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 5 CPP RM a audiat în calitate de bănuit:

Numele, prenumele Vacari Ion Petru Data, luna, anul naşterii 27 februarie 1982Locul naşterii mun. Chişinău Republica MoldovaCetăţenia cetăţean al Republicii MoldovaStudiile mediiSituaţia militară supus militarStarea civilă căsătoritPersoanele întreţinute un copilOcupaţia şomerAntecedente penale nu areDomiciliul mun. Chişinău str. Gh. Asache 45 ap. 24Telefon 73-45-23 (domiciliu)Actul de identitate___________buletin de identitate seria A 27352835 eliberat de of. 3

la 19 august 1998.

Vacari Petru a fost recunoscut în calitate de bănuit prin ordonanţă de recunoaştere a făptuitorului din „11” decembrie 2007 în prezenţa apărătorului. Dînsul a fost informat, că este bănuit de vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale a cetăţeanului Vasilache Igor, adică în comiterea infracţiunii prevăzută de art.152 alin. (1) CP.

Totodată în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, bănuitului i s-a adus la cunoştinţa şi i s-au explicat drepturile şi obligaţiile bănuitului, prevăzute în art. 64 CPP şi i s-a înmînat informaţia în scris despre aceste drepturi şi obligaţii.

_____________ Vacari Petru semnătura

În legătură cu care fapt în conformitate cu prevederile articolelor 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Bănuitul Vacari Petru a fost întrebat dacă acceptă să facă declaraţii asupra bănuielii care i se incriminează. A fost primit răspuns afirmativ. La întrebarea dacă recunoaşte bănuiala, Vacari Petru a răspuns că recunoaşte bănuiala integral.

_____________ Vacari Petru semnătura

La propunerea de a face în scris explicaţii asupra bănuielii ce i se impută, bănuitul a declarat că el refuză să scrie personal declaraţia şi este de acord ca declaraţiile lui orale să fie consemnate în procesul-verbal de către ofiţerul de urmărire penală.

_____________ Vacari Petru semnătura

semnăturile ofiţerului de urmărire penală, a apărătorului şi a bănuitului

81

Bănuitului i s-a explicat că, potrivit art. 64 alin. (3) CPP el nu poartă răspundere penală pentru declaraţiile sale, cu excepţia cazurilor în care el face un denunţ intenţionat fals că infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuţie la săvîrşirea ei.

_____________ Vacari Petru semnătura

În legătură cu bănuiala adusă declar următoarele:Locuiesc în mun. Chişinău pe adresa Gh. Asache 45 ap. 24. Părinţii sunt plecaţi peste

hotarele ţării. La medicul psihiatru şi medicul narcolog nu mă aflu la evidenţă. Serviciul militar am făcut în trupele de carabinieri 1990-1992.

Pe cet. Vasilache Igor îl cunosc, deoarece locuim în aceiaşi scară. Ultimul timp suntem în relaţii ostile, din cauza unei certe apărute pe motiv personal. Dînsul a răspîndit unele zvonuri neplăcute despre relaţiile cu prietena mea.

Pe data de 09 decembrie 2007, aproximativ la ora 09 00, am ieşit să duc căldarea cu gunoi. Întorcîndu-mă, pe scările blocului în care locuiesc, l-am întîlnit pe Vasilache I. La întrebarea din ce motiv răspîndeşte zvonuri defăimătoare, mi-a răspuns brutal, din care motiv între noi s-a iscat o ceartă, în timpul căreia eu m-am apropiat de el şi cu căldarea metalică, ce o aveam în mînă, i-am aplicat o lovitură în regiunea feţei. În urma loviturii aplicate dînsul a căzut, eu prelungind să-l lovesc de mai multe ori cu picioarele. Eram încălţat în ciupici de odaie. Vasilache I. s-a ridicat şi informîndu-mă că mă va declara la poliţie, a urcat scările spre apartamentul în care locuieşte. Mai tîrziu am aflat că el a mers la spital, unde a fost internat. Fiind invitat la poliţie, am fost informat că lui Vasilache I. în urma loviturilor aplicate i-am fracturat mandibula. La moment căldarea se află la mine în apartament.

Înrebare: Cine a mai fost prezent în momentul certei?Răspuns: În timpul certei şi cînd l-am lovit pe Vasilache I. la locul incidentului nu era

nimeni. De cele întîmplate sincer mă căiesc.______________

semnătura

Procesul-verbal este scris din cuvintele mele l-am citit, cele consemnate corespund adevărului, în afara celor declarate mai sus nu mai am altceva de declarat, de completat sau precizat pentru care eu semnez.

Bănuitul _______________ Vacari Petru semnătura

Apărătorul _______________ Condurari Ion semnătura

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie _______________ Morcov Ion semnătura

82

(model 5)

PROCES-VERBALDE AUDIERE A BĂNUITULUI MINOR

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

a început la ora 13 şi 30 mins-a încheiat la ora 14 şi 25 min.

Procurorul Procuraturii sect. Rîşcani mun. Chişinău, jurist de rangul II, Cigoreanu

Petru,___________________________________________________________________________ funcţia, numele prenumele

în localul Procuraturii sect. Rîşcani, biroul de serviciu nr. 23, cu participarea pedagogului (psihologului) Cristea Petru Vasile, în prezenţa apărătorului Gusac Sergiu Petru şi reprezentantul legal Boreţ Petru, în legătură cu examinarea cauzei penale, privind cauzarea leziunilor corporale, în conformitate cu dispoziţiile art. 52 alin. (1) pct. 2 CPP, respectînd prevederile articolelor 102, 103, 104, 479 CPP, a audiat în calitate de bănuit minor persoana nominalizată:

Numele, prenumele Boreţ Vasile PetruZiua, luna, anul naşterii 24 martie 1990Locul naşterii mun. Chişinău, R. MoldovaCetăţenia cetăţean al R. MoldovaSituaţia militară ________________________________ nesatisfăcutOcupaţia şomerDomiciliul mun. Chişinău str.Albişoara 74,

ap. 35Telefoane __ domiciliu 24-46-43 Posesor al buletinului de identitate _______________ A 34264724 eliberat de of. Nr.2

la data de 14 aprilie 2005Antecedente penale nu are

În legătură cu care fapt în conformitate cu prevederile articolelor 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

În conformitate cu prevederile art. 277 CPP, bănuitului minor i s-a adus la cunoştinţa şi i s-au explicat drepturile şi obligaţiile bănuitului, prevăzute în art. 64 CPP, totodată şi i s-a înmînat informaţia în scris despre aceste drepturi şi obligaţii.

Conform art. 64 alin. (2) pct.7 CPP accept a fi audiat.Bănuitul a fost preîntîmpinat pentru răspunderea ce o poartă conform art. 311 alin. (2) CP,

în cazurile în care el face un denunţ intenţionat fals.

Bănuitul minor Boreţ Vasile semnătura

Audierea bănuitului minor, în conformitate cu art. 480 CPP RM s-a efectuat în prezenţa: Reprezentantului legal al bănuitului minor: Boreţ Petru Vasile, tatăl bănuitului minor,

căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 78 CPP RM.

Reprezentantul legal Boreţ Petru semnătura

semnăturile bănuitului minor, pedagogului, apărătorului, reprezentantului legal, şi procurorului

83

Apărătorului, Gusac Sergiu Petru, care a prezentat mandatul nr. 003243 din „10” noiembrie 2007, i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile conform art. 69 CPP RM.

Apărătorul Gusac Sergiu semnătura

Pedagogului (psihologului), Cristea Petru Vasile, care activează în liceul „Spiru Haret” str. Doiniţa 98 mun. Chiţinău, avînd o vechime în activitatea pedagogică de treisprezece ani, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, i-au fost explicate drepturile, prevăzute de art. 479 alin. (3) CPP RM.

Pedagogul (psihologul) Cristea Petru semnătura

Bănuiala ce mi se impută o recunosc integral. Explicaţiile, referitor la aceasta, doresc să le fac în limba de stat, pe care o posed bine.

Bănuitul minor Boreţ Vasile semnătura

Interpret_______________________________________________________________ numele, prenumele, domiciliu

A fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP RM, pentru traducere cu bună ştiinţă falsă.

Interpret ___________________ semnătura

Pe parcursul audierii nu au fost utilizate mijloace tehnice.

Sunt de acord ca declaraţiile mele orale să fie consemnate de către ofiţerul de urmărire penală în procesul-verbal de audiere.

Bănuitul minor Boreţ Vasile semnătura

La propunerea de a spune tot ce ştie, relativ privind bănuiala rezonabilă, bănuitul minor a

declarat:

Locuiesc în oraşul Chişinău pe adresa Albişoara 74 ap.35. Părinţii sunt plecaţi peste hotarele ţării. La medicul psihiatru şi medicul narcolog nu mă aflu la evidenţă.

Pe cet. Cibotari Anatolie îl cunosc, locuim în aceiaşi scară. Ultimul timp din cauza unei certe apărute pe motivul, că el a răspîndit unele zvonuri neplăcute despre relaţiile cu prietena mea, suntem în relaţii ostile.

Pe data de 09 decembrie 2007, aproximativ la ora 09 00, împreună cu Cibotari Anatolie ne-am deplasat la cunoscuta noastră Mereacre Lidia, domiciliată în mun. Chişinău str. Albişoara 78, ap.45, care este prietena mea, la care am consumat împreună băuturi alcoolice. După aceasta am scos din buzunarul pantalonilor un cuţit tip „Kanadian”, confecţionat pe cale meşteşugărească, pe care îl port întotdeauna în buzunarul pantalonilor pentru autoapărare şi, demonstrîndu-le capacităţile, am început a-l arunca în uşă. După aceasta i-am propus lui Cibotari Anatolie să arunce şi el cuţitul în uşă, în aşa mod ca el să se înfibgă, dar el a refuzat. Am insistat şi prelungind discuţia despre cuţite am ieşit din apartament. I-am propus lui Cibotari să meargă la lacul din apropiere, unde intenţionam să-i demonstrez măiestria mea de a mînui cuţitul. Cibotari însă, mi-a răspuns obraznic că nu mai vrea să mă cunoască. Sub influienţa alcoolului l-am lovit fulgerător, intenţionat pe Cibotari cu cuţitul în abdomen. Cibotari a căzut. Speriindu-mă, de ce am făcut, am fugit acasă, unde am ascuns cuţitul în dulapul din camera mea, pe etajera de sus, sub haine.

De cele întîmplate sincer mă căiesc.Procesul-verbal este scris din cuvintele mele l-am citit, cele consemnate corespund

adevărului, în afara celor arătate mai sus nu mai am altceva de declarat, completat sau precizat pentru care eu semnez.

semnăturile bănuitului minor, reprezentantului legal, pedagogului, apărătorului şi procurorului

84

Bănuitul minor Boreţ Vasile semnătura

Pedagogul (psihologul) Cristea Petru semnătura

Reprezentantul legal Boreţ Petru semnătura

Apărătorul Gusac Sergiu semnătura

Procurorul procuraturii sect. Rîşcani mun. Chişinău, jurist de rangul II ______ Cigoreanu Petru semnătura

85

EFECTUAREA PERCHEZIŢIEI. RIDICAREA DE OBIECTE ŞI DOCUMENTE

Prevederi legaleEfectuarea percheziţiei.În cursul investigaţiilor legate de comiterea infracţiunilor efectuarea percheziţiei

dobândeşte, adeseori, importanţă decisivă, deoarece prin intermediul acestei activităţi se asigură strângerea nu numai a mijloacelor de probă a căror existenţă e cunoscută, ci şi a unor noi mijloace de probă necesară soluţionării cauzelor penale.

Percheziţia reprezintă activitatea procedurală prin mijlocirea căreia se urmăreşte descoperirea şi ridicarea, din anumite locuri sau de la anumite persoane, a obiectelor ori înscrisurilor ce conţin sau poartă urme ale unei infracţiuni şi care pot servi la aflarea adevărului.

De regulă, prin efectuarea acestei activităţi se urmăreşte descoperirea urmelor şi obiectelor ce prezintă interes în vederea stabilirii împrejurărilor săvârşirii infracţiunii, a identificării infractorului, a asigurării reparării prejudiciului material, a descoperirii celor ce se sustrag de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei, a descoperirii cadavrelor şi persoanelor dispărute.

Percheziţia poate contribui la rezolvarea cauzelor penale prin obiectele şi înscrisurile pe care le poate scoate la iveală şi care pot avea relevanţă în elucidarea unor aspecte ale cauzei penale. În practică, efectuarea percheziţiei se poate impune cel mai frecvent în cazul unor infracţiuni, a căror latură obiectivă se caracterizează prin elementul „deţinere”.

Făcând abstracţie de natura infracţiunii, obiectele ce sânt căutate cu ocazia percheziţiei pot fi situate în una din următoarele categorii:

- obiectele ce constituie produs al infracţiunii, cum ar fi, de pildă, bunurile sustrase, cele primite sau oferite în cazul dării şi luării de mită;

- obiectele care au servit sau au fost destinate săvârşirii infracţiunii (mijloace, instrumente, materiale care au folosit la comiterea unei infracţiuni sau care urmează să primească o asemenea destinaţie);

- obiectele ce reprezintă urme ale infracţiunii precum şi cele ce conţin astfel de urme;- obiectele a căror deţinere este interzisă de lege (arme, substanţe explozive etc.) sau a

căror deţinere este îngăduită numai în anumite limite;- persoanele care se sustrag de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei, persoanele

dispărute, cadavrele;-orice obiecte de natură a servi la stabilirea împrejurărilor comiterii infracţiunii sau la

identificarea infractorului.Organul de urmărire penală este în drept să efectueze percheziţie dacă din probele

acumulate sau din materialele de investigaţie operativă rezultă o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere ori într-un alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la săvîrşirea infracţiunii, obiecte şi valori dobîndite de pe urma infracţiunii, precum şi alte obiecte sau documente care ar putea avea importanţă pentru cauza penală şi care prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute. (art.125 alin.(1) C.pr.pen.) Percheziţia poate fi efectuată şi în scopul descoperirii unor persoane căutate, precum şi a unor cadavre umane sau de animale.

Temei juridic de efectuare a percheziţiei este ordonanţa motivată a organului de urmărire penală, care trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie (art.125 alin.(3) C.pr.pen.).

În caz de delict flagrant, percheziţia poate fi efectuată în baza unei ordonanţe motivate fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmând ca acestuia să- i prezentate imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute, indicând motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale.

În cazul constatării faptului că percheziţia a fost efectuată legal, judecătorul de instrucţie confirmă rezultatul acesteia prin rezoluţie. În caz contrar, prin încheiere motivată, recunoaşte percheziţia ca fiind ilegală.

O problemă distinctă este reglementarea locului percheziţiei. Conform art.125 alin.(1) C.pr.pen. este efectuată în încăpere sau într-un alt loc. Doctrina procesual-penală a stabilit că pot fi percheziţionate atât încăperile de locuit (casă, apartament) cât şi încăperile auxiliare (beciurile, hambarele şi alte construcţii gospodăreşti). Potrivit art.6 alin.(1) pct.11 C.pr.pen. prin domiciliu

86

trebuie de înţeles locuinţă sau construcţie destinată pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau a mai multor persoane (casă, apartament, vilă, cameră la hotel, cabină pe o navă maritimă sau fluvială), precum şi încăperile anexate nemijlocit la acestea, constituind o parte indivizibilă (verandă, terasă, mansardă, balcon, beci, un alt loc de uz comun.

De asemenea pot fi percheziţionate încăperile şi construcţiile organizaţiilor, instituţiilor, întreprinderilor şi a altor persoane juridice. Percheziţia unui lot de pământ (a împrejurimilor) este, de regulă, parte integrantă a percheziţiei încăperilor (curtea casei). Percheziţia terenului poate fi efectuată atunci când terenul în cauză se află în posesia cetăţenilor (vilă, grădină, livadă etc.). Dacă lotul în cauză nu satisface această cerinţă, atunci se efectuează nu altceva decât cercetarea terenului.

Potrivit reglementării procesuale, este oprit de a efectua ridicări de obiecte sau documente ori a face percheziţii în timpul nopţii cu excepţia cazurilor ce nu suferă amânare. În opinia legislatorului, expresia „în cazurile ce nu suferă amânare” are un sens mai larg decât sintagma „în cazul unui delict flagrant”, incluzând în sine şi ultima, deoarece, după cum deja s-a precizat Constituţia nu poate întra în problemă de detaliu. Caz ce nu suferă amânare - pericolul real că se vor pierde sau distruge probele, că bănuitul sau învinuitul se poate ascunde în încăperea suspectată ori că se vor comite alte infracţiuni (art.6 alin.(1) pct.6 C.pr.pen.).

Astfel, percheziţia în timpul nopţii poate fi efectuată în afară de cazul unui delict flagrant şi ca continuarea percheziţiei după orele, începută pe timp de zi, precum şi cazul când există pericol de dispariţie a mijloacelor materiale de probă.

Când sânt cunoscute atât natura obiectelor, cât şi locul unde se află sau persoana care le deţine, acestea pot fi obţinute prin efectuarea unei activităţi distincte de percheziţie - ridicarea de obiecte şi înscrisuri.

Efectuarea ridicării.Ridicarea urmăreşte identificarea şi ridicarea de la persoanele care le deţin a obiectelor şi

înscrisurilor ce servesc ca mijloc de probă pentru descoperirea unei infracţiuni şi a făptuitorilor, dovedirea vinovăţiei acestora şi asigurarea tragerii lor la răspundere penală.

Importanţa majoră a ridicării de obiecte şi înscrisuri, prin care practic se administrează o parte din mijloacele de probă, rezidă în faptul că aceşti „martori muţi”, cum au fost numite sugestiv, ştiu să „vorbească” şi să prezinte uneori date mai exacte şi complete decât martorii adevăraţi, ce pot fi de rea-credinţă ori influenţaţi de diverşi factori în depoziţiile lor. Desigur, nu se poate exclude şi posibilitatea ca unele mijloace de probă din categoria celor la care s-au făcut referiri să fie contrafăcute sau alterate intenţionat de cei interesaţi, pentru a duce organul de urmărire penală la concluzii eronate.

Organul de urmărire penală este în drept să ridice obiectele sau documentele care au importanţă pentru cauza penală dacă probele acumulate sau materialele de investigaţie operativă indică exact locul şi persoana la care se află acestea (art.126 alin.(1) C.pr.pen.).

Ridicarea de documente ce conţin informaţii care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice se fac numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. Ridicarea de obiecte sau documente în alte situaţii, este efectuată în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală. La efectuarea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente trebuie să fie asigurată prezenţa persoanei la care se face percheziţia sau ridicarea ori a unor membri adulţi ai familiei acesteia, ori a celor care reprezintă interesele persoanei în cauză. Dacă prezenţa acestor persoane este imposibilă, se invită reprezentantul autorităţii executive a administraţiei publice locale.

Ridicarea de obiecte şi documente sau percheziţia în încăperile instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor şi unităţilor militare se efectuează în prezenţa reprezentantului respectiv. Persoanele la domiciliul cărora care se efectuează percheziţia sau ridicarea de obiecte şi documente, precum şi specialiştii, interpreţii, reprezentanţii, apărătorii, au dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în procesul-verbal.

Este interzis de a efectua ridicări de obiecte şi documente sau de a face percheziţii în timpul nopţii, cu excepţia cazurilor de delict flagrant. În baza ordonanţei de efectuare a percheziţiei sau de obiecte şi documente cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, persoana care efectuează urmărirea penală este în drept să intre în domiciliu sau în alte încăperi.

87

Procedura percheziţiei şi ridicării. Până la începerea percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente, reprezentantul organului de urmărire penală este obligat să înmâneze, sub semnătură, persoanei la care se face percheziţia sau ridicarea copia de pe ordonanţa respectivă. La ridicarea de obiecte şi documente, după prezentarea ordonanţei, reprezentantul organului de urmărire penală cere să i se predea obiectele sau documentele care urmează a fi ridicate, iar în caz de refuz purcede la ridicarea lor forţată. Dacă obiectele sau documentele ce urmează a fi ridicate lipsesc la locul indicat în ordonanţă, persoana care efectuează urmărirea penală este în drept să facă percheziţie, motivând necesitatea efectuării acesteia.

După prezentarea ordonanţei, reprezentantul organului de urmărire penală cere să i se predea obiectele şi documentele menţionate în ordonanţă. Dacă obiectele şi documentele căutate se predau benevol, persoana care efectuează urmărirea penală se limitează la ridicarea acestora, fără a mai efectua alte măsuri de investigaţii. Toate obiectele şi documentele ridicate, sânt prezentate tuturor persoanelor care participă la percheziţie sau ridicării. Obiectele şi documentele descoperite în timpul percheziţiei sau ridicării, a căror circulaţie este interzisă de lege, trebuie ridicate, indiferent de faptul dacă au sau nu legătură cu cauza penală.

În cadrul percheziţiei sau ridicării de obiecte şi documente, persoana care efectuează urmărirea penală, are dreptul să deschidă încăperile şi depozitele încuiate dacă proprietarul refuză să le deschidă benevol, evitându-se deteriorarea nejustificată a bunurilor. Pe parcursul percheziţiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce va fi menţionat în procesul-verbal.

Organul de urmărire penală este obligat să ia măsuri pentru a nu da publicităţii circumstanţele privitor la viaţa intimă a persoanei, constatate în legătură cu efectuarea percheziţiei sau ridicării. Persoana care efectuează urmărirea penală are dreptul să interzică persoanelor aflate în încăpere sau la locul unde este efectuată percheziţia, precum şi persoanelor care au intrat în această încăpere sau au venit în acest loc, să plece ori să comunice între ele sau cu alte persoane până la terminarea percheziţiei. În caz de necesitate, încăperea sau locul unde se efectuează percheziţia pot fi luate sub pază.

În localurile misiunilor diplomatice, inclusiv în localurile în care locuiesc membrii misiunilor diplomatice şi familiile lor, percheziţia sau ridicarea se poate efectua numai de către procuror şi numai la cererea sau cu consimţămîntul statului străin, exprimate de şeful reprezentanţei diplomatice ori de conducătorul instituţiei asimilate reprezentanţei diplomatice şi în prezenţa acestora. Consimţămîntul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală în condiţiile prezentului alineat se cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi aceste acţiuni se efectuează în prezenţa unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. Percheziţia sau ridicarea de obiecte şi documente în localurile misiunilor diplomatice este efectuată conform prevederilor Codului de Procedură Penală.

Reprezentantul organului de urmărire penală care efectuează percheziţia sau ridicarea de obiecte şi documente întocmeşte un proces-verbal potrivit dispoziţiilor art. 260 şi 261 C.pr.pen.

Dacă, o dată cu procesul-verbal, este întocmită o listă specială a obiectelor şi documentelor ridicate, acestea sânt anexate la procesul-verbal. Procesul-verbal al percheziţiei sau ridicării trebuie să conţină menţiunea că celor prezenţi le-au fost explicate drepturile şi obligaţiile lor prevăzute de CPP, precum şi declaraţiile făcute de aceste persoane.

În privinţa obiectelor şi documentelor care urmează a fi ridicate trebuie să se menţioneze dacă au fost predate benevol sau ridicate forţat, precum şi în ce loc şi în ce împrejurări ele au fost descoperite. Toate obiectele şi documentele ridicate trebuie să fie enumerate în procesul-verbal sau în lista anexată, indicându-se exact numărul, măsura, cantitatea, elementele lor caracteristice şi, pe cît e posibil, valoarea lor.

Dacă, în timpul percheziţiei sau ridicării, s-au comis acţiuni de încălcare a ordinii de către persoanele la care se efectua percheziţia sau ridicarea sau de către alte persoane, ori s-au făcut încercări de a distruge sau a ascunde obiectele sau documentele căutate, reprezentantul organului de urmărire penală va consemna în procesul-verbal aceste acţiuni, indicând totodată şi măsurile întreprinse de el.

88

Procesul-verbal de percheziţie sau ridicare este adus la cunoştinţă tuturor persoanelor care participă la efectuarea acestor acţiuni procesuale şi sânt prezente la efectuarea lor, fapt care este confirmat prin semnătura fiecăreia dintre ele.

Obiectele şi documentele ridicate trebuie, pe cât e posibil, să fie împachetate şi sigilate chiar la locul percheziţiei sau ridicării, despre ce se face menţiune în procesul-verbal respectiv. Pachetele sigilate sânt semnate de persoana care a efectuat percheziţia sau ridicarea. Copia de pe procesul-verbal al percheziţiei sau ridicării este înmânat, contra semnătură, persoanelor la care au fost efectuate aceste acţiuni procesuale sau unui membru adult al familiei lor, iar în cazul absenţei lor - reprezentantului autorităţii executive a administraţiei publice locale şi li se explică dreptul şi modul de contestare a acestor acţiuni procesuale.

Dacă percheziţia sau ridicarea s-a efectuat în sediul unei întreprinderi, instituţii, organizaţii sau unităţi militare, copia de pe procesul-verbal se înmânează reprezentantului acestora.

89

Modele de acte (model 1)

ORDONANŢĂDE RIDICARE

mun. Chişinău „06” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Igor Marandici, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007010650,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 decembrie 2007 de către organul de urmărire penală a SUP a CPs Centru mun. Chişinău în baza plîngerii depuse la 03 decembrie 2007 de către Iurie Grecu, director la SA „Piele” mun. Chişinău, str. Izmail, după semnele infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal.

În procesul efectuării urmăririi penale, şi din declaraţiile bănuitului Rusu Ion Grigore, s-a stabilit că în perioada lunii noiembrie 2007 ultimul, lucrînd în calitate de conducător auto la SA „Piele” pe autocamionul GAZ 53, nr. de înmatriculare C AH 123, a sustras materie primă destinată pentru confecţionarea articolelor din piele în sumă de 6500 lei, pe care a depozitat-o în garajul său cu numărul 71, situat pe str. Valea Crucii 17, mun. Chişinău.

Ţinînd cont de cele expuse şi faptul că materia primă sustrasă din depozitul SA „Piele” mun. Chişinău, constituie obiectul infracţiunii, are importanţă pentru cauza penală şi se cunoaşte exact locul şi persoana la care se află, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 6 CPP, în temeiul art. 126 alin. (1) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. De efectuat ridicarea materiei prime, destinate pentru confecţionarea articolelor din piele, care se află în garajul bănuitului Rusu Ion Grigore cu numărul 71, situat pe str. Valea Crucii 17, mun. Chişinău.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Igor Marandici

semnătura

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la “ 06” decembrie 2007 Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire

penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.Copia ordonanţei am primit-o ______________________ Ion Rusu

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Igor Marandici

semnătura

90

(model 2)PROCES-VERBAL

DE RIDICARE

mun. Chişinău „06” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotent de poliţie Igor Marandici, în temeiul cauzei penale nr. 2007010650,

cu participarea specialistului Biroului Tehnico-Criminalistic a CPs Centru mun. Chişinău, căpitan de poliţie Veaceslav Grosu, domiciliat în mun. Chişinău, str. Albişoara 43, ap. 6, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează ridicarea,_____________________________ numele, prenumele, domiciliul competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 CP a fost prevenit.

___________________ semnătura specialistului

________________________________________________________________________________ Interpret numele, prenumele, domiciliul

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod Penal pentru traducere cu bună ştiinţă falsă.

___________________ semnătura imnterpretului

Alţi participanţi la efectuarea percheziţie:Locotenent major de poliţie Onisimov Radu, ofiţer din cadrul secţiei poliţiei municipale a

CPs Centru mun. Chişinău, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează ridicarea.

În baza ordonanţei de ridicare din „06” decembrie 2007 şi în temeiul art. 12 CPP, art. 126 alin. (1), (3), art. 127, art. 128 CPP, a efectuat ridicarea materiei prime destinate pentru confecţionarea articolelor din piele care se afla în garajul bănuitului Rusu Ion Grigore cu numărul 71, situat pe str. Valea Crucii 17, mun. Chişinău.___________________________________ adresa, localitatea, numele proprietarului

despre care fapt, în corespundere cu articolele 131, 132, 260, 261 CPP a fost întocmit prezentul proces verbal în două exemplare.

Persoanei, la care se efectuează ridicarea, Rusu Ion Grigore (în lipsa acesteia, membrilor adulţi ai familiei sau reprezentanţilor administraţiei autorităţii publice locale), li s-a explicat dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii, care vor fi consemnate în prezentul proces.

Ridicarea:a început la ora 10 şi 40 min. s-a încheiat la ora 11 şi 20 min.

Pînă la începerea ridicării reprezentantul organului de urmărire penală a înmînat copia ordonanţei respective din „06” „decembrie” 2007, fapt confirmat în ordonanţă.

În cadrul acţiunii procesuale au fost ridicate următoarele obiecte şi documente: 3 (trei) rulouri pe care este înfăşurat material flexibil din piele de culoare neagră. Dimensiunea unui rulou: lungimea de 1500 mm. şi cu diametrul de 300 mm.

Rulourile au fost depistate în subsolul garajului cu nr. 71, situat pe str. Valea Crucii 17, mun. Chişinău, ce aparţine cet. Rusu Ion Grigore _______________________________________

se indică toate obiectele ridicate, numărul, dimensiunile, numărul, masa, elementele caracteristice, valoarea

semnăturile participanţilor la această activitate

91

În procesul ridicării au fost utilizate mijloace tehnico-ştiinţifice: aparat de fotografiat model „Zenit” M 40, peliculă foto marca Kodak 400.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea de ridicare nu sunt.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Participanţi: Persoana la care se efectuează ridicarea _______________ Ion Rusu

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ______________ Igor Marandici

semnătura

Specialistul Biroului Tehnico Criminalistical CPs Centru _______________ Veaceslav Grosu

semnătura

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „06” decembrie 2007

Persoana la care se efectuează ridicarea _______________ Ion Rusu semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ______________ Igor Marandici

semnătura

92

(model 3)

Procurorului procuraturii sect. Buiucani mun. Chişinău,consilier juridic de rangul IIIVictor Chiabura

RAPORTprivind iniţierea procedurii de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefonice

mun. Chişinău „25” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

la ora 08 şi 25 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Buiucani mun. Chişinău, locotenent de poliţie Igor Munteanu, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007030911, privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului,-

A CONSTATAT:Pe data de 19 noiembrie 2007, aproximativ la ora 21 şi 30 min., bănuitul Zambor Grigore

Ion, prin înţelegere cu două persoane necunoscute, au pătruns prin efracţie în casa cet. Nevzorov Nicolai situată pe str. Iancului 23, mun. Chişinău, de unde au sustras un cazan model Vaillant, 20 secţii din aluminiu pentru calorifere, cauzîndu-i părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 16.500 lei.

Pentru comiterea acestei infracţiuni la data de 24 noiembrie 2007 în baza art. 166 CPP a fost reţinut cet. Zambor Grigore Ion.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 19 noiembrie 2007, pînă la comiterea infracţiunii şi după comiterea ei, bănuitul Zambor Grigore de la telefonul mobil, cu numărul 06912345, a apelat mai multe persoane. Pentru identificarea şi stabilirea tuturor complicilor aceste infracţiuni, este necesar de examinat descifrările convorbirilor telefonice a abonatului cu nr. 06912345 efectuate în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007.

Analizînd materialele cauzei penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul examinării descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului cu nr. 06912345 din reţeaua operatorului Orange, vor fi obţinute date care ar putea servi pentru stabilirea şi identificarea tuturor complicilor acestei infracţiuni şi la administrarea de noi probe pe cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. 14 din CPP şi în temeiul art. 126 alin. (2) CPP,-

PROPUNE:

1. A iniţia procedura de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefonice.2. A înainta în instanţa de judecată demers în vederea obţinerii autorizării pentru ridicarea

informaţiei privind convorbirile telefonice de la operatorul telefoniei mobile Orange, în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007 a abonatului cu nr. 06912345 ce aparţine cet. Zambor Grigore.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent. de poliţie ________________ Igor Munteanu

semnătura

93

(model 4)

„A U T O R I Z E Z” ridicarea informaţiei privind convorbiriletelefonice a abonatului cu nr. 06912345, de la operatorul telefoniei mobile Orange,ce aparţine bănuitului Zambor Grigore , a.n. 1986, domiciliat în s. Cruzeşti, mun. Chişinău adresa, numele, prenumele proprietarului

Judecător de instrucţie la judecătoriasect. Buiucani mun. Chişinău Ecaterina Conovalov_________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200____L.Ş.____________________________

semnătura

ORDONANŢĂ de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefonice

mun. Chişinău „25” „noiembrie” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Buiucani mun. Chişinău, locotenent de poliţie Igor Munteanu, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007030911,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală, pe cauza dată, a fost pornită la 25 noiembrie 2007 în baza plîngerii victimei Nevzorov Nicolai, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (1) Cod penal.

În procesul efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 19 noiembrie 2007, aproximativ la ora 21 şi 30 min., bănuitul Zambor Grigore Ion prin înţelegere cu două persoane necunoscute au pătruns prin efracţie în casa cet. Nevzorov Nicolai situată pe str. Iancului 23, mun. Chişinău, de unde au sustras un cazan model „Vaillant”, 20 secţii din aluminiu pentru calorifere, cauzîndu-i părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 16.500 lei.

Pentru comiterea acestei infracţiuni la data de 24 noiembrie 2007 în baza art. 166 CPP RM a fost reţinut cet. Zambor Grigore Ion.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 19 noiembrie 2007 pînă la comiterea infracţiunii şi după comiterea ei, bănuitul Zambor Grigore de la telefonul mobil cu numărul 06912345 a apelat mai multe persoane. Pentru identificarea şi stabilirea tuturor complicilor aceste infracţiuni este necesar de examinat descifrările convorbirilor telefonice a abonatului cu nr.06912345 efectuate în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007.

Analizînd materialele cauzei penale s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul examinării descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului cu nr. 06912345, din reţeaua operatorului Orange, vor fi obţinute date care ar putea servi pentru stabilirea şi identificarea tuturor complicilor acestei infracţiuni şi la administrarea de noi probe pe cauza penală.

Luînd în consideraţie cele expuse, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) pct. 6 CPP, cu respectarea cerinţelor art. 14 CPP, în temeiul art. 126 alin. (2) CPP, art. 304 alin.(1), (2) CPP şi în conformitate cu art. 255 CPP,-

94

DISPUNE:

1. A efectua ridicarea descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului cu nr. 06912345, ce aparţine cet. Zambor Grigore în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007, care se află la operatorul telefoniei mobile Orange str. Alba Iulia 3, mun. Chişinău.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Igor Munteanu

semnătura

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la “ 25” noiembrie 2007

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Copia ordonanţei am primit-o _____________________ reprezentantul telefoniei semnătura mobile Orange

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Igor Munteanu

semnătura

95

(model 5)

Dnei Ecaterina ConovalovJudecător de instrucţie al Judecătoriei sect. Buiucani mun. Chişinău

DEMERSprivind obţinerea autorizaţiei de efectuare a ridicării informaţiei privind

convorbirile telefonice

mun. Chişinău „25” „noiembrie” 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul prococuraturii sect. Buiucani mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Victor Chiabura, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent de poliţie Igor Munteanu, referitor la iniţierea procedurii de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefonice, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007030911,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 25 noiembrie 2007 în baza plîngerii victimei Nevzorov Nicolai, pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (1) Cod penal.

În procesul efectuării urmăririi penale s-a stabilit că, pe data de 19 noiembrie 2007, aproximativ la ora 21 şi 30 min., bănuitul Zambor Grigore Ion prin înţelegere cu două persoane necunoscute, au pătruns prin efracţie în casa cet. Nevzorov Nicolai, situată pe str. Iancului 23, mun. Chişinău, de unde au sustras un cazan model „Vaillant”, 20 secţii din aluminiu pentru calorifere, cauzîndu-i părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 16.500 lei.

Pentru comiterea acestei infracţiuni, la data de 24 noiembrie 2007 în baza art. 166 din CPP a fost reţinut cet. Zambor Grigore Ion.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 19 noiembrie 2007 pînă la comiterea infracţiunii şi după comiterea ei bănuitul Zambor Grigore de la telefonul mobil cu numărul 06912345 a apelat mai multe persoane. Pentru identificarea şi stabilirea tuturor complicilor acestei infracţiuni este necesar de examinat descifrările convorbirilor telefonice a abonatului cu nr.06912345 efectuate în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007.

Analizînd materialele cauzei penale s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul examinării descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului cu nr. 06912345 Zambor Grigore din reţeaua operatorului Orange, vor fi obţinute date care ar putea servi pentru stabilirea şi identificarea tuturor complicilor acestei infracţiuni şi la administrarea de noi probe pe cauza penală.

Luînd în consideraţie cele expuse, conducîndu-se prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, în conformitate cu cerinţele art. 14 CPP şi în temeiul art. 126 alin. (2) CPP, art. 304 alin. (1) CPP,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză.2. Acordarea autorizaţiei privind ridicarea descifrărilor convorbirilor telefonice a

abonatului cu nr. 06912345 din reţeaua operatorului Orange efectuate în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007.

Procurorul prococuraturii sect. Buiucani mun. Chişinău,consilier juridic de rangul III _________________ Victor Chiabura

semnătura

96

(model 6)PROCES-VERBAL

DE RIDICARE A DESCIFRĂRILOR CONVORBIRILOR TELEFONICE

mun. Chişinău „25” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Buiucani mun. Chişinău, locotent de poliţie Igor Munteanu, în temeiul materialelor cauzei penale nr. 2007030911,

cu participarea specialistului Biroului Tehnico-Criminalistic a CPs Buiucani mun. Chişinău, căpitan de poliţie Veaceslav Grosu, domiciliat în mun. Chişinău, str. Cocorilor 14 ap. 6, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează ridicarea, căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 Cod Penal.

___________________ semnătura specialistului

_____________________________________________________________________________Interpret numele, prenumele, domiciliul

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod Penal pentru traducere cu bună ştiinţă falsă. ___________________ semnătura imnterpretului

În baza ordonanţei de ridicare din „25” noiembrie 2007 şi cu respectarea cerinţelor art. 12 CPP, în temeiul art. 126 alin. (1), (2), (3) CPP, art.127 CPP, art. 128 CPP a efectuat ridicarea descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului Zambor Grigore cu nr. 06912345 de la oficiul central al companiei telefonice mobile Orange, situat pe str. Alba Iulia 3, municipiul Chişinău,

adresa, localitatea, numele proprietarului

despre care fapt, în corespundere cu articolele 131, 132, 260, 261 CPP RM, a fost întocmit prezentul proces verbal în două exemplare.

Persoanei la care se efectuează ridicarea Operator principal al companiei Orange - Afanasiev Artur identificat prin buletinul de identitate Seria A nr 0987_______________________ act de identitate al persoanei la care se efectuează ridicarea (care participă la efectuarea ridicării)

(în lipsa acesteia - membrilor adulţi ai familiei sau reprezentanţilor administraţiei autorităţii publice locale)__________________________________________________________________ li s-a explicat dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă, în legătură cu aceasta, obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul proces-verbal.

___________________ semnătura

Ridicarea:a început la ora 14 şi 40 mins-a încheiat la ora 15 şi 20 min

Pînă la începerea ridicării, reprezentantul organului de urmărire penală a înmînat copia ordonanţei autorizate de judecătorul de instrucţie din „25” noiembrie 2007 fapt confirmat în ordonanţă.

Cu autorizaţia judecătorului de instrucţie au fost ridicate descifrările convorbirilor telefonice de intrare şi ieşire în perioada 15 noiembrie – 23 noiembrie 2007 a abonatului Zambor Grigore cu nr. 06912345, care se află la operatorul Orange

În cadrul acţiunii procesuale au fost ridicate următoarele obiecte şi documente:- descifrările convorbirilor telefonice a abonatului Zambor Grigore cu nr.

06912345 pe 3 file. __________________________________________________________________________

se indică toate obiectele ridicate, numărul, dimensiunile, numărul, masa, elementele caracteristice, valoarea

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea de ridicare nu sunt.

97

semnăturile participanţilor la această activitate

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Participanţi: Persoana la care se efectuează ridicarea ______________ Afanasiev Artur semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ______________ Igor Munteanu

semnătura

Specialistul Biroului Tehnoco Criminalistical CPs Buiucani mun. Chişinău ______________ Veaceslav Grosu

semnătura

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „25” noiembrie 2007

Persoana la care se efectuează ridicarea _______________ Afanasiev Artur semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ______________ Igor Munteanu

semnătura

98

(model 7)

Procurorului procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău,consilier juridic de rangul ICovalenco Ruslan

RAPORTprivind iniţierea procedurii de efectuare a percheziţiei domiciliare

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

la ora 08 şi 45 min.

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Vasile Graur, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007040987,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută după semnele infracţiunii prevăzute de art. 2172 alin. (2) Cod Penal, cu privire la circulaţia ilegală a substanţelor narcotice în scop de înstrăinare.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 04 noiembrie 2007, cet. Macarie Artiom, la Piaţa Agricolă „Grădina Botanicii” din mun. Chişinău a fost reţinut în flagrant delict, în timp ce realiza unei persoane necunoscute paie de mac. Persoana, care avea intenţia să procure paie de mac, nu a fost stabilită şi identificată de organele de poliţie din cauză că a reuşit să fugă.

Bănuitul Macarie Artiom, pe parcursul lunii octombrie 2007, la Piaţa Agricolă „Grădina Botanicii” din mun. Chişinău, procura periodic de la persoane necunoscute, în scop de desfacere, paie de mac pe care le depozita la domiciliu, pe str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău, cu scopul realizării lor de mai departe.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit ca motiv începerea urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că la domiciliul bănuitului Macarie Artiom situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău, se pot afla substanţe narcotice sub formă de paie de mac, care au importanţă pentru cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, în temeiul art. 125 alin. (1) CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. 12 din CPP şi în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP,-

PROPUNE:

1. A iniţia procedura de obţinere a autorizării efectuării percheziţiei la domiciliu.2. A înainta în instanţa de judecată demers în vederea obţinerii autorizării efectuării

percheziţiei la domiciliu bănuitului Macarie Artiom, situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău, în scopul depistării şi ridicării substanţelor narcotice.

Ofiţer de urmărire penalălocotetent de poliţie ______________ Vasile Graur

semnătura

99

(model 8)

„AUTORIZEZ” efectuarea percheziţie la domiciliulbănuitului Macarie Artiom situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău______________________________________ adresa, numele, prenumele proprietarului

Judecător de instrucţieal judecătoriei sect. Botanica mun. ChişinăuDrozdov Arcadie________________________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200___L.Ş.____________________________

semnătura

ORDONANŢĂDE PERCHEZIŢIE

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Vasile Graur, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007040987, privind circulaţia ilegală a substanţelor narcotice în scop de înstrăinare,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 04 noiembrie 2007 în baza raportului ofiţerului de poliţie a secţiei poliţiei judiciare a CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Ostapov Serghei pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 2172 alin. (2) Cod Penal.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 04 noiembrie 2007, cet. Macarie Artiom, la Piaţa Agricolă Centrală din mun. Chişinău a fost reţinut în flagrant delict în timp ce realiza unei persoane necunoscute paie de mac. Persoana care avea intenţia să procure paie de mac nu a fost stabilită şi identificată de organele de poliţie din cauză că a reuşit să fugă.

Analizînd materialele cauzei penale, materialele de investigaţie operativă şi circumstanţele care au servit drept motiv de începere a urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune la domiciliul bănuitului Macarie Artiom situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău, se pot afla substanţe narcotice sub formă de paie de mac, care au importanţă pentru cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-si de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP, în temeiul art. 125 alin. (1) CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. art. 12, 301, 304 din CPP şi în conformitate cu art. 255 din CPP RM,-

DISPUNE:

1. A efectua percheziţia la domiciliul bănuitului Macarie Artiom, situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău în scopul depistării şi ridicării substanţelor narcotice.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie __________________ Vasile Graur

semnătura

100

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la “ 05” noiembrie 2007 Copia ordonanţei am primit-o ____________________ Macarie Artiom semnătura

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Persoana la care se efectueazăpercheziţia ____________________ Macarie Artiom semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Vasile Graur

semnătura

101

(model 9)

Dlui Drozdov ArcadieJudecător de instrucţie al judecătoriei sect. Botanica mun. Chişinău

DEMERSprivind obţinerea autorizaţiei de efectuare a percheziţiei la domiciliu

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul prococuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Covalenco Ruslan, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală Vasile Graur, privind iniţierea procedurii de efectuare a percheziţiei domiciliare, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007040987,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 04 noiembrie 2007 în baza raportului ofiţerului de poliţie a secţiei poliţiei judiciare a CPs Botanica, căpitan de poliţie Ostapov Serghei pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 2172 alin. (2) CP, privind circulaţia ilegală a substanţelor narcotice în scop de înstrăinare.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 04 noiembrie 2007, cet. Macarie Artiom, la Piaţa Agricolă Centrală din mun. Chişinău a fost reţinut în flagrant delict în timp ce realiza unei persoane necunoscute paie de mac. Persoana care avea intenţia să procure paie de mac nu a fost stabilită şi identificată de organele de poliţie din cauză că a reuşit să fugă.

Analizînd materialele cauzei penale, materialele de investigaţie operativă, circumstanţele care au servit drept motiv de începere a urmăririi penale şi raportul ofiţerului de urmărire penală Vasile Graur, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că la domiciliul bănuitului Macarie Artiom, situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău, se pot afla substanţe narcotice sub formă de paie de mac, care au importanţă pentru cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, şi conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, în temeiul art. 125 alin. (1) CPP cu respectarea dispoziţiilor art. art. 12, 301, 304 CPP,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză.2. Acordarea autorizaţiei privind efectuarea percheziţiei la domiciliul bănuitului Macarie

Artiom, situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău în scopul depistării şi ridicării substanţelor narcotice.

Procurorul prococuraturii sect. Botanica mun. Chişinău,consilier juridic de rangul III ___________________ Covalenco Ruslan

semnătura

102

(model 10)

PROCES-VERBALDE PERCHEZIŢIE LA DOMICILIU

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotent de poliţie Vasile Graur, în temeiul materialelor cauzei penale nr. 2007040987,-

cu participarea specialistului Biroului Tehnico - Criminalistic, căpitan de poliţie Valentin Curagău, domiciliat în mun. Chişinău, str. Gh. Cojbuc 114 ap. 16, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează percheziţia,______________________________________________ numele, prenumele, domiciliul competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 Cod Penal.

________________ V. Curagău semnătura specialistului

_____________________________________________________________________________ Interpret numele, prenumele, domiciliul

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod Penal pentru traducere cu bună ştiinţă falsă.

________________ semnătura imnterpretului

Alţi participanţi la efectuarea percheziţie:1. Căpitan de poliţie Ostapov Serghei, ofiţer din cadrul secţiei poliţiei judiciare a CPs

Botanica mun. Chişinău, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează percheziţia;

2. Locotenent major de poliţie Fulga Eugen, ofiţer din cadrul secţiei poliţiei municipale a CPs Botanica mun.Chişinău, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează percheziţia.

________________ Ostapov Sergheisemnătura

________________ Fulga Eugen semnătura

În baza ordonanţei de efectuare a percheziţiei cu autorizaţia judecătorului de instrucţie din „05” noiembrie 2007, în temeiul art. 12 CPP, art. 125 alin. (1), (3) CPP, art. 127 CPP, art. 128 CPP a efectuat percheziţia la domiciliu lui Macarie Artiom Veaceslav, identificat prin Buletinul de identitate Seria A nr.12345, situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău____________

act de identitate al persoanei la care se efectuează percheziţia (care participă la efectuarea percheziţia)

despre care fapt în corespundere cu prevederile art. 131, 260 şi 261 din CPP a întocmit prezentul proces-verbal în două exemplare.

Persoanei la care se efectuează percheziţia Macarie Artiom Veaceslav, (în lipsa acesteia - membrilor adulţi ai familiei sau reprezentanţilor administraţiei autorităţii publice locale), li s-a explicat dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul proces-verbal.

__________________ semnătura

Percheziţia a început la ora 11 şi 40 min

103

s-a încheiat la ora 12 şi 20 min

semnăturile participanţilor la această activitatePînă la începerea ridicării, reprezentantul organului de urmărire penală a înmînat sub

semnătură copia ordonanţei autorizate de judecătorul de instrucţie din „05” „noiembrie” 2007, fapt confirmat în ordonanţă.

În continuare cet. Macarie Artiom Veaceslav i s-a propus să predea benevol substanţele narcotice - paie de mac, care urmează a fi ridicate

În legătură cu faptul că cet. Macarie Artiom Veaceslav a refuzat să predea benevol obiectele respective, a fost efectuată percheziţia la domiciliul acestuia situat pe adresa str. Livezilor 52/1 ap. 61, mun. Chişinău.

În timpul percheziţiei au fost descoperite şi ridicate:se indică toate obiectele şi documentele descoperite, numărul dimensiunile

În secţiunea de jos a antreului situat în hol a fost descoperită o cutie din carton cu dimensiunea de 50cmX40cmX20 cm de culoare albă pe care este inscripţia SA „Bucuria”, „Biscuiţi Andrieş”, în care se afla o pungă de culoare neagră, sigilată cu peliculă adezivă. În această pungă s-a depistat substanţă vegetală, uscată, asemănătoare cu paiele de mac în cantitate de 39 00 gr.

Alte obiecte şi documente nu au fost ridicate.În cadrul percheziţiei nu au fost aplicate mijloace tehnico-ştiinţifice.Procesul-verbal a fost dat citirii. Cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi

obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea de percheziţie nu sunt.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Persoana la care se efectuează percheziţia ________________________ Macarie Artiom

semnătura

Specialist, căpitan de poliţie _______________________ Valentin Curagăusemnătura

Căpitan de poliţie ________________________ Ostapov Sergheisemnătura

Locotenent major de poliţie ________________________ Fulga Eugensemnătura

Ofiţer de urmărire penală,locotenent de poliţie ________________________ Vasile Graur

semnătura

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „05” noiembrie 2007.

Persoana la care se efectuează percheziţia ________________________ Macarie Artiom

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ________________________ Vasile Graur

semnătura

104

CONFRUNTAREA

Prevederi legaleDin motive obiective ori subiective, uneori, între declaraţiile persoanelor ascultate, cu

privire la una şi aceeaşi faptă sau împrejurare de fapt, apar contraziceri. De regulă, contrazicerile apar, mai ales, între declaraţiile martorilor şi învinuiţilor sau inculpaţilor, însă practica judiciară demonstrează că asemenea contraziceri există şi între declaraţiile martorilor, între declaraţiile învinuiţilor sau inculpaţilor implicaţi în aceeaşi cauză ori între declaraţiile martorilor şi ale persoanelor, respectiv, ale părţilor.

Cauzele contrazicerilor dintre declaraţiile învinuiţilor ori inculpaţilor şi ale celorlalte persoane ascultate în cauză sânt mult mai complexe şi variate, printre acestea înscriindu-se nesăvârşirea de către cel cercetat în calitate de învinuit a infracţiunii ce i se impută, săvârşirea de câtre învinuit a mai multor infracţiuni şi neputinţa de a-şi aminti împrejurările în care le-a comis; încercarea învinuitului sau inculpatului de a scăpa de răspundere penală ori de a o atenua, de a scăpa alţi participanţi de răspundere penală sau urmărirea apariţiei unor contraziceri între declaraţiile sale şi ale celorlalte persoane ascultate în cauză, pentru a împiedica aflarea adevărului, etc.

Confruntarea constituie un proces încontinuu de confruntare a declaraţiilor a două persoane ascultate concomitent cu folosirea imediată a rezultatelor acestei comparaţii, pentru înlăturarea contradicţiilor apărute.

Rezultă că această activitate este tot o ascultare, însă de o manieră deosebită. Astfel, prin derogare de la normele privind ascultarea, potrivit cărora fiecare persoană este întrebată individual, separat, despre împrejurările ce urmează a fi lămurite, în cadrul confruntării, persoanele una în prezintă celeilalte sunt ascultate, despre aspectele, problemele în legătură cu care au apărut contrazicerile. Deşi scopul principal al confruntării îl constituie înlăturarea contrazicerilor dintre declaraţiile persoanelor ascultate anterior cu privire la una şi aceeaşi problemă, totuşi nu trebuie de insistat asupra faptului că efectuarea acestui act poate duce şi la realizarea altor obiective.

Confruntarea constituie un mijloc de verificare a probelor, iar uneori şi administrare de probe noi. Deşi scopul principal al confruntării îl constituie înlăturarea contrazicerilor dintre declaraţiile persoanelor ascultate anterior cu privire la una şi aceeaşi problemă, totuşi nu trebuie de insistat asupra faptului că efectuarea acestui act nu poate duce şi la realizarea altor obiective. Astfel, în urma efectuării confruntării se poate ajunge la obţinerea unor date, indici, probe noi atunci când în cursul desfăşurării ei persoanele respective îşi amintesc aspectele omise cu ocazia ascultării lor în mod individual. De exemplu, una dintre persoanele confruntate precizează, cu ocazia confruntării, că, în momentul discutării problemelor pe marginea cărora au apărut contrazicerile, de faţă se află o a treia persoană. Declaraţia persoanei identificate cu ocazia confruntării, prin care se confirmă discuţiile ce au avut loc, constituie un nou mijloc de probă administrat în cauză.

În practica organelor de urmărire penală, confruntarea mai este efectuată şi în scopul verificării şi precizării unor declaraţii ale învinuiţilor sau inculpaţilor participanţi la aceeaşi infracţiune, prin care aceştia şi-au recunoscut faptele săvârşite.

Referitor la confruntarea efectuată în scopul înlăturării contrazicerilor, trebuie reţinut faptul că nu pentru orice contrazicere şi oricând este necesar să se recurgă la confruntare. Această activitate se efectuează numai în cazul când există contraziceri care se referă la probleme esenţiale şi numai când ele nu pot fi înlăturate în alt mod.

De multe ori contrazicerile dintre declaraţiile persoanelor ascultate pot fi înlăturate prin verificarea şi ridicarea de înscrisuri, efectuarea de percheziţii, reconstituiri, efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice sau expertize, ascultarea altor persoane ce au cunoştinţă despre împrejurările în legătură cu care au apărut acestea. De aceea, în planul de urmărire penală trebuie să se prevadă toate activităţile posibile, care să ducă la înlăturarea contrazicerilor. Numai dacă, după epuizarea acestor activităţi, contrazicerile persistă, se procedează la organizarea confruntării. În acest sens, se

105

recomandă ca efectuarea confruntării să aibă loc, de regulă, printre ultimele activităţi de cercetare, atunci când s-a ajuns la concluzia certă că în alt mod nu pot fi înlăturate contrazicerile. Efectuarea acestei activităţi la întâmplare, fără o temeinică analiză a utilităţii şi oportunităţii ei, poate avea consecinţe negative pentru buna desfăşurare a cercetărilor şi aflarea adevărului în cauză.

Conform art.113 alin.1 C.pr.pen., în cazul în care există divergenţe între declaraţiile persoanelor audiate în aceeaşi cauză, se procedează la confruntarea acestor persoane, dacă este necesar, pentru aflarea adevărului şi înlăturarea divergenţelor.

La audierea persoanelor confruntate, sânt respectate dispoziţiile privitor la audierea martorului sau învinuitului, aplicate corespunzător, în funcţie de calitatea procesuală a persoanelor confruntate. Persoanele confruntate sânt audiate privitor la relaţiile dintre ele, la faptele şi circumstanţele în privinţa cărora declaraţiile depuse anterior se contrazic. După audierea declaraţiilor, persoanele confruntate pot să-şi pună reciproc întrebări şi răspund la întrebările persoanei care efectuează acţiunea procesuală.

Sintetizând cele spuse în privinţa confruntării, ţinem să menţionam următoarele:- confruntarea este un act de urmărire penală;- este realizat în limitele unei cauze penale;- constă în ascultarea simultană a două persoane;- aceste persoane au fost anterior ascultate separat în privinţa aceloraşi circumstanţe;- între declaraţiile lor anterioare există contraziceri esenţiale;- pe parcursul confruntării are loc compararea, completarea, precizarea permanentă a

declaraţiilor obţinute de la persoanele ascultate;- are scopul înlăturării contrazicerilor esenţiale, care există în declaraţiile persoanelor;- confruntarea poate fi realizată în orice îmbinare între martori, părţi vătămate, bănuiţi şi

învinuiţi.Subiecţii procesului penal între care se poate efectua confruntarea:- între martori;- între părţile vătămate;- între martori şi învinuit sau bănuit;- între bănuiţi sau învinuiţi;- între partea vătămată şi învinuit;- între partea vătămată şi bănuit.Dacă participă la confruntare partea vătămată ori martorul, ei sînt preîntâmpinaţi de

răspunderea penală pe care o poartă în caz de refuz să depună declaraţii sau de depunere a declaraţiilor false în baza art. 312, 313 CP. Dacă la confruntare participă bănuitul sau învinuitul, atunci ei nu sânt obligaţi să facă declaraţii, însă au dreptul de a le face.

Procedura confruntării:- organul de urmărire penală identifică participanţii la confruntare;- explică drepturile şi obligaţiile, răspunderea ce o poartă în cazul refuzului sau depunerii

depoziţiilor false în cazul martorului sau părţii vătămate;- stabileşte în ce raporturi sau relaţii se află între ele persoanele participante;- aceleaşi întrebări se pun ambilor participanţi la confruntare cu înscrierea răspunsului în

procesul-verbal.;- reproducerea declaraţiilor se permite numai după terminarea confruntării;- organul de urmărire penală poate pune întrebări de precizare;- participanţii pot să-şi adreseze întrebări cu permisiunea ofiţerului de urmărire penală;- persoanelor care participă la confruntare (cu permisiunea organului de urmărire penală)

li se pot pune întrebări de către terţele persoane participante la confruntare: experţi, specialişti, apărători, reprezentanţi legali ai minorului;

- declaraţiile persoanelor confruntate sânt consemnate într-un proces-verbal întocmit conform prevederilor art.260 şi 261 C.pr.pen.

- după finisarea confruntării participanţii iau cunoştinţă de procesul-verbal, au dreptul să facă completări sau obiecţii la cele expuse în procesul confruntării;

- fiecare participant semnează declaraţiile sale pe fiecare pagină şi procesul-verbal în întregime. Organul de urmărire penală semnează procesul-verbal la sfârşitul acestuia.

106

Modele de acte

(model 1)PROCES - VERBAL DE CONFRUNTARE

mun. Chişinău „10” ianuarie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Petru Popovici, în incinta biroului de serviciu nr. 61 al CPs Botanica mun. Chişinău, respectînd dispoziţiile art. art. 102, 105, 106, 107, 109, 113 CPP a efectuat confruntarea între partea vătămată Florea Natalia şi bănuita Creţu Lidia.

Parţii vătămate Florea Natalia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 60 CPP. Deasemenea a fost prevenită despre răspunderea pe care o poartă conform art. 312 CP pentru declaraţii cu bună ştiinţă mincinoase şi refuzul sau eschivarea de a face declaraţii, conform art. 313 CP, precum şi despre dreptul de a nu face declaraţii împotriva sa şi împotriva rudelor sale apropiate. _________________________ semnătura Florea N.

Doresc să depun declaraţii în limba _____________, pe care o cunosc bine.

_________________________ semnătura Florea N.

Bănuitei Creţu Lidia, în prezenţa apărătorului Zgărdan Petru, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 64 CPP

Bănuitului i s-a explicat că, potrivit art. 64 alin. (3) CPP dînsul nu poartă răspundere penală pentru declaraţiile sale, cu excepţia cazurilor în care el face un denunţ intenţionat fals conform art. 311 Cod penal, că infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuţie la săvîrşirea ei.

Bănuita Creţu Lidia a fost întrebată dacă acceptă să facă declaraţii. A fost primit răspuns afirmativ. ________________________ semnătura Creţu L.

Doresc să depun declaraţii în limba _____________, pe care o cunosc bine.

_________________________ semnătura Creţu L

Interpret_______________________________________________________________a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 CP pentru traducere sau interpretarea falsă cu bună ştiinţă. _________________________

semnătura interpretului

În conformitate cu prevederile art. 260 şi art. 261 CPP a fost întocmit prezentul proces-verbal.

Confruntarea:a început la ora 10 şi 40 min. s-a încheiat la ora 12 şi 10 min.

107

La întrebarea adresată de către ofiţerul de urmărire penală: în ce relaţii se află participanţii la confruntare, ce ştiu despre faptele şi circumstanţele în privinţa cărora declaraţiile depuse anterior se contrazic, au declarat:

Semnăturile participanţilor la confruntare

Răspunsul dnei Florea Natalia: dna, care stă în faţa mea, o cunosc din luna ianuarie 2005. Se numeşte Creţu Lidia. Mi-a promis să-mi perfecteze actele pentru a obţine viză şi să-mi organizeze plecarea la muncă peste hotare.

____________________

semnătura Florea N.

Răspunsul dnei Creţu Lidia: dna, care stă în faţa mea, o cunosc. Se numeşte Florea Natalia. Am făcut cunoştinţă prin intermediul surorii ei. Mi s-a adresat cu scopul de ai oferi ajutor pentru plecarea la muncă în Spania. ____________________

semnătura Creţu L.

Întrebare adresată dnei Florea Natalia: în ce circumstanţe aţi făcut cunoştinţă cu dna Creţu

Lidia. Ce obligaţiuni şi-a asumat dna să îndeplinească.Răspunsul dnei Florea Natalia: în luna ianuarie 2005, ţinînd cont de starea financiară

precară şi problemele familiare, am hotărât să plec la muncă peste hotarele R. Moldova şi anume în Spania, unde deja de câţiva ani locuieşte sora mea, Lefter Elena. Am început să caut o persoană, care ar putea să mă ajute în perfectarea actelor pentru plecarea peste hotare. Sora mea, Lefter Elena, mi-a recomandat s-o telefonez pe dna Creţu Lidia, care, din spusele surorii mele, era proprietara unei firme turistice şi organiza plecarea persoanelor la muncă peste hotarele Republicii Moldova. În luna februarie 2005 m-am întâlnit cu dna Creţu Lidia, pe adresa: or. Chişinău, str. Independenţei 20, ap. 38. Creţu Lidia a confirmat faptul, că într-adevăr se ocupă cu perfectarea actelor pentru vize şi organizează plecarea la muncă peste hotarele republicii. Creţu Lidia vorbea convingător, aducînd argumente că de mult timp este proprietara firmei turistice şi are legaturi la ambasade şi perfectarea actelor pentru vize nu prezintă pentru ea vreo problemă. Discutând cu această doamnă, am fost ferm convinsă, că Creţu Lidia este o persoană destul de serioasă şi demnă de încredere.

Din discuţie am fost convinsă că în scurt timp mă va ajuta să plec la muncă în Spania, dar pentru plecare am nevoie de viză. Pentru a abţine viza de tip „şenghen”, pe cale legală, este necesar de achitat suma de 2150 euro.

La data de 18 februarie 2005, prezentându-mă la adresa indicată anterior, dna Creţu Lidia a primit suma de 1200 euro şi paşaportul de străinătate. Deasemenea, la 24 februarie 2005 dna Creţu Lidia mi-a spus să mă prezint la Chişinău. Mi-a fixat întâlnire în apropierea magazinului „Toamna de aur” de pe str. Independenţei. La ora 23.00, pe adresa indicată de către dna Creţu Lidia, m-am prezentat lângă magazinul „Toamna de aur”. La locul stabilit se afla dna Creţu Lidia şi încă 7 (şapte) persoane necunoscute. Ultima mi-a întors paşaportul de străinătate şi a spus că trebuie să plecăm în România.

Împreună cu alte persoane am plecat în România. La locul de destinaţie ne-a întâlnit un bărbat, care s-a prezentat ca fiind din partea dnei Creţu Lidia. Ne-a luat paşapoartele de străinătate şi ne-a cazat, unde am stat două săptămâni. În această perioadă Creţu Lidia telefona şi promitea că totul va fi bine şi, precum că, în scurt timp paşapoartele de străinătate ne vor fi înapoiate cu vize. Într-adevăr peste două săptămâni persoana, care ne-a întâlnit, ne-a restituit paşapoartele de străinătate. În paşaportul meu, la pagina 15, era încleiată viza pe numele Florea Natalia cu datele paşaportului meu. În viză erau indicate datele firmei „Amwau”.

Am înţeles că viza în paşaportul meu este falsă şi categoric am refuzat să plec cu acest paşaport.

108

La întoarcerea în Chişinău am găsit-o pe Creţu Lidia şi am cerut să-mi întoarcă banii. De la început ea promitea că va restitui toată suma de bani. Dar ulterior eu cu sora nu a mai putut s-o găsim. Pînă în prezent banii nu au fost restituiţi. _____________________

semnătura dnei Florea N.

Semnăturile participanţilor la confruntare

Întrebare adresată dnei Creţu Lidia: susţineţi depoziţiile dnei Florea Natalia. Răspunsul dnei Creţu Lidia: cu cele declarate de către dna Florea Natalia sunt de acord

parţial. Aş putea menţiona faptul că într-adevăr dna împreuna cu sora ei, Lefter Elena, s-au adresat cu rugămintea de-a o ajuta pe Florea Natalia în perfectarea actelor pentru plecarea peste hotarele republicii, şi anume în Spania.

Recunosc că dna Florea Natalia a fost în România şi s-a prezentat la Ambasada Austriei, unde i-a fost respinsă cererea de a primi viza de tip „Şenghen”. În iunie 2005 s-a aflat în or. Bucureşti, România şi de la Ambasada Franţei la fel a primit refuz de a primi viză.

Nu sunt de acord cu cele declarate de dna Florea Natalia, referitor la suma de bani, care dînsa susţine că mi s-au oferit pentru perfectarea actelor. Au primit anterior bani în sumă de 1000 de dolari (SUA) de la sora acesteia. Altă sumă de bani, personal, nu am primit. _________________

semnătura Creţu L.

Întrebare adresată dnei Florea N atalia: dvs sunteţi de acord cu depoziţiile date de către dna Creţu Lidia.

Răspunsul dnei Florea Natalia : categoric nu sunt de acord cu depoziţiile date de către dna Creţu Lidia şi susţin cele declarate de mine.

__________________ semnătură Florea N.

După audierea persoanelor confruntate li s-a explicat dreptul că au posibilitatea de a-şi adresa întrebări şi să răspundă la întrebările adresate.

Întrebarea avocatului pentru partea vătămată Florea Natalia: dvs personal i-aţi dat dnei Creţu Lidia suma de bani? Dacă răspunsul este afirmativ, indicaţi suma şi locul unde i-aţi oferit suma.

Răspunsul dnei Florea Natalia: personal i-am dat banii în sumă de 2150 euro, în prezenţa surorii mele, Lefter Elena, soţului dnei Creţu Lidia, Pădureanu Valeriu. La domiciliul dlui Pădureanu Valeriu, situat pe str. Independenţei 20, ap.38 am întocmit o recipisă, de care dispun, dată de către dna Creţu Lidia, în care este indicată suma.

__________________ semnătură Florea N.

Întrebarea avocatului pentru partea vătămată dnei Florea Natalia: în recipisa dată de către dna Creţu Lidia a fost indicat termenul şi modalitatea de întoarcere a banilor?

Răspunsul dnei Florea Natalia : în recipisă este indicată modalitatea de întoarcere a sumei de bani în termen de 3 (trei) luni. ____________________

semnătură Florea N.

Întrebarea avocatului adresată bănuitei Creţu Lidia: ce recipisă i-aţi dat dnei Florea Natalia? Ce sumă de bani a fost indicată?

Răspunsul bănuitei Creţu Lidia: da, am întocmit o recipisă pe care i-am dat-o dnei Florea Natalia, dar nu am memorizat ce era indicat în ea.

109

_________________

semnătura Creţu L.

Întrebarea ofiţerului de urmărire penală adresată bănuitei Creţu Lidia: prin ce modalitate i-a

fost deschisă viza dnei Florea Natalia? În ce Ambasadă au fost perfectate actele?Răspunsul bănuitei Creţu Lidia: dnei Florea Natalia nu i-a fost deschisă viză. În paşaportul

de străinătate a fost încleiat un abţibild de la firma „Amwau”, unde a fost indicat numărul paşaportului şi a contractului.

___________________ semnătura Creţu L.

Semnăturile participanţilor la confruntareÎntrebarea ofiţerului de urmărire penală pentru bănuita Creţu Lidia: prin ce modalitate a

apărut în paşaportul de străinătate a dnei Florea Natalia acest abţibild?Răspunsul bănuitei Creţu Lidia: eu nu cunosc.

___________________ semnătura Creţu L.

Întrebarea ofiţerului de urmărire penală adresată bănuitei Creţu Lidia: văzând, că persoanelor, care solicită viză „şenghen” la Ambasadă, li s-a refuzat cererea de a primi viza, de ce totuşi a-ţi continuat să promiteţi că dna Florea Natalia va obţine viză „şenghen” pentru a putea pleca la muncă peste hotare.

Răspunsul bănuitei Creţu Lidia: persoanelor, care au solicitat perfectarea actelor pentru obţinerea vizei, le-am spus că la Ambasadă li s-a refuzat şi sumele de bani care le-au primit vor fi restituite. __________________

semnătura Creţu L.

Întrebarea ofiţerului de urmărire penală adresată bănuitei Creţu Lidia: la câte persoane le-aţi spus să plece la Bucureşti, împreuna cu dna Florea Natalia? La toate persoanele li-a fost refuzat în primirea vizelor?

Răspunsul bănuitei Creţu Lidia: la Bucureşti au plecat 12 persoane. La toţi li s-a refuzat în primirea vizelor.

____________________

semnătura Creţu L.

Întrebarea ofiţerului de urmărire penală adresată părţii vătămate Florea Natalia: cum vi s-a explicat apariţia abţibildul de la pagina 15 în paşaportul dvs şi cine anume va explicat?

Răspunsul părţii vătămate Florea Natalia: dna Creţu Lidia mi-a explicat că abţibildul demonstrează faptul că sunt angajată în firma „Amwau” şi pot pleca în Austria în calitate de reprezentant al firmei.

Însă în timpul cît m-am aflat la Bucureşti nu m-am prezentat nici la o firmă şi nici nu am fost informată anterior că prin intermediul firmei mi se vor perfecta actele pentru viză. În timpul întâlnirii dna Creţu Lidia mi-a spus că personal se va ocupa de perfectarea actelor. Actele necesare le-am prezentat dnei, şi anume: copiile certificatului de naştere, de căsătorie şi paşaportul de străinătate. Nu cunosc alte persoane care s-au adresat dnei Creţu Lidia pentru perfectarea actelor. Suma de bani, cum am menţionat anterior, i-am transmis-o dnei Creţu Lidia.

______________________ semnatura Florea N.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat confruntarea nu sunt.

Partea vătămată ____________________ Florea Natalia

110

semnătura

Bănuita ____________________ Creţu Lidia semnătura

Apărătorul ____________________ Zgărdan Petrusemnătura

Ofiţer de urmărire penală,căpitan de poliţie ____________________ Petru Popovici

semnătura

PREZENTAREA SPRE RECUNOAŞTEREPrevederi legalePrezentarea spre recunoaştere.În cazul prezentării pentru recunoaştere este vorba de procesul memorial de identificare a

unor persoane, lucruri sau animale percepute ori cunoscute anterior. Prezentarea spre recunoaştere nu reprezintă decât o modalitate de ascultare a persoanelor,

rezultatul prezentării spre recunoaştere materializându-se sub forma unor declaraţii ale martorilor, părţii vătămate, învinuitului ori inculpatului, declaraţii obţinute potrivit regulilor privind ascultarea. Ea se particularizează totuşi în cadrul activităţii de ascultare prin scopul şi finalitatea bine conturate: identificarea de persoane, cadavre, lucruri sau animale care prezintă importanţă pentru aflarea adevărului şi corecta soluţionare a cauzelor penale. Prezentarea pentru recunoaştere are o importanţă egală cu ascultare propriu-zisă a oricărui subiect procesual, care cunoaşte despre vreo faptă sau împrejurare de fapt, de natură să servească la aflarea adevărului, inclusiv la identificarea autorului ori victimei unei infracţiuni.

Rezultatul prezentării spre recunoaştere constituie mijloc de probă în cauză. Acesta însă, luat izolat, nu poate constitui temei pentru elaborarea unei concluzii temeinice. Faptul că o anumită persoană ar fi recunoscută drept cea care a săvârşit infracţiuni nu înseamnă că aceasta a şi săvârşit infracţiunea, pentru a se ajunge la o asemenea concluzie este necesar ca rezultatul prezentării spre recunoaştere să fie coroborat cu alte probe administrate în cauză, care să confirme participarea persoanei recunoscute la săvârşirea infracţiunii.

Esenţa actului examinat, constă în prezentarea subiectului recunoaşterii părţii vătămate, martorului, bănuitului şi învinuitului, conform ordinii prevăzute de lege a unor persoane, obiecte sau cadavre pentru ca el să poată stabili identitatea sau deosebirea cu obiectele observate mai înainte în legătură cu împrejurările faptei cercetate.

Prin prezentare spre recunoaştere se înţelege actul de urmărire penală, care constă din demonstrarea unei persoane, martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului cu scopul stabilirii identităţii sau deosebirii în raport cu persoana, obiectul perceput mai înainte de subiectul prezentării spre recunoaştere în circumstanţe care se referă la cauza instrumentată fie, imprimările video sau sonore.

În dependenţă de obiectul prezentat spre recunoaştere, se deosebesc: 1. recunoaşterea persoanei;2. recunoaşterea cadavrului;3. recunoaşterea obiectelor;4. recunoaşterea animalelor;5. recunoaşterea încăperilor, terenurilor etc. Pentru ca prezentarea spre recunoaştere să fie încadrată în limitele legii şi să fie realizat

scopul scontat, trebuie să existe următoarele condiţii:Existenţa unui dosar penal;Existenţa subiectului prezentării spre recunoaştere, adică a persoanei ce urmează în cadrul

acestui act să efectueze identificarea;

111

Subiect al prezentării spre recunoaştere poate fi orice martor, bănuit, învinuit, inculpat, capabil potrivit datelor sale fizice şi psihice de a percepe şi a reproduce corect informaţia ce vizează semnele obiectelor prezentate.

Ascultarea obligatorie, în prealabil, a subiectului prezentării spre recunoaştere. În lege se spune că această persoană va fi ascultată vis-a-vis de circumstanţele observării obiectului sau persoanei corespunzătoare, despre semnele şi particularităţile în virtutea cărora va putea înfăptui recunoaşterea (art. 116 alin. 1 C.pr.pen.). În cadrul audierii este necesar a stabili circumstanţele în care a fost cunoscută persoana sau obiectele care i se prezintă spre recunoaştere (în legătură cu ce eveniment, condiţii, împrejurări etc.), a identifica unele calităţi individuale caracteristice persoanelor sau obiectelor ce vor fi identificate, a determina capacitatea senzorială de a deosebi obiectul dat de altele similare. Această cerinţă a legii presupune existenţa procesului-verbal de ascultare în dosar.

Persoanele (obiectele) prezentate spre recunoaştere trebuie să fie pe cât posibil asemănătoare la exterior cu persoana (obiectele) ce poate fi identificată. Se consideră asemănătoare persoanele prezentate spre recunoaştere care se aseamănă prin: forma corpului, vârstă, înălţime, de acelaşi sex; configuraţia feţei, tenul feţei, părului, culoarea ochilor etc.; modelul, culoarea îmbrăcămintei;

Numărul total de persoane prezentate pentru recunoaştere nu, trebuie să fie mai mic de cinci, de obiecte-trei. Această regulă nu se răspândeşte atunci când este prezentat spre identificare un cadavru.

Frecvent, în practica organelor de urmărire penală subiecţii prezentării spre recunoaştere sânt intimidaţi, şi din frică de răzbunare, refuză să participe la acest act, fiind conştienţi de consecinţele juridice al refuzului (se au în vedere martorii şi partea vătămată). Atare cazuri impun măsuri concrete şi eficiente pentru apărarea acestor persoane şi stimularea participării lor la prezentarea spre recunoaştere.

Din aceste considerente art.116 alin.3 C.pr.pen. stipulează că persoana care trebuie recunoscută este prezentată celui care urmează să o recunoască în afara spaţiului vizibilităţii celui care urmează a fi recunoscut, împreună cu cel puţin 4 asistenţi procedurali de acelaşi sex, asemănători la exterior. La prezentarea spre recunoaştere se aplică fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre recunoaştere şi a asistenţilor procedurali vor fi anexate în mod obligatoriu la procesul-verbal.

Astfel în scopul asigurării securităţii subiectului prezentării pentru recunoaştere a persoanei şi a se exclude posibilitatea observării de către persoanele prezentate, a persoanei care urmează să înfăptuiască identificarea. Acestuia din urmă i se vor acorda posibilitatea observării, perceperii vizuale a persoanelor prezentate pentru recunoaştere. În cazul procedurii speciale de efectuare a prezentării spre recunoaştere se fac consemnările respective în procesul-verbal.

După cum deja s-a menţionat, obiectul este prezentat împreună cu cel puţin alte două asemănătoare. Dar, adeseori, este imposibil de a găsi alte obiecte omogene (de exemplu, în cazul operelor de artă). În practică, în asemenea situaţii pot fi făcute falsificări:

- în procesul-verbal se consemnează că au fost prezentate spre recunoaştere mai multe obiecte, pe când în realitate s-a prezentat numai unul;

- este prezentat obiectul alături de altele care se deosebesc esenţial. În cazul când trebuie de prezentat spre recunoaştere obiecte fără analog-picturi, sculpturi ori altor unicate în calitate de excepţie, acest obiect se va prezenta într-un singur exemplar ca şi în cazul prezentării spre recunoaştere a cadavrului.

La prezentarea spre recunoaştere a cadavrului sau a unor părţi ale lui, sau a obiectelor de anticariat, precum şi a altor obiecte pentru care este imposibil de a alege şi prezenta analogul, recunoaşterea se face după exemplar unic. (art.117 alin.4 C.pr.pen.).

Dacă cel chemat spre a face recunoaşterea este martor sau parte vătămată, el este prevenit despre răspunderea penală, prevăzută în art. 313 CP, pentru refuzul de a face declaraţii, în art. 312 din CP, pentru declaraţiile mincinoase, precum şi despre dreptul de a nu face declaraţii împotriva sa şi împotriva rudelor sale apropiate.

Înainte de prezentare, reprezentantul organului de urmărire penală propune persoanei care urmează a fi recunoscută să ocupe locul pe care-l alege între asistenţii procedurali, făcând despre

112

aceasta menţiune în procesul-verbal. Recunoaşterea nu va avea loc, iar cea care a avut loc nu se va considera întemeiată, dacă persoana chemată pentru a face recunoaşterea a indicat particularităţi incerte pentru identificarea persoanei prezentate. În cazul în care prezentarea persoanei spre recunoaştere este imposibilă, recunoaşterea poate fi realizată după fotografia acesteia, prezentată împreună cu fotografiile a cel puţin 4 alte persoane, ce nu se deosebesc esenţial între ele. Toate fotografiile sânt anexate la dosar.

Obiectul ce urmează a fi recunoscut, este prezentat împreună cu cel puţin alte 2 obiecte omogene. Persoana care recunoaşte obiectul, este obligată să explice după care semne sau particularităţi l-a recunoscut. În caz de prezentare spre recunoaştere a cadavrului unei persoane, pe care cel chemat de a o recunoaşte, o ştia din viaţă, este permisă efectuarea toaletei cosmetice a decedatului. La prezentarea spre recunoaştere a unui obiect, se permite curăţarea lui de murdărie, rugină şi de alte stratificări dacă aceasta nu îl va distruge ca mijloc de probă.

În legătură cu prezentarea spre recunoaştere a obiectului sau persoanei este întocmit un proces-verbal conform prevederilor art. 260 şi 261 C.pr.pen.Modele de acte

(model 1)

PROCES-VERBALDE PREZENTARE SPRE RECUNOAŞTERE A OBIECTULUI

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Adam Vasile, în temeiul cauzei penale nr. 2007356548,

cu participarea specialistului: maior de poliţie Ghenadie Grosu, care nu se află în careva relaţii cu participanţii la această activitate,_________________ _____________________________ numele, prenumele, domiciliu competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivăcăruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost prevenit despre răspunderea pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art.312 CP a fost prevenit. _______________________

semnătura specialistului

În conformitate prevederile art. 117 CPP a prezentat spre recunoaştere părţii vătămate Chirilă Igor Petru a telefoanelor mobile de diferite tipuri,__________________________________ martorului, victimei, părţii vătămate, bănuitului ( familia, numele)despre care fapt, în corespundere cu art. 260, 261 şi 117 alin. (6) CPP, a întocmit prezentul proces-verbal.

Pînă la începerea prezentării spre recunoaştere, părtea vătămată Chirilă Igor, a fost avertizat de răspunderea ce o poartă pentru refuzul sau eschivarea de a face declaraţii conform art. 313 CP şi pentru declaraţiile cu bună ştiinţă false conform art.312 CP.

________________________ semnătura

Recunoaşterea a început la ora 14 şi 30 mins-a încheiat la ora 16 şi 45 min.

Părţii vătămate i s-au prezentat spre recunoaştere obiectele, care în mod arbitrar, a fost amenajat cu alte obiecte omogene, după cum urmează:

1. Telefonul mobil „Nokia”, model 6288, de culoare neagră, cu margine argintie, cu E-

Mai nr.234653675543.

113

2. Telefonul mobil „Nokia”, model 3288, de culoare neagră, cu margine argintie, cu E-Mai nr.874308324365.

3. Telefonul mobil „Nokia”, model 3200, de culoare neagră, marginele de jos rotungite, capacul din spate de culoare albastră, cu E-Mai nr.234653675543.

Examenînd obiectele prezentate spre recunoaştere, partea vătămată Chirilă Igor, a declarat, că recunoaşte telefonul mobil sub numărul 3, ca fiind telefonul care pe data de 07 noiembrie 2007 i-a fost sustras deschis de către o persoană necunoscută, după semnalmentele ce le-a declarat anterior în procesul – verbal de audiere şi anume: telefon mobil „ Nokia”, model 3200, de culoare neagră, marginele de jos rotunde, capacul din spate de culoare albastră, E-Mai 234653675543, care corespunde cu cel numit de către partea vătămată anterior.

semnăturile participanţilor la această activitate

În cadrul recunoaşterii a fost aplicată fotografierea judiciară de către specialistul Gh. Grosu, reprezentînd telefoanele mobile după cum urmează, urmînd a se întocmi planşa fotografică.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat prezentarea spre recunoaştere a obiectului nu sunt.

Partea vătămată ____________________ Chirilă Igor semnătura

Specialistul ____________________ Grosu Ghenadiesemnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Adam Vasile

semnătura

114

(model 2)

PROCES-VERBALDE PREZENTARE SPRE RECUNOAŞTERE

A PERSOANEI DUPĂ FOTOGRAFIE

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Adam Vasile _______________________________________________________________

funcţia, numele, prenumele

în temeiul cauzei penale nr. 2007356548, în conformitate prevederile art. 116 alin. (6) CPP, a prezentat spre recunoaştere martorului Guzic Igor Petru fotografiile anexate la procesul-verbal___________________________________________________________________________

martorului, victimei, părţii vătămate, bănuitului ( familia, numele)

despre care fapt, în corespundere cu articolele 260, 261, 116 alin. (7) CPP RM, a întocmit prezentul proces-verbal.

Pînă la începerea prezentării spre recunoaştere martorul Guzic Igor a fost avertizat de răspunderea ce o poartă pentru refuzul sau eschivarea de a face declaraţii conform art. 313 CP şi pentru declaraţiile cu bună ştiinţă false conform art.312 CP.

________________________ semnătura

Recunoaşterea: a început la ora 14 şi 30 mins-a încheiat la ora 15 şi 45 min.

Martorului Guzic Igor i s-au prezentat spre recunoaştere următoarele fotografii, care în mod arbitrar au fost anexate la procesul verbal:

nr.1 nr.2 nr.3

115

Loc penru fotografie Loc penru fotografie Loc penru fotografie

nr.4 nr.5 nr.6

Loc penru fotografie Loc penru fotografie Loc penru fotografie

semnăturile participanţilor la această activitate

Examenînd fotografiile prezentate spre recunoaştere, martorul Guzic Igor a declarat: recunosc persoana pe imaginea fotografică nr. 3, ca anume această persoană pe data de 07 noiembrie 2007, pe str. Mileşti mun. Chişinău, aproximativ la ora 21 şi 40 min., a sustras deschis telefonul mobil „Nokia” de la prietena mea Rogaciov Rodica în timp ce dînsa discuta cu părinţii.

Recunosc această persoană după semnalmentele descrise anterior în procesul-verbal de audiere şi anume: frizura scurtă de culoare neagră, faţa lunguiaţă, gropiţa în bărbie, alunică pe nas din partea dreaptă şi cercelul din urechea stîngă.

Din numărul fotografiilor prezentate spre recunoaştere, a fost recunoscută persoana de pe fotografia nr. 3 ca fiind cet. Mamedov Alexei - bănuit în comiterea acestei infracţiuni.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat prezentarea spre recunoaştere după fotografie nu sunt.

Martorul ____________________ Guzic Igor semnătura

Ofiţerul de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Adam Vasile

semnătura

116

(model 3)

PROCES-VERBALDE PREZENTARE SPRE RECUNOAŞTERE A CADAVRULUI

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Adam Vasile, în temeiul cauzei penale nr. 2007356548,

cu participarea specialistului: medic legist a CEML mun. Chişinău, str. Corolenco 8, Sidorovschii Mihai, care nu se află în careva relaţii cu participanţii la această activitate,________ numele, prenumele, domiciliu competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivăcăruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost prevenit despre răspunderea pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 CP a fost prevenit.

_______________________ semnătura specialistului

În conformitate prevederile art. 117 alin. (4) şi (5) CPP, în localul CEML mun. Chişinău, str. Corolenco 8, la lumina artificială, a prezentat spre recunoaştere martorului Chirilă Igor Petru cadavrul unei persoane de sex masculin cu identitatea necunoscută, descoperit la data de 09 noiembrie 2007 în apropierea lacului „Valea Morilor”cu semne violente de moarte.____________ martorului, victimei, părţii vătămate, bănuitului ( familia, numele)

despre care fapt, în corespundere cu articolele 260, 261, 117 alin. (6) CPP, a întocmit prezentul proces-verbal.

Pînă la începerea prezentării spre recunoaştere martorul Chirilă Igor a fost avertizat de răspunderea ce o poartă pentru refuzul sau eschivarea de a face declaraţii conform art. 313 CP şi pentru declaraţiile cu bună ştiinţă false conform art. 312 CP.

117

_______________________ semnătura martorului

Recunoaşterea:a început la ora 14 şi 30 min s-a încheiat la ora 16 şi 45 min.

Martorului Chirilă Igor Petru i s-a prezentat spre recunoaştere cadavrul unui bărbat, vîrsta aproximativ 25-30 ani, constituţia corpului atletică, înălţimea 1,82 m., părul negru scurt, fruntea înalt – lată; sprîncenele stufoase, de culoare neagră; ochii de nuanţă deschisă, adînci în orbită; pupilele ochilor verzi; proemenenţa nasului mijlocie, vîrful subţire, deviat spre dreapta, pe suprafaţa superioară a narei drepte a nasului se observă o alunică, cu forma rotundă, de culoare cafenie închisă; gura mijlocie, colţurile orizontale, buzele subţiri, puţin deschise, de culoare violetă, buza superioară proemenentă; dinţii potriviţi de culoare albă, puţin tociţi din faţă, maxilarul superior ieşit în afară, dintele canin din partea dreaptă este prins în proteză de metal de culoare galbenă; bărbia oblică, potrivită, dublă, cu gropiţă; în helixul urechii stîngi este fixat un cercel de formă rotundă din metal de culoare galbenă; îmbrăcat într-un maiou de culoare neagră cu inscripţia din faţă „BUG MAFIA”, pantaloni sportivi de culoare albastră, chiloţi albi, ciorapi albi cu inscripţia „NIKE”, adidaşi de culoare albă cu inscripţia „ROMICA”; pe umărul stîng se observă un tatuaj de culoare albastră sub forma „răsăritul soarelui la orizontul mării” şi inscripţia „ТАГАНРОГ-97”.

Examenînd cadavrul prezentat spre recunoaştere martorul Chirilă Igor a declarat, că: recunosc bărbatul ca fiind cetăţeanul Carpatov Oleg Alexei, a.n. 1977, cu care am locuit într-un bloc, pe strada Gh. Asache 47 ap. 43 mun. Chişinău şi ne aflăm în relaţii de rudenie, fiind verişorul meu. Îl recunosc după îmbrăcăminte, exteriorul feţei în special: culoarea ochilor, alunica de pe nas, dinţi, cercelul fixat în ureche şi tatuaj.

semnăturile participanţilor la această activitate

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat prezentarea spre recunoaştere a cadavruluii nu sunt.

Martorul ____________________ Chirilă Igor semnătura

Specialistul ____________________ Sidorovschii Mihaisemnătura

Ofiţerul de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Adam Vasile

semnătura

118

(model 4)

PROCES-VERBALDE PREZENTARE SPRE RECUNOAŞTERE A PERSOANEI

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Centru municipiul Chişinău,locotenent de poliţie Adam Vasile, în temeiul cauzei penale nr. 2007356548,

Funcţia, numele, prenumele

cu participarea specialistului: maior de poliţie Ghenadie Grosu, domiciliat mun. Chişinău str. Albişoara 75 ap. 132, care nu se află în careva relaţii cu participanţii la această activitate,________ numele, prenumele, domiciliu competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă

căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost prevenit despre răspunderea pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 CP a fost prevenit.

_______________________ semnătura specialistului

Prezentarea spre recunoaştere a persoanei a fost efectuată în prezenţa apărătorului Guzun Grigore, care a prezentat mandatul nr. 234565, eliberat de Baroul de avocaţi a sect. Centru mun. Chişinău_________________________________________________________________________

numele, prenumele, nr. mandatului

căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile conform art. 68 CPP RM.

_____________ semnătura apărătorului

În conformitate prevederile art. 116 CPP a prezentat spre recunoaştere părţii vătămate Chirilă Igor Petru grupul de persoane nominalizat mai jos,

119

martorului, victimei, părţii vătămate, bănuitului ( familia, numele)

despre care fapt, în corespundere cu articolele 260, 261, 116 alin. (7) CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Prezentarea spre recunoaştere a fost efectuată în afara spaţiului vizibilităţii celui care urmează a fi recunoscut.

Pînă la începerea prezentării spre recunoaştere partea vătămată Chirilă Igor a fost avertizat de răspunderea ce o poartă pentru refuzul sau eschivarea de a face declaraţii conform art. 313 CP şi pentru declaraţiile cu bună ştiinţă false conform art.312 CP

________________________ semnătura părţii vătămate

Recunoaşterea: a început la ora 14 şi 30 mins-a încheiat la ora 16 şi 45 min.Asistenţilor procedurali li s-a adus la cunoştinţă conţinutul activităţii care urmează a fi

efectuată, li s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 82 CPPÎnainte de prezentare, bănuitului Ghervas Ion i s-a propus să ocupe locul pe care îl doreşte

printre asistenţii proceduraliPărţii vătămate Chirilă Igor Petru i s-au prezentat spre recunoaştere asistenţii procedurali

care în mod arbitrar au ocupat locul în încăperea special amenajată pentru efectuarea recunoaşterii după cum urmează:

1. Asistent procedural Vizdoagă Andrei, a.n.1974, domiciliat mun. Chişinău, str. Gh. Tudor 17 ap. 23, înălţimea1,82 m., tuns scurt, părul negru, îmbrăcat în costum sportiv de culoare albastră, încălţat în adidaşi de culoare albă.

semnăturile participanţilor la această activitate

2. Asistent procedural Ursu Gheorghe, a.n.1975, domiciliat mun. Chişinău, str. Gh. Asache 98, ap. 23, înălţimea1,80 m., tuns scurt, părul negru, îmbrăcat în costum sportiv de culoare albastră, încălţat în adidaşi de culoare albă.

3. Bănuitul Ghervas Ion, a.n.1974, domiciliat mun. Chişinău, str. Gh. Tudor 56, ap. 23, înălţimea1,82 m., tuns scurt, părul negru, îmbrăcat în costum sportiv de culoare albastră, încălţat în adidaşi de culoare albă.

4. Asistent procedural Polelungi Ion, a.n.1976, domiciliat mun. Chişinău, str. Gh. Madan 23, ap. 23, înălţimea1,84 m., tuns scurt, părul negru, îmbrăcat în costum sportiv de culoare albastră, încălţat în adidaşi de culoare albă.

5. Asistent procedural Gheorghiţa Petru, a.n.1973, domiciliat mun. Chişinău, str.Albişoara 78 ap. 23, înălţimea1,79 m., tuns scurt, părul negru, îmbrăcat în costum sportiv de culoare albastră, încălţat în adidaşi de culoare albă.

Examenînd persoanele prezentate spre recunoaştere, partea vătămată Chirilă Igor a declarat că: „recunosc persoana ce ţine în mănă cartonaşul cu numărul 3, ca fiind persoana, care pe data de 07 noiembrie 2007, aproximativ la ora 20 şi 30 min., mi-a sustras în mod deschis telefonul mobil „Nokia” în faţa barului „Cactus”, situat pe str. Armenească 118 după semnalmentele descrise anterior în procesul-verbal de audiere şi anume după înălţime, după scurta îmbrăcată, după părul, după părţile faciale, după cercelul ce-l poartă în urechea stîngă şi alunica pe obrazul drept, dinţii de metal galben din faţă”.

Din numărul persoanelor prezentate spre recunoaştere a fost recunoscut la numărul 3 - cetăţeanul Ghervas Ion.

În cadrul recunoaşterii a fost aplicată fotografierea judiciară reprezentînd grupul constituit, locul ocupat de bănuitul Ghervas Ion şi fiecare asistent procedural în parte, urmînd a se întocmi planşa fotografică ce se anexează la procesul-verbal dat.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat prezentarea spre recunoaştere a persoanei nu sunt.

120

Anexă: planşa fotografică.

Participanţi: Asistenţii procedurali: ____________________ Vizdoagă Andrei

semnătura

________________________ Ursu Gheorghe semnătura

________________________ Poalelungi Ion semnătura

________________________ Gheorghiţa Petru semnătura

Apărătorul ____________________ Guzun Grigore semnătura

Partea vătămată ____________________ Chirilă Igor semnătura

Specialistul ____________________ Grosu Ghenadiesemnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Adam Vasile semnătura

VERIFICAREA DECLARAŢIILOR LA LOCUL FAPTEIPrevederi legaleVerificarea declaraţiilor la locul infracţiunii.În practica organelor de urmărire penală din R. M. este utilizată pe larg verificarea şi

precizarea declaraţiilor la faţa locului, mai ales la cercetarea cazurilor când un rol important în probaţiune procesual penală revine declaraţiilor învinuitului.

Pentru a verifica sau a preciza declaraţiile martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului despre evenimentele infracţiunii săvârşite într-un loc concret, reprezentantul organului de urmărire penală este în drept să se prezinte la locul infracţiunii împreună cu persoana audiată şi, după caz, cu apărătorul, interpretul, specialistul, reprezentantul legal şi să propună persoanei audiate să descrie circumstanţele şi obiectele despre care a făcut sau poate face şi acum declaraţii (art.114 alin.1 C.pr.pen.).

În scopul stabilirii unor date noi, verificării itinerarului şi locului unde s-a săvârşit fapta, de asemenea şi pentru a releva autenticitatea declaraţiilor prin confruntarea lor cu împrejurările cercetate, declaraţiile bănuitului, învinuitului, părţii vătămate sau a martorului date anterior pot fi verificate şi precizate la locul legat de evenimentul în cauză.

Persoana audiată arată calea spre locul săvârşirii infracţiunii, descrie circumstanţele şi obiectele despre care anterior a făcut declaraţii şi răspunde la întrebările reprezentantului organului de urmărire penală. Dacă, pe parcursul verificării declaraţiilor la locul infracţiunii, vor fi descoperite obiecte şi documente ce pot servi ca probe în cauza penală, ele se ridică şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal. Verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii se permite cu condiţia de a nu leza demnitatea şi onoarea persoanelor care participă la această acţiune procesuală şi de a nu pune în pericol sănătatea lor. Rezultatele verificării declaraţiilor la locul infracţiunii sânt consemnate în proces-verbal, respectând prevederile art. 260 şi 261 C.pr.pen., în care, suplimentar, se fixează declaraţiile persoanei făcute la faţa locului. În cadrul efectuării verificării declaraţiilor la faţa locului pot fi aplicate mijloace tehnice, întocmite schiţe, fapt ce se consemnează în procesul-verbal. Fonogramele, casetele audio şi video, peliculele fotografice, schiţele, documentele şi obiectele ridicate sunt anexate la procesul-verbal.

121

Faţă de verificarea şi precizarea declaraţiilor la faţa locului sunt înaintate mai multe condiţii:

• persoanele ale căror declaraţii se precizează, trebuie să fie în prealabil ascultate;• declaraţiile învinuitului şi a învinuitului pot fi verificate şi precizate cu acordul acestora;• verificarea şi precizarea declaraţiilor mai multor persoane se face separat;• în cadrul acestui act sunt interzise întrebări care sugerează răspunsul;• sânt interzise acţiuni care ar înjosi cinstea şi demnitatea peroanelor ori ar pune în pericol

viaţa şi sănătatea lor; • toţi participanţii la acest act vor merge după persoana, declaraţiile căreia sânt verificate. Acest procedeu are unele trăsături comune cu reconstituirea şi se întâlneşte în practică

destul de rar. De pildă, pentru verificarea faptului că făptuitorul a pătruns în depozit prin fereastră, gaură etc., ascunzându-se până la săvârşirea infracţiunii după o cisternă, tractor, semănătoare etc., este necesar a stabili dacă aceste obiecte sunt dislocate în teren şi ele permit a săvârşi acţiunile despre care comunică persoana ascultată. Spre deosebire de reconstituire hotărârea acestei întrebări nu necesită experimente dar se realizează prin demonstrarea obiectelor în cauză.

Analiza conţinutului verificării şi precizării declaraţiilor la faţa locului arată că acest act are trăsături comune cu ascultarea, prezentarea spre identificare, cercetarea la faţa locului şi reconstituirea, deosebindu-se totodată de aceste acte.

Verificarea şi precizarea declaraţiilor este lipsită de caracterul experimental al experimentului în procedura de urmărire penală, care este stipulat în art.123 C.pr.pen. Pentru primul act nu este necesară reamenajarea, refacerea locului. Aşadar verificarea şi precizarea declaraţiilor spre deosebire de experimentul judiciar se efectuează în condiţiile şi în împrejurările proprii locului, la momentul efectuării acestui act. La efectuarea acestui act nu se clarifică dacă era posibilă sau nu fapta în anumite condiţii (caracteristică distinctă a reconstituiri), ci se precizează, concretizează unde şi cum, potrivit declaraţiilor învinuitului sau martorului s-a săvârşit fapta.Modele de acte

(model 1)PROCES-VERBAL

DE VERIFICARE A DECLARAŢIILOR LA LOCUL INFRACŢIUNII

mun. Chişinău „14” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Centru mun. Chişinău, loc. major de poliţie Ilie Bălănuţ, în temeiul cauzei penale nr. 2007011234_______________________________

funcţia, numele, prenumele

cu participarea: specialist ului din cadrul CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie, V. Zaharia, domiciliat mun. Chişinău, str. Albişoara 82 ap. 54, care nu se află în careva relaţii __________________________________________________________________________

numele,prenumele,domiciliul competenţa,în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea prezentă

cu persoanele care participă la acţiunea prezentă, căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP, despre răspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-şi îndeplini obligaţiile, conform art. 312 CP a fost prevenit.

__________________ semnătura specialistului

Alţi participanţi la acţiunea procesuală: 1. Apărătorul Iordan Grigore, care a prezentat mandatul nr. 543627 din 10 noiembrie

2007 căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost aduse la cunoştinţă şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 67 CPP.

__________________ semnătura apărătorului

2. Inspectorul poliţiei criminale din cadrul CPs Centru, căpitan de poliţie Surdu Ion. În temeiul art. 114 CPP în scopul verificării la locul infracţiunii a declaraţiilor făcute de

bănuitul Topal Victor, ce ţin de infracţiunea de furt, săvîrşită de el din casa cu numărul 34 situată pe strada Gh.Asachi mun. Chişinău, ce-i aparţine cet. Guzun Victor, s-a procedat la efectuarea

122

verificării declaraţiilor lui la locul infracţiunii, despre care fapt, în corespundere cu articolele 260, 261 şi art. 114 alin. (5) CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Concomitent, bănuitului Topal Victor, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 64 CPP. __________________ semnătura bănuitului

Acţiunea procesuală: a început a ora 11 şi 30 mins-a încheiat la ora 16 şi 50 min.Persoanelor participante la verificarea declaraţiilor la locul infracţiunii li s-a adus la

cunoştinţă că această acţiune de urmărire penală va fi înregistrată pe peliculă video de către specialistul V. Zaharia, utilizîndu-se camera de luat vederi „ Samsung RFE -200”.

Înainte de a începe acţiunea procesuală (în dependenţă de caz, după indicarea locului infracţiunii) bănuitului Topal Victor i s-a propus să indice locul unde vor fi verificate declaraţiile făcute de el în cadrul audierii (proces-verbal de audiere a bănuitului din 12 noiembrie 2007).

Bănuitul Topal Victor, acceptînd participarea la acţiunea dată, a explicat: Declaraţiile mele referitor la infracţiunea ce mi se impută, urmează a fi verificate pe

adresa mun. Chişinău, str. Gh.Asachi 34.La locul indicat de bănuit, grupul de participanţi la această acţiune de urmărire penală s-a

deplasat cu automobilul de serviciu model „UAZ 469-M”, cu numerele de înmatriculare MAI 0465 condus de şoferul-poliţist Gajosu Petru.

Cînd automobilul indicat, a ajuns la casa indicată, pe peretele căreia se vedea fixată o tablă de metal cu inscripţia „str. Gh. Asachi 34”, bănuitul Topal Victor a rugat să fie stopat automobilul, explicînd că anume din ograda casei date, pe data de 02 noiembrie 2007, aproximativ ora 02 şi 35 min., a sustras bicicleta sportivă model „Turist”.

semnăturile participanţilor la această activitateApropiindu-se de gardul casei cu numărul 34, confecţionat din blocuri de fortan, cu

înălţimea de 1,90 m., ce se află la intersecţia străzilor Gh. Asachi şi I.Berezov, bănuitul a explicat că pe data de 02 noiembrie 2007, aproximativ ora 02 şi 35 min., se deplasa pe str. Gh. Asachi. Din întămplare şi curiozitate s-a apropiat de poarta casei cu numărul 34 şi prin crăpătura porţii a privit înăuntru. A observat o bicicletă sportivă rezemată de peretele din faţa casei şi a hotărît s-o sustragă şi anume peste acest gard a sărit în curtea casei.

În continuare bănuitul a arătat locul unde se afla bicicleta şi anume peretele din faţă a casei unde era rezemată rezemată.

Mai apoi bănuitul a arătat cum a trecut bicicleta peste gard şi cum a sărit gardul.În continuare bănuitul a explicat că a urcat pe bicicletă şi s-a deplasat pe str. Gh. Asachi

spre casa sa de pe str. M. Ceachir 15, mun. Chişinău.După finalizarea verificării declaraţiilor la locul infracţiunii, care a fost înregistrată pe

bandă video, grupul de participanţi, împreună cu bănuitul Topal Victor, în acelaşi automobil s-au întors la Comisariatul de poliţie a sect. Centru mun. Chişinău, unde în biroul de serviciu cu nr. 32 li s-a reprodus în întregime înregistrarea video a verificării declaraţiilor la locul infracţiunii.

În procesul verificării declaraţiilor la locul infracţiunii au fost utilizate mijloace tehnico–ştiinţifice:

Camera video model “Samsung RFE-200”.Procesul-verbal a fost dat citirii, faptele consemnate corespund adevărului, obiecţii şi

adăugări nu au parvenit.

Bănuitul ______________ Topal Victor semnătura

Apărător ______________ Iordan Grigore semnătura

Specialist ______________ Zaharia Vitalie semnătura

123

Inspectorul poliţiei criminalecăpitan de poliţie ______________ Surdu Ion semnătura

Ofiţer de urmărire penală loc. major de poliţie ______________ Balanuţ Ilie semnătura

RECONSTITUIREA FAPTEI ŞI EXPERIMENTUL ÎN PROCEDURA DE URMĂRIRE PENALĂ

Prevederi legaleReconstituirea nu este un procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a

mijloacelor materiale de probă, dar este analizată în acest context datorită faptului că reprezintă anumite aspecte comune cu cercetarea la faţa locului. Astfel reconstituirea se efectuează la locul infracţiunii şi urmăreşte stabilirea împrejurărilor şi condiţiilor în care a fost săvârşită.

În cursul cercetării şi judecării cauzelor penale se resimte nu o dată necesitatea reconstituirii faptei şi verificării pe cale experimentală a unor fapte şi împrejurări de fapt ce gravitează în jurul infracţiunii, sau a unor situaţii, activităţi, fenomene aflate în diferite relaţii cu cei care în diverse calităţi au participat la săvârşirea infracţiunii.

Mijlocul de verificare a condiţiilor în care s-au produs fapte şi împrejurări de fapt legate de infracţiunea săvârşită sau de cei care au participat la comiterea faptei într-o calitate ori alta, îl constituie procedeul probator cunoscut sub denumirea de reconstituire.

Organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea participanţilor în proces, precum şi instanţa de judecată, la cererea părţilor, considerând că este necesar pentru verificarea şi precizarea unor date, pot proceda la reconstituirea, integrală sau parţială, a faptei la faţa locului, cu participarea făptuitorului, prin reproducerea acţiunilor, situaţiei sau a altor circumstanţe în care s-a produs fapta. Cu acest prilej, în cazurile necesare se pot face măsurări, filmări, fotografieri, întocmi desene şi schiţe (art.122 C.pr.pen.).

Reconstituirea poate fi definită ca o activitate de procedură penală, care constă în reproducerea experimentală a acţiunilor, faptelor şi fenomenelor ce au însoţit activitatea infracţională, în vederea stabilirii posibilităţii producerii sau perceperii anumitor fapte şi împrejurări în condiţii determinate de spaţiu şi timp şi obţinerii pe această cale a datelor necesare determinării veritabilităţii materialului probant existent în cauză, elaborării şi verificării acţiunilor de anchetă.

124

În scopul verificării şi precizării datelor ce au importanţă pentru cauza penală şi care pot fi reproduse în condiţiile efectuării unor experimente şi a altor activităţi de investigaţii, organul de urmărire penală este în drept să efectueze un experiment în procedura de urmărire penală (art.123 C.pr.pen.)

În baza dispoziţiilor art. 122 şi 123 C.pr.pen. putem face distincţie între reconstituire şi experiment:

1. Reconstituirea este efectuată la locul faptei, iar experimentul poate fi efectuat şi în alte locuri;

2. În cadrul reconstituirii este antrenat în mod activ făptuitorul, adică bănuitul sau învinuitul pe când la efectuarea experimentului, participă şi alţi sibiecţi ai procesului penal.

În caz de necesitate, organul de urmărire penală este în drept să antreneze în efectuarea experimentului bănuitul, învinuitul, martorul, cu consimţământul acestora, specialistul şi alte persoane şi să utilizeze diferite mijloace tehnice. La reconstituirea faptei şi în cadrul experimentului se interzic acţiuni care înjosesc onoarea şi demnitatea persoanelor care participă la reconstituire şi a celor din jurul lor sau care le pun în pericol sănătatea.

Deşi faptele şi împrejurările ce pot fi reproduse pe cale experimentală sânt de o mare diversitate, din punctul de vedere al conţinutului lor, acestea ar putea fi aşezate în una din următoarele grupe:

1. În prima categorie ar putea fi incluse toate acele fapte, situaţii, activităţi, fenomene legate de mecanismul producerii infracţiunii, în vederea stabilirii împrejurării dacă în condiţiile determinate de loc şi timp puteau sau nu avea loc, iar în caz afirmativ, condiţiile în care s-au produs, dacă un anumit fapt, fenomen, putea produce un anumit rezultat etc.;

2. În cea de-a doua categorie ar putea fi grupate toate cele experimente prin mijlocirea cărora se verifică posibilităţile subiective de percepţie sau de efectuare a unor anumite activităţi, ale celor care în diverse calităţi au participat la săvârşirea infracţiuni sau prin care se verifică sinceritatea declaraţiilor acestora. Altfel spus, reproducerea pe cale experimentală a acestor din urmă împrejurări urmăreşte verificarea aptitudinilor de percepţie ale persoanelor.

Natura cauzelor şi a împrejurărilor care pot reclama efectuarea experimentului sunt extrem de variate. Criteriul după care organele de urmărire penală se pot călăuzi în alegerea împrejurărilor ce ar putea forma obiectul unui experiment, îl constituie natura circumstanţei, raportul în care se află cu fapta săvârşită, necesitatea şi importanţa reproducerii pe cale experimentală a unei anumite împrejurări.

Aşadar, rezultă că sfera împrejurărilor ce pot fi refăcute experimental, natura acestora sunt extrem de variate, urmând ca organul de urmărire penală, în raport cu criteriul mai sus enunţat, să decidă dacă împrejurările cauzei impun necesitatea unui experiment. Nu e îngăduită reproducerea acelor împrejurări care ar pune în pericol viaţa, sănătatea participanţilor la reconstituire sau ale altor persoane, avutul public ori privat sau care ar leza onoarea ori demnitatea persoanelor ori a acţiunilor a căror reproducere ar fi de natură a dezvălui fapte cu caracter intim.

Deci nu se pot executa trageri cu arme de foc în locuri publice, nu pot fi folosite materiale explozive sau incendiare pentru a se verifica experimental aptitudinea unor astfel de substanţe de a provoca o distrugere sau un incendiu, nu pot fi reproduse anumite scene legate de infracţiunile sexuale etc.

Avându-se în vedere dispoziţiile legale şi literatura de specialitate, experimentul poate fi definit ca o activitate de procedură penală şi tactică criminalistică ce constă în reproducerea artificială a împrejurărilor în care a fost săvârşită infracţiunea sau oricare fapt ce prezintă importanţă în cauză pentru a se stabili dacă fapta a avut ori putea să aibă loc în condiţiile date.

Experimentul nu presupune reproducerea faptei, ci doar a împrejurărilor în care aceasta a avut loc, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la producerea unor urmări socialmente periculoase, ca săvârşirea unor noi infracţiuni, ceea ce evident este interzis.

Avându-se în vedere literatura de specialitate şi practica organelor de urmărire penală, pot fi determinate trăsăturile caracteristice ale experimentului-care o deosebesc de alte activităţi de urmărire penală şi tactică criminalistică, cum ar fi: cercetarea la faţa locului, expertiza, prezentarea pentru recunoaştere etc.:

125

1. în cadrul experimentului, organul judiciar percepe nemijlocit fenomenul, experienţa şi rezultatele lor;

2. în cursul experimentului, se pot reproduce şi verifica fapte, fenomene care nu lasă urme materiale. De exemplu, în cazul experimentului efectuat în scopul verificării posibilităţilor de a vedea sau de a auzi;

3. în cadrul experimentului, faptele, fenomenele examinate sunt întotdeauna provocate artificial, de aceea ele sunt asemănătoare, dar nu identice cu cele adevărate;

4. experimentului, este, de fapt, o experienţă, este o încercare de a stabili pe cale experimentală posibilităţile de existenţă a faptelor ori fenomenelor.

Rolul şi locul reconstituirii şi experimentului pot fi definite în mod corespunzător numai în condiţiile unei corecte reprezentări a scopului acestuia. Explicaţia frecvenţei acestor activităţi în practica organelor judiciare este dată de aportul însemnat pe care reconstituirea şi experimentul îl poate avea la justa soluţionare a celor mai variate aspecte legate de infracţiune sau de făptuitorul acesteia, sub un dublu aspect:

1. Ca mijloc de verificare a probelor obţinute prin cele mai variate activităţi şi mijloace de probă (cercetări la faţa locului, percheziţii, declaraţii ale învinuitului, declaraţii ale martorilor, ale părţii vătămate etc.);

2. Ca mijloc de obţinere a unor probe noi.

Modele de acte (model 1)

PROCES -VERBALAL EXPERIMENTULUI ÎN PROCEDURA

DE URMĂRIRE PENALĂ

mun. Chişinău „16” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Ciocana mun. Chişinău, lct. major de poliţie Ilie Bălănuţ în temeiul cauzei penale nr. 2007010834,

funcţia, numele, prenumele ,

cu participarea: specialistului din cadrul Comisariatului sect. Ciocana, locotenent de poliţie Vitalie

Zaharia, domiciliat mun. Chişinău, str. Albişoara 82 ap. 54, care nu se află în careva relaţii___________________________________________________________________________

numele,prenumele,domiciliul competenţa,în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea prezentă cu persoanele care participă la acţiunea prezentă, căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP RM, despre răspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-şi îndeplini obligaţiile, conform art. 312 CP a fost prevenit.

__________________ semnătura specialistului

Alţi participanţi la acţiunea procesuală: Asistenţii procedurali:

1. Tanase Gheorghe Vasile, domiciliat în mun. Chişinău, str. Podul Înalt 32, ap. 12.

126

2. Ionaşcu Valerian Tudor, domiciliat în mun. Chişinău, str.Podul Înalt 32, ap. 24.Cărora în conformitate cu prevederile art. 277 CPP le-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 82 CPP.

3. Inspectorul poliţiei criminale din cadrul CPs Ciocana mun. Chişinău, căpitan de poliţie Surdu Ion.

În temeiul art. 123 CPP, a efectuat experimentul în urmărirea penală în debaraua magazinului „Tatiana 1” situat pe str. Podul Înalt 34, mun. Chişinău, ce-i aparţine cetăţencii Frolov Tatiana, despre care fapt, în conformitate cu prevederile articolele 260, 261 şi 124 CPP, a întocmit prezentul proces-verbal.

Acţiunea procesualăa început la ora 11 şi 30 mins-a încheiat la ora 13 şi 50 min.

Persoanelor participante la experimentul în urmărirea penală li s-a adus la cunoştinţă că această acţiune de urmărire penală va fi înregistrată pe bandă video de către specialistul Vitalie Zaharia, utilizîndu-se camera de luat vederi „ Panasinic” 3000.

Experimentul în cadrul urmăririi penale a fost realizat în modul următor:În debaraua magazinului „Tatiana 1” situat pe str. Podul Înalt 34, au fost luate trei lăzi, din

masă plastică, cu marcajul fabricii de lapte „Alba”, cu dimensiunile (lungimea, lăţimea, înălţimea) 40x40x40 cm. Una din lăzile prezentate conţine 30 kg. de unt, celelalte două sunt deşerte.

Şeful magazinului Tatiana Frolov a menţionat că aşa tip de ladă a fost sustrasă în noaptea de pe data de 13-14 noiembrie 2007 din debaraua magazinului „Tatiana 1” prin efracţie de către persoane necunoscute.

Asistenţilor procedurali, Tanase Gh. şi Ionaşcu V. li s-a propus să scoată prin orificiul din debara lada ce conţine unt şi ulterior cele deşarte. Asistenţii procedurali au luat pe rînd lăzile, le-au

semnăturile participanţilor la această activitateschimbat poziţiile, au făcut mai multe tentative de a scoate lada prin orificiu, dar nici o încercare nu s-a încununat cu succes. Nici o ladă din încercările realizate n-a putut fi scoasă prin orificiul din peretele existent în debaraua magazinului. Diversele poziţii a lăzilor şi acţiunile participanţilor la experiment cînd au fost realizate tentativele de a scoate lăzile prin orificiu au fost fixate de specialistul Vitalie Zaharia, cu video camera „Panasonic 3000” la iluminarea cu lumină artificială.

După finalizarea experimentului de urmărire penală, care a fost înregistrat pe bandă video, grupul de participanţi, s-au întors la Comisariatul de poliţie a sect. Ciocana, mun. Chişinău, unde în biroul de serviciu cu nr. 32 li s-au reprodus în întregime înregistrarea video a experimentului de urmărirea penală.

În procesul experimentului în urmărirea penală au fost utilizate mijloace tehnico–ştiinţifice:

Camera video model “Panasonic” 3000 şi caseta video model TDK 320.Procesul-verbal a fost dat citirii, faptele consemnate în procesul-verbal şi cele înregistrate

pe banda video corespund adevărului, obiecţii şi adăugări nu au parvenit.

Asistenţi procedurali: ______________ Tanase Gheorghesemnătura

______________ Ionaşcu Valerian Tudorsemnătura

Specialist ______________ Zaharia Vitalie semnătura

Inspectorul poliţiei criminalecăpitan de poliţie ______________ Surdu Ion semnătura

127

Ofiţer de urmărire penală loc. maj. de poliţie ______________ Balanuţ Ilie semnătura

SECHESTRAREA CORESPONDENŢEI POŞTALE ŞI INTERCEPTAREA COMUNICĂRILOR

Prevederi legale.Sechestrarea corespondenţei.Sechestrarea corespondenţei poştale este stipulată în secţiunea V art.133 CPP care arată că

în cazul în care există temeiuri rezonabile de a presupune că corespondenţa poştală a bănuitului, învinuitului, expediată de către ei sau expediată lor de către alte persoane poate conţine informaţii ce ar avea importanţă probatorie în cauza penală pe una sau mai multe infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave şi dacă prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute probe, organul de urmărire penală este în drept să sechestreze corespondenţa poştală a persoanelor indicate.

Conform aceluiaşi articol la corespondenţa poştală se referă următoarele obiecte care pot fi sechestrate: scrisori de orice gen, telegrame, radiograme, banderole, colete, containere poştale, mandate poştale, comunicări prin fax şi poşta electronică.

Despre sechestrarea corespondenţei poştale procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală întocmeşte ordonanţa, care este prezentată judecătorului de instrucţie sau după caz, instanţei judecătoreşti pentru autorizare, în ordonanţă trebuie să fie în particular indicate: motivele dispunerii sechestrării corespondenţei, denumirea instituţiei poştale asupra căreia se dispune obligaţiunea de a reţine corespondenţa, numele şi prenumele persoanei sau persoanelor, corespondenţa cărora trebuie să fie reţinută; adresa exactă a acestor persoane; genul corespondenţei care se sechestrează şi durata acţiunii. Prelungirea duratei sechestrării corespondenţei se efectuează în condiţiile Codului de procedură penală.

Ordonanţa despre sechestrarea corespondenţei poştale cu autorizaţia corespunzătoare se transmite şefului instituţiei poştale respective, pentru care executarea acestei ordonanţe este obligatorie.

128

Şeful instituţiei poştale imediat comunică organului care a emis ordonanţa despre reţinerea corespondenţei indicate în aceasta.

Sechestrarea corespondenţei poştale poate fi anulată de către organul de urmărire penală care a emis ordonanţa respectivă, de către procurorul ierarhic superior, de către judecătorul de instrucţie, după expirarea termenului de sechestru stabilit, dar în orice caz nu mai tîrziu de terminarea urmăririi penale.

Procedura examinării şi ridicării corespondenţei sechestrate este arătată în art.134 C.P.P. şi prevede următoarele acţiuni:

1. Prezentîndu-se în instituţia poştală, organul de urmărire penală aduce la cunoştinţa şefului acestei instituţii, sub semnătură, ordonanţa de examinare şi ridicare a corespondenţei, deschide şi examinează corespondenţa.

2. La descoperirea documentelor şi obiectelor, care au importanţă probatorie în cauza penală, organul de urmărire penală le ridică sau face copiile respective. În lipsa unor asemenea documente şi obiecte organul de urmărire penală dispune înmînarea corespondenţei examinate adresatului.

3. Despre fiecare examinare şi ridicare a corespondenţei sechestrate se întocmeşte proces-verbal conform prevederilor art.260-261 C.pr.pen., în care în particular se indică de către cine, unde, cînd şi genul corespondenţei care a fost examinată şi ridicată sau dispusă înmînarea adresatului, de pe care corespondenţă au fost făcute copii, ce mijloace tehnice au fost utilizate şi ce s-a depistat. Toţi participanţii şi cei prezenţi la această acţiune procedurală sînt preveniţi despre necesitatea păstrării secretului corespondenţei şi nedivulgării informaţiei cu privire la urmărirea penală şi răspunderea penală prevăzută de art.178, 315 CP. Aceasta se consemnează în procesul verbal.

Interceptarea comunicărilor.Interceptarea comunicărilor (convorbirilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu

utilizarea mijloacelor tehnice) se efectuează de către organul de urmărire penală cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului numai în cauzele cu privire la infracţiunile grave, deosebit de grave şi excepţional de grave dacă din probele acumulate sau din materialele de investigaţie operativă rezultă o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea acestora. (art.135 alin.1 C.pr.pen.).

În caz de urgenţă, dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei, ar provoca prejudiciu activităţii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin ordonanţă motivată, interceptarea şi înregistrarea comunicărilor, informând despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore. Judecătorul de instrucţie care, în cel mult 24 de ore, se va pronunţa asupra ordonanţei procurorului şi, dacă o confirmă, va autoriza, în caz de necesitate, interceptarea în continuare, iar dacă nu o confirmă, dispune încetarea imediată a interceptărilor şi nimicirea înregistrărilor efectuate. Interceptarea comunicărilor în condiţiile legii poate fi efectuată în cazul unor ameninţări de aplicare a violenţei, de estorcare sau de comitere a altor infracţiuni împotriva părţii vătămate, martorului sau membrilor familiilor lor, la cererea acestora, în baza ordonanţei motivate a procurorului.

Interceptarea comunicărilor în cadrul urmăririi penale se autorizează pentru o durată de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi prelungită în aceleaşi condiţii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile. Durata totală a interceptării comunicărilor nu poate depăşi 6 luni. În orice caz, interceptarea comunicărilor nu poate dura mai mult decât până la terminarea urmăririi penale. Interceptarea comunicărilor va fi anulată înaintea expirării duratei pentru care a fost autorizată, îndată ce au dispărut motivele care au justificat-o.

Judecătorul de instrucţie, în cursul urmăririi penale, după terminarea interceptării autorizate, solicitând opinia procurorului care conduce sau efectuează urmărirea penală, în termen rezonabil, dar nu mai târziu de terminarea urmăririi penale, anunţă, în scris, persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate şi înregistrate.

Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor se efectuează de către organul de urmărire penală. Persoanele care sînt chemate să asigure tehnic interceptarea şi înregistrarea comunicărilor sînt obligate să păstreze secretul acţiunii procesuale, secretul corespondenţei şi poartă răspundere pentru încălcarea acestei obligaţii în conformitate cu prevederile art.178 şi 315 din CP. Despre explicarea acestor obligaţii se consemnează în procesul-verbal al interceptării.

129

Faptul interceptării şi înregistrării comunicărilor, este consemnat de organul de urmărire penală în proces-verbal, conform dispoziţiilor art. 260 şi 261 C.pr.pen., în care, suplimentar, este indicată autorizaţia dată de judecătorul de instrucţie, numărul sau numerele de telefon, adresa posturilor telefonice, de radio sau ale altor mijloace tehnice prin care s-au purtat convorbirile, numele persoanelor care le-au purtat dacă sînt cunoscute, data şi ora fiecărei convorbiri separate şi numărul de ordine al casetei pe care se face înregistrarea.

Comunicările înregistrate se redau integral în scris, se certifică de către organul de urmărire penală, se verifică şi se contrasemnează de către procurorul care exercită nemijlocit sau conduce urmărirea penală şi se anexează la procesul-verbal. Comunicările în altă limbă decât cea în care este desfăşurată urmărirea penală, sânt traduse de traducător. La procesul-verbal sânt anexate, de asemenea, caseta care conţine înregistrarea comunicării în original, sigilată cu sigiliul organului de urmărire penală.

Caseta cu înregistrarea comunicărilor, reproducerea în scris a acestora şi procesul-verbal al interceptării şi înregistrării comunicărilor sânt transmise, în termen de 24 de ore, procurorului, care decide care din informaţiile acumulate au importanţă pentru cauză. Casetele cu originalul înregistrării comunicărilor, însoţite de reproducerea integrală în scris a înregistrării şi de copiile de pe procesele-verbale, se transmit judecătorului de instrucţie care a autorizat interceptarea pentru păstrare în locuri speciale, într-un plic sigilat.

Instanţa judecătorească va dispune, prin încheiere sau prin sentinţă, nimicirea înregistrărilor care nu au importanţă pentru cauză. Celelalte înregistrări vor fi păstrate până la depozitarea dosarului la arhivă. Înregistrările de imagini se efectuează în condiţiile şi modalităţile de efectuare a interceptării comunicărilor, prevăzute la art.135 şi 136 C.pr.pen., care se aplică în mod corespunzător. Mijloacele de probă, dobândite în condiţiile art.135 şi 137 C.pr.pen., pot fi verificate prin expertiză tehnică dispusă de către instanţa de judecată la cererea părţilor sau din oficiu.

Permisibilitatea înregistrării unor convorbiri în vederea obţinerii de probe, în lumina art. 135 C.pr.pen. ridică problema de a şti dacă se încalcă sau nu dispoziţiile imperative cuprinse în art. 8 C.E.D.O. şi în art. 28 şi 30 al Constituţiei. Astfel, art. 8 dispune că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi a corespondenţei sale, iar amestecul unei autorităţi publice nu este admis decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă acesta constituie o măsură care, într-o societate democratică este necesară securităţii naţionale, siguranţei publice, bunăstării economice a ţării, apărării naţionale şi prevenirii faptelor penale, protecţiei, sănătăţii sau a moralei, ori protecţiei drepturilor şi libertăţilor altuia.

130

Modele de acte (model 1)

Procurorului procuraturii sect. Ciocana mun. ChişinăuConsilier juridic de rangul IIITalpă Serghei

RAPORTprivind iniţierea procedurii de sechestrare a corespondenţei şi obţinerii autorizaţiei

mun. Chişinău „25” octombrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, maior de poliţie Alexei Gărleanu, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007060711,-

A CONSTATAT:

Cauza penală a fost pornită de către SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, în baza plîngerii directorului S.R.L. „Senator” Garga Victor, după semnele componente de infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal al R. Moldova.

În procesul urmăririi penale s-a constatat, că la 19.10.2007, Şveţov Anton, în scopul însuşirii în proporţii deosebit de mari a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în oficiul S.R.L. „Senator” cu sediul în mun. Chişinău, str. Ghidighici 95, sub pretextul unui împrumut, l-a înşelat pe

131

cet. Garga Victor, primind de la ultimul suma de 3000 dolari SUA., suma care conform cursului oficial al Băncii Naţionale a R. Moldova privind leul moldovenesc faţă de dolarul SUA constituie 34560 lei, pe care ulterior le-a însuşit şi a dispărut într-o direcţie necunoscută, cauzînd astfel cet. Garga V., un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari.

În privinţa bănuitului Şveţov Anton Andrei a.n. 11.04.1961. domiciliat în mun. Chişinău, str. Valea Morii 117 la data de 20 octombrie 2007 a fost aplicată ca măsură preventivă – declaraţia în scris de a nu părăsi localitatea şi ţara. În prezent bănuitul Şveţov Anton se eschivează de organele de urmărire penală şi a încălcat declaraţia de a nu părăsi localitatea şi ţara. Despre locul aflării lui, el poate comunica prin intermediul corespondenţei fiului său Şveţov Maxim Anton.

Analizînd materialele cauzei, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că corespondenţa poştală expediată de către bănuitul Şveţov Anton Andrei, poate conţine informaţii despre locul aflării lui, care prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 din CPP, în temeiul art. 133 alin. (1) şi (2) CPP şi cu respectarea dispoziţiilor art. 14 CPP RM,-

PROPUNE:

1. A iniţia procedura de obţinerii autorizării sechestrării corespondenţei.2. A înainta în instanţa de judecată demers în vederea obţinerii autorizării sechestrării

corespondenţei expediată pe numele Şveţov Maxim Anton pe adresa mun. Chişinău, str. Valea Morii 117 în instituţia poştală nr-0123, sect. Ciocana mun. Chişinău, pe o durată de 30 de zile.

Ofiţer de urmărire penalămaior de poliţie ______________ Alexei Gărleanu

semnătura

(model 2)

„AUTORIZEZ” sechestrarea corespondenţei poştaleexpediată pe adresa mun. Chişinău, str. Valea Morii 117 penumele cet. Şveţov Maxim Anton________________________________ adresa, numele, prenumele proprietarului

Judecător de instrucţieal judecătoriei sect. CiocanaCovaliciuc Alexandru______________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200___L.Ş.____________________________

semnătura

ORDONANŢĂde sechestrare a corespondenţei poştale

mun. Chişinău „25” octombrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III, Talpă Serghei, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007060711, -

132

A CONSTATAT:

Cauza penală a fost pornită de către SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău în baza plîngerii directorului S.R.L. „Senator” Garga Victor, după semnele componente de infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal al R. Moldova.

În procesul urmăririi penale s-a constatat, că la 19.10.2007, Şveţov Anton, în scopul însuşirii în proporţii deosebit de mari a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în oficiul S.R.L. „Senator” cu sediul în mun. Chişinău, str. Ghidighici 95, sub pretextul unui împrumut, l-a înşelat pe cet. Garga Victor, primind de la ultimul suma de 3000 dolari SUA., suma, care conform cursului oficial al Băncii Naţionale a R. Moldova privind leul moldovenesc faţă de dolarul SUA, constituie 34560 lei, pe care ulterior l-a însuşit şi a dispărut într-o direcţie necunoscută, cauzînd astfel cet. Garga Victor, un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari.

În privinţa bănuitului Şveţov Anton Andrei a.n. 11.04.1961. domiciliat în mun. Chişinău, str. Valea Morii 117, la data de 20 octombrie 2007 a fost aplicată ca măsură preventivă – declaraţia în scris de a nu părăsi localitatea şi ţara. În prezent bănuitul Şveţov Anton se eschivează de organele de urmărire penală şi a încălcat declaraţia de a nu părăsi localitatea şi ţara. Despre locul aflării lui, el poate comunica prin intermediul corespondenţei fiului său Şveţov Maxim Anton.

Analizînd materialele cauzei s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că corespondenţa poştală expediată de către bănuitul Şveţov Anton Andrei, poate conţine informaţii despre locul aflării lui, care prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 din CPP, în temeiul art. 133 alin. (1) şi (2) CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. 14, art. 301 alin. (1) şi (2) şi în conformitate cu prevederile art.art. 304 şi 255 CPP R. Moldova,-

DISPUNE:

1. De sechestrat corespondenţa poştală expediată pe numele lui Şveţov Maxim Anton în oficiul poştal de la locul de domiciliu a acestuia (mun. Chişinău, str. Valea Morii 117) cu excepţia ziarelor şi jurnalelor la care este abonat, de efectuat examinarea corespondenţei recepţionate şi în caz de necesitate de efectuat ridicarea acesteia.

2. Reţinerea corespondenţei poştale expediată pe numele lui Şveţov Maxim Anton se pune în sarcina şefului oficiului poştal a sect. Ciocana mun. Chişinău, care urmează să anunţe ofiţerul de urmărire penală prin intermediul tel: 61-61-61 despre reţinerea corespondenţei poştale.

3. Copia prezentei ordonanţe de expediat şefului oficiului poştal a sect. Ciocana mun. Chişinău.

Procuror în procuratura sect. Ciocana consilier juridic de rangul II ______________ Talpă Serghei

semnătura

Notă: Copia ordonanţei de sechestrare a corespondenţei poştale am primit la „25”„octombrie” 2007.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Şeful instituţiei poştale a sect.Ciocana, mun. Chişinău _______________ Trofimov Iulian

semnătura

Procurorul procuraturii sect. Ciocanamun. Chişinău, consilier juridic de rangul III _______________ Talpă Serghei

semnătura

133

(model 3 )

Domnului Covaliciuc Alexandru,Judecător de instrucţie al judecătoriei sect. Buiucani mun. Chişinău

DEMERSprivind obţinerea autorizaţiei de sechestrare a corespondenţei poştale

mun. Chişinău „25” octombrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul prococuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, Talpă Serghei, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală Alexei Gărleanu, privind iniţierea procedurii de sechestrare a corespondenţei şi obţinerii autorizaţiei, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007060711,-

A CONSTATAT:Cauza penală a fost pornită de către SUP a CPs Ciocana, în baza plîngerii directorului

S.R.L. „Senator” Garga Victor, după semnele componente de infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal al R. Moldova.

În procesul urmăririi penale s-a constatat, că la 19.10.2007, Şveţov Anton, în scopul însuşirii în proporţii deosebit de mari a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în oficiul S.R.L. „Senator” cu sediul în mun. Chişinău, str. Ghidighici 95, sub pretextul unui împrumut, l-a înşelat pe cet. Garga Victor, primind de la ultimul suma de 3000 dolari SUA., suma, care conform cursului

134

oficial al Băncii Naţionale a R. Moldova privind leul moldovenesc faţă de dolarul SUA, constituie 34560 lei, pe care ulterior le-a însuşit şi a dispărut într-o direcţie necunoscută, cauzînd astfel cet. Garga Victor, un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari.

În privinţa bănuitului Şveţov Anton Andrei a.n. 11.04.1961. domiciliat în mun. Chişinău, str. Valea Morii 117 la data de 20 octombrie 2007 a fost aplicată ca măsură preventivă – declaraţia în scris de a nu părăsi localitatea şi ţara. În prezent bănuitul Şveţov Anton se eschivează de organele de urmărire penală şi a încălcat declaraţia de a nu părăsi localitatea şi ţara. Despre locul aflării lui, el poate comunica prin intermediul corespondenţei fiului său Şveţov Maxim Anton.

Analizînd materialele cauzei, s-a stabilit că, măsurile întreprinse în vederea căutării învinuitului nu au dat rezultate pozitive, iar în procesul urmăririi penale au fost acumulate date verosimile, care afirmă faptul întreţinerii legăturilor cu rudele apropiate şi există temeiuri rezonabile de a presupune că corespondenţa poştală expediată de către bănuitul Şveţov Anton Andrei, poate conţine informaţii despre locul aflării lui, care prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute.

Ţinînd cont de cele expuse şi conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, în temeiul art. 133 alin. (1) şi (2) CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. 14 şi art. 301 alin. (1) şi (2) şi în conformitate cu art. 304 CPP RM,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză.2. Acordarea autorizaţiei privind sechestrarea corespondenţe poştale expediată pe numele

lui Şveţov Maxim Anton în oficiul poştal de la locul de domiciliu a acestuia mun. Chişinău, str. Valea Morii 117, cu excepţia ziarelor şi jurnalelor la care este abonat.

Procurorul procuraturii sect. Ciocana, mun. Chişinău consilier juridic de rangul II _______________ Talpă Serghei

semnătura

(model 4)

PROCES-VERBALDE EXAMINARE ŞI RIDICARE A CORESPONDENŢEI POŞTALE

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotent de poliţie Alexei Gărleanu, în temeiul materialelor cauzei penale nr. 2007060711,-

cu participarea specialistului Biroului Tehnico - Criminalistic, căpitan de poliţie Grigore Mocan, domiciliat în mun. Chişinău, str. Vasile Alexandri 118, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează percheziţia,______________________________________________ numele, prenumele, domiciliul competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 Cod Penal şi a fost prevenit despre obligativitatea păstrării secretului corespondenţei, nedivulgării informaţiei cu privire la urmărirea penală, precum şi despre răspunderea penală prevăzută în art. 178 şi art. 315 Cod penal.

_________________ semnătura specialistului

________________________________________________________________________________ Interpret numele, prenumele, domiciliul

căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 85 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod

135

Penal pentru traducere cu bună ştiinţă falsă. ______________

semnătura imnterpretului

Alţi participanţi la examinarea şi ridicarea corespondenţei poştale:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În baza ordonanţei de sechestrării corespondenţei cu autorizaţia judecătorului de instrucţie din „25” octombrie 2007, în temeiul art. 133 CPP, a efectuat examinarea şi ridicarea corespondenţei poştale expediată pe numele lui Şveţov Maxim Anton (adresa mun. Chişinău, str. Valea Morii 117) , care se află reţinută la oficiul poştal a sect. Ciocana mun. Chişinău__________________________

act de identitate al persoanei la care se efectuează examinarea şi ridicarea corespondenţei poştale

despre care fapt în corespundere cu prevederile art. 134, 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal în două exemplare.

Persoanei la care se efectuează sechestrarea Şeful instituţiei poştale a sect. Ciocana mun. Chişinău, Trofimov Iulian, i s-a explicat dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul proces-verbal. Tot odată a fost prevenit despre obligativitatea păstrării secretului corespondenţei, nedivulgării informaţiei cu privire la urmărirea penală, precum şi despre răspunderea penală prevăzută în art. 178 şi art. 315 Cod penal.

________________ semnătura

Sechestrarea a început la ora 11 şi 40 min s-a încheiat la ora 12 şi 20 min

Prin cercetare s-a constatat:______________________________________________ se indică toate obiectele şi documentele descoperite, numărul dimensiunile

semnăturile participanţilor la această activitate

Corespondenţa supusă cercetării prezintă o scrisoare sub formă de plic parvenită pe adresa mun. Chişinău, str. Valea Morii 117 cu destinaţia - Şveţov Maxim Anton , expediată conform adresei de pe plic de la oficiul poştal nr.0222 or. Odesa, Ucraina la data de 01.XI.2007. ora 15 şi 30 min. Adresa şi numele persoanei care a expediat scrisoarea nu este indicat. În plic se află o felicitare sub forma unei fotografii a or. Odesa, unde pe verso este înscris următorul text:” Scumpul meu fecioraş nu-ţi face griji, eu sunt bine, în curînd mă voi întoarce acasa. Trebuie să închei unele afaceri. Dacă ai nevoie de bani, adresează-te lui Egor. Pe curînd”.

Plicul împreună cu felicitarea a fost ridicat pentru anexarea la cauza penalăAlte documente nu au fost ridicate.În cadrul cercetării şi ridicării nu au fost aplicate mijloace tehnico-ştiinţifice.Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi

obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea de examinare şi ridicare nu sunt.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Persoana la care se efectuează examinarea şi ridicarea corespondenţei poştale _______________ Trofimov Iulian

semnătura

Specialistul Biroului Tehnico criminalisticCPS Ciocana căpitan de poliţie ________________ Grigore Mocan

semnătura

136

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ________________ Alexei Gărleanu

semnătura

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „05” noiembrie 2007

Persoana la care se efectuează examinarea şi ridicarea corespondenţei poştale________________ Trofimov Iulian

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Alexei Gărleanu

semnătura

(model 5)

Procurorului procuraturii raionului Străşeni, consilier juridic de rangul IIIgnatenco Leonid

RAPORTcu propunerea iniţierii procedurii de interceptare a comunicărilor şi obţinerii autorizaţiei

raionul Străşeni „11” octombrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Străşeni, locotent de poliţie Andrei Ivaşenco, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990234,-

A CONSTATAT:

Cauza penală a fost pornită de către SUP a CRP Străşeni, în baza plîngerii victimei Orbu Mihai, după semnele componente de infracţiune prevăzută de art. 195 al. 2 Cod penal al R. Moldova.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că persoane necunoscute pe data de 08 octombrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 30 min. din curtea casei cet. Orbu Mihai, situată în satul

137

Pănăşeşti, raionul Străşeni au sustras autoturismul de model VAZ 2115 cu numărul de înmatriculare ST OP 001, anul fabricării luna octombrie 2006, cu care au dispărut într-o direcţie necunoscută, cauzîndu-i victimei o daună materială în sumă de 82.000 lei. Totodată s-a constat că pe data de 09 octombrie 2007 o persoană necunoscută a telefonat părţii vătămate de pe numărul GSM 0691.... propunîndu-i servicii pentru recuperarea autoturismului sustras în schimbul unei recompense de 30 000 lei.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de începere a urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul convorbirii între partea vătămată Orbu Mihai numărul de telefon GSM 0691XXX şi persoana necunoscută, la numărul de telefon GSM 0691YYY, vor fi obţinute date care ar putea avea importanţă la stabilirea persoanelor vinovate şi la administrarea probelor pe cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin.(2) pct. 4 CPP, respectînd cerinţele art. 14 CPP şi în temeiul art. 135 alin.(1) şi (4) CPP RM,-

PROPUNE:

1. A iniţia procedura de interceptare a comunicărilor.2. A înainta în instanţa de judecată demers în vederea obţinerii autorizaţiei pentru

interceptarea convorbirilor telefonice efectuate la numerele de telefoane GSM 0691XXX şi 0691 YYY pe o durată de 30 zile.

Ofiţer de urmărire penalălocotent de poliţie _________________ Andrei Ivaşenco

semnătura

(model 6)

„A U T O R I Z E Z” interceptarea convorbirilor telefonice aefectuate la numerele GSM 0691XXX şi0691YYY a operatorului de telefonie mobilă Orange________________________________adresa, numele, prenumele proprietarului

Judecător de instrucţieal judecătoriei raionului StrăşeniVicol Ştefan ______________________ numele, prenumele

„____” „_________________” 20____L.Ş.____________________________

semnătura

ORDONANŢĂprivind interceptarea convorbirilor telefonice

or. Străşeni „11” octombrie 2007locul emiterii data emiterii

138

Procurorul procuraturii raionului Străşeni, consilier juridic de rangul II, Ignatenco Leonid, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007060711,-

A CONSTATAT:

Cauza penală a fost pornită de către SUP a CRP Străşeni, în baza plîngerii victimei Orbu Mihai, după semnele componente de infracţiune prevăzută de art. 195 al. 2 Cod penal al R. Moldova.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că persoane necunoscute pe data de 08 octombrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 30 min. din curtea casei cet. Orbu Mihai, situată în satul Pănăşeşti, raionul Străşeni au sustras autoturismul de model VAZ 2115 cu numărul de înmatriculare ST OP 001, anul fabricării luna octombrie 2006, cu care au dispărut într-o direcţie necunoscută, cauzîndu-i victimei o daună materială în sumă de 82.000 lei. Totodată s-a constat că pe data de 09 octombrie 2007 o persoană necunoscută a telefonat părţii vătămate de pe numărul GSM 0691.... propunîndu-i servicii pentru recuperarea autoturismului sustras în schimbul unei recompense de 30 000 lei.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de începere a urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul convorbirii între partea vătămată Orbu Mihai numărul de telefon GSM 0691XXX şi persoana necunoscută, la numărul de telefon GSM 0691YYY, vor fi obţinute date care ar putea avea importanţă la stabilirea persoanelor vinovate şi la administrarea probelor pe cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin.(1) pct. 16 CPP respectînd cerinţele art. 14 CPP, în temeiul art. 135 alin.(1) şi (4) CPP, 301 şi în conformitate cu 304 alin. (2) CPP şi 255 CPP RM,-

DISPUNE:1. A intercepta convorbirile telefonice efectuate la numerele GSM 0691XXX ce aparţine

parţii vătămate Orbu Mihai şi GSM 0691YYY ce aparţine persoanei necunoscute pe o durată de 30 zile.

2. Executarea interceptărilor se pune în sarcina organului de urmărire penală a CRP Străşeni şi Direcţiei Tehnico-Criminalistice a MAI.

Procuror în procuratura raionului Străşeni, consilier juridic de rangul II __________________ Ignatenco Leonid

semnătura

Notă: Copia ordonanţei de sechestrare a corespondenţei poştale am primit la „25” octombrie 2007.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Persoana la care se efectuează interceptarea convorbirilor telefonice __________________ Grigoriţă Vadim

semnătura

Procuror procuraturii raionului Străşeni, consilier juridic de rangul II __________________ Ignatenco Leonid

semnătura

139

(model 7)

Domnului Vicol ŞtefanJudecător de instrucţieal judecătoriei raionului Străşeni

DEMERSprivind obţinerea autorizaţiei interceptării convorbirilor telefonice

or. Străşeni „11” octombrie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii raionului Străşeni, consilier juridic de rangul II dl. Ignatenco Leonid, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală Andrei Ivaşenco, privind iniţierea procedurii de interceptare a comunicărilor şi obţinerii autorizaţiei, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007060711,-

A CONSTATAT:

Cauza penală a fost pornită de către SUP a CRP Străşeni, în baza plîngerii victimei Orbu Mihai, după semnele componente de infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal al R. Moldova.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că persoane necunoscute pe data de 08 octombrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 30 min., din curtea casei cet. Orbu Mihai, situată în satul

140

Pănăşeşti, raionul Străşeni au sustras autoturismul de model VAZ 2115 cu numărul de înmatriculare ST OP 001, anul fabricării luna octombrie 2006, cu care au dispărut într-o direcţie necunoscută, cauzîndu-i victimei o daună materială în sumă de 82.000 lei. Totodată s-a constat că pe data de 09 octombrie 2007 o persoană necunoscută a telefonat părţii vătămate de pe numărul GSM 0691.... propunîndu-i servicii pentru recuperarea autoturismului sustras în schimbul unei recompense de 30 000 lei.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de începere a urmăririi penale, s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că în rezultatul convorbirii între partea vătămată Orbu Mihai numărul de telefon GSM 0691XXX şi persoana necunoscută, la numărul de telefon GSM 0691YYY, vor fi obţinute date, care ar putea avea importanţă la stabilirea persoanelor vinovate şi la administrarea probelor de acuzare pe cauza penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) CPP, respectînd cerinţele art. 14 CPP art. 301 şi în conformitate cu art. 304 alin. (1) şi art. 305 CPP,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului.2. Autorizarea interceptării convorbirilor telefonice pe o durată de 30 zile, efectuate la

numerele GSM 0691XXX, ce aparţine parţii vătămate Orbu Mihai şi GSM 0691YYY, ce aparţine persoanei necunoscute.

Procurorul procuraturii raionului Străşeni, consilier juridic de rangul II __________________ Ignatenco Leonid

semnătura

(model 8)

PROCES-VERBALDE CONSEMNARE A REZULTATELOR INTERCEPTĂRII CONVORBIRILOR

TELEFONICE

mun. Chişinău „15” octombrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Străşeni, locotent de poliţie Andrei Ivaşenco, cu participarea specialistului Direcţiei Tehnico – Criminalistice a MAI, căpitan de poliţie Strogovici Arcadie, domiciliat în mun. Chişinău, str. Cuza Vodă 112/2, ap.52, care nu se află în nici o relaţie cu persoana la care se efectuează interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice________________________________________________________________________ numele, prenumele, domiciliul competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 Cod Penal şi a fost prevenit despre obligativitatea păstrării secretului corespondenţei, nedivulgării informaţiei cu privire la urmărirea penală, precum şi despre răspunderea penală prevăzută în art. 178 şi art. 315 Cod penal.

__________________ semnătura specialistului

_____________________________________________________________________________ Interpret numele, prenumele, domiciliul

141

a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod Penal pentru traducere cu bună ştiinţă falsă.

__________________ semnătura imnterpretului

Alţi participanţi la efectuarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice: reprezentantul companiei de telefonie mobile Orange, operatorul Grigoriţă Vadim, identificat prin B.I. seria A nr.12345_______________________________________________________________

act de identitate al persoanei la care se efectuează percheziţia (care participă la efectuarea percheziţia)

_________________ semnătura

În baza ordonanţei privind interceptarea convorbirilor telefonice, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie din „11” octombrie 2007, în temeiul art. 135 CPP, a efectuat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate la posturile telefonice GSM 0691XXX, ce aparţine parţii vătămate Orbu Mihai şi GSM 0691YYY, ce aparţine persoanei necunoscute, la oficiul central al companiei de telefonie mobilă Orange, pe adresa Alba Iulia 3, mun. Chişinău, despre care fapt în corespundere cu prevederile art. art. 135, 136, 260 şi 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal în două exemplare.

Persoanei la care se efectuează interceptarea, reprezentantul companiei de telefonie mobilă Orange, operatorul Grigoriţă Vadim, i s-a explicat dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul proces-verbal. Tot odată a fost prevenit despre obligativitatea păstrării secretului corespondenţei, nedivulgării informaţiei cu privire la urmărirea penală, precum şi despre răspunderea penală prevăzută în art. 178 şi 315 Cod penal.

__________________ semnătura

Interceptareaa început la ora 16 şi 40 mins-a încheiat la ora 18 şi 50 minÎn rezultatul efectuării interceptărilor s-a constatat: __________________________ se indică mersul şi rezultatele interceptărilor convorbirilor telefonice

semnăturile persoanelor participante la acestă activitateÎn perioada 11 octombrie 2007 pîna la de 15 octombrie 2007 la postul telefonic GSM

0691XXX, ce aparţine părţii vătămate Orbu Mihai, au fost purtate convorbiri telefonice, atît de intrare cît şi de ieşire cu persoane neidentificate la numerile GSM 0691YYY, 0696AAA şi 0698SSS. Covorbirile purtate la numărul de telefon 0691XXX au fost înregistrate pe un disc „CD – R 52X80 min/700MB, nr. 1, care ulterior au fost reproduse în scris pe fila cu nr-1. (anexa 1)

La numărul de telefon GSM 0691YYY, în perioada indicată, au fost purtate convorbiri telefonice de către o persoană care în timpul convorbirilor s-a numit „Alex” cu cet. Orbu Mihai şi cu alte persoane neidentificate la numerile de telefon GSM 0794WWW, 0698ZZZ, 0690III şi 0693TTT.

Convorbirile purtate, la numărul de telefon GSM 0691YYY, au fost înregistrate pe un disc „CD – R 52X80 min/700MB, nr. 2, care ulterior au fost reproduse în scris pe fila nr-2. (anexa 2)

Înregistrările reproduse în scris sunt anexate la prezentul proces-verbal, anexa cu nr-1 şi cu nr-2.

Discurile indicate mai sus (nr 1 şi nr. 2) au fost împachetate într-un plic, care a fost sigilat cu ştampila CRP Străşeni nr. 0067 „PENTRU PACHETE” şi anexat la prezentul proces-verbal.

Alte documente nu au fost ridicate.În cadrul cercetării şi ridicării nu au fost aplicate mijloace tehnico-ştiinţifice.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea de examinare şi ridicare nu sunt.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

142

Persoana la care se efectuează interceptarea convorbirilor telefonice _________________ Grigoriţă Vadim

semnătura

Specialistul Direcţiei Tehnico Criminalistice a MAI căpitan de poliţie _________________ Strogovici Arcadie

semnătura

Ofiţer de urmărire penalăCRP Străşeni _________________ Andrei Ivaşenco

semnătura

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „15” octombrie 2007

Persoana la care se efectuează interceptarea convorbirilor telefonice _________________ Grigoriţă Vadim

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotent de poliţie _________________ Andrei Ivaşenco

semnătura

CONSTATĂRILE TEHNICO-ŞTIINŢIFICE ŞI MEDICO-LEGALE. EXPERTIZELE

Prevederi legaleConstatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legaleCeea ce justifică consacrarea pe cale legislativă a acestui procedeu de probaţiune, este

necesitatea de a pune la îndemâna organelor de urmărire penală un instrument, rapid şi eficient de lămurire a unor variate aspecte legate de săvârşirea infracţiunilor care să îngăduie acestora posibilitatea valorificării neîntârziate a unor date, stări, situaţii ce nu suferă amânare.

În cazul în care există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară explicarea urgentă a unor fapte sau circumstanţe ale cauzei, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate folosi cunoştinţele unui specialist dispunând, la cererea părţilor, iar organul de urmărire penală şi din oficiu, efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale (art.139 C.pr.pen.).

Constatarea tehnico-ştiinţifică este efectuată, de regulă, de către specialişti care funcţionează în organul de urmărire penală. Ea poate fi efectuată şi de către specialişti care funcţionează în cadrul altor organe, precum şi de către alţi specialişti.

Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care dispune efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice stabileşte obiectul acesteia, formulează întrebările la care trebuie să se răspundă şi stabileşte termenul în care va fi efectuată lucrarea. Constatarea tehnico-ştiinţifică este efectuată asupra materialelor şi informaţiei puse la dispoziţie sau indicate de către organul de urmărire penală sau instanţa de judecată. Persoanei căreia îi revine sarcina efectuării constatării nu i se pot delega şi nici ea nu-şi poate însuşi atribuţii de organ de urmărire penală sau de organ de control.

143

Dacă specialistul căruia îi revine sarcina efectuării lucrării consideră că materialele puse la dispoziţie ori informaţia indicată sânt insuficiente, el comunică acest fapt organului de urmărire penală sau instanţei, în vederea completării lor. În cazul în care este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori părţii vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii, organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări medico-legale şi cere organului medico-legal, căruia îi revine competenţa potrivit legii, să efectueze această constatare.

Rezultatele constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale se consemnează într-un raport. Organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părţilor, precum şi instanţa de judecată, la cererea oricăreia dintre părţi, dacă constată că raportul tehnico-ştiinţific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sânt precise, dispune efectuarea unei expertize. În cazul participării specialistului la actele procedurale, rezultatele constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale sânt inclse în procesul-verbal al acţiunii respective.

Expertizele.Urmele şi mijloacele materiale de probă nu au valoare pentru cauză atâta timp, cît nu au

fost analizate, interpretate şi valorificate pentru obţinerea unui maximum de date, menite a contribui la clarificarea diferitor împrejurări referitor la condiţiile în care a fost săvârşită infracţiunea, făptuitori, etc., în scopul aflării adevărului. Pentru valorificarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă, în scopul arătat, sânt necesare cunoştinţe de specialitate şi mijloace tehnice adecvate, pe care organele de urmărire penală, oricât ar fi de dotate, nu le posedă.

Pentru a asigura valorificarea ştiinţifică a urmelor şi a mijloacelor materiale de probă prin expertize, organele de urmărire penală trebuie să cunoască şi să analizeze întregul material existent în dosarul cauzei şi numai pe această bază să se pronunţe asupra necesităţii şi utilităţii recurgerii la dispunerea expertizei.

În vederea dispunerii expertizelor judiciare, organele de urmărire penală trebuie să analizeze temeinic necesitatea şi utilitatea acestora spre a nu recurge la concursul experţilor decât atunci când pot contribui la lămurirea unor fapte sau stări de fapt, care prezintă importanţă pentru cauză, respectiv pentru aflarea adevărului.

Cunoştinţele de specialitate ale expertului depăşesc limitele pregătirii generale a colaboratorilor organelor de drept şi necesită o pregătire specială într-un anume domeniu.

În art.142 alin.1 C.pr.pen. sânt prevăzute cazurile de prezentare a concluziilor expertului. Expertiza se dispune în cazurile în care pentru constatarea circumstanţelor ce pot avea importanţă probatorie pentru cauza penală sînt necesare cunoştinţe speciale în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei sau meşteşugului. Posedarea unor asemenea cunoştinţe speciale de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea părţilor, de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, precum şi din oficiu de către organul de urmărire penală. Părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sînt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanţelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor. Fiecare dintre părţi are dreptul să recomande un expert pentru a participa la efectuarea expertizei.

Aşadar, dispunerea unei expertize criminalistice este justificată numai atunci când, pentru clarificarea unor aspecte ale cauzei, sânt necesare cunoştinţe de specialitate dintr-un domeniu sau altul de activitate. Împrejurarea că cei ce îndeplinesc atribuţiile organelor de urmărire penală au cunoştinţe de specialitate în domeniul criminalisticii nu înlătură necesitatea dispunerii unei expertize. Aşadar, ori de câte ori se iveşte necesitatea lămuririi unui aspect al cauzei ce solicită cunoştinţe dintr-un domeniu sau altul, se va recurge la concursul specialiştilor, independent de faptul că organele de urmărire penală posedă asemenea cunoştinţe. Efectuarea unor examinări de specialitate de către însuşi organele de urmărire penală excede atribuţiilor conferite prin lege acestora, datorită incompatibilităţii existente între funcţiile procesuale pe care trebuie să le exercite organul de urmărire penală pe de o parte, şi expertul pe de altă parte şi ar fi de natură a se răsfrânge negativ asupra aflării adevărului în procesul penal.

În calitate de expert poate fi numită orice persoană care posedă cunoştinţe necesare pentru a prezenta concluzii referitoare la circumstanţele apărute în legătură cu cauza penală şi pot avea importanţă probatorie pentru cauza penală.

144

Potrivit art.143 C.pr.pen. expertiza este dispusă şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea:

1) cauzei morţii;2) gradului de gravitate şi a caracterului vătămărilor integrităţii corporale;3) stării psihice şi fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului-în cazurile în care apar

îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-şi apăra de sine stătător drepturile şi interesele legitime în procesul penal;

4) vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau părţii vătămate-în cazurile în care această circumstanţă are importanţă pentru cauza penală, iar documentele ce confirmă vârsta lipsesc sau prezintă dubiu;

5) stării psihice sau fizice a părţii vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privinţa capacităţii lor de a percepe just împrejurările ce au importanţă pentru cauza penală şi de a face declaraţii despre ele, dacă aceste declaraţii ulterior vor fi puse, în mod exclusiv sau în principal, în baza hotărârii în cauza dată;

6) altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.Procedura dispunerii expertizei. Considerând că este oportună expertiza, organul de

urmărire penală, prin ordonanţă, iar instanţa de judecată, prin încheiere, dispune efectuarea ei. În ordonanţă sau în încheiere este indicat: cine a iniţiat dispunerea expertizei; temeiurile pentru care este dispusă expertiza; obiectele, documentele şi alte materiale prezentate expertului cu menţiunea, când şi în ce împrejurări au fost descoperite şi ridicate; întrebările formulate expertului; denumirea instituţiei de expertiză; numele şi prenumele persoanei căreia îi este pusă în sarcină efectuarea expertizei.

Ordonanţa sau încheierea de dispunere a expertizei este obligatorie pentru instituţia sau persoana abilitată a efectua expertize. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în cazul în care dispune efectuarea expertizei, fixează un termen pentru chemarea părţilor şi expertului, dacă acesta a fost desemnat de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.

La termenul fixat, părţilor şi expertului îi sânt aduse la cunoştinţă obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să dea răspunsuri, sânt lămurite dreptul de a face observaţii la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, este explicat părţilor dreptul de a cere desemnarea a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, pentru a participa la efectuarea expertizei. După examinarea obiecţiilor şi cererilor înaintate de părţi şi expert, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată fixează termenul efectuării expertizei, informându-l, totodată, pe expert dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părţile.

Clasificarea expertizelor. Principalele criterii după care se pot clasifica expertizele sânt: natura problemelor ce urmează a fi lămurite prin expertiză; modul în care legea reglementează necesitatea efectuării expertizei; modul de desemnare a expertului; criteriul modului de organizare a expertizei. În funcţie de natura problemelor ce urmează a fi lămurite, organele judiciare pot dispune efectuarea următoarelor expertize:

1. expertiza criminalistică, care, la rândul ei, poate fi de mai multe feluri, şi anume: expertiza dactiloscopică, traseologică, balistică, tehnică a actelor, grafică, biocriminalistică;

2. expertiza medico-legală, prin care pot fi lămurite problemele privind asfixia mecanică, moartea subită, violul etc.;

3. expertiza psihiatrică, prin care pot fi lămurite problemele privind tulburările psihice, ca: schizofrenia, oligofrenia, depresiunea maniacală.

4. expertiza contabilă, prin care se lămuresc aspecte privind controlul şi revizia contabilă;

5. expertiza tehnică, cu ajutorul căreia pot fi lămurite anumite probleme în cazul accidentelor de circulaţie, în cazul infracţiunilor contra protecţiei muncii.

Expertizele mai pot fi clasificate ca: expertiza de comisie, expertiza complexă expertiza suplimentară, contraexpertiza

Expertiza de comisie. Expertizele complicate şi contraexpertizele sânt efectuate de o comisie din câţiva experţi de acelaşi profil. La cererea părţilor, în componenţa comisiei de experţi pot fi incluşi experţii invitaţi de ele. Experţii se consultă între ei şi, ajungând la o opinie comună, întocmesc un raport unic, pe care ei toţi îl semnează. Dacă între experţi există dezacord, fiecare

145

dintre ei prezintă raport separat cu privire la toate întrebările sau numai cu privire la acele întrebări pe marginea cărora există dezacord. Cerinţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată ca expertiza să fie efectuată de o comisie de experţi este obligatorie pentru şeful instituţiei de expertiză. Dacă expertiza este pusă în sarcina instituţiei de expertiză, conducătorul ei este în drept să organizeze efectuarea expertizei în mod colegial.

Expertiza complexă. În activitatea de soluţionare a unor cauze penale organele judiciare se confruntă cu o multitudine de probleme, a căror natură depăşeşte sfera de preocupare a unei ştiinţe, impunându-se consultarea unor specialişti din diferite domenii, cum ar fi: criminalistic, tehnic, medical, contabil, artă, etc., care să formuleze concluzi în cadrul raportului de expertiză. De aici rezultă necesitatea ca la efectuarea lucrării să participe specialişti din mai multe domenii de activitate, aşa încât expertizele au din ce în ce mai mult un caracter interdisciplinar sau multidisciplinar. Necesităţile de ordin practic au determinat apariţia unui nou gen de expertiză, pe care unii autori au denumit-o expertiza complexă. Ea nu trebuie confundată cu cea efectuată de către comisia formată din mai mulţi experţi de aceeaşi specialitate dispunerea şi efectuarea expertizei complexe trebuie evidenţiate următoarele:

1. expertiza complexă se dispune numai când rezolvarea probleme lor necesită cercetări inter-sau multidisciplinare;

2. în cadrul acesteia, fiecare expert cunoaşte întreaga cauză şi toate problemele care urmează a fi rezolvate;

3. experţii dintr-o anumită specialitate folosesc informaţiile din celelalte specialităţi pentru formularea unor concluzii unice, fundamentate ştiinţific;

4. elementele de graniţă dintre ştiinţele chemate să contribuie la rezolvarea problematicii expertizei impun o colaborare strânsă între specialiştii numiţi să efectueze lucrarea;

5. raportul unic, în care se materializează desfăşurarea şi concluziile experţilor, este de natură să asigure rezolvarea tuturor problemelor pentru care a fost dispusă expertiza, oferind organelor judiciare un mijloc de probă eficient pentru soluţionarea temeinică şi legală a cauzelor penale.

Practica judiciară cunoaşte mai multe genuri de expertize complexe:1. Expertiza complexă criminalistică şi medico-legală, care se dispune, de exemplu, în

cazul omorului săvârşit prin folosirea armelor de foc, a unor corpuri înţepătoare-tăietoare sau în cazul accidentelor de circulaţie cu urmări de deces în cadrul acesteia, experţii (criminalist şi medico-legal) sunt chemaţi să colaboreze în examinarea şi interpretarea diverselor urme existente pe îmbrăcămintea şi corpul victimei, pentru a putea formula concluzii cu privire la mecanismul de creare a lor, eventual instrumentul creator, concordanţa dintre urmele existente ş.a.;

2. Expertiza complexă tehnică şi criminalistică are o arie de aplicabilitate mult mai largă, ea impunându-se frecvent în cazul unor infracţiuni săvârşite la regimul armelor, muniţiilor şi materialelor explozive ori a unor infracţiuni comise prin folosirea lor, experţii criminalişti şi specialiştii armurieri fiind chemaţi să contribuie la lămurirea unor probleme privind natura, starea tehnică (calitatea) corpurilor delicte puse la dispoziţie pentru examinare, identificarea obiectelor creatoare de urme ş. a.;

3. Expertiza complexă a picturilor impune colaborarea specialiştilor din domeniul artei cu experţi chimişti, fizicieni, graficieni, pentru rezolvarea unor probleme vizând calitatea materialelor şi metodelor folosite la realizarea falsului, autenticitatea semnăturii şi, pe această bază, stabilirea autenticităţii lucrării examinate;

4. Expertiza complexă tehnică şi contabilă este folosită, deseori, la instrumentarea cauzelor penale privind infracţiuni prin care au fost cauzate pagube avutului: furturi, escrocherii, distrugeri sau degradări de bunuri. Certificarea problematicii care se ridică în astfel de cauze referitoare la valoarea prejudiciului cauzat, la metodele şi mijloacele care le-au determinat nu poate fi realizată decât prin folosirea cunoştinţelor şi constatărilor experţilor tehnici şi a celor contabili.

Art. 148 C.pr.pen. reglementează dispunerea şi efectuarea expertizei suplimentare şi contraexpertizei. Dacă organul de urmărire penală care a dispus expertiza sau instanţa de judecată consideră că raportul expertului nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispusă efectuarea unei expertize suplimentare de către acelaşi expert sau de către un alt expert.

146

În cazul în care concluziile expertului nu sânt întemeiate, există îndoieli în privinţa lor sau a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei, poate fi dispusă efectuarea unei contraexpertize de către un alt expert sau alţi experţi. La efectuarea acestei expertize se poate pune şi chestiunea autenticităţii metodelor utilizate anterior. În ordonanţă sau în încheierea prin care s-a dispus contraexpertiza trebuie să fie concretizate motivele efectuării ei. La efectuarea expertizei suplimentare sau a contraexpertizei poate participa şi primul expert pentru a da explicaţii, însă el nu participă la efectuarea investigaţiilor şi la finalizarea concluziilor.

Modele de acte (model 1)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei dactiloscopice

or. Orhei__ „05” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPR Orhei, locotenent de poliţie Slutu Veaceslav, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat:Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 decembrie 2007 de către organul de

urmărire penală a CPR Orhei, în baza plîngerii victimei Bucătaru Oleg pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 186 alin (2) Cod penal.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 03 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 min. persoane necunoscute prin efracţie au pătruns în casa cet. Bucătaru Oleg, situată pe str. Cogălniceanu 67, din or. Orhei de unde au sustras bunuri materiale în sumă de 14600 lei.

Pe parcursul efectuării cercetării la faţa locului de pe uşa de la intrare au fost ridicate două urme digitale, de pe dulapul fin sufragerie au fost ridicate trei urme digitale şi una palmară.

147

Peliculele adezive pe care au fost ridicate urmele digitale şi palmare au fost îmachetate separat în plicuri de hîrtie pe care a fost aplicată impresiunea ştampilei ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CRP Orhei şi care a fost semnată de toţi participanţii acestei acţiuni.. De la cet. Bucătaru Oleg au fost colectate amprente digitale în calitate de mostre care au fost împachetate şi sigilate cu ştampila ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CRP Orhei.

Luînd în consideraţie că în acest caz sunt necesare cunoştinţe speciale din domeniul criminalisticii, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune:1. Efectuarea expertizei dactiloscopice executarea căreia se pune în sarcina

experţilor din cadrul secţiei tehnico-criminalistică a CPR Orhei.2. A pune expertului spre soluţionare următoarele întrebări:- dacă urmele prezintă elemente suficiente pentru identificarea persoanei;- dacă urma este veche sau proaspătă; - de la ce mînă şi de la ce deget provine urma; - care este mecanismul de formare a urmei; - dacă a fost îmbibat desenul papilar cu alte substanţe la crearea urmei;- dacă urmele ridicate de la faţa locului şi amprentele colectate de la cet. Bucătaru Oleg

în calitate de mostre sînt identice sau sunt create de persoane diferite.3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:- copia ordonanţei de numire a expertizei dactiloscopice;- cinci urme ale amprentelor digitale şi o urmă palmară ridicate de la faţa locului

îmachetate separat în plicuri de hîrtie pe care a fost aplicată ştampila ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CRP Orhei;

- fişa dactiloscopică a cet. Bucătaru Oleg în calitate de mostre care pentru cercetare comparativă.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Slutu Veaceslav

semnătura

(model 2)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei traseologice

or. Străşeni „05” „decembrie” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPR Străşeni, locotent de poliţie Frumusachi Vladimir, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat:Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 decembrie 2007 de către organul de

urmărire penală a CPR Străşeni, în baza plîngerii victimei Bucătaru Oleg pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 186 alin (2) Cod penal.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 03 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 mininute persoane necunoscute prin efracţie au pătruns în casa cet. Bucătaru Oleg, situată pe str. Cogălniceanu 67, din or. Străşeni de unde au sustras bunuri materiale în sumă de 14600 lei.

Pe parcursul efectuării cercetării la faţa locului de pe uşa de la intrare a fost ridicată siguranţa lacătului îngropat, care a fost împachetat şi sigilat într-un plic tipizat pe care a fost

148

aplicată impresiunea ştampilei ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CRP Străşeni şi care a fost semnată de toţi participanţii acestei acţiuni.

Luînd în consideraţie că în acest caz sunt necesare cunoştinţe speciale din domeniul criminalisticii, conducându-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune:

1. Efectuarea expertizei traseologice executarea căreia se pune în sarcina experţilor din cadrul secţiei tehnico-criminalistică a CPR Străşeni.2. A pune expertului spre soluţionare următoarele întrebări:- este oare în stare tehnică bună siguranţa cilindrică prezentată, dacă nu, care sunt

defectele şi cum influienţează asupra siguranţei şi funcţionării părţilor componente a acesteia?

- a fost oare dezasigurată siguranţa cilindrică cu ajutorul unei chei false, potrivite, şperaclu, sau alte obiecte şi instrumente străine?

3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:- copia ordonanţei de numire a expertizei traseologice;- siguranţa lacătului îngropat, care a fost împachetat şi sigilat într-un plic tipizat

pe care a fost aplicată impresiunea ştampilei ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CRP Străşeni şi care a fost semnată de toţi participanţii acestei acţiuni.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţi ____________________ Frumusachi Vladimir

semnătura

(model 3)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei biologice

mun. Chişinău „05” „iunie” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Buiucani, mun. Chişinău, locotent de poliţie Arcuş Veaceslav, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat:Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 iunie 2007 de către organul de

urmărire penală a CPs Buiucani, în baza plîngerii victimei Bucătaru Silvia pe semnele infracţiunii prevăzute de art. 171 alin (2) Cod penal.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 03 iunie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 minute persoane necunoscute prin constrîngere fizică au intrat în raport sexual cu cetăţeanca Bucataru Silvia în depozitul de mărfuri a SRL „Gorpun”, de pe str. I. Soltîs 43, mun. Chişinău.

Pe parcursul efectuării cercetării la faţa locului au fost ridicate cuvertura şi tricoul victimei, care au fost împachetate şi sigilate în două pungi de polietelenă, legate cu aţă, capetele

149

cărora au fost lipite ecusoane pe care au fost aplicate impresiunea ştampilei ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CPs Buiucani şi care au fost semnate de toţi participanţii acestei acţiuni.

Luînd în consideraţie că în acest caz sunt necesare cunoştinţe speciale din domeniul medicinei legale, conducându-ne de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune:

1. Efectuarea expertizei medico-legale biologice executarea căreia se pune în sarcina experţilor din cadrul centrului de medicină legală mun. Chişinău.

2. A pune expertului spre soluţionare următoarele întrebări:- există pe obiectele prezentate urme de spermă sau nu?- urma prezentată spre examinare este de spermă sau este de altă natură?- dacă urma este de spermă, este de natură umană sau animală?- dacă este de natură umană, care este grupa sanguină a persoanei care a creat-o?- care este vechimea aproximativă a urmei de spermă?- urmele de spermă ridicate de la faţa locului provin de la o singură persoană sau de la

mai multe?- suferă persoana de la care provine urma de spermă de vre - o boală venerică sau alte

afecţiuni?3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:

- copia ordonanţei de numire a expertizei medico-legale biologice;- cuvertura şi tricoul victimei, care au fost împachetate şi sigilate în două pungi de

polietelenă, legate cu aţă, capetele cărora au fost lipite ecusoane pe care au fost aplicate impresiunea ştampilei ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CPs Buiucani şi care au fost semnate de toţi participanţii acestei acţiuni.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ___________________ Arcuş Veaceslav

semnătura

(model 4)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei medico-legale (cauzei morţii)

mun. Chişinău „25” „octombrie” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica, locotent de poliţie Boldurescu Andrei, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat:Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 23 octombrie 2007 de către organul de

urmărire penală a CPs Botanica, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal.Pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 22 octombrie 2007, la ora

21 şi 35 minute, în faţa căminului nr. 13 situat pe str. Dosoftei 14, mun. Chişinău, cet. Cruticov Valerian fiind în stare de ebrietate, din cauza relaţiilor ostile cu cet. Mărgineanu Aurel i-a aplicat acestuia două lovituri cu o rangă metalică în regiunea capului. În urma acestor lovituri cet. Mărgineanu Aurel a decedat pe loc.

150

Luînd în consideraţie că în acest caz pentru stabilirea cauzei morţii sunt necesare cunoştinţe speciale din domeniul medicinii legale, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune:

1. Efectuarea expertizei medico-legale pentru stabilirea cauzei morţii, executarea căreia se pune în sarcina experţilor din cadrul CEML a MSPS, str. Corolenco nr. 8, mun. Chişinău.

2. A pune expertului spre soluţionare următoarele întrebări:- dacă pe corpul victimei Mărgineanu Aurel există leziuni corporale?- care este gravitatea leziunilor corporale?- care este localizarea lor, mecanismul formării şi timpul provocării?- cu ce fel de obiect(armă) au fost cauzate leziunile corporale?- care este cauza morţii?

3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:- copia ordonanţei de numire a expertizei medico-legale;- cadavrul victimei Mărgineanu Aurel

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Boldurescu Andrei

semnătura

(model 5)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei medico-legale (gradului leziunilor corporale)

mun. Chişinău „05” „decembrie” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru, mun. Chişinău locotent major de poliţie Vlas Constantin, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat:Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 decembrie 2007 de către organul de

urmărire penală a CPs Centru, în baza plîngerii victimei Dulghieru Artiom pe semnele infracţiunii prevăzute de art.152 al.(1) Cod penal.

În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că Onofrei Dumitru, pe data de 02 decembrie 2007 aproximativ la ora 20, în timp ce se întorcea acasă de la serviciu pe str. 31 August, mun. Chişinău a fost oprit de două persoane necunoscute, care i-au cerut de fumat. La răspunsul lui că nu are ţigări din cauză că nu fumează, persoanele necunoscute i-au aplicat lovituri cu pumnii şi

151

cu picioarele peste diferite părţi ale corpului. Aproximativ la ora 22.00 el a ajuns acasă însîngerat. Soţia a chemat salvarea cu care a fost transportat la spitalul republican de urgenţă din mun. Chişinău.

Luînd în consideraţie că în acest caz pentru stabilirea gradului leziunilor corporale sunt necesare cunoştinţe speciale din domeniul medicinii legale, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune:

1. Efectuarea expertizei medico-legale pentru stabilirea gradului leziunilor corporale, executarea căreia se pune în sarcina experţilor din cadrul CEML a MSPS, str. Corolenco nr. 8, mun. Chişinău.

2. A pune expertului spre soluţionare următoarele întrebări:- dacă pe corpul victimei Onofrei Dumitru există leziuni corporale?- care este localizarea lor, mecanismul formării şi timpul provocării?- cu ce fel de obiect(armă) au fost cauzate leziunile corporale?- care este gravitatea leziunilor corporale?- dacă leziunile de pe corpul cet. Onofrei Dumitru puteau fi provocate de la căderea

propriei staturi.3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:

- copia ordonanţei de numire a expertizei medico-legale;- fişa de observaţie şi clişeele renghinologice a lui Onofrei Dumitru

Ofiţer de urmărire penalălocotenent major de poliţie _________________ Vlas Constantin

semnătura

(model 6)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei balistice (arma)

mun. Chişinău „15” „decembrie” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru, mun. Chişinău, maior de poliţie Bălănescu Marcel, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat:Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 14 decembrie 2007 de către organul de

urmărire penală a CPs Centru, în baza art. 188 alin. (2) Cod penal.În urma efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 14 decembrie 2007

aproximativ la ora 23, două persoane necunoscute fiind mascate cu cagule pe faţă au pătruns în mod forţat în apartamentul nr. 3 a cet. Colesnicenco Radion, situat pe str. A. Lupan 21, mun. Chişinău, şi după aplicarea violenţei periculoase pentru sănătatea cet. Colesnicenco Radion au sustras suma de 3300 euro. Pe parcursul efectuării măsurilor operative de investigaţii şi a acţiunilor

152

de urmărire penală au fost depistate persoanele care au comis această infracţiune. În procesul efectuării percheziţiei la domiciliul bănuitului Mordovin Alexei a fost ridicat un pistol de model TT, nr. 01213, calibrul 9 mm, anul fabricaţiei 1937.

Luînd în consideraţie că în acest caz sunt necesare cunoştinţe speciale din domeniul criminalisticii, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune:1. Efectuarea expertizei balistice executarea căreia se pune în sarcina experţilor din

cadrul DTC a MAI.2. A pune expertului spre soluţionare următoarele întrebări:- dacă obiectul prezentat şi anume pistolul de model TT, anul fabricaţiei 1937 face parte

din categoria armelor de foc?- dacă da, care este tipul, marca, modelul armei?- care este calibrul armei?- care este starea tehnică a armei?- a fost arma modificată sau nu?- poate declanşa arma împuşcătură fără acţionarea trăgaciului? Dacă da, în ce condiţii?3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:- copia ordonanţei de numire a expertizei medico-legale;- pistolul de model TT, anul fabricaţiei 1937 împachetat într-o pungă de plastic pe care

este aplicată impresiunea ştampilei ofiţerului de urmărire penală cu numărul 0123 a CPs Centru şi semnăturile participanţilor la această acţiune.

Ofiţer de urmărire penalămaior de poliţie ________________________ Bălănescu Marcel

semnătura

(model 7)

ORDONANŢĂprivind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice de ambulator

mun. Chişinău „26” „mai” 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica, mun. Chişinău, maior de poliţie Balan Ion, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

a constatat: Cauza penală a fost pornită de către organul de urmărire penală CPs Botanica, mun.

Chişinău la data de 20 mai 2007, în baza art. 190 alin. (2) punct „c” Cod penal. În cadrul urmăririi penale s–a constatat că, la data de 21.04. 2007, aproximativ la ora 15,

bănuitul Savcenco Sergiu Nicolae a.n. 1989, în apropierea casei cu nr. 28 de pe str. Milescu Spataru, prin înşelaciune a sustras de la minorul Puşcaş Constantin, a.n. 1995 o bicicletă de model „Rambo”, după ce cu bicicleta sustrasă s-a ascuns de la locul comiterii infracţiunii, cauzîndu-i lui Puşcaş Mihai Daniil o daună materială în sumă de 2000 lei.

153

În baza certificatelor medicului psihiatru nr. 123 din 25 mai 2007 s-a constatat că bănuitul Savcenco Sergiu Nicolae a.n. 1989 se află la evidenţa în Spitalul Clinic de Psihiatrie din anul 2000 cu diagnoza: psihiosindrom organic.

Luând în consideraţie că, pentru determinarea responsabilităţii psihice bănuitului Savcenco Sergiu sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul psihiatriei judiciare, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. (8) CPP, în temeiul art. 142 şi 144 CPP, în conformitate cu art. 255 din CPP,-

dispune: 1. Efectuarea expertizei judiciar – psihiatrică în condiţii de ambulator executarea

căreia se pune în sarcina medicilor Spitalului Republican de Psihiatrie al R. Moldova.

2. Spre soluţionarea experţilor a pune următoarele întrebări: - suferă bănuitul Savcenco S de vre-o boală psihică? Dacă da care este diagnoza?- îşi dădea seama bănuitul Savcenco S şi înţelegea acţiunile sale la momentul săvârşirii

infracţiunii?- suferă persoana la moment de boală psihică care necesită tratament?- este periculos comportamentul persoanei în starea de boală psihică pentru societate?- este necesitate de internare a persoanei în spitalul de psihiatrie?- este persoana responsabilă sau iresponsabilă?- s-a aflat persoana supusă examinării în stare de afect?- suferă oare actualmente bănuitul Savcenco S de vreo boală psihică sau de alte stări

patalogice ?- necesită oare bănuitul Savcenco S. tratamentul forţat?- evinementele indicate puteau genera starea de afect a persoanei examinate? 3. A pune la dispoziţia expertului următoarele:- copia ordonanţei de numire a expertizei psihiatrice de ambulator;- materialele cauzei penale Nr. 2007480793;- Savcenco Sergiu Nicolae a.n. 1989, identificat prin B.I. seria A nr. 123456789.

Ofiţer de urmărire penalămaior de poliţie ___________________ Balan Ion

semnătura

(model 8)Procurorului procuraturiisect. Ciocana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul IIValentin Crîşmari

RAPORTcu propunerea iniţierii procedurii de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă

mun. Chişinău “10” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotenent de

poliţie Marian Bâzgu, examinând materialele cauzei penale nr. 2007030111,-

A CONSTATAT:

154

Prezenta cauză penală a fost pornită la 25 octombrie 2007 de către SUP al CPs Ciocana mun. Chişinău, conform indicilor infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod Penal.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 24 octombrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 40 min., o persoană necunoscută, cu scopul sustragerii în mod deschis a averii proprietarului, în apropierea magazinului „Ciocana”, amplasat pe str. Cocorului 112, mun. Chişinău, aplicînd violenţă nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea părţii vătămate Ciaicovschii Oleg, în mod deschis i-a sustras telefonul mobil model Nokia 3310 cu care s-a ascuns, cauzîndu-i părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 780 lei.

În timpul sustragerii deschise, partea vătămată Ciaicovschii Oleg, a reuşit să scoată de pe capul făptuitorului cagula, pe care în procesul cercetării au fost depistate fire de păr.

La data de 09 noiembrie 2007, ora 09 şi 45 min., pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) CP RM şi în temeiul art. 166 alin. (1) pct.2 CPP a fost reţinut bănuiutul Ahmedov Artiom.

Pentru stabilirea tuturor circumstanţelor cauzei şi pentru numirea expertizei biologice este necesar de colectat de la bănuitul Ahmedov Artiom fire de păr din trei părţi ale capului. La moment bănuitul Ahmedov Artiom nu acceptă efectuarea acestei acţiuni de urmărire penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP, cu respectarea cerinţelor art. 11 şi art. 304 CPP, în temeiul art. 154 şi art. 155 CPP,-

PROPUNE:

A iniţia procedura de colectare de la bănuitul Ahmedov Artiom a.n. 21.09.1985, care se află în izolatorul de detenţie preventivă a CPs Ciocana mun. Chişinău mostre – fire de păr din trei părţi ale capului, pentru cercetare comparativă.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ________________ Marian Bâzgu

semnatura

(model 9)

„AUTORIZEZ”colectarea mostrelor pentru cercetarecomparativă de la bănuitul Ahmedov Artur,care se află în izolatorul de detenţie preventivă a CPs Ciocana___________ adresa, numele, prenumele proprietarului

Judecător de instrucţieal judecătoriei sect. CiocanaDerminji Grigore__________________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200___L.Ş.____________________________

semnătura

155

ORDONANŢĂde colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă

mun. Chişinău “10” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II,

Valentin Crîşmari, examinând materialele cauzei penale nr. 2007030111,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la 25 octombrie 2007 de către SUP al CPs Ciocana mun. Chişinău, conform indicilor infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) CP RM.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 24 octombrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 40 min., o persoană necunoscută, cu scopul sustragerii în mod deschis a averii proprietarului în apropierea magazinului „Ciocana”, amplasat pe str. Cocorului 112, mun. Chişinău, aplicînd violenţă nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea părţii vătămate Ciaicovschii Oleg, în mod deschis i-a sustras telefonul mobil model Nokia 3310 cu care s-a ascuns, cauzîndu-i părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 780 lei.

În timpul sustragerii deschise, partea vătămată Ciaicovschii Oleg a reuşit să scoată de pe capul făptuitorului cagula, pe care, în procesul cercetării, au fost depistate fire de păr.

La data de 09 noiembrie 2007, ora 09 şi 45 min. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) CP RM şi în temeiul art. 166 alin. (1) pct.2 CPP RM a fost reţinut bănuiutul Ahmedov Artiom.

Pentru stabilirea tuturor circumstanţelor cauzei şi pentru numirea expertizei biologice este necesar de colectat de la bănuitul Ahmedov Artiom fire de păr din trei părţi ale capului. La moment bănuitul Ahmedov Artiom nu acceptă efectuarea acestei acţiuni de urmărire penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, cu respectarea cerinţelor. art. 11 şi art 304 CPP, în temeiul art. 154 şi art. 155 CPP şi în conformitate cu art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. A colecta de la bănuitul Ahmedov Artiom a.n. 21.09.1985, care se află în izolatorul de detenţie preventivă a CPs Ciocana mun. Chişinău, mostre – fire de păr din trei părţi ale capului pentru cercetare comparativă

2. A iniţia procedura de autorizare a colectării mostrelor pentru cercetare comparativă menţionate în prezenta ordonanţă.

3. Colectarea mostrelor, pentru cercetare comparativă de la bănuitul Ahmedov Artiom, se pune în sarcina ofiţerului de urmărire penală a CPs Ciocana mun. Chişinău, Marian Bâzgu.

4. Copia prezentei ordonanţe de adus la cunoştinţa persoanelor cointeresate. Notă: Ordonanţa de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă mi-a fost adusă la

cunoştinţă de către ofiţerul de urmărire penală a CPs Ciocana Marian Bâzgu, la data de “10” noiembrie 2007. În conformitate cu prevederile art. 277 CPP mi-au fost aduse la cunoştină şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 64 CPP în prezenţa apărătorului Zmuncilă Andrei. Conform art. 64 alin. (4) CPP sunt obligat să accept la cererea organului de urmărire penală să dau posibilitatea de a mi se lua mostre pentru cercetare comparativă.

Bănuitul ________________ Ahmedov Artiomsemnătura

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

156

Bănuitul ________________ Ahmedov Artiomsemnătura

Procurorul procuraturiisect. Ciocana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II ________________ Valentin Crîşmari semnatura

(model 10)

Domnului Derminji GrigoreJudecător de instrucţieJudecătoria sect. Ciocanamun. Chişinău

DEMERSprivind obţinerea autorizării colectării mostrelor pentru cercetare comparativă

mun. Chişinău “10” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II,

Valentin Crîşmari, examinând materialele cauzei penale nr. 2007030111,-

A CONSTATAT:

157

Prezenta cauză penală a fost pornită la 25 octombrie 2007 de către SUP al CPs Ciocana mun. Chişinău, conform indicilor infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) CP RM .

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 24 octombrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 40 min., o persoană necunoscută, cu scopul sustragerii îm mod deschis a averii proprietarului în apropierea magazinului „Ciocana”, amplasat pe str. Cocorului 112, mun. Chişinău, aplicînd violenţă nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea părţii vătămate Ciaicovschii Oleg, în mod deschis i-a sustras telefonul mobil model Nokia 3310 cu care s-a ascuns, cauzîndu-i părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 780 lei.

În timpul sustragerii deschise, partea vătămată Ciaicovschii Oleg a reuşit să scoată de pe capul făptuitorului cagula, pe care în procesul cercetării au fost depistate fire de păr.

La data de 09 noiembrie 2007, ora 09 şi 45 min., pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) CP RM a fost reţinut bănuiutul Ahmedov Artiom, în temeiul art. 166 alin. (1) pct.2 CPP RM.

Pentru stabilirea tuturor circumstanţelor cauzei şi pentru numirea expertizei biologice este necesar de colectat de la bănuitul Ahmedov Artiom fire de păr din trei părţi ale capului. La moment bănuitul Ahmedov Artiom nu acceptă efectuarea acestei acţiuni de urmărire penală.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, cu respectarea cerinţelor art. 11 şi art. 304 CPP, în temeiul art. 154 şi art. 155 CPP şi în conformitate cu art. 255 CPP RM,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză.2. Pentru cercetare comparativă a autoriza colectarea de la bănuitul Ahmedov Artiom

a.n. 21.09.1985, care se află în izolatorul de detenţie preventivă a CPs Ciocana, mostre – fire de păr din trei părţi ale capului.

Procurorul procuraturiisect. Ciocana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II ________________ Valentin Crîşmari semnatura

(model 11)

PROCES-VERBALde colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă

mun. Chişinău “10” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotenent de poliţie Marian Bâzgu, în temeiul cauzei penale nr. 2007030111,

cu participarea specialistului Biroului Tehnico – Criminalistic a CPs Ciocana, căpitan de poliţie Constantin Cegodar, domiciliat în mun. Chişinău, str. Gh. Cojbuc 114, ap. 16, care nu se află în nici o relaţie cu persoana de la care se colectează mostre,________________________________ numele, prenumele, domiciliul competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 Cod Penal.

________________

158

semnătura specialistului

În conformitate cu prevederile art. art. 154, 155, 156 CPP a efectuat colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă de la bănuitul Ahmedov Artiom a.n. 21.09.1985, care se află în izolatorul de detenţie preventivă a CPs Ciocana mun. Chişinău, căruia i-a fost explicat dreptul să asiste la toate acţiunile de urmărire penală şi să facă, în legătură cu aceasta, obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul proces-verbal, întocmit în conformitate cu prevederile art. 156 CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. 260 şi art. 261 CPP RM, în două exemplare.

În conformitate cu prevederile art. 277 CPP mi-au fost aduse la cunoştină şi explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 64 CPP, în prezenţa apărătorului Zmuncilă Andrei. Conform art. 64 alin. (4) CPP sunt obligat să accept la cererea organului de urmărire penală să dau posibilitatea de a mi se lua mostre pentru cercetare comparativă.

Bănuitul ___________ Ahmedov Artiom semnătura

Până la începerea colectării mostrelor, ofiţerul urmăririi penale a prezentat bănuitului Ahmedov Artiom şi apărătorului Zmuncilă Andrei ordonanţa din “10” decembrie 2007 privind colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă.

Bănuitul ___________ Ahmedov Artiom semnătura

Apărătorul ___________ Zmuncilă Andrei semnătura

Colectarea mostrelora început la ora “14” şi “10” min. s-a încheiat la ora “15” şi “00” min. În cadrul acţiunii procesuale au fost colectate următoarele mostre:- din trei părţi ale capului, bănuitului Ahmedov Artiom (frontală şi două laterale) cu

foarfecele au fost retizate fire de păr, care au fost împachetate separat în pungi de plastic. În fiecare pungă se află iscripţia: nr. 1 - fire de păr colectate de la bănuitul Ahmedov Artiom din regiunea frontală; nr. 2 - fire de păr colectate de la bănuitul Ahmedov Artiom din regiunea laterală dreapta; nr 3 - fire de păr colectate de la bănuitul Ahmedov Artiom din regiunea laterală stînga. Pungele au fost sigilate cu ştampila ofiţerului de urmărire penală cu inscripţia MAI CPs Ciocana nr. 0987.

În procesul colectării mostrelor pentru cercetare comparativă nu au fost utilizate mijloace tehnico–ştiinţifice.

semnăturile participanţilor la această activitateProcesul-verbal a fost dat citirii. Faptele consemnate corespund adevărului. Obiecţii şi

adăugări nu au parvenit.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „10” decembrie 2007

Bănuitul ________________ Ahmedov Artiomsemnătura

Apărătorul _________________ Zmuncilă Andreisemnătura

Specialistul _________________ Constantin Cegodarsemnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Marian Bâzgu

semnatura

159

(model 12)

ORDONANŢĂde colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă

mun. Chişinău “10” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Râşcani mun. Chişinău, locotenent de

poliţie Marian Bâzgu, examinând materialele cauzei penale nr. 2007030009,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la 25 noiembrie 2007 de către SUP al CPs Râşcani mun. Chişinău, conform indicilor infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) CP RM.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că cet. Gavrilaş Violeta în luna octombrie 2007, avînd scopul falsificării documentelor oficiale, şi în special, buletinul cetăţenaului R. Moldova cu fotografia sa, însă cu date de identitate ale altei persoane, a atras-o în activitatea infracţională pe angajata Oficului stării civile a sect. Râşcani mun. Chişinău Ovcinicov Oxana, care conform rolului revenit i-a eliberat cet. Gavrilaş Violeta blancheta certificatului de căsătorie seria AM nr. 072750,

160

cu ştampila Direcţiei stării civile sect. Râşcani mun. Chişinău, explicându-i modalitatea de completarea a certificatului respectiv.

Ulterior, Gavrilaş Violeta a completat certificatul nominalizat cu datele de identitate ale altei persoane inventate de ea, prin care se constata înregistrarea căsătoriei dintre ea - Gavrilaş Violeta şi cet. Popovici Ion.

Modificând documentul menţionat, Gavrilaş Violeta l-a pezentat la Ministerul Tehnologii Informaţionale al R. Moldova, în baza cărora la data de 02 decembrie 2007 a primit buletinul de identitate cu seria A nr.0104601607, pe numele cet. Popovici Violeta.

Analizînd materialele cauzei penale şi necesitatea stabilirii metodei de confecţionare a certificatului de căsătorie în litigiu, din cauză că investigarea acestui obiect are importanţă pentru cauza penală, conducându-se de prevederile art. 57 alin. (3) CPP, în temeiul art. 154 CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 155 şi art. 255 CPP RM, -

DISPUNE:

1. A colecta de la Lupaşco Vasilisa, şefa Oficiului stării civile sect. Râşcani mun. Chişinău, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, modele experimentale a impresiunilor de ştampilă cu inscripţii „Ministerul Dezvoltării Informaţionale”, „Direcţia stării civile a sect. Râşcani mun Chişinău 1110999”, în număr de cel puţin de 20 de mostre şi a modelului experimental al certificatului de căsătorie eliberat de Direcţia stării civile sect. Râşcani mun. Chişinău în două exemplare, în vederea numirii expertizei grafice.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Notă: Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la “11” decembrie 2007. Copia ordonanţei am primit.

Şeful Oficiului stării civile sect. Râşcani a Ministerului Dezvoltării Informaţionale _________________ Lupaşco Vasilisa

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Marian Bâzgu

semnatura (model 13)

PROCES-VERBALde colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă

mun. Chişinău “10” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Rîşcani mun. Chişinău, locotenent de poliţie Marian Bâzgu, în temeiul cauzei penale nr. 2007030009,

cu participarea specialistului Biroului Tehnico – Criminalistic a CPs Rîşcani, căpitan de poliţie Viorel Casap, domiciliat în mun. Chişinău, str. Gh. Cojbuc 114, ap. 16, care nu se află în nici o relaţie cu persoana de la care se colectează mostre,____________________________________ numele, prenumele, domiciliul competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă căruia căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă în caz de prezentare cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 Cod Penal.

________________ semnătura specialistului

În conformitate cu prevederile art. art. 154, 155, 156 CPP a efectuat colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă eliberate de Oficiul Stării Civile sect. Rîşcani mun. Chişinău, str. Miron Costin 19, în prezenţa dnei Lupaşco Vasilisa, şeful Oficiului Stării Civile, căreia i-a fost

161

explicat dreptul să asiste la toate acţiunile de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul process-verbal, întocmit în conformitate cu prevederile art. 156 CPP, cu respectarea dispoziţiilor art. 260 şi art. 261 CPP RM, în două exemplare.

Şeful Oficiului stării civile _________________ Lupaşco Vasilisasemnătura

Până la începerea colectării mostrelor, ofiţerul urmăririi penale a prezentat şefului Oficiului stării civile, Lupaşco Vasilisa, ordonanţa din “11” decembrie 2007, privind colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă.

Colectarea mostrelor a început la ora “14” şi “10” min. şi s-a încheiat la ora “15” şi “00” min.

În cadrul acţiunii procesuale au fost colectate următoarele mostre:- modele experimentale a impresiunilor de ştampilă cu inscripţii „Ministerul Dezvoltării

Informaţionale”, Direcţia stării civile sect. Râşcani mun. Chişinău 1110999” în număr de 20 de mostre, 2 exemplare de modele experimentale de certificatului de divorţ, eliberat de Direcţia stării civile sect. Râşcani mun. Chişinău.

În procesul colectării mostrelor, pentru cercetare comparativă, nu au fost utilizate mijloace tehnico–ştiinţifice.

Procesul-verbal a fost dat citirii, faptele consemnate corespund adevărului, obiecţii şi adăugări nu au parvenit.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „10” decembrie 2007.

Şeful Oficiului stării civile sect. Rîşcani a Ministerului Dezvoltării Informaţionale _________________ Lupaşco Vasilisa

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Marian Bâzgu

semnatura

(model 14)

PROCES -VERBAL de notificare a bănuitului (învinuitului) şi apărătorului cu dispunerea expertizei

mun. Chişinău „22” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Nicolae Cociuf,_____________________________________________________________

în localul biroului nr. 45 a CPs Centru mun. Chişinău, respectînd dispoziţiile art. 142, 145 CPP, a adus la cunoştinţa bănuitului Mămăligă Grigore şi apărătorului Cucoş Artur____________

numele, prenumele şi calitatea procesuală

ordonanţa din “22” decembrie 2007 cu privire la dispunerea expertizei dactiloscopice_________ data tipul

în cauza penală nr. 2007010789 privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului __________

Notificarea a început la ora 09 şi 40 min şi s-a încheiat la ora 10 şi 10 min

162

Bănuitului (învinuitului) Mămăligă Grigore şi apărătorului Cucoş Artur li s-a adus la cunoştinţă obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să dea răspunsuri. Li s-a explicat că au dreptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, bănuitului (învinuitului) şi apărătorului li s-a explicat în conformitate cu prevederile art. 277 CPP, dreptul lor de a cere numirea a cîte unui expert recomandat de fiecare dintre ei, pentru a participa la efectuarea expertizei.

În conformitate cu prevederile art. 260 şi art. 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Luînd cunoştinţă cu ordonanţa de dispunere a efectuării expertizei, bănuitul (învinuitul) Mămăligă Grigore a declarat: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ apărătorul Cucoş Artur a declarat: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Procesul verbal este scris din cuvintele mele şi a fost dat citirii faptele consemnate corespund adevărului pentru care eu semnez.

Bănuitul (învinuitul) ____________________ Mămăligă Grigore

semnătura

Apărătorul ____________________ Cucoş Artur semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________________ Nicolae Cociuf

semnătura

(model 15)

PROCES -VERBALde notificare a părţii vătămate cu dispunerea expertizei

mun. Chişinău 22 decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Nicolae Cociuf,_____________________________________________________________

funcţia, numele, prenumele

în localul biroului nr. 45 a CPs Centru mun. Chişinău, respectînd dispoziţiile articolelor 142, 145 din CPP, a adus la cunoştinţa părţii vătămate Arhirii Viorel,_______________________________

numele, prenumele şi calitatea procesuală

ordonanţa din “22” decembrie 2007 cu privire la dispunerea expertizei dactiloscopice_________ data tipul

în cauza penală nr.2007010789, privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului _________

Notificareaa început la ora 10 şi 40 min

163

s-a încheiat la ora 11 şi 10 min

Părţii vătămate Arhirii Viorel i s-a adus la cunoştinţă obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să dea răspunsuri, li s-a lămurit că au dreptul să facă observaţii cu privire la aceste întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţii vătămate Arhirii Viorel, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i s-a explicat dreptul ei de a cere numirea a cîte unui expert recomandat de ea pentru a participa la efectuarea expertizei.

În conformitate cu prevederile art. 260 şi art. 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal.

Luînd cunoştinţă cu ordonanţa de dispunere a efectuării expertizei, părtea vătămată Arhirii Viorel a declarat: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Procesul verbal este scris din cuvintele mele şi a fost dat citirii. Faptele consemnate corespund adevărului, pentru care eu semnez.

Partea vătămată ____________________ Arhirii Viorel

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________________ Nicolae Cociuf

semnătura

MIJLOACELE MATERIALE DE PROBĂ

Prevederi legaleDocumentele.Documentele sunt mijloace separate de probă care se deosebesc atît de procesele verbale

ale acţiunilor de urmărire şi judecătoreşti, cît şi de corpurile delicte. Documentele conţin date care pot fi recunoscute ca probe derivate. Procesele-verbale se deosebesc de documente prin faptul că sunt întocmite în cadrul unei acţiuni procesuale, pe cînd documentele sunt întocmite în afara procesului penal de persoane care pot să nu fie subiecţi ai procesului penal.

Documentele sunt recunoscute ca mijloc de probă dacă sunt respectate cerinţele de admisibilitate, pertinenţă, concludenţă şi utilitate a acestora.

Modalităţile de includere a documentelor în dosarul penal sunt diferite. Documentele pot fi ridicate în cadrul efectuării unor acţiuni procesuale sau pot fi prezentate la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei.

La documente se atribuie nu numai actele scrise, dar şi scheme date statistice, grafice, date conţinute în informaţii computerizate. În calitate de probe pot servi, spre exemplu, datele care descriu condiţiile de viaţă şi educaţie a minorului, diferite rapoarte ale organului de poliţie, acte ale inspectorilor tehnici ş.a. În calitate de probe sunt recunoscute, de asemenea, şi actele medicale privind starea sănătăţii a învinuitului şi a victimei, dacă victima s-a tratat după infracţiune.

164

Ca mijloace de probă sunt recunoscute şi documentele care parvin de la cetăţeni, întocmite atît la cererea organului de urmărire penală şi a instanţei, cît şi care nu au legătură cu cauza penală (scrisori, cereri).

Înscrisurile pot servi ca mijloc de probă dacă în conţinutul lor se arată fapte sau circumstanţe de natură să contribuie la aflarea adevărului.

Sînt mijloace de probă scrisă numai acele înscrieri care în conţinutul lor, materializează un act de gîndire şi voinţă care are relevanţă asupra faptelor sau circumstanţelor de fapt ce intră în cadrul obiectului probaţiunii într-o anumită cauză penală. Pot constitui mijloace de probă, în acest sens, un jurnal personal al bănuitului în care sînt cuprinse date referitoare la săvîrşirea infracţiunii scrisorile de ameninţare sau şantaj, scrisorile care emană de la soţul vinovat în cazul infracţiunii de adulter etc.

Nu constituie mijloace de probă scrise, ci mijloace de probă, înscrisurile care, prin aspectul lor exterior sau datorită locului unde au fost găsite, ajută la aflarea adevărului în cauză penală. Pot fi considerate mijloace materiale de probă, în acest sens, un înscris pe care se găsesc amprente digitale sau pete de sînge, un înscris (chitanţă) pe numele victimei, ridicat cu ocazia percheziţiei de la persoana bănuită de săvîrşirea infracţiunii etc.

În sfera înscrisurilor ca mijloc de probă intră numai acele obiecte pe care sînt marcate semnele scrierii fonetice. Aşadar, în sensul legii penale prin înscris nu se înţelege orice exprimare a gîndiri într-un obiect material, ci numai exprimarea prin scris. Astfel înţeles sensul noţiunii „înscris”, considerăm că nu sînt cuprinse în această sferă schemele sau planşele şi fotografiile, cum se susţine în literatura de specialitate. Fotografiile, schemele sau planşele, în măsura în care nu conţin semnele scrierii fonetice, pot fi considerate mijloace materiale de probă.

Corpurile delicte.Potrivit articolului 158 C.pr.pen. „corpurile delicte sunt recunoscute obiectele, în cazul

în care există temei de a presupune că ele au servit la săvârşirea infracţiunii au păstrat asupra lor urmele acţiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acţiunii precum şi bani alte valori obiecte şi documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracţiunii, constatarea circumstanţelor identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea invinuiri sau atenuarea răspunderii penale.

Obiectul este un izvor al probei – mijlocul de probă, iar datele ce decurg din schimbările produse asupra lui sau din împrejurările în care a fost găsit un obiect, sunt probe.

În cele mai multe cazuri, săvîrşirea unei infracţiuni este marcată şi prin urmele lăsate pe anumite obiecte la locul faptei, prin însăşi lăsarea unor obiecte la locul săvîrşirii infracţiunii sau în apropierea acestui loc.

Denumite şi „martori muţi” ai înfăptuirii justiţiei, mijloacele materiale de probă pot furniza uneori informaţii mai exacte de cît martorii adevăraţi şi nu ridică niciodată suspiciunile relei – credinţe care poate fi întîlnite, uneori, la persoanele chemate ca martori.

Obiectul este recunoscut drept corp delict prin ordonanţa organului de urmărire penală sau prin încheierea instanţei de judecată şi anexat.

Obiectul poate fi recunoscut drept delict în următoarele condiţii (art.158 alin. 3 C.pr.pen.):

1) Dacă pin descrierea lui detailată, prin sigilare, precum şi prin alte modalităţi similare efectuate imediat pentru depistare a fost exclusă posibilitatea substituirii sau modificării esenţiale a particularităţilor şi semnelor sau a urmelor aflate pe obiect;

2) Dacă a fost dobîndit prin unul din următoarele procedee probatorii : cercetare la faţa locului, percheziţie, ridicare de obiecte, precum şi prezentate de către participanţi la proces cu ascultarea prealabilă a acestora.

Conform art.159 aliniatul 1 C.pr.pen. corpurile delicte se anexează şi se păstrează în dosar sau sînt păstrate în alt mod prevăzut de lege. Corpurile delicte care di cauza volumului sau din alte motive nu se pot păstra împreună cu dosarul trebuie fotografiate şi fotografiile anexate la procesul-verbal respectiv. Obiectele voluminoase după fotografiere pot fi sigilate şi transmise la păstrare persoanelor juridice sau fizice. În acest caz în cosar trebuie să se facă menţiunea respectivă.

Corpurile delicte şi alte obiecte ridicate se păstrează pînă ce soarta lor nu va fi soluţionată prin hotărîre definitivă a organului de urmărire penală sau a instanţei. În cazurile prevăzute de

165

Codul de Procedură Penală, chestiunile privind corpurile delicte pot fi soluţionate pînă la terminarea procesului penal.

Substanţele explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate în calitate de corpuri delicte, fapt confirmat prin concluzia specialiştilor în domeniu, în baza ordonanţei organului de urmărire penală autorizate de judecătorul de instrucţie, se nimicesc prin metodele respective. În caz de urgenţă, cînd există pericol iminent pentru viaţa oamenilor, substanţele explozive pot fi nimicite, în urma concluziei specialistului, fără autorizarea judecătorului de instrucţie, cu prezentarea materialelor respective, în termen de 24 de ore, judecătorului de instrucţie pentru efectuarea controlului legalităţii acestei acţiuni procesuale.

Conform art.160 C.pr.pen. la păstrarea corpurilor delicte şi a altor obiecte, precum şi la transmiterea lor pentru efectuarea expertizei sau a constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale, ori la transmiterea cauzei altui organ de urmărire penală sau instanţei judecătoreşti trebuie să fie luate măsuri pentru a preveni pierderea, deteriorarea, alterarea, atingerea sau amestecul corpurilor delicte sau a altor obiecte.

Conform art.161 C.pr.pen. pînă la soluţionarea cauzei penale procurorul în faza urmăririi penale sau după caz instanţa dispune restituirea proprietarului sau posesorului legal:

1. produsele uşor alterabile;2. obiectele necesare acestuia pentru viaţa cotidiană;3. animalele domestice, păsările şi alte animale care necesită îngrijire permanentă;4. automobilul sau alt mijloc de transport, dacă acesta nu a fost sechestrat pentru

asigurarea acţiunii civile în cauză penală sau a posibilei confiscări a bunurilor.În cazul în care proprietarul sau posesorul legal al corpurilor delicte menţionate mai sus

nu este cunoscut sau dacă restituirea lor este imposibilă din alte motive, ele se predau instituţiilor fiscale respective pentru a decide utilizarea, păstrarea, îngrijirea sau realizarea acestora cu transferarea echivalentului valorii lor la contul depozitar al procuraturii sau a instanţei de judecată respective.

Banii marcaţi, asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului de la bugetul de stat. La cererea victimei, echivalentul banilor recunoscuţi drept corpuri delicte poate fi restituit în temeiul hotărîrii judecătorului de instrucţie. (art. 161 al. 4 C.pr.pen.)

Conform art.162 C.pr.pen. în cadrul soluţionării cauzei în fond se rezolvă chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz:

1. Uneltele care au servit la săvîrşirea infracţiunii vor fi confixate şi predate instituţiilor respective sau nimicite;

2. Obiectele a căror circulaţie este interzisă vor fi predate instituţiilor respective sau nimicite;

3. Lucrurile care nu prezintă nici o valoare şi care nu pot fi utilizate urmează să fie distruse, iar în cazurile în care sînt cerute de persoane ori instituţii interesate, ele pot fi remise acestora;

4. Banii şi alte valori dobîndite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, în baza sentinţei instanţei, se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului. Celelalte obiecte se predau proprietarilor legali, iar dacă aceştia nu sînt identificaţi, se trec în proprietatea statului. În caz de conflict referitor la apartenenţa acestor obiecte, litigiul se soluţionează în ordinea procedurii civile. Banii marcaţi, asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului de la bugetul de stat;

5. Documentele care constituie corpuri delicte rămîn în dosar pe tot termenul de păstrare a lui sau, la solicitare, se remit persoanelor interesate;

6. Obiectele ridicate de către organul de urmărire penală, dar care nu au fost recunoscute corpuri delicte, se remit persoanelor de la care au fost ridicate.

Infinita varietate a obiectelor impune o anumite clasificarea din punctul de vedere al folosirii lor ca mijloace de probă. După criteriul legal grupele de obiecte sunt următoarele:

166

a) obiectele care au fost folosite sau au fost destinate ce servesc la săvârşirea infracţiunii.

b) obiecte care reprezintă produsul infracţiunii (de exemplu, lucrul însuşirii de infractor în cadrul unui furt).

c) obiecte care conţin sau poarte o urmă a faptei săvârşite.d) orice alte obiecte care servesc la aflarea adevărului şi soluţionarea cauzei.Corpurile delicte pot fi prezinte de părţile sau de alte persoane, dar cel mai des ele trebuie

căutate de către organele judiciare în virtutea principiului rolului active şi a aflării adevărului cu ocazia cercetării la faţa locului.

Probele obţiunute cu ajutorul corpurilor delicte sunt apreciate după aceleaşi criterii ca şi probele din oricare alt mijloc de probă.

O atenţie deosebită necesită încercările de a induce în eroarea organele judiciare, când infractorul lasă la locul infracţiunii obiecte care aparţin altor persoane sau contraface unele arme în vederea derutării cercetărilor, de aceea în procesele de evaluate trebuie verificate minuţios provenienţa acestor mijloace.

Modele de acte (model 1)

PROCES-VERBALde cercetare a obiectului

or. Orhei „07” octombrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Orhei, locotenent de poliţie Slutu Veaceslav, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123, privind sustragerea prin tîlhărie a avutului proprietarului, a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune, că în rezultatul cercetării pistolului de model TT numărul 0123, calibru 9 MM pot fi obţinute mijloace de probă, care ar putea avea importanţă pe cauza penală. cu participarea specialistului: maior de poliţie Ghenadie Grosu, care nu se află în careva relaţii cu participanţii la această activitate______________________________________________________

167

numele, prenumele, domiciliu competenţa, în ce relaţii se află cu persoanele care participă la acţiunea respectivă

căruia în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 87 CPP şi a fost prevenit despre răspunderea pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false, conform art. 312 CP a fost prevenit. ______________________

semnătura specialistului

alţi participanţi: __________________________________________________________________ bănuit, victima, reprezentanţii lor legali, colaboratori de poliţie

________________________________________________________________________________

în temeiul art. 118 alin. (1) CPP şi conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 6 CPP a efectuat cercetarea obiectului despre care fapt, în corespundere cu articolele 124, 260, 261 CPP a întocmit prezentul proces verbal.

Cercetareaa început la ora 10 şi 25 mins-a încheiat la ora 10 şi 50 min

Prin cercetare s-a constatat: obiectul supus examinării îl prezintă un pistol de model TT cu numărul 0123, calibrul 9MM, culoare neagră, plăcuţele confecţionate din lemn culoare cafenie, manşonul, în partea de jos, are urme de rugină, vopseaua de pe trăgaci şi garda trăgaciului este ştearsă. Încărcătorul este fără cartuşe.

În cadrul cercetării nu au fost utilizate mijloace tehnico-ştiinţifice:________________________________________________________________________________

Procesul verbal a fost dat citirii participanţilor la această activitate, faptele consemnate corespund adevărului. Careva obiecţii şi explicaţii nu au parvenit. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Participanţi:Specialistul Biroului Tehnico-criminalistical CRP Orhei maior de poliţie ____________________ Ghenadie Grosu

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Slutu Veaceslav

semnătura (model 2)

ORDONANŢĂ

de recunoaştere a obiectelor în calitate de corpuri delicteşi de anexare la cauza penală

or. Orhei „07” octombrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Orhei, locotenent de poliţie Slutu Veaceslav, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990123,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost începută la 04 octombrie 2007, de către organul de urmărire penală a CRP Orhei, în baza plîngerii victimei Dumbrăveanu Mihai pe semnele infracţiunii prevăzute de art.188 alin. (2) Cod penal.

168

În procesul efectuării urmăririi penale s-a stabilit că pe data de 04 octombrie 2007, aproximativ la ora 02 şi 20 min., două persoane necunoscute cu măşti pe faţă prin forţarea geamului de la nivelul I, au pătruns în casa cet. Ivanova Ludmila situată pe adresa or. Orhei, str. V.Pîrcalab 119, unde, aplicînd violenţă periculoasă pentru viaţa şi sănătatea victimei, care s-au manifestat prin aplicarea loviturilor cu un pistol în regiunea capului, au cerut suma de 2500 euro. În timpul atacului s-a produs o împuşcătură involuntară în tavan, după care făptuitorii au sustras în mod deschis două telefoane mobile de model Nokia 6230i şi au dispărut într-o direcţie necunoscută.

În urma efectuării percheziţiei la domiciliul bănuitului Simonov Arcadie, a fost depistat şi ridicat un pistol model TT cu numărul 0123, calibru 9MM. Conform raportului de expertiză balistică glontele extras din tavan, în timpul efectuării cercetării la faţa locului, a fost tras din pistolul model TT numărul 0123, ridicat cu ocazia efectuării percheziţiei la domiciliul bănuitului Simonov Arcadie.

Luînd în consideraţie că pistolul model TT numărul 0123, examinat în procesul-verbal de cercetare din data de „07” „octombrie” 2007, poate servi ca mijloc de probă pentru cercetarea completă şi sub toate aspectele a circumstanţelor cauzei penale, identificarea persoanelor vinovate şi există temeiuri suficiente de a presupune că a servit la săvîrşirea infracţiunii, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 6 CPP, în temeiul art. 158 şi art. 159 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:

1. Recunoaşterea drept corp delict pistolului de model TT numărul 0123 calibru 9MM, examinat în procesul-verbal de cercetare din „07” octombrie 2007.

2. De anexat corpul delict - pistolul de model TT numărul 0123 calibru 9MM la dosar.3. Corpul delict - pistolul de model TT numărul 0123 calibru 9MM de transmis spre

păstrare în depozitul cu armament a CRP Orhei.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _____________________ Slutu Veaceslav

semnătura

(model 3)

ORDONANŢĂde restituire a corpurilor delicte către proprietar

mun.Chişinău „02” aprilie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Andrei Costachi, examinând materialele cauzei penale nr. 2007420001,-

A CONSTATAT:

Prezentă cauza penală cu nr. 2007420001 a fost intentată la 28.03.2007 de către SUP a CPs Botanica, conform art.186 alin. (2) lit. „d” Cod penal.

169

În procesul urmăririi penale s-a stabili, că la data de 25.03.2007, aproximativ la orele 18:30, cet. Golovina Larisa Mihai, în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin acces liber a pătruns în apartamentul 11, amplasat pe str. Pandurilor 5/4, mun. Chişinău, de unde tainic a sustras un telefon mobil de model „SIMENS”A-60 la preţul de 700 lei, care aparţinea cet. Popa Ion Vasile şi o pereche de cizme din piele la preţul de 700 lei, care aparţinea cet. Novacovschi Valentina Alexei, după care a părăsit locul comiterii infracţiunii. Astfel cauzându-i părţii vătămate Popa Ion Vasile un prejudiciu material considerabil în valoare de 700 lei, iar părţii vătămate Novacovschi Valentina Alexei un prejudiciu material considerabil în valoare de 700 lei, suma totală a prejudiciului cauzat constituind 1400 lei.

La data de 28.03.2007 la domiciliu cet. Golovina Larisa Mihai pe adresa: str. Munceşti 408, ap.32 a fost ridicat telefonul mobil de model „SIMENS” A-60, sustras de la cet. Popa Ion Vasile, care ulterior, prin ordonanţa ofiţerului de urmărire penală Raculeţ Oleg, au fost recunoscut în calitate de corp delict pe prezentă cauza penală şi dispus de a fi păstrat în CPs Botanica mun. Chişinău până la soluţionarea cauzei penale.

Luând în consideraţie, că telefonul mobil a fost examinat, fotografiat şi recunoscut ca corp delict în cauza penală nominalizată şi este necesar pentru viaţa cotidiană părţii vătămate Popa Ion Vasile, urmează ca acest corp delict să fie restituit pentru păstrare, din oficiu conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 15 CPP, în temeiul art. 161 alin.(1) pct.2 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE :

1. De restituit cet. Popa Ion Vasile, telefonul mobil de model „SIMENS” A-60 pentru a fi păstrate până la soluţionarea cauzei penale.

2. Deaspre hotărîrea primită de înştiinşat persoanele interesate.

Notă: Cu prezenta ordonanţă am făcut cunoştinţă pe data de „03” aprilie 2007.

Partea vătămată _________________ Popa Ion semnătura

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău consilier juridic de rangul III __________________ Alexandru Costachi

semnătura

APLICAREA MĂSURILOR DE CONSTRÎNGERE ŞI PREVENTIVE

Prevederi legaleConsideraţii generaleMăsurile procesuale de constrângere sânt definite ca instituţii de drept procesual-penal

care constau în anumite privaţiuni sau constrângeri personale sau reale, determinate de condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară procesul penal.

Măsurile procesuale de constrângere sânt instituţii de drept procesual-penal folosite de organele judiciare în vederea desfăşurării normale şi eficace a urmăririi penale şi judecăţii. Funcţionalitatea lor constă în a preveni sau înlătura împrejurările care împiedică realizarea în bune condiţii a procesului penal. Cele mai multe măsuri procesuale constau în privaţiuni sau constrângeri mai mult sau mai puţin drastice. Constrângerea sau privaţiunea este evident foarte severă când vizează starea de libertate, unul dintre cele mai importante drepturi ale persoanei, mai ales când privaţiunea de libertate poate deveni mai îndelungată. Măsurile procesuale sânt mijloace prevăzute de lege de care se folosesc organele judiciare pentru a asigura desfăşurarea normală a procesului

170

penal, executarea pedepsei, repararea pagubei produse prin săvârşirea infracţiunii şi pentru a preveni săvârşirea de noi fapte antisociale. Măsurile procesuale se dispun numai în cazul în care, din probele administrate rezultă că s-a comis o anumită infracţiune şi făptuitorul urmează să fie tras la răspundere penală.

Pentru înlăturarea ori prevenirea unor obstacole în calea desfăşurării procesului penal, legea procesual-penală a creat un sistem de măsuri procesuale ca mijloace prin care se asigură eficienţa procesului penal. Majoritatea măsurilor procesuale se manifestă sub forma unor constrângeri cu privire la persoană sau indisponibilizări cu privire la bunurile acesteia. Cu toate discuţiile care sânt în literatură, plecându-se de la drepturile şi libertăţile individului recunoscute de tratate internaţionale şi de la afirmarea prezumţiei de nevinovăţie, nevoile apărării sociale confirmă necesitatea înscrierii măsurilor preventive, cu tot caracterul lor restrictiv în legislaţiile procesual penale, pentru a se asigura tragerea la răspundere penală şi a celor care au încălcat legea. Garanţiile care trebuie să însoţească persoana împotriva căreia sânt îndreptate trebuie cu grijă reglementate şi respectate pentru a nu se comite abuzuri în numele interesului procesului penal. Măsurile de constrângere nu sânt obligatorii, ele pot fi luate când sânt oportune, în raport de criteriile legale.

Măsurile procesuale pot fi clasificate după mai multe criterii. Cea mai importantă clasificare a acestor măsuri o face însăşi legea procesual-penală, care le împarte în reţinere, măsuri preventive şi alte măsuri procesuale

1. ReţinereaReţinerea constituie o măsură procesuală de constrângere aplicată în cadrul procesului

penal şi constă în privarea de liberate pe o perioadă de timp stabilită de lege. Reţinerea este definită de legislator, drept măsură luată de organul competent de a priva de libertate o persoană pe un termen de până la 72 de ore (art.6 alin.1 pct. 40 C.pr.pen.). Potrivit art. 165 C.pr.pen.. constituie reţinere privarea persoanei de libertate, pe o perioadă scurtă de timp, dar nu mai mult de 72 de ore, în locurile şi în condiţiile stabilite prin lege.

Pot fi supuse reţinerii:- persoanele bănuite de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu

închisoare pe un termen mai mare de un an;- învinuitul, inculpatul care încalcă condiţiile măsurilor preventive neprivative de libertate,

luate în privinţa lui, dacă infracţiunea se pedepseşte cu închisoare;- condamnaţii în privinţa cărora au fost adoptate hotărâri de anulare a condamnării cu

suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau de anulare a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen.

Reţinerea persoanei poate avea loc in baza:- procesului-verbal, în cazul apariţiei nemijlocite a motivelor verosimile de a bănui că

persoana a săvârşit infracţiunea;- ordonanţei organului de urmărire penală;- hotărârii instanţei de judecată cu privire la reţinerea persoanei condamnate până la

soluţionarea chestiunii privind anularea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau anularea liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen ori, după caz, cu privire la reţinerea persoanei pentru săvârşirea infracţiunii de audienţă.

Temeiurile pentru reţinerea persoanei bănuite de săvârşirea infracţiunii sunt stabilite în art. 166 C.pr.pen. Organul de urmărire penală are dreptul să reţină persoana, dacă există o bănuială rezonabilă privind săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an, numai în cazurile:

1) dacă aceasta a fost prinsă în flagrant delict;Sintagma “dacă aceasta a fost prinsă în flagrant delict” presupune situaţia cînd necesitatea

reţinerii a apărut spontan în legătură cu săvîrşirea unei infracţiuni flagrante (a se vedea articolul 6 punctul 10). Reţinerea pentru acest temei urmăreşte scopul stabilirii identităţii bănuitului, obţinerea mijloacelor materiale de probă şi asigurarea prezenţei bănuitului la efectuarea acţiunilor de urmărire penală necesare. Date care confirmă prinderea în delict flagrant pot fi: 1) raportul sau procesul-verbal de constatare a infracţiunii; 2) lămuririle martorilor oculari sau a victimei; 3) înregistrările video; 4) corpurile delicte şi altele.

171

2) dacă martorul ocular, inclusiv partea vătămată, vor indica direct că anume această persoană a săvârşit infracţiunea;

Faptul că “martorul ocular, sau partea vătămată, vor arăta direct” la persoana bănuită se constată în primul rînd prin acţiunile de urmărire penală (audierea, prezentarea spre recunoaştere) în cazul cînd urmărirea penală este pornită sau în rezultatul unor acţiuni de investigaţie operativă. Aceste date ce stau la baza aplicării reţinerii sînt declaraţiile sau comunicările unor persoane.

3) dacă pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ori în unitatea ei de transport vor fi descoperite urme evidente ale infracţiunii.

“dacă pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori în unitatea ei de transport vor fi descoperite urme evidente ale infracţiunii” sînt date care pot fi obţinute în rezultatul cercetării la faţa locului, percheziţiei, examinării corporale, în rezultatul acţiunilor de investigaţie operativă precum şi în rezultatul unor acţiuni administrative prevăzute de articolul 3 al Legii cu privire la poliţie (de exemplu: controlul mijloacelor de transport; controlul bagajului; controlul corporal al pasagerilor). Datele obţinute în rezultatul acestor acţiuni de regulă sînt corpuri delicte.

În alte circumstanţe care servesc temei pentru o bănuială rezonabilă că o persoană a săvîrşit infracţiunea, aceasta poate fi reţinută numai dacă a încercat să se ascundă sau dacă nu are loc de trai permanent ori nu i s-a putut constata identitatea.

Reţinerea persoanei bănuite poate fi dispusă şi dacă există temeiuri rezonabile de a presupune că aceasta se va sustrage de la urmărirea penală, va împiedica aflarea adevărului sau va săvîrşi alte infracţiuni.

Reţinerea persoanei mature în temeiurile prevăzute la alin.(1) poate avea loc pînă la înregistrarea infracţiunii în modul stabilit de lege. Înregistrarea infracţiunii se efectuează imediat, dar nu mai tîrziu de 3 ore de la momentul aducerii persoanei reţinute la organul de urmărire penală, iar în cazul în care fapta pentru care persoana a fost reţinută nu este înregistrată în mod corespunzător, persoana se eliberează imediat, cu excepţia prevăzută la art.273 alin.(1) pct.2).

Reţinerea persoanei în condiţiile prezentului articol nu poate depăşi 72 de ore din momentul privării de libertate. Reţinerea minorului nu poate depăşi 24 de ore.

Persoana reţinută în condiţiile prezentului articol, pînă la expirarea termenului prevăzut la alin.(5) şi (6), trebuie să fie adusă cît mai curînd posibil din momentul reţinerii în faţa judecătorului de instrucţie pentru a fi examinată chestiunea arestării sau, după caz, a eliberării acesteia. Demersul privind arestarea persoanei reţinute urmează a fi înaintat cu cel puţin 3 ore înainte de expirarea termenului de reţinere. Procurorul, în termenele prevăzute la alin.(5) şi (6), va emite o ordonanţă de eliberare a persoanei reţinute fie, după caz, va înainta demersul, conform art.307 C.pr.pen., judecătorului de instrucţie.

Procedura reţinerii şi eliberării persoanei reţinute. Despre fiecare caz de reţinere a unei persoane bănuite de săvârşirea unei infracţiuni organul de urmărire penală, în termen de până la 3 ore de la momentul privării ei de libertate, întocmeşte un proces-verbal de reţinere, în care sânt indicate temeiurile, motivele, locul, anul, luna, ziua şi ora reţinerii, fapta săvârşită de persoana respectivă, rezultatele percheziţiei corporale a persoanei reţinute, precum şi data şi ora întocmirii procesului-verbal. Procesul-verbal este adus la cunoştinţă persoanei reţinute, totodată i se înmânează în scris informaţie privind drepturile prevăzute în art.64 C.pr.pen., inclusiv dreptul de a tăcea, de a nu mărturisi împotriva sa, de a da explicaţii care se includ în procesul-verbal, de a beneficia de asistenţa unui apărător şi de a face declaraţii în prezenţa acestuia, fapt care se menţionează în procesul-verbal. Procesul-verbal de reţinere este semnat de persoana care l-a întocmit şi de persoana reţinută. În cel mult 6 ore de la întocmirea procesului-verbal, persoana care l-a întocmit prezintă procurorului o comunicare în scris privitor la reţinere. Motivele reţinerii sânt aduse imediat la cunoştinţă persoanei reţinute, numai în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu.

În cazul reţinerii minorului, persoana care efectuează urmărirea penală este obligată să comunice imediat aceasta părinţilor minorului sau persoanelor care îi înlocuiesc. Persoana reţinută va fi audiată în conformitate cu prevederile art.103 şi 104 C.pr.pen., dacă acceptă să fie audiată. Persoana care efectuează reţinerea este în drept să supună persoana reţinută percheziţiei corporale în condiţiile art.130 C.P.P.

Există următoarele tipuri de reţinere a persoanei:

172

- reţinerea persoanei prinse asupra faptului comiterii infracţiunii de către orice cetăţean sau care a încearcă a se ascunde, imediat după săvârşirea infracţiunii (art.168 C.pr.pen.);

- reţinerea persoanei în baza ordonanţei organului de urmărire penală pentru a fi pusă sub învinuire(169 C.pr.pen.);

- reţinerea învinuitului în baza ordonanţei organului de urmărire penală până la arestare (170 C.pr.pen.);

- reţinerea persoanei în baza încheierii instanţei, în caz de infracţiune de audienţă (171 C.pr.pen.);

Legea procesual-penală acordă dreptul de a reţine persoana bănuită nu numai organelor de urmărire penală dar şi oricărui cetăţean de rând. Potrivit art. 168 C.pr.pen. oricine este în drept să prindă şi să aducă forţat la poliţie sau la o altă autoritate publică, persoana prinsă asupra faptului săvârşirii unei infracţiuni sau care a încercat a se ascunde ori să fugă imediat după săvârşirea infracţiunii.

Persoana prinsă în aceste condiţii, poate fi legată în cazul în care opune rezistenţă reţinerii. Dacă sânt temeiuri de a presupune că persoana prinsă are asupra sa armă ori alte obiecte periculoase sau obiecte care prezintă interes pentru cauza penală, persoana care a prins-o, poate lua forţat obiectele respective, pentru a le transmite organului de urmărire penală. Persoana prinsă şi adusă în faţa organului de urmărire penală, este reţinută conform prevederilor art.166 C.pr.pen. sau după caz, eliberată.

Legea procesual-penală în art. 173 C.pr.pen. prevede obligaţia persoanei care a întocmit procesul-verbal de reţinere, imediat, dar nu mai târziu de 6 ore, să ofere posibilitate persoanei reţinute, a anunţa una din rudele apropiate sau o altă persoană, la propunerea reţinutului, despre locul deţinerii. În cazul în care persoana reţinută este cetăţean al unui alt stat, despre reţinere este informată, în termenul menţionat, ambasada sau consulatul acestui stat dacă persoana reţinută insistă.

Dacă persoana reţinută este militar, în termen de cel mult 6 ore, este informată unitatea militară, în care ea satisface serviciul militar, sau centrul militar unde este la evidenţă. În cazuri excepţionale, dacă aceasta o cere caracterul deosebit al cauzei, cu consimţământul judecătorului de instrucţie, înştiinţarea privind reţinerea poate fi efectuată în termen care nu va depăşi 72 de ore de la reţinere, cu excepţia cazului în care persoana reţinută este minoră. În cazul în care, în urma reţinerii persoanei, rămân fără supraveghere minori sau alte persoane pe care le are la întreţinere ori bunurile acesteia, organul de urmărire penală este obligat să ia măsurile prevăzute în art.189 C.pr.pen.

Persoana reţinută urmează a fi eliberată în cazurile în care (art.174 C.pr.pen.):1) nu s-au confirmat motivele că persoana reţinută a săvârşit infracţiunea;2) lipsesc temeiuri de a priva de libertate persoana în continuare;3) organul de urmărire penală a constatat la reţinerea persoanei, o încălcare esenţială a

legii; 4) a expirat termenul reţinerii;5) a expirat termenul de reţinere şi instanţa nu a autorizat arestarea preventivă.Persoana eliberată după reţinere nu poate fi reţinută din nou pentru aceleaşi temeiuri. La

eliberare, persoanei reţinute i se înmânează certificat în care este menţionat de către cine a fost reţinută, temeiul, locul şi timpul reţinerii, temeiul şi timpul eliberării.

Codul de procedură penală al Republicii Moldova afară de măsuri procesuale de constrângere principale, stipulează şi măsuri procesuale de constrângere secundare, reglementate în Titlul IV, Capitolul III al Părţii generale, Cod procedură penală denumite alte măsuri procesuale de constrângere.

Potrivit art.197 C.pr.pen. în scopul asigurării ordinii stabilite de legea procesual-penală privind urmărirea penală, judecarea cauzei şi executarea sentinţei, organul de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucţie sau instanţă, conform competenţei, sânt în drept a aplica faţă de bănuit, învinuit, inculpat alte masuri procesuale de constrângere, cum ar fi:

1) obligarea de a se prezenta;2) aducerea silită;3) suspendarea provizorie din funcţie;4) măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciului cauzat de infracţiune;

173

5) măsuri asigurătorii în vederea executării pedepsei amenda.În cazurile prevăzute de legea procesual-penală, organul de urmărire penală sau instanţa

de judecată este în drept a aplica faţă de partea vătămată, martor, precum şi faţă de alte persoane participante în proces următoarele măsuri procesuale de constrângere:

1. obligarea de a se prezenta2. aducerea silită;3. amenda judiciară (se aplica doar de către instanţa).1. Obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanţă şi aducerea

silită. Obligarea de a se prezenta.Art. 198 C.pr.pen. prevede că în cazurile în care aplicarea măsurilor preventive faţă de

bănuit, învinuit, inculpat nu este raţională, organul de urmărire penală sau instanţa poate obliga în scris bănuitul, învinuitul, inculpatul a se prezenta la data şi ora fixată, iar în caz de schimbare a domiciliului, imediat să informeze despre acest fapt. În obligarea în scris vor fi indicate consecinţele nerespectării acesteia. Obligaţia în scris de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanţa poate fi luată şi de la partea vătămată, martor, precum şi de la alte persoane participante în proces, pentru asigurarea prezentării.

2. Aducerea silităAltă măsură procesuală prevăzută de art.199 C.pr.pen., este aducerea silită, care constă în

aducerea forţată a persoanei la organul de urmărire penală sau la instanţă în cazul în care aceasta, fiind citată, în modul stabilit de lege, nu s-a prezentat fără motive întemeiate şi nu a informat organul care a citat-o despre imposibilitatea prezentării sale, iar prezenţa ei era necesară.

Conform art. 199 alin. 2 C.pr.pen. poate fi supusă aducerii silite numai persoana participantă în proces, pentru care este obligatorie citarea organului de urmărire penală sau instanţei, si care:

1. Se eschivează de la primirea citaţiei;2. Se ascunde de organul de urmărire penală sau de instanţă;3. Nu are loc permanent de trai.Aducerea silită este aplicată în baza unei ordonanţe de aducere, eliberate de organul de

urmărire penală, sau a încheierii instanţei de judecată. Persoana nu poate fi supusă aducerii silite în timpul nopţii, cu excepţia cazurilor care nu suferă amânare. Nu pot fi supuse aducerii silite minorii în vârsta de până la 14 ani, femeile gravide, persoanele bolnave, starea cărora este confirmată prin certificat medical eliberat de o instituţie medicală de stat. Aducerea silită este execută de către organele de poliţie.

3. Suspendarea provizorie din funcţieSuspendarea provizorie din funcţie este reglementată de art. 200 C.pr.pen. şi constă în

interzicerea provizorie motivată învinuitului, inculpatului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care acesta se ocupa sau le efectuează în interesul serviciului public.

În cazul suspendării provizorie din funcţie, se întrerupe remunerarea muncii, însă perioada de timp pentru care persoana a fost suspendată din funcţie, în calitate de măsura procesuală de constrângere, este luată la calcularea vechimii generale de muncă. Aplicarea suspendarea provizorie din funcţie este în competenţa judecătorului de instrucţie sau, după caz, instanţei de judecată, având la bază demersului motivat, depus de către procuror. Copia încheierii emise de judecătorul de instrucţie sau de instanţa de judecată, privitor la suspendarea provizorie din funcţie a persoanei, este transmisă imediat pentru executare administraţiei, la locul de lucru al învinuitului, inculpatului. Din momentul primirii copiei, persoana indicată va fi înlăturată sau nu va fi admisă în câmpul muncii. În cazul când persoana responsabilă de executarea acestei măsuri procesuale de constrângere, nu îndeplineşte hotărârea judecătorească respectivă, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată are dreptul a aplica amendă judiciară, în conformitate cu art.201 C.pr.pen.

Suspendarea provizorie din funcţie poate fi revocată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţa, la cererea parţilor în proces, dacă dispare necesitatea aplicării unei asemenea măsuri.

4. Amenda judiciarăAmenda judiciară este o sancţiune bănească, aplicată de către instanţa de judecată

persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal, prevăzută de articolul 201 C.pr.pen.

174

Amenda judiciara se aplică în mărime de la 1 la 25 de unităţi convenţionale.Se sancţionează cu amendă judiciară următoarele abateri:a) neândeplinirea de către orice persoană prezentă la şedinţa de judecată a măsurilor luate

de către preşedintele şedinţei în conformitate cu cerinţele art.334 C.pr.pen.;b) neexecutarea ordonanţei sau a încheierii de aducere silită;c) neprezentarea nejustificată a martorului, expertului, specialistului, interpretului,

traducătorului sau apărătorului legal citaţi la organul de urmărire penală sau instanţa, precum şi a procurorului la instanţa şi neinformarea acestora despre imposibilitatea prezentării, când prezenţa lor este necesară;

d) tergiversarea de către expert, interpret sau traducător a executării însărcinărilor primite;

e) neluarea de către conducătorul unităţii, în care urmează să se efectueze o expertiză, a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia;

f) neîndeplinirea obligaţiei de prezentare, la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei, a obiectelor sau a documentelor de către conducătorul unităţii sau de către persoanele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a acestei obligaţii;

g) nerespectarea obligaţiei de păstrare a mijloacelor de probă;h) alte abateri pentru care C.pr.pen. prevede amenda judiciară.Pentru abaterile comise în cursul urmăririi penale, amendă judiciară este aplicată de

judecătorul de instrucţie, la demersul persoanei care efectuează urmărirea penală. Pentru abaterile comise în cursul judecării cauzei, amenda judiciară este aplicată de instanţa care judecă cauza, iar încheierea privind aplicarea amenzii judiciare se include în procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amenda. Încheierea instanţei de judecată privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată o dată cu sentinţa, în modul prevăzut de C.pr.pen.

5. Măsuri asigurătorii pentru repararea prejudiciului si garantarea pedepsei amendaCodul de procedură penală în art. 202 C.pr.pen. împuterniceşte organul de urmărire penală

din oficiu sau instanţa de judecată, la cererea părţilor, a lua în cursul procesului penal măsuri asigurătorii, pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Măsurile asigurătorii pentru repararea prejudiciului constau în sechestrarea bunurilor mobile şi imobile în conformitate cu art. 203-210 C.pr.pen. Măsurile asigurătorii pentru repararea prejudiciului pot fi luate asupra bunurilor bănuitului, învinuitului, inculpatului, persoanei civilmente responsabile, în suma valorii probabile a pagubei. Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii pot fi luate numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

Noţiunea punerii sub sechestru şi temeiuri de aplicare. Punerea sub sechestru a bunurilor, adică a valorilor materiale, inclusiv a conturilor si depozitelor bancare este reglementată de art. 203 C.pr.pen. şi este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor materiale şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în cazurile necesare, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sînt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora. Punerea sub sechestru a bunurilor este aplicată pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, acţiunea civilă şi eventuala confiscare a bunurilor destinate săvârşirii infracţiunii, folosite în acest scop sau rezultate din infracţiune.

Articolul 205 C.pr.pen. stabileşte temeiurile legale de punere sub sechestru a bunurilor. Potrivit legii punerea sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de organul de urmărire penală sau instanţă, numai în cazurile în care probele acumulate permit de a presupune întemeiat ca bănuitul, învinuitul, inculpatul sau alte persoane la care se află bunurile urmărite, le pot tăinui, deteriora, cheltui. Nu pot fi puse sub sechestru bunuri dacă în procesul penal nu este înaintată acţiunea civilă şi dacă pentru săvârşirea infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului nu poate fi aplicată confiscarea specială a acestora.

Procurorul, din oficiu sau la cererea părţii civile, înaintează judecătorului de instrucţie demers, însoţit de ordonanţa organului de urmărire penală, privind punerea bunurilor sub sechestru.

175

Judecătorul de instrucţie, prin rezoluţie, sancţionează punerea bunurilor sub sechestru, iar instanţa de judecată decide asupra cererilor părţii civile ori ale altei părţi, dacă vor fi administrate probe suficiente pentru confirmarea circumstanţelor prevăzute în art. 205 alin.1 C.pr.pen. În ordonanţa organului de urmărire penală sau, după caz, în încheierea instanţei de judecată cu privire la punerea bunurilor sub sechestru, vor fi indicate bunurile materiale supuse sechestrului, în măsura în care ele sânt stabilite în procedura cauzei penale, precum şi valoarea bunurilor necesare şi suficiente pentru asigurarea acţiunii civile. Dacă există dubii evidente privind prezentarea benevolă a bunurilor pentru punerea lor sub sechestru, judecătorul de instrucţie sau, după caz, instanţa de judecată, concomitent cu autorizarea sechestrului asupra bunurilor materiale, autorizează şi percheziţia.

În caz de delict flagrant sau de caz ce nu suferă amânare, organul de urmărire penală este în drept de a pune bunurile sub sechestru în baza ordonanţei proprii, fără a avea autorizaţia judecătorului de instrucţie, comunicând în mod obligatoriu despre aceasta judecătorului de instrucţie imediat, însă nu mai târziu de 24 de ore din momentul efectuării acestei acţiuni procedurale. Primind informaţia respectivă, judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acţiunii de punere sub sechestru, confirmă rezultatele ei sau declară nevalabilitatea acesteia. În caz de constatare că sechestrarea este ilegală sau neîntemeiată, judecătorul de instrucţie dispune scoaterea, totală sau parţială, a bunurilor de sub sechestru.

Bunurile care pot fi puse sub sechestru. Sechestru poate fi pus pe bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului, precum şi ale părţii civilmente responsabile indiferent de natura bunurilor şi de faptul la cine se află acestea. Conform art. 204 C.pr.pen. sânt puse sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comună a soţilor sau familiei. Dacă există suficiente probe că proprietatea comună este dobândită sau acumulată pe cale criminală, poate fi pusă sub sechestru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprietăţi. Nu pot fi puse sub sechestru produsele alimentare necesare proprietarului, posesorului de bunuri şi membrilor familiilor lor, combustibilul, literatură de specialitate şi inventarul de ocupaţie profesională, vesela şi atributele de bucătărie folosite permanent, ce nu sânt de mare preţ, precum şi alte obiecte, lucruri de prima necesitate, chiar dacă acestea pot fi ulterior supuse confiscării. Nu pot fi puse sub sechestru bunurile întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, cu excepţia acelei cote-părţi dobândite ilicit din proprietatea colectivă care poate fi separată, fără a aduce prejudiciu activităţii economice.

Determinarea valorii bunurilor ce urmează a fi puse sub sechestru. Costul bunurilor ce urmează a fi puse sub sechestru se determina potrivit art. 206 C.pr.pen. conform preţurilor medii de piaţă din localitatea respectivă, fără aplicarea vreunui coeficient. Valoarea bunurilor puse sub sechestru, în scopul asigurării acţiunii civile înaintate de partea civilă sau procuror, nu poate depăşi valoarea acţiunii civile. Determinând cota-parte a bunurilor ce urmează a fi puse sub sechestru a fiecăruia din mai mulţi învinuiţi, inculpaţi sau a câtorva persoane care poartă răspundere pentru acţiunile lor, se iau în considerare gradul de participare a acestora la săvârşirea infracţiunii. În scopul asigurării acţiunii civile poate fi pusă sub sechestru întreaga proprietate a uneia din aceste persoane.

Modul de executare a ordonanţei sau a hotărârii cu privire la punerea bunurilor sub sechestru. Conform articolul 207 C.pr.pen. reprezentantul organului de urmărire penală înmânează, contra semnătură, proprietarului sau posesorului bunurilor, copia ordonanţei sau hotărârea cu privire la punerea bunurilor sub sechestru şi cere predarea lor. In cazul refuzului de a executa benevol această cerinţă, punerea bunurilor sub sechestru se efectuează în mod forţat.

Dacă există temeiuri de a presupune ca bunurile sânt tăinuite de către proprietar sau posesor, organul de urmărire penală, având împuterniciri legale, este în drept să efectueze percheziţie. Punerea bunurilor sub sechestru prin hotărârea instanţei de judecată, adoptată după terminarea urmăririi penale în cauză, se execută de executorul judecătoresc. Pentru a participa la punerea bunurilor sub sechestru poate fi atras un specialist merceolog, care va determina costul aproximativ al bunurilor materiale, în scopul excluderii sechestrării bunurilor cu valoare ce nu corespunde valorii indicate în ordonanţă organului de urmărire penală sau în hotărârea instanţei de judecată.

Proprietarul sau posesorul bunurilor, care participă la punerea sub sechestru, este în drept indica, care bunuri materiale pot fi puse sub sechestru în primul rând pentru a fi asigurată suma

176

menţionată în ordonanţa organului de urmărire penală sau în hotărârea instanţei de judecată. Privitor la punerea bunurilor sub sechestru reprezentantul organului de urmărire penală, întocmeşte proces-verbal conform prevederilor art.260 şi art. 261 C.pr.pen., iar executorul judecătoresc - lista de inventariere.

În procesul-verbal sau, după caz, în lista de inventariere:1. Sânt enumerate toate bunurile materiale puse sub sechestru, indicându-se numărul,

măsura sau greutatea lor, materialul din care sînt confecţionate şi alte elemente de individualizare şi, pe cît e posibil, costul lor;

2. Sânt indicate care bunuri materiale vor fi ridicate şi care sânt lăsate pentru păstrare;3. Sânt consemnate declaraţiile persoanelor prezente şi ale altor persoane despre

apartenenţa bunurilor puse sub sechestru.Copia de pe procesul-verbal sau de pe lista de inventariere se înmânează, contra

semnătură, proprietarului sau posesorului bunurilor puse sub sechestru, iar dacă acesta lipseşte-unui membru major al familiei lui sau reprezentantului autorităţii executive a administraţiei publice locale. Punând sub sechestru bunurile aflate pe teritoriul întreprinderii, organizaţiei sau instituţiei, copia de pe procesul-verbal sau de pe lista de inventariere este înmânată, contra semnătură, reprezentantului administraţiei.

Păstrarea bunurilor puse sub sechestru. Legea procesual-penală în art.208 C.pr.pen. stabileşte că bunurile puse sub sechestru, de regulă, se ridică, cu excepţia imobilului si a obiectelor cu dimensiuni mari. Metalele şi pietrele preţioase, perlele, valută străina, bonurile şi hârtiile de valoare, obligaţiile se transmit pentru păstrare în instituţiile Băncii Naţionale; sumele de bani se depun la contul de depozit al instanţei de judecată în a cărei competenţă este judecarea cauzei penale respective; celelalte obiecte ridicate se sigilează şi se păstrează de către organul al cărui demers bunurile au fost puse sub sechestru sau se transmit pentru păstrare reprezentantului autorităţii executive a administraţiei publice locale. Bunurile puse sub sechestru care nu au fost ridicate se sigilează şi se lasă pentru păstrare proprietarului sau posesorului ori unui membru adult al familiei lui, căruia i-a fost explicată răspunderea, prevăzuta în art.251 Cod Penal, pentru însuşirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea acestor bunuri şi despre aceasta de la el se ia un angajament scris.

Contestarea punerii bunurilor sub sechestru. Punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de articolul 209 C.pr.pen., însă plângerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acţiuni. Alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sînt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanţei să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluţionarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este in drept sa solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru in ordinea procedurii civile. Hotărârea instanţei de judecată în privinţa acţiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanţa ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după întrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţă de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluţionării chestiunii ale cui bunuri trebuie sa fie confiscate sau, după caz, urmărite.

Scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal. Bunurile se scot de sub sechestru potrivit articolul 210 C.pr.pen. prin hotărârea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru. Instanţa de judecată, judecătorul de instrucţiune sau procurorul, în limitele competenţei lor, ridică sechestrul asupra bunurilor şi în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizaţia respectivă. Potrivit cererii părţii civile sau a altor persoane interesate de a cere repararea prejudiciului material în ordinea procedurii civile, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată este în drept să menţin bunurile sub sechestru şi după încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau achitarea persoanei, timp de o lună de la intrarea în vigoare a hotărârii respective.

177

6. Consideraţii generale privind măsurile preventiveImportanţă deosebită pentru procesul penal î-l au şi măsurile preventive. În art.175

C.pr.pen. este dată definiţia măsurilor preventive, care potrivit i reprezintă măsurile cu caracter de constrângere prin care bănuitul, învinuitul, inculpatul este împiedicat sa întreprindă anumite acţiuni negative asupra desfăşurării procesului penal sau asupra asigurării executării sentinţei. Măsurile preventive sânt aplicate în scopul de a asigura buna desfăşurare a procesului penal sau a împiedica bănuitul, învinuitul, inculpatul a se ascunde de urmărirea penală sau de judecată, spre aceea ca ei să nu împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de către instanţă a executării sentinţei.

Măsurile preventive vizează starea de libertate a învinuitului sau inculpatului şi au drept efect fie privarea de libertate (arestarea), fie restrângerea libertăţii de mişcare (obligarea de a nu părăsi localitatea), reglementarea lor reflectând principiile înscrise în art. 25, 27 al Constituţiei privind garantarea libertăţii individuale.

Masurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penala sau, după caz, de către instanţa de judecata numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune ca bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei (art.176 alin.1 C.pr.pen.).

Analizând cele expuse, putem constata că măsurile preventive sânt caracterizate de următoarele particularităţi:

- pot fi aplicate numai într-o cauză penală;- sânt strict reglementate de lege;- sânt în drept a le aplica numai persoanele special abilitate, organul de urmărire penală,

procurorul, instanţa de judecată;- sânt măsuri de constrângere, constituind o intervenţie autorizată în sfera drepturilor şi

libertăţilor constituţionale ale persoanei;- scopul măsurilor preventive – a exclude ascunderea bănuitului, învinuitului, inculpatului

şi condamnatului de urmărire penală şi judecată, de a înlătura piedicile puse de aceste persoane în calea descoperirii adevărului în procesul penal, de a contracara săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura executarea sentinţei.

Procedura aplicării măsurilor preventiveMăsurile preventive pot fi aplicate de regulă faţă de învinuit şi ca excepţii faţă de bănuit pe

un termen nu mai mult 10 zile. Masurile preventive sunt o varietate a măsurilor de constrângere procesual-penală, care temporar limitează dreptul persoanei faţă de care au fost aplicate. Masurile preventive sânt aplicate în scopul de a preîntâmpina comportarea ilicită a învinuitului (bănuitului), în scopul curmării activităţii infracţionale, în scopul asigurării stabilirii adevărului obiectiv, cât şi în scopul de a exclude eschivarea lor de la răspundere penală. Masurile preventive sânt aplicate în legătura cu prognozarea comportării ilegale presupuse a învinuitului (bănuitului), care trebuie sa fie bazată pe probele administrate.

Potrivit art. 175 C.pr.pen.., există următoarele masuri preventive:1) obligarea de a nu părăsi localitatea; 2) obligarea de a nu părăsi ţara; 3) garanţia personală; 4) garanţia unei organizaţii; 5) ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport; 6) transmiterea sub supraveghere a militarului; 7) transmiterea sub supraveghere a minorului; 8) liberarea provizorie sub control judiciar; 9) liberarea provizorie pe cauţiune; 10) arestarea la domiciliu; 11) arestarea preventivă.

178

Masurile preventive indicate mai pot fi numite măsuri de ordin general, fiindcă ele pot fi aplicate faţă de oricare subiect, la rându-l său şi faţă de subiecţi speciali (militari in termen, minori).

Faţă de militarii în termen care se învinuiesc sau se bănuiesc în săvârşirea unei infracţiuni, în afara de masurile generale, mai poate fi aplicate şi aşa măsura preventivă, ca supravegherea comandamentului unităţii militare.

Faţă de învinuit (bănuit) minori, în afară de masurile preventive generale, mai pot fi aplicate şi următoarele masuri preventive;

- supravegherea de către administraţia instituţiei de învăţământ de tip închis, în privinţa la acei minorii, care îşi fac studiile în asemenea instituţii;

- supravegherea de către părinţi, tutori, curatori.Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport poate fi ca

măsură preventivă principală sau ca măsură complementară la o altă măsură preventivă.Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune şi arestarea la domiciliu sânt

măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi aplicate numai faţă de persoana în privinţa căreia s-a înaintat demers pentru arestare sau faţă de bănuitul, învinuitul, inculpatul care sînt deja arestaţi.

Arestarea preventivă şi măsurile preventive de alternativă arestării se aplică numai în cazurile săvârşirii unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsă privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar în cazul săvârşirii unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsă privativă de libertate pe un termen mai mic de 2 ani, ele se aplică dacă învinuitul, inculpatul a comis cel puţin una din acţiunile menţionate în art.176 alin.1 C.pr.pen.

La soluţionarea chestiunii privind necesitatea aplicării măsurii preventive respective, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată vor lua în considerare următoarele criterii complementare:

1) caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate;2) persoana bănuitului, învinuitului, inculpatului;3) vârsta şi starea sănătăţii;4) ocupaţia;5) situaţia familială şi prezenţa persoanelor întreţinute;6) starea materială;7) prezenţa unui loc permanent de trai;8) alte circumstanţe esenţiale.2.1. Obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi ţara (art. 178

C.pr.pen.) este cea mai răspândită măsură preventivă. Aceste măsuri pot fi aplicate în acele cazuri când infracţiunea săvârşită nu prezintă un mare pericol social şi există destule temeiuri (probe) că bănuitul (învinuitul) nu va continua activitatea infracţională, nu va împiedica la stabilirea adevărului obiectiv şi nu se va eschiva de la urmărirea penală şi judecată.

Pentru aplicarea acestei masuri este întocmită o ordonanţă motivată, care este adusă la cunoştinţă bănuitului (învinuitului). În baza acestei ordonanţe este perfectată şi declaraţia în scris de nepărăsire a localităţi, care este semnată de bănuit / învinuit şi persoana care aplică această măsură. Ea limitează libertatea bănuitului / învinuitului în acel sens că el nu este în drept a părăsi localitatea în cauză, fără permisiunea persoanei ce a aplicat această măsură preventivă. Aplicarea acestei măsuri preventive trebuie sa asigure prezentarea bănuitului (învinuitului) de câte ori va fi necesar. Obligarea de a nu părăsi ţara constă în îndatorirea impusă de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea organului care a dispus această măsură, precum şi în îndeplinirea altor obligaţii.

2.2. Garanţia personală are aplicare foarte rară. Această măsură preventivă poate fi aplicată din iniţiativa a cel puţin 2 persoane (doi garanţi) şi nu mai mult de 5, despre care fapt ei depun cereri înscris organului respectiv cu acordul persoanei în privinţa căreia se dă garanţia. Procurorul poate lua hotărârea de aplicare a acestei masuri preventive daca el a constatat ca viitorii garanţi se bucura de autoritate în societate şi de încredere la organele de drept şi fiecare din garanţi, concomitent, a depus la contul de depozit al procuraturii sau judecătoriei o sumă bănească în sumă de la 50 la 300 unităţi convenţionale.

Daca garanţii nu-şi onorează obligaţia ce şi-au asumat-o, atunci, suma de bani depusă pe contul de depozit nu va vi restituită, iar măsura preventivă va fie schimbată în alta mai aspră.

179

2.3. Garanţia unei organizaţii constă în angajamentul în scris al unei persoane juridice demne de încredere în sensul că, prin autoritatea sa şi suma bănească depusă, garantează comportamentul respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului, respectiv respectarea ordini publice, prezentarea lui când va vi citat de organele de urmărire penală sau instanţa de judecată. Asumându-şi o asemenea garanţie, persoana juridică trebuie să depună pe cont o sumă bănească în mărimea de la 300 la 500 unităţi convenţionale.\

2.4. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art.182 C.pr.pen.) Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o măsură preventivă care se aplică persoanelor pentru săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, precum şi în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport poate fi aplicată ca măsura principală sau ca măsură complementară la o altă măsură preventivă şi se dispune de către judecătorul de instrucţie la demersul motivat al procurorului care conduce sau efectuează urmărirea penală sau de către instanţă-prin încheiere.

Copia de pe încheierea instanţei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se transmite organului de poliţie rutieră pentru executare.

2.5. Transmiterea sub supraveghere a militarului. (art.183 C.pr.pen.) Supravegherea comandamentului unităţi militare poate fi aplicata numai fata de militarii în termen din iniţiativa procurorului sau a instanţei de judecată. Transmiterea sub supraveghere a bănuitului, învinuitului, inculpatului militar constă în punerea în sarcina comandantului unităţii militare a obligaţiei de a asigura comportarea respectivă şi prezentarea bănuitului, învinuitului, inculpatului militar la citare în organul de urmărire penală sau în instanţă. Transmiterea militarului sub supraveghere se dispune de către procuror sau, după caz, de instanţă.

Comandantului unităţii militare îi este înmânată ordonanţa de aplicare a măsurii preventive, de trimitere sub supraveghere a militarului ţi îi sânt aduse la cunoştinţă fondul cauzei, obligaţiile şi responsabilitatea lui, fapt care este consemnat în procesul-verbal. Pentru exercitarea obligaţiilor sale asupra militarului luat sub supraveghere, comandantul unităţii militare este în drept a aplica faţă de el măsurile prevăzute de Statutul disciplinar al Forţelor Armate.

În perioada aplicării măsurii preventive, militarul transmis sub supravegherea comandantului este lipsit de dreptul de a purta armă şi nu poate fi repartizat la lucru în afara unităţii militare.

Dacă militarul bănuit, învinuit, inculpat a comis acţiuni prevăzute în art.176 alin.1 C.pr.pen., comandantul imediat informează procurorul sau, după caz, instanţa care a aplicat această măsură. Persoanele obligate a exercita supravegherea bănuitului, învinuitului, inculpatului militar, care nu au executat aceste obligaţii, poartă răspundere conform Statutului disciplinar al Forţelor Armate.

2.6. Transmiterea sub supraveghere a minorului. (art.184 C.pr.pen.) Supravegherea de către părinţi, tutori, curatori ca măsură preventivă poate fi aplicată numai faţă de învinuiţii minori ce au săvârşit o infracţiune ce nu prezintă un mare pericol social şi sunt destule temeiuri de a presupune ca învinuitul minor nu va continua activitatea infractorică, nu va împiedica stabilirea adevărului obiectiv şi nu se va eschiva de la urmărirea penală şi judecată. Transmiterea sub supraveghere a minorului constă în asumarea în scris a obligaţiei de către unul din părinţi, tutore, curator sau de către o altă persoană demnă de încredere, precum şi de către conducătorul instituţiei de învăţământ speciale unde învaţă minorul, de a asigura prezentarea acestuia, când va fi citat, la organul de urmărire penală sau la instanţă, precum şi de a contracara acţiunile prevăzute în art.176 alin.1 C.pr.pen.

Până la transmiterea sub supraveghere a minorului, procurorul sau instanţa vor solicita de la autoritatea tutelară, informaţie despre persoanele cărora urmează să le fie transmis minorul sub supraveghere, pentru a se convinge că acestea sânt capabile să asigure supravegherea lui. Constatând ca această măsură preventivă poate fi luată în privinţa minorului, procurorul adoptă o ordonanţă, iar instanţa o încheiere, de aplicare a acesteia.

Transmiterea sub supraveghere a minorului se face numai la cererea scrisă a părinţilor, tutorelui sau curatorului, care iau cunoştinţă de fondul cauzei şi de obligaţiile lor, fapt consemnat în procesul-verbal.

180

Dacă persoana căreia i-a fost transmis sub supraveghere minorul şi-a încălcat obligaţiile, ea poate fi supusă de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de către instanţă unei amenzi judiciare în mărime de la 10 la 25 unităţi convenţionale. Hotărârea de aplicare a amenzii judiciare, poate fi atacată cu recurs.

2.7. Arestarea preventivă. (art.186 C.pr.pen.) Arestul preventiv este cea mai aspră măsură preventivă. Cunoscută şi sub denumirea de deţinere preventivă, luarea acestei măsuri implică privarea de libertate a unei persoane, fără a contraveni principiul constituţional al libertăţii individuale şi nici principiului de drept penal, după care nu poţi pedepsi pe cineva înainte de al judeca şi găsi vinovat, întrucât nu are caracterul, regimul şi efectele unei pedepse, ci este o măsură pusă la dispoziţia justiţiei, a organelor judiciare penale în general, pentru a preveni şi a înlătura neajunsurile generate de tendinţa învinuitului sau inculpatului de a se sustrage de la urmărire penală ori judecată, şi pentru a asigura o desfăşurare netulburată şi în ritm normal al procesului penal. Această măsură este aplicată în cazurile când infracţiunea săvârşită prezintă mare pericol social, cât şi în cazurile când sânt există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul (învinuitul), fiind la libertate, va continua activitatea infracţională, va împiedica stabilirii adevărului obiectiv sau se va eschiva de la urmărirea penală şi judecată. Arestarea preventivă şi măsurile preventive de alternativă arestării se aplică numai în cazurile când bănuitul, învinuitul sau inculpatului i se incriminează săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsă privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani.

Pentru aplicarea acestei măsuri preventive, este întocmit un demers faţă de judecătorul de instrucţiune şi împreună cu materialele adunate, cu bănuitul (învinuitul) se prezintă în instanţa judiciară din teritoriu. Judecătorul examinând materialele prezentate, stabileşte existenta temeiului de aplicarea acestei masuri preventive, interoghează bănuitul (învinuitul) faţă de care va fi aplicată măsura în cauza. Pentru aplicarea acestei măsuri, judecătorul întocmeşte încheiere şi eliberează un mandat de arestare pe un termen de până la 30 zile. Bănuitul (învinuitul) arestat se deţine în izolatorul de anchetă.

Învinuitul poate fi arestat pe un termen de până la 6 luni, dacă pentru infracţiunea săvârşita legea penală prevede o sancţiune - până la 15 ani.

Învinuitul poate fi ţinut sub arest până la 12 luni, dacă a săvârşit o infracţiune pentru care legea penală prevede ca sancţiune pe un termen 25 ani sau detenţie pe viaţă.

Învinuitul minor, care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins majoratul poate fi arestat pe un termen până la 4 luni.

Despre aplicarea arestului preventiv-judecătorul comunică rudelor apropiate ale învinuitului sau alte persoane, pe care le-a indicat însăşi învinuitul. Durata arestului nu poate fi mai mare de 1 an şi dacă urmărirea penală nu s-a finalizat pe parcursul unui an, atunci măsura preventivă-arestul este înlocuită cu altă măsură.

2.8. Arestarea la domiciliu (art.188 alin.1 C.pr.pen.) Arestarea la domiciliu constă în izolarea bănuitului, învinuitului, inculpatului de societate în locuinţa acestuia, cu stabilirea anumitor restricţii.

Arestarea la domiciliu este aplicată persoanelor care sunt învinuiţi de comiterea unei infracţiuni uşoare, mai puţin grave sau grave, precum şi de comiterea unei infracţiuni din imprudenţă. Arestarea la domiciliu poate fi aplicată şi în cazul învinuirii de comitere a unei infracţiuni deosebit de grave faţă de persoanele care au depăşit vârsta de 60 ani, de persoanele invalide de gradul I, de femeile gravide, femeile care au la întreţinere copii în vârstă de până la 8 ani.

Arestarea la domiciliu este aplicată faţă de bănuit, învinuit, inculpat în baza hotărârii judecătorului de instrucţie sau a instanţei de judecată conform art. 185 şi 186 C.pr.pen., în condiţiile care permit aplicarea măsurii preventive arestul, însă izolarea lui totală nu este raţională în legătură cu vârsta, starea sănătăţii, starea familială sau cu alte împrejurări.

Arestarea la domiciliu este însoţită de una sau mai multe din următoarele restricţii:1) interzicerea de a ieşi din locuinţă;2) limitarea convorbirilor telefonice, recepţionării şi expedierii corespondenţei şi utilizării

altor mijloace de comunicare;3) interzicerea comunicării cu anumite persoane şi primirea pe cineva în locuinţa sa.

181

Persoana arestată la domiciliu poate fi supusă obligaţiilor:1) de a menţine în stare de funcţionare mijloacele electronice de control şi de a le purta

permanent;2) de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a

se prezenta personal la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată la timpul fixat.Termenul, modul de aplicare, de prelungire a duratei şi de atac al arestării la domiciliu

sânt similare celor aplicate în cazul arestării preventive.În caz că bănuitul, învinuitul, inculpatul nu respectă restricţiile şi obligaţiilor stabilite de

către judecătorul de instrucţie sau instanţă, arestarea la domiciliu poate fi înlocuită cu arestarea preventivă, de către instanţa de judecată, din oficiu sau la demersul procurorului.

Examinarea demersurilor privind aplicarea faţă de bănuit a arestării preventive şi arestării la domiciliu (art.307 C.pr.pen.)

Constatând necesitatea de a alege în privinţa bănuitului măsura arestării preventive sau a arestării la domiciliu, reprezentantul organului de urmărire penală înaintează în instanţa judecătorească un demers privind alegerea măsurii preventive. În demers vor fi indicate motivul şi temeiul în virtutea cărora a apărut necesitatea de a aplica bănuitului măsura arestării preventive sau a arestării la domiciliu. La demers sânt anexate materialele care confirmă temeinicia acestuia.

Demersul cu privire la aplicarea măsurii arestării preventive sau a arestării la domiciliu, este examinat fără întârziere de către judecătorul de instrucţie, în şedinţa închisa, la care participă reprezentantul organului de urmărire penală, apărătorul şi bănuitul. Prezentând demersul în judecată, reprezentantul organului de urmărire penală asigură participarea la şedinţa de judecată a bănuitului, înştiinţează apărătorul şi reprezentantul legal al bănuitului. În cazul neprezentării apărătorului înştiinţat, judecătorul de instrucţie asigură bănuitul cu apărător din oficiu.

La deschiderea şedinţei, judecătorul de instrucţie anunţă demersul care va fi examinat, apoi reprezentantul organului de urmărire penală argumentează demersul, după aceasta sunt audiate celelalte persoane prezente la şedinţă.

În urma examinării demersului, judecătorul de instrucţie adoptă o încheiere motivată privind aplicarea faţă de bănuit a măsurii arestării preventive ori a arestării la domiciliu sau respinge demersul. În baza încheierii, judecătorul de instrucţie eliberează un mandat de arestare care este înmânat reprezentantului organului de urmărire penală şi bănuitului.

Judecătorul de instrucţie este în drept să soluţioneze chestiunea cu privire la necesitatea alegerii unei măsuri preventive mai uşoare. În cazul adoptării hotărârii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauţiune, bănuitul este ţinut sub arest până ce cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul depozitar al procuraturii, însă termenul de ţinere a lui în stare de arest nu va depăşi 10 zile.

Examinarea demersurilor privind aplicarea faţă de învinuit a arestării preventive, arestării la domiciliu sau prelungirea duratei arestării învinuitului (art. 308 C.pr.pen.). Constatând necesitatea de a aplica învinuitului măsura arestării preventive sau arestării la domiciliu, sau de a prelungi durata ţinerii sub arest, procurorul înaintează în instanţa judecătorească un demers privind alegerea măsurii preventive sau prelungirea duratei arestării învinuitului. În demers vor fi indicate motivul şi temeiul, în virtutea cărora a apărut necesitatea de a aplica învinuitului măsura arestării preventive, a arestării la domiciliu sau prelungirea duratei arestării. La demers sânt anexate materialele care confirmă temeinicia acestuia.

Demersul cu privire la aplicarea măsurii arestării preventive sau a arestării la domiciliu se examinează fără întârziere de către judecătorul de instrucţie, în şedinţă închisă, cu participarea procurorului, apărătorului, învinuitului, cu excepţia cazului în care învinuitul se eschivează de a participa la judecată la locul efectuării urmăririi penale sau la locul reţinerii persoanei, precum şi a reprezentantului legal al acestuia. Prezentând demersul în judecată, procurorul asigură participarea la şedinţa de judecată a învinuitului, înştiinţează apărătorul şi reprezentantul legal al învinuitului. În cazul neprezentării apărătorului înştiinţat, judecătorul de instrucţie asigură învinuitul cu apărător din oficiu.

La deschiderea şedinţei, judecătorul de instrucţie anunţă demersul care va fi examinat, apoi procurorul argumentează demersul, după aceasta sunt audiate alte persoane prezente la şedinţă.

182

În urma examinării demersului, judecătorul de instrucţie adoptă o încheiere motivată privind aplicarea faţă de învinuit a măsurii arestării preventive ori a arestării la domiciliu sau respinge demersul. În baza încheierii, judecătorul eliberează un mandat de arestare care se înmânează procurorului şi învinuitului şi care se execută imediat.

Adresarea repetată cu demers privind aplicarea măsurii arestării preventive sau a arestării la domiciliu în privinţa aceleiaşi persoane în aceeaşi cauză, după respingerea demersului precedent, se admite numai dacă apar circumstanţe noi ce servesc temei pentru aplicarea faţă de învinuit a măsurii de arestare preventivă sau a arestării la domiciliu.

Judecătorul de instrucţie este în drept să soluţioneze chestiunea cu privire la necesitatea alegerii unei măsuri preventive mai uşoare. În cazul pronunţării hotărârii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauţiune, învinuitul este ţinut sub arest până când cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul de depozit al procuraturii.

Liberarea provizorie a persoanei arestate (art.190 C.pr.pen.) Persoana arestată preventiv în condiţiile art.185 C.pr.pen. poate cere, în tot cursul procesului penal, punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune.

2.9. Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deţinute (art.191 C.pr.pen.) Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei arestate preventiv, reţinute sau în privinţa căreia s-a înaintat demers de arestare poate fi acordată de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de către instanţa de judecată numai în cazul infracţiunilor din imprudenţă, precum şi al infracţiunilor cu intenţie pentru care legea prevede o pedeapsă care nu depăşeşte 10 ani închisoare.

Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă bănuitului, învinuitului, inculpatului în cazul în care acesta are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave sau există date că el va săvârşi o altă infracţiune, va încerca să influenţeze asupra martorilor sau să distrugă mijloacele de probă, sau să fugă.

Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deţinute este însoţită de una sau mai multe din următoarele obligaţii:

1) să nu părăsească localitatea unde îşi are domiciliul decât în condiţiile stabilite de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de către instanţă;

2) să comunice organului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată orice schimbare de domiciliu;

3) să nu meargă în locuri anume stabilite;4) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de

cît ori este citată;5) să nu intre în legătură cu anumite persoane;6) să nu săvârşească acţiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal;7) să nu conducă autovehicule, să nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a

folosit la săvârşirea infracţiunii.Organul de poliţie în a cărui rază teritorială locuieşte bănuitul, învinuitul, inculpatul

liberat provizoriu efectuează controlul asupra respectării de către acesta a obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată.

Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat, total sau parţial, pentru motive întemeiate, în modul stabilit pentru aplicarea acestei măsuri.

2.10. Liberarea provizorie pe cauţiune a persoanei deţinute (art.192 C.pr.pen.)Liberarea provizorie pe cauţiune a persoanei arestate preventiv, reţinute sau în privinţa

căreia s-a înaintat demers de arestare poate fi acordată în cazul în care este asigurată repararea prejudiciului cauzat de infracţiune şi s-a depus cauţiunea stabilită de judecătorul de instrucţie sau de către instanţă, dacă a fost săvârşită o infracţiune din imprudenţă, precum şi o infracţiune cu intenţie pentru care legea prevede o pedeapsă ce nu depăşeşte 25 de ani închisoare.

Liberarea provizorie pe cauţiune este de fapt „o succesiune prin schimbare” a arestului preventiv, deoarece succede toate premisele şi condiţiile de aplicare a arestului, concomitent interpune izolarea persoanei de societate, schimbând esenţial situaţia învinuitului. Aceste împrejurări definesc liberarea provizorie pe cauţiune ca o măsură preventivă de alternativă a arestului preventiv.

183

Liberarea provizorie pe cauţiune nu se aplică dacă se constată bănuitului, învinuitului, inculpatului în cazul în care acesta are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave sau există date că el va săvârşi o altă infracţiune, va încerca să influenţeze asupra martorilor sau să distrugă mijloacele de probă, sau să fugă.

În perioada liberării provizorii pe cauţiune, persoana este obligată să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau instanţei de judecată şi să comunice orice schimbare a domiciliului. Faţă de persoana liberată provizoriu pe cauţiune pot fi aplicate şi alte obligaţii prevăzute de art.191 alin.3 C.pr.pen.

Cuantumul cauţiunii este stabilit de judecătorul de instrucţie sau de instanţă, de la 300 la 100000 unităţi convenţionale, în funcţie de starea materială a persoanei respective şi de gravitatea infracţiunii.

Recursul împotriva încheierii judecătorului de instrucţie privind aplicarea sau neaplicarea arestării preventive sau a arestării la domiciliu, privind prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei, privind liberarea provizorie sau refuzul liberării provizorii se depune de către procuror, bănuit, învinuit, apărătorul sau, reprezentantul său legal în instanţa ierarhic superioară, direct sau prin intermediul instanţei judecătoreşti care a adoptat încheierea ori prin intermediul administraţiei locului de deţinere, în termen de 3 zile de la data adoptării încheierii (art.311 alin.1 C.pr.pen.).

Instanţa de recurs, primind recursul, solicită de la procuror materialele ce confirmă necesitatea aplicării măsurii preventive respective sau a prelungirii duratei ei. Procurorul este obligat să prezinte în instanţa judecătorească materialele respective în decurs de 24 de ore din momentul primirii de la administraţia locului de deţinere a bănuitului, învinuitului a informaţiei despre recursul înaintat sau din momentul solicitării instanţei de a i se prezenta materialele ce confirmă necesitatea aplicării măsurii preventive respective sau a prelungirii duratei ei.

Controlul judiciar al legalităţii încheierii privind măsurile preventive aplicate şi prelungirea duratei lor (art.312 C.pr.pen.).

Controlul judiciar al legalităţii încheierii judecătorului de instrucţie privind măsurile preventive aplicate şi prelungirea duratei lor, adoptate în condiţiile art. 307 –310 C.pr.pen., se efectuează de către instanţa judecătorească ierarhic superioară într-un complet format din 3 judecători.

Instanţa de recurs judecă recursul în decurs de 3 zile din momentul primirii lui. Controlul judiciar privind legalitatea arestării se efectuează în şedinţa închisă, cu participarea procurorului, bănuitului, învinuitului, apărătorului şi a reprezentantului lui legal. Neprezentarea bănuitului, învinuitului care nu este privat de libertate şi a reprezentantului lui legal, care au fost citaţi în modul prevăzut de lege, nu împiedica examinarea recursului.

La deschiderea şedinţei de judecată în instanţa de recurs, preşedintele şedinţei anunţă ce recurs va fi examinat, concretizează dacă persoanelor prezente la şedinţă le sunt clare drepturile şi obligaţiile lor. După aceea recurentul, dacă participă la şedinţă, argumentează recursul, apoi sunt audiate celelalte persoane prezente în şedinţă.

În urma controlului judiciar efectuat, instanţa de recurs pronunţă una din următoarele decizii:

1) admite recursul prin:- anularea măsurii preventive dispuse de judecătorul de instrucţie sau anularea prelungirii

duratei acesteia şi, dacă este cazul, eliberarea persoanei de sub arest;- aplicarea măsurii preventive respective care a fost respinsă de judecătorul de instrucţie,

cu eliberarea mandatului de arestare sau aplicarea unei alte măsuri preventive, la alegerea instanţei de recurs, însă nu mai aspră decât cea solicitată în demersul procurorului, sau cu prelungirea duratei măsurii respective;

2) respinge recursul.Atunci când în şedinţa de judecată nu au fost prezentate materiale ce confirmă legalitatea

aplicării măsurii respective sau prelungirii duratei ei, instanţa de recurs pronunţă decizia de anulare a măsurii preventive dispuse, sau după caz, a prelungirii duratei ei şi eliberează persoana reţinută ori arestată.

184

Copia de pe decizia instanţei de recurs sau, după caz, mandatul de arestare este înmânată procurorului şi bănuitului, învinuitului imediat, iar dacă a fost pronunţată o decizie prin care a fost anulată măsura preventivă sau anulată prelungirea duratei acesteia, copia de pe decizie se expediază în aceeaşi zi la locul de deţinere a persoanei arestate sau, respectiv, la secţia de poliţie de la locul de trai al bănuitului, învinuitului. Dacă persoana în privinţa căreia a fost anulată arestarea preventivă sau arestarea la domiciliu ori care a fost eliberată provizoriu, participă la şedinţa de judecată, ea este eliberată imediat din sala de şedinţă. În caz de respingere a recursului, examinarea unui nou recurs privind aceeaşi persoană în aceeaşi cauză se admite la fiecare prelungire a duratei măsurii preventive respective.

Înlocuirea măsurilor preventiveEste posibil ca pe parcursul desfăşurării procesului să intervină elemente care impun

înlocuirea măsurilor preventive luate iniţial cu alta. În cursul procesului penal se pot modifica temeiurile de fapt şi de drept care au fost avute în vedere la luarea unei măsuri preventive, ceea ce permite organelor judiciare să dispună înlocuirea acesteia cu alta, corespunzătoare noilor situaţii. Măsura preventivă luată poate fi înlocuită cu alta, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii în cauză.

În cazul în care temeiul pentru care s-a luat măsura preventivă s-a schimbat, măsura poate fi înlocuită cu alta, fie mai uşoară, fie mai gravă. Din expresia „se înlocuieşte” utilizată de textul menţionat rezultă că din moment ce sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, organul judiciar este obligat să procedeze la înlocuirea măsurii preventive.

Astfel, dacă măsura arestării inculpatului a fost luată pe motivul că acesta a încercat a influenţa martorii sau a se sustragă de la urmărire, după strângerea probelor şi terminarea urmăririi penale, nemaiexistând temeiul care să justifice privarea de libertate în cursul judecăţii, ci numai acela de a asigura prezentarea la şedinţa de judecată, se poate înlocui arestarea preventivă cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Dacă măsura obligării de a nu părăsi localitatea a avut temei, garantarea prezenţei inculpatului la judecată, iar în timpul judecăţii, prin încălcarea obligaţiei luate, inculpatul provoacă temerea că va încerca să se sustragă de la executarea pedepsei se poate lua împotriva sa măsura arestării preventive.

Potrivit noilor reglementări în comparaţie cu legislaţia anterioară, instituţia înlocuirii măsurilor preventive a căpătat o pondere deosebită prin posibilitatea înlocuirii măsurii arestării inculpatului cu liberarea provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.

Conform art.195 alin.1 C.pr.pen. măsura preventivă aplicată poate fi înlocuită cu una mai aspră, dacă necesitatea acesteia este confirmată prin probe, sau cu una mai uşoară, dacă prin aplicarea ei se va asigura comportamentul respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului, în scopul desfăşurării normale a procesului

Măsura arestării preventive, arestarea la domiciliu, liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune poate fi înlocuită de judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţa de judecată. In cazul înlocuirii reţinerii sau arestării preventive organul respectiv trimite în aceeaşi zi copia hotărârii administraţiei locului de detenţie.

Conform art.196 C.pr.pen., ordonanţa procurorului cu privire la aplicarea, prelungirea sau înlocuirea măsurii preventive poate fi atacată cu plângere judecătorului de instrucţie de câtre bănuit, învinuit, apărătorul său, reprezentantul său legal. Hotărârea judecătorului de instrucţie sau a instanţei privitor la aplicarea, prelungirea sau înlocuirea măsurii preventive poate fi atacată în ordine de recurs în instanţa ierarhic superioară.

Conform art.329 C.pr.pen.la judecarea cauzei, instanţa din oficiu sau la cererea părţilor, ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună înlocuirea măsurii preventive aplicate inculpatului. O nouă cerere de înlocuire a măsurii preventive poate fi depusă dacă au apărut temeiuri pentru aceasta şi nu mai des decât peste o lună după ce încheierea precedentă privind această chestiune a întrat în vigoare, sau dacă nu au intervenit noi împrejurări care condiţionează noua cerere.

Revocarea măsurilor preventiveÎn lumina dispoziţiilor legale revocarea măsurilor preventive se înfăţişează ca un act

procesual prin care organele judiciare competente, când nu mai există vreun temei care să justifice

185

măsurii preventive, dispun desfiinţarea ei. În situaţia în care, în cursul procesului penal se constată că au dispărut temeiurile ce au impus luarea măsurii preventive organul judiciar va dispune, din oficiu, sau la cererea persoanei interesate, revocarea acesteia.

Organele judiciare competente, când nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea măsurii preventive, dispun desfiinţarea ei. Dacă la înlocuirea măsurilor preventive intervine o schimbare a temeiurilor care au determinat luarea lor, în cazul revocării nu mai există nici un temei care să justifice menţinerea acestora. Pot fi avute în vedere două situaţii şi anume: una în care constă că nu se justifică temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurilor preventive şi alta, când, în decursul procesului penal au dispărut aceste temeiuri. S-a exprimat opinia că, în situaţia când de la început măsura preventivă a fost luată cu încălcarea legii, revocarea (anularea) măsurii apare ca singura modalitate posibilă.

Atunci când se constată că au dispărut temeiurile care au impus luarea unei măsuri preventive, dar se descoperă alte motive de menţinere a acesteia, nu se va dispune revocarea, ci, menţinerea măsurii, dar cu condiţia unei noi motivări. În cazul când măsura preventivă a fost luată de procuror, organul de cercetare penală are obligaţia să-l informeze despre încetarea temeiurilor care au motivat luarea măsurii.

Revocarea măsurii preventive este o instituţie prin care se poate reveni asupra măsurilor preventive, când temeiurile care au justificat luarea acestora au încetat. Măsura preventivă se revocă de către organul care a dispus-o în cazul în care au dispărut temeiurile pentru aplicarea acesteia (art.195 alin.2 C.pr.pen..).

Schimbarea ori dispariţia temeiurilor de drept şi de fapt ale unei măsuri preventive, reprezintă modificări apărute în cursul desfăşurării procesului penal şi care nu au existat în momentul luării măsurii preventive.

Rezultă că revocarea măsurilor preventive constituie un act prin care organul care a dispus măsura poate reveni asupra luării acesteia, revocând-o, dacă nu există vreun temei care să justifice menţinerea acesteia.

Măsura preventivă sub formă de arestare preventivă, arestare la domiciliu, liberare provizorie sub control judiciar şi liberare provizorie pe cauţiune poate fi revocată de judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţa de judecată (art.195 alin.2 C.pr.pen.).

La judecarea cauzei, instanţa din oficiu sau la cererea părţilor şi ascultând opiniile acestora este în drept să dispună revocarea măsurii preventive, aplicate inculpatului. O nouă cerere de revocare a măsurii preventive poate fi depusă dacă au apărut temeiuri pentru aceasta şi nu mai des decât peste o lună după ce încheierea precedentă privind această chestiune a întrat în vigoare, sau dacă nu au intervenit noi împrejurări care condiţionează noua cerere (art. 329 alin.2 C.pr.pen.).

Revocarea măsurilor preventive este dispusă, în principiu, de organul judiciar care a luat măsura, dacă cauza se află în aceeaşi fază procesuală. Revocarea arestării preventive nu poate fi dispusă decât pe o durată nedeterminată, respectiv cu caracter definitiv, executarea măsurii arestării nefiind succeptibilă de întrerupere. O reluare a arestării după revocarea liberării provizorii este firească ţinând seama de natura juridică a liberării, care este o măsură de înlocuire a arestării inculpatului şi nu de încetare a acesteia, subzistând atât timp cât subzistă şi temeiul de arestare. Or, revocarea arestării preventive este o măsură de încetare a acesteia cu caracter definitiv, care este dispusă când au încetat condiţiile care au impus arestarea preventivă a inculpatului, operând punerea în libertate din oficiu şi în mod obligatoriu, pe durată nedeterminată a celui arestat.

Revocarea liberării provizorii pe cauţiune sau sub control judiciar. În condiţiile legislaţiei procesual-penale în vigoare liberarea provizorie poate fi revocată

dacă:1. S-au descoperit fapte şi circumstanţe care nu au fost cunoscute la data admiterii

cererii de liberare şi care împiedică liberarea provizorie;2. Învinuitul cu rea - credinţă nu îndeplineşte obligaţiile stabilite sau a săvârşit o noua

infracţiune cu intenţie.In cazul revocării liberării provizorii persoana este supusă arestării preventive.Cauţiunea se restituie în cazul în care:

186

1. S-a revocat liberarea provizorie în temeiul prevăzut de art.193 alin.1 pct.1 C.pr.pen., adică s-au descoperit fapte şi circumstanţe care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare şi care împiedică liberarea provizorie;

2. S-a constatat de judecătorul de instrucţie sau de instanţă că nu mai există temeiurile care au justificat măsura arestării preventive;

3. Este dispusă încetarea procesului penal, scoaterea de sub învinuire, sau achitarea persoanei în cauză;

4. Este pronunţată o pedeapsă de către instanţa în fond prin hotărâre definitivă.Cauţiunea nu se restituie în cazul revocării liberării provizorii în temeiul prevăzut art.193

alin.1 pct.2 C.pr.pen. - învinuitul, inculpatul cu rea-credinţă nu îndeplineşte obligaţiile stabilite sau a săvârşit o nouă infracţiune cu intenţie.

În acest caz cauţiunea se trece la venitul bugetului de stat de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă. Hotărârea de trecere a cauţiunii la venitul statului poate fi atacată cu recurs de persoanele interesate.

Încetarea de drept a măsurilor de preventiveInstituirea unor prevederi exprese privind încetarea de drept a măsurilor preventive,

dovedeşte preocuparea legiuitorului nostru pentru găsirea unor modalităţi prin care să se împiedice privarea de libertate a unei persoane pe un timp nedeterminat, obligând organele judiciare să acţioneze cu operativitate pentru stabilirea întinderii răspunderii penale a infractorilor.

Spre deosebire de revocare, care implică o apreciere privind inexistenţa vreunui temei pentru menţinerea măsurii preventive, încetarea de drept a măsurii preventive constituie un obstacol legal în menţinerea ei, autoritatea în faţa căreia se află cauza fiind obligată, sub răspundere disciplinară sau chiar penală să pună de îndată în libertate pe cel reţinut sau arestat preventiv, ori să ridice de îndată obligaţia de a nu părăsi localitatea sau alte obligaţii impuse de controlul judiciar.

În timp ce revocarea măsurilor preventive este un act procesual a cărui oportunitate o apreciază organele judiciare, încetarea de drept a măsurilor de prevenţie este un obstacol legal împotriva menţinerii acestora.

Aşadar, ori de câte ori legea prevede că măsura preventivă încetează de drept, organul judiciar este obligat să dispună desfiinţarea măsurii. Cazurile în care încetează de drept măsura preventivă sânt determinate de intervenirea, în cursul procesului, a unor obstacole în menţinerea măsurii sau în desfăşurarea procesului şi în soluţionarea cauzei fiind diferenţiate în raport de faza procesuală în care intervin.

Sistemul măsurilor preventive reglementat în C.pr.pen. este chemat să asigure buna desfăşurare a procesului penal, precum şi îndeplinirea tuturor sarcinilor propuse de justiţia penală. O dată ce aplicarea măsurilor preventive periclitează serios drepturile şi libertăţile omului, organele statului sânt obligate prin lege să controleze stricta respectare a prevederilor legislative privind aplicarea măsurilor preventive.

Măsura preventivă încetează de drept conform art.195 alin.5 C.pr.pen.:a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organul de urmărire penală

sau instanţă, dacă nu a fost prelungită în conformitate cu legea;b) în caz de scoatere de sub urmărire penală a persoanei, de încetare a procesului penal

sau de achitare a persoanei;c) în caz de punere în executare a sentinţei de condamnare.Măsura preventivă privativă de libertate încetează de drept şi în cazul adoptării sentinţei

de condamnare cu aplicarea pedepsei nonprivative de libertate.În cazurile menţionate în art.195 alin.5 pct.1 C.pr.pen.- la expirarea termenelor prevăzute

de lege ori stabilite de organul de urmărire penală sau instanţă, dacă nu a fost prelungită în conformitate cu legea, administraţia locului de reţinere sau de deţinere este obligată să elibereze imediat persoana reţinută sau arestată.;

În cazurile menţionate în art.195 alin.5 pct.2, alin.6 C.pr.pen. - în caz de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, de încetare a procesului penal sau de achitare a persoanei, precum şi în cazul adoptării sentinţei de condamnare cu aplicarea pedepsei neprivative de libertate procurorul, judecătorul de instrucţie sau după caz instanţa judecătoreasca, sânt obligaţi să transmită

187

imediat copiile hotărârilor respective, administraţiei locului de deţinere a persoanei arestate, pentru executare.

Chestiuni complimentare la aplicarea măsurilor preventive În cazul procesului penal, alături de măsurile procesuale cu caracter de constrângere, pot

fi luate şi măsuri de ocrotire. Luarea măsurilor de ocrotire constituie expresia umanismului legislaţiei noastre, menită să apere persoanele care ar avea de suferit în urma luării unor măsuri de prevenţie privative de libertate sau a unor măsuri de siguranţă care implică restrângerea libertăţii persoanei.

Din această categorie a măsurilor procesuale fac parte acele măsuri care asigură o desfăşurare normală a urmăririi penale şi a examinării cauzei penale în instanţa judecătorească. De asemenea, măsurile procedurale au şi sarcina de a ocroti interesele societăţii şi ale participanţilor la procesul penal.

Actuala reglementare stipulează măsurile de ocrotire în art.189 C.pr.pen. În cazul în care persoana reţinută sau arestată, are sub ocrotirea sa minori, persoane recunoscute iresponsabile, persoane cărora li s-a instituit curatela sau persoane care datorită vârstei, bolii sau altor cauze au nevoie de ajutor, despre aceasta trebuie sa fie informată autoritatea competentă pentru a lua faţă de aceste persoane măsuri de ocrotire. Obligaţia informării privind aplicarea măsurii de ocrotire îi revine organului care a efectuat reţinerea sau arestarea preventivă.

Dispoziţiile organului de urmărire penală sau ale instanţei în vederea luării masurilor de ocrotire sânt obligatorii de executare pentru organele de tutelă şi curatelă, precum şi pentru conducătorii instituţiilor medicale sau sociale de stat. Organul de urmărire penală sau instanţa poate transmite minorii, persoanele iresponsabile sau cele de vârstă înaintată sub ocrotirea rudelor cu consimţământul acestora.

Persoana, a cărei avere a rămas fără supraveghere în urma reţinerii, arestării preventive sau arestării la domiciliu, are dreptul la supravegherea acestor bunuri, inclusiv îngrijirea si hrănirea animalelor domestice, asigurată de către organul de urmărire penală la cerinţa acestei persoane şi din contul ei. Dispoziţiile organului de urmărire penală sau a instanţei privitor la asigurarea supravegherii bunurilor şi îngrijirii lor este obligatorie pentru conducătorii respectivi ai instituţiilor statale. Aceleaşi măsuri de ocrotire se vor lua şi în privinţa persoanelor care se aflau sub ocrotirea părţii vătămate, a bunurilor şi domiciliului acestora. Privind măsurile de ocrotire luate, organul de urmărire penală sau instanţa informează neîntârziat persoana reţinută, arestată preventiv sau la domiciliu, precum şi alte persoane interesate.

Luarea măsurilor de ocrotire presupune existenţa cumulativă a două condiţii, şi anume: 1) în îngrijirea învinuitului sau inculpatului se află persoane care au nevoie de ocrotire; 2) în lipsa învinuitului sau inculpatului care urmează să fie privat de libertate, aceste

persoane rămân fără nici o ocrotire.Măsurile de ocrotire prevăzute de Codul de procedură penală nu trebuie confundate cu

măsurile de ocrotire ce pot fi luate faţă de aceia care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar care nu răspund penal, precum şi faţă de cei care sânt expuşi să comită asemenea fapte, aceste măsuri având menirea de a educa minorii respectivi şi de a preveni săvârşirea de către aceştia a unor fapte prevăzute de legea penală.

Modele de acte

(model 1)

ORDONANŢĂde aplicare a măsurii procesuale de constrîngere – obligarea de a se prezenta

188

mun. Chişinău „17” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotent major de poliţie Veaceslav Grădinaru, examinînd materialele cauzei penale 2007010987,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 15 decembrie 2007 în baza plîngerii victimei Silistraru Oleg, cu privire la sustragerea bunurilor din automobilul acestuia în sumă de 3350 lei în baza art. 186 alin. (2) Cod penal.

În procesul urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 14 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 min. bănuitul Munteanu Vasile Petru a.n. 13.07.1982 cu scopul sustragerii bunurilor din avutul proprietarului a pătruns prin forţarea uşii, în autoturismul de model Şcoda Octavia, ce aparţine cet. Silistraru Oleg parcată în faţa blocului nr. 12 din str. Cuza Vodă, mun. Chişinău de unde a sustras audiocasetofonul de model Sony cu preţul de 1450 lei şi telefon-staţie cu preţul de 1900 lei, cauzînd părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 3350 lei.

În scopul asigurării ordinii stabilite de Codul de procedură penală şi pentru asigurarea desfăşurării normale a procesului penal şi ţinînd cont de faptul că faţă de bănuitul Munteanu Vasile Petru nu este raţională aplicarea unei măsuri preventive din cauză că are loc permanent de trai, loc stabil de muncă, căsătorit, la întreţinere are doi copii minori, are un comportament adecvat în societate, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 17 CPP, în temeiul art. 197 alin. (1), art. 198 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:

1. A obliga în scris bănuitul Munteanu Vasile Petru a.n. 13.07.1982, domiciliat în sat. Bacoi, mun. Chişinău, str. Işnovăţului 23, locul de muncă depozitul cu produse alimentare nr.2, str. Munceşti, mun. Chişinău în calitate de hamal, să se prezinte la organul de urmărire penală a CPs Botanica mun. Chişinău, la data şi ora fixată.

2. Să informeze imediat organul de urmărire penală despre schimbarea domiciliului.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Bănuitul _____________ Munteanu Vasile semnătura

Ofiţer de urmărire penalăloc. major de poliţie _____________ Veaceslav Grădinaru

semnătura

(model 2)

OBLIGAŢIA ÎN SCRISa bănuitului (învinuitului, inculpatului) de a se prezenta la organul de urmărire penală

sau la instanţă

189

mun. Chişinău „17” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Eu, Munteanu Vasile Petru a.n. 13.07.1982, domiciliat în sat. Bacoi, mun. Chişinău, str. Işnovăţului 23, în conformitate cu art. 198 alin. (1) CPP, fiind bănuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, pe parcursul desfăşurării urmăririi penale mă oblig să mă prezint la citarea organului de urmărire penală la data şi ora fixată de către ofiţerul de urmărire penală Veaceslav Grădinaru.

Despre schimbarea domiciliului să informez imediat organul de urmărire penală.

Bănuitului Munteanu Vasile Petru i s-au explicat consecinţele încălcării măsurii de constrîngere aplicate, prevăzute de art. 195 CPP, inclusiv şi drepturile de atacare a măsurii aplicate conform art. 196 CPP.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Bănuitul _______________ Munteanu Vasile semnătura

Măsura de constrîngere – obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală a fost aplicată de ofiţerul de urmărire penală.

Ofiţer de urmărire penalăloc. major de poliţie ________________ Veaceslav Grădinaru

semnătura

(model 3)

ORDONANŢĂde aplicare a măsurii procesuale de constrîngere – aducerea silită

mun. Chişinău „17” decembrie 2007

190

locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent major de poliţie Veaceslav Grădinaru, examinînd materialele cauzei penale 2007010987,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 15 decembrie 2007, după semnele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, în baza plîngerii depuse de către victima Silistraru Oleg, cu privire la sustragerea bunurilor din automobilul acestuia în sumă de 3350 lei.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit, că pe data de 14 decembrie 2007, aproximativ la ora 22 şi 30 min, bănuitul Munteanu Vasile Petru a.n. 13.07.1982, cu scopul sustragerii bunurilor din avutul proprietarului a pătruns prin forţarea uşii, în autoturismul de model Şcoda Octavia, ce aparţine cet. Silistraru Oleg, parcată în faţa blocului nr.12 din str. Cuza Vodă, mun. Chişinău, de unde a sustras audiocasetofonul de model Sony cu preţul de 1450 lei şi telefon-staţie cu preţul de 1900 lei, cauzînd părţii vătămate o daună considerabilă în sumă de 3350 lei.

Ţinînd cont de faptul că partea vătămată Silistraru Oleg, fiind citată în modul stabilit de lege, se eschivează de la primirea citaţiei, în scopul asigurării ordinii stabilite de Codul de procedură penală şi pentru asigurarea desfăşurării normale a procesului penal, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 11 CPP, respectînd dispoziţiile art. 11 CPP, în temeiul art.197, art. 199 alin. (3) CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP,-

DISPUNE:

1. Aducerea silită a persoanei participante la proces în calitate de parte vătămată Silistraru Oleg Andrei, domiciliat pe str. Cuza Vodă 112, ap.34 mun. Chişinău.________________________

numele, prenumele, domiciliul

în incinta CPs Botanica, biroul 43 a ofiţerului de urmărire penală Radu Moldovan______________ denumirea organului de urmărire penală

pe data de “20” decembrie 2007, la ora “09” şi “30” min.

2. Executarea ordonanţei de aducere silită se pune în sarcina poliţiei municipale a sectorului 7 a CPs Botanica _________________________________________________________ organul de executare

Ofiţer de urmărire penală loc. major de poliţie ________________ Radu Moldovan

semnătura

Ordonanţa mi-a fost adusă la cunoştinţă la „ 18” „decembrie” 2007

Parte vătămată ________________ Silistraru Olegsemnătura

Executor al ordonanţei ________________ semnătura

(model 4)

Directorului întreprinderii „Tutun CTC” mun. Chişinăudl Cobzaru Hartolomei Gheorghe

191

DEMERSprivind aplicarea măsurii procesuale de constrîngere – suspendarea provizorie din funcţie

mun. Chişinău „27” decembrie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sectorului Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Popescu Ilarion, examinînd materialele cauzei penale 2007010987,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală pe cauza dată a fost pornită la 20 decembrie 2007 pe semnele componenţei de infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (1) Cod penal în privinţa cet. Gherasimov Arcadie Petru, şef de secţie la întreprinderea „Tutun CTC”, mun. Chişinău.

Prin ordonanţa din 26 decembrie 2007 bănuitul Gherasimov Arcadie Petru a fost pus sub învinuire pentru faptul, că el în perioada 10 – 15 decembrie 2007, fiind în funcţia de şef de secţie a întrepriderii „Tutun CTC”, a însuşit în proporţii mari bunuri (2500 pachete de ţigăr „Temp” Gold) cauzîndu-i întreprinderii un prejudiciu material în sumă de 10 436 lei.

Luînd în consideraţie că aflîndu-se în funcţia de şef de secţie poate continua activitatea infracţională, deasemenea poate influinţa negativ subordonaţii care au calitatea de martori pe cauza penală, prin ce poate împiedica stabilirea adevărului în procesul penal, conducîndu-se de art. 52 alin. (1) pct.16 CPP şi în temeiul art. 197, 200, 304 CPP,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză.2. Emiterea unui ordin privind suspendarea provizorie din funcţia şef de secţie la

întreprinderea „Tutun CTC”, mun. Chişinău a învinuitului Gherasimov Arcadie Petru a.n. 13.04.1973 domiciliat în mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 122, ap. 67, studii superioare, căsătorit.

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II ___________________ Popescu Ilarion

semnătura

(model 5)

Procurorului procuraturii sect. Centru mun. Chişinău,consilier juridic de rangul IINicolai Cristea

192

RAPORTprivind iniţierea procedurii de punere sub sechestru a bunurilor

mun.Chişinău „16” iunie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Centru mun. Chişinău, capitan de poliţie Ion Vasilachi, examinând materialele cauzei penale nr. 2007990001,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită de SUP CPs Centru mun. Chişinău, la 13.06.2007 în privinţa cet. Jitari Valeria, pe indicii componenţei de infracţiune prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. „c” Cod penal.

În procesul urmăririi penale s-a constatat, că în perioada de timp aprilie 2007 – 30 mai 2007 cet. Jitari Valeria a estorcat şi primit de la cet. Moraru Gheroghe suma de 1200 euro, pentru a influenţa asupra unui angajat al Consulatului României în R.Moldova, în scopul de a-l determina să urgenteze acordarea cetăţenii române persoanelor menţionate.

La data de 13.06.2007 pe str.31 August 117/2 mun. Chişinău cet. Jitari Valeria a fost reţinută în flagrant delict, în momentul primirii sumei de 1200 euro anterior estorcată.

În procesul examinării la faţa locului, au fost depistate şi ridicate mijloace băneşti în sumă de 1400 euro, 100 dolari SUA, bunuri care aparţineau cet. Valeria Jitari.

În cadrul urmăririi penale cet. Moraru Gheorghe a depus o cerere, prin care a solicitat recunoaşterea sa în calitate de parte vătămată şi parte civilă, cu înaintarea concomitentă a acţiunii civile în sumă de 1200 euro.

Constatând acţiunea civilă întemeiată, organul de urmărire penală prin ordonanţa din 02.06.2006 l-a recunoscut pe cet. Moraru Gheorghe în calitate de parte civilă.

Luând în consideraţie, că probele acumulate permit de a presupune întemeiat că bănuita Valeria Jitaru poate tăinui sau cheltui suma de 1400 euro şi 100 dolari SUA este necesar de a aplica sechestru asupra acestor sume de bani, în scopul asigutării reparării prejudiciului cauzat părţii vătămate în sumă de 1200 euro cât şi în scopul garantării executării pedepsei amenzii.

Ţinînd cont din cele expuse mai sus, conducându-se de prevderile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP în temeiul art. art. 13, 203, 204, 205 CPP RM şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

PROPUNE:1. A iniţia procedura de punere sub sechestru a bunurilor bănuitei Jitari Valeria.2. Punerea sub sechestru a mijloacelor băneşti în sumă de 1400 euro, 100 dolari SUA

ridicate în procesul cercetării la faţa locului de la bănuita Valeria Jitaru, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat, cât şi în scopul asigurării executării pedepsei amenzii.

3. Suma de 1400 euro şi 100 dolari SUA de depozitat la contul bancar al Procuraturii sect. Centru mun. Chişinău.

Ofiţer de urmărire penală căpitan de poliţie ___________________ Ion Vasilachi

semnătura

(model 6)

„A U T O R I Z E Z” punerea sub sechestru a mijloacelor băneştice aparţin bănuitei Valeria Jitaru _________ a.n. 1976, domiciliată în mun. Chişinău____str. Petrarilor 113, apt. 54_______________ adresa, numele, prenumele proprietarului

193

Judecător de instrucţie la judecătoriasect. Centru mun. ChişinăuVladimir Bogheanu___________________ numele, prenumele

„____” „_________________” 200___L.Ş.____________________________

semnătura

ORDONANŢĂprivind punerea bunurilor sub sechestru

mun.Chişinău „17” iunie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Centru mun. Chişinău, capitan de poliţie Ion Vasilache, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007990001,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită de OUP al DCCO MAI la 13.06.2007 în privinţa cet. Jitari Valeria, pe indicii componenţei de infracţiune prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. „c” Cod penal.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că în perioada de timp aprilie 2007 – 30 mai 2007 cet. Jitari Valeria a estorcat şi primit de la cet. Moraru Gheroghe suma de 1200 euro, pentru a influenţa asupra unui angajat al Consulatului României în R.Moldova în scopul de a-l determina să urgenteze acordarea cetăţenii române persoanelor menţionate.

La data de 13.06.2007 pe str.31 August 117/2 mun.Chişinău cet. Jitari Valeria a fost reţinută în flagrant delict, în momentul primirii sumei de 1200 euro anterior estorcată.

În procesul examinării la faţa locului, au fost depistate şi ridicate mijloace băneşti în sumă de 1400 euro, 100 dolari SUA, bunuri care aparţineau cet. Jitari Valeria

În cadrul urmăririi penale cet. Moraru Gheorghe a depus o cererea, prin care a solicitat recunoaşterea sa în calitate de parte vătămată şi parte civilă, cu înaintarea concomitentă a acţiunii civile în sumă de 1200 euro.

Constatând acţiunea civilă întemeiată, organul de urmărire penală prin ordonanţa din 02.06.2006, l-a recunoscut pe cet. Moraru Gheorghe în calitate de parte civilă.

Luând în consideraţie, că probele acumulate permit de a presupune întemeiat că bănuita Valeria Jitari poate tăinui sau cheltui suma de 1400 euro şi 100 dolari SUA este necesar de a aplica sechestru asupra acestor sume de bani, în scopul asigutării reparării prejudiciului cauzat părţii vătămate în sumă de 1200 euro cât şi în scopul garantării executării pedepsei amenzii.

Ţinînd cont din cele expuse mai sus, conducându-se de prevderile art. 57 alin. (2) pct. 4 CPP şi art. 13 CPP, în temeiul art. art. 203, 204, 205 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Punerea sub sechestru a mijloacelor băneşti în sumă de 1400 euro, 100 dolari SUA, ridicate în procesul cercetării la faţa locului de la învinuita Valeria Jitari, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat, cât şi în scopul asigurării executării pedepsei amenzii.

2. A iniţia procedura de autorizare a sechestării bunurilor materiale menţionate în prezenta ordonanţă.

3. Copia prezentei ordonanţe de adus la cunoştinţa persoanelor cointeresate.

194

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Ofiţer de urmărire penală căpitan de poliţie ___________________ Ion Vasilachi

semnătura

(model 7)

Dlui Anton CociubanJudecător de instrucţie alJudecătoriei sect. Centru mun. Chişinău

195

DEMERSprivind obţinerea autorizării sechestrării bunurilor

mun. Chişinău „17” iunie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii mun. Chişinău, jurist de rangul II Nicolai Cristea, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, capitan de poliţie Ion Vasilachi, privind iniţierea procedurii de punere sub sechestru a bunurilor, precum şi materialele cauzei penale nr.2007990001,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită de OUP al DCCO MAI la 13.06.2007 în privinţa cet. Jitari Valeria, pe indicii componenţei de infracţiune prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. „c” Cod penal.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că în perioada de timp aprilie 2007 - 30 mai 2007 cet. Jurati Valeria a estorcat şi primit de la cet. Moraru Gheroghe suma de 1200 euro, pentru a influenţa asupra unui angajat al Consulatului României în R.Moldova, în scopul de a-l determina să urgenteze acordarea cetăţenii române persoanelor menţionate.

La data de 13.06.2007 pe str. 31 August 117/2 mun. Chişinău, cet. Jitari Valeria. a fost reţinută în flagrant delict în momentul primirii sumei de 1200 euro anterior estorcată.

În procesul examinării la faţa locului, au fost depistate şi ridicate mijloace băneşti în sumă de 1400 euro, 100 dolari SUA, bunuri care aparţineau cet. Valeria Jitari.

În cadrul urmăririi penale cet. Moraru Gheorghe a depus o cerere, prin care a solicitat recunoaşterea sa în calitate de parte vătămată şi parte civilă, cu înaintarea concomitentă a acţiunii civile în sumă de 1200 euro.

Luând în consideraţie, că probele acumulate permit de a presupune întemeiat că bănuita Valeria Jitaru poate tăinui sau cheltui suma de 1400 euro şi 100 dolari SUA, este necesar de a aplica sechestru asupra acestor sume de bani, în scopul asigutării reparării prejudiciului cauzat părţii vătămate în sumă de 1200 euro, cât şi în scopul garantării executării pedepsei amenzii.

Ţinînd cont din cele expuse mai sus, conducându-se de prevderile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP în temeiul art. art. 203, 204,205, 302 şi 304 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului.2. Autorizarea sechestrării bunurilor materiale şi anume: banii în sumă de 1400 euro, 100

dolari SUA, ridicaţi de la bănuita Valeria Jitaru în scopul asigutării reparării prejudiciului cauzat părţii vătămate în sumă de 1200 euro, cât şi în scopul garantării executării pedepsei amenzii.

Procurorul procuraturii mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II ___________________ Nicolai Cristea

semnătura

(model 8)

PROCES-VERBALDE PUNERE SUB SECHESTRU

mun. Chişinău „17” „decembrie” 2007 locul întocmirii data întocmirii

196

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Ion Vasilachi,

în baza ordonanţei sechestrării bunurilor cu autorizaţia judecătorului de instrucţie din „16” decembrie 2007, în temeiul art. 205 CPP, a sechestrat sumele băneşti ce aparţin bănuitei Valeria Jitari, identificată prin B.I. seria A nr. 00998877_________________________________________

act de identitate al persoanei la care se efectuează pnnerea sub sechestru

despre care fapt în corespundere cu prevederile art. 207 alin. (5) CPP, art. 208 CPP şi în conformitate cu prevederile art 260 şi art. 261 CPP a întocmit prezentul proces-verbal în două exemplare.

Pînă la începerea sechestrării bunurilor, cet. Valeria Jitari i s-a adus la cunoştinţă şi i s-a înmînat copia ordonanţei de punere sub sechestru din „16” decembrie 2007, deasemeanea i s-a cerut predarea sumei de 1400 euro şi 100 dolari SUA, care binevol a executat această cerinţă.

________________ semnătura

Persoanei, la care se efectuează sechestrarea - Valeria Jitari, în conformitate cu prevederile art. 277 CPP i s-a explicat dreptul să asiste la toate acţiunile organului de urmărire penală şi să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în prezentul proces-verbal. Tot odată cet. Jitari Valeria i s-a explicat că este în drept să indice care bunuri materiale pot fi puse sub sechestru în primul rînd pentru a fi asigurată suma indicată în ordonanţa organului de urmărire penală.

________________ semnătura

Sechestrareaa început la ora 15 şi 40 mins-a încheiat la ora 16 şi 20 min.

Sechestru a fost aplicat pe suma: - de 1400 euro în bancnote cu valoarea nominală de - 100 euro fiecare în număr de 14

bancnote cu seria şi numerile după cum urmează:1) X23547823445; 2) G56547823475; 3) J12547823245; 4) D98547823145; 5) F43547823945; 6) K11547823485; 7) N22547823448; 8) M33547823495; 9) A93547823123; 10) B29549023445;

- 100 dolari SUA, într-o singură bancnotă cu valoarea nominală de 100 dolari SUA cu seria GH nr. 0987654432.

Sumele de bani (1400 euro şi 100 dolari SUA), sechestrate şi descrise mai sus, au fost ridicate pentru a fi depuse la contul de depozit al Judecătoriei sect. Botanica mun. Chişinău.

Cet. Valeria Jitari i-a fost explicat modul de contestare a punerii sub sechestru, conform art. 209 CPP.

Procesul-verbal a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului. Observaţii şi obiecţii asupra modului în care s-a desfăşurat sechestrarea şi ridicarea sumelor băneşti nu sunt.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

semnăturile participanţilor la această activitate

Persoana la care se efectuează sechestrarea _______________ Valeria Jitari

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _______________ Ion Vasilachi

semnătura

197

Notă: Copia prezentului proces-verbal am primit la „17” decembrie 2007.

Persoana la care se efectuează sechestrarea _______________ Valeria Jitari

semnătura

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ________________ Ion Vasilachi

semnătura

(model 9)

Dlui Ruslan RoşcaProcuror în Procuratura sect. Botanica mun.Chişinău consilier juridic de rangul II

198

DEMERS privind aplicarea măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi localitatea

mun. Chişinău „22” martie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Nicolae Pleşca, examinînd materialele cauzei penale nr. 2006420383,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la 14 martie 2007, de către organul de urmărire penală al CPs Botanica, conform indicii infracţiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal R. Moldova.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că cet. Moldovanu Ion Vasile, la data de 25.02.2006, aproximativ pe la ora 20.30, aflîndu-se în interiorul magazinului alimentar SRL „Altiso Trans”, situat pe str. Hristo Botev 7/2, mun. Chişinău, fiind în stare de ebrietate, din intenţii huliganice, a sustras-o de la obligaţiunile de serviciu pe vînzatoarea, cet. Andronic Olga, încalcînd grosolan ordinea publică. Fără motiv a iniţiat un conflict cu directorul comercial al magazinului, dl Rudomiotov, sub pretextul că i-ar fi făcut observaţie. L-a ameninţat cu aplicarea forţei fizice şi, în prezenţa persoanelor, care la moment se aflau în magazin, l-a insultat cu cuvinte necenzurate. Manifestînd obrăznicie deosebită şi nereacţionînd la observaţiile persoanelor de a înceta acţiunile lui huliganice, a lovit cu pumnul peste galantar. În consecinţă jos au căzut şi s-au stricat sticle cu băuturi spirtoase. Prin aceste acţiuni cet. Moldovanu Ion a cauzat SRL „Altiso Trans” un prejudiciu material în valoare de 160 lei şi a derogat activitatea normală a magazinului.

Astfel, prin acţiunile sale cet. Moldovanu Ion a savîrşit huliganism, adică acţiunile intenţionate, care încalcă grosolan ordinea publică şi exprimă o vădită lipsă de respect faţă de societate, însoţite de opunerea de rezistenţă persoanelor care curmă actele huluganice, exprimate printr-o obrăznicie deosebită, adică infracţiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal RM.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că cet. Moldovanu Ion anterior a fost condamnat pentru comiterea unui act de huliganism, dar are loc permanent de trai şi este angajat în cîmpul muncii.

La data de 17 martie 2007, prin ordonanţă, a fost recunoscut în caliate de bănuit şi în prezenţa apărătorului i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art 64 CPP.

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus şi faptul că bănuitul Moldovanu Ion a săvârşit o infracţiune mai puţin gravă cu intenţie, pentru care legea penală prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani şi există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul Moldovanu Ion Vasile s-ar putea ascunde de organul de urmărire penală, este necesar de aplicat în privinţa acestuia o măsură preventivă.

Luînd în consideraţie, faptul că bănuitul Moldovanu Ion Vasile are loc permanent de trai şi este încadrat în câmpul muncii, are la întreţinere doi copii minori aplicarea faţă de el a măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi localitatea este suficientă pentru a-l împiedica să se ascundă de organul de urmărire penală şi de instanţă.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 7, în temeiul art. art. 11, 175, 176 alin. (1) CPP RM, şi art. 178 alin. (1) CPP, -

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului în cauză.2. Aplicarea măsurii preventive sub formă de obligarea de a nu părăsi localitatea pe un

termen de 10 /zece zile /, în privinţa bănuitului Moldovanu Ion Vasile, cetăţean al R. Moldova, a. n. 20.06.1980, originar din or. Călăraşi, temporar domiciliat în mun. Chişinău, str. Plaiului 121.

199

Celibatar, supus militar, studii medii incomplete, este angajat în cîmpul muncii, cu antecedente penale.

Ofiţer de urmărire penală căpitan de poliţie ___________________ Nicolae Pleşca

semnătura

(model 10)

ORDONANŢĂde aplicare a măsurii preventive faţă de bănuit

200

mun. Chişinău „22” martie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Ruslan Roşca, examinînd raportul cu propunerea ofiţerului de urmărire penală Nicolae Pleşca cu privire la aplicarea măsurii preventive în forma de obligarea de a nu părăsi localitatea, precum şi materialele cauzei penale nr. 2006420383,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la 14 martie 2007 de către organul de urmărire penală al CPs Botanica mun. Chişinău, conform indicii infracţiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal RM.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că cet. Moldovanu Ion Vasile, la data de 25.02.2006, aproximativ pe la ora 20.30, aflîndu-se în interiorul magazinului alimentar SRL „Altiso Trans”, situat pe str.Hristo Botev 7/2, mun. Chişinău, fiind în stare de ebrietate, din intenţii huliganice, a sustras-o de la obligaţiunile de serviciu pe vînzatoarea, cet. Andronic Olga, încalcînd grosolan ordinea publică. Fără motiv a iniţiat un conflict cu directorul comercial al magazinului, dl Rudomiotov, sub pretextul, că i-ar fi făcut observaţie. L-a ameninţat cu aplicarea forţei fizice şi, în prezenţa persoanelor, care la moment se aflau în magazin, l-a insultat cu cuvinte necenzurate. Manifestînd obrăznicie deosebită şi nereacţionînd la observaţiile persoanelor de a înceta acţiunile lui huliganice, a lovit cu pumnul peste galantar. În consecinţă jos au căzut şi s-au stricat sticle cu băuturi spirtoase. Prin aceste acţiuni cet. Moldovanu Ion a cauzat SRL „Altiso Trans” un prejudiciu material în valoare de 160 lei şi a derogat activitatea normală a magazinului.

Astfel, prin acţiunile sale, cet. Moldovanu Ion a savîrşit huliganism, adică acţiunile intenţionate, care încalcă grosolan ordinea publică şi exprimă o vădită lipsă de respect faţă de societate, însoţite de opunerea de rezistenţă persoanelor care curmă actele huluganice, exprimate printr-o obrăznicie deosebită, adică infracţiunea, prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal RM.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că cet. Moldovanu Ion anterior a fost condamnat pentru comiterea unui act de huliganism, dar are loc permanent de trai şi este angajat în cîmpul muncii.

La data de 17 martie 2007 prin ordonanţă a fost recunoscut în caliate de bănuit şi în prezenţa apărătorului i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art 64 CPP.

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus şi faptul că bănuitul Moldovanu Ion a săvârşit o infracţiune mai puţin gravă cu intenţie, pentru care legea penală prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani şi există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul Moldovanu Ion Vasile s-ar putea ascunde de organul de urmărire penală, este necesar de aplicat în privinţa acestuia o măsură preventivă.

Luînd în consideraţie, faptul că bănuitul Moldovanu Ion Vasile are loc permanent de trai şi este încadrat în câmpul muncii, are la întreţinere doi copii minori aplicarea faţă de el a măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi localitatea este suficientă pentru a-l împiedica să se ascundă de organul de urmărire penală şi de instanţă.

Ţinând cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. art. 52 alin.(1) pct. 12 CPP, art. 304 CPP, în temeiul art. art. 11, 175, 176 alin.(1), 178 alin. (1) CPP şi în conformitate cu art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Aplicarea măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi localitatea pe un termen de 10 /zece zile/ faţă de bănuitul Moldovanu Ion Vasile, cetăţean al Republicii Moldova, născut la 20 iunie 1980 în or. Călăraşi, domiciliat temporar în mun. Chişinău, str. Plaiului 121 celibatar, supus militar, studii medii incomplete, este angajat în cîmpul muncii, cu antecedente penale.

201

2. Înmânarea neîntârziată bănuitului Moldovanu Ion Vasile a copiei de pe prezenta ordonanţă şi explicarea modului termenului de atac al acestei hotărâri.

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinău consilier juridic de rangul III ___________________ Ruslan Roşca

semnătura

Copia ordonanţei de aplicare a măsurii preventive, obligarea de a nu părăsi localitatea, am primit la data de „22” martie 2007, în prezenţa apărătorului Guzun Aurel.

Mi-au fost explicate consecinţele încălcării măsurii preventive, în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat modul şi termenul de atac a prezentei ordonanţe conform art.196 CPP la „22” martie 2007

Învinuitul ____________________ Moldovanu Ion semnătura

Apărătorul ____________________ Guzun Aurel semnătura

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinău consilir juridic de rangul III ___________________ Ruslan Roşca

semnătura

(model 11)

OBLIGAREAde a nu părăsi localitatea

202

mun. Chişinău „23” martie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Subsemnatul Moldovanu Ion Vasile, născut la 20 iunie 1980 în or. Călăraşi, domiciliat temporar în mun. Chişinău, str. Plaiului 121, bănuit pe cauza penală nr. 2006420383 pentru comiterea infracţiunii, prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal al R. Moldova, luînd cunoştinţa cu ordonanţa din 23 martie 2007, privind aplicarea în privinţa mea a măsurii preventive, obligarea de a nu părăsi localitatea, îmi iau obligaţiunea faţa de procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău Ruslan Roşca, că conform prevederilor art.178 CPP R. Moldova:

- mă voi afla la dispoziţia organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată. Am obligarea de a nu părăsi localitatea, de a nu mă ascunde de procuror sau de instanţă, de a nu împiedica urmărirea penală şi judecarea cauzei, de a mă prezenta la citarea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată, de a le comunica acestora despre schimbarea domiciliului.

Am fost avertizat, că în caz de nerespectare a prezentei obligări, măsura preventivă aplicată poate fi înlocuită cu una mai aspră, conform art. 195 CPP RM.

Modul de înaintare a plîngerilor împotriva acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 298 CPP mi-a fost explicat.

Bănuitul _______________ Moldovanu Ion semnătura

Obligarea a fost impusă în scris bănuitului, potrivit art. 178 alin. (1) din CPP de către:

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul _______________ Ruslan Roşca semnătura

(model 12)Dlui Petru Martîniuc Judecător de instrucţie al Judecătoriei sect. Centru mun. Chişinău

DEMERScu propunerea aplicării măsurii preventive sub formă de arest

203

în privinţa bănuitului

mun. Chişinău „04” decembrie 2007locul emiterii data emiterii Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CGP mun. Chişinău, căpitan de poliţie Victor Petcu, examinând materialele cauzei penale nr.2007012020, -

A CONSTATAT:Prezenta cauză penală a fost pornită de către Organul de urmărire penală al CGP mun.

Chişinău, după indicii componenţei de infracţiune prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal. În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că, la data de 13.11.2007 cet. Moldovanu Ion

Axentie, a introdus pe teritoriul vamal al R. Moldova, pe cale de contrabandă, cu folosirea unor acte comerciale frauduloase, automobilul de model „AUDI 100”, numărul de export RT 938 I. Costul automobilului constituind aproximativ 170 000 MDL.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate, Moldovanu Ion Axentie, a comis infracţiune de contrabanda, prevăzută de art. 248 alin. 5 lit. „d” Cod penal al R. Moldova, care prevede trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor, cu folosirea frauduloasă a documentelor.

La 02.12.2007, orele 20.30, cet. Moldovanu Ion Axentie, a fost reţinut în temeiul art. 166 şi art. 167 Cod procedură penală.

Analizînd materialele cauzei penale s-a stabilit existenţa bănuielii rezonabile precum că cet. Moldovanu Ion Axentie cu intenţie a săvârşit o infracţiune gravă, pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani. Ţinând cont de faptul, că nu este încadrat în câmpul muncii, există temeiuri rezonabile de a presupune că el, fiind la libertate, ar avea intenţia să se ascundă de organul de urmărire penală, prin ce ar împiedica la stabilirea adevărului în cauză. Astfel, consider că este necesar ca cet. Moldovanu Ion Axentie să fie izolat de societate pe perioada urmăririi penale.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art.57 alin. (2) pct. 17 CPP, în temeiul art. 175, 176, 177 alin. (2) CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 185 CPP, -

SOLICIT:1. Admiterea demersului cu privire la aplicarea măsurii preventive sub formă de arest, în

privinţa bănuitului Moldovanu Ion Axentie.2. Aplicarea măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 10 / zece / zile, în privinţa

bănuitului Moldovanu Ion Axentie, cetăţean al R. Moldova, a. n. 16.08.1955, originar sat. Molovata, rn. Criuleni, domiciliat în mun. Chişinău, str. Pandurilor 3, moldovean, studii superioare, supus militar, divorţat, neîncadrat în câmpul muncii, fără antecedente penale.

Ofiţer de urmărire penală căpitan de poliţie ________________ Victor Petcu

semnătura

„DE ACORD”Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II„_____” „____________” 2007______________ Ion Marinuţa

semnătura (model 13)

Dlui Mircea Grigorescu Preşedintele Judecătoriei sect. Centru mun. Chişinău

204

DEMERSprivind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest

în privinţa învinuitului

mun. Chişinău “04” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Mihai Melnicenco, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, căpitan de poliţie Victor Petcu, cu propunerea aplicării măsurii preventive sub formă de arest, în privinţa bănuitului Moldovanu Ion Axentie, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007012020, -

A CONSTATAT:Prezenta cauză penală a fost pornită de către Organul de urmărire penală al CGP mun.

Chişinău, conform indicilor componenţei de infracţiune prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal R. Moldova.

În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că la data de 13.05.2005, cet. Moldovanu Ion Axentie, avînd intenţia pe cale de contrabandă, a introdus pe teritoriul vamal al R. Moldova, automobilul de model „AUDI 100”, numărul de export RT 938 I, în valoare de peste 170 000 MDL.

La trecerea frontierei vamale a R. Moldova, prin punctul vamal Leuşeni, cet. Moldovanu Ion Axentie intenţionat a prezentat documente comerciale frauduloase, în conţinutul cărora a fost diminuat preţul automobilului în cauză.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate, cet. Moldovanu Ion Axentie, a comis infracţiune de contrabandă, prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal al R. Moldova, care prevede trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor, cu folosirea frauduloasă a documentelor.

Pe data de 02.12.2007 ora 20 şi 30 Moldovanu Ion Axentie, a fost reţinut în temeiul art. 166 şi art. 167 CPP.

La data de 04.12.2007 bănuitul Moldovanu Ion Axentie a fost pus sub învinuire în baza art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal al R. Moldova.

Analizînd materialele cauzei penale s-a stabilit că există o bănuială rezonabilă că bănuitul Moldovanu Ion Axentie cu intenţie a săvârşit o infracţiune, pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani.

Tot odată există temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul Moldovanu Ion Axentie, aflându-se la libertate, ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală şi să împedice la stabilirea adevărului în procesul penal. Astfel, consider că este necesar ca cet. Moldovanu Ion Axentie să fie izolat de societate pe perioada urmăririi penale.

Ţinând cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, respectînd art. 11 şi în temeiul art. art. 185, 176 alin. (2), art. 304 CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 175, 177, 308 CPP RM,-

SOLICITĂ:1. Admiterea demersului. 2. Aplicarea măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 30 /treizeci/ zile, în

privinţa învinuitului Moldovanu Ion Axentie, cetăţean al R. Moldova, a.n. 16.08.1955, originar din sat. Molovata, rn. Criuleni, domiciliat în mun. Chişinău, str. Pandurilor 3, moldovean, studii superioare, supus militar, divorţat, neîncadrat în câmpul muncii, anterior nu a fost judecat.

Procurorul procuraturii mun. Chişinău,consilier juridic de rangul II __________________ Mihai Melnicenco semnătura

(model 14)

Procurorului Procuraturiisect. Botanica mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II

205

Ion Marinuţa

RAPORTcu propunerea privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest

în privinţa învinuitului

mun. Chişinău “04” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Vasile Banaru, examinând materialele cauzei penale Nr. 99421550, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost intentată la 26 iunie 1999 de CPs Botanica mun. Chişinău, conform indicii infracţiunii prevăzute de art. 123 CP RM (redacţia legii 1961).

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că la 26 ianuarie 1999, în perioada de timp de la ora 09 şi 00 min. până la ora 23 şi 00 min. Rotaru Veaceslav Alexandru, a.n. 1975, având scopul însuşirii bunurilor altei persoane, prin culegerea de chei a pătruns în apartamentul nr.106, blocul locativ 38, bul. Dacia, mun. Chişinău, în care locuieşte cet. Dimitrova Nadejda Ion, de unde pe ascuns a sustras următoarele bunuri materiale: lănţişor în preţ de – 1200 lei RM, culon în preţ de - 600 lei RM., cercei cu diamante în preţ de - 3000 lei, cercei din aur în preţ de - 1000 lei, trei inele în preţ de - 2300 lei, telefon mobil de model „Motorola” în preţ de - 1300 lei RM, bani în sumă de 6000 lei, bunuri materiale în sumă totală de 32000 lei. Apoi cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracţiunii, prin ce i-a cauzat părţii vătămate Dimitrova Nadejda un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari /daune în proporţii considerabile /.

La 30 august 1999, în privinţa lui Rotaru Veaceslav Alexandru, a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 123 Cod penal al R. Moldova (în redacţia anului 1961) şi a fost aplicată măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi localitatea. Dar după înaintarea acuzării, învinuitul Rotaru Veaceslav Alexandru s-a ascuns de organul de urmărire penală, ca urmare la 10 octombrie 1999 au fost iniţiate investigaţii în vederea căutării acestuia. La 02 noiembrie 2007 locul aflării învinuitului Rotaru Veaceslav a fost stabilit. În ziua indicată la ora 18.00 el fost reţinut în temeiul art. 166 CPP.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de aplicare a măsurii preventive, s-a stabilit că există o bănuiială rezonabilă că învinuitul Rotaru Veaceslav a săvârşit infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani şi a încălcat condiţiile măsuri preventive neprivative de libertate - obligarea de a nu părăsi localitatea.

Tot odată există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că învinuitul Rotaru Veaceslav ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal. Astfel, consider că prin acţiunile sale prezintă pericol şi necesită a fi izolat de societate pe perioada urmăririi penale.

Ţinând cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.17 CPP, cu respetarea art.11 CPP, în temeiul art. 185 art. 176 alin. (2) CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 175, 177, CPP RM,-

PROPUNE:

1. A aplica măsura preventivă sub formă de arest, un termen de 30 /treizeci/ zile în privinţa învinuitului Rotaru Veaceslav Alexandru, a.n. 25.04.1975, originar din mun. Chişinău, domiciliat str. Independenţei 34, ap.6 cetăţean al R. Moldova, căsătorit, nesupus militar, studii medii, nu este angajat în câmpul muncii, anterior judecat.

206

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie ________________ Vasile Banaru

semnătura

“DE ACORD”Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II“_____” “____________” 2007______________ Ion Marinuţa

semnătura

(model 15)

Domnului Mihail DabijaPreşedintele Judecătoriei sect. Botanica mun. Chişinău

207

DEMERSprivind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest

în privinţa învinuitului

mun. Chişinău „04” noiembrie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III, Valeriu Prisacari, examinând materialele cauzei penale Nr.99421550, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 26 iunie 1999 de CPs Botanica mun. Chişinău conform indicilor infracţiunii prevăzută de art. 123 CP RM (redacţia anului 1961).

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că la 26 ianuarie 1999, în perioada de timp de la ora 09.00 până la ora 23.00, Rotaru Veaceslav Alexandru, a.n.1975, având scopul însuşirii bunurilor altei persoane, prin alegerea cheii a pătruns în locuinţa cet. Dimitrova Nadejda Ion, situată pe adresa bulevardul Dacia 38, apartamentul nr.106, mun. Chişinău, unde pe ascuns a sustras următoarele obiecte: lănţişor cu preţul – 1200 lei RM, colier cu preţul 600 lei RM., cercei cu diamante cu preţul 3000 lei, cercei în formă de frunză cu preţul 1000 lei, trei inele cu preţul - 800, 600, 900 lei, telefon mobil de model „Motorola” cu preţul 1300 lei RM., bani în sumă de 6000 lei, cu care s-a ascuns, cauzându-i părţii vătămate, cet. Dimitrova Nadejda Ion, un prejudiciu material în sumă totală de 32000 lei (proporţii deosebit de mari).

În conformitate cu art. 123 Cod penal al R. Moldova (în redacţia anului 1961) la 30 august 1999 pe numele cet. Rotaru Veaceslav Alexandru, a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, fiind aplicată măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi localitatea. Însă după înaintarea acuzării, învinuitul Rotaru Veaceslav Alexandru s-a ascuns de organul de urmărire penală, ca urmare la 10 octombrie 1999 au fost iniţiate investigaţii în vederea căutării acestuia.

La 02 noiembrie 2007 locul aflării învinuitului Rotaru Veaceslav a fost stabilit şi la ora 18 şi 00 min. a fost reţinut în conformitate cu prevederile art. 167 CPP, în temeiul art. 165 alin. (2) pct. 2 şi 166 alin. (1) pct. 3 CPP RM.

Având în vedere cele relatate anterior şi ţinând cont de faptul că Rotaru Veaceslav a săvârşit o infracţiune gravă cu intenţie, a încălcat condiţiile măsuri preventive neprivative de libertate - obligarea de a nu părăsi localitatea, tot odată există temeiuri rezonabile de a presupune că învinuitul Rotaru Veaceslav, aflându-se la libertate, ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală, să împedice la stabilirea adevărului în procesul penal. Astfel, consider că este necesar ca cet. Moldovanu Ion Axentie să fie izolat de societate pe perioada urmăririi penale.

Ţinând cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art., 52 alin. (1) pct. 16 CPP, respectînd art. art. 11 CPP, în temeiul art. 185, art. 176 alin. (2), art. 304 CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 175, 177, 308 CPP RM,-

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului. 2. Aplicarea măsurii preventive sub formă de arest, pe un termen de 30 / treizeci / zile, în

privinţa învinuitului Rotaru Veaceslav Alexandru, cetăţean al R. Moldova, a.n. 25.04.1975, originar din mun. Chişinău, domiciliat pe str. Independenţei 34, ap.6 căsătorit, nesupus militar, studii medii, nu este angajat în câmpul muncii, anterior judecat.

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău

208

consilier juridic de rangul III ________________ Valeriu Prisacarisemnătura

(model 16)

Dlui Todor Popescu Preşedintele Judecătoriei

sect. Ciocana mun. Chişinău

DEMERSdespre aplicarea măsurii preventive sub formă de arest

209

în privinţa bănuitului

mun. Chişinău „12” iulie 2007 locul emiterii data emiterii

Prucurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, jurist de rangul II, Nicolae Ursu, examinând materialele cauzei penale 2007420987,-

A CONSTATAT:Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 01 iulie 2007 de către SUP a CPs Ciocana

mun. Chişinău, în baza plîngerii depuse de către victima Popa Ion Mihai, după semnele componenţei de infracţiune prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. „b”, „e”, „f” Codul penal al R. Moldova.

În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că, la data de 01 iulie 2007, aproximativ pe la orele 05.30 min., Talambuţa Sergiu Leonid, cu scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, aflându-se în apropierea magazinului „Fidesco”, situat pe bulevardul Mircea cel Bătrân 6, mun. Chişinău, aplicând violenţă, nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea victimei Popa Ion, a.n. 1986, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Sajem MX 1”, după ce au părăsit locul faptei, cauzându-i victimei Popa Ion o daună în considerabilă în sumă de 670 lei.

În cadrul urmăririi penale a fost efectuată procedura de recunoaştere a persoanei, în urma căreia de către partea vătămată Popa Ion a fost recunoscut bănuitul Talambuţa Sergiu Leonid. Acest fapt indică direct că anume bănuitul Talambuţa Sergiu Leonid a săvârşit sustragerea deschisă a bunurilor în sumă 670 lei de la cet. Popa Ion.

La data de 10 iulie 2006 ora 08 şi 15 min., Talambuţa Sergiu Leonid, a fost reţinut de către organul de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 167 CPP, în temeiul art. 166 alin. (1) pct. 2 CPP RM.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de aplicare a măsurii preventive s-a stabilit că există temeiuri rezonabile de a presupune că învinuitul Rotaru Veaceslav, aflându-se la libertate, ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală, să împedice la stabilirea adevărului în procesul penal. Astfel, consider că este necesar ca cet. Moldovanu Ion Axentie să fie izolat de societate pe perioada urmăririi penale.

Ţinând cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 11 şi art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, în temeiul art. 185, art. 176 alin. (2), art. 304 CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 175, 177, 308 CPP RM,-

SOLICITĂ:1. Admiterea demersului. 2. Aplicarea măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 10 /zece zile/, în

privinţa bănuitului Talambuţa Sergiu Leonid, cetăţean al R. Moldova, a.n. 20.06.1988, originar din or. Călăraşi, temporar domiciliat în mun. Chişinău, str. Plaiului 121, celibatar, supus militar, studii medii incomplete, nu este angajat în cîmpul muncii, anterior fără antecedente penale

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Cişinăujurist de rangul II ___________________ Nicolae Ursu

semnătura

“COORDONAT”Procuror,consilier juridic de rangul II ____________________ Liviu Rusnac semnătura

(model 17) Procurorului Procuraturii sect. Centru mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul IIGrigore Dica

210

RAPORTcu propunerea aplicării măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu

în privinţa bănuitului mun. Chişinău “04” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, căpitan de poliţie Victor Petcu, examinând materialele cauzei penale nr.2007012020, -

A CONSTATAT:Prezenta cauza penală a fost pornită de către Organul de urmărire penală al CPs Centru

mun. Chişinău, după indicii componenţei de infracţiune prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal.

În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că, la data de 13.11.2007, cet Şchiopu Ruslan Petru, intenţionat a introdus pe teritoriul vamal al R. Moldova, pe cale de contrabandă automobilul de model „Daimler-Chrysler Sprinter 208”, numărul de export RT 938 I, în valoare de peste 170 000 MDL. La trecerea frontierei vamale a R. Moldova, prin punctul vamal Leuşeni, a prezentat documente comerciale frauduloase, în conţinutul cărora a fost diminuat preţul automobilului în cauză.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Şchiopu Ruslan Petru, a comis trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor, cu folosirea frauduloasă a documentelor, săvîrşită în proporţii deosebit de mari, adică infracţiunea prevezută de art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal al R. Moldova.

La 01.12.2007 ora 20 şi 30 min., Şchiopu Ruslan Petru, a fost reţinut în temeiul art. art. 166, 167 Cod procedură penală.

Având în vedere faptul, că există o bănuială rezonabilă că cet. Şchiopu Ruslan Petru a săvîrşit o infracţiune gravă cu intenţie, pentru care legea penală prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, nu este încadrat în câmpul muncii, există temeiuri rezonabile de a presupune că el, fiind la libertate, ar putea să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal, din acest motiv este necesar de aplicat arestul, ca măsura preventivă.

Însă, examinînd criteriile complimentare la aplicarea măsurii preventive, s-a stabilit că cet. Şchiopu Ruslan Petru suferă de o boală gravă, fapt confirmat prin certificatul medical prezentat, dispune de un loc permanent de trai şi are la întreţinere doi copii minori. Consider că în aceste condiţii, izolarea lui totală nu este raţională şi este necesar de aplicat – arestarea la domiciliu, ca măsura preventivă.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de dispoziţiile art. 11, art. 57 alin. (2) pct. 17 CPP, în temeiul art. 176 şi în conformitate cu prevederile art. art. 175, 177 alin. (2) şi 188 CPP RM,-

PROPUNE:1. Alegerea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu, pe un termen de 10

(zece) zile în privinţa bănuitului Şchiopu Ruslan Petru, a.n. 16.08.1955, originar sat. Molovata, rn. Criuleni, domiciliat în mun. Chişinău, str. Pandurilor 3 ap. 34, moldovean, cetăţean al R. Moldova, studii superioare, supus militar, divorţat, neîncadrat în câmpul muncii, fără antecedente penale.

2. Înaintarea unui demers în instanţa de judecată privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu faţă de bănuitul Şchiopu Ruslan Petru.

Ofiţer de urmărire penalăSUP a CPs Centru _________________ Victor Petcu semnătura

(model 18)Dlui Constantin CherdivarăPreşedintele Judecătoriei sect. Centru mun. Chişinău

211

DEMERSdespre aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu

în privinţa bănuitului

mun. Chişinău “04” decembrie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Grigore Duca, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală Victor Petcu, cu propunerea aplicării măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu în privinţa bănuitului, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007011020, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauza penală a fost pornită de către organul de urmărire penală al CPs Centru mun. Chişinău, după indicii componenţei de infracţiune prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. „d” Cod penal.

În cadrul urmăririi penale a fost stabilit că, la data de 13.11.2007, cet Şchiopu Ruslan Petru, intenţionat a introdus pe teritoriul vamal al R. Moldova, pe cale de contrabandă automobilul de model „Daimler-Chrysler Sprinter 208”, numărul de export RT 938 I în valoare de peste 170 000 MDL. La trecerea frontierei vamale a R. Moldova, prin punctul vamal Leuşeni, a prezentat documente comerciale frauduloase, în conţinutul cărora a fost diminuat preţul automobilului în cauză.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate, Şchiopu Ruslan Petru, a comis contrabanda, trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a mărfurilor, cu folosirea frauduloasă a documentelor săvîrşită în proporţii deosebit de mari, adică infracţiunea prevezută de art. 248 al. 5 lit. d Cod penal al R. Moldova.

La 01.12.2007, ora 20 şi 30 min., Şchiopu Ruslan Petru, a fost reţinut în temeiul art. art. 166, 167 Cod procedură penală.

Având în vedere faptul că există o bănuială rezonabilă că cet. Şchiopu Ruslan Petru a săvîrşit o infracţiune gravă cu intenţie, pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, nu este încadrat în câmpul muncii, există temeiuri rezonabile de a presupune că el, fiind la libertate, ar putea să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal este necesar de aplicat măsura preventivă arestul.

Însă, examinînd criteriile complimentare la aplicarea măsurii preventive s-a stabilit că cet. Şchiopu Ruslan Petru suferă de o boală gravă, fapt confirmat prin certificatul medical prezentat, dispune de un loc permanent de trai şi are la întreţinere doi copii minori, consider că în aceste condiţii izolarea lui totală nu este raţională şi este necesar de aplicat măsura preventivă – arestarea la domiciliu.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. art. 11, 52 alin. (1) pct. 16, CPP în temeiul art. 176 CPP şi în conformitate cu prevederile art. art. 175, 177 alin. (2), 188, 304 şi 308 CPP RM, -

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului. 2. Aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu, pe un termen de 10 /

zece / zile, în privinţa bănuitului Şchiopu Ruslan Petru, a.n. 16.08.1955, originar sat. Molovata, rn. Criuleni, domiciliat în mun. Chişinău, str. Pandurilor 3, ap. 34, moldovean, cetăţean al R. Moldova, studii superioare, supus militar, divorţat, neîncadrat în câmpul muncii, fără antecedente penale.

3. A stabili pentru învinuit următoarele restricţii:a. interzicerea de a ieşi din locuinţă;

212

b. limitarea convorbirilor telefonice, recepţionării şi expedierii corespondenţei şi utilizării altor mijloace de comunicare;

c. interzicerea comunicării cu persoane străine, în afara soţiei, care locuieşte în acelaşi apartament.

4. Învinuitul Rotaru Andrei va fi supus următoarelor obligaţiuni:a. să răspundă la semnalele telefonice de control;b. de a se prezenta personal la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată

la timpul fixat.5. Supravegherea executării măsurii preventive - arestarea la domiciliu se pune în sarcina

colaboratorilor poliţiei municipale a sectorului 4 a CPs Centru mun. Chişinău.

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II _________________ Grigore Duca

semnătura

(model 19)

Dlui Constantin CherdivarăPreşedintele Judecătoriei

213

sect. Botanica mun. Chişinău

DEMERSprivind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu

în privinţa învinuitului

mun. Chişinău “04” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II, Ion Dumbrăveanu, examinând materialele cauzei penale nr. 2007010921, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la 26 octombrie 2007 de către organul de urmărire penală a CPs Botanica mun. Chişinău, după indicii componenţei de infracţiuni prevăzute de art. 195 alin. (2) CP RM.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că la 23 octombrie 2007, în perioada de timp de la ora 09 şi 00 min. până la ora 23 şi 00 min., Rotaru Andrei Alexandru a.n.1975, având scopul însuşirii bunurilor altei persoane în proporţii deosebit de mari, prin culegerea de chei a pătruns în apartamentul nr.106, situat în casa 38 de pe bul. Dacia, mun. Chişinău, în care locuieşte cet. Gajosu Nadejda Ion, de unde pe ascuns a sustras lănţişor cu preţul – 1200 lei RM, culon cu preţul 600 lei RM., cercei cu diamante cu preţul 3000 lei, cercei în formă de frunză cu preţul 1000 lei, trei inele cu preţul de 800, 600, 900 lei, telefonul mobil de model „Motorola” cu preţul 1300 lei RM., bani în sumă de 6000 lei, bunuri materiale în sumă totală de 32000 lei. Apoi cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracţiunii, prin ce i-a cauzat părţii vătămate Gajosu Nadejda un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari.

Pe data de 30 octombrie 2007 în privinţa lui Rotaru Andrei Alexandru, a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal al R. Moldova şi a fost aplicată măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi localitatea. Dar, după înaintarea acuzării, învinuitul Rotaru Andrei Alexandru s-a ascuns de organul de urmărire penală, ca urmare la 01 noiembrie 2007 au fost iniţiate investigaţii în vederea căutării acestuia.

La 02 noiembrie 2007 locul aflării învinuitului Rotaru Andrei a fost stabilit şi în ziua indicată la ora 18.00 fost reţinut conform art. 166 CPP.

Având în vedere cele relatate anterior şi ţinând cont de faptul că, învinuitul Rotaru Andrei, a săvârşit infracţiune gravă cu intenţie, a încălcat condiţiile măsuri preventive neprivative de libertate - obligarea de a nu părăsi localitatea, şi din nou ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal este necesar de aplicat – arestul, ca măsura preventivă.

Însă, examinînd criteriile complimentare la aplicarea măsurii preventive s-a stabilit că cet. Rotaru Andrei suferă de o boală gravă, fapt confirmat prin certificatul medical prezentat, dispune de un loc permanent de trai şi are la întreţinere doi copii minori, consider că în aceste condiţii izolarea lui totală nu este raţională şi este necesar de aplicat măsura preventivă – arestarea la domiciliu.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de dispoziţiile art. 52 alin. (1) pct. 16 CPP, respectînd art. 11 CPP, în temeiul art. 176 CPP şi în conformitate cu prevederile art. art. 175, 177 alin. (2) ,188, 304 şi 308 CPP RM, -

SOLICITĂ:

1. Admiterea demersului.

214

2. A aplica măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, pe un termen de 30 /treizeci/ zile în privinţa învinuitului Rotaru Andrei Alexandru, a.n. 25.04.1975, originar din mun. Chişinău, domiciliat str. Independenţei 34, ap.6, cetăţean al R. Moldova, căsătorit, nesupus militar, studii medii, nu este angajat în câmpul muncii,.

3. A stabili pentru învinuit următoarele restricţii:a. interzicerea de a ieşi din locuinţă;b. limitarea convorbirilor telefonice, recepţionării şi expedierii corespondenţei şi

utilizării altor mijloace de comunicare;c. interzicerea comunicării cu persoane străine, în afara soţiei care locuieşte în acelaşi

apartament.4. Învinuitul Rotaru Andrei Alexandru va fi supus următoarelor obligaţiuni:

a. să răspundă la semnalele telefonice de control;b. de a se prezenta personal la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată la

timpul fixat.5. Supravegherea executării măsurii preventive - arestarea la domiciliu se pune în sarcina

colaboratorilor poliţiei municipale a sectorului 5 a CPs Botanica mun. Chişinău.

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău consilier juridic de rangul II __________________ Ion Dumbrăveanu

semnătura

MODIFICAREA ACTELOR PROCEDURALE

Prevederi legale

215

Modificarea în actele procedurale, îndreptarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite.

Oricâtă străduinţă nu s-ar depune, unele acte procedurale trebuie completate sau corectate. Pentru ca însuşi conţinutul acestora să nu fie alterat prin intervenţii, legea prevede în mod expres posibilitatea modificării acestor acte.

În conformitate cu art.248 C.pr.pen. orice modificare (adăugare, corectare, suprimare), făcută în cuprinsul unui act procedural este valabilă, dacă aceasta este confirmată în scris, în cuprinsul sau la sfârşitul actului, de către cei care l-au semnat. Modificările neconfirmate, dar care nu schimbă sensul frazei, rămân valabile. Locurile nescrise în cuprinsul unei declaraţii urmează să fie barate, astfel încât să fie evitate adăugările.

Corectarea erorilor materiale. Constituie erori materiale acele greşeli făcute în cazul scrierii numelui sau prenumelui, trecerii unor calităţi procesuale, dactilografierii unei cifre etc. Eroarea trebuie să rezulte fără dubii, nemaipunându-se o reapreciere a materialului probator, deliberarea sau formarea unei convingeri. De exemplu, constituie erori materiale: trecerea greşită a unui nume într-o încheiere sau chiar hotărâre, deşi în întreg dosarul rezultă numele corect

Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuşi organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucţie sau de instanţa de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu (art.249 alin.1 C.pr.pen.).

La corectarea erorilor materiale, părţile pot fi chemate spre a da explicaţii. Despre corectarea efectuată, organul de urmărire penală întocmeşte un proces-verbal, iar judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată-o încheiere, făcându-se menţiune şi la sfârşitul actului corectat.

Înlăturarea unor omisiuni vădite. Potrivit art.250 C.pr.pen. sunt considerate omisiuni vădite, omisiunea organului judiciar de a se pronunţa asupra:sumelor pretinse de martori, experţi, interpreţi, traducători, apărători;restituirii obiectelor, corpurilor delicte;ridicării măsurilor asiguratorii, precum şi a altor măsuri.

Omisiunea vădită se deosebeşte de eroarea materială pentru că ea nu presupune consemnarea greşită a unor date în cuprinsul actului procedural ci, absenţa unor menţiuni pe care trebuie să le cuprindă actul procedural în mod obligatoriu, menţiuni care privesc soluţionarea de către organul judiciar a unor aspecte legate de rezolvarea cauzei.

Procedura de înlăturare a omisiunilor vădite este aceiaşi ca şi în cazul îndreptării erorilor materiale.

Modele de acte (model 1)

216

PROCES-VERBALde corectare a erorilor materiale

or. Floreşti „07” octombrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Floreşti, locotent de poliţie Scurtu Igor, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007550123, privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului, infracţiune prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod Penal, a constatat că în procesul-verbal din 05 octombrie 2007, fiind audiat în calitate de bănuit, s-a menţionat eronat numele şi prenumele persoanei audiate.

Din lipsa actelor de identitate, care la momentul dat nu se aflau la persoana audiată, în procesul verbal de audiere a fost menţionat numele Frumusachi Miroslav, în loc de Frumusachi Veaceslav.

Conform fişei personale nr. 9, eliberată de Secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei din rn. Floreşti, s-au stabilit datele adevărate referitoare la identitatea persoanei audiate, precum că audiatul se numeşte Frumusachi Veaceslav.

Despre cele constatate, în temeiul art. 249 din Codul de procedură penală, am procedat la corectarea erorii, făcînd menţiunea corespunzătoare şi la sfîrşitul procesului-verbal de audiere în calitate de bănuit din „05” octombrie 2007, despre care fapt în temeiul art. 249 alin. (3) CPP şi în corespundere cu prevederile art. 260 CPP am întocmit prezentul proces-verbal.

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie ____________________ Scurtu Igor

semnătura

(model 2)

PROCES-VERBAL

217

de înlăturare a omisiunilor vădite

or. Floreşti „14” octombrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Procurorul procuraturii rn. Floreşti, jurist de rangul II Calistru Mihai, examinînd materialele cauzei penale nr. 2007550123, pornite la „03” octombrie 2007, în baza plîngerii victimei Armanu Constantin, privind sustragerea pe ascuns a avutului proprietarului, infracţiune prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod Penal, a sechestrat la data de 04 octombrie 2007 televizorul de model „Samsung”, ce aparţine bănuitului Dovidenco Arcadie, în scopul reparării prejudiciului cauzat părţii vătămate în urma infracţiunii în sumă de 2500 lei. (proces-verbal privind punerea sub sechestru a valorilor materiale din 04 octombrie 2007).

La data de 14 octombrie 2007 s-a dispus încetarea urmăririi penale din motivul că partea vătămată Armanu Constantin s-a împăcat cu bănuitul Dovidenco Arcadie şi tot odată partea vătămată a depus o recipisă, precum că bănuitul Dovidenco Arcadie a reparat prejudiciul cauzat în urma infracţiunii în sumă de 2500 lei.

Luînd în consideraţie că la moment televizorul de model „Samsung”, ce aparţine lui Dovidenco Arcadie, se află sub sechestru şi în ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 14 octombrie 2007 s-a omis scoaterea bunurilor de sub sechestru, în temeiul art. 250 CPP, am procedat la înlăturarea omisiunii vădite prin dispunerea scoaterii bunurilor de sub sechestru (revocarea măsurii asiguratorii).

Referitor la măsurile luate pentru înlăturarea omisiunilor vădite s-a întocmit ordonanţa privind scoaterea bunurilor de sub sechestru.

Prezentul proces-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 249 CPP şi în conformitate cu art. 260 CPP.

Procurorul procuraturii rn. Floreşti, jurist de rangul II ______________ Calistru Mihai

semnătura

CONEXAREA ŞI DISJUNGEREA CAUZELOR PENALE

Prevederi legale

218

Conexarea şi disjungerea. Articolul 2791 C.pr.pen. Conexitatea este o stare de legătură între mai multe cauze penale care impune reunirea lor

pentru a fi soluţionate împreună. Legăturile între cauze pot fi subiective, referindu-se la persoana celui care a săvîrşit toate infracţiunile, sau obiective, creînd o unitate de timp, de loc, sau o independenţă între infracţiuni. În alte cazuri legătura de conexitate este mixtă, referindu-se, pe de o parte, la acea persoană care a săvîrşit mai multe infracţiuni, iar pe de altă parte la existenţa unei legături între infracţiuni.

Constituie indivizibilitate a cauzelor penale cazurile în care la săvîrşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane, cînd două sau mai multe infracţiuni au fost săvîrşite prin aceeaşi faptă ori în cazul unei infracţiuni continue sau prelungite.

Cazurile de conexitate a cauzelor penale sunt: Articolul 42 C.pr.pen.1) cînd două sau mai multe infracţiuni sînt săvîrşite prin fapte diferite de una sau mai

multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc; 2) cînd două sau mai multe infracţiuni sînt săvîrşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori

în loc diferit; 3) cînd o infracţiune este săvîrşită pentru a pregăti, a înlesni sau a ascunde comiterea altei

infracţiuni ori este săvîrşită pentru a înlesni sau a asigura absolvirea de răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni;

4) cînd între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi conexarea cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiţiei.

În caz de conexare a unor cauze privitoare la mai multe persoane învinuite de săvîrşirea infracţiunilor în raza de activitate a diferitor instanţe de grad egal sau privitoare la o singură persoană învinuită de săvîrşirea cîtorva infracţiuni, dacă aceste cauze sînt de competenţa a două sau cîtorva instanţe de judecată de grad egal, procesul se judecă de instanţa în raza teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală a cauzei.

Dacă o persoană sau un grup de persoane sînt învinuite de săvîrşirea unei singure sau a cîtorva infracţiuni şi cauza referitoare la unul din învinuiţi sau la una din infracţiuni este de competenţa unei instanţe ierarhic superioare, procesul se judecă în întregime de instanţa ierarhic superioară.

În cazul în care există concurs de competenţă între judecătoria militară şi judecătorie, cauza se judecă de către judecătorie.

Conexarea cauzelor se admite de către instanţa de judecată respectivă în cazul în care acţiunile incriminate nu necesită o încadrare juridică mai gravă, iar la cererea procurorului şi în celelalte cazuri - pentru modificarea acuzării în sensul agravării.

Cu ocazia soluţionării unei cauze penale pot să apară diferite situaţii care ar îngreuna soluţionarea operativă a acesteia cum ar fi: îmbolnăvirea gravă a unuia dintre învinuiţi, inculpaţi care nu mai poate lua parte la proces; dacă, la săvîrşirea infracţiunii, împreună cu minorul au participat şi adulţi, cauza în privinţa minorului se disjunge pe cît e posibil, formînd un dosar separat.

Disjungerea unei cauze privitoare la participanţii la una sau la mai multe infracţiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această disjungere nu se va răsfrînge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

În cadrul urmăririi penale, procurorul: cere de la organul de urmărire penală, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale şi alte date cu privire la infracţiunile săvîrşite şi persoanele identificate în cauzele penale în care exercită controlul şi dispune conexarea sau, după caz, disjungerea cauzei dacă se impune aceasta.

Reprezentantul organului de urmărire penală emite un raport cu propunerea privind suspendarea cît şi conexarea cauzei penale.

La dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanţa respectivă.

Modele de acte (model 1)

219

Procurorului Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău consilier juridic de rangul IILeonid Frumusachi

RAPORTcu propunerea de conexare a cauzelor penale

mun. Chişinău „15” iulie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Ion Guţu, examinând materialele cauzelor penale nr. 2007420001, 2006420009, 2006420011,-

A CONSTATAT:

La data de 25 iunie 2007, aproximativ la ora 02 şi 45 min., bănuitul Buzenco Mihai Oleg prin înţelegerea prealabilă, împreună cu Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Serghei, aflându-se lîngă Universitatea Tehnică, Facultatea Arhitectură şi Urbanizm, situată pe bulevardul Dacia 39, mun. Chişinău, ameninţând cu aplicarea violenţei, nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea cet. Cazacu Denis, a.n. 1986, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Nokia” în valoare de 2567 lei, bani în sumă de 33 lei, după ce au părăsit locul comiterii infracţiunii, cauzându-i cet. Cazacu Denis daune în proporţii considerabile.

Pe cazul dat la 06 iulie 2007 a fost pornită cauza penală nr. 2007420001, după indicii infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. „b”, „e”, „f” CP RM.

La data de 29 iunie 2007, aproximativ la ora 00 şi 45 min., bănuitul Buzenco Mihai Oleg, având intenţia sustragerii bunurilor altei persoane, prin înţelegerea prealabilă şi împreună cu Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Serghei, aflându-se pe bulevardul Decebal 91, mun. Chişinău, ameninţând cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea cet. Bujac Ala Deonis, a.n. 1955, în mod deschis i-au sustras, bani în sumă de 45 grivne ucraineşti, 45 lei, un dolar SUA, o pereche de ochelari, după ce au părăsit locul comiterii infracţiunii, prin ce i-au cauzat cet. Bujac Ala Deonis daune în proporţii considerabile, în sumă de 500 lei.

Pe cazul dat la 06 iulie 2007 a fost pornita cauza penala nr.2007420009, după indicii infracţiunii prevăzute de art. 187 al.2 lit. „b”, „e”, „f” CP RM.

La data de 01 iulie 2007, aproximativ la ora 05 şi 30 min., bănuitul Buzenco Mihai Oleg, având intenţia sustragerii bunurilor altei persoane, prin înţelegerea prealabilă, împreună cu Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Sergiu Leonid, aflându-se lîngă magazinul „Botanica”, amplasat pe bulevardul Decebal 91, mun. Chişinău, aplicând violenţă nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea cet. Guzenco Ion Ion, a.n. 1986, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Sadjeam MX 1” în valoare de 600 lei, bani în sumă de 160 lei, după care au părăsit locul comiterii infracţiunii, prin ce i-au cauzat cet. Guzenco Ion daune în proporţii considerabile, în sumă de 760 lei.

Pe cazul dat la 01 iulie 2007 a fost pornită cauza penală nr. 200742011, conform indicilor infracţiunii, prevăzute de art.187 alin. (2) lit. „b”, „e”, „f” CP RM.

Luînd în consideraţie cele expuse şi faptul că infracţiunile susmenţionate sunt comise de aceleaşi persoane: Buzenco Mihai Oleg, Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Sergiu Leonid, pentru instrumentarea mai obiectivă, rapidă şi sub toate aspectele a circumstanţelor săvîrşiirii acestor infracţiuni este necesar de conexat cauzele penale într-o singură procedură, atribuindu-i număr unic de evidenţă.

Ţinînd cont de cele expuse, respectînd dispoziţiile art. 42 alin. (3), art. 2791 alin.(1), (3) CPP RM şi în conformitate cu prevederile 255 CPP RM, -

220

PROPUNE :

1. Emiterea ordonanţei de conexare a cauzelor penale 2007420001, 200642009, 2006420011, într-o singură cauză penală, atribuindu-i numărul unic de evidenta 2007420001.

2. Despre decizia primită de informat persoanele cointeresate.

Ofiţer de urmărire penalăcăpitan de poliţie ___________________ Ion Guţu

semnătura

(model 2)

ORDONANŢĂ

221

de conexare a cauzelor penale

mun. Chişinău „16” iulie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Leonid Frumusachi, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală Ion Guţu cu propunerea de conexare a cauzelor penale, precum şi materialele cauzelor penale nr. 2007420001, 2006420009, 2006420011, -

A CONSTATAT:

Pe data de 25 iunie 2007, aproximativ la ora 02 şi 45 min., bănuitul Buzenco Mihai Oleg prin înţelegerea prealabilă împreună cu Raicu Vladimir Nicolae şi cu Tertiuc Serghei, aflându-se lîngă Universitatea Tehnică, Facultatea Arhitectură şi Urbanizm, situată pe bulevardul Dacia 39, mun. Chişinău, ameninţînd cu aplicarea violenţei nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea cet. Cazacu Denis a.n. 1986, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Nokia”, în valoare de 2567 lei, bani în sumă de 33 lei, după care au părăsit locul comiterii infracţiunii, cauzându-i cet. Cazacu Denis daune în proporţii considerabile.

Pe cazul dat la 06 iulie 2007 a fost pornita cauza penala nr. 2007420001, după indicii infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. „b”, „e”, „f” CP RM.

Pe data de 29 iunie 2007, aproximativ la ora 00 şi 45 min., bănuitul Buzenco Mihai Oleg, având intenţia sustragerii bunurilor altei persoane, prin înţelegerea prealabilă şi împreună cu Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Serghei, aflându-se pe bulevardul Decebal 91, mun. Chişinău, ameninţînd cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea cet. Bujac Ala Deonis, a. n. 1955, în mod deschis i-au sustras, bani în sumă de 45 grivne ucraineşti, 45 lei, un dolar SUA, o pereche de ochelari, după ce au părăsit locul comiterii infracţiunii, cauzându-i cet. Bujac Ala Deonis daune în proporţii considerabile, în sumă de 500 lei.

Pe cazul dat la 06 iulie 2007 a fost pornita cauza penala nr.2007420009, după indicii infracţiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. „b”, „e”, „f” CP RM.

La data de 01 iulie 2007, aproximativ la ora 05 şi 30 min., bănuitul Buzenco Mihai Oleg, având intenţia sustragerii bunurilor altei persoane, prin înţelegerea prealabilă şi împreună cu Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Sergiu Leonid, aflându-se lîngă magazinul „Botanica”, amplasat pe bulevardul Decebal 91, mun. Chişinău, aplicând violenţă nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea cet. Guzenco Ion Ion, a.n. 1986, în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „Sadjeam MX 1” în valoare de 600 lei, bani în sumă de 160 lei, după care au părăsit locul comiterii infracţiunii, prin ce i-au cauzat cet. Guzenco Ion daune în proporţii considerabile, în sumă de 760 lei.

Pe cazul dat la 01 iulie 2007 a fost pornita cauza penala nr.200742011, conform indicii infracţiunii, prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. „b”, „e”, „f” CP RM.

Luînd în consideraţie cele expuse şi faptul că infracţiunile susmenţionate sunt comise de aceleaşi persoane: Buzenco Mihai Oleg, Raicu Vladimir Nicolae şi Tertiuc Sergiu Leonid, pentru instrumentarea mai obiectivă, rapidă şi sub toate aspectele a circumstanţelor săvîrşiirii acestor infracţiuni este necesar de conexat cauzele penale într-o singură procedură, atribuindu-i număr unic de evidenţă.

Ţinînd cont de cele expuse, conducîndu-se de art. 52 alin. (1) pct. 5 CPP, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (3), art. 279 /1 alin. (1), (3) CPP şi cu respectarea dispoziţiilor art. 255 CPP RM,-

DISPUNE :

1. A conexa cauzele penale 2007420001, 200642009, 2006420011, într-o singură cauză penală, atribuindu-i numărul unic de evidenta 2007420001.

2. Despre decizia primită de informat persoanele cointeresate.

222

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău consilier juridic de rangul II ____________________ Leonid Frunză

semnătura

(model 3)

Procurorului Procuraturii

223

sect. Botanica mun. Chişinău,consilier juridic de rangul IIVladislav Negru

RAPORTcu propunerea disjungerii materialelor cauzei penale într-o procedură separată

mun. Chişinău „29” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Alexandru Gurău, examinând materialele cauzei penale nr. 2006420123, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală la 17 februarie 2007 a fost disjunsă din cauza penală 200742111, care a fost pornită la 12 mai 2005 în baza plîngerii cet. Ureche Ion, după indicii infracţiunii, prevăzute de art. 186 alin. (2) CP RM.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că Lisnic Stanislav Vasile, a.n. 1973, pe data 10 noiembrie 2006, aproximativ la ora 10 şi 00 min., aflîndu-se în apartamentul nr. 50 de pe Bulevardul Dacia 38 /1, împreuna cu Coliţov Roman, Paniuschin Pavel, Ciubirca Alexandru, fiind în sare de ebrietate alcoolică, s-au înţeles prealabil de a sustrage averea din apartamentul cet. Untu Irina.

Întru realizarea celor planificate, Lisnic Stanislav pe neobservate i-a turnat lui Untu Irina, care se afla în ospeţie pe adresa indicată, un pahar cu băutură alcoolică (o soluţie nestabilită). În rezultatul consumului ultima a avut intoxicaţie gravă, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 4197 se califica ca leziuni corporale uşoare, cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată. După care Lisnic Stanislav a scos din buzunarul hainei, în care era îmbrăcată Untu Irina, cheia de la apartamentul nr. 75 de pe Bulevardul Dacia 11/2, mun. Chişinău.

Ulterior, acţionînd în comun acord cu Colţov, Paniuşchin, Ciubirca s-au îndreptat pe adresa nominalizată. Ajungînd la locul destinat, determinînd rolurile fiecăruia, Coliţov a rămas în stradă, la uşa scării pentru supravegherea situaţiei, iar Lisnic, Paniuşchin şi Ciubirca, cu ajutorul cheie au deschis lacătul şi au pătruns în apartamentul nr. 75 de pe Bulevardul Dacia 11/2, de unde au sustras bunuri în valoare de 33269lei.

La data de 27 mai 2006 bănuiţii Lisnic Stanislav, Ciubirca Alexandru, Paniuşchin Pavel şi Colţov Roman preventiv au fost puşi sub învinuire, în privinţa lor a fost emisă ordonanţa de anunţare în căutare. La data 17 iulie 2006 cauza penală nominalizată a fost suspendată din motivul sustragerii învinuiţilor Lisnic, Ciubirca, Paniuşchin şi Colţov de la urmărirea penală.

Pe data de 11 decembrie 2006 locul aflării învinuitului Lisnic Stanislav a fost stabilit şi acesta a fost reţinut în conformitate cu prevederile art.166, 167 CPP. La data de 12 martie 2007 ordonanţa de suspendare a fost anulată şi reluată urmărirea penală. La data de 14 martie 2007 i-a fost adusă la cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire în savîrşirea infracţiunii, prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod Penal şi cauza penală în privinţa lui Lisnic Stanislav poate fi expediată în instanţa de judecată.

Pînă în prezent nu a fost posibil de stabilit locul aflării învinuiţilor Ciubirca Alexandru şi Paniuşchin Pavel, pentru a efectua cu ei acţiunile de urmărire penală în vederea finisării urmăririi penale.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de disjungere a materialelor cauzei penale în privinţa învinuiţilor Ciubirca Al., Paniuşchin P., într-o procedură aparte, s-a stabilit că această disjungere nu va răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

Ţinînd cont de cele expuse, conducându-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.3 CPP, în temeiul art. 279/1 alin. (2), (3) CPP RM,-

224

PROPUNE:

1. A dispune disjungerea din cauza penală 2006420123 materialele în privinţa învinuiţilor Ciubirca Alexandru şi Paniuşchin Pavel în copii şi originar, conform anexei, atribuindu-le număr unic de evidenţă _____________

2. De înaintat demers procurorului Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, privind fixarea termenului urmăririi penale pe cauza penală 2006420123 pînă la „28” ianuarie 2008.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie _________________ Alexandru Gurău

semnătura

(model 4)

ORDONANŢAprivind disjungerea materialelor cauzei penale într-o procedură separată

225

mun. Chişinău „29” decembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sec. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Vladislav Negru, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent de poliţie Alexandru Gurău cu propunerea disjungerii materialelor cauzei penale într-o procedură separată, precum şi materialele cauzei penale nr. 2006420123, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală la 17 februarie 2007 fost disjunsă din cauza penală 200742111, care a fost pornită la 12 mai 2005 în baza plîngerii cet. Ureche Ion, după indicii infracţiunii, prevăzute de art. 186 alin. 2 CP RM.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat, că Lisnic Stanislav Vasile, a.n. 1973, pe data 10 noiembrie 2006, aproximativ la ora 10 şi 00 min., aflîndu-se în apartamentul nr. 50 de pe Bulevardul Dacia 38 /1, împreuna cu Coliţov Roman, Paniuschin Pavel, Ciubirca Alexandru, fiind în sare de ebrietate alcoolică, s-au înţeles prealabil de a sustrage averea din apartamentul cet. Untu Irina.

Întru realizarea celor planificate, Lisnic Stanislav pe neobservate i-a turnat lui Untu Irina, care se afla în ospeţie pe adresa indicată, un pahar cu băutură alcoolică (o soluţie nestabilită). În rezultatul consumului ultima a avut intoxicaţie gravă, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 4197 se califica ca leziuni corporale uşoare, cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată. După care Lisnic Stanislav a scos din buzunarul hainei, în care era îmbrăcată Untu Irina, cheia de la apartamentul nr. 75 de pe Bulevardul Dacia 11/2, mun. Chişinău.

Ulterior, acţionînd în comun acord cu Colţov, Paniuşchin, Ciubirca s-au îndreptat pe adresa nominalizată. Ajungînd la locul destinat, determinînd rolurile fiecăruia, Coliţov a rămas în stradă, la uşa scării pentru supravegherea situaţiei, iar Lisnic, Paniuşchin şi Ciubirca, cu ajutorul cheie au deschis lacătul şi au pătruns în apartamentul nr. 75 de pe Bulevardul Dacia 11/2, de unde au sustras bunuri în valoare de 33269 lei.

La data de 27 mai 2007 bănuiţii Lisnic Stanislav, Ciubirca Alexandru, Paniuşchin Pavel preventiv au fost puşi sub învinuire şi în privinţa lor a fost emisă ordonanţa de anunţare în căutare. La data 17 iulie 2007 cauza penală nominalizată a fost suspendată din motivul sustragerii învinuiţilor Lisnic, Ciubirca, Paniuşchin de la urmărirea penală.

Pe data de 11 decembrie 2007 locul aflării învinuitului Lisnic Stanislav a fost stabilit şi acesta a fost reţinut în conformitate cu prevederile art.166, 167 CPP. La data de 12 martie 2007 ordonanţa de suspendare a fost anulată şi reluată urmărirea penală. La data de 14 martie 2006 i-a fost adusă cunoştinţă ordonanţa de punere sub învinuire în savîrşirea infracţiunii, prevăzute de art. 186 alin. 2 Cod Penal şi cauza penală în privinţa lui Lisnic Stanislav poate fi expediată în instanţa de judecată.

Pînă în prezent nu a fost posibil de stabilit locul aflării învinuiţilor Ciubirca Alexandru şi Paniuşchin Pavel, pentru a efectua cu ei acţiunile de urmărire penală în vederea finisării urmăririi penale.

Analizînd materialele cauzei penale şi circumstanţele care au servit drept temei de disjungere a materialelor cauzei penale în privinţa învinuiţilor Ciubirca Al., Paniuşchin P., într-o procedură aparte, s-a stabilit că această disjungere nu va răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

Ţinînd cont de cele expuse, conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 5 CPP, în temeiul art. 279/1 alin. (2), (3) CPP şi în conformitate cu dispoziţiile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. A disjunge din cauza penală 2006420123 materialele în privinţa învinuiţilor Ciubirca Alexandru şi Paniuşchin Pavel în copii şi originar, conform anexei, atribuindu-le număr unic de evidenţă 2007420444

226

2.Termenul urmăririi penale pe cauza penală 2006420123 de fixat pînă la „28” ianuarie 2008.

3. Despre hotărârea primită de informat persoanele cointeresate.

Procurorulul procuraturii sectorului Botanica mun. Chişinău consilier juridic de rangul II _________________ Vladislav Negru

semnătura

SUSPENDAREA URMĂRIRII PENALE

Prevederi legaleSuspendarea urmăririi penale. Articolul 2871.Urmărirea penală trebuie să se desfăşoare ritmic, pentru a apropia cît mai mult momentul

comiterii faptei de momentul tragerii la răspundere penală a inculpatului. Sunt situaţii cînd nu este

227

posibil să se efectueze urmărirea penală din motive obiective şi anume cele prevăzute la art. 2871

C.pr.pen .Urmărirea penală se suspendă în cazurile în care există unul din următoarele temeiuri care

împiedică continuarea şi terminarea ei: 1) învinuitul a dispărut, sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată, ori locul

aflării lui nu este stabilit; 2) nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire; 3) în caz de refuz privind lipsirea persoanei de imunitate sau în caz de refuz de

extrădare a persoanei de către un stat străin, dacă urmărirea penală nu poate fi terminată în lipsa acestei persoane;

4) învinuitul s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau de o altă boală gravă, care îl împiedică sa ia parte la procesul penal, atestată printr-o concluzie medico-legală a unei instituţii medicale de stat.

În cazul în care se constată unul dintre aceste temeiuri, organul de urmărire penală înaintează procurorului propunerile sale împreună cu dosarul. Procurorul va dispune, printr-o ordonanţă motivată, suspendarea urmăririi penale.

Ordonanţa de suspendare a urmăririi penale trebuie să cuprindă pe lîngă menţiunile arătate în art. 255 C.pr.pen. datele cu privire la persoana învinuitului, inculpatului, fapta despre care este învinuit (cu excepţia p.2 alin. 1, art. 2871) cauzele care au determinat suspendarea şi măsurile luate în vederea stabilirii persoanei care a comis infracţiunea şi care urmează a fi pusă sub învinuire.(p.2)

Dacă în cauză sînt puse sub învinuire două sau mai multe persoane, iar temeiurile pentru suspendarea urmăririi penale nu se referă la toţi învinuiţii, procurorul este în drept să disjungă cauza într-o procedură separată şi să suspende urmărirea penală în privinţa unor învinuiţi sau să suspende urmărirea în întreaga cauză penală, în cazul în care urmărirea penală nu poate fi continuată fără participarea tuturor învinuiţilor.

Înainte de a suspenda urmărirea penală, trebuie îndeplinite toate acţiunile de urmărire penală a căror efectuare este posibilă în lipsa învinuitului, luate toate măsurile pentru descoperirea lui, precum şi pentru identificarea persoanei care a săvîrşit infracţiunea.

Acţiunile organului de urmărire penală după suspendarea urmăririi penaleDespre suspendarea urmăririi penale, organul de urmărire penală este obligat să anunţe în

scris partea vătămată, reprezentantul ei legal, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau reprezentanţii lor şi să le explice dreptul de a contesta ordonanţa de suspendare a urmăririi penale la judecătorul de instrucţie. În cazurile de suspendare a urmăririi penale în temeiul art.2871 alin.(1) pct.3) şi 4) C.pr.pen., despre aceasta sînt informaţi, de asemenea, învinuitul şi apărătorul lui.

După suspendarea urmăririi penale, în cazul prevăzut la art.2871 alin.(1) pct.2 C.pr.pen), organul de urmărire penală este obligat să ia măsuri, atît direct, cît şi prin intermediul altor organe care exercită activitate operativă de investigaţii, în vederea identificării persoanei care poate să fie pusă sub învinuire. Procurorul, în mod periodic, dar nu mai rar decît o dată la 6 luni, va verifica măsurile de căutare pentru identificarea persoanei.

În cazul în care urmărirea penală este suspendată, în cauza penală nu se admite efectuarea acţiunilor de urmărire penală.

Urmărirea penală poate fi reluată, printr-o ordonanţă motivată, de către procuror, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, după ce au dispărut motivele suspendării sau a devenit necesară efectuarea unor acţiuni de urmărire penală, stabilindu-se şi termenul urmăririi penale.

Despre reluarea urmăririi penale se comunică învinuitului, apărătorului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile sau reprezentanţilor lor.

Investigaţiile în vederea căutării învinuitului În cazul în care nu se cunoaşte locul unde se află persoana pusă sub învinuire, precum şi

în cazul în care învinuitul, după înaintarea învinuirii, se ascunde de organul de urmărire penală, acesta înaintează procurorului propunere pentru dispunerea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului.

228

Procurorul, în baza propunerii organului de urmărire penală, după ce a studiat-o, sau din oficiu, dispune, prin ordonanţă motivată, căutarea învinuitului. În ordonanţă se va indica toată informaţia cunoscută privitor la persoana învinuitului care urmează să fie căutat. Căutarea învinuitului poate fi dispusă atît în cadrul exercitării urmăririi penale, cît şi concomitent cu suspendarea ei.

Dacă există temeiuri pentru aplicarea faţă de învinuit a măsurii preventive procurorul, în ordonanţă, dispune totodată aplicarea măsurii preventive în condiţiile prezentului cod.

Investigaţiile în vederea găsirii învinuitului se efectuează de către organele abilitate prin lege cu asemenea atribuţii. Procurorul care dispune efectuarea investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului conduce această activitate şi verifică periodic desfăşurarea ei.

Modele de acte

(model 1)

229

Procurorului Procuraturii sectorului Botanica mun. Chişinău

consilier juridic de rangul II Tatiana Timciuc

DEMERSprivind prelungirea termenului de urmărire penală

mun. Chişinău „05” noiembrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun. Chişinău, locotenent de poliţie Rusu Grigore, examinând materialele cauzei penale nr. 2007010006,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 10 octombrie 2007 de către SUP CPs Centru mun. Chişinău, după indicii componenţei de infracţiuni prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. „c” CP RM.

În urma efectuării acţiunilor de urmărire penală s-a stabilit că, pe data de 13.09.2006, aproximativ la ora 08 şi 10 min., persoane necunoscute prin culegere de chei au pătruns în apt. 30 de pe bulevardul Dacia 73/1, mun. Chişinău, de unde tainic au sustras un televizor de model „TLC” cu diagonala 54 cm, în sumă de 1795 lei, un set de ceşti în valoare de 100 lei, bani în sumă de 1000 lei, 200 grivne ucraineşti, un set de pahare de cristal în valoare de 200 lei, după ce au părăsit locul infracţiunii. Astfel pricinuindu-i părţii vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3595 lei.

În procesul urmăririi penale au fost efectuate acţiuni de urmărire penală şi întreprinse măsuri de investigaţii operative în vederea stabilirii făptuitorilor acestei infracţiuni, însă persoanele care urmează a fi puse sub învinuire nu au fost identificate.

În contextul celor expuse şi ţinând cont de faptul că termenul de urmărire penală stabilit în prezenta cauză expiră, însă urmează de efectuat încă o serie de acţiuni de urmărire penală orientate la stabilirea persoanelor vinovate şi finisarea cauzei, de aceea conducându-se de art. 57 alin. (2) pct. 3 CPP şi în temeiul art. 259 CPP RM, -

SOLICITĂ:1. Admiterea demersului.2. Prelungirea termenului urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007010006 pe un termen

rezonabil.3. De înaintat prezentul demers procurorului Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău,

consilier juridic de rangul II Tatiana Timciuc pentru soluţionare.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ___________________ Rusu Grigore

semnătura

(model 2)

ORDONANŢĂprivind prelungirea termenului de urmărire penală

230

mun. Chişinău „06” noiembrie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Tatiana Timciuc, examinând demersul ofiţerului de urmărire penală din cadrul SUP CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent de poliţie Rusu Grigore, privind prelungirea termenului de urmărire penală, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007010006,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 10.10.2006 de către SUP a CPs Botanica mun. Chişinău în conformitate cu prevederile art.186 alin. (2) lit. „c” CP RM.

În urma efectuării acţiunilor de urmărire penală s-a stabilit că la data de 13.09.2006, aproximativ la ora 8.10 min., persoane necunoscute prin culegere de chei au pătruns în ap.30 de pe bulevardul Dacia 73/1 mun. Chişinău, de unde tainic au sustras un televizor de model „TLC” cu diagonala 54 cm în valoare de 1795 lei, bani în sumă de 1100 lei, 200 grivne ucraineşti, un set de pahare de cristal în valoare de 200 lei, după ce a părăsit locul infracţiunii, astfel pricinuindu-i părţii vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3595 lei.

În procesul urmăririi penale au fost efectuate acţiuni de urmărire penală şi întreprinse măsuri de investigaţii operative în vederea stabilirii făptuitorilor acestei infracţiuni, însă persoanele care urmează a fi puse sub învinuire nu au fost identificate.

În contextul celor expuse şi ţinând cont de faptul că termenul de urmărire penală stabilit în prezenta cauză expiră, însă în cadrul prezentei cauze urmează de efectuat încă o serie de acţiuni de urmărire penală orientate la stabilirea persoanelor vinovate şi finisarea cauzei, de aceea conducându-se de art. 52 alin. (2) pct 7 CPP şi în temeiul art. 259 alin. (2), (3) CPP RM, -

DISPUNE:

1. Prelungirea termenului urmăririi penale pe cauza penală cu nr. 2007010006 până la data de „10” decembrie 2007.

2. Prezenta ordonanţă de anexat la cauza penală.

Procurorul procuraturiisect. Botanica mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II _________________ Tatiana Timciuc semnătura

(model 3)

Procurorului Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău consilier juridic de rangul II

231

Oleg Rusu

RAPORTcu propunerea de a suspenda urmărirea penală

(în legătură cu nestabilirea locului aflării învinuitului)

mun. Chişinău „10” aprilie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotenent major de poliţie Ureche Ion, examenînd materialele cauzei penale nr.2007020315,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr.2007020315 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Ciocana mun. Chişinău la data de 02 februarie 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei Anton Vasile, referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Nour Ruslan, care pe data de 01 februarie 2007, aproximativ pe la ora 02 şi 30 min., a pătruns prin efracţie în apartamentul lui cu nr.32, situat pe str. Mogoşoaia 122 mun. Chişinău, de unde pe ascuns i-a sustras bunuri materiale, cu care s-a ascuns, astfel căuzîndu-i o pagubă considerabilă în sumă totală de 3850 lei.

În cadrul urmăririi penale au fost acumulate probe concludente şi suficiente că infracţiunea a fost săvîrşită de Nour Ruslan, iar la data de 10 martie 2007 în privinţa lui Nour Ruslan a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al Republicii Moldova. Tot în aceeaşi zi Nour Ruslan a fost citat de către procuror de a se prezenta pentru audiere pe data de 12 martie la ora 10 şi 00 min. în incinta Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, bir.nr.10.

La data şi ora indicată, învinuitul Nour Ruslan nu s-a prezentat la procuror. Iar ca urmare a investigaţiilor întreprinse de organul de urmărire penală, s-a stabilit că învinuitul Nour Ruslan la momentul de faţă nu se află la domiciliul său. Contrar obligaţiilor impuse prin dispunerea măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi ţara. Învinuitul Nour Ruslan nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, ca rezultat locul aflării lui la momentul de faţă fiind necunoscut.

Astfel, fiind verificat la domiciliu învinuitul nu a fost depistat, iar locul aflării lui la momentul de faţă rămâne necunoscut.

Reieşind din considerentele că la momentul de faţă au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală posibile fără participarea învinuitului şi având în vedere că învinuitul Nour Ruslan se ascunde de organul de urmărire penală, iar locul aflării lui până în prezent nu s-a putut stabili, în conformitate cu prevederile art. 287/1 alin. (2), art. 287/1 alin.(1) pct.1, art. 288 alin.(1) CPP RM,-

PROPUNE:

1. Suspendarea efectuării urmăririi penale în cadrul cauzei 2007020315 până la găsirea învinuitului Nour Ruslan.

2. Dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului Nour Ruslan Vasile, născut la 10 august 1976 în satul Costeşti, rn. Rîşcani, cetăţean al R. Moldova, studii medii, divorţat, supus militar, neangajat în câmpul muncii, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Chişinău, strada Cuza Vodă 14 ap. 11, posesor al buletinului de identitate seria B nr.02084128, eliberat la 12.02.2000 de oficiu 02.

3. Despre decizia adoptată de informat părţile interesate.

Ofiţer de urmărire penalălocotenent major de poliţie ________________ Ureche Ion

232

semnătura

(model 4)

„COORDONAT” Procuror adjunct al procurorului sect. Ciocana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II

233

Octavian Orlov

ORDONANŢĂ de suspendare a urmăririi penale

(în legătură cu nestabilirea locului aflării învinuitului)

mun. Chişinău „ 11” aprilie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Oleg Rusu, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent major de poliţie Ureche Ion, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007020315, cu propunerea de a suspenda urmărirea penală,-

A CONSTATAT :

Urmărirea penală în cauza nr.2007020315 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Ciocana municipiul Chişinău, la data de 02 februarie 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei Anton Vasile referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Nour Ruslan, care pe data de 01 februarie 2007, aproximativ pe la ora 02 şi 30 min., a pătruns prin efracţie în apartamentul ei cu nr.32, situat în mun. Chişinău, str. Mogoşoaia 122, de unde pe ascuns i-a sustras bunuri materiale, cu care s-a ascuns, astfel căuzîndu-i o pagubă considerabilă în sumă totală de 3850 lei.

În cadrul urmăririi penale au fost acumulate probe concludente şi suficiente că infracţiunea a fost săvîrşită de Nour Ruslan. Iar pe data de 10 martie 2007 în privinţa lui Nour Ruslan a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al Republicii Moldova, tot în aceeaşi zi Nour Ruslan a fost citat de către procuror de a se prezenta pentru audiere pe data de 12 martie la ora 10 şi 00 min. în incinta Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, bir.nr.10.

La data şi ora indicată, învinuitul Nour Ruslan nu s-a prezentat la procuror. Ca urmare a investigaţiilor întreprinse de organul de urmărire penală s-a stabilit că învinuitul Nour Ruslan la momentul de faţă nu se află la domiciliul său. Contrar obligaţiilor impuse prin dispunerea măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi ţara, învinuitul Nour Ruslan nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, ca rezultat locul aflării lui la momentul de faţă fiind necunoscut.

Astfel, fiind verificat la domiciliu învinuitul nu a fost depistat, iar locul aflării lui la momentul dat rămâne necunoscut.

Reieşind din considerentele că la momentul dat au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală posibile fără participarea învinuitului şi având în vedere că învinuitul Nour Ruslan se ascunde de organul de urmărire penală, iar locul aflării lui până în prezent nu s-a putut stabili, în conformitate cu prevederile art. 287/1 alin. (2), art. 287/1 alin. (1) pct.1, art. 288 alin. (2) CPP RM.,-

DISPUNE:

1. Suspendarea efectuării urmăririi penale în cadrul cauzei 2007020315 până la găsirea învinuitului Nour Ruslan.

2. Iniţierea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului Nour Ruslan Vasile, născut la 10 august 1976 în satul Costeşti, rn. Rîşcani, cetăţean al R. Moldova, studii medii, divorţat, supus militar, neangajat în câmpul muncii, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Chişinău, strada Cuza Vodă 14, ap. 11, posesor al buletinului de identitate seria B nr.02084128, eliberat la 12.02.2000 de oficiu 02.

234

3. Remiterea ordonanţei în cauză pentru executare SPC a CPs Botanica mun. Chişinău.4. La depistarea locului aflării acestuia, de reţinut şi de prezentat procurorului pentru

deciderea aplicării măsurii preventive respective.5. Informarea săptămânală a procurorului despre mersul şi rezultatele investigaţiilor de

căutare întreprinse pe cazul dat.6. Despre decizia adoptată de informat părţile interesate.

Procurorul procuraturii sect. Cicana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul III ___________________ Oleg Rusu

semnătura

(model 5)

Procurorului Procuraturii sect. Centru mun. Chişinău consilier juridic de rangul III

235

Nicolae Roibu,

RAPORTcu propunerea de a suspenda urmărirea penală

(în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire)

mun. Chişinău „10” septembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPs Centru mun. Chişinău, căpitan de

poliţie Ursachi Vasile, examenînd materialele cauzei penale nr.2007010428 - 1,-A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost disjunsă de către procuror la 20 iulie 2007 din cauza 2007010428, care a fost pornită la 10 iunie 2007 de către SUP al CPs Centru mun. Chişinău, după semnele infracţiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) lit. „d” CP RM.

Pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a constatat, că în luna aprilie 2007 Enache Svetlana, în urma înţelegerii prealabile cu o persoană neidentificată pe nume Olesea, care la acel moment se afla în Emiratele Arabe, urmărind scopul obţinerii de venituri în urma exploatării sexuale a cet. Negru Larisa, au recrutat-o, îndemnat-o şi transportat-o pe ultima în or. Dubai, Emiratele Arabe, unde ultima a practicat prostituţia în perioada aprilie 2007 – mai 2007, fiind supravegheată de către proxeneta pe nume Olesea.

Urmărirea penală, în privinţa cet. Enache Svetlana, a fost terminată cu expedierea cauzei instanţei judecătoreşti competente, iar materialele în privinţa proxenetei pe nume Olesea au fost disjunse în procedură separată.

Reieşind din considerentul că până la momentul dat, au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală şi măsurile de investigaţie operativă posibile, însă identitatea persoanei ce a comis infracţiunea în cauză nu a fost stabilită.

Ţinînd cont de cele expuse, în temeiul art. 2871 alin. (2) şi 2871 alin.(1) pct. 2 CPP RM,-

PROPUNE:

1. Suspendarea efectuării urmăririi penale în cadrul cauzei 2007010428 -1, până la identificarea persoanei ce urmează a fi pusă sub învinuire.

2. Despre decizia adoptată de informat părţile interesate.

Ofiţer de urmărire penală căpitan de poliţie _________________ Ursachi Vasile

semnătura

(model 6)

„COORDONAT” Procuror adjunct al procurorului sect. Centru, mun. Chişinău

consilier juridic de rangul II

236

Grigore Bălănescu

ORDONANŢĂde suspendare a urmăririi penale

(în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire)

mun. Chişinău „12” septembrie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Nicolae Roibu, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, căpitan de poliţie Ursachi Vasile, precum şi materialele cauzei penale 2007010428 - 1, cu propunerea de a suspenda urmărirea penală,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost disjunsă la 20 iulie 2007 din cauza 2007010428, pornită la 10 iunie 2007 de către SUP CPs Centru mun. Chişinău, după indicii infracţiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. „d” CP RM.

Pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a constatat că în luna aprilie 2007, Enache Svetlana, în urma înţelegerii prealabile cu o persoană neidentificată pe nume Olesea, care la acel moment se afla în Emiratele Arabe, urmărind scopul obţinerii de venituri, în urma exploatării sexuale a cet. Negru Larisa, au recrutat-o, îndemnat-o şi transportat-o pe ultima în or. Dubai, Emiratele Arabe, unde ultima a practicat prostituţia în perioada aprilie 2007 – mai 2007, fiind supravegheată de către proxeneta pe nume Olesea.

Cauza penală în privinţa cet. Enache Svetlana a fost expediată instanţei judiciare, materialele, în privinţa proxenetei pe nume Olesea, au fost disjunse în procedură separată.

Reieşind din considerentul că până la momentul dat, fiind efectuate toate acţiunile de urmărire penală şi măsurile de investigaţie operativă posibile, însă ca rezultat identitatea persoanei ce a comis infracţiunea în cauză nu a fost stabilită, urmărirea penală urmează a fi suspendată până la identificarea acesteia în vederea punerii sub învinuire.

În baza celor expuse şi în temeiul art. 2871 alin. (2) şi art. 2871 alin. (1) pct. 2 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Suspendarea efectuării urmăririi penale în cadrul cauzei 2005010616 – 1, până la identificarea persoanei ce urmează a fi pusă sub învinuire.

2. Remiterea cauzei penale şefului SUP al CPs Centru mun. Chişinău pentru continuarea efectuării în comun cu SPC a CPs Centru mun. Chişinău a măsurilor de investigaţie operativă, în vederea stabilirii persoanelor vinovate în comiterea infracţiunii în cauză.

3. Despre decizia adoptată de informat părţile interesate.

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul III _________________ Nicolae Roibu

semnătura

(model 7)

Procurorului Procuraturii sect. Centru mun. Chişinău consilier juridic de rangul III

Ion FulgaRAPORT

237

cu propunerea de a suspenda urmărirea penală(în legătură cu îmbolnăvirea învinuitului)

mun. Chişinău „10” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPs Centru mun. Chişinău, căpitan de poliţie Busuioc Vasile, examenînd materialele cauzei penale nr.2007010265-,

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr.2007010265 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Centru mun. Chişinău pe data de 14 martie 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 151 alin. (1) Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei Bejenari Vasile, referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Secrieru Gheorghe Ion, care pe data de 13 martie 2007, în jurul orelor 17.00, aflându-se în odaia cet. Bejenari Vasile, cu nr.312 din căminul studenţesc al USEFS, situat în mun. Chişinău, strada Melistiu 14/3, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cu un cuţit de bucătărie, pe care îl avea asupra sa, i-a aplicat acestuia o lovitură în regiunea abdominală, astfel căuzîndu-i plagă penetrantă a abdomenului prin armă albă, cu lezarea transfixantă a stomacului, mezocolonului, pancreasului, complicată cu hemoragie intraabdominală de gradul III, leziuni, care conform raportului de examinare medico-legală nr.639 D din 15 martie 2007, după criteriul periculozităţii pentru viaţă, se califică ca vătămări corporale grave.

La 10 iunie 2007 Secrieru Gheorghe a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată infracţiunea prevăzută de art.27, art. 145 alin. (2) lit. „b” CP RM.

Prin încheierea judecătorului de instrucţie a sect. Centru mun.Chişinău din 12 august 2007, Secrieru Gheorghe a fost internat în Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie. Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 54S-2007, învinuitul se află în stare de decompensare şi necesită tratament prin constrângere la spitalul de psihiatrie cu supraveghere riguroasă.

La momentul dat au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală şi măsurile de investigaţie operativă posibile, însă fără participarea învinuitului. Reieşind din considerentul că acesta la moment este bolnav de o boală psihică, ce împiedică participarea lui în procesul penal, urmărirea penală urmează a fi suspendată pînă la primirea unei concluzii medicale.

În baza celor expuse şi în temeiul art.287/1 alin. (2), art. 287/1 alin. (1) pct. 4 CPP RM,-

PROPUNE:

1. Suspendarea efectuării urmăririi penale în cadrul cauzei 2007010265, până la însănătoşirea învinuitului Secrieru Gheorghe Ion.

2. Despre decizia adoptată de informat părţile interesate.

Ofiţer de urmărire penală căpitan de poliţie ___________________ Busuioc Vasile semnătura

(model 8)

„COORDONAT” Procuror adjunct al procurorului sect. Centru mun. Chişinău

consilier juridic de rangul II

238

Oleg Cibotaru

ORDONANŢĂ de suspendare a urmăririi penale

(în legătură cu îmbolnăvirea învinuitului)

mun. Chişinău „11” noiembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Centru mun.Chişinău, consilier juridic de rangul III Ion

Fulga, examenînd raportul ofiţerului de urmărire penală, căpitan de poliţie Busuioc Vasile, precum şi materialele cauzei penale nr.2007010265 ,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Centru mun.Chişinău, căpitan de poliţie Busuioc Vasile, la data de 14 martie 2007 după indicii infracţiunii prevăzute de at.151 alin. (1) CP RM.

Pe parcursul efectuării urmăririi penale s-a constatat că Secrieru Gheorghe Ion, fiind în relaţii ostile cu cet. Bejenari Vasile Nicolae, la data de 13 martie 2007, în jurul orelor 17.00, aflându-se în odaia ultimului cu nr.312 din căminul studenţesc al USEFS, situat în mun.Chişinău, strada Melistiu 14/3, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cu un cuţit de bucătărie, pe care îl avea asupra sa, i-a aplicat acestuia o lovitură în regiunea abdominală, astfel căuzîndu-i plagă penetrantă a abdomenului, prin armă albă, cu lezarea transfixantă a stomacului, mezocolonului, pancreasului, complicată cu hemoragie intraabdominală de gradul III, leziuni, care conform raportului de examinare medico-legală nr.639 D din 15 martie 2007, după criteriul periculozităţii pentru viaţă, se califică ca vătămări corporale grave.

La data de 10 iunie 2007 Secrieru Gheorghe a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată infracţiunea prevăzută de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. „b” CP RM.

Prin încheierea judecătorului de instrucţie a sect. Centru mun.Chişinău din 12 august 2007, Secrieru Gheorghe a fost internat în Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie. Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.54S-2007, învinuitul se află în stare de decompensare şi necesită tratament prin constrângere la spitalul de psihiatrie cu supraveghere riguroasă.

La momentul dat au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală şi măsurile de investigaţie operativă posibile, însă fără participarea învinuitului. Reieşind din considerentul că acesta la moment este bolnav de o boală psihică ce împiedică participarea lui în procesul penal, urmărirea penală urmează a fi suspendată pînă la primirea unei concluzii medicale.

În baza celor expuse şi în temeiul art. 287/1 alin. (2), 287/1 alin. (1) pct.4 CPP RM,-DISPUNE:

1. Suspendarea efectuării urmăririi penale în cadrul cauzei 2007010265, până la însănătoşirea învinuitului Secrieru Gheorghe în raport cu motivele indicate în partea descriptivă a ordonanţei.

2. Despre decizia adoptată de informat părţile interesate.

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul III ______________________ Ion Fulga semnătura

(model 9)

Procurorului Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău consilier juridic de rangul III, Oleg Rusu

239

RAPORTcu propunerea de a relua urmărirea penală

mun. Chişinău „10” iunie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPs Botanica mun. Chişinău, locotenent major de poliţie Ureche Ion, examenînd raportul inspectorului poliţiei judiciare a CPs Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Ion Bîtcă, precum şi materialele cauzei penale nr.2007020315,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr. 2007020315 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Botanica mun. Chişinău, la data de 02 februarie 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei Anton Vasile, referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Nour Ruslan, care pe data de 01 februarie 2007, aproximativ pe la orele 02.30, a pătruns prin efracţie în apartamentul victimei, de unde pe ascuns i-a sustras bunuri materiale, căuzîndu-i o pagubă considerabilă în sumă totală de 3850 lei.

În cadrul urmăririi penale au fost acumulate probe concludente şi suficiente că infracţiunea a fost săvîrşită de Nour Ruslan. La data de 10 martie 2007 în privinţa lui Nour Ruslan a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al Republicii Moldova. În aceeaşi zi Nour Ruslan a fost citat de către procuror de a se prezenta pentru audiere pe data de 12 martie, la ora 10.00, în incinta Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, biroul nr.10.

La data şi ora indicată, învinuitul Nour Ruslan nu s-a prezentat la procuror, iar ca urmare a investigaţiilor întreprinse de organul de urmărire penală s-a stabilit, că învinuitul Nour Ruslan la momentul de faţă nu se află la domiciliul său. Contrar obligaţiilor impuse prin dispunerea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi ţara, învinuitul Nour Ruslan nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, ca rezultat locul aflării lui fiind necunoscut.

Pe data de 11 aprilie 2007 urmărirea penală pe cauza nr.2007020315 a fost suspendată conform art. 287 alin. (1), pct.1 CPP, din motivul că învinuitul a dispărut, sustrăgîndu-se de la urmărire penală, iar învinuitul Nour Ruslan a fost anunţat în căutare.

În urma efectuării măsurilor operative de investigaţii, la 09 iunie 2007 a fost stabilit locul aflării învinuitului Nour Ruslan, după ce ultimul a fost reţinut.

Reieşind din considerentele că la momentul dat au dispărut motivele suspendării cauzei penale nr. 2007020315 şi având în vedere că a devenit necesară efectuarea unor acţiuni de urmărire penală, conducîndu-se de prevederile art. 57 şi în temeiul art. 287/3 alin. (1) CPP RM-,

PROPUNE:1. Reluarea urmăririi penale pe cauza nr.2007020315 pentru efectuarea ei în continuare.2. Stabilirea termenului urmăririi penale.

Ofiţer de urmărire penală locotenent major de poliţie ___________________ Ureche Ion

semnătura

(model 10)

„COORDONAT” Procuror adjunct al procurorului

sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II

240

Octavian Ojog

ORDONANŢĂ de reluare a urmăririi penale

mun. Chişinău „11” iunie 2007locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Oleg Rusu, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent major de poliţie Ureche Ion, cu propunerea de a relua urmărirea penală, precum şi materialele cauzei penale 2007020315,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr.2007020315 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Botanica mun. Chişinău, la data de 02 februarie 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei Anton Vasile referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Nour Ruslan, care pe data de 01 februarie 2007, aproximativ pe la orele 02.30, a pătruns prin efracţie în apartamentul victimei de unde pe ascuns i-a sustras bunuri materiale, astfel căuzîndu-i o pagubă considerabilă în sumă totală de 3850 lei.

În cadrul urmăririi penale au fost acumulate probe concludente şi suficiente că infracţiunea a fost săvîrşită de Nour Ruslan, iar la data de 10 martie 2007 în privinţa lui Nour Ruslan a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al Republicii Moldova, tot în aceeaşi zi Nour Ruslan a fost citat de către procuror de a se prezenta pentru audiere pe data de 12 martie, la ora 10.00, în incinta Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, în biroul nr.10.

La data şi ora indicată, învinuitul Nour Ruslan nu s-a prezentat la procuror, iar ca urmare a investigaţiilor întreprinse de organul de urmărire penală s-a stabilit, că învinuitul Nour Ruslan la momentul respectiv nu se află la domiciliul său. Contrar obligaţiilor impuse prin dispunerea măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi ţara, învinuitul Nour Ruslan nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, ca rezultat locul aflării lui la momentul dat nu este cunoscut.

Pe data de 11 aprilie 2007 urmărirea penală pe cauza nr. 2007020315 a fost suspendată conform art.287 alin. (1) pct.1 CPP, din motivul că învinuitul a dispărut, sustrăgându-se de la urmărire penală, învinuitul Nour Ruslan, fiind anunţat în căutare.

În urma efectuării măsurilor operative de investigaţii întreprinse de către secţia poliţiei criminale al CPs Botanica mun. Chişinău, la 09 iunie 2007 a fost stabilit locul aflării învinuitului Nour Ruslan, dînsul fiind reţinut.

Reieşind din considerentele că la momentul dat au dispărut motivele suspendării cauzei penale nr. 2007020315 şi având în vedere că a devenit necesară efectuarea unor acţiuni de urmărire penală, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 7 şi 8 CPP, în temeiul art. 287/3 CPP şi în conformitate cu art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. A anula ordonanţa privind suspendarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2007020315 din 11 aprilie 2007, din cauza dispariţiei motivelor suspendării.

2. De reluat urmărirea penală pentru efectuarea ei în continuare.3. Despre decizia adoptată de informat persoanele cointeresate.4. Termenul efectuării urmăririi penale de stabilit până la 11 iulie 2007.

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul III _____________________ Oleg Rusu

241

semnătura

(model 11)

Procurorului Procuraturii

sect. Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III

242

Sergiu Roşu

RAPORTcu propunerea de a dispune investigaţiile în vederea căutării învinuitului

mun. Chişinău „13” mai 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPs Centru mun. Chişinău, locotenent major de poliţie Vitalie Vrabie, examenînd materialele cauzei penale nr.2007010135, -

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr.2007010135 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Centru mun. Chişinău, la data de 02 aprilie 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 191 alin. (2) lit. „c” Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea directorului SRL „ANGELI LUX”, Roşca Mihai, referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Grecu Vasile, care activând în calitate de vânzător la firma menţionată a însuşit ilegal bunuri materiale în sumă de 3050 lei.

În cadrul urmăririi penale au fost acumulate probe concludente şi suficiente că infracţiunea a fost săvîrşită de Grecu Vasile, iar la data de 10 mai 2007, în privinţa lui Grecu Vasile, a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută în art. 191 alin. (2) lit. „c” Codul penal al Republicii Moldova.

Fiind citat de nenumărate ori la organul de urmărire penală, acesta nu s-a prezentat, astfel tergiversând neîntemeiat efectuarea în continuare a urmăririi penale. Fiind verificat la domiciliu, acesta nu a fost depistat, iar locul aflării lui la momentul dat rămâne necunoscut.

Avînd în vedere faptul, că învinuitul Grecu Vasile la momentul dat se ascunde de organul de urmărire penală, iar locul aflării lui până în prezent nu s-a putut stabili, în temeiul art. 288 alin. (1) CPP RM,-

PROPUNE:

Dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului Grecu Vasile Tudor, născut la 12 mai 1975 în satul Văratic rn. Rîşcani, cetăţean al R. Moldova, studii medii speciale, divorţat, supus militar, neangajat în câmpul muncii, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Chişinău, str. M. Eminescu 27, ap. 9, posesor al buletinului de identitate seria A nr.01095431, eliberat la 12.02.1999 de oficiu 01.

Ofiţer de urmărire penală locotenent major de poliţie __________________ Vitalie Vrabie semnătura

(model 12)

„COORDONAT”

Procuror adjunct al procurorului sect. Centru mun. Chişinău,

consilier juridic de rangul II

243

Vasile Pascari

ORDONANŢĂprivind dispunerea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului

mun. Chişinău „14” mai 2007 locul emiterii data emiterii

Procuror în procuratura sect. Centru mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Sergiu Roşu, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent major de poliţie Vitalie Vrabie, cu propunerea de a dispune căutarea învinuitului, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007010135,-

A CONSTATAT :

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 02 aprilie 2007 de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPs Centru mun. Chişinău, locotenent major de poliţie Vitalie Vrabie, după semnele infracţiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. „c” CP RM.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea directorului SRL „ANGELI LUX”, Roşca Mihai, referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Grecu Vasile, care activând în calitate de vânzător la firma menţionată, a însuşit ilegal bunuri materiale în sumă de 3050 lei.

La data de 10 mai 2007 în privinţa cet. Grecu Vasile a fost emisă ordonanţa de punere sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută în art. 191 alin. (2) lit. „c” Codul penal al Republicii Moldova.

Fiind citat de nenumărate ori la organul de urmărire penală, acesta nu s-a prezentat, astfel tergiversând neîntemeiat efectuarea în continuare a urmăririi penale. Fiind verificat la domiciliu, acesta nu a fost depistat, iar locul aflării lui la momentul dat rămâne necunoscut.

Reieşind din considerentele că la moment au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală posibile, fără participarea învinuitului şi având în vedere că învinuitul Grecu Vasile se ascunde de organul de urmărire penală, iar locul aflării lui până în prezent nu s-a putut stabili, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 14 CPP, în temeiul art. 288 alin. (2) CPP RM şi în conformitate cu prevederile art. 175-177, art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Iniţierea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului Grecu Vasile Tudor, născut la 12 mai 1975 în satul Văratic rn. Rîşcani, cetăţean al R. Moldova, studii medii speciale, divorţat, supus militar, neangajat în câmpul muncii, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Chişinău, strada M. Eminescu 27, ap. 9, posesor al buletinului de identitate seria A nr.01095431, eliberat la 12.02.1999 de oficiu 01.

2. Efectuarea investigaţiilor de căutare a o dispune SPC a CPs Centru mun. Chişinău.3. La depistarea locului aflării acestuia, de reţinut şi de prezentat procurorului pentru

deciderea aplicării măsurii de reprimare.

Procurorul procuraturii sect. Centru mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul III _________________ Sergiu Roşu semnătura

(model 13)

„COORDONAT” Procuror adjunct al procurorului

sect. Buiucani mun. Chişinău

244

Vasile Pleşca

ORDONANŢĂprivind dispunerea căutării învinuitului

mun. Chişinău „10” septembrie 2007 locul emiterii data emiterii

Procuror în procuratura sect. Buiucani mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Vasile Rusu, examinând materialele cauzei penale nr. 2007040847,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr. 2007040847 a fost începută de organul de urmărire penală al CPs Buiucani mun. Chişinău, la data de 08 august 2007, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al R. Moldova.

Temei pentru pornirea urmăririi penale a servit plângerea victimei Negru Boris, referitor la tragerea la răspundere penală a cet. Cepoi Aurel, care pe data de 07 august 2007, forţând uşa de intrare, a pătruns în apartamentul victimei, de unde pe ascuns i-a sustras bunuri de uz casnic, astfel pricinuindu-i victimei daune în proporţii considerabile în sumă totală de 3480 lei.

La data de 05 septembrie 2007, Cepoi Aurel a fost pus sub învinuire, incriminîndu-i-se infracţiunea prevăzută în art.186 alin. (2) lit. „c”, „d” Codul penal al Republicii Moldova, tot atunci el a fost citat legal pentru data de 07 septembrie 2007 în vederea prezentării lui a materialelor cauzei penale.

La data şi ora indicată, învinuitul Cepoi Aurel nu s-a prezentat la procuror, iar ca urmare a investigaţiilor întreprinse de organul de urmărire penală, s-a stabilit că învinuitul Cepoi Aurel la momentul de faţă nu se află la domiciliul său. Contrar obligaţiilor impuse prin dispunerea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi ţara, învinuitul Cepoi Aurel nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, ca rezultat locul aflării lui la moment, fiind necunoscut.

În astfel de circumstanţe, în privinţa învinuitului Cepoi Aurel se impune înlocuirea măsurii preventive anterioare cu măsura preventivă obligarea de a nu părăsi localitatea.

Reieşind din considerentele că la momentul dat au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală posibile, fără participarea învinuitului, şi având în vedere că învinuitul Cepoi Aurel se ascunde, iar locul aflării lui până în prezent nu s-a putut stabili, din oficiu, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 14 CPP, în temeiul art. 288 alin. (2) CPP RM şi în conformitate cu prevederile art. 175-177, art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Iniţierea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului Cepoi Aurel Vasile, născut la 12 octombrie 1978 în satul Costeşti rn. Ialoveni, cetăţean al R. Moldova, studii medii speciale, divorţat, nesupus militar, neangajat în câmpul muncii, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Chişinău, strada Alba Iulia 47, ap. 11, posesor al buletinului de identitate seria B nr.04068247, eliberat la 12.02.2002 de oficiu 04.

2. Remiterea ordonanţei în cauză pentru executare SPC a CPs Buiucani mun. Chişinău.3. La depistarea locului aflării acestuia, de reţinut şi de prezentat procurorului pentru

deciderea aplicării măsurii preventive respective.4. Informarea săptămânală a procurorului despre mersul şi rezultatele investigaţiilor de

căutare întreprinse pe cazul dat.

Procuror în procuratura sect. Buiucani mun. Chişinău

245

consilier juridic de rangul II __________________ Vasile Rusu semnătura

STINGEREA URMĂRIRII PENALE

Prevederi legaleConsideraţii generale

246

Efectuarea activităţilor de urmărire penală au un rol deosebit de important în realizarea scopului procesului penal înscris în art. 1 a Codului de procedură penală.

Atingerea acestui scop nu se realizează întotdeauna prin trimiterea învinuitului în judecată. Organul de urmărire penală, pe baza probatoriului poate ajunge şi la alte concluzii, care demonstrează fie lipsa de vinovăţie a celui în cauză, fie existenţa unor împrejurări de natură a împiedica tragerea la răspundere penală, situaţii care stingerea procesului penal are loc în faza de urmărire penală.

Codul de procedură penală instituie trei modalităţi în care procesul penal se stinge în faza de urmărire penală:

- scoaterea persoanei de sub urmărirea penală;- încetarea urmăririi penale;- clasarea cauzei penale.Încetarea procesului penal la etapa urmăririi penale se întâlneşte mult mai des, decât la

etapa judecăţii. Aceasta se explică prin faptul, că instanţa de judecată încetează cauza, de regulă, numai în acele cazuri, când organele de urmărire au comis o greşeală neîncetînd la timp procesul.

Numai în puţine cazuri temeiurile de încetare procesului penal apar deja după transmiterea dosarului instanţei de judecată ( acte de amnistie şi de graţiere, expirarea termenilor de prescripţie, decesul învinuitului, etc). Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale s-au la terminarea acesteia se poate constata existenţa situaţiilor în care procurorul la propunerea organului de urmărire penală, sau din oficiu, dispune după caz, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăriri sau clasarea cauzei penale. Soluţiile enunţate mai sus pot fi date atât pe parcursul urmăririi penale cât şi la terminarea acesteia.

Subliniem şi faptul că scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale şi clasarea sunt soluţii care nu au caracter definitiv, fiind aplicabil numai hotărârilor judecătoreşti nu şi ordonanţelor procurorului. Caracterul nedefinitiv al soluţiilor ce pot fi date în cursul urmăririi penale este relevat şi de posibilitatea ca urmărirea penală să fie reluată în caz de redeschidere.

Scoaterea persoanei de sub urmărirea penalăScoaterea de sub urmărirea penală este prevăzută în capitolul V, titlul I, Partea specială,

art. 284 C.P.P. şi constă în activitatea procedurală prin care urmărirea penală este întreruptă, de regulă, definitiv dacă se constată existenţa unuia din cazurile care exclud urmărirea penală.

Scoaterea persoanei bănuite sau învinuite de sub urmărire penală constituie o hotărîre prin care se reabilitează această persoană, dacă soluţia se referă la toate capetele de acuzare. Această soluţie se aplică numai în faza de urmărire penală, în faza de judecată pentru asemenea temeiuri se dispune achitarea persoanei.

Persoana poate fi scoasă de sub urmărirea penală integral sau numai cu privire la un cap de acuzare (alin. 2 al art. 284 din CPP).

Temeiurile scoaterii de sub urmărire penală:1. Fapta nu a fost săvîrşită de bănuit sau învinuit.Acest temei include două situaţii:- cînd se stabileşte că infracţiunea este săvîrşită de o altă persoană şi se exclude faptul

participării bănuitului sau învinuitului la comiterea acestei infracţiuni;- cînd nu sunt probe suficiente pentru a pune sub învinuire persoana bănuită şi au

expirat toate termenele prevăzute la alin. 2 al art. 63 din C.P.P. sau în privinţa învinuitului nu sunt suficiente probe ca să se întocmească rechizitoriul şi a expirat termenul de prescripţie prevăzut de art. 60 din CP.

Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală are loc în cazul în care se constată că fapta nu a fost săvîrşită de bănuit sau învinuit, în cazurile prevăzute în punctele 1, 2 şi 3 a art. 275 C.P.P. şi anume:

1) nu există faptul infracţiunii;2) fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune;3) fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor când infracţiunea a

fost săvîrşită de o persoană juridică.2. Nu există faptul infracţiunii, este un temei ce include situaţii în care evenimentul

(decesul unei persoane) există, dar nu este rezultatul unei fapte umane, ci al unor factori naturali sau

247

al acţiunii persoanei decedate (sinucidere, accident de muncă). Acest temei include şi situaţii cînd din eroare se sesizează organele judiciare, despre săvîrşirea unei infracţiuni.

Potrivit art. 51 CP fapta prejudiciabilă săvîrşită este temei real al răspunderii penale, iar inexistenţa faptei exclude răspunderea penală şi, respectiv, exclude pornirea şi desfăşurarea urmăririi penale, adoptîndu-se după pornire o ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală. Constatarea unei situaţii care se încadrează în temeiul arătat exclude urmărirea penală, precum şi oricare alte feluri de răspudere juridică (de ex: civilă, administrativă, disciplinară).

3. Fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune, este un temei ce rezultă din principiul legalităţii încriminării, prevăzut de art. 3 CP, fapta săvîrşită nefiind prevăzută de legea penală, nu este infracţiune şi nu atrage răspunderea penală.

În cursul urmăririi penale se poate constata existenţa unuia din cazurile prevăzute în art. 275 alin.1 pct. 1-3, al C.P.P., care exclud urmărirea penală. Intervenirea acestor situaţii determină scoaterea de sub urmărire penală, soluţie care este corespunzătoare celei de achitare pronunţată de instanţă în cursul judecăţii. Instituţia scoaterii de sub urmărire penală poate fi dispusă în orice cauză penală, indiferent dacă persoana a fost sau nu pusă sub învinuire.

4. Fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, este un temei de neîncepere a urmăririi penale şi tot odată un temei de scoatere de sub urmărire penala, în cazul cînd urmărirea penală a fost începută. În acest caz există o anumită faptă a unei persoane, dar care nu se încadrează într-o componenţă concretă a infracţiunii. Componenţa de infracţiune este temeiul juridic al răspunderii penale, potrivit art. 51 din CP, dacă în urma administrării probelor se constată că faptei concrete îi lipsesc anumite elemente sau semne, care permit calificarea acestora drept o infracţiune şi nu este posibilă schimbarea încadrării juridice într-o altă infracţiune şi în acest caz urmează să se dispună soluţii ce constau în reabilitarea persoanei (bănuitului sau învinuitului), dacă această faptă nu poate fi calificată drept contravenţie.

Lipsa unor semne ale laturii obiective, laturii subiective sau ale subiectului infracţiunii se constată prin probele administrate faţă de o persoană concretă (bănuit, învinuit) ce impune scoaterea de sub urmărire a acesteia, fapt care nu exclude continuarea urmăririi penale în vederea stabilirii făptuitorului infracţiunii.

Ca şi în cazul încetării urmăririi penale, pentru scoaterea de sub urmărire nu este suficient să intervină numai cauza respectivă de împedicare a exercitării acţiunii penale, fiind necesară şi existenţa învinuitului sau inculpatului în cauză. Neîndeplinirea condiţiei atrage clasarea cauzei.

Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală mai are loc dacă există cel puţin unul din cazurile, care înlătură caracterul penal al faptei, prevăzute în art. 35 C.P. şi anume atunci cînd:

- fapta este săvîrşită în condiţiile legitimei apărări conform art. 36 CP;- fapta este săvîrşită în scopul reţinerii infractorului conform art. 37 CP;- fapta este săvîrşită în condiţii de extremă necesitate conform art. 37 CP;- fapta este săvîrşită în urma constrîngerii fizice sau psihice conform art. 39 CP;- fapta constituie risc întemeiat conform art. 40 CP.La stabilirea unui temei din cele menţionate se dispune scoaterea de sub urmărire penală.

Nu se admite scoaterea de sub urmărire penală pentru alte temeiuri decît pentru cele menţionate la al. 1 al art.284 CPP.

Persoana poate fi scoasă de sub urmărirea penală integral sau numai cu privire la un capăt de învinuire. Deci scoaterea de sub urmărire poate fi totală (stingerea în întregime a procesului penal) sau parţială (în raport cu faptele şi persoanele). Prin scoaterea de sub urmărire penală integral încetează calitate de bănuit sau învinuit. Scoaterea de sub urmărire penală parţial constituie o schimbare a învinuirii potruvit art. 283 al. 2 CPP.

Competenţa scoaterii de sub urmărire penală o are procurorul care, dispune luarea măsurii prin rezoluţie din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală. Ofiţerul de urmărire penală are obligaţia să înainteze procurorului fără întîrziere propunerea privind ascoaterea de sub urmărire penală a unei persoane bănuite sau învinuite, dacă din probele administrate rezultă această soluţie. Procurorul care conduce urmărirea penală, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, în cazul în care constată temeiurile prevăzute în alin. 1 şi 2 a art. 284 C.P.P. prin ordonanţă motivată, dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală. Procurorul care exercită nemijlocit

248

urmărirea penală, conform art. 270 CPP, dispune scoaterea de sub urmărire penală a persoanei bănuite sau învinuite cînd din probele acumulate rezultă soluţia respectivă.

În cazul în care procurorul dispune scoaterea persoanei de urmărire, el restituie dosarul organului de urmărire penală, cu rezoluţia de a continua urmărirea penală, fixând termenul efectuării acesteia.

Încetarea urmăririi penaleÎncetarea urmăririi penale este reglementată de capitolul V, titlul I, Partea specială art. 285

C.P.P., care se poate lua în orice moment al fazei de urmărire penală, dacă se constată existenţa unei circumstanţe prevăzute în art. 275 C.P.P., precum şi în cazul în care se constată că:

- plângerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau părţile s-au împăcat, în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plângerii prealabile sau legea penală permite împăcarea;

- există cel puţin una din cauzele, prevăzute în art. 35 din C.P., care înlătură caracterul penal al faptei;

- persoana nu a atins vârsta la care poate fi trasă la răspundere penală;- persoana a săvârşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu este

necesară aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical;- există o hotărâre definitivă a organului de urmărire penală sau a instanţei în legătură cu

aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri.În cazurile în care fapta bănuitului, învinuitului constituie o contravenţie administrativă,

urmărirea penală încetează cu trimiterea cauzei la organul competent pentru a examina contravenţia.

Încetarea urmăririi penale are loc în orice moment al urmăririi penale, dacă se constată existenţa temeiurilor arătaţi mai sus şi poate fi aplicată numai în privinţa unei persoane sau în privinţa unei fapte.

Pentru încetarea urmăririi penale se înaintează procurorului cauza penală cu propunerile organului de urmărire penală. Încetarea urmăririi penale se dispune de către procuror prin ordonanţă din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală.

Ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă: date cu privire la persoana şi fapta la care se referă încetarea, temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea şi elementele prevăzute în art. 255 C.P.P.

La încetarea urmăririi penale, procurorul, dacă este cazul, ia totodată măsurile necesare pentru:

- revocarea măsurii preventive şi a altor măsuri procesuale în modul prevăzut de lege;- restituirea cauţiunii în cazurile şi în modul prevăzute de lege.Copia de pe ordonanţa de încetare a urmăririi penale se înmânează persoanelor interesate,

explicîndu-li-se modul şi termenul de atac. Procurorul, dacă constată că nu este cazul să dispună încetarea urmăririi sau dacă a dispus încetarea parţial, restituie dosarul organului de urmărire penală, cu rezoluţia de a continua urmărirea şi cu indicarea termenului pentru efectuarea acesteia.

Clasarea cauzei penaleClasarea cauzei penale este prevăzută în capitolul V, titlul I, Partea specială, art. 286

C.P.P. Conform art.286 C.P.P. în cazul în care în cauză nu există învinuit şi a intervenit una din circumstanţele prevăzute la art.275 alin.1 pct.1-3 C.pr.pen. adică:

1) nu există faptul infracţiunii;2) fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune;3) fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor când infracţiunea a fost

săvârşită de o persoană juridică;4) precum şi în cazul în care a expirat termenul de prescripţie pentru tragere la răspundere

penală, procurorul, din oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală, prin ordonanţa motivată, dispune clasarea cauzei penale.

Clasarea constituie o modalitate de stingere a urmăririi penale care are loc când sunt întrunite următoarele condiţii:

• intervine careva cauză de împiedicare a exercitării acţiunii penale;• nu există învinuit sau inculpat în cauză,

249

• precum şi în cazul în care a expirat termenul de prescripţie.Încetarea urmăririi penale şi scoaterea de sub urmărire penală se realizează totdeauna

„intuitu personae”, soluţia fiind aplicabilă numai în raport cu o anumită persoană certă, determinată cu precizie. Rezultă că expresia „nu există învinuit” urmează a fi înţeleasă în sensul că în cursul urmăririi penale nu a fost determinată ca făptuitor al infracţiunii nici o persoană fizică.

Inexistenţa învinuitului sau inculpatului nu trebuie confundată cu neidentificarea acestuia. Se pot ivi situaţii când făptuitorul este cunoscut ca persoană fizică, dar nu i se poate stabili identitatea. În acest caz există înviniut sau inculpat, eventual chiar sub o falsă identitate, iar dacă subzistă vreuna din cauzele care exclud urmărirea penală, se dispune încetarea sau scoaterea de sub urmărire penală şi nu clasarea.

Din punct de vedere practic împrejurările concrete în care nu există învinuit sau inculpat în cauză se polarizează în jurul a două situaţii. Prima, mai frecventă, este împrejurarea în care autorii rămân nedescoperiţi. La aceasta, aşa cum corect este menţionat în doctrină, trebuie adăugate toate situaţiile în care se constată că rezultatele produse nu pot imputate unei persoane şi deci o urmărire penală desfăşurată „nu devine posibilă”. Pot constitui împrejurări care să ducă la clasare: de pildă stabilirea într-o cauză oarecare că distrugerea de bunuri este urmarea unor calamităţi naturale etc.

Deşi nu se face distincţie, admiţând în principiu că orice caz de excludere a urmăririi penale constituie o condiţie a clasării, în fapt unele aspecte de împedicare a exercitării acţiunii penale nu pot veni în concordanţă cu inexistenţa învinuitului sau inculpatului în cauză. În acest context anumite cauze pot fi avute în vedere numai în măsura în care se raportează la o persoană certă. Astfel, nu se poate stabili că fapta nu a fost săvârşită de învinuit sau inculpat şi concomitent aceasta nu există în cauză, dacă nu există învinuit în cauză nu subzistă posibilitatea de a stabili decesul acestuia. Rezultă că nu se poate reţine ca temeiuri ale clasării cauzei aspectelor care nu sunt aplicabile „intuitul persoanei” care ar fi : înlocuirea răspunderii persoanei, autoritatea de lucru judecat, împăcarea părţilor, cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei (legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică şi morală, imposibilitatea etc.).

Clasarea este o instituţie proprie urmăririi penale ne având corespondent în faza judecăţii întrucât procesul nu poate ajunge în această fază decât în măsura punerii sub învinuire a persoanei şi a trimiterii în judecată a unei persoane certe.

Împrejurarea că într-o urmărire nu există învinuit sau inculpat luată aparte, nu duce la clasare întrucât urmărirea penală se începe şi poate continua până la un moment „in rem”. Dacă cercetările întreprinse nu aduc la stabilirea făptuitorului, cauza nu se clasează, îndeplinindu-se toate actele de urmărire realizabile până la ultimele posibilităţi, după care urmărirea se amână fără termen până la descoperirea făptuitorului. Singur limitare în timp acestei amânări, „sine die” este împlinirea termenului de prescripţie în funcţie de ipoteza în care are loc clasarea, aceasta se poate dispune fie imediat ce condiţiile legale au survenit, fie ulterior dispunerea de îndată a clasării are loc numai când lipsa învinuitului sau inculpatului se datorează împrejurării că fapta nu este rezultatul acţiunii sau inacţiunii unei persoane. În celelalte cazuri din punct de vedere practic mai numeroase, clasarea survine numai după îndeplinirea termenelor de prescripţie ale exercitării acţiunii penale, care intervale îndelungate de timp.

În urmărirea penală în care autorii au rămas nerecunoscuţi, descoperirea, prinderea şi identificarea acestora constituie o sarcină nu numai a organului de urmărire penală sesizat şi care instrumentează cauza, ci a tuturor organelor de stat ce au sarcini în această direcţie. De aceea, într-o cauză în care competenţa de urmărire aparţine exclusiv procurorului, nu se poate afirma că acelorlalte organe de urmărire penală nu le revin obligaţiile în legătură cu identificarea făptuitorului.

Modele de acte (model 1)

250

Procurorului Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinăujurist de rangul III

Ion Stanciu

RAPORTcu propunerea scoaterii persoanei de sub urmărirea penală

mun. Chişinău „20” ianuarie 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul superior de urmărire penală al SUP CPs Botanica mun. Chişinău, maior de poliţie Victor Şargu, examinând materialele cauzei penale nr. 2007420001,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 07.01.2007 de către SUP al CPs Botanica mun. Chişinău, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) Cod Penal RM.

Temei pentru pornirea cauzei penale a servit raportul cu privire la autosesizare al inspectorului SDI CPs Botanica mun. Chişinău, Gr. Neamţu. În Registru nr. 1, pentru înregistrarea infracţiunilor, la 06.01.2007 sub nr.77, este indicat precum că la data de 05.01.2007, pe str. Munceşti, 271 a fost stopat automobilul de model „Mercedes - Benz 200” cu nr. de înmatriculare C AA 030, condus de cet. Andronic Iurie Dumitru, care transporta mărfuri industriale: două faruri de modelul MB W163 ML NEW, pentru a/m de model „Mercedes - Benz” şi 679 perechi de mănuşi, introduse pe teritoriul Republicii Moldova prin contrabandă, fiind tăinuite de la organele controlului vamal.

În rezultatul acţiunilor de urmărire penală efectuate s-a stabilit că, cet. Andronic Iurie Dumitru, activând în calitate de însoţitor de vagon al garniturii 341/342 pe ruta Chişinău - Moscova şi aflându-se în or. Moscova, Federaţia Rusă, la data de 03.01.2007 a procurat de la Centrul Tehnic „Avtobam” două faruri de modelul MB W163 ML NEW, pentru a/m de model Mercedes, pentru care a plătit suma de 13.644,02 ruble ruseşti, inclusiv suma de 300 ruble, cheltuieli ce ţin de furnizarea farurilor, care, conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională din 04.01.2007, constituiau 6167,09 lei RM.

La data 05.01.2007 cet.Andronic Iurie Dumitru, intrând în postul vamal intern al Republicii Moldova n-a declarat în modul stabilit marfa introdusă pe teritoriul Republicii Moldova, eludându-le de la controlul vamal, le-a introdus în R. Moldova pe cale de contrabandă, pentru care n-au fost calculate şi percepute plăţile vamale de import.

Analizând probele acumulate, organul de urmărire penală a constatat că au fost administrate probe suficiente pentru a termina urmărirea penală.

La 08.01.2007 cet. Andronic Iurie Dumitru, fiind recunoscut în calitate de bănuit şi audiat pe cazul dat, bănuiala care i se impută nu o recunoaşte, şi a declarat, că la 03.01.2007, aflându-se or. Moscova a procurat pentru cunoscutul său Vasile Bologan, două faruri, pe care le-a introdus pe teritoriul Republicii Moldova. În timpul trecerii frontierei de stat, el a declarat verbal vameşului despre marfa introdusă, însă de la el nu s-au perceput taxele vamale, deoarece, după cum dînsul consideră, acestea se percep în cazul în care suma bunurilor declarate este mai mare de 500 dolari SUA, iar el pentru două faruri a achitat suma de 382 euro. Faptul dat se confirmă prin factura de cumpărare şi bonul de casă primite de la vânzător.

Mănuşile de protecţie ridicate de la el împreună cu farurile, au fost procurate de la piaţa „Calea Basarabiei” din mun. Chişinău, la data de 05.01.2007, înainte de a fi reţinut de colaboratorii de poliţie.

În cadrul urmăririi penale n-au putut fi combătute declaraţiile bănuitului precum că mănuşile de protecţie în număr de 679 buc. au fost procurate de la piaţa „Calea Basarabiei” din mun. Chişinău, la data de 05.01.2007. Declaraţiile martorilor: cet. Corobcean Teodor Vasile şi cet.

251

Garabadji Victor Grigore au confirmat, precum că cet. Andronic Iurie Dumitru pe data de 05.01.2007, a procurat de la piaţa „Calea Basarabiei” din mun. Chişinău, mănuşi de protecţie.

Analizând Raportul de constatare tehnicio-ştiinţifică nr.0101 seria AC 004899 din 15 ianuarie 2007, efectuată de Institutului Republican de Expertiză Judiciară şi Criminalistică al MJ RM s-a stabilit, că valoarea bunurilor (două faruri), introduse de cet. Andronic Iurie Dumitru, pe teritoriul Republicii Moldova în valută naţională constituie suma de 8238,39 lei, inclusiv impozitele, taxele de stat şi adausurile comerciale, care conform cursului oficial, constituie 528,71 euro.

Este de menţionat faptul, că în procesul urmăririi penale, bănuitul a prezentat organului de urmărire penală documente care justifică faptul procurării farurilor la preţul de 382 euro.

Conform art. 126 Cod penal al RM se consideră proporţii mari valoarea bunurilor, care la momentul săvârşirii infracţiunii, depăşeşte 500 unităţi convenţionale de amendă, adică suma de 10000 lei.

Analizând probele acumulate la prezenta cauză penală, organul de urmărire penală a ajuns la concluzia, că în acţiunile bănuitului Andronic Iurie Dumitru nu se conţin semnele unei fapte prevăzute de art. 248 alin.(1) Cod penal al RM, din cauza lipsii sumei în proporţii mari a valorii mărfii nedeclarate, necesare pentru încadrarea juridică a acestei infracţiuni.

Prin urmare, ţinând cont de faptul că costul în vamă a farurilor importate de cet. Andronic Iurie Dumitru depăşeşte minimul sumei de 200 euro, stabilit prin Legea RM Nr.l569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, permis persoanelor fizice de a fi introdus pe teritoriul ţării fără achitarea drepturilor de import, în acţiunile lui fiind prezente semnele contravenţiei administrative prevăzute de art. 193 alin. (12) CCA al RM.

Reieşind din cele expuse mai sus, conducându-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.1 CPP, în temeiul art. 285 alin. (1) şi (2) CPP şi în conformitate cu art. 289, art. 291 alin. (2) CPP RM, -

PROPUNE:

1. Scoaterea integrală de sub urmărire penală a bănuitului Andronic Iurie Dumitru, a.n. 23.05.1965, originar din mun. Bălţi, cetăţean al R. Moldova, domiciliat în mun. Chisinau str. Voluntarelor 5, angajat în calitate de însoţitor de vagon la Calea Ferată RM, supus militar, căsătorit, la întreţinere doi copii minori, fără antecedente penale, cu încetarea urmării penale, pe cauza Nr. 2007420001, pornită la data de 07.01.2007, din motivul că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, prevăzute de art. 248 alin.(1) Cod penal.

2. De expediat prezenta cauză Serviciului Vamal al RM, pentru examinarea contravenţiei prevăzute de art. 193 alin. (12) CCA al RM, comise de cet. Andronic Iurie Dumitru.

Ofiţer de urmărire penală maior de poliţie ____________________ Victor Şargu semnătura

„ DE ACORD ”Şeful SUP al CPs Botanicamun. Chişinău, lt. - colonel de poliţie ____________________ Vasile Iovu semnătura

(model 2)

ORDONANŢĂ

252

privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

mun. Chişinău „22” ianuarie 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, jurist de rangul III Ion Stanciu, examinând raportul ofiţerului superior de urmărire penală, maior de poliţie Victor Şargu, precum şi materialele cauzei penale nr.2007420001, -

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 07.01.2007 de către SUP al CPs Botanica mun. Chişinău în conformitate cu prevederile art. 248 alin.(1) Cod Penal RM.

Temei pentru pornirea cauzei penale a servit raportul cu privire la autosesizare al inspectorului SDI CPs Botanica mun. Chişinău, Gr. Neamţu. În Registru nr. 1, pentru înregistrarea infracţiunilor, la 06.01.2007 sub nr.77, este indicat precum că la data de 05.01.2007, pe str. Munceşti, 271 a fost stopat automobilul de model „Mercedes - Benz 200” cu nr. de înmatriculare C AA 030, condus de cet. Andronic Iurie Dumitru, care transporta mărfuri industriale: două faruri de modelul MB W163 ML NEW, pentru a/m de model „Mercedes - Benz” şi 679 perechi de mănuşi, introduse pe teritoriul Republicii Moldova prin contrabandă, fiind tăinuite de la organele controlului vamal.

În rezultatul acţiunilor de urmărire penală efectuate s-a stabilit că, cet. Andronic Iurie Dumitru, activând în calitate de însoţitor de vagon al garniturii 341/342 pe ruta Chişinău - Moscova şi aflându-se în or. Moscova, Federaţia Rusă, la data de 03.01.2007 a procurat de la Centrul Tehnic „Avtobam” două faruri de modelul MB W163 ML NEW, pentru a/m de model Mercedes, pentru care a plătit suma de 13.644,02 ruble ruseşti, inclusiv suma de 300 ruble (cheltuieli ce ţin de furnizarea farurilor), ce conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională din 04.01.2007 constituie suma de 6167,09 lei RM.

La data 05.01.2007 cet. Andronic Iurie Dumitru, intrând în postul vamal intern al Republicii Moldova n-a declarat în modul stabilit marfa introdusă pe teritoriul Republicii Moldova, eludându-le de la controlul vamal, le-a introdus în R. Moldova pe cale de contrabandă, pentru care n-au fost calculate şi percepute plăţile vamale de import.

Analizând probele acumulate organul de urmărire penală, a constatat că au fost administrate probe suficiente pentru a termina urmărirea penală.

La 08.01.2007 cet. Andronic Iurie Dumitru, fiind recunoscut în calitate de bănuit şi audiat pe cazul dat, bănuiala care i se impută nu o recunoaşte, şi a declarat, că la 03.01.2007, aflându-se în or. Moscova, a procurat pentru cunoscutul său Vasile Bologan, două faruri, pe care le-a introdus pe teritoriul Republicii Moldova. În timpul trecerii frontierei de stat, a declarat verbal vameşului despre marfa introdusă, însă de la el nu s-au perceput taxele vamale, deoarece, după cum dânsul consideră, acestea se percep în cazul în care suma bunurilor declarate este mai mare de 500 dolari SUA, iar el pentru marfa dată a achitat suma de 382 euro. Faptul dat se confirmă prin factura de cumpărare şi bonul de casă primite de la vânzător.

Mănuşile ridicate de la el împreună cu farurile, au fost procurate de la piaţa „Calea Basarabiei” din mun. Chişinău, la data de 05.01.2007, înainte de a fi reţinut de colaboratorii de poliţie.

În cadrul urmăririi penale n-au putut fi combătute declaraţiile bănuitului precum că mănuşile de protecţie în număr de 679 buc. au fost procurate de la piaţa „Calea Basarabiei” din mun. Chişinău, la data de 05.01.2007.

Declaraţiile martorilor: cet. Corobcean Teodor Vasile şi cet. Garabadji Victor Grigore au confirmat, precum că cet. Andronic Iurie Dumitru la data de 05.01.2007, a procurat mănuşi de protecţie de la piaţa „Calea Basarabiei” din mun. Chişinău.

Analizând Raportul de constatare tehnicio-ştiinţifică nr. 0101 seria AC 004899 din 15 ianuarie 2007, efectuată de Institutului Republican de Expertiză Judiciară şi Criminalistică al MJ RM s-a stabilit, că valoarea bunurilor (două faruri), introduse de cet. Andronic Iurie Dumitru, pe

253

teritoriul Republicii Moldova în valută naţională este de 8238,39 lei, inclusiv impozitele, taxele de stat şi adausurile comerciale, conform cursului oficial, constituie 528,71 euro.

Este de menţionat faptul că în procesul urmăririi penale, bănuitul a prezentat organului de urmărire penală documente care justifică faptul procurării farurilor la preţul de 382 euro.

Conform art. 126 Cod penal al RM se consideră proporţii mari valoarea bunurilor, care la momentul săvârşirii infracţiunii, depăşeşte 500 unităţi convenţionale de amendă, adică suma de 10000 lei.

Analizând probele acumulate la prezenta cauză penală, organul de urmărire penală a ajuns la concluzia, că în acţiunile bănuitului Andronic Iurie Dumitru nu se conţin semnele unei fapte prevăzute de art. 248 alin.1 Cod penal al RM, din cauza lipsei sumei în proporţii mari a valorii mărfii nedeclarate, necesare pentru încadrarea juridică a acestei infracţiuni.

Prin urmare, ţinând cont de faptul că costul în vamă a farurilor importate de cet. Andronic Iurie Dumitru depăşeşte minimul sumei de 200 euro, stabilit prin Legea RM Nr. l569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, permis persoanelor fizice de a fi introdus pe teritoriul ţării fără achitarea drepturilor de import, în acţiunile lui fiind prezente semnele contravenţiei administrative prevăzute de art. 193 alin. (12) CCA al RM.

Reieşind din cele expuse mai sus, conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22 CPP, în temeiul art. 275 pct. 3 CPP şi în conformitate cu art. 285 alin. (1) şi (2) CPP, art. 291 alin. (2) CPP şi 255 CPP RM, -

DISPUNE:

1. Scoaterea integrală de sub urmărire penală a bănuitului Andronic Iurie Dumitru, an. 23.05.1965 originar din or. Bălţi, cetăţean al R. Moldova, domiciliat mun. Chisinau, str. Voluntarelor 5, angajat în calitate de însoţitor de vagon la Calea Ferată RM, supus militar, căsătorit, la întreţinere doi copii minori, fără antecedente penale, cu încetarea urmării penale, pe cauza Nr. 2007420001, pornită la data de 07.01.2007, din motivul că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, prevăzute de art.248 alin. (1) Cod penal.

2. De expediat prezenta cauză Serviciului Vamal al RM, pentru examinarea contravenţiei prevăzute de art. 193 alin. (12) CCA al RM, comise de cet. Andronic Iurie Dumitru.

3. Despre hotărârea primită de a informa persoanele cointeresate.

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinăujurist de rangul III __________________ Ion Stanciu

semnătura

(model 3) Procurorului Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău,consilier juridic de rangul III

Valentin Curmez

254

RAPORTcu propunere de scoatere a persoanei de sub urmărire penală

mun. Chişinău „31” mai 2007 locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală al CPs Ciocana mun. Chişinău, locotenent de poliţie Ion Baciu, examinând materialele cauzei penale nr. 2007480009,-

A CONSTATAT:Prezenta cauza penală a fost pornită de către Organul de urmărire penală al CPs Ciocana

mun. Chişinău la data de 04.04.2007, conform semnelor componenţei de infracţiune prevăzută de art. 171 alin (2) lit. „c” şi „g” Cod penal al R. Moldova.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat că la 03 aprilie 2007, aproximativ la orele 23, cet. Leviţchii Vasile Dumitru, a. n. 1976, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înţelegerea prealabilă şi împreună cu Praştină Andrei Pavel, an. n. 1978, aflând-se la domiciliul cet. Ivanova Olesea Filip, a. n. 1970, mun. Chişinău, str. Vaslui 41, având scopul de a-şi satisface pofta sexuală, forţat au dus-o în preajma unei construcţii abandonate de pe str. Calea Basarabiei 24, mun. Chişinău, unde prin constrângerea fizică, aplicând-i repetat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele în diferite regiuni ale corpului şi, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, contrar voinţei ei forţat au dezbrăcat-o şi ameninţând-o cu moartea, pe rând au întreţinut cu ea un raport sexual violent.

La data de 04.04.2007, fiind suspectat în săvârşirea infracţiunii în cauză, a fost reţinut şi audiat în calitate de bănuit cet. Coşcodan Sergiu Petru, care a negat bănuială ce i se impută, invocând că în ziua săvârşirii infracţiunii se afla la nişte cunoştinţe, cu care a servit băuturi alcoolice, după ce a plecat acasă.

Pe data de 04.04.2007 pătimitei Ivanova Olesea Filip i-au fost prezentate spre recunoaştere trei persoane suspecte. Ca rezultat autorii acestei infracţiune s-au dovedit a fi: Leviţchii Vasile Dumitru şi Praştină Andrei Pavel.

Având în vedere că în cadrul urmăririi penale nu au fost administrate probe suficiente ce ar demonstra vinovăţia cet. Coşcodan Sergiu Petru şi conducându-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 1 CPP, în temeiul art. 284 alin. (1), (2) şi (4) şi în conformitate cu prevederile art. 275 CPP RM, -

PROPUNE: 1. Deoarece fapta nu a fost săvârşită de bănuit, a scoate de sub urmărire penală în cadrul

cauzei penale nr. 2007480009 pe cet. Coşcodan Sergiu Petru, a. n. 01.08.1979, originar şi domiciliat în mun. Chişinău, str. Bulgară 13, studii medii incomplete, cetăţean al R. Moldova, holtei, nesupus militar.

2. Prezentul raport cu cauza penală de expediat procurorului în procuratura sect. Botanica mun. Chişinău pentru soluţionare.

Ofiţer de urmărire penală, locotenent de poliţie ________________ Ion Baciu

semnătura

„COORDONAT”Şeful SUP CPs Ciocana mun. Chişinău lt.- colonel de poliţie _______________ Eugen Savca

semnătura (model 4)

ORDONANŢĂprivind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

mun. Chişinău „01” iunie 2007

255

locul emiterii data emiterii

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul III Valentin Curmez, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent de poliţie Ion Baciu, cu propunerea de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007420009,-

A CONSTATAT:Prezenta cauză penală a fost pornită de către Organul de urmărire penală al CPs Botanica

mun. Chişinău la data de 04.04.2007, conform semnelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. „c”, „g” Cod penal al R. Moldova.

În cadrul urmăririi penale s-a constatat că la 03 aprilie 2007, aproximativ la orele 23, cet. Leviţchii Vasile Dumitru, a. n. 1976, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înţelegerea prealabilă şi împreună cu Praştină Andrei Pavel, a. n. 1978, aflând-se la domiciliul cet. Ivanova Olesea Filip, a. n. 1970, mun. Chişinău, str. Vaslui 41, având scopul de a-şi satisface poftă sexuală, forţat au dus-o în preajma unei construcţii abandonate de pe str. Calea Basarabiei 24, unde prin constrângerea fizică, aplicând-i repetat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele în diferite regiuni ale corpului şi, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, contrar voinţei ei forţat au dezbrăcat-o şi ameninţând-o cu moartea, pe rând au întreţinut cu ea un raport sexual violent.

La data de 04.04.2007, fiind suspectat în săvârşirea infracţiunii în cauză, a fost reţinut şi audiat în calitate de bănuit cet. Coşcodan Sergiu Petru, care a negat bănuială ce i se impută, invocând că în ziua săvârşirii infracţiunii se afla la nişte cunoştinţe, cu care a servit băuturi alcoolice, după ce a plecat acasă.

Pe data de 04.04.2007 pătimitei Ivanova Olesea Filip i-au fost prezentate spre recunoaştere trei persoane suspecte. Ca rezultat, autorii acestei infracţiune s-au dovedit a fi: Leviţchii Vasile Dumitru şi Praştină Andrei Pavel.

Având în vedere că în cadrul urmăririi penale nu au fost administrate probe suficiente ce ar demonstra vinovăţia cet. Coşcodan Sergiu Petru şi conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22 CPP, în temeiul art. 284 alin (3) şi (5) şi în conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) pct. 3 CPP şi art. 255 CPP RM,-

DISPUNE: 1. Deoarece fapta nu a fost săvârşită de bănuit, a scoate de sub urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 2007480009 pe cet. Coşcodan Sergiu Petru, a.n. 01.08.1979, originar şi domiciliat în mun. Chişinău, str. Bulgară 13, studii medii incomplete, cetăţean al R. Moldova, holtei, nesupus militar.

2. Transmiterea cauzei penale nr.2007480009 în OUP CPs Botanica mun. Chişinău pentru continuarea urmăririi penale.

3. Despre hotărârea primită de înştiinţat persoanele interesate.Copia ordonanţei de încetare a urmăririi penale am primit pe data de „02” iunie 2007.Modul şi termenul de atac a prezentei hotărâri mi-a fost explicat.

Persoanele interesate: _________________

Procurorul procuraturiisect. Ciocana mun.Chişinăuconsilier juridic de rangul III __________________ Eugeniu Vulpe

semnătura

(model 5) Procurorului Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul III

Valentin Curmez

256

RAPORTcu propunerea încetării urmăririi penale

mun. Chişinău „15” noiembrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală a SUP al CPs Ciocana mun.Chişinău, locotenent de poliţie Octavian Dogari, examinând materialele cauzei penale nr. 2007480006,-

A CONSTATAT:Cauză penală 2007480006 a fost pornită la data de 12.01.2007 de SUP al CPs Ciocana

mun. Chişinău, conform indicilor infracţiunii, prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. „c” Cod Penal RM.

În procesul urmăririi penale s-a constatat că, în perioada de timp de la 31.12.2006 -09.01.2007, cet. Roşca Ruslan Anatolie tainic a pătruns în garajul nr.239, amplasat pe str. Ginta Latină 30, mun. Chişinău, care aparţinea cet. Şeremet Petru Deonis, de unde tainic a sustras 4 (patru) anvelope în valoare de 300 lei fiecare, patru jante din titan în valoare de 700 lei fiecare şi un cuptor cu microunde în valoare de 500 lei. Astfel pricinuind părţii vătămate Şeremet Petru Deonis o pagubă considerabilă în sumă totală de 4500 lei.

În procesul cercetării la faţa locului, efectuate la data de 09.01.2007 au fost ridicate 3 folii adezive cu amprente digitale de pe suprafaţa poliţei de pe etajeră.

În rezultatul efectuării urmăririi penale s-a constatat că, infracţiunea nominalizată a fost comisă de către cet. Roşca Ruslan Anatolie, demonstrat prin raportul de expertiză dactiloscopică nr. 134 din 25.10.2007.

În procesul urmăririi penale s-a constatat şi faptul că, cet Roşca Ruslan Anatolie, la 27.04.2007 a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces seria DC-1V 0486552, eliberat pe data de 28.04.2007de OSC mun. Chişinău.

Luând în consideraţie că urmărirea penală nu poate fi efectuată din cauza prezenţei unui temei, ce exclude efectuarea urmăririi penale în continuare, deoarece a intervenit decesul făptuitorului.

Ţinând cont de cele expuse, conducându-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 1 CPP, în temeiul art. 285 alin (1), (3) şi (4) şi în conformitate cu prevederile art. 275 alin. (1) pct. 5 CPP RM,

PROPUNE: 1. Încetarea integrală a urmăririi penale pe prezenta cauză penală în privinţa cet. Roşca

Ruslan Anatolie, a.n. 31.05.1980, originar din mun. Chişinău, care a fost domiciliat în mun. Chişinău, str. Voluntarilor 1, ap.11, în legătură cu decesul acestuia.

2. Prezentul raport cu cauza penală de expediat procurorului în procuratura sect. Botanica mun. Chişinău pentru soluţionare.

Ofiţer de urmărire penală locotenent de poliţie _______________ Octavian Dogari

semnătura

„COORDONAT”Şeful SUP CPs Ciocana mun. Chişinău, lt.- colonel de poliţie _______________ Andrei Ţurcanu

semnătura (model 6)

Procurorului Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău,consilier juridic de rangul III

257

Eugen Guţu

RAPORTcu propunerea încetarii urmăririi penale

mun. Chişinău „30” mai 2007 data emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, locotenent de poliţie Gheorghe Olievschi, examinând materiale cauzei penale nr. 2007480008,-

A CONSTATAT:

Prezenta cauză penală a fost pornită la data de 06 mai 2007 de către SUP a CPs Ciocana mun. Chişinău, conform semnelor calificative ale infracţiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. „d” Cod Penal al R. Moldova.

Temei şi motiv pentru pornirea urmării penale, a servit plângerea cet. Deordiţa Larisa, înregistrată la 27.04.2007 sub nr.810, pe faptul sustragerii telefonului mobil de model „Motorola”, cu preţul de 600 lei, cauzându-i astfel o pagubă în proporţii considerabile.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit, că la data de 25.04.2007, minorii Ursu Lilian Ion a.n. 26.07.1994 prin înţelegere prealabilă cu Frumusachi Igor Leonid a.n. 10.09.1993, în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane aflându-se în auditoriul nr. 14, al Şcolii medii nr.7 situate pe bul. Mircea cel Bătrân mun. Chişinău, folosindu-se de momentul că în auditoriul dat, în afară de ei, nu se mai afla nimeni, tainic au sustras din sertarul mesei profesorului, un telefon mobil de model „Motorola”, care aparţinea cet. Deordiţa Larisa, pricinuindu-i acesteia o daună materială considerabilă în sumă totală de 600 lei.

La data de 23.05.2007 Ursu Lilian Ion, fiind recunoscut în calitate de bănuit şi interogat pe cazul dat, integral a recunoscut fapta de săvârşirea căreia este bănuit.

La data de 23.05.2007, Frumusachi Igor Leonid, fiind recunoscut în calitate de bănuit şi interogat pe cazul dat, integral a recunoscut fapta de săvârşirea căreia este bănuit.

Prin acţiunile sale intenţionate Ursu Lilian Ion şi Frumusachi Igor Leonid au comis o infracţiune, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. „b”, „d” CP al R. Moldova.

La data de 23 mai 2007 de la reprezentantul legal al bănuitului minor, Ursu Lilian Ion, a fost ridicat telefonul mobil de model „Motorola”.

În procesul efectuării urmăririi penale, s-a constatat, că la momentul comiterii infracţiunii, bănuiţii: Ursu Lilian Ion a.n. 26.07.1994 şi Frumusachi Igor a.n. 10.09.1993, n-au împlinit vârsta de 14 ani, adică nu au atins vîrsta la care pot fi traşi la răspundere penală, deoarece conform prevederilor art. 21 Cod penal, sunt pasibile de răspunderiea penală persoanele fizice responsabile care, la momentul săvîrşirii infracţiunii grave, deosebit de grave sau excepţional de grave au atins vîrsta de 14 ani.

Reieşind din cele expuse mai sus, conducându-se de prevederile art.57 alin. (2) pct. 1 CPP, în temeiul art. 285 alin. (1) pct. 3 CPP şi în conformitate cu art. 289 şi art. 291 alin. (2) CPP, art. 275 pct. 3 CPP RM,-

PROPUNE:

1. Din motivul că nu a atins vârsta la care poate fi tras la răspundere penală, propun încetarea urmării penale pe cauza penală Nr.2007480008, pornită la data de 06 mai 2007 de către CPs Botanica mun. Chişinău în bănuirea:

- cet. Ursu Lilian Ion a.n. 26.07.1994, născut în mun. Chişinău elev al clasei V-a, a şcolii medii nr.7 din mun.Chişinău, domiciliat în mun.Chişinău, str.P. Zadnipru 60/1 ap.5;

- cet. Frumusachi Igor Leonid an. n. 10.09.1993, născut în or. Dubăsari, elev al clasei V-a, şcoala medie nr.7 din mun.Chişinău, domiciliat în mun.Chişinău, str. P. Zadnipru 63/3, ap.36.

2. Despre hotărârea primită de a informa persoanele interesate.

258

Ofiţer de urmărire penalălocotenent de poliţie ____________________ Gheorghe Olievschi

semnătura

(model 7)

„COORDONAT”Procuror adjunct al Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău,

259

consilier juridic de rangul I Constatin Scutari

ORDONANŢĂde încetare a urmăririi penale

mun. Chişinău „02” iunie 2007 data emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău, jurist de rangul III Eugen Guţu, examinând raportul ofiţerului de urmărire penală, locotenent de poliţie Gheorghe Olievschii, cu propunerea de încetare a urmăririi penale, precum şi materialele cauzei penale nr. 2007480008,-

A CONSTATAT:

Prezenta penală a fost pornită la data de 06 mai 2007 de către SUP al CPs Ciocana mun. Chişinău, conform semnelor calificative ale infracţiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. „d” Cod Penal al R. Moldova.

Temei şi motiv pentru pornirea urmării penale, a servit plângerea cet. Deordiţa Larisa, înregistrată la 27.04.2007 sub nr.810, pe faptul sustragerii telefonului mobil de model „Motorola”, în preţ de 600 lei, cauzându-i astfel o pagubă în proporţii considerabile.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit, că la data de 25.04.2007, minorii Ursu Lilian Ion a.n. 26.07.1994, prin înţelegere prealabilă cu Frumusachi Igor Leonid a.n. 10.09.1993, în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în auditoriul nr. 14, al şcolii medii nr.7, situate pe bul. Mircea cel Bătrân mun.Chişinău, folosindu-se de momentul că în auditoriul dat, în afară de ei, nu se mai afla altcineva, tainic au sustras din sertarul mesei profesorului, un telefon mobil de model „Motorola”, care aparţinea cet Deordiţa Larisa, pricinuindu-i acesteia o daună materială considerabilă în sumă totală de 600 lei.

La data de 23.05.2007 Ursu Lilian Ion, fiind recunoscut în calitate de bănuit şi interogat pe cazul dat, integral a recunoscut fapta de săvârşirea căreia este bănuit.

La data de 23.05.2007 Frumusachi Igor Leonid, fiind recunoscut în calitate de bănuit şi interogat pe cazul dat, integral a recunoscut fapta de săvârşirea căreia este bănuit.

Prin acţiunile sale intenţionate Ursu Lilian Ion şi Frumusachi Igor Leonid au comis o infracţiune, prevăzută de art.186 alin. (2) lit. „b”, „d” CP al R. Moldova.

La data de 23 mai 2007, de la reprezentantul legal al bănuitului minor Ursu Lilian Ion, a fost ridicat telefonul mobil de model „Motorola”.

În procesul efectuării urmăririi penale s-a constatat, că la momentul comiterii infracţiunii, bănuiţii: Ursu Lilian Ion a.n. 26.07.1994 şi Frumusachi Igor a.n. 10.09.1993, n-au împlinit vârsta de 14 ani, adică nu au atins vîrsta la care pot fi traşi la răspundere penală, deoarece conform prevederilor art. 21 Cod penal, sunt pasibile de răspunderiea penală persoanele fizice responsabile care la momentul săvîrşirii infracţiunii grave, deosebit de grave sau excepţional de grave au atins vîrsta de 14 ani.

Reieşind din cele expuse mai sus, conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22 CPP şi art. 291 alin. (2) CPP, în temeiul art. 285 alin. (1) pct. 3 CPP şi în conformitate cu art. 275 pct. 3 şi art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

1. Din motivul că nu a atins vârsta la care poate fi tras la răspundere penală, propun încetarea urmării penale pe cauza penală Nr.2007480008, pornită la data de 06 mai 2007 de către CPs Botanica mun. Chişinău în bănuirea:

- cet. Ursu Lilian Ion a.n. 26.07.1994, născut în mun. Chişinău elev al clasei V-a, a şcolii medii nr.7 din mun.Chişinău, domiciliat în mun.Chişinău, str.P. Zadnipru 60/1 ap.5;

260

- cet. Frumusachi Igor Leonid an. n. 10.09.1993, născut în or. Dubăsari, elev al clasei V-a, şcoala medie nr.7 din mun.Chişinău, domiciliat în mun.Chişinău, str. P. Zadnipru 63/3, ap.36.

2. Despre hotărârea primită de a informa persoanele cointeresate.3. Copia prezentei ordonanţe de expediat procurorului sect. Ciocana mun. Chişinău.

Persoanele interesate: _________________

_________________

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău jurist de rangul I _________________ Eugen Guţu

semnătura

(model 8)

ORDONANŢĂ de reluare a urmăririi penale

261

mun. Chişinău „11” octombrie 2007 locul emiterii data emiterii

Prim-adjunct al Procurorului General Vasile Obreja, examinând materialele cauzei penale nr.2007320322,-

A CONSTATAT:

Urmărirea penală în cauza nr.2007320322 a fost pornită de către OUP al CRP Sîngerei pe data de 02 februarie 2005, în baza semnelor infracţiunii prevăzute în art. 264 alin. (3) lit. „b” Codul penal al R. Moldova, pe faptul accidentului rutier ce a avut loc la 01 februarie 2005, aproximativ pe la orele 15.30, pe traseul Bălţi-Sărăteni, în apropierea satului Bilicenii Vechi, comis de către Oleg Spînu, conducător al mijlocului de transport de model „W-Passat” cu n/î BL AI 147, care a tamponat mortal pietonul Alexei Galben.

La 14 mai 2006 procurorul în procuratura rn. Sîngerei Tudor Cazacu, a dispus prin ordonanţă încetarea urmăririi penale pe cazul dat în legătură cu lipsa elementelor infracţiunii.

Ordonanţa nominalizată este ilegală, neîntemeiată şi necesită a fi anulată, deoarece nu a existat în fapt cauza care a determinat încetarea urmăririi penale.

Contrar dispoziţiei art. 285 alin. (5) CPP, care prevede că ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea, precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea, procurorul Tudor Cazacu a emis o ordonanţă pur formală, astfel încălcând normele procesual-penale în vigoare.

Totodată, conform prevederilor art.81 alin. (2) CPP, procurorul nu a decis în cadrul urmăririi penale recunoaşterea în calitate de succesor al părţii vătămate decedate.

De asemenea, în cadrul urmăririi penale nu au fost elucidate pe deplin împrejurările care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, nu s-a stabilit faptul dacă şoferul automobilului se deplasa regulamentar, au fost sau nu încălcate normele Regulamentului circulaţiei rutiere. Este necesar de efectuat un experiment pentru determinarea condiţiilor de vizibilitate şi câmpul de vizibilitate al şoferului în circumstanţele producerii accidentului. De stabilit momentul cînd şoferul trebuia şi putea să prevadă apariţia pericolului, cum şoferul automobilului trebuia să acţioneze (viteza de deplasare) în condiţiile şi situaţia rutieră dată din punct de vedere a asigurării siguranţei traficului.

Luînd în consideraţie cele expuse, conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct.8 CPP, în temeiul art. 287 alin. (1) CPP RM şi în conformitate cu art 255 CPP,-

DISPUNE:

1. A anula ordonanţa de încetare a urmăririi penale emisă la 14 mai 2006 de către procurorul în Procuratura rn. Sîngerei Cazacu Tudor cu reluarea urmăririi penale.

2. Remiterea cauzei penale nr.2007320322 procurorului rn. Sîngerei în scopul organizării continuări urmăririi penale.

3. Fixarea termenului de urmărire penală până la 11 noiembrie 2007.

Prim-adjunctal Procurorului General ____________________ Vasile Obreja semnătură

TERMINAREA URMĂRIRII PENALE

Prevederi legaleTerminarea urmăririi penale şi trimiterea cauzei în judecată.

262

Terminarea urmăririi penale este o etapă de finalizare a activităţii de cercetare a infracţiunii petrecută de ofiţerul de urmărire penală sau de către procuror.

Esenţa acestei etape constă în aceia, că ofiţerul de urmărire penală finalizînd examinarea cauzei penale face anumite concluzii pe rezultatele activităţile sale, apreciază probele administrate din punct de vedere dacă ele obiectiv, complet şi sub toate aspectele relevă circumstanţele cauzei şi dacă sunt eficiente şi destule pentru a lua decizia definitivă în cauza penală.

Apreciind că urmărirea penală a fost efectuată pe deplin, au fost verificate toate versiunile înaintate şi au fost constatate toate împrejurările şi circumstanţele săvîrşirii infracţiunii, ofiţerul de urmărire penală i-a decizia într-un document procesual corespunzător.

Constatînd că probele administrate sunt suficiente pentru a termina urmărirea penală, organul de urmărire penală înaintează procurorului dosarul însoţit de un raport, în care consemnează rezultatul urmăririi penale şi cu propunerea de a dispune una din următoarele soluţii:

- de a pune sub învinuire făptuitorul conform prevederilor art. 281 şi 282 Cod de procedură penală, dacă acesta nu a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale;

Această soluţie este propusă atunci cînd din materialele cauzei rezultă că fapta există, că a fost constatat făptuitorul şi acesta poartă răspundere penală şi făptuitorul nu a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale.

- încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire;

Raportul ofiţerului de urmărire trebuie să cuprindă:- fapta care a servit temei pentru pornirea urmăririi penale;- informaţii cu privire la persoana învinuitului;- încadrarea juridică a faptei;- informaţii despre corpurile delicte şi măsurile luate în privinţa lor, precum şi locul unde

se află ele;- măsurile asiguratorii luate în cursul urmăririi penale;- cheltuielile judiciare;- măsurile preventive aplicate;În cazul în care urmărirea penală în aceeaşi cauză se efectuează în privinţa mai multor

fapte şi mai multor persoane (făptuitori) raportul va cuprinde informaţii cu privire la toţi învinuiţii, încadrarea juridică a faptei şi probele administrate.

Raportul de asemenea va cuprinde informaţia în privinţa cărei fapte sau persoane s-a încetat urmărirea penală, s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmărire, dacă acestea au avut loc.

Procurorul, în termen de cel mult 10 zile de la primirea dosarului trimis de organul de urmărire penală, verifică materialele dosarului şi acţiunile procesuale efectuate, pronunţîndu-se asupra acestora. Cauzele în care sunt persoane arestate sau minori se soluţionează de urgenţă şi cu prioritate.

Constatînd că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente şi legal administrate, procurorul pune sub învinuire făptuitorul (bănuitul) dacă acesta nu a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, apoi întocmeşte rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată. Dacă făptuitorul a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, întocmeşte rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată.

Procurorul poate dispune prin ordonanţă motivată încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire (art. 291 C.pr.pen.).

Dacă procurorul constată că urmărirea penală nu este completă sau că nu au fost respectate dispoziţiile legale la desfăşurarea urmăririi, el restituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală sau trimite cauza organului competent ori altui organ, pentru completarea urmăririi penale sau, după caz, eliminarea încălcărilor comise ale dispoziţiilor legale.

Restituirea sau trimiterea cauzei se face prin ordonanţă în care, pe lîngă elementele care trebuie să cuprindă o ordonanţă, se indică acţiunile procesuale, care trebuie efectuate sau refăcute, ale faptelor şi circumstanţelor ce urmează a fi constatate, mijloacele de probă ce vor fi utilizate şi dispune termenul pentru urmărire.

263

În cazul în care procurorul restituie cauza sau o trimite altui organ de urmărire penală, el este obligat să se pronunţe, în modul prevăzut de lege, asupra măsurilor preventive şi a altor măsuri procesuale de constrîngere.

Prezentarea materialelor de urmărire penală părţilor.După verificarea de către procuror a materialelor cauzei şi adoptarea uneia din soluţiile

prevăzute în art. 291 C. pr. pen., procurorul aduce la cunoştinţă învinuitului, reprezentantului lui legal, apărătorului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi reprezentanţilor lor despre terminarea urmăririi penale, locul şi termenul în care pot lua cunoştinţă de materialele urmăririi penale.

Părţii civile, părţii civilmente responsabile şi reprezentanţilor lor li se prezintă pentru a lua cunoştinţă doar materialele referitoare la acţiunea civilă la care sunt parte.

Partea vătămată face cunoştinţă cu toate materialele de urmărire penală.Materialele urmăririi penale se aduc la cunoştinţă învinuitului arestat în prezenţa

apărătorului lui, iar la cererea învinuitului – fiecăruia dintre ei, în mod separat.Materialele urmăririi penale se prezintă cusute în dosar, numerotate şi înscrise în

borderou. La cererea părţilor, vor fi prezentate şi corpurile delicte, vor fi reproduse înregistrările audio şi video, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 110 C. pr. pen. (modalităţi speciale de audiere a martorului şi protecţia lui). Dacă dosarul penal are mai multe volume, acestea se prezintă concomitent pentru a se lua cunoştinţă de materialele respective ca persoana care ia cunoştinţă de ele să poată reveni la oricare din aceste volume de mai multe ori.

Termenul pentru a se lua cunoştinţă de materialele urmăririi penale nu poate fi limitat, însă în cazul în care persoana care face cunoştinţă de materiale abuzează de situaţia sa, procurorul fixează modul şi termenul acestei acţiuni, reieşind din volumul dosarului.

După ce au luat cunoştinţă de materialele urmăririi penale, persoanele care au făcut cunoştinţă pot formula cereri noi în legătură cu urmărirea penală, care se soluţionează conform prevederilor art. 245-247 C.pr.pen. (înaintarea, termenele de examinare şi soluţionarea cererilor şi demersurilor).

După prezentarea materialelor de urmărire penală se întocmeşte un proces-verbal în care se indică numărul de volume şi numărul de foi în fiecare volum al dosarului de care s-a luat cunoştinţă, corpurile delicte, înregistrările audio şi video reproduse. În procesul-verbal se indică ora şi minutele începutului şi sfîrşitului luării de cunoştinţă de dosar pentru fiecare zi.

În procesul – verbal se consemnează cererile şi declaraţiile înaintate la desfăşurarea acestei acţiuni, iar cererile scrise se anexează la procesul – verbal şi despre aceasta în el se face menţiune.

Despre informarea fiecărei persoane participantă la proces, se întocmeşte proces-verbal separat.( Exemplu: dacă într-o cauza penală figurează mai mulţi învinuiţi, fiecăruia i se prezintă toate materiale din dosar, la fel şi în cazul părţilor vătămate, părţilor civile, părţilor civilmente responsabile şi reprezentanţilor lor).

Cererile înaintate după ce s-a luat cunoştinţă de materialele urmăririi penale se examinează de către procuror imediat, prin ordonanţă motivată se dispune admiterea sau respingerea lor şi în termen de 24 ore, se aduc la cunoştinţă persoanelor care le-au înaintat.

Rechizitoriul. Actul de acuzare.Rechizitoriul prezintă un document procesual întocmit la finalizarea activităţii de urmărire

penală în care se expun circumstanţele săvîrşirii infracţiunii, se analizează probele administrate şi în baza lor se formulează concluzia procurorului, despre aceia că există suficiente date pentru înaintarea procesului penal în instanţa de judecată.

Concluziile de învinire au o mare importanţă şi o mare valoare juridică, deoarece ele determină limitele dezbaterilor judiciare. Dezbaterile judiciare a cauzei penale în instanţa de judecată se fac în limitele învinuirii înaintate învinuitului.

După prezentarea materialelor de urmărire penală, procurorul întocmeşte rechizitoriul într-un termen ce nu va depăşi 3 zile, iar în cazurile complicate şi voluminoase – într-un termen ce nu va depăşi 10 zile.

Rechizitoriul se compune din două părţi:1. Expunerea

264

2. Dispozitivul.Expunerea cuprinde: informaţii despre fapta şi persoana în privinţa căreia s-a efectuat

urmărirea penală, enumerarea probelor care confirmă fapta şi vinovăţia învinuitului, circumstanţele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum şi temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă constată asemenea temeiuri.

Împrejurările cauzei se expun în rechizitoriu în mod sistematic, cronologic ori în diferită ordine.

În mod sistematic împrejurările săvîrşirii infracţiunii se expun în acea ordine în care a avut loc în realitate. Acest mod de întocmire a rechizitoriului se aplică de obicei pe cauzele penale simple şi nu cer o gripare a materialelor.

În mod cronologic împrejurările săvîrşirii infracţiunilor se expun în acea ordine cum ele au fost depistate şi constatate pe parcursul urmăririi penale. Acest mod se aplică pe cauzele penale deosebit de dificile, cu mai multe epizoade şi mai mulţi învinuiţi, cînd învinuirea se bazează pe probe indirecte.

În mod compus expunerea materialelor se aplică pe cauzele deosebit de complicate în cercetare, cînd o parte de infracţiuni, în dependenţă de caracterul probelor administrate, pe unele împrejurări a infracţiunilor se expun în mod sistematic, iar pe altele în mod cronologic.

Cînd infracţiunea este săvîrşită de mai multe persoane împrejurările de fapt se expun în aşa mod ca să se vadă ce acţiuni concrete a săvîrşit fiecare din învinuiţi şi încadrarea juridică a faptei după un concret articol al legii penale.

Împrejurările săvîrşirii infracţiunii se descriu cu trimitere obligatorie la probele aflate în dosar, care confirmă concluzia despre vinovăţia învinuitului, cu indicarea filelor din cauza penală în care această probă este proce4sual consemnată.

Dispozitivul cuprinde: date cu privire la persoana învinuitului şi formularea învinuirii care i se încriminează cu încadrarea juridică a acţiunilor lui şi menţiunea despre trimiterea dosarului în instanţa de judecată.

Rechizitoriul se semnează de procurorul care l-a întocmit, indicîndu-se locul şi data întocmirii lui.

Dacă învinuitul nu posedă limba în care se desfăşoară urmărirea penală, atunci rechizitoriul se traduce în limba lui maternă. Rechizitoriul (traducerea lui) se multiplică în atîtea exemplare, ca fiecare învinuit să primească cîte un exemplar. Primul exemplar al rechizitoriului se anexează la cauza penală.

La rechizitoriu se anexează o informaţie cu privire cu privire la durata urmăririi penale, măsurile preventive aplicate, durata arestării preventive, corpurile delicte şi locul lor de păstrare, acţiunea civilă, măsurile de ocrotire, alte măsuri procesuale, precum şi cheltuielile judiciare.

Copia rechizitoriului se înmînează sub recipisă învinuitului şi reprezentantului lui legal. Despre aceasta se face menţiune în informaţia anexată la rechizitoriu.

Cauza se trimite în judecată de către procurorul care a întocmit rechizitoriul.În cazul în care învinuitul se abţine de a se prezenta pentru a lua cunoştinţă de materialele

cauzei şi a primi rechizitoriul, procurorul trimite cauza în judecată fără efectuarea acestor acţiuni procesuale, dar cu anexarea la dosar a probelor care confirmă abţinerea învinuitului, iar în cazul sustragerii – şi a informaţiei despre măsurile luate pentru căutarea acestuia, dacă judecarea cauzei este posibilă în lipsa învinuitului.

Toate cererile, plîngerile şi demersurile înaintate după trimiterea în judecată se soluţionează de către instanţa care judecă cauza penală.

Modele de acte

265

(model 1)

Procurorului Procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinău,

consilier juridic de rangul IVasile Balan

RAPORTcu propunerea de punere sub învinuire şi expedierea cauzei în instanţa de judecată

mun. Chişinău “25” septembrie 2007locul emiterii data emiterii

Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP CPs Ciocana mun. Chişinău, lct. major de poliţie Veaceslav Ionaşco, examinând materialele cauzei penale nr.2007480091 (conexate 2007480099, 2007480107), -

A CONSTATAT :

Cauza penală nr. 2007480091, a fost pornită la data de 28.07.2007, în baza plîngerii cet. Obreja Elvira, după semnele constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzute de atr.165 alin (2) lit. „a” CP al RM.Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că, în luna octombrie anul 2005, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat în Turcia, or. Ankara pe cet. Obreja Elvira, unde prin folosirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

În cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007480091, s-a stabilit că, Savca Alexandru, a mai săvârşit două infracţiuni similare în legătură cu ce la cauza penală descrisă anterior au fost conexate cauzele penale nr. 2007480099 şi 2007480107, atribuindu-le numărul comun 2007480091.

Astfel, tot el în vara anului 2004, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, a recrutat şi transportat în Turcia, or. Ankara pe cet. Boldurat Anastasia, unde prin aplicarea violenţei fizice şi psihice a impus-o, să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

Tot el, în luna octombrie anul 2004, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat pe în Turcia, or. Ankara cet. Cazacu Marina, unde prin folosirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate, Savca Alexandru a comis infracţiunea de trafic de fiinţe umane săvârşit repetat, asupra a mai multor persoane, cu aplicarea violenţei periculoase pentru sănătatea fizică sau psihică a persoanei, prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane şi degradante, prin folosirea violului, pentru a asigura subordonarea victimei, adică infracţiune prevăzută de art.165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” Cod Penal al RM.

Vinovăţia lui Savca Alexandru, este confirmată prin următoarele probe:Declaraţiile victimei Obreja Elvira, care a declarat că, în luna septembrie 2005, a

hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară precară. Prin intermediul surorii, care a spus că, are o cunoscută care poate să o aranjeze în Turcia la o fabrică de încălţăminte, a făcut cunoştinţă cu Boldurat Anastasia şi Savca Alexandru.

Savca Alexandru s-a prezentat ca reprezentantul unei firme ce produce încălţăminte în Turcia şi are posibilitate să o aranjeze la această fabrică, fiind remunerată lunar cu un salariu de 1000 dolari SUA. Cazarea şi hrana din contul firmei. Pentru aceste servicii Obreja Elvira va achita din primul salariu suma de 500 dolari. Totodată a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alexandru.

266

Victima Obreja Elvira a menţionat că, toate acestea au fost spuse de către Savca Alex. şi confirmate de Boldurat Anastasia în or. Căuşăni, aflându-se în prejma magazinului alimentar, în timpul convorbirii fiind prezentă şi mama ei, Guţu Veronica, care poate confirma aceste lucruri. Astfel după această înţelegere s-a ajuns la concluzia că, Obreja Elvira va fi telefonată peste câteva zile şi va merge în mun. Chişinău, unde i se va perfecta paşaportul de străinătate. Totodată Savca Alex. i-a propus să mai caute fete, care doresc să muncească peste hotare.

După această discuţie Obreja Elvira întâlnindu-se cu vecina ei, cet. Cazacu Marina, i-a spus că pleacă la muncă peste hotare. Cazacu Marina a spus că, avînd o stare financiară grea, intenţionează să plece şi ea. Obreja Elvira i-a lăsat numărul de telefon al Anastasiei Boldurat şi Savca Alex.

În ce circumstanţe s-a întîlnit Cazacu Marina cu Savca Alex. ea nu cunoaşte. Dar aproximativ peste două zile Cazacu Marina cu Obreja Elvira, s-au întâlnit cu Savca Alex. în apropierea magazinului alimentar din or. Căuşăni, unde cu automobilul propriu, de culoare roşie Savca Alex. le-a transportat în mun. Chişinău, cazându-le în apartamentul închiriat de către Savca Alex., Obreja Elvira nu a memorizat adresa, unde au fost cazate două zile.

A doua zi, de către Savca Alex. şi o persoană necunoscută, au fost deplasate cu un microbus de culoare albă la o secţie de paşapoarte din mun. Chişinău, unde de către Savca Alex au fost perfectate paşapoartele de străinătate, în termen de o zi, pe numele lui Obreja Elvira şi Cazacu Marina. Adresa secţiei Obreja Elvira nu o cunoaşte.

După ce au fost primite paşapoartele, cu acelaşi automobil Savca Alex le-a transportat pe Cazacu Marina şi Obreja Elvira în Ucraina. Punctul de trecere a frontierei, de unde au ieşit din ţară Obreja Elvira nu-l cunoaşte. Pe tot parcursul drumului paşapoartele lui Obreja Elvira şi Cazacu Marina se aflau la Savca Alex. La punctele de trecere a frontierelor, Savca Alex. se înţelegea cu vameşii. La aeroportul din or. Kiev Ucraina, Savca Alex. având paşapoartele de străinătate a procurat de la casă trei bilete: unul pe numele lui şi două pe numele lui Cazacu Marina şi Obreja Elvira. Atunci li s-au înmânat paşapoartele de străinătate, împreună cu biletele de avion. Savca Alex. le-a explicat lui Cazacu Marina şi Obreja Elvira, ce este necesar să spună la vama de la aeroport şi de cine o să fie întâlnite în aeroportul din Turcia.

În Turcia Obreja E. şi Cazacu M. au fost întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă, care le-a înmânat câte 500 dolari şi după prezentarea acestei sume de bani la vama din aeroportul Istambul, banii predaţi li s-au luat. După punctul vamal au fost întâlnite de către Savca Alex., Boldurat Anastasia şi o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar.

Acel Serdar, cu automobilul propriu, le-a transportat la un hotel din or. Ankara, unde la acel moment se aflau mai multe fete de naţionalitate ucraineană şi rusă s.a. A doua zi de către Serdar au fost duse la un apartament, unde se aflau Boldurat Anastasia şi Savca Alex.

În prezenţa tuturor Serdar le-a declarat că au fost vândute de către Savca Alex. Pentru fiecare Serdar, i-a achitat lui Savca Alex. cîte 2250 dolari. Pentru aceşti bani ele sînt obligate să presteze servicii sexuale şi numai apoi vor avea posibilitate de a pleca din ţară. Acelaşi lucru a fost explicat şi de către Savca Alex. cu ameninţări că, dacă nu vor acorda servicii sexule nu se vor mai întoarce în ţară.

Iniţial Obreja Elvira şi Cazacu Marina opuneau rezistenţă, la practicarea prostituţiei. Dar fiind influenţate psihic şi în urma aplicării sistematice a violenţei fizice de către Serdar au fost nevoite să practice prostituţia pe parcursul unei luni.

f.d.________

Declaraţiile victimei Cazacu Marina care a declarat că, în luna octombrie 2004, a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară foarte grea. Anume în acea perioadă s-a întâlnit cu vecina ei Obreja Elvira, care i-a spus că, cunoaşte un bărbat pe nume Alexandru şi o doamnă Anastasia, care i-a promis că o va aranja în Turcia la o fabrică de încălţăminte. Lunar va primi salariu 1000 dolari. Cazacu Marina, cu ajutorul lui Obreja Elvira s-a întâlnit cu Savca Alexandu, care i-a spus că, este reprezentantul unei firme de producere a încălţămintei. La moment este o lipsă de lucrători, de aceea poate să o aranjeze la această fabrică de producere a încălţămintei cu un salariu lunar de 1000 dolari, cu cazarea şi hrana din contul firmei.

267

Pentru a ceasta Cazacu M. va achita doar 500 dolari din primul salariu. La fel, a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alex.

După această înţelegere a rămas ca Cazacu M. va fi telefonată peste cîteva zile şi va merge în mun. Chişinău, unde i se va perfecta paşaportul de străinătate. Peste aproximativ două zile Cazacu Marina şi Obreja Elvira, s-au întâlnit cu Savca Alex. în apropierea magazinului alimentar din or. Căuşenii. Savca Alex. Cu automobilul propriu, de culoare roşie, le-a transportat în mun. Chişinău, cazându-le la un apartament închiriat de către Savca Alex. Adresa unde au fost cazate nu a memorizat-o, din motiv că nu cunoaşte bine mun. Chişinău.

În apartamentul dat Savca Alex., prin constrângerea fizică şi psihică, a impus-o să facă sex oral. A doua zi, Savca Alex. împreună cu o persoană necunoscută, le-au dus la o secţie de paşapoarte, adresa căreia Cazacu M. nu o cunoaşte.

La secţia de paşapoarte li s-au perfectat paşapoarte de străinătate, în termen de o zi, lui Elvira Obreja şi Marina Cazacu. Îndată ce au fost primite paşapoartele de străinătate, Savca Alex cu automobil propriu le-a transportat pe Cazacu M. şi Obreja E. în Ucraina. Punctul de trecere a frontierei prin care au ieşit din ţară, ea nu cunoaşte.

Pe tot parcursul drumului paşapoartele lui Obreja E. şi Cazacu M. se aflau la Savca Alex. În Ucraina la aeroportul din or. Kiev, Savca Alex. având paşapoartele de străinătate a procurat de la casă trei bilete: unul pe numele lui Savca Alex, şi două pe numele lui Cazacu M. şi Obreja E., doar atunci li s-au înmânat paşapoartele împreună cu biletele de avion. Savca Alex. i-a explicat lui Cazacu M. şi Obreja E., ce trebuie să spună la vama de la aeroport şi de către cine vor fie întâlnite în aeroportul din Turcia.

În Turcia, Obreja E. şi Cazacu M. au fost întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă, care li-a înmânat cîte 500 dolari. După prezentarea acestor bani la vama din aeroportul Istambul, banii predaţi li s-au luat. Peste punctul vamal au fost întâlnite de Savca Alex., Boldurat Anastasia şi o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar.

Acel Serdar, cu automobilul propriu, le-a transportat la un hotel din or. Ankara, unde la acel moment se aflau mai multe fete de alte naţionalităţi. A doua zi, de către Serda,r au fost duse la un apartament, unde la acel moment se afla Boldurat Anastasia şi Savca Alexandru.

În prezenţa tuturor Serdar le-a declarat că au fost vândute de către Savca Alex. Pentru fiecare Serdar, i-a achitat lui Savca Alex. cîte 2250 dolari. Pentru aceşti bani ele sînt obligate să presteze servicii sexuale şi numai apoi vor pleca în ţară. Acelaşi lucru a fost explicat şi de către Savca Alex. cu ameninţări că, dacă nu vor acorda servicii sexule nu se vor mai întoarce în ţară.

Iniţial Obreja Elvira şi Cazacu Marina opuneau rezistenţă, la practicarea prostituţiei. Dar, fiind influenţate psihic şi în urma aplicării sistematice a violenţei fizice de către Serdar, au fost nevoite să practice prostituţia pe parcursul unei luni.

f.d.________

Declaraţiile martorului Guţu Veronica Mihai, care a declarat că, în luna septembrie 2005, fiica ei Obreja Elvira a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară grea. Prin intermediul fiicei ei Cojocaru Irina, Elvira a făcut cunoştinţă cu Boldurat Anastasia. Peste câteva zile ea, împreună cu fiica ei Obreja E., s-au întîlnit cu Boldurat Anastasia şi Savca Alex. Întâlnirea a avut loc în preajma magazinului alimentar din or. Căuşeni, ce se află la o distanţă nu prea mare de casa lor.

La această întâlnire ea şi a făcut cunoştinţă cu Savca Alex. care s-a prezentat că este reprezentantul unei firme producătoare încălţăminte din Turcia, şi deoarece firma are necesitate de noi lucrători, el are posibilitatea să o aranjeze la această firmă, având un salariu lunar de 1000 dolari, cazarea şi hrana le este oferită din contul firmei. Totodată, Alex. Savca a spus că, pentru acest serviciu Obreja Elvira, din primul salariu va achita suma 500 dolari. La fel a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alex. Astfel după această înţelegere a rămas că, Obreja Elvira va fi telefonată şi va pleca în la Chişinău pentru perfectarea paşaportului de străinătate. Aceste lucruri au fost confirmate de Boldurat Anastasia. Celelalte circumstanţe referitor la perfectarea actelor şi organizarea plecării, Guţu Veronica, nu cunoaşte nimic. Dar a declarat că, după ce Obreja Elvira s-a întors de peste hotare, ea i-a povestit că, ajungând în Turcia a fost

268

vândută de Savca Alex. la o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar, care, prin aplicarea violenţei, le-a impus să practice prostituţia.

f.d.________Declaraţiile martorului Cojocaru Irina, care a declarat că, în luna octombrie 2004 ea se

plimba cu mama ei Guţu Galina, prin piaţa din or. Căuşeni, unde s-a întâlnit cu Boldurat Anastasia, pe care o cunoaşte de mai mult timp. Din discuţie, a înţeles că, Boldurat A. la moment concubinează cu o persoană de naţionalitate turcă. Prin intermediul acestei persoane Boldurat A. are posibilitate să o angajeze pe sora ei la o fabrică de încălţăminte din Turcia. Ea şi i-a dat datele surorii ei, Obreja Elvira lui Boldurat Anastasia, care ştia că, dorea să plece peste hotare la muncă. Despre faptul că, ulterior Obreja E. a fost vândută în Turcia de către un cunoscut de a lui Boldurat A. pe numele Savca Alex., unde a fost impusă să practice prostituţia, ea a aflat ulterior de la Obreja Elvira.

f.d._________

Declaraţiile martorului Guţu Tatiana, care a declarat că, în vara anului 2005, ea prin intermediul lui Boldurat Anastasia a plecat în or. Ankara Turcia, unde binevol a practicat prostituţia, fiind protejate de o persoană de naţionalitate turcă pe nume Serdar. Ea, aflându-se în Turcia, a observat că, verişoara ei Obreja Elvira sistematic era maltratată şi impusă contra voinţei sale să practice prostituţia. Guţu Tatiana s-a întors în ţară, iar lui Obreja Elvira cet. turc Serdar nu-i permitea să se întoarcă în Republica Moldova, deoarece permanent îi amintea că, are datorie faţă de el şi anume ea trebuie să lucreze pentru banii pe care el i-a dat lui Savca Alex.

f.d.________

Declaraţiile martorului Boldurat Maria, care a declarat că este mama lui Boldurat Anastasia. Pe cet. Savca Alex. îl cunoaşte de mai mult timp şi anume din momentul cînd Savca Alex. personal a mers cu ea la Oficiul Stării Civile din or. Căuşeni pentru ca ultima să-şi schimbe numele de familie, deoarece el se ocupa de perfectarea actelor fiicei sale Boldurat Anastasia, şi a spus că, este necesar ca, Bordeian Maria să-şi schimbe numele de familie, pentru perfectarea mai rapidă a actelor fiicei sale. De faptul că Savca Alex. ulterior a vândut-o pe fiica ei la persoana de naţionalitate turcă pentru a practica prostituţia, Boldurat Maria, a aflat de la fiica ei.

f.d.________

Declaraţiile martorului Scutari Ala, care a declarat că, în luna noiembrie 2006, ea binevol a hotărât să plece în Turcia pentru a practica prostituţia şi din discuţia cu verişoara ei Neguţă Iulia, a înţeles că, Iulia are un cunoscut pe nume Savca Alex. care organizează plecarea fetelor în Turcia pentru practicarea prostituţiei. Peste puţin timp Neguţă Iulia i-a adus 100 dolari şi i-a spus că, aceşti bani i-au fost daţi de către Savca Alex. pentru ca ea să se prezinte la secţia de paşapoarte din mun. Hînceşti, unde să-şi perfecteze paşaportul de străinătate.

După ce şi-a perfectat paşaportul de străinătate, împreună cu verişoara ei, Neguţă Iulia, s-au întâlnit cu cet. Savca Alex., care le-a dat biletele de plecare în Turcia. Tot el le-a condus la aeroportul din mun. Chişinău, le-a explicat cum să se comporte şi la aeroportul din or. Istambul vor fi întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar, care este proxenet în Turcia.

Scutari Ala a declarat că, fiind întâlnite la aeroport de către cetăţeanul turc Serdar, dânsul le-a declarat că i-a plătit lui Savca Alex. câte 1000 dolari pentru fiecare, de aceea ele sînt obligate să presteze servicii sexuale pînă îi vor întoarce această sumă de bani. Despre acest lucru Savca Alex. nu li-a comunicat iniţial.

f.d.________

Procesul verbal de examinare a paşaportului de străinătate din 19.08.2007 pe numele cet. Savca Alex.

f.d.________Răspunsul la interpelarea dată Comisariatului de poliţie Transport Aerian.

269

f.d._________DVD-R cu imprimarea:- Procesul verbal de audiere a victimei Obreja Elvira, din 29.07.2007- Procesul verbal de audiere a victimei Boldurat Anastasia, din 30.07.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Cojocaru Irina, din 03.08.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Guţu Tatiana, din 04.08.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Scutari Ala, din 05.08.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Guţu Veronica, din 06.08.2007

Măsuri asiguratorii nu au fost luate.Cheltuieli judiciare pe parcursul urmăriri penale nu au parvenit.

La data de 29.08.2007, Savca Alexandru Vasile, a fost recunoscut în calitate de bănuit şi în aceeaşi zi a fost reţinut, în conformitate cu art. 166 CPP RM. La 02.09.2007, în privinţa lui Savca Alexandru a fost eliberată încheierea privind eliberarea mandatului de arest pe un termen de 10 zile. La 09.09.2007, încheierea judecătorului de instrucţie privind eliberarea mandatului de arest a fost atacată în Curtea de Apel, în baza la ce a fost eliberată decizia privind eliberarea provizorie sub control judiciar pe bănuitul Savca Alexandru şi luarea obligaţiunii de a se prezenta la organul de urmărire penală.

Circumstanţele atenuante conform art. 76 CP al RM nu au fost stabilite.Circumstanţele agravante conform art. 77 CP al RM sînt:- săvârşirea infracţiunii prin badjocorirea victimei;- săvârşirea infracţiunii din interes material;- săvârşirea infracţiunii cu folosirea încrederii acordate.Constatând că, probele administrate sînt suficiente pentru a termina urmărirea penală,

conducându-se de prevederile art. 280 alin. (1) CPP RM şi în temeiul art. 289 alin. (1) CPP RM

PROPUNE:

1. A pune sub învinuire pe cet. Savca Alexandru Vasile, născut la 20.01.1973, în mun. Chişinău, domiciliat în mun. Chşinău, str. Liviu Deleanu 5/1, ap.8, cu studii medii incomplete, nesupus militar, cetăţean al Republicii Moldova, încriminându-i săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP al RM.

2. A remite cauza penală nr.2007480091 (conexate 2007480099, 2007480107), - în instanţa de judecată.

Ofiţer de urmărire penalălct. major de poliţie ________________ Veaceslav Ionaşco

semnătura

„APROB”Şef adjunct al SUPCPs Ciocana mun. Chişinăumaior de poliţie ________________ Vasile Balan

semnătura

270

(model 2)

ORDONANŢĂde punere sub învinuire

mun. Chişinău 25 mai 2007 locul emiterii data emiterii

Procurorul Procuraturii mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Valeriu Ursachi, examinînd raportul ofiţerului de urmărire penală al DGUP al MAI I. Leahu, cu propunerea de a pune sub învinuire bănuita Irina Ursu şi materialele cauzei penale nr. 2004030001,-

A CONSTATAT:

Bănuita Irina Ursu, urmărind scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o altă persoană, în luna aprilie 2002 a îndemnat-o la prostituţie pe cet. Nina Bâzgu, a.n.1981, a suportat cheltuielile pentru perfectarea paşaportului acesteia şi prin procurarea biletului pentru călătorie, i-a organizat plecarea în or. Larnaca Cipru, unde Nina Bâzgu a fost întîlnită de o cetăţeancă de origine română şi un cipriot, care au obligat-o să practice prostituţia în cluburile de noapte din or. Larnaca.

Tot ea, Irina Ursu, urmărind scopul tragerii de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o altă persoană, în luna mai 2002, prin înşelăciune a determinat-o la prostituţie pe Conoval Valentina, a.n.1980.

Întru realizarea intenţiilor sale criminale, sub pretextul perfectării vizei şi angajării la muncă în Italia i-a organizat plecarea cet. Conoval Valentina în Macedonia, unde pînă în februarie 2003 a fost maltratată şi exploatată sexual de către diferiţi proxeneţi, fapt ce a dus la urmări grave asupra sănătăţii acesteia.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Irina Ursu a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 220 alin.(2) lit. „b” Cod penal al Republicii Moldova – proxenetismul, adică îndemnul, determinarea şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o altă persoană, soldate cu urmări grave ale sănătăţii.

Tot ea, Irina Ursu, în scopul traficului de fiinţe umane, în toamna anului 2003, înţelegîndu-se în prealabil cu o persoană neidentificată pe nume „Svetlana”, prin înşelăciune şi abuz de poziţie de vulnerabilitate a recrutat-o pe Guţu Valeria, a.n. 1978, a suportat cheltuielile pentru perfectarea paşaportului şi i-a organizat plecarea acesteia în Emiratele Arabe, în scop de exploatare sexuală comercială.

În or. Dubai, Guţu Valeria a fost întîlnită de către o persoană neidentificată pe nume „Svetlana”, care i-a sechestrat documentele şi a impus-o să practice prostituţia în cluburile de noapte din or. Dubai, Emiratele Arabe, timp de trei luni.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Irina Ursu a comis – recrutarea şi transportarea unei persoane în scop de exploatare sexuală comercială prin înşelăciune şi abuz de poziţie de vulnerabilitate, săvîrşite de două persoane, adică infracţiunea prevăzută de art.165 alin.(2) lit. „d” Cod penal al Republicii Moldova.

În baza celor expuse, conducându-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 23 CPP, în temeiul art. 281 şi art. 282 CPP şi în conformitate cu prevederile art. 255 CPP RM,-

DISPUNE:

Punerea sub învinuire a cet.Ursu Irina Petru, 01.11.1960 a.n., originară din or.Tiraspol, cetăţeană a Republicii Moldova, moldoveancă, cu studii superioare, domiciliată în mun. Chişinău, str. P. Zadnipru 3/3 ap.10, anterior judecată, incrimininîndu-i săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. „b”, art. 165 alin. (2) lit. „d” Cod penal R. Moldova.

271

Procurorul procuraturii mun. Chişinău,consilier juridic de rangul II ________________ Valeriu Ursachi

semnătura

Ordonanţa de punere sub învinuire mi-a fost adusă la cunoştinţă, conţinutul ei mi-a fost explicat la “25 “ mai 2007 în prezenţa apărătorului ales - Roman Coşcodan.

Învinuitul __________________________ Irina Ursu

semnatura

Apărătorul __________________________ Roman Coşcodan semnatura

În conformitate cu prevederile art. 277 CPP RM mi-au fost explicate drepturile şi obligaţiile învinuitului prevăzute de art. 66 Cod de procedură penală

Copia ordonanţei de punere sub învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi obligaţiile pe care le are învinuitul în conformitate cu prevederile art. 66 Cod de procedură penală mi-au fost înmânate la „25” mai 2007.

Învinuitul __________________________ Irina Ursu semnatura

Apărătorul __________________________ Roman Coşcodan semnatura

Procurorul procuraturii mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II ________________ Valeriu Ursachi

semnătura

272

(model 3)

PROCES-VERBALde informare a învinuitului şi apărătorului despre terminarea urmăririi penale

mun.Chişinău „01” decembrie 2007llocul întocmirii data întocmirii

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II

Grigore Munteanu, a constatat că au fost respectate dispoziţiile Codului de procedură penală privind urmărirea penală în cauza nr. 2007480091, tot odată urmărirea penală este completă, că există probe suficiente şi legal administrate pentru întocmirea rechizitoriului prin care se va dispune trimiterea în judecată, respectând prevederile art. 293 CPP RM, a adus la cunoştinţă învinuitului Zagorodnîi Ilie Andrei, învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP RM şi apărătorului său Draomerescu Leonid Constantin despre terminarea urmăririi penale, iar pe data de „03” decembrie 2007 la ora 09 şi 00 min., în biroul nr. 12 a Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău pot lua la cunoştinţă cu materialele cauzei penale.

Informarea despre terminarea urmăririi penale a avut loc la ora 14 şi 45 min., în biroul nr. 12, localul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, în corespundere cu prevederile art 260 şi art. 261 CPP RM a fost întocmit prezentul proces-verbal.

Procesul verbal este scris din cuvintele mele, a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului pentreu care eu semnez.

Învinuitul _______________ Zagorodnîi Ilie semnătura

Apărătorul _______________ Draomerescu Leonid semnătura

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II _______________ Munteanu Grigore

semnătura

273

(model 4)

Vă informez că urmărirea penală pe cauza penală 2007018154, unde aveţi calitatea procesuală de parte vătămată, a fost finisată.

Conform legislaţiei procesual-penale în vigoare, art. 60 alin. (1) pct.7 CPP, sunteţi în drept de a lua cunoştinţă cu materialele cauzei penale, pentru ce e necesar să Vă prezentaţi la data de „02” decembrie 2007, ora 10 şi 30 min. în incinta Procuraturii sect. Botanica, mun. Chişinău, biroul nr. 12.

Neprezentarea dvs nemotivată va fi interpretată ca nedorinţa de a lua cunoştinţă cu materialele urmăririi penale respective.

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău,consilier juridic de rangul II _________________ Munteanu Grigore

semnătura

274

Cet. Culeşova Tatiana Grigore,mun. Chişinău, str. Grenobl 106/4, ap. 20

(model 5)

PROCES-VERBALde prezentare a materialelor de urmărire penală

părţii vătămate

mun. Chişinău „02” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Grigore Munteanu, în localul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, biroul nr. 12, conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 24 CPP RM, respectând cerinţele art. 293 CPP RM şi în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) pct. 7 CPP RM, a adus la cunoştinţă părţii vătămate Grigorovici Zinaida Alexei,-

materialele urmăririi penale cusute, numerotate şi înscrise în borderou în 2 volume, cu un număr de 280 file, precum şi corpurile delicte, anexate la dosar.

Luarea la cunoştinţă cu materialele urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007480091 a început la data de „02” decembrie 2007, ora 10 şi 40 min. şi s-a închieat la ora 14 şi 45 min.

în corespundere cu prevederile art. art. 294, 260 şi 261 CPP RM a fost întocmit prezentul proces-verbal.

Luând cunoştinţă de materialele de urmărire penală, partea vătămată Grigorovici Zinaida Alexei, careva cereri noi în legătură cu urmărirea penală, care se soluţionează conform prevederilor art. 245-247 CPP RM nu a formulat şi declaraţii nu a înaintat.

Drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le am în conformitate cu prevederile art. 60 Cod de procedură penală mi-au fost aduse la cunoştinţă şi explicate.

Partea vătămată _____________ Grigorovici Zinaidasemnătura

Procesul verbal este scris din cuvintele mele, a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului pentreu care eu semnez.

Partea vătămată _____________ Grigorovici Zinaidasemnătura

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II _______________ Munteanu Grigore

semnătura

275

(model 6)

PROCES-VERBALde prezentare a materialelor de urmărire penală

învinuitului şi apărătorului acestuia

mun. Chişinău „03” decembrie 2007 locul întocmirii data întocmirii

Procurorul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II Grigore Munteanu, în localul Procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, biroul nr. 12, respectând cerinţele art. 293 CPP RM, şi în conformitate cu prevederile art. 66 alin. (2) pct. 22 CPP RM, a adus la cunoştinţă învinuitului Zagorodnîi Ilie Andrei, învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP RM şi apărătorului său Draomerescu Leonid Constantin

materialele urmăririi penale cusute, numerotate şi înscrise în borderou în 2 volume, cu un număr de 282 file, precum şi corpurile delicte, anexate la dosar.

Luarea la cunoştinţă cu materialele urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007480091 a început la data de „03” decembrie 2007 ora 09 şi 05 min. şi s-a închieat la ora 13 şi 55 min.

- a continuat la „___” decembrie 2007, ora __ şi ___min. pînă la ora __ şi __min.- a luat sfîrşit la „____” decembrie 2007, ora ____ şi ___ min.

în corespundere cu prevederile art. art. 294, 260 şi 261 CPP RM a fost întocmit prezentul proces-verbal.

Luând cunoştinţă de materialele de urmărire penală, învinuitul Zagorodnîi Ilie Andrei, careva cereri noi în legătură cu urmărirea penală, care se soluţionează conform prevederilor art. 245-247 CPP RM nu a formulat şi declaraţii nu a înaintat.

Drepturile de care dispun şi obligaţiile pe care le am în conformitate cu prevederile art. 66 Cod de procedură penală mi-au fost aduse la cunoştinţă şi explicate.

Învinuitul _______________ Zagorodnîi Ilie semnătura

Apărătorul Draomerescu Leonid Constantin, luînd cunoştinţă de materialele de urmărire penală, cereri noi în legătură cu urmărirea penală care se soluţionează conform prevederilor art. 245-247 CPP RM nu a formulat şi declaraţii nu a înaintat.

Apărătorul _______________ Draomerescu Leonid semnătura

Procesul verbal este scris din cuvintele mele, a fost dat citirii, cele consemnate corespund adevărului pentreu care eu semnez.

Învinuitul _______________ Zagorodnîi Ilie semnătura

Apărătorul _______________ Draomerescu Leonid semnătura

Procurorul procuraturii sect. Botanica mun. Chişinău, consilier juridic de rangul II _______________ Munteanu Grigore

semnătura

276

(model 7)

R E C H I Z I T O R I U

Pe cauza penală nr.2007480091, în învinuirea lui Savca Alexandru, născut la 20.01.1973 în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP RM

Cauza penală nr. 2007480091, a fost pornita la data de 28.07.2007, în baza plîngerii cet. Obreja Elvira, după semnele constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzute de atr. 165 alin. (2) lit. „a”, „b”, „f” CP RM

f.d._________

Pe parcursul urmării penale s-a stabilit că, în luna octombrie anul 2005, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat pe Obreja Elvira în Turcia, or. Ankara, unde prin folosirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale. În cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2007480091, s-a stabilit că, Savca Alexandru, a mai săvârşit două infracţiuni similare în legătură cu ce la cauza penală descrisă mai sus au fost conexate cauzele penale nr. 2007480099 şi 2007480107, atribuindu-le numărul comun 2007480091.

Astfel, în vara anului 2004, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, a recrutat şi transportat în Turcia, or. Ankara pe Boldurat Anastasia, unde prin aplicarea violenţei fizice şi psihice a impus-o, să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

Tot el în luna octombrie anul 2004, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat în Turcia, or. Ancara pe Cazacu Marina, unde a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale fiind supusă torturii şi tratamentelor inumane.

f.d. ________

La data de 29.08.2007, Savca Alexandru, a fost recunoscut în calitate de bănuit şi în aceiaşi zi, a fost reţinut, în conformitate cu art. 166 CPP RM. La 02.09.2007, în privinţa lui Savca Alexandu a fost eliberată încheiere privind eliberarea mandatului de arest pe un termen de 10 zile. La 09.09.2007, încheierea judecătorului de instrucţie privind eliberarea mandatului de arest a fost atacată în Curtea de Apel, în baza la ce a fost eliberată decizia privind eliberarea provizorie sub control judiciar pe bănuitul Savca Alexandu. şi luarea obligaţiunii de a se prezenta la organul de urmărire penală.

f.d. ________

Vinovăţia lui Savca Alexandu, este confirmată prin următoarele probe:

Declaraţiile victimei Obreja Elvira, care a declarat că, în luna septembrie 2005, a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară precară. Prin intermediul surorii, care a spus că, are o cunoscută care poate să o aranjeze în Turcia la o fabrică de încălţăminte, a făcut cunoştinţă cu Boldurat Anastasia, şi Savca Alexandru.

277

Savca Alexandru s-a prezentat ca reprezentantul unei firme ce produce încălţăminte în Turcia şi are posibilitate să o aranjeze la această fabrică, fiind remunerată lunar cu un salariu de 1000 dolari. Cazarea şi hrana din contul firmei. Pentru aceste servicii Obreja Elvira va achita din primul salariu suma de 500 dolari. Totodată a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alexandru.

Victima Obreja Elvira a menţionat că, toate acestea au fost spuse de către Savca Alex. şi confirmate de Boldurat Anastasia în or. Căuşăni, aflându-se în prejma magazinului alimentar, în timpul convorbirii fiind prezentă şi mama ei, Guţu Veronica, care poate confirma aceste lucruri. Astfel după această înţelegere a rămas că, Obreja Elvira va fi telefonată peste câteva zile şi va merge în mun. Chişinău, unde i se va perfecta paşaportul de străinătate. Totodată Savca Alex. i-a propus să mai caute fete, care doresc să muncească peste hotare.

După această discuţie Obreja Elvira întâlnindu-se cu vecina ei, cet. Cazacu Marina, i-a spus că pleacă la muncă peste hotare. Cazacu Marina a spus că, avînd o stare financiară grea, intenţionează să plece şi ea. Obreja Elvira i-a lăsat numărul de telefon al Anastasiei Boldurat şi Savca Alex.

În ce circumstanţe s-a întîlnit Cazacu Marina cu Savca Alex. ea nu cunoaşte. Dar aproximativ peste două zile Cazacu Marina cu Obreja Elvira, s-au întâlnit cu Savca Alex. în apropierea magazinului alimentar din or. Căuşăni, unde cu automobilul propriu, de culoare roşie Savca Alex. le-a transportat în mun. Chişinău, cazându-le în apartamentul închiriat de Savca Alex., Obreja Elvira nu a memorizat adresa, unde au fost cazate aproximativ două zile.

A doua zi, de către Savca Alex. şi o persoană necunoscută, au fost deplasate cu un microbus de culoare albă la o secţie de paşapoarte din mun. Chişinău, unde de către Savca Alex au fost perfectate paşapoartele de străinătate, în termen de o zi, pe numele lui Obreja Elvira şi Cazacu Marina. Adresa secţiei Obreja Elvira nu o cunoaşte.

După ce au fost primite paşapoartele, cu acelaşi automobil Savca Alex le-a transportat pe Cazacu Marina şi Obreja Elvira în Ucraina. Punct de trecere a frontierei, de unde au ieşit din ţară Obreja Elvira nu-l cunoaşte. Pe tot parcursul drumului paşapoartele lui Obreja Elvira şi Cazacu Marina se aflau la Savca Alex. La punctele de trecere a frontierelor, Savca Alex. se înţelegea cu vameşii. La aeroportul din or. Kiev, Ucraina Savca Alex. având paşapoartele de străinătate a procurat de la casă trei bilete: unul pe numele lui şi două pe numele lui Cazacu Marina şi Obreja Elvira. Atunci li s-au înmânat paşapoartele de străinătate, împreună cu biletele de avion. Savca Alex. le-a explicat lui Cazacu Marina şi Obreja Elvira, ce este necesar să spună la vama de la aeroport şi de cine o să fie întâlnite în aeroportul din Turcia.

În Turcia Obreja E. şi Cazacu M. au fost întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă, care le-a înmânat câte 500 dolari şi după prezentarea acestei sume de bani la vama din aeroportul Istambul, banii predaţi li s-au luat. După punctul vamal au fost întâlnite de către Savca Alex., Boldurat Anastasia şi o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar.

Acel Serdar, cu automobilul propriu, le-a transportat la un hotel din or. Ankara, unde la acel moment se aflau mai multe fete de naţionalitate ucraineană şi rusă s.a. A doua zi de către Serdar au fost duse la un apartament, unde se aflau Boldurat Anastasia şi Savca Alex.

În prezenţa tuturor Serdar le-a declarat că au fost vândute de către Savca Alex. Pentru fiecare Serdar, i-a achitat lui Savca Alex. cîte 2250 dolari. Pentru aceşti bani ele sînt obligate să presteze servicii sexuale şi numai apoi vor pleca în ţară. Acelaşi lucru a fost explicat şi de către Savca Alex. cu ameninţări că, dacă nu vor acorda servicii sexule nu se vor mai întoarce în ţară.

Iniţial Obreja Elvira şi Cazacu Marina opuneau rezistenţă, la practicarea prostituţiei. Dar fiind influenţate psihic şi în urma aplicării sistematice a violenţei fizice de către Serdar au fost nevoite să practice prostituţia pe parcursul a unei luni.

f.d.________

Declaraţiile părţii vătămate Cazacu Marina care a declarat că, în luna octombrie 2004, a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară foarte grea. Anume în acea perioadă s-a întâlnit cu vecina ei Obreja Elvira, care i-a spus că, cunoaşte un bărbat pe nume Alexandru şi o doamnă Anastasia, care i-a promis că o va aranja în Turcia la o fabrică de

278

încălţăminte. Lunar va primi salariu 1000 dolari. Cazacu Marina, cu ajutorul lui Obreja Elvira s-a întâlnit cu Savca Alexandu, care i-a spus că, este reprezentantul unei firme de producere a încălţămintei. La moment este o lipsă de lucrători, de aceea poate să o aranjeze la această fabrică de producere a încălţămintei cu un salariu de 1000 dolari lunar, cu cazarea şi hrana din contul firmei. Pentru a ceasta Cazacu M. va achita doar 500 dolari din primul salariu. La fel, a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alex.

După această înţelegere a rămas ca Cazacu M. va fi telefonată peste cîteva zile şi va merge în mun. Chişinău, unde i se va perfecta paşaportul de străinătate. Peste aproximativ două zile Cazacu Marina şi Obreja Elvira, s-au întâlnit cu Savca Alex. în apropierea magazinului alimentar din or. Căuşenii. Savca Alex., cu automobilul propriu, de culoare roşie, le-a transportat în mun. Chişinău, cazându-le la un apartament închiriat de către Savca Alex. Adresa unde au fost cazate nu a memorizat-o, din motiv că nu cunoaşte bine mun. Chişinău.

În apartamentul dat Savca Alex., prin constrângerea fizică şi psihică, a impus-o să facă sex oral. A doua zi, Savca Alex. împreună cu o persoană necunoscută, le-au dus la o secţie de paşapoarte, adresa căreia Cazacu M. nu o cunoaşte.

La secţia de paşapoarte li s-au perfectat paşapoarte de străinătate, în termen de o zi, lui Elvira Obreja şi Marina Cazacu. Îndată ce au fost primite paşapoartele de străinătate, Savca Alex cu automobil propriu le-a transportat pe Cazacu M. şi Obreja E. în Ucraina. Punctul de trecere a frontierei prin care au ieşit din ţară, ea nu cunoaşte.

Pe tot parcursul drumului paşapoartele lui Obreja E. şi Cazacu M. se aflau la Savca Alex. În Ucraina la aeroportul din or. Kiev, Savca Alex. având paşapoartele de străinătate a procurat de la casă trei bilete: unul pe numele lui Savca Alex, şi două pe numele lui Cazacu M. şi Obreja E., doar atunci li s-au înmânat paşapoartele împreună cu biletele de avion. Savca Alex.. i-a explicat lui Cazacu M. şi Obreja E., ce trebuie să spună la vama de la aeroport şi de către cine vor fie întâlnite în aeroportul din Turcia.

În Turcia, Obreja E. şi Cazacu M. au fost întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă, care li-a înmânat cîte 500 dolari. După prezentarea acestor bani la vama din aeroportul Istambul, banii predaţi li s-a luat. Peste punctul vamal au fost întâlnite de Savca Alex., Boldurat Anastasia şi o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar.

Acel Serdar, cu automobilul propriu, le-a transportat la un hotel din or. Ankara, unde la acel moment se aflau mai multe fete de alte naţionalităţi. A doua zi, de către Serda,r au fost duse la un apartament, unde la acel moment se afla Boldurat Anastasia şi Savca Alexandru.

În prezenţa tuturor Serdar le-a declarat că au fost vândute de către Savca Alex. Pentru fiecare Serdar, i-a achitat lui Savca Alex. cîte 2250 dolari. Pentru aceşti bani ele sînt obligate să presteze servicii sexuale şi numai apoi vor pleca în ţară. Acelaşi lucru a fost explicat şi de către Savca Alex. cu ameninţări că, dacă nu vor acorda servicii sexule nu se vor mai întoarce în ţară.

Iniţial Obreja Elvira şi Cazacu Marina opuneau rezistenţă, la practicarea prostituţiei. Dar fiind influenţate psihic şi în urma aplicării sistematice a violenţei fizice de către Serdar au fost nevoite să practice prostituţia pe parcursul a unei luni.

f.d.________ Declaraţiile martorului Guţu Veronica Mihai, care a declarat că, în luna septembrie

2005, fiica ei Obreja Elvira a hotărât să plece la muncă peste hotare, deoarece avea o stare financiară grea. Prin intermediul fiicei ei Cojocaru Irina, Elvira a făcut cunoştinţă cu Boldurat Anastasia. Peste câteva zile ea, împreună cu fiica ei Obreja E., s-au întîlnit cu Boldurat Anastasia şi Savca Alex. Întâlnirea a avut loc în preajma magazinului alimentar din or. Căuşeni, ce se află la o distanţă nu prea mare de casa lor.

La această întâlnire ea şi a făcut cunoştinţă cu Savca Alex. care s-a prezentat că este reprezentantul unei firme producătoare încălţăminte din Turcia, şi deoarece firma are necesitate de noi lucrători, el are posibilitatea să o aranjeze la această firmă, având un salariu lunar de 1000 dolari, cazarea şi hrana le este oferită din contul firmei. Totodată, Alex. Savca a spus că, pentru acest serviciu Obreja Elvira, din primul salariu va achita suma 500 dolari. La fel a fost stabilit că, de perfectarea actelor se va ocupa Savca Alex. Astfel după această înţelegere a rămas că, Obreja

279

Elvira va fi telefonată şi va pleca în la Chişinău pentru perfectarea paşaportului de străinătate. Aceste lucruri au fost confirmate de Boldurat Anastasia. Celelalte circumstanţe referitor la perfectarea actelor şi organizarea plecării, Guţu Veronica, nu cunoaşte nimic. Dar a declarat că, după ce Obreja Elvira s-a întors de peste hotare, ea i-a povestit că, ajungând în Turcia a fost vândută de Savca Alex. la o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar, care, prin aplicarea violenţei, le-a impus să practice prostituţia.

f.d.________

Declaraţiile martorului Cojocaru Irina, care a declarat că, în luna octombrie 2004 ea se plimba cu mama ei Guţu Galina, prin piaţa din or. Căuşeni, unde s-a întâlnit cu Boldurat Anastasia, pe care o cunoaşte de mai mult timp. Din discuţie, a înţeles că, Boldurat A. la moment concubinează cu o persoană de naţionalitate turcă. Prin intermediul acestei persoane Boldurat A. are posibilitate să o angajeze pe sora ei la o fabrică de încălţăminte din Turcia. Ea şi i-a dat datele surorii ei, Obreja Elvira lui Boldurat Anastasia, care ştia că, dorea să plece peste hotare la muncă. Despre faptul că, ulterior Obreja E. a fost vândută în Turcia de un cunoscut de a lui Boldurat A. pe numele Savca Alex., unde a fost impusă să practice prostituţia, ea a aflat ulterior de la Obreja Elvira.

f.d._________

Declaraţiile martorului Guţu Tatiana, care a declarat că, în vara anului 2005 ea prin intermediul lui Boldurat Anastasia a plecat în or. Ankara, Turcia, unde binevol a practicat prostituţia, la persoana de naţionalitate turcă pe nume Serdar. Ea, aflându-se în Turcia, a observat că, verişoara ei Obreja Elvira sistematic era maltratată şi impusă contra voinţei sale să practice prostituţia. Guţu Tatiana s-a întors în ţară, iar lui Obreja Elvira cet. turc Serdar nu-i permitea să se întoarcă în Moldova deoarece permanent îi amintea că, are datorie faţă de el şi anume ea trebuie să lucreze pentru banii pe care el i-a dat lui Savca Alex.

f.d.________

Declaraţiile martorului Boldurat Maria, care a declarat că este mama lui Boldurat Anastasia. Pe cet. Savca Alex. îl cunoaşte de mai mult timp şi anume din momentul cînd Savca Alex. personal a mers cu ea la Oficiul Stării Civile din or. Căuşeni pentru ca ultima să-şi schimbe numele de familie, deoarece el se ocupa de perfectarea actelor fiicei sale Boldurat Anastasia, şi a spus că, este necesar ca, Bordeian Lidia să-şi schimbe numele de familie, pentru perfectarea mai rapidă a actelor fiicei sale. De faptul că Savca Alex. ulterior a vândut-o pe fiica ei la persoana de naţionalitate turcă pentru a practica prostituţia, Boldurat Anastasia, a aflat de la fiica ei.

f.d.________

Declaraţiile martorului Scutari Ala, care a declarat că, în luna noiembrie 2006, ea binevol a hotărât să plece în Turcia pentru a practica prostituţia şi din discuţia cu verişoara ei Neguţă Iulia, a înţeles că, Iulia are un cunoscut pe nume Savca Alex. care organizează plecarea fetelor în Turcia pentru practicarea prostituţiei. Peste puţin timp Neguţă Iulia i-a adus 100 dolari şi i-a spus că, aceşti bani i-au fost daţi de către Savca Alex. pentru ca ea să se prezinte la secţia de paşapoarte din Hînceşti, unde să-şi perfecteze paşaportul de străinătate.

După ce şi-a perfectat paşaportul de străinătate, împreună cu verişoara ei, Neguţă Iulia, s-au întâlnit cu cet. Savca Alex., care le-a dat biletele de plecare în Turcia. Tot el le-a condus la aeroportul din Chişinău, unde le-a explicat cum să se comporte şi la aeroportul din Istambul vor fi întâlnite de o persoană de naţionalitate turcă, pe nume Serdar, care este proxenet în Turcia.

Scutari Ala a declarat că, fiind întâlnite la aeroport de către cetăţeanul turc Serdar, dânsul le-a declarat că i-a plătit lui Savca Alex. câte 1000 dolari pentru fiecare, de aceea ele sînt obligate

280

să presteze servicii sexuale pînă îi vor întoarce această sumă de bani. Despre acest lucru Savca Alex. nu li-a comunicat iniţial.

f.d.________

Procesul verbal de examinare a paşaportului de străinătate din 19.08.2007 pe numele cet. Savca Alex.

f.d.________

Răspunsul la interpelarea dată Comisariatului de poliţie Transport Aerian. f.d. ________DVD-R cu imprimarea:

- Procesul verbal de audiere a victimei Obreja Elvira, din 29.07.2007- Procesul verbal de audiere a victimei Boldurat Anastasia, din 30.07.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Cojocaru Irina, din 03.08.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Guţu Tatiana, din 04.08.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Scutari Ala, din 05.08.2007- Procesul verbal de audiere a martorului Guţu Veronica, din 06.08.2007

f.d. ________

Circumstantele atenuante conform art. 76 CP al R.M nu au fost stabilite.Circumstantele agravante conform art. 77 CP al RM sînt:- săvârşirea infracţiunii prin badjocorirea victimei- săvârşirea infracţiunii din interes material- săvârşirea infracţiunii cu folosirea încrederii acordate. Conform certificatului nr. 246 învinuitul anterior nu a fost judecat.

ÎN BAZA CELOR EXPUSE SE ÎNVINUIEŞTE: Sav

ca Alexandu, născut la 20.01.1973 în mun. Chişinău, domiciliat în mun. Chşinău, str. L. Deleanu 5/1, ap.8, cu studii medii incomplete, nesupus militar, cetăţean al Republicii Moldova.

Precum că el, în luna octombrie anul 2005, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat pe Obreja Elvira în Turcia, or. Ankara, unde prin folosirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

Tot el, în vara anului 2005, având scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, a recrutat şi transportat pe Bordeian Natalia în Turcia, or. Ankara, unde prin aplicarea violenţei fizice şi psihice a impus-o, să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

Tot el, în luna octombrie anul 2004, avînd scopul exploatării sexuale comerciale, prin înşelăciune, sub pretextul angajării la muncă, a recrutat şi transportat pe Cazîu Marina în Turcia, or. Ankara, torturii, tratamentelor inumane şi degradante pentru a asigura subordonarea persoanei, a fost impusă să acorde servicii sexuale, contra voinţei sale.

Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Savca Alexandru, a comis traficul de fiinţe umane săvârşit repetat, asupra a mai multor persoane, cu aplicarea violenţei periculoase pentru sănătatea fizică sau psihică a persoanei, prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane şi degradante, prin

281

folosirea violului pentru a asigura subordonarea victimei, adică infracţiune prevăzută de art.165 alin.(2) lit. „a”, „b”, „f” Cod Penal al R.M.

Prevederile art.295-296 CPP şi rechizitoriul a fost întocmit la data de „25” august 2007.

Materialele cauzei penale se transmit în judecătoria sect. Ciocana mun. Chişinău, spre examinare conform competenţei.

Procurorul procuraturii sect. Ciocana mun. Chişinăuconsilier juridic de rangul II ___________________ Grigore Munteanu

semnătura

„COORDONAT” Procurorul sect. Ciocana mun. Chişinău,consilier juridic de rangul II ___________________ Oleg Sîrbu semnătura

282

BIBLIOGRAFIE:

Acte normative : • Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.1 din 18.08. 1994.• Codul de procedură penală al Republicii Moldova, nr.122-XV din 14 martie 2003

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.104-110, art.447 din 07.06.2003.• Codul penal al Republicii Moldova Nr.985-XV din 18.04.2002 Monitorul Oficial al R.M.

nr.128-129/1012 din 13.09.2002.• Legea nr. 333-XVI din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală• Legea Republicii Moldova cu privire la Procuratură nr.118-XV din 14.03.2003 Monitorul

Oficial al R.M. nr.73-75/328 din 18.04.2003.• Legea Republicii Moldova cu privire la Avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002 Monitorul

Oficial al R. M. Nr. 126 din 12.09.2002.

Manuale şi monografii:• Igor Dolea, Dumitru Roman, Tatiana Vizdoagă, Drept procesual penal, Editura Cartier

Juridic, Chişinău 2005.• Igor Dolea, Dumitru Roman, Tatiana Vizdoagă, Comentariul codului de procedură penală,

Editura Cartier Juridic, Chişinău 2005.• Aurel Ciopraga, Ioan Iacubuţă, Tratat de tactică criminalistică, Edtitura Gama, Iaşi 1996.• T. Osoianu , V. Orîndaş, Procedură penală, Chişinău 2004.• T. Osoianu, A.Andronache, V.Orîndaş Urmărirea penală (note de curs) Chişinău 2005.• M.Avram, T.Popovici, V.Cobîşneanu, Cercetarea infracţiunilor contra persoanei Ghidul

ofiţerului de urmărire penală ed.ARC Chişinău 2004• Gheorghiţă Mateuţ, Procedura penală (partea generală), Editura Chemarea, Iaşi 1997.• Alexandu Boroi, Drept procesual penal, Juridica Allbeck 2001.• Mihai Apertrei, Drept procesual penal, Editura Victor, Bucureşti 2001.• A.N.Vasiliev, S.A.Ciolunschi, Criminalistica, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti 1961.• Camil Suciu, Criminalistica Vol. III, Bucureşti 1972.• Ion Mircea, Împrejurări controversate de la locul săvîrşirii unor infracţiuni de furt,

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca 1987.• Constantin Aniaţoaie,Vasile Bercheşan, Tratat practic de tactică criminalistică, ediţia a II-a

Editura Carpaţi.• Vasile Bercheşan, Metodologia investigării infracţiunilor, vol.I, Editura Paralela 45, Piteşti

2000.• Ion Neagu, Tratat de drept procesual penal, Bucureşti 2004.• Следстфенные действия, Учебное пособия для вузов МВД ССК, Волгоград 1984.

283