Modelarea Structurilor Cu Pereti Din Zidarie Complet

5/24/2018 Modelarea Structurilor Cu Pereti Din Zidarie Complet

1/165

MODELAREA STRUCTURILOR CU PERETI DIN ZIDARIE

1. Salvarea planului din Autocad cu extensia .dxf.

2. Lansarea programului ETABS alegerea unitatilor de masura din meniudreapta jos. Pentru lungimi trebuie alese unitatile de masura folosite in

Autocad. Odata definite aceste unitati de masura, chiar daca pe durataprocesului de definire a modelului acestea se pot modifica convenabil,

dupa fiecare rulare programul revine la ele. Asadar trebuieste acordata o

mare atentie la colectarea rezultatelor.


2/165

3. Din bara de meniu se alege:FILE/IMPORT/DXF File of Architectural grid

4. Se deschide o fereastra noua

5. Se selecteaza No


3/165

6. Se deschide o noua fereastra din care se cauta si se selecteaza fisierul .dxfcare se doreste sa fie importat

7. Dupa selectarea acestuia se deschide o noua fereastra din care seselecteaza layerele dorite, tinand tasta [CTRL] apasata. Pentru

simplificarea introducerii peretilor se pot selecta layerele de axe si pereti:


4/165

8. Din acest moment in cele doua ferestre implicite din Etabs apare desenatmodelul importat. Acesta va avea implicit 4 niveluri iar inaltimile de nivel

vor fi de 3.00 m. Se verifica daca importul a fost realizat corect, mai intai

ca aspect si ca dimensiuni

Import corect

Import gresit unitatea de lungime aleasa este cu un grad superior celei din

Autocad


5/165

Import gresit unitatea de lungime aleasa este cu un grad inferior celei dinAutocad

9. Deoarece pentru simplificarea introducerii datelor s-au selectat ca axe inEtabs inclusiv traseele peretilor, se reduc la zero dimensiunile cerculetelor

in care sunt notate axele. In acest scop de da dublu click pe una dintre axe:


6/165

10.Se deschide o noua fereastra. Se selecteaza una dintre axe:

11.Se deschide o noua fereastra:

12.La Bubble size se da 0 si se bifeaza casuta din dreapta. De asemenea sebifeaza casutele din dreapta de ;a Primary Line si de la Apply to all:


7/165

13.In modelul din Etabs vor disparea notatiile axelor iar modelul este mult

mai usor de citit si manipulat:

14.Avand in vedere numarul de niveluri real al cladirii pe care dorim sa omodelam, se pastreaza sau se modifica datele de intrare. Indiferent daca

dorim sa introducem un numar de niveluri suplimentare sau sa stergem un

numar de niveluri fata de cele 4 predefinite, acest lucru se va face

obligatoriu in intervalul dintre 1 si 4. Nu se recomanda sa se adauge

niveluri peste 4 sau sa se stearga 1 sau 4, deoarece axele vor disparea. Inacest scop se intra in Meniu/Edit/Edit Story Data


8/165

Daca se pastreaza numarul de niveluri si se doreste doar modificarea inaltimilor

de nivel se intra in Edit Story. De asemenea putem modifica denumirile

nivelurilor.

Daca se doreste introducerea de niveluri suplimentare se intra in Insert Story.

Daca se doreste stergerea unor niveluri se intra in Delete Story. Se vor selectanivelul/nivelurile care se vor sterge tinand tasta [CTRL] apasata dupa care se

selecteaza OK.

15.De exemplu, stergand doua niveluri apare urmatoarea forma de model:


9/165

16.Pentru simplificarea realizarii modelului se poate renunta la fereastra 3D

din dreapta, inchizand-o prin apasarea x-ului din coltul dreapta al acesteia:

17.Se obtine o singura fereastra o vedere in plan, in care apar atat axeleelementelor structurale cat si dimensiunile in plan ale peretilor structurali.

18.Din diverse motive se constata de exemplu lipsa unor axe necesare indefinirea elementelor structurale verticale si/sau orizontale. Pentruintroducerea in Etabs a acestora se poate utiliza un mic artificiu. Se

traseaza un element FRAME in zona unde dorim sa introducem axa si se

divide acel element in doua parti:


10/165

19.Se selecteaza nodul din mijloc al acestui FRAME si se introduce o nouaaxa, paralela cu X in acest caz.


11/165


12/165

20.Se repeta operatiunea ori de cate ori e nevoie, atat pentru axe pe x cat si

pe y, selectandu-se din grid directia dorita.In final se obtine planul cu axe

complete (exclusiv eventualele pozitii ale peretilor despartitori (daca nu

sunt alte elemente structurale grinzi, in zona acestora). Se sterg apoi

liniile FRAME introduse artificial pentru definirea acestor axe.

21.Dupa definitivarea axelor se continua cu definirea celorlalte date deintrare. Se alege pentru vederea in plan si definirea elementelor structuraleunul dintre niveluri (de preferat ultimul) selectand din Set plan view

nivelul.


13/165

22.Se poate selecta o noua grupa de unitati de masura, in functie deexperienta proiectantului (de exemlu tf-m):


14/165

23.Se definesc materialele folosite la modelare si caracteristicile acestora, in

functie de starea limita pentru care se fac calculele:

De exemplu Conc betonul predefinit i se poate modifica numele dupa

dorinta utilizatorului. De asemenea se vor modifica in ordine de sus in jos:densitatea, greutatea specifica, modulul de elasticitate longitudinal E,

coeficientul lui Poisson (0.25 cu care programul isi calculeaza modulul de

elasticitate transversal G) si coeficientul de expansiune termica (daca nu se fac

calcule in acest sens se poate introduce valoarea zero).


15/165

Se pot introduce alte materiale, de exemplu zidaria:


16/165


17/165

24.Ca o observatie importanta, desi tendinta fiecaruia este de a merge repede

mai departe, este recomandat ca dupa fiecare pas parcurs sa se salveze

ceea ce a fost definit. Din diverse motive se poate intampla ca programul

sau calculatorul sa se blocheze si se poate pierde totul. Initial se foloseste

SAVE AS din Meniu/File si se defineste un nume. Apoi se folosesteSAVE din Meniu/File sau se poate folosi [CTRL+S].


18/165

25.In pasul urmator se pot defini tipurile de pereti folositi in structura,

folosind elemente finite planare (2D). Exista predefinite niste elemente de

tip Wall si Slab cu grosime de 25 cm din beton armat. Asadar daca avem

de exemplu doua tipuri de pereti (de 25 respectiv 50 cm) din zidarie, mai

intai putem modifica tipul de perete Wall 1predefinit:


19/165

26.Si apoi se poate introduce celalalt tip de perete de exemplu cu grosimeade 50 cm.


20/165


21/165

27.De asemenea folosind elementul predefinit de tip SLAB1 se poate definielementul de planseu pentru modelul la care lucram:


22/165


23/165

Daca se doreste un calcul pentru structura de rezistenta a cladirii, exclusiv

calculul placilor de planseu, atunci in mod simplificat se bifeaza MEMBRANE.

Daca se doreste un calcul inclusiv pentru planseu atunci se bifeaza SHELL

28.In acest moment se pot introduce deja peretii structurali (din zidarie saubeton armat). Se selecteaza mai intai nivelul la care se doreste sa seintroduca peretii (de preferat nivelul de sus). Se selecteaza de pe bara din

stanga Draw Walls (Plan) si apoi din fereastra nou deschisa se selecteazatipul de perete care se doreste sa fie introdus la pozitie:


24/165

Fereastra nou deschisa poate fi mutata convenabil pe ecran astfel incat sa nu

deranjeze la introducerea pozitiilor elementelor structurale. Acest lucru se poate

aplica oricaror ferestre interioare:

29.Se pozitioneaza cursorul la primul nod (din cele doua intre care se vaintroduce peretele) si se da click pe el:


25/165

Se plimba cursorul pana la al doilea nod (intre care se defineste peretele) si se da

click si asa mai departe. In momentul in care s-a definit complet un perete in

ultimul nod se da dubluclick (sau click stanga click dreapta), pentru a se putea

trece la urmatorul perete.


26/165

In acelasi mod se repeta operatiunea pentru a se introduce toti peretii cu aceiasi

grosime.

30.Pentru definirea traseelor peretilor cu alta grosime (alte grosimi) seselecteaza din fereastra care a ramas deschisa alt tip de proprietate

(Property) de exemplu 50. Pentru introducerea acestor pereti se repeta

maniera in care s-au introdus si ceilalti pereti.


27/165


28/165


29/165

31.Pentru a iesi din aceasta fereastra se apasa cu cursorul sageata de pe bara

din stanga (Select Object):

32.Se poate selecta o vedere spatiala (3D) pentru corectarea unor eventualeomisiuni.


30/165

Dupa care se revine la fereastra in plan (2d) in scopul introducerii urmatoarelor

date.

33.Se vor defini mai departe sectiunile elementelor liniare de tip stalpi,stalpisori, centuri, grinzi etc. Se selecteaza MENIU/DEFINE FRAME

SECTIONS si se introduc pe rand sectiunile dorite:


31/165


32/165


33/165


34/165

34.Se pozitioneaza, in functie de predimensionarile anterioare realizarii

modelului, stalpisorii. Din bara verticala de instrumente stanga se

selecteaza Create columns in regions or at clicks (plan):

35.Se deschide o noua fereastra in care se selecteaza tipul de sectiune folositade exemplu STALPISORI:


35/165

36.Se definesc cu click in noduri pozitiile stalpisorilor. Pas su pas se introduc

toti stalpisorii/stalpii.


36/165

37.Din bara verticala de elemente stanga se selecteaza mai apoi Draw lines

(Plan, Elev.,3D) pentru pozitionarea elementelor orizontale de tip centuri

sau grinzi. Din fereastra deschisa se selecteaza sectiunea elementelor

orizontale, sa spunem mai intai CENTURI:


37/165

38.Se definesc pozitiile de centuri pozitionand cursorul pe primul nod cu un

click si mergand mai departe la urmatoarele noduri cu cate un click. La

ultimul nod se da dublu click (sau click stanga, click dreapta).


38/165

Si asa mai departe pana se introduc toate centurile:


39/165

39.Se repeta operatiunile pentru grinzi, selectandu-se sectiunea grinzii din

fereastra deschisa si apoi cu click pozitionandu-se pe plan. Se repeta

operatiunea pentru introducerea tuturor grinzilor.


40/165


41/165

40.Se pot defini mai departe placile de plansee. Se selecteaza din bara de

unelte stanga Draw Rectangular Areas (Plan,View):

41.Se deschide o noua fereastra din care se selecteaza elementele 2D de tipplaci de planseu:


42/165

42.Se selecteaza tipul de element planar PLACA. Se definesc ochiurile de

placi de plansee.Se pozitioneaza cursorul pe primul nod de stanga jos al

placii, se da click si tinand apasat stanga mouse se misca cursorul pana in

coltul dreapta sus al placii. Se repeta operatiunea pentru toate panourile de

placi.


43/165


44/165

43.Se revine pe sageata din bara de instrumente staga susSelect Object:


45/165

44.Se selecteaza toate panourile de placi intrand in MENIU/SELECT/by

WALL/SLAB/DECK SECTIONS in functie de sectiunile acestora (de

exemplu PLACA) sau in MENIU/SELECT/by AREA OBJECT TYPE

selectand FLOOR.


46/165

Sau


47/165

45.Pentru un calcul cat mai corect se recomanda folosirea optiunii AutoMesha placilor de planseu.


48/165

46.Se selecteaza Auto Mesh Object into Structural Elements/FurtherSubdivide Auto Mesh with Maximum Element Size of. De exemplu 0.3

m sau 30 cm.


49/165

47.Se vor imparti elementele de tip FRAME in elemente finite in functie de

pozitiile gridurilor si peretilor. Se foloseste calea scurta cu tasta [CTRL]

apasata si apoi tasta [A] (care inseamna select all selecteaza tot) si apoise intra in MENIU/EDIT/DIVIDE LINES din care se deschide o noua

fereastra si unde se bifeaza Break with intersections with selected lines

and points.


50/165

48.Se descrie planseul ca o saiba rigida selectand toate nodurile de pe unnivel, pornind cu click stanga in afara planului stanga jos si cuprinzand tot

planul pana undeva in afara planului dreapta sus:


51/165

49.Din butonul de pe bara de jos MENIU se selecteaza icoana

DIAPHRAGMS si diafragma orizontala D1


52/165

50.Se definesc cazurile de incarcare in MENIU/DEFINE/STATIC LOADCASES. De exemplu DEAD=PERMANENTE, LIVE=UTILE, X=seism

pe directie x si Y=seism pe directie y.


53/165

Se dechide o noua fereastra:

Se observa ca pentru DEAD Self Weight Multiplier este predefinit cu valoare 1,pentru a tine seama de incarcarile din greutati proprii.

Incarcarile seismice (si celelalte incarcari) se introduc folosind Add New

Load:


54/165

Pentru introducerea coeficientilor seismici de baza si a se selecteaza fiecare

caz separat (X si Y) si se da click pe Modify Lateral Load. De exemplu pentru

Cb=0.2. Pentru X:


55/165

Respectiv pentru Y:

51.Se introduc incarcarile gravitationale pe ochiurile de placa, calculateanterior. Trebuie avut in vedere ca ne intereseaza incarcarile de tip

permanent grupate (tinand seama ca greutatile proprii ale elementelor se

calculeaza automat), utile, zapada etc. De exemplu sa presupunem

permanentele egale cu 0.15 tf/mp si utila de 0.3 tf/mp. Se selecteaza

fiecare ochi de placa introdus in mod corespunzator, si se introduc

incarcarile in mod distinct sau daca incarcarile permanente/utile suntaceleasi pe toate panourile de placa se selecteaza toate panourile de placa.


56/165

De preferat incarcarile se introduc cu valori normate urmand ca lacombinarea incarcarilor sa se tina seama de coeficienti.


57/165

Din bara de icoane de jos a meniului se alege Asign Uniform Load

Din bara de icoane de jos a meniului se alege Asign Uniform Load


58/165

Se deschide o noua fereastra in care selectam tipul de incarcareDEAD=PERMANENTE respectiv LIVE/UTILA sau alte tipuri introduse

anterior.

Se introduce valoarea incarcarii (se va tine seama de unitatile de masura alese)


59/165

Operatiunea se repeta pentru fiecare tip de incarcare.


60/165

52.Se introduc gruparile (combinatiile) de incarcari accesandMENIU/DEFINE/LOAD COMBINATIONS


61/165

Se continua cu Add New Load:

Sa spunem mai intai Gravitational in Gruparea Fundamentala (GF):


62/165

Apoi Gravitational in Gruparea Speciala (GS):

Gruparea speciala cu Seism pe directie X pozitiv (XP):


63/165

Gruparea speciala cu Seism pe directie X negativ (XN):

Gruparea speciala cu Seism pe directie Y pozitiv (YP):


64/165

Gruparea speciala cu Seism pe directie Y negativ (YN):

Avand in vedere ca in cazul structurilor cu pereti din zidarie, zonele active la

intindere/compresiune sunt diferite intr-un sens si in celalalt pentru fiecare

directie principala, in final modelul pe care il alcatuim va fi copiat cu 4 nume

diferite si infasuratoarele de eforturi se dau in mod corespunzator.

De exemplu pentru modelul in care seismul actioneaza pe directia X pozitiv.


65/165

Se va selecta Load Combination TypeENVE.


66/165

In final cazurile de combinatii fiind de exemplu:


67/165

53.Se vor defini masele de nivel intrand in MENIU/DEFINE/MASSSOURCE.

Se alege From Self and Specified Mass and Loads introducand DEAD cu

coeficient 1 si LIVE cu 0.4. Se va tine seama si de alte tipuri de incarcari daca

exista.


68/165

54.Toat ceea ce am introdus ca date pana acum se refera la un singur nivel.Pentru descrierea celorlalte niveluri, presupunand ca sunt identice (in caz

contrar ulterior se vor modifica local datele corespunzatoare) se va selecta

intr-o vedere spatiala (3D) intregul nivel cu [CTRL]+[A] (selectare

completa). Din MENIU/EDIT/REPLICATE se selecteaza STORY si in

cazul nostru STORY1.


69/165


70/165

Se va copia automat tot ceea ce s-a declarat la nivelul initial la toate celelalte

niveluri (in cazul nostru la Story1).

55.Se va acorda atentie la declararea modului de rezemare la baza caretrebuie sa fie INCASTRARE. Programul nu considera automat incastrare,

asa ca trebuie sa mergem la planul de baza, sa selectam toate nodurile de

la baza (asa cum am procedat si cu alte ocazii) respectiv sa selectam

icoana Asign Restraintsde pe bara de jos a meniului. Se va deschide o

noua fereastra in care o sa bifam toate restrangerile posibile.


71/165


72/165

56.Modelul final o sa fie astfel cu incastrari la baza.

57.In pasul urmator se vor imparti montantii peretilor structurali in elementefinite. Numarul si dimensiunea acestora se va stabili astfel incat sa se

poata declara cu usurinta zonele active comprimate sau intinse. Pentru

cladiri cu regim mic si mediu de inaltime se pot accepta elemente finite cu

dimensiunile de cca 30x30 cm.


73/165

58.Se urmaresc axele validecorespunzatoare elevatiilor reale. De exemplu se va incepe cuprima axa longitudinala, care in acest caz se observa ca este 100.

59.Se selecteaza elevatia corespunzatoare 100.


74/165

60.Aceasta este elevatia 100.

61.Daca in plan se pot masura dimensiunile, in elevatie acest lucru nu se poate face in moddirect. Se poate insa selecta Draw Linedin bara de meniu stanga. Fara a alege un anume tip

de sectiune.


75/165

62.Se pozitioneaza in coltul din stanga al montantului/spaletelui cu click stanga si se deplaseazaapoi catre capatul din dreapta, fara a da click.

63.Se observa ca pe elementul de tip FRAME apare scrisa lungimea (inaltimea sectiuniitransversale) montantului/spaletelui, in unitatea de masura aflata in coltul din dreapta jos. In

acest caz, aceasta este de 70.50 cm. Pentru a nu ramane declarat elementul de tip frame se

apasa tasta Escape. Daca alegem modulul de impartire in elemente finite de circa 30x30 cm,

constatam ca dimensiunea montantului/spaletelui nu se imparte exact. Cum elementele

finite nu trebuies sa fie absolut egale, putem accepta ca pe orizontala sa impartim acel

montant fie in 2 elemente finite (fiecare de 35.25 cm caz ales si de noi) fie in 3 elemente


76/165

finite (fiecare de 23.5 cm). Pe inaltime avand o dimensiune de 300 cm (3m) o sa impartim

montantul/spaletul in 10 elemente finite de 30 cm. O sa pastram aceasta impartire pe

inaltime pentru toti montantii/spaletii, de la toate nivelurile.

64.Selectam montantii/spaletii cu dimensiuni aproximativ egale

65.Din EDIT selectam Mesh Areas.


77/165

66.La Mesh Quads/Triangles declaram in prima casuta 2 elemente finite (la pereti intotdeaunaprima casuta se refera la impartirea in elemente finite pe orizontala iar a doua casuta in

elemente finite pe verticala) iar in a doua casuta declaram 10 elemente finite. Se da click pe

OK.ATENTIE In cazul in care peretii sau placile de planseu se impart in elemente finite si

pe parcurs se salveaza operatia, nu se mai poate reveni cu mare usurinta la elementul

initial neimpartit in elemente finite!(spre deosebire de FRAME-uri unde se poate folosi JOIN

si apoi divide din nou)

67.Primul montant/spalete este impartit deja in elementele finite alese.


78/165

68.Operatiunea se repeta pentru fiecare dintre montantii/spaletii existenti in elevatie.


79/165


80/165

69.In acest moment toti montantii/spaletii din prima elevatie au fost impartiti in elemente finitecorespunzatoare. Se continua operatiunea pentru fiecare elevatie. De aceea se revine de

fiecare data in plan, pentru a observa numarul elevatiei pentru care dorim sa facem

impartirea in elemente finite, se selecteaza elevatia respectiva si se repeta modul de lucru

descris anterior.


81/165


82/165


83/165


84/165


85/165


86/165


87/165


88/165


89/165


90/165


91/165


92/165


93/165


94/165


95/165


96/165


97/165


98/165


99/165


100/165


101/165


102/165


103/165


104/165

70.In acest moment toti montantii/spaletii din toate elevatiile cladirii sunt impartiti in elementefinite.


105/165

71.Deoarece toti montantii/spaletii au fost impartiti in elemente finite atat pe orizontala cat sipe verticala, trebuie sa impartim centurile si stalpisorii astfel incat elementele finite de tip

FRAME sa conclucreze cu elementele finite de suprafata SHELL cu care s-au descris

montantii/spaletii. In acest scop se selecteaza intregul model.


106/165

72.Din EDIT se selecteaza Divide Lines


107/165

73.Se bifeaza a doua optiune.

74.In acest moment toate elementele de tip FRAME (stalpisori si centuri) sunt impartite inelemente finite corespunzatoare nodurilor elementelor finite, existente la montanti/spaleti.


108/165

75.Urmeaza sa declaram zonele de parapeti si rigle de cuplare.


109/165

76.Se selecteaza Draw Rectangular Areas din bara de instrumente stanga.

77.Automat proprietatea aleasa este prima. Sa presupunem mai departe ca am uita sa selectamgrosimea de perete de 50 si am lasa-o pe cea de 25.


110/165

78.Incepem declararea parapetilor si riglelor de cuplare, in ordinea in care dorim.


111/165


112/165


113/165

79.In acest moment, in elevatia 100, am declarat deja pozitiile de parapeti si rigle de cuplare.Urmeaza ca sa le impartim in elemente finite, in concordanta cu elementele finite existente

la montanti si centuri.


114/165

80.Se selecteaza toata elevatia 100

81.Se selecteaza EDIT, Mesh Areas.


115/165

82.Se bifeaza ultimele doua optiuni si se da click pe OK.

83.In acest moment inclusiv parapetii si riglele de cuplare sunt impartite in acelasi numar deelemente finite cu montatii/centurile.


116/165

84.Se continua aceasta operatiune la toate elevatiile existente.


117/165

85.Revenind la faptul ca initial am gresit si nu am selectat in mod corect o grosime de perete de50 de cm pentru riglele de cuplare si parapetii unora dintre elevatii, ne intoarcem la acele

elevatii, alegem proprietatea corecta si selectam numai acele elemente finite la care

grosimile sunt date gresit.


118/165

86.Se observa acum ca toate elementele finite ale peretelui structural au grosime de 50 cm.

87.Se continua operatiunea de declarare a tuturor elementelor de tip parapet si rigle de cuplare.La usi exista numai rigle de cuplare.


119/165


120/165


121/165

88.In acest moment in model sunt declarate toate elementele de tip parapet si rigla de cuplare.


122/165

89.Deoarece impartirea montantilor/spaletilor in elemente finite a modificat schema statica labaza modelului, ne intoarcem la zona de baza, pentru a declara peste tot incastrari.


123/165


124/165

90.Se salveaza modelul martorpe care il pastram ca atare.


125/165

91.Se salveaza modelul cu 5 (6) nume diferite. Un model pentru deplasari (pot sa existe chiardoua modele unul pentru SLS si altul pentru SLU) si cate un model pentru fiecare directie si

sens al aciunii seismice (longitudinal stanga dreapta, longitudinal dreapta stanga, transversal

stanga dreapta si transversal dreapta stanga).


126/165


127/165


128/165

92.Sa presupunem ca incepem cu modelul (modelele) pentru deplasari. Asadar deschidemmodelul salvat cu numele corespunzator deplasari


129/165

93.Introducem un material de tip beton, nou, care se foloseste in stalpisori, la care modificammodulul de elasticitate la jumatate fata de cel real.


130/165

94.Modificam modulul de elasticitate al zidariei, in functie de starea limita la 800fksau 500fk,in concordanta cu CR6. In cazul nostru am considerat 500fk.


131/165

95.Stalpisorilor le corectam tipul de material de tip beton, cu cel nou introdus anterior.


132/165


133/165

96.Salvam modelul.

97.Rulam modelul.


134/165

98.Programul a terminat rularea modelului.

99.Din DISPLAY selectam Show Story Response Plot, avand grija la unitatile de masura aflate incoltul din dreapta jos.


135/165

100. Selectam CAZUL de incarcare seismica (X sau Y) respectiv Maximum Story Drifts


136/165

101. Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 1 de exemplu 0.0003726 ceea ceinseamna 0.3726.

102. Cu cursorul putem sa urmarim valoarea la nivelul 2 de exemplu 0.0004081 ceea ceinseamna 0.4081.


137/165

103. Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 2 de exemplu 0.0003998ceea ce inseamna 0.3998.

104. Acelasi lucru pentru cealalta directie (Y) valoarea la nivelul 1 de exemplu 0.0003486ceea ce inseamna 0.3486.


138/165

105. Acestea sunt rotiri relative de nivel, care trebuiesc modificate, deoarece suntcalculate pentru fortele seismice definite initial. Valorile obtinute la cele doua niveluri, in SLS,

trebuiesc inmultite cu factorul de comportare q si cu un coeficient egal cu 0.50 pentru clasa a

III-a de importanta. In cazul nostru, presupunand q=3.125 factorul cu care trebuie sa

multiplicam valorile obtinute este 3.125x0.50=1.5625. Pentru SLU se va urmari de asemenea

prevederile P100-06. In cazul SLS prezentat obtinem urmatoarele rotiri relative de nivel:

NivelulRotire seism X din

ETABS ()

Rotire seism Y din

ETABS ()

Rotire SLS seism X

()

Rotire SLS seism Y

()

2 0.4081 0.3998 0.64 0.63

1 0.3726 0.3486 0.58 0.54

Se remarca rotiri relative de nivel mai mici fata de rotirile relative de nivel admisibile (sa acceptam de

exemplu o rotire admisibila de 1.5 in SLS respectiv 2.5 in SLU).

106. Se pot de asemenea vizualiza diagramele de forte taietoare pe intregul sistemstructural, pentru ambele directii principale.


139/165

107. Se pot de asemenea vizualiza diagramele de momente de rasturnare pe intregulsistem structural, pentru ambele directii principale.

108. Se pot de asemenea vizualiza diagramele de deplasari absolute de nivel pe intregulsistem structural, pentru ambele directii principale.


140/165

109. Putem sa vizualizam modurile proprii de vibratii pentru a determina directiile pe careapar.


141/165


142/165

110. Se observa, de exemplu, privind la factorii de participare masica, ca modul 1 dinETABS este modul fundamental de vibratie pe directie X, modul 2 din ETABS este modul

fundamental de vibratie pe directie Y (asta inseamna ca exista o mica diferenta de rigiditate

intre cele doua directii principale de vibratie, in sensul ca pe transversal cladirea este putin

mai rigida si de aceea si deformatiile sunt usor mai mici pe aceasta directie) respectiv modul

3 din ETABS este modul fundamental de torsiune.


143/165

111. Se deschi pe rand fiecare dintre modelele de calcul pentru eforturi. O sa prezentamnumai unul dintre ele directie longitudinala stanga dreapta, toate operatiile repetandu-se

similar pentru celelalte 3 modele de calcul structural.


144/165


145/165

112. Pentru a usura lucrul se ascund obiectele de tip Floor Area si Beams, prezentate invedere. Se pastreaza numai Walls si Columns.


146/165

113. Daca cladirea este uniforma pe verticala se selecteaza intr-una dintre vederile in plandin coltul din dreapta jos All Stories.

114. In functie de calculele efectuate anterior, privind zonele active laintindere/compresiune, se vor stabili numele montantilor si se vor declara ca atare.


147/165

115. Din bara de instrumente de pe randul 3 selectam Assign Pier Label. Se selecteazaelementele finite care formeaza montantul 1

116. Acestora li se atribuie PIER-ul numarul 1 (presupunand ca i-am denumit de la 1 lan).


148/165

117. Se observa ca elementele componente ale montantului 1 au fost deja notate. Trebuiesa-i atribuim stalpisorului/stalpisorilor care fac parte din montant acelasi nume de PIER.


149/165

118. Pentru aceasta se intra in Assign/Frame Line/Pier Label si se selecteaza numele doritde PIER.


150/165

119. Se observa ca stalpisorului i-a fost atribuit acelasi nume de PIER ca si elementelor detip Shell ale montantului. Operatiunile se repeta pentru toti montantii care lucreaza pe

directia longitudinala in sensul de actiune seismica stanga-dreapta. Similar se procedeaza si

pentru celelalte directii/sensuri.


151/165


152/165

120. In acest moment se pot observa toti montantii ca elemente de tip perete


153/165

121. De asemenea toti stalpisorii care apartin montantilor corespunzatori

122. O vedere generala cu numele montantilor din acest model.


154/165

123. Se salveaza modelul.

124. Se porneste rularea modelului in ETABS.


155/165

125. Dupa rulare, se selecteaza unitatile de masura dorite, din dreapta jos.

126. Se acceseaza Display/Show Tables


156/165

127. Se bifeaza ceea ce ne intereseaza. De exemplu modurile proprii de vibratie sieforturile in pereti

128. Pentru pereti se selecteaza gruparile de incarcari pentru care dorim eforturile.


157/165

129. La modurile proprii se observa de asemenea distributia prezentata anterior, ladeplasari.

130. Se selecteaza Pier Forces pentru a obtine tabelul cu eforturi.


158/165

131. Tabelul cu eforturi in elementele de tip montanti/spaleti notate cu PIER

132. Tabelul se poate copia si


159/165

133. importa in Excel

134. Eforturile copiate in Excel


160/165

135. Eforturile se pot sorta in functie de cazul de incarcare (de exemplu).


161/165

136. In Excel avem tabelul cu eforturi, selectate in ordinea dorita. Mai departe se pot faceverificarile de rezistenta.

137. Se repeta operatiunea pentru fiecare model.


162/165

138. Diagrame de momente incovoietoare


163/165


164/165

139. Diagrame de forte taietoare


165/165

140. Diagrame de forte axiale

Documents

Modelarea Structurilor Cu Pereti Din Zidarie Complet