Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA „„PETRU MAIORPETRU MAIOR””
TÂRGU MURETÂRGU MUREŞŞ
DIDACTICA PREDĂRII LIMBII DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞŞI LITERATURII ROMÂNEI LITERATURII ROMÂNE
PORTOFOLIUPORTOFOLIU
COORDONATOR : COORDONATOR : PROPUNĂTOR PROPUNĂTOR ::
EVA MONICA SZEKELY EVA MONICA SZEKELY HĂR HĂRŞŞAN ANCA AN ANCA --
MIRELAMIRELA
ROMÂNĂ ROMÂNĂ -- FRANCEZĂ FRANCEZĂ
ANUL : IIIANUL : III
20072007
CONCONŢŢINUTINUT
1. Argument1. Argument2. Programa pe unitate de con2. Programa pe unitate de conţţinutinut3. Proiect de lec3. Proiect de lecţţieie4. Tipuri de 4. Tipuri de îîntrebărintrebări5. Obiective / competen5. Obiective / competenţţe vizate , sarcini de lucru , mesaje verbale , e vizate , sarcini de lucru , mesaje verbale , „„orizont de aorizont de aşşteptare a răspunsurilorteptare a răspunsurilor””6. Plan simplu de idei , plan de dezvoltare , rezumat 6. Plan simplu de idei , plan de dezvoltare , rezumat ––
momentele subiectuluimomentele subiectului7. 7. IntertextualitateIntertextualitate8. 8. MatriciMatrici
semantice semantice ––
anexeanexe9. Fi9. Fişşă de evaluareă de evaluare10. Crea10. Creaţţie , compunere , eseuie , compunere , eseu11. Bibliografie11. Bibliografie
ARGUMENTARGUMENT
Problemele limbii literare au constituit Problemele limbii literare au constituit îîntotdeauna un domeniu de preocupări strâns legate ntotdeauna un domeniu de preocupări strâns legate de evolude evoluţţia culturii, a literaturii, de eforturile novatoare ale culturilia culturii, a literaturii, de eforturile novatoare ale culturilor din toate domeniile ; limbajul a or din toate domeniile ; limbajul a fost mijlocul cel mai eficace de cristalizare a ideilor , de stafost mijlocul cel mai eficace de cristalizare a ideilor , de stabilire a contactelor dintre oameni bilire a contactelor dintre oameni şşi i culturi. Acesteculturi. Aceste realizări cer un instrument tot mai bogat realizări cer un instrument tot mai bogat, mai nuan, mai nuanţţat, mai nou, dar at, mai nou, dar îîn acelan acelaşşi timp i timp şşi exact,i exact, capabil să transmită cu fidelitate tezaurul de gândire capabil să transmită cu fidelitate tezaurul de gândire şşi de simi de simţţire al unei comunităire al unei comunităţţi . i . contribucontribuţţia scriitorilor noia scriitorilor noşştri, printre care tri, printre care şşi Ioan Slavici, ca exponeni Ioan Slavici, ca exponenţţi talentai talentaţţi ai artei limbii i ai artei limbii şşi i literaturii, ca inovatori inspiraliteraturii, ca inovatori inspiraţţi i îîn domeniul valorificării tezaurului vorbirii obn domeniul valorificării tezaurului vorbirii obşşteteşşti, ti, rămâne un bun rămâne un bun câcâşştig pentru eternitate, utig pentru eternitate, un stimulent continuu al cultivării limbii noastre de toate zileln stimulent continuu al cultivării limbii noastre de toate zilele. e. „„Limba Limba îînaintează datorită marnaintează datorită marşşului maiestuos al marilor scriitoriului maiestuos al marilor scriitori”” , , a spus o dată Victor a spus o dată Victor HugoHugo, consacrând , consacrând îîntrntr--o formulă fericită partea de contribuo formulă fericită partea de contribuţţie esenie esenţţială a scriitorilor la dezvoltarea limbii naială a scriitorilor la dezvoltarea limbii naţţionale, ionale, problemă despre care au vorbit adesea problemă despre care au vorbit adesea şşi scriitori noi scriitori noşştri.tri.
Se poate urmări cu interes Se poate urmări cu interes şşi uimire câtă pricepere i uimire câtă pricepere şşi atai ataşşament, câament, câtă tă şştiintiinţţă ă şşi instinct i instinct lingvistic au dovedit scriitorii lingvistic au dovedit scriitorii îîn procesul modernizării culturiin procesul modernizării culturii, al literaturii , al literaturii şşi limbii nai limbii naţţionale , ionale , sporind prin opera lor tezaurul expresiv al limbii literare. Cresporind prin opera lor tezaurul expresiv al limbii literare. Creaaţţiile literare ale scriitorilor noiile literare ale scriitorilor noşştri se tri se regăsesc regăsesc îîn manuale n manuale şşcolare, aparcolare, aparţţinând unor edituri diferite. Nu inând unor edituri diferite. Nu trebuie uitat faptul căci manualul trebuie uitat faptul căci manualul este o oglindă al elevului care este o oglindă al elevului care îîl ajută să intre l ajută să intre îîn acel univers al lecturii , n acel univers al lecturii , îîn lumea interpretării unor n lumea interpretării unor texte , dar texte , dar şşi a unor idei.i a unor idei. Totodată manualul este un instrument de lucru Totodată manualul este un instrument de lucru , d, de lărgire a cunoe lărgire a cunoşştintinţţelor elor , un reper atât pentru elev cât , un reper atât pentru elev cât şşi pentru profesor ,i pentru profesor , la care se adaugă la care se adaugă şşi opera i opera îîn sine a autorului.n sine a autorului.
Tema aleasă Tema aleasă , c, comunicarea ca etică omunicarea ca etică îîn opera lui Ioan Slavici , n opera lui Ioan Slavici , îîn care principalele n care principalele coordonate sunt coordonate sunt îînnţţelepciunea elepciunea şşi păcatul este prezentat i păcatul este prezentat îîn operele mai multor scriitori ,n operele mai multor scriitori , fiind o fiind o temă actualătemă actuală. Dintre toate manualele pe care le. Dintre toate manualele pe care le--am consultat de clasa a X am consultat de clasa a X ––a : a : AllAll
, Corint , , Corint , HumanitasHumanitas
atenatenţţia mea a fost ia mea a fost îîndreptată spre editura ndreptată spre editura AllAll deoarece acest manual se bazează cel deoarece acest manual se bazează cel mai mult pe comunicare , oferind elevilor mai mult pe comunicare , oferind elevilor şşi i îîn acelan acelaşşi timp i timp şşi profesorilor sugestii pentru orientarea i profesorilor sugestii pentru orientarea lecturii , ofertelecturii , oferte de interpretare de interpretare , c, concluzii la temă oncluzii la temă , exerci, exerciţţi ceea i ceea
ce stimulează dezvoltarea perspectivei narative ce stimulează dezvoltarea perspectivei narative . Manualul de . Manualul de „„Limba Limba şşi literatura românăi literatura română”” apărut la editura apărut la editura AllAll
, , BucureBucureşşti 2002 , are conti 2002 , are conţţinutul organizat pe părinutul organizat pe părţţi , capitole subcapitole i , capitole subcapitole şşi leci lecţţii respectând stilul cognitiv adecvat ii respectând stilul cognitiv adecvat vârstei . Textul este uvârstei . Textul este uşşor lizibil , or lizibil , manualul are un aspect exterior plăcut fiind redactat cu caractemanualul are un aspect exterior plăcut fiind redactat cu caractere re îîn stiluri n stiluri şşi i mărimi diferite mărimi diferite , include material iconografic , ilustra, include material iconografic , ilustraţţii , fotografii ale autorilor , conii , fotografii ale autorilor , conţţinutul acestuia răspunzând inutul acestuia răspunzând obiectivelor programei de Limba obiectivelor programei de Limba şşi literatura română pentru anul i literatura română pentru anul şşcolar 2006 colar 2006 ––
2007. Conceptele sunt explicate 2007. Conceptele sunt explicate clar , clar , îîntrntr--o coloană colorată o coloană colorată îîn partea dreaptă sau stângă a paginii stimulând elevul n partea dreaptă sau stângă a paginii stimulând elevul , iar , iar îîntrebările ntrebările şşi exercii exerciţţiile , iile , un mijloc de evaluare a un mijloc de evaluare a îînvănvăţţăturii sunt astfel concepute ca elevul săăturii sunt astfel concepute ca elevul să--şşi verifice cunoi verifice cunoşştintinţţele. ele. ÎÎn tabelul de mai jos n tabelul de mai jos pot fii observate criteriile utilizate pentru alegerea manualulupot fii observate criteriile utilizate pentru alegerea manualului i îînvingător nvingător , f, fiecăruia dintre ele acordânduiecăruia dintre ele acordându--ii--se o se o notănotă..
Datorită calităDatorită calităţţilor , aspectelor pozitive dar ilor , aspectelor pozitive dar şşi materialului deosebit de bogat care valorifică metodele i materialului deosebit de bogat care valorifică metodele moderne de investigamoderne de investigaţţie a textului literar ie a textului literar şşi noni non--literar , meritliterar , meritul manualului apărut la editura ul manualului apărut la editura AllAll..
NR. NR. CURENTCURENT
CLASACLASA CRITERII DE CRITERII DE EVALUAREEVALUARE
MANUALE MANUALE --
EDITURIEDITURI
ALLALL CORINTCORINT HUMANITASHUMANITAS
11 Aspectul exterior Aspectul exterior şşi interior i interior al manualului ceea ce duce al manualului ceea ce duce
la esteticăla estetică
55 55 55
22 Prezentare clară a Prezentare clară a conceptelor literareconceptelor literare
44 33 33
33 Sugestii pentru reorientarea Sugestii pentru reorientarea lecturiilecturii
55 44 55
44 Ofertă de interpretare Ofertă de interpretare : : structură narativăstructură narativă, ,
personaje,arta literapersonaje,arta literarără, , valoarea opereivaloarea operei
55 44 33
55 Elemente, informaElemente, informaţţii legate ii legate de viade viaţţa a şşi opera scriitorului i opera scriitorului
respectivrespectiv
55 33 33
66 Prezentare gradată a Prezentare gradată a temelor dar temelor dar şşi a motivelor i a motivelor
literareliterare
44 55 44
PROGRAMA DE UNITATE DE CONPROGRAMA DE UNITATE DE CONŢŢINUTINUT
NR. NR. CURENTCURENT
COMPETENCOMPETENŢŢE E GENERALEGENERALE
COMPETENCOMPETENŢŢE E SPECIFICESPECIFICE
TEXTTEXTALTE ALTE
TEXTETEXTE
COMPETENCOMPETENŢŢE E OPERAOPERAŢŢIONALEIONALE
STRATEGIISTRATEGIIACT. DE ACT. DE
ÎÎNVĂNVĂŢŢAREARE
EVALUAREEVALUARE
1 Relectura1 Relectura C2C2C2.1C2.1
C2.4C2.4
““Moara cu Moara cu norocnoroc””
de de Ioan Ioan
SlaviciSlavici
Să definească Să definească nonoţţiunea de iunea de
nuvelănuvelăSă citească Să citească îîn n îîntregime textul ntregime textul
din manualdin manualSă rezume oral Să rezume oral subiectul opereisubiectul operei
--
conversaconversaţţiaia--
munca cu munca cu manualulmanualul
--
descoperireadescoperirea--
aprecieri aprecieri verbaleverbale
2 Relectura2 Relectura C2C2C2.3C2.3
C2.4C2.4
““Moara cu Moara cu norocnoroc””
de de Ioan Ioan
SlaviciSlavici
Să formuleze Să formuleze tema nuvelei tema nuvelei psihologicepsihologiceSă identifice Să identifice
morala nuveleimorala nuveleiSă stabilească Să stabilească
timpul timpul şşi spai spaţţiul iul îîn n naranaraţţiuneiune
-- munca cu munca cu manualulmanualul
-- explicaexplicaţţiaia--
observaobservaţţia ia indepedentăindepedentă
--
rezolvarea rezolvarea unor exerciunor exerciţţiiii
3 Componente 3 Componente gramaticalegramaticale
C2C2 C1.1C1.1
Se identifică rolul Se identifică rolul adjectivelor adjectivelor îîn n
descrierea descrierea personajelor.personajelor.
Să observe nivelul Să observe nivelul de receptare a de receptare a textului literartextului literar
--ManualulManualul----
lucrul lucrul îîn grupn grup-- exerciexerciţţiul iul
-- descoperireadescoperirea
--
RezoRezoşşvarevare
aa
unor unor exerciexerciţţiiii
4 L4 Lectura ectura interpretativăinterpretativă
C2C2 C2.3C2.3
““Moara cu norocMoara cu noroc””
de Ioan Slavicide Ioan SlaviciSă identifice Să identifice
elementele de elementele de construcconstrucţţie a ie a subiectuluisubiectului
Să stabilească Să stabilească legătura legătura autorautor--
naratornarator--personajpersonajSă identifice corect Să identifice corect
modurile de modurile de expunere expunere îîn text.n text.
--ManualulManualul-- descriereadescrierea
--
matrice matrice semanticesemantice
--
conversaconversaţţiaeuriiaeuri
stecăstecă..
--
CaracterizCaracteriz
area area personajulpersonajul
ui principalui principal
5 Activitate 5 Activitate îîn n grupgrup
C2C2 C2.3C2.3
““Biblia Biblia ––
Geneza Geneza 2,3 versetele 22,3 versetele 2--4 4
; 11; 11--1212””
Să citească textul Să citească textul biblicbiblic
Să identifice Să identifice asemănărileasemănările--
deosebirile dintre deosebirile dintre cele două textecele două texte..
--ProblematizareProblematizare
aa-- analiză de text analiză de text-- munca munca îîn grupn grup
-- conversaconversaţţia ia euristicăeuristică
--
Aprecieri Aprecieri verbaleverbale
6 Plan de 6 Plan de compunerecompunere
C3C3 C3.1C3.1
Să identifice Să identifice structurile structurile
argumentative argumentative pentru sesizarea pentru sesizarea
logicii logicii şşi a coereni a coerenţţei ei mesajuluimesajului
Să precizeze rolul Să precizeze rolul conectorilor conectorilor îîn n
argumentargumentSă definească Să definească
eseul argumentativeseul argumentativ
ConversaConversaţţia ia euristicăeuristică
DescoperireaDescoperireaExplicaExplicaţţiaia
ArgumentareArgumentare
a a apartenenapartenenţţei ei acestei opere acestei opere
îîn specia n specia nuveleinuvelei
7 7 IntertextIntertext C2C2 C2.3C2.3
““Vulpea Vulpea şşi corbuli corbul””
de La de La FontaineFontaine““Ofrandă liricăOfrandă lirică””
de de R. R. TagoreTagore
““IonIon””
de Liviu de Liviu RebreanuRebreanu
Să citească cele Să citească cele trei texte, trei texte, fragmente fragmente
Să identifice Să identifice cuvintele cheiecuvintele cheieSă stabilească Să stabilească corelacorelaţţii ii îîntre ntre textele citite textele citite
anterioranterior
ExerciExerciţţiuliulConversaConversaţţia ia
euristicăeuristicăParalelaParaleladiscudiscuţţiaia
Evaluarea Evaluarea oralăorală
8 Evaluare8 Evaluare C1C1 C1.1C1.1
Să răspundă Să răspundă îîn n scris la scris la îîntrebările ntrebările
formulate de formulate de profesorprofesor
Munca Munca individualăindividuală
Tehnica Tehnica răspunsului răspunsului
subiectivsubiectiv
Evaluarea Evaluarea scrisăscrisă, ,
răspunsul la răspunsul la îîntrebărintrebări
9 R9 Relectura electura de sintezăde sinteză C2C2 C2.3C2.3
Biblia Biblia ““Geneza Geneza 2,3 versetele 22,3 versetele 2--4 4
1111--1212””““Ofranda liricăOfranda lirică””
de R. de R. TagoreTagore
Să recitească Să recitească tezteleteztele
legate de legate de intertextualitateintertextualitateSă sublinieze Să sublinieze cuvintele cu cuvintele cu
relevanrelevanţţă pentru ă pentru caracterul caracterul moralizatormoralizator
Să Să ––şşi exprime i exprime părerea despre părerea despre
îînnţţelepciuneelepciune
ConversaConversaţţia ia euristicăeuristicăParalelaParalelaExerciExerciţţiul iul DiscuDiscuţţiaia
Evaluare Evaluare sumativăsumativă
10 fi10 fişşa de a de evaluareevaluare C1C1 C1.2C1.2
Să completeze o Să completeze o fifişşă de evaluare ă de evaluare
realizată de profesorrealizată de profesor
Tehnica Tehnica răspunsului răspunsului
subiectivsubiectiv
Rezolvarea Rezolvarea se face se face
individual individual fiecare având fiecare având
părerea părerea proprieproprie
11 Ev11 Evaluarea aluarea lucrărilor lucrărilor
scrisescriseC1C1 C1.2C1.2
ProblematizProblematiz
areaareaConversaConversaţţiaia
12 Ac12 Activitate tivitate creativăcreativă
C3C3 C3.2C3.2
Să elaboreze un Să elaboreze un eseu de 2eseu de 2--3 pagini 3 pagini pe tema principiului pe tema principiului etici etici îîn vian viaţţa socială a socială dar dar şşi i îîn vian viaţţa de zi a de zi
cu zicu zi
ProblematizProblematiz
areaareaEvaluarea Evaluarea sumativăsumativă
Verificarea a Verificarea a 22--3 eseuri3 eseuri
PROIECT DE LECPROIECT DE LECŢŢIEIE
Aria Aria curicularăcuriculară
–– limbă limbă şşi comunicarei comunicareData Data ––
09.01.200709.01.2007Locul Locul ––Clasa Clasa ––
a X a X ––aaObiectul Obiectul ––
limba limba şşi literatura românăi literatura românăPropunător Propunător ––
HărHărşşanan
Anca Anca ––
MirelaMirelaUnitatea de conUnitatea de conţţinut inut –– nuvela psihologică nuvela psihologicăSubiectul Subiectul ––
„„Moara cu norocMoara cu noroc””
de Ion Slavicide Ion SlaviciCompetenCompetenţţă generală ă generală ––
C1 C1 –– utilizarea corectă utilizarea corectă şşi adecvată a limbii române i adecvată a limbii române îîn receptarea n receptarea şşi producerea mesajelor i producerea mesajelor îîn diferite situan diferite situaţţii de comunicare.ii de comunicare.CompetenCompetenţţe specifice e specifice ––
C1.3 C1.3 –– folosirea obiectivă a strategiilor folosirea obiectivă a strategiilor şşi a regulilor de exprimare orală i a regulilor de exprimare orală îîn monolog n monolog şşi i dialog.dialog.
C1.4 C1.4 ––
redactarea unor compoziredactarea unor compoziţţii despre textele studiate ii despre textele studiate şşi alcătuirea unor texte i alcătuirea unor texte funcfuncţţionale sau a unor proiecte.ionale sau a unor proiecte.
C2.1 C2.1 –– analiza principalelor componentelor de structură analiza principalelor componentelor de structură , de compozi, de compoziţţie ie şşi de limbaj i de limbaj specifice textului narativ.specifice textului narativ.
C3.2 C3.2 –– compararea unor argumente diferite pentru formularea judecă compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţţilor proprii.ilor proprii.CompetenCompetenţţe operae operaţţionale ionale –– să argumenteze de ce opera să argumenteze de ce opera „„Moara cu norocMoara cu noroc”” este o nuvelă este o nuvelă..să identifice semnificasă identifice semnificaţţii ale ii ale îînnţţelepciuni elepciuni şşi păcatului i păcatului îîn n „„Moara cu norocMoara cu noroc””..să identifice rolul moralei să identifice rolul moralei îîn fragmentul din manualn fragmentul din manualTipul lecTipul lecţţiei iei ––
consolidare consolidare şşi formare dei formare de
noinoi
priceperi priceperi şşi deprinderii deprinderi
MetodeMetode
şşi procedee :i procedee : tehnica răspunsului subiectiv tehnica răspunsului subiectiv, conversa, conversaţţia ia euriticăeuritică, , îînvănvăţţarea prin descoperire, exerciarea prin descoperire, exerciţţiul, iul, problematizarea.problematizarea.Resurse : manualul de Limba Resurse : manualul de Limba şşi literatura românăi literatura română, clasa a x , clasa a x ––a , editura a , editura AllAll, , matricimatrici
semanticesemanticeBibliografie : Ioan Slavici : Bibliografie : Ioan Slavici : ““NuveleNuvele””, editura Minerva Bucure, editura Minerva Bucureşştiti
ETAPELE ETAPELE LECLECŢŢIEI / IEI /
TIMPTIMP
ObOb.. SECVENSECVENŢŢE DE CONE DE CONŢŢINUTINUT ACTIVITATEA DE ACTIVITATEA DE ÎÎNVĂNVĂŢŢAREARE
EVALUAREEVALUARE
1Evocarea 1Evocarea (15min)(15min)
0101
0202
Asigurarea cadrului necesar Asigurarea cadrului necesar pentru pentru îînceperea orei : aerisinceperea orei : aerisirea rea săliisălii, trecerea absen, trecerea absenţţelor elor îîn n catalog, precatalog, pregătirea materialului gătirea materialului didactic necesar.didactic necesar.Astăzi vom vorbi despre nuvela Astăzi vom vorbi despre nuvela psihologică psihologică : : ““Moara cu norocMoara cu noroc”” a a lui Ioan Slavici.lui Ioan Slavici.Elevii vor primi câte o matrice Elevii vor primi câte o matrice semanticăsemantică, care cuprinde defini, care cuprinde definiţţia ia nuvelei nuvelei şşi caracteristicile nuvelei.i caracteristicile nuvelei.Pe tablă voi face o schemă Pe tablă voi face o schemă referitoare la Ioan Slavici cu toate referitoare la Ioan Slavici cu toate caracteristicile operei sale (11 caracteristicile operei sale (11 caracteristici).caracteristici).Având matricele semantice Având matricele semantice îîn fan faţţă ă elevii vor căuta alte semnificaelevii vor căuta alte semnificaţţii ale ii ale îînnţţelepciunii elepciunii şşi păcatului i păcatului îîn opera n opera lui Ioan Slavici.lui Ioan Slavici.Având Având îîn fan faţţă matricea care ă matricea care cuprinde definicuprinde definiţţia ia şşi caracteristicile i caracteristicile nuvelei, mennuvelei, menţţionaionaţţi ce tip de i ce tip de nuvelă este nuvelă este ““Moara cu norocMoara cu noroc””..
Pregătirea elevilor pentru oră Pregătirea elevilor pentru oră : : cărcărţţile ile şşi caietele de limba i caietele de limba română pe bancăromână pe bancă..
Elevii notează Elevii notează îîn caiet.n caiet.
PriviPriviţţi schemele.i schemele.
Vezi schema tablei.Vezi schema tablei.
Completează matriceleCompletează matricele..
““Moara cu norocMoara cu noroc”” de Ioan Slavici de Ioan Slavicieste o nuvelă psihologică este o nuvelă psihologică deoarece urmăredeoarece urmăreşşte personajulte personajulprincipal principal îîntrntr--un proces de un proces de dezumanizare dezumanizare şşi de parvenire i de parvenire socialăsocială
Pe tot Pe tot parcursul orei parcursul orei răspunsurile răspunsurile elevilor vor fi elevilor vor fi monitorizate de monitorizate de către profesorcătre profesor..
““Moara cu norocMoara cu noroc”” urmăre urmăreşşte un fir te un fir epic epic şşi evideni evidenţţiază iază îîn acelan acelaşşi timp i timp complexitatea sufletească a complexitatea sufletească a oamenilor obioamenilor obişşnuinuiţţi, i, îîn cazul nostru, n cazul nostru, hangiu.hangiu.Procesul de dezumanizare, parvenProcesul de dezumanizare, parvenire ire socială pus socială pus îîn evidenn evidenţţă ă îîn nuvelăn nuvelă??Tocmai tema acesteia, erouTocmai tema acesteia, eroul, l, parvenitismul, inadaptarea,parvenitismul, inadaptarea, prăbuprăbuşşirea protagonistului irea protagonistului şşi toate i toate acestea din cauză acestea din cauză ??
AAşşa este a este şşi nu degeaba se spune i nu degeaba se spune îîn n popor că banul e considerat popor că banul e considerat ““ochiul ochiul draculuidracului””..
Cauza distrugerii destinului Cauza distrugerii destinului uman uman îîn nuvelă se datorează n nuvelă se datorează banului, setea de banului, setea de îînavunavuţţire .ire .
2 2 Realizarea Realizarea sensului (25 sensului (25 min.)min.)
0303
Ce puteCe puteţţi spune despre compozii spune despre compoziţţia ia nuvelei ?nuvelei ?
Nuvela Nuvela îîncepe cu un prolog care ncepe cu un prolog care cuprinde vorbele bătrâneicuprinde vorbele bătrânei, mama , mama Anei Anei ““Omul să fie mulOmul să fie mulţţumit cu sărăcia umit cu sărăcia sa, sa, căci dacă e vorbacăci dacă e vorba, n, nuuBogăBogăţţia, ci liniia, ci linişştea colibei te facetea colibei te faceFericitFericit…”…” Vorbele bătrânei sunt un elogiu Vorbele bătrânei sunt un elogiu adus echilibrului adus echilibrului şşi i îînnţţelepciuni.elepciuni.
Nuvela este structurată pe Nuvela este structurată pe 17 17 capitole capitole îîn care acn care acţţiunea iunea evoluează gradatevoluează gradat..Are un prolog Are un prolog şşi un epilog.i un epilog.
0404
La ce se referă vorbele bătrânei La ce se referă vorbele bătrânei prezente prezente îîn epilog ?n epilog ?
Ce vedeCe vedeţţi : Ghii : Ghiţţă avea o familie ă avea o familie fericită fericită ??Elevii răspund Elevii răspund ţţinând cont de fiinând cont de fişşele ele de lectură de lectură îîntocmite anterior după ntocmite anterior după citirea operei.citirea operei.
Cum este prezentat GhiCum este prezentat Ghiţţă de autor ă de autor ??
Iar portretul moral apare ?Iar portretul moral apare ?
GhiGhiţţă vrea să fie o persoană activă ă vrea să fie o persoană activă deoarece deoarece îîşşi dă seama că linii dă seama că linişştea tea colibei este echivalentă cu lipsa de colibei este echivalentă cu lipsa de lucru lucru şşi implicit cu noi implicit cu noţţiunea de iunea de sărăciesărăcie..Cărei tipologii Cărei tipologii îîi apari aparţţine ine protagonistul ?protagonistul ?
““SimSimţţeam eu că nu are să iasă eam eu că nu are să iasă bine dar abine dar aşşa lea le--a fost data fost dat””
pun pun îîn n evidenevidenţţă faptul că bătrâna ă faptul că bătrâna având experienavând experienţţă ă îîn vian viaţţă ă presimpresimţţea ce are să se ea ce are să se îîntâmple.ntâmple.ÎÎn vian viaţţa omul trebuie să fie a omul trebuie să fie cinstit pentru a ajunge acolo cinstit pentru a ajunge acolo undeunde--şşi dorei doreşşte altfel totul se te altfel totul se îîntoarce ntoarce îîmpotriva sa ; cum smpotriva sa ; cum s--a a îîntâmplat ntâmplat şşi cu Ghii cu Ghiţţă ă ??
La La îînceput da, dar nceput da, dar după aparidupă apariţţia ia la han a lui Licăla han a lui Lică, Ghi, Ghiţţă să s--a a schimbat mult, ceea ce a adus schimbat mult, ceea ce a adus nefericire nefericire îîn familie.n familie.
Personajul principal este Personajul principal este prezentat prin ceea ce face, dar prezentat prin ceea ce face, dar mai des prin ceea cemai des prin ceea ce--l frământăl frământă, , portretul lui fizic fiind concis.portretul lui fizic fiind concis.Portretul moral este Portretul moral este contradictoriu, cu tcontradictoriu, cu trăsături răsături pozitive, negativpozitive, negative.e.
Elevii notează Elevii notează îîn caieten caiete
GhiGhiţţă este un arivistă este un arivist..
Răspunsurile Răspunsurile elevilor vor fi elevilor vor fi monitorizate de monitorizate de către profesorcătre profesor..
0505
Dar Lică Sămădăul Dar Lică Sămădăul ??
Lică nu Lică nu îîl distruge doar pe Ghil distruge doar pe Ghiţţă ci ă ci odată cu acesta odată cu acesta şşi familia.i familia.ExplicaExplicaţţi finalul nuvelei ?i finalul nuvelei ?
Dar practic cine este principalul Dar practic cine este principalul vinovat că sovinovat că soţţia ia îîl l îînnşşeală eală ??
Dacă ar fi să schimbaDacă ar fi să schimbaţţi finalul cum li finalul cum l--aaţţi i vedea ?vedea ?
Lică tipul personajului malefic Lică tipul personajului malefic deoarece deoarece îîl distruge pe Ghil distruge pe Ghiţţăă..
Ana devine amanta lui LicăAna devine amanta lui Lică..Nuvela are un final tragic, Nuvela are un final tragic, bătrâna bătrâna şşi cei doi copii rămân i cei doi copii rămân îîn n viaviaţţă iar Ghiă iar Ghiţţăă, L, Lică ică şşi Ana vor i Ana vor plăti faptele lor cu viaplăti faptele lor cu viaţţa.a.Ana a fost ucisă de soAna a fost ucisă de soţţul săuul său, , acesta bănuind că acesta bănuind că îîl l îînnşşeală cu eală cu LicăLică..Tocmai el, deoarece vrând Tocmai el, deoarece vrând nevrând a nevrând a îîmpinsmpins--o o îîn bran braţţele ele celui mai mare ducelui mai mare duşşman al săuman al său..GhiGhiţţă a fost omorât din ordinul ă a fost omorât din ordinul lui Licălui Lică,de ,de RăutRăut iar Lică se iar Lică se sinucide ducândusinucide ducându--se cu capul se cu capul de un stejar.de un stejar.
ÎÎn primul rând nu era unul tragic,n primul rând nu era unul tragic, deci personajele rămânând deci personajele rămânând îîn n viaviaţţă ă şşi i îîncercau să vadă viancercau să vadă viaţţa a cu alcu alţţi ochi.i ochi.Personajele nu se mai abăteau Personajele nu se mai abăteau de la perceptele morale, de la perceptele morale, dar din dar din păcate npăcate n--a fost aa fost aşşa.a.
Răspunsurile Răspunsurile sunt sunt monitorizate de monitorizate de către profesorcătre profesor..
3 Reflexia 3 Reflexia (10 min.)(10 min.)
Pentru că nu am discutat despre Pentru că nu am discutat despre fragmentul din manual, intenfragmentul din manual, intenţţionat ionat binebineîînnţţeles faceeles faceţţi un scurt rezumat al i un scurt rezumat al acestuia.acestuia.
Autorul surprinde tocmai Autorul surprinde tocmai momentul momentul îîn care Ghin care Ghiţţă hotărât ă hotărât se se îîntoarce cu ntoarce cu PinteaPintea
şşi i jandarmii la Moara cu noroc jandarmii la Moara cu noroc pentru al prinde pe Licăpentru al prinde pe Lică
AceAceşştia tia îîi i îîntind o cursă ntind o cursă sămădăului făcândusămădăului făcându--l l îîntrntr--un fel un fel să plătească pentru tot răul să plătească pentru tot răul făcutfăcut. D. Dar nici el nu va scăpa ar nici el nu va scăpa nepedepsit.nepedepsit.
Temă pentru Temă pentru acasăacasă..
ÎÎNTREBĂRI TEXTUALENTREBĂRI TEXTUALEÎÎNTREBĂRI NTREBĂRI
INTERTEXTUALEINTERTEXTUALEÎÎNTREBĂRI NTREBĂRI
TRANSTEXTUALETRANSTEXTUALE
Ce este Ce este îînnţţelepciunea ? Dar elepciunea ? Dar păcatul păcatul ??
Unde se petrece acUnde se petrece acţţiunea ?iunea ?Ce tip de narator are nuvela ?Ce tip de narator are nuvela ?Familia lui GhiFamilia lui Ghiţţă va fii fericită la ă va fii fericită la
moara cu noroc ?moara cu noroc ?Ce influenCe influenţţă a avut Lică asupra ă a avut Lică asupra
protagonistului ?protagonistului ?Care este motivul dezumanizării Care este motivul dezumanizării
lui Ghilui Ghiţţă ă ??Care sunt consecinCare sunt consecinţţele dorinele dorinţţei ei
de de îînavunavuţţire ?ire ?
De ce femeia, De ce femeia, Eva sEva s--a lăsat ua lăsat uşşor or influeninfluenţţată de ată de şşarpe ?arpe ?
De ce lDe ce l--a a îîndemnat ndemnat şşi pe Adam i pe Adam să mănânce din măr să mănânce din măr ??
De ce au De ce au îîncălcat sfatul lui ncălcat sfatul lui Dumnezeu ?Dumnezeu ?
Dacă nu o iubea pe Ana de ce sDacă nu o iubea pe Ana de ce s--
a căsătorit Ion cu aceasta a căsătorit Ion cu aceasta ??Oare Ana va fi vreodată fericită Oare Ana va fi vreodată fericită
dacă Ion o iubea pe Florica dacă Ion o iubea pe Florica ??De ce Ion nu joacă cu soDe ce Ion nu joacă cu soţţia sa ?ia sa ?De ce vulpea care e De ce vulpea care e şşireată nireată n--a a
convins corbul săconvins corbul să--i dei de--a o bucată a o bucată din cadin caşş
??
Ce părere aveCe părere aveţţi despre cei care i despre cei care păcătuiesc păcătuiesc ??
ConsideraConsideraţţi că i că şşi minciuna este i minciuna este un păcat un păcat ??
ConsideraConsideraţţi că i că îînnţţelepciunea este elepciunea este necesară fiecărui om necesară fiecărui om ??
Ce credeCe credeţţi, i, faptul că un om este faptul că un om este îînnţţelept elept îîl ajută l ajută îîn vian viaţţă ă ??
Ce credeCe credeţţi, i, cinstea unui om este cinstea unui om este mai sus de orice ?mai sus de orice ?
CăinCăinţţa a îîl ajută pe om l ajută pe om ??Ce trebuie să facă omul săCe trebuie să facă omul să--i fie i fie
iertate păcatele iertate păcatele ??
OBIECTIVE / OBIECTIVE / COMPETENCOMPETENŢŢE E
VIZATEVIZATE
SARCINI DE SARCINI DE LUCRULUCRU
MESAJE VERBALE MESAJE VERBALE ““ORIZONT DE AORIZONT DE AŞŞTEPTARE A TEPTARE A RĂSPUNSURILOR ELEVILORRĂSPUNSURILOR ELEVILOR””
1.3. 1.3. Folosirea Folosirea adecvată a adecvată a strategiilor strategiilor şşi a i a regulilor de exprimare regulilor de exprimare orală orală îîn monolog n monolog şşi i îîn n dialog.dialog.
DaDaţţi o definii o definiţţie a ie a dialogului dialogului şşi a i a monologului monologului îîn cele n cele cinci texte citate , cinci texte citate , ţţinând cont de rolul inând cont de rolul acestora acestora îîn n comunicarea dintre comunicarea dintre personaje.personaje.
DialoguDialogul :l : este o formă de comunicare este o formă de comunicare îîntre două sau mai multe ntre două sau mai multe personaje carepersonaje care--şşi transmit informai transmit informaţţiile iile îîn diverse scopuri ; n diverse scopuri ; presupune cel pupresupune cel puţţin două repliciin două replici..MonologuMonologul :l : replică de dimensiuni ample replică de dimensiuni ample , e, emise de o persoană mise de o persoană sau de un personaj caresau de un personaj care--şşi exprimă sentimentele i exprimă sentimentele , g, gândurile , ândurile , trăirile trăirile îîntrntr--un text literar. Poate fi adresat sau interior.un text literar. Poate fi adresat sau interior.
1.4. redactarea unor 1.4. redactarea unor compozicompoziţţii despre ii despre textele studiate textele studiate şşi i alcătuite unor texte alcătuite unor texte funcfuncţţionale sau a ionale sau a unor proiecte.unor proiecte.
RedactaRedactaţţi un eseu cu i un eseu cu tema : principiul tema : principiul şşi rolul i rolul eticii eticii îîn vian viaţţa socială a socială dar dar şşi i îîn vian viaţţa de zi cu a de zi cu zi.zi.
2.1. 2.1. Analiza Analiza principalelor principalelor componente de componente de structurăstructură, de , de compozicompoziţţie ie şşi de i de limbaj specifice limbaj specifice textului narativ.textului narativ.
AnalizaAnalizaţţi principalele i principalele componente de componente de structură structură , de , de compozicompoziţţie ie şşi de limbaj i de limbaj specifice textelor specifice textelor citate.citate.
Primul text , struPrimul text , structura debutează cu cuvintele bătrânei ctura debutează cu cuvintele bătrânei , prin vocea , prin vocea naratorului iar la final vocea acesteia intervine din nou. Voceanaratorului iar la final vocea acesteia intervine din nou. Vocea bătrânei devine un elogiu adus bătrânebătrânei devine un elogiu adus bătrâneţţii ii şşi i îînnţţelepciunii. elepciunii. CompoziCompoziţţia este simetrică ia este simetrică ,nuvela ,nuvela îîncepe cu un percept moral cu ncepe cu un percept moral cu valoare de moto : valoare de moto : bătrâna era mulbătrâna era mulţţumită cu ceea ce are de la umită cu ceea ce are de la Dumnezeu , iar Dumnezeu , iar îîn epilog arată faptul că de fapt ea n epilog arată faptul că de fapt ea şştia ce are să tia ce are să se se îîntâmple. ntâmple. ““SimSimţţeam că nu are să iasă bine dar aeam că nu are să iasă bine dar aşşa lea le--a fost a fost datdat””. Conflictul exterior . Conflictul exterior şşi interior este pus i interior este pus îîn evidenn evidenţţă prin ă prin zbuciumul personajelor. Al doilea text are o compozizbuciumul personajelor. Al doilea text are o compoziţţie ciclică ie ciclică , , îîncepe cu descrierea drumului care intră ncepe cu descrierea drumului care intră îîn sat n sat şşi se i se îîncheie cu ncheie cu descrierea drumului care ne scoate din sat . (descrierea drumului care ne scoate din sat . (““IonIon””
––
Liviu Liviu RebreanuRebreanu
). Din structura celorlalte texte citate reiese caracterul ). Din structura celorlalte texte citate reiese caracterul moralizator al acestora.moralizator al acestora.
OBIECTIVE /OBIECTIVE /COMPETENCOMPETENŢŢE E
VIZATEVIZATE
SARCINI DE SARCINI DE LUCRULUCRU
MESAJE VERBALEMESAJE VERBALE””ORIZONT DE AORIZONT DE AŞŞTEPTARE A TEPTARE A RĂSPUNSURILOR ELEVILORRĂSPUNSURILOR ELEVILOR””
3.2. 3.2. Compararea unor Compararea unor argumente diferite argumente diferite pentru formularea pentru formularea judecăjudecăţţilor proprii.ilor proprii.
InterpretaInterpretaţţi i îîn câteva n câteva idei , duidei , după judecata pă judecata proprie caracterul proprie caracterul moralizator al moralizator al nuvelei lui Slavici nuvelei lui Slavici pornind de la citatul pornind de la citatul ::””Opera este o Opera este o pledoarie pentru pledoarie pentru echilibru moral , echilibru moral , pentru chibzuinpentru chibzuinţţă ă şşi i îînnţţelepciune ,pentru elepciune ,pentru fericire prin iubirea fericire prin iubirea de oamenide oameni””..
Omul Omul îîntotdeauna trebuie să fie mulntotdeauna trebuie să fie mulţţumit cu ceea ce are , cu umit cu ceea ce are , cu ceea ce ceea ce îîi dă Dumnezeui dă Dumnezeu. Nici un om care se abate de la . Nici un om care se abate de la perceptele morale nu ajunge nicăieri perceptele morale nu ajunge nicăieri ,decât la dezumanizare ,decât la dezumanizare şşi i îîn final la moarte , an final la moarte , aşşa cum sa cum s--a a îîntâmplat ntâmplat şşi cu eroii lui Slavici.i cu eroii lui Slavici. Cu alte cuvinte omul trebuie săCu alte cuvinte omul trebuie să--şşi păstreze măsura i păstreze măsura îîn toate. n toate. Orice abatere de la aceste principii este sancOrice abatere de la aceste principii este sancţţionată ionată şşi nu face i nu face decât să transforme echilibrul decât să transforme echilibrul îîntrntr--un dezechilibru un dezechilibru şşi i îîn acelan acelaşşi i timp timp îîntrntr--un haos.un haos.
IDEI IDEI ––
TITLUTITLUPLAN SIMPLUPLAN SIMPLU
PLAN DEZVOLTAT DE IDEIPLAN DEZVOLTAT DE IDEI REZUMAT REZUMAT ––
MOMENTELE SUBIECTULUIMOMENTELE SUBIECTULUI
1. 1. ÎÎnnţţelepciunea elepciunea bătrâneibătrânei
ÎÎn partea de n partea de îînceput a nuvelei , nceput a nuvelei , îîn n prolog , prolog , bătrâna era mulbătrâna era mulţţumită cu umită cu tot ceea ce etot ceea ce e--a dat Dumnezeu iar a dat Dumnezeu iar vorbele salevorbele sale””Omul să fie mulOmul să fie mulţţumit umit cu sărăcia sacu sărăcia sa…”…”
sunt un elogiu sunt un elogiu adus echilibrului adus echilibrului şşi i îînnţţelepciuni.elepciuni.
EEPOZIEEPOZIŢŢIUNEAIUNEA
: nuvela : nuvela îîncepe cu sfatul providenncepe cu sfatul providenţţial al ial al bătrâneibătrânei, soacra lui Ghi, soacra lui Ghiţţăă, a, atunci când se află de intentunci când se află de intenţţia ia ginerelui său de a lua ginerelui său de a lua îîn arendă Moara cu norocn arendă Moara cu noroc. Cizmar de . Cizmar de meserie Ghimeserie Ghiţţă se săturase să cârpească cizmele oameniloră se săturase să cârpească cizmele oamenilor. . Locul acLocul acţţiuni este o zonă din Ardealiuni este o zonă din Ardeal, l, la hanul moara cu noroc a hanul moara cu noroc aflat la o răscruce pe unde treceau turme de porci spre aflat la o răscruce pe unde treceau turme de porci spre şşi i dinspre dinspre IneuIneu, loc important pentru afaceri, pentru comer, loc important pentru afaceri, pentru comerţţ. . MutânduMutându--se aici el devine repede cunoscut de drumese aici el devine repede cunoscut de drumeţţii mai ii mai umblaumblaţţi, afacerile i, afacerile îîi mergeau din ce i mergeau din ce îîn ce mai bine,n ce mai bine, cu alte cu alte cuvinte erau o familie fericităcuvinte erau o familie fericită..INTRIGAINTRIGA
: : îîncepe o dată cu aparincepe o dată cu apariţţia la han a lui Licăia la han a lui Lică, , simbolul răului despre care Ghisimbolul răului despre care Ghiţţă aflase că deă aflase că deşşi porcar este i porcar este un om cu stare. Este un om aspru, periculos de care se teme un om cu stare. Este un om aspru, periculos de care se teme toată lumea toată lumea şşi care i care îîi pretinde cârciumarului săi pretinde cârciumarului să--l informeze l informeze cu tot ceea ce se cu tot ceea ce se îîntâmplă acolontâmplă acolo. Ghi. Ghiţţă este copleă este copleşşit de it de gânduri negre pentru că simte pericolul caregânduri negre pentru că simte pericolul care--l pândel pândeşşte dacă te dacă se supune lui Licăse supune lui Lică, dar , dar şşi riscul i riscul şşi mai mare dacăi mai mare dacă--l refuzăl refuză..DESFĂDESFĂŞŞURAREA ACURAREA ACŢŢIUNIIIUNII : : conflictul psihologic se conflictul psihologic se amplifică treptatamplifică treptat, p, pe măsură ce Ghie măsură ce Ghiţţă se va implica ă se va implica îîn n afacerile necinstite ale lui Licăafacerile necinstite ale lui Lică, speria, speriaţţi i îîşşi cumpără două i cumpără două pistoale, pistoale, îîşşi ia o slugă i ia o slugă şşi doi căi doi căţţei pe care ei pe care îîi pune i pune îîn lann lanţţ. . GhiGhiţţă ă îîşşi dă seama că la han nu putea să stea nimeni fără i dă seama că la han nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică dar lacom de bani era gata săvoia lui Lică dar lacom de bani era gata să--şşi pună capul i pună capul îîn n primejdie. Chiar primejdie. Chiar şşi câini lui Ghii câini lui Ghiţţă ă îîl vor l vor îîndrăgi pe Licăndrăgi pe Lică. Ghi. Ghiţţă ă este cel care o este cel care o îîmpinge pe Ana mpinge pe Ana îîn bran braţţele lui Licăele lui Lică,va ,va deveni deveni părtapărtaşş
la toate faptele la toate faptele necunvicioasenecunvicioase ale lui Lică ale lui Lică, complice la , complice la moartea femeii moartea femeii şşi a copilului care sosise la han. i a copilului care sosise la han.
2. Nemul2. Nemulţţumirea lui umirea lui GhiGhiţţă de situaă de situaţţia lui ia lui socialăsocială
NemulNemulţţumit de condiumit de condiţţia lui ia lui socialăsocială, aceea de cizmar din , aceea de cizmar din ţţinutul inutul IneuluiIneului, Ghi, Ghiţţă ă îîmpreună cu mpreună cu familia, ea familia, ea îîn arendă hanul Moara n arendă hanul Moara cu noroc.cu noroc.
3. Plecarea 3. Plecarea îîn n pustietate de la pustietate de la Moara cu norocMoara cu noroc
GhiGhiţţă pleacă ă pleacă îîmpreună cu familia mpreună cu familia sa, sosa, soţţia Ana ia Ana şşi cei doi copii, la i cei doi copii, la hanul situat la o hanul situat la o îîncrucincrucişşare de are de drumuri sperând cădrumuri sperând că--i va merge i va merge mai bine.mai bine.
4. Apari4. Apariţţia la han al ia la han al lui Lică Sămădăullui Lică Sămădăul
La han apare Lică SămădăulLa han apare Lică Sămădăul, om , om cu influencu influenţţă ă îîn aceea regiune, n aceea regiune, şşeful porcarilor din eful porcarilor din ţţinut. Acesta inut. Acesta îîi i schimbă personalitatea lui Ghischimbă personalitatea lui Ghiţţă ă din om cinstit devine complicele din om cinstit devine complicele porcarului.porcarului.
5. 5. Lică Lică –– ispită ispită pentru Ghipentru Ghiţţăă
Lică este personajul malefic al Lică este personajul malefic al nuvelei cel care nuvelei cel care îîl distruge pe l distruge pe GhiGhiţţă mominduă momindu--l cu bani.l cu bani.
IDEI IDEI ––
TITLUTITLUPLAN SIMPLUPLAN SIMPLU
PLAN DEZVOLTAT DE PLAN DEZVOLTAT DE IDEIIDEI
REZUMAT REZUMAT ––
MOMENTELE SUBIECTULUIMOMENTELE SUBIECTULUI
6. 6. Predarea lui Lică Predarea lui Lică jandarmului jandarmului PinteaPintea..
Când GhiCând Ghiţţă vrea săă vrea să--l predea l predea pe Lică lui pe Lică lui PinteaPintea, c, constată că onstată că planul iplanul i--a fost zădărnicita fost zădărnicit, , pentru că Ana nu vrea să pentru că Ana nu vrea să plece cu bătrâna plece cu bătrâna şşi copii, i copii, acceptând astfel totul ca o acceptând astfel totul ca o fatalitate.fatalitate.
Depunând mărturie mincinoasă pentru SămădăuDepunând mărturie mincinoasă pentru Sămădău, Ghi, Ghiţţă ă este foarte speriat la prima este foarte speriat la prima îîntâlnire cu Lică după procesntâlnire cu Lică după proces. . ÎÎn săptămâna Pastelor bătrâna pleacă cu copii la rude la n săptămâna Pastelor bătrâna pleacă cu copii la rude la IneuIneu iar Ana insistă să rămână acasă cu Ghi iar Ana insistă să rămână acasă cu Ghiţţă ă strecurândustrecurându--i planurile Lică face totul i planurile Lică face totul îîn an aşşa fel a fel îîncât Ghincât Ghiţţă ă să vadă că Ana devine amanta luisă vadă că Ana devine amanta lui..PUNCTUL CULMINANT : ca un laPUNCTUL CULMINANT : ca un laşş
GhiGhiţţă acceptă să ă acceptă să plece de la han gândind că se va plece de la han gândind că se va îîntoarce pe ntoarce pe îînserat cu nserat cu PinteaPintea
şşii--l va prinde pe Licăl va prinde pe Lică, A, Ana se aruncă na se aruncă îîn bran braţţele lui ele lui LicăLică. . DEZNODĂMÂNTUDEZNODĂMÂNTUL : L : PinteaPintea este impresionat de faptul că este impresionat de faptul că GhiGhiţţă a folosită a folosit--o pe Ana drept momealăo pe Ana drept momeală, e, el nl n--ar fi făcut ar fi făcut lucrul acesta. Ghilucrul acesta. Ghiţţăă, orbit de gelozie , orbit de gelozie îîşşi ucide soi ucide soţţia, iia, iar din ar din ordinul lui Lică va fi ordinul lui Lică va fi şşi el ucis de i el ucis de RăuRăuţţ. L. Lică se va sinucide ică se va sinucide ducânduducându--se cu capul se cu capul îîntrntr--un stejar.un stejar.
7. Uciderea 7. Uciderea aneianei.. ReReîîntorcânduntorcându--se la han, Ghise la han, Ghiţţă ă o omoară pe Anao omoară pe Ana, , Bănuind că Bănuind că îîl l îînnşşelase cu Licăelase cu Lică..
8. Uciderea lui Ghi8. Uciderea lui Ghiţţăă.. Din ordinul lui LicăDin ordinul lui Lică, , RăuRăuţţ
îîl l ucide pe Ghiucide pe Ghiţţă ă şşi dă foc Morii i dă foc Morii cu noroc. cu noroc. Astfel totul se Astfel totul se purifică prin arderepurifică prin ardere..
9. 9. Sinuciderea lui Sinuciderea lui LicăLică..
Lică nemaiavând scăpare se Lică nemaiavând scăpare se sinucide sfărmândusinucide sfărmându--şşi capul i capul de un stejar.de un stejar.
INTERTEXTUALITATEINTERTEXTUALITATE
Text de bază Text de bază : Ioan : Ioan SlaviciSlavici
““MOARA CU MOARA CU NOROCNOROC””
Liviu Liviu RebreanuRebreanu““IONION””
La La FontaineFontaine““VULPEA VULPEA ŞŞI I CORBULCORBUL””
BibliaBiblia““GENEZA 2,3 GENEZA 2,3
VERSETELE 2VERSETELE 2--
4, 114, 11--1212””
R. R. TagoreTagore““OFRANDA OFRANDA
LIRICĂLIRICĂ””
““Omul să fie mulOmul să fie mulţţumit cu umit cu sărăcia sasărăcia sa, d, dacă e vorbaacă e vorba, , nu bogănu bogăţţia, ci liniia, ci linişştea tea colibei tale te face fericit. colibei tale te face fericit. Dar voi să faceDar voi să faceţţi după i după cum vă trage inimacum vă trage inima, , şşi i Dumnezeu să vă ajute Dumnezeu să vă ajute şşi i să vă acopere cu aripa să vă acopere cu aripa bunătăbunătăţţilor sale (ilor sale (……) nu ) nu îînnţţeleg nemuleleg nemulţţumirile umirile celor tineri celor tineri şşi mă tem ca i mă tem ca nu cumva căutând acum nu cumva căutând acum la bătrânela bătrâneţţe un noroc e un noroc nou, nou, să pierd pe acela de să pierd pe acela de care am avut parte până care am avut parte până azi azi şşi să dau la sfâri să dau la sfârşşitul itul vievieţţii mele de ii mele de amărăciunea pe care nu o amărăciunea pe care nu o cunosc decât din fricăcunosc decât din frică..((……) am azi un chef din ) am azi un chef din cele mari, cele mari, şşi trebuie să i trebuie să şşti ti că eu sunt nesăcă eu sunt nesăţţios, câios, când nd mă apucă cheful mă apucă cheful ((……))
““Ion jucă cu Florica Ion jucă cu Florica şşi i îîn n îînvălmănvălmăşşagul agul asurzitor se asurzitor se pomeniră curând pomeniră curând aproape de uaproape de uşşăă, , unde era mai unde era mai îîntuneric. Nu ntuneric. Nu deschisese gura deschisese gura nici unul din ei ; nici unul din ei ; fata chiar nici nu fata chiar nici nu îîndrăznea săndrăznea să--l l privească privească îîn ochi n ochi ;uitând de tot de ;uitând de tot de Ana, Ana, îînchipuindunchipuindu--şşi i că Florica e că Florica e mireasa lui mireasa lui …… deodată apoi deodată apoi îîi i şşopti răguopti răguşşit cu it cu ochii ochii îînflăcăranflăcăraţţi :i :--NumaiNumai
tu mitu mi--eeşşti ti dragă dragă îîn lume,n lume, FloricăFlorică, auzi tu ? , auzi tu ? ……Auzi ? Auzi ?
““Jupân corbul Jupân corbul câcâşştigasetigaseDin negoDin negoţţul Ceul Ce--
apucaseapucaseUn bun chilipir de Un bun chilipir de cocoşş,,ŞŞi cu dânsai cu dânsa--n cioc n cioc se dusese dusePP--un capac, un capac, unde se unde se pusepuseCa un om lCa un om l--al său al său sălasălaşşVulpea ca o Vulpea ca o jupâneasăjupâneasă,,O cam O cam şşterge de pterge de p--
acasăacasă, , ŞŞi iei ieşşi la plimbare;i la plimbare;Iar bunul miros ce Iar bunul miros ce areareDD--aici, de acolo aici, de acolo oo--
ndreaptăndreaptă
““ŞŞarpele a zis arpele a zis femeii : Oarefemeii : Oare a zis a zis Dumnezeu cu Dumnezeu cu adevărat adevărat : : să nu să nu mâncamâncaţţi din toi din toţţi i pomii din grădinăpomii din grădină”” ? ? / F/ Femeia a răspuns emeia a răspuns şşarpelui :arpelui :””putem să putem să mâncăm din rodul mâncăm din rodul tuturor pomilor din tuturor pomilor din grădinăgrădină””/ D/ Dar ar despre rodul despre rodul pomului din mijlocul pomului din mijlocul grădiniigrădinii, dumnezeu , dumnezeu a zis : a zis : ““să nu să nu mâncamâncaţţi din el i din el şşi i nici să nu vă nici să nu vă atingeatingeţţi de el ca să i de el ca să nu murinu muriţţii””/ Atunci / Atunci şşarpele a zis : arpele a zis : ““hotărât că nu vehotărât că nu veţţi i murimuri””
((……))
““Când inimaCând inima--i dei deşşartă artă şşi secatăi secată, c, coboară oboară asupra mea asupra mea îîntrntr--o o ploaie de ploaie de îîndurare.ndurare.Când viaCând viaţţa a şşii--a a pierdut harul, vino la pierdut harul, vino la mine mine îîntrntr--o explozie o explozie de cântece.de cântece.Când munca Când munca zbuciumată zbuciumată îîşşi i îînalnalţţă ă din toate părdin toate părţţile ile vuietul, ducândvuietul, ducânduu--mă mă departe, vino la mine, departe, vino la mine, doamnedoamne--al meu, cu al meu, cu pacea pacea şşi odihna Ta !i odihna Ta !Când inimaCând inima--mi zace mi zace roabăroabă, g, ghemuităhemuită--n n colcolţţul ei, sparge ul ei, sparge poarta, Rege al meu poarta, Rege al meu şşi vino cu strălucire i vino cu strălucire îîmpărătească mpărătească !!
--ÎÎii
fac eu rând lui Ghifac eu rând lui Ghiţţă să ă să plece plece şşi să ne lase singurii să ne lase singuri. . Ana Ana îîşşi opriră suflareai opriră suflarea. A. Ana na nu voia să joace tocmai pe nu voia să joace tocmai pe timpul sfintei liturghii, timpul sfintei liturghii, şşi era i era jignităjignită, , văzând pe Livăzând pe Liţţă acum ă acum chiar mai neruchiar mai neruşşinată decât inată decât totdeauna ; dar Litotdeauna ; dar Lică că neastâmpărat afară din neastâmpărat afară din seamănseamăn, o strânse , o strânse îîn bran braţţe e şşi i o luă cu sila la joco luă cu sila la joc..Ea Ea îîşşi ai aţţintise ochii la Ghiintise ochii la Ghiţţăă, , acesta acesta îînsănsă, , îîn loc de a se n loc de a se arăta supăratarăta supărat, scoase pe , scoase pe UUţţaa
din mâinile lui din mâinile lui RăuRăuţţ
şşi i îîncepe ncepe săsă--şşi petreacă pe cum i petreacă pe cum petrece omul, când se pune petrece omul, când se pune îîn ciuda altuia. Apoi n ciuda altuia. Apoi desfâdesfâşşulul
are are şşi el formele lui, i el formele lui, şşi Ana i Ana îîncetul cu ncetul cu îîncetul se ncetul se obiobişşnuise nuise şşi prinsese o i prinsese o tainică poftă de eltainică poftă de el..--FăFă cu ea ce vrei cu ea ce vrei! ! Răspunse Răspunse GhiGhiţţă ă îîn glumă dar n glumă dar îîn dosul n dosul glumei se simglumei se simţţea mânia lui ea mânia lui oarbă oarbă şşi nesăi nesăţţioasă ioasă ((……) ) Ochii lui GhiOchii lui Ghiţţă se ă se îîmpăienjenirămpăienjeniră. . ÎÎn două n două ceasuri putea să meargă ceasuri putea să meargă călare călare şşi pe căi ascunse la i pe căi ascunse la IneuIneu
şşi i îîn alte două ceasurin alte două ceasuri, , pe când se pe când se îîntunecăntunecă, , să se să se îîntoarcă dimpreună cu ntoarcă dimpreună cu PinteaPintea
la Moara cu noroc.la Moara cu noroc.
O strânse năvalnic la O strânse năvalnic la piept, piept, crâcrâşşnindnind
din din dindinţţi i îîncât fata se ncât fata se spăimântă spăimântă şşi se uită i se uită ruruşşinoasă inoasă îîmprejur. mprejur. ÎÎn n aceeaaceeaşşi clipă Ana i clipă Ana tresări ca mutresări ca muşşcată de cată de viperăviperă. Sim. Simţţi că i că nădejdile ei de nădejdile ei de fericire se risipesc fericire se risipesc şşi i că ea se prăvale iar că ea se prăvale iar furtunos furtunos îîn aceean aceeaşşi i viaviaţţă nenorocităă nenorocită. S. Se e porni deodată pe porni deodată pe plâns amar care săplâns amar care să--i i alunge presimalunge presimţţirile irile nemiloase nemiloase ……Cine ea Cine ea îîn seamă n seamă lacrimile unei lacrimile unei mirese?...mirese?...Ion aIon aşşezânduezându--se mai se mai târziu lângă eatârziu lângă ea, , îîi zise i zise nepăsător nepăsător ::--AmuAmu
ce te mai ce te mai boceboceşşti? ti? Că doar nu Că doar nu mergi la mergi la spânzurătoarespânzurătoare……--NoroculNorocul meu meu, , norocul meu! norocul meu! Murmură ana mai Murmură ana mai îîndureratăndurerată””
Sub copac, Sub copac, şşii--n sus n sus cătăcătă““Jupâne corb, Jupâne corb, plecăciuneplecăciune,,O, Doamne, ce O, Doamne, ce frumusefrumuseţţe!e!Ce pasăreCe pasăre, c, ce e minune, Ce drminune, Ce drag ag de pene mărede pene măreţţe! e! ((……))Dar nDar n--are glas ; care glas ; ce e păcatpăcat!!CaCaşşul căzândul căzând, , vulpea aici,vulpea aici,CântăreCântăreţţul păul păţţi i joculjocul““Jupân corb Jupân corb precum se vede,precum se vede,Minte numai Minte numai îîţţi i lipselipseşşte ;te ;ŞŞi fă bine de mă i fă bine de mă vedevedeŞŞii--nvanvaţţăă, te , te folosefoloseşşte:te:Că de multCă de mult, foarte , foarte de mult,de mult,Din punga celor ceDin punga celor ce--
ascultascultLinguLinguşşitorii trăiescitorii trăiesc””
ŞŞi Domnul i Domnul Dumnezeu a zis : Dumnezeu a zis : ““Cine Cine ţţii--a spus că a spus că eeşşti gol? Nu cumva ti gol? Nu cumva ai mâncat din ai mâncat din pomul din care pomul din care îîţţi i poruncisem să nu poruncisem să nu mănâncimănânci??”” / / Omul a Omul a răspuns răspuns : : ““Femeia Femeia pe care mipe care mi--ai datai dat--o o ca să fie lângă ca să fie lângă mine, ea mimine, ea mi--a dat a dat din pom din pom şşi am i am mâncatmâncat””
Când ispita Când ispita îîmi mi orbeorbeţţtete sufletul sufletul cu mălura cu mălura şşi i pulberea ei, Tu pulberea ei, Tu singurul Sfânt, singurul Sfânt, Tu veghetorul, Tu veghetorul, vino cu fulgerul vino cu fulgerul şşi tunetul tăui tunetul tău””
““AAşşa vrea Dumnezeu!a vrea Dumnezeu!îîşşi zise el ; i zise el ; aaşşa mia mi--a fost rânduita fost rânduit””Bătrâna Bătrâna şşedea cu copii pe o piatră edea cu copii pe o piatră de lângă cele cinci cruci de lângă cele cinci cruci şşi i plângea cu lacrimi alinătoareplângea cu lacrimi alinătoare..--Se vede că au lăsat ferestrele Se vede că au lăsat ferestrele deschise! Zise ea deschise! Zise ea ÎÎntrntr--un târziu. un târziu. SimSimţţeam eu că nu are să iasă eam eu că nu are să iasă bine dar abine dar aşşa lea le--a fost datăa fost dată..--Apoi ea luă copii Apoi ea luă copii şşi plecă mai i plecă mai departedeparte””
CONSEMNAREA REPLICILOR CONSEMNAREA REPLICILOR ÎÎNTRE PERSONAJE NU ESTENTRE PERSONAJE NU ESTEDOAR O MODALITATE DE DRAMATIZARE A NARADOAR O MODALITATE DE DRAMATIZARE A NARAŢŢIUNII CIIUNII CI
ŞŞI UN MIJLOC DE A EVIDENI UN MIJLOC DE A EVIDENŢŢIA PERSPECTIVA PERSONAJULUIIA PERSPECTIVA PERSONAJULUIASUPRA FAPTELOR ASUPRA FAPTELOR ŞŞI OAMENILORI OAMENILOR
TEMA MAJORĂ TEMA MAJORĂ ÎÎNN““MOARA CU NOROCMOARA CU NOROC””
COMUNICAREA CA ETICĂ COMUNICAREA CA ETICĂ
RELARELAŢŢIA IA --
AUTOR AUTOR --VOCEA NARATORULUI INTRODUCE VOCEA NARATORULUI INTRODUCE --
NARATOR NARATOR ŞŞI ALTE VOCI, ALE PERSONAJELOR I ALTE VOCI, ALE PERSONAJELOR --
PERSONAJ CARE APAR PERSONAJ CARE APAR ÎÎN SECVENN SECVENŢŢELE ELE DIALODIALOGATE.GATE.
--COMENTARIUL MORAL ASUPRA COMENTARIUL MORAL ASUPRA FAPTELFAPTELOR SE FACE PRIN OR SE FACE PRIN INTERMINTERMEDIUL BĂTRÂNEIEDIUL BĂTRÂNEI, MAMA ANEI, MAMA ANEI--VOCEA NARATORULUI ESTE UNA VOCEA NARATORULUI ESTE UNA
VORBELE BĂTRÂNEI SUNT UN ELOGIU VORBELE BĂTRÂNEI SUNT UN ELOGIU EGALĂ EGALĂ, , FĂRĂ INFEXIUNI CARE SĂFĂRĂ INFEXIUNI CARE SĂADUS ECHILIBRULUI ADUS ECHILIBRULUI ŞŞI I ÎÎNNŞŞELEPCIUNI ELEPCIUNI TRĂDEZE O ATITUDINE FA TRĂDEZE O ATITUDINE FAŢŢĂ DEĂ DE
ÎÎNTÂMPLĂRILE RELATATENTÂMPLĂRILE RELATATE, , INDINDIFERENT DE NATURA LOR.IFERENT DE NATURA LOR.
MATRICE SEMANTICĂMATRICE SEMANTICĂ
MATRICE SEMANTICĂMATRICE SEMANTICĂ
ISPITĂ ISPITĂ DEZECHILIBRUDEZECHILIBRU
NECREDINNECREDINŢŢĂ Ă NELEGIUIRE NELEGIUIRE
DEZNĂDEJDE DEZNĂDEJDE PĂCATUL PĂCATUL NENEÎÎNCREDERENCREDERE
NEGATIVISM NEGATIVISM IMORALITATEIMORALITATE
DECĂDERE DECĂDERE PRĂBU PRĂBUŞŞIREIRE
ANEXA IANEXA I
““
MOARA CU NOROCMOARA CU NOROC””
––
IOAN SLAVICIIOAN SLAVICI
CU CARACTERCU CARACTER
DE DE ROMANROMAN
NUVELA PNUVELA PSIHOLOGICĂSIHOLOGICĂ
SPECIE A GENULUI EPIC SPECIE A GENULUI EPIC ÎÎN PROZĂN PROZĂ, CU O AC, CU O ACŢŢIUNE MAI COMPLICATĂIUNE MAI COMPLICATĂDECÂT A SCHIDECÂT A SCHIŢŢEI SAU A POVESTIRII, EI SAU A POVESTIRII, CU O STRUCTURĂ MAI COMPLEXĂ CU O STRUCTURĂ MAI COMPLEXĂ
ŞŞI MAI MULTE PERSONAJEI MAI MULTE PERSONAJE
ANEXA IIANEXA II
CARACTERISTICI ALE NUVELEICARACTERISTICI ALE NUVELEI
PARVENITISMUL PARVENITISMUL TEME DEZUMANIZAREA DIN CATEME DEZUMANIZAREA DIN CAUZA UZA BANULUIBANULUI
URMĂR URMĂREEŞŞTE UN SINGUR FIR EPICTE UN SINGUR FIR EPIC
EVIDENEVIDENŢŢIAZĂ COMPLEXITATEA IAZĂ COMPLEXITATEA CONFLICTUL VIZEAZĂ CONFLICTUL VIZEAZĂ
SUFLETEASCĂ A OAMENILOR SUFLETEASCĂ A OAMENILOR NUVELA NUVELA SITUASITUAŢŢIA SOCIALĂ AIA SOCIALĂ A
OBIOBIŞŞNUINUIŢŢI ( I ( ŢŢĂRANIĂRANI, HANGII, , HANGII, PSIHOLOGICĂ PSIHOLOGICĂ PERSONAJULUIPERSONAJULUITÂRGOVETÂRGOVEŢŢI ETC.)I ETC.)
SUBISUBIECTUL ESTE INSPIRAT DE REALITATEA ECTUL ESTE INSPIRAT DE REALITATEA APROPIAPROPIATĂATĂ, ANALIZÂNDUSE EVENIMENTELE , ANALIZÂNDUSE EVENIMENTELE
DRAMDRAMATICE CARE INFLUENATICE CARE INFLUENŢŢEAZĂ VIAEAZĂ VIAŢŢAA
ANEXA IIIANEXA III
TIPUL TIPUL ––
CONSTANCONSTANŢŢĂ UMANĂ NARATOR CLASICĂ UMANĂ NARATOR CLASIC
CREAZĂ PERSONAJE TIPICE CREAZĂ PERSONAJE TIPICE NARATOR OBIECTIVNARATOR OBIECTIV
CREACREAŢŢIE DE CARACTER IE DE CARACTER IOAN IOAN MORALISTMORALIST
SLAVICISLAVICI
AUTOR REALIST AUTOR REALIST OBSERVATOR ATENT AL REOBSERVATOR ATENT AL REALITĂALITĂŢŢIIII
INTERES PENTRU O VOCAINTERES PENTRU O VOCAŢŢIE DE A CREA VOCAIE DE A CREA VOCAŢŢIE DE A CONSTRUIIE DE A CONSTRUI
ANEXA IVANEXA IV
STRUCTURA NUVELEISTRUCTURA NUVELEI
ÎÎN PROLOG VORBELE BĂTRÂNEI N PROLOG VORBELE BĂTRÂNEI ÎÎNDEAMNĂ LA CUMPĂTARENDEAMNĂ LA CUMPĂTAREŞŞI MULI MULŢŢUMIRE CU CEEA CE A DAT DUMNEZEUUMIRE CU CEEA CE A DAT DUMNEZEU
AMALIZA PSIHOLOGICAMALIZA PSIHOLOGICĂ SE Ă SE ÎÎMBINĂ CU MBINĂ CU
SUGEREAZĂ SUGEREAZĂ ŞŞANSA DE ANSA DE ÎÎMBOGĂMBOGĂŢŢIRE AIRE APROTAGONISTULUI, A PROTAGONISTULUI, A LUI GHILUI GHIŢŢĂĂ
ANEXA VANEXA V
SEMNIFICASEMNIFICAŢŢIA TITLULUIIA TITLULUI
LOC AL NEFERICIRIILOC AL NEFERICIRIILOC AL FERICIRIILOC AL FERICIRII
LOC AL PERDILOC AL PERDIŢŢIEIIEI
REAFIRMAREA CREDINREAFIRMAREA CREDINŢŢEI EI ÎÎN N DESTIN DESTIN PESIMISMPESIMISM
DORINDORINŢŢĂ DE MAI BINE PURIFICAREA LOCULUI Ă DE MAI BINE PURIFICAREA LOCULUI PRIN ARDEREPRIN ARDERE
ANEXA VIANEXA VI
REREŢŢEAUA PERSONAJELOREAUA PERSONAJELOR
BĂTRÂNA BĂTRÂNA ––
MAMA ANEI PERSONAJ EPISODIMAMA ANEI PERSONAJ EPISODI
PERSONAJPERSONAJPERSONAJ POZITIV PERSONAJ POZITIV NEGATIVNEGATIV
GHIGHIŢŢĂ PERSONAJELEĂ PERSONAJELE LICĂ SĂMĂDĂUL LICĂ SĂMĂDĂUL
PROTAGONISTUL PROTAGONISTUL PERSONAJPERSONAJNUVELEI CEI DOI COPI NUVELEI CEI DOI COPI SEDUCERE MALEFIC SEDUCERE MALEFIC
ANAANA
SOSOŢŢIA LUI GHIIA LUI GHIŢŢĂ Ă
ANEXA VIIANEXA VII
TIPUL PERSONAJELORTIPUL PERSONAJELOR
VOCEVOCEA NARATORULUIA NARATORULUIOM CINSTIT, OM CINSTIT, SĂRAC DINTRSĂRAC DINTR--UNUNSAT DE CÂMPIE SAT DE CÂMPIE ––
ÎÎINUTUL INEULUI MODESTĂ INUTUL INEULUI MODESTĂ REPREZINTĂ REPREZINTĂÎÎŞŞI IUBEA SOI IUBEA SOŢŢIA IA ŞŞI COPII I COPII ÎÎNNŢŢELEPCIUNEAELEPCIUNEA
CIZMAR MULCIZMAR MULŢŢUMITĂ CU UMITĂ CU SE GÂNDESE GÂNDEŞŞTE MEREU LA SĂTE MEREU LA SĂRĂCIA SARĂCIA SAVIITORUL COPIILOE SĂI VROIA SĂ DESCHIDVIITORUL COPIILOE SĂI VROIA SĂ DESCHIDĂ O BĂTRÂNA PERSONAJ EPISODICĂ O BĂTRÂNA PERSONAJ EPISODIC
CIZMĂRIE CU MAI MULTE CIZMĂRIE CU MAI MULTEÎÎŞŞI SCHIMBĂ DESTINUL CALFE I SCHIMBĂ DESTINUL CALFE ÎÎŞŞI IUBEI IUBEŞŞTE SOTE SOŢŢULUL
ENORMENORMÎÎN SUFLETUL SĂU SE DĂN SUFLETUL SĂU SE DĂO LUPTĂ INTERIOARĂ GHIO LUPTĂ INTERIOARĂ GHIŢŢĂ TATĂ A DOI COPII ANA Ă TATĂ A DOI COPII ANA SINGURA CARESINGURA CARE
INTUEINTUEŞŞTE CE OMTE CE OMARIVIST LACOM DEARIVIST LACOM DE
AVERE AVERE ÎÎN FINAL ESTE LICĂN FINAL ESTE LICĂMOAREMOARE
ÎÎL SPRIJINĂ PE LICĂ PLEACĂ CU FAMILIA L SPRIJINĂ PE LICĂ PLEACĂ CU FAMILIA ÎÎN CREDIN CREDINCIOASĂNCIOASĂCOMPLICE PUSTIETATE COMPLICE PUSTIETATE DE LA MOARA FIICA UNOR DE LA MOARA FIICA UNOR
CU NOROC OAMENI CINSTICU NOROC OAMENI CINSTIŢŢI MAMĂI MAMĂSURPRINS SURPRINS ÎÎNTRNTR--UN UN IUBITOAREIUBITOAREPROCES DE MUNCITOR CARE VA AVEPROCES DE MUNCITOR CARE VA AVEA FEMEIE TÂNĂRĂ A FEMEIE TÂNĂRĂ PARVENIRE SATISFACPARVENIRE SATISFACŢŢII DEOSEBITE FRUMOASĂ II DEOSEBITE FRUMOASĂ HARNICĂ HARNICĂ DECADE DECADE, S, SE DEZUMANIZEAZĂE DEZUMANIZEAZĂ, O , O MOARE FIIND DECADE DEVINEMOARE FIIND DECADE DEVINE
ÎÎMPINGE PE ANA MPINGE PE ANA ÎÎN BRAN BRAŢŢELE LUI LICĂ UCISĂ DELE LUI LICĂ UCISĂ DE GHIE GHIŢŢĂ AMANTA LUI LICĂĂ AMANTA LUI LICĂ
ANEXA VIIIANEXA VIII
TIPUL PERSONAJULUITIPUL PERSONAJULUI
PERSONAJ CU O AURĂ ROMANTICĂPERSONAJ CU O AURĂ ROMANTICĂDIABOLICĂDIABOLICĂ, P, PATOLOGICĂATOLOGICĂ
ELEGANT CU O ELEGANT CU O ŢŢINUTĂ INUTĂ ŞŞEFUL PORCARILOR DIN EFUL PORCARILOR DIN ŢŢINUTINUTIMPUNĂTOARE IMPUNĂTOARE
ŞŞEFUL UNEI BANDE DE HOEFUL UNEI BANDE DE HOŢŢI CARE SE I CARE SE FRUMOS FRUMOS PRETEAZĂ LA FURTURI PRETEAZĂ LA FURTURI, JAFURI, CRIM, JAFURI, CRIM
LICĂ SĂMĂDĂUL TEMPERAMENTAL LICĂ SĂMĂDĂUL TEMPERAMENTAL, NU, NU--ŞŞIISIGUR PE SINE SIGUR PE SINE PIERDE UPIERDE UŞŞOR CUMPĂTULOR CUMPĂTUL
POARTĂ CĂMĂ POARTĂ CĂMĂŞŞI SUBI SUBŢŢIRIIRICUCERITOR CUCERITOR ŞŞI I ““ALBĂ CU FLORICELEALBĂ CU FLORICELE””
OM LIPSIT DE ORICE OM LIPSIT DE ORICE AVEA PIEPTAR CU BUMBI DEAVEA PIEPTAR CU BUMBI DECONVINGERI MORALE CONVINGERI MORALE ARGINT ARGINT ŞŞI BICI DE CARMAJIN I BICI DE CARMAJIN
CREACREAŢŢIE , COMPUNERE , ESEUIE , COMPUNERE , ESEU
PRINCIPIUL PRINCIPIUL ŞŞI ROLUL ETICII I ROLUL ETICII ÎÎN VIAN VIAŢŢA DE ZI CU ZIA DE ZI CU ZI
ÎÎn vian viaţţă omul trebuie să fie mulă omul trebuie să fie mulţţumit cu tot ceea ce are , cu tot cea ce face umit cu tot ceea ce are , cu tot cea ce face şşi binei bineîînnţţeles cu tot ceea ce eles cu tot ceea ce îîi i dă Dumnezeudă Dumnezeu, a, aşşa după cum vorbele bătrânei de la a după cum vorbele bătrânei de la îînceputul nuvelei lui Slavici pun nceputul nuvelei lui Slavici pun îîn evidenn evidenţţă cinstea ă cinstea şşi i îînnţţelepciunea fiecărui om elepciunea fiecărui om : : ““Omul să fie mulOmul să fie mulţţumit cu sărăcia sa umit cu sărăcia sa , , căci dacă e vorba căci dacă e vorba , n, nu bogău bogăţţia ci liniia ci linişştea colibei tea colibei tale te face fericit. Datale te face fericit. Dar voi să facer voi să faceţţi după cum vă trage inima i după cum vă trage inima , , şşi Dumnezeu să vă ajute i Dumnezeu să vă ajute şşi să vă acopere cu aripa i să vă acopere cu aripa bunătăbunătăţţii sale. ii sale. Eu sunt acum bătrân Eu sunt acum bătrân şşi fiindcă am avut i fiindcă am avut şşi am atât de multe bucurii i am atât de multe bucurii îîn vian viaţţă ă , nu , nu îînnţţeleg nemuleleg nemulţţumirile umirile celor tineri celor tineri şşi mă tem ca nu cumva i mă tem ca nu cumva , , căutând acum la bătrânecăutând acum la bătrâneţţe un noroc nou ,e un noroc nou , să pierd pe acela de care am avut să pierd pe acela de care am avut parte până parte până îîn ziua de astăzi n ziua de astăzi şşi să dau la sfâri să dau la sfârşşitul vieitul vieţţii mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din fricăii mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică””. . Bătrâna reprezintă Bătrâna reprezintă îîn n ““Moara cu norocMoara cu noroc””
un spirit mult mai conservator decât celelalte personaje iar prun spirit mult mai conservator decât celelalte personaje iar prin bunătatea in bunătatea , , cinstea cinstea şşi muli mulţţumirea sa sufletească umirea sa sufletească îîncearcă săncearcă să--şşi determine familia săi determine familia să--şşi păstreze cumpătul i păstreze cumpătul . S. Spre deosebire de pre deosebire de bătrână Ghibătrână Ghiţţă ă , reprezentat al unei alte genera, reprezentat al unei alte generaţţii este animat de simii este animat de simţţ
practic , practic , îîntrntr--o lume o lume îîn care banul nu mai n care banul nu mai trebuie considerat drept trebuie considerat drept ““ochiul draculuiochiul dracului””. El este un om schimbat , nu se mai mul. El este un om schimbat , nu se mai mulţţumeumeşşte cu pute cu puţţinul pe care inul pe care îîl are , l are , fiind cizmar de meserie fiind cizmar de meserie îîşşi dorei doreşşte un atelier cu mai multe calfe la te un atelier cu mai multe calfe la îînceput iar mai târziu să fie bogat la fel ca alnceput iar mai târziu să fie bogat la fel ca alţţii . ii . GhiGhiţţă vrea să ducă o viaă vrea să ducă o viaţţă mai bună alături de familia sa ă mai bună alături de familia sa , l, lucru ce crede că se va ucru ce crede că se va îîntâmpla la hanul situat la o ntâmpla la hanul situat la o răscruce de drumuri răscruce de drumuri , l, la Moara cu noroc ,a Moara cu noroc , ceea ce s ceea ce s--a dovedit a fi primejdios.a dovedit a fi primejdios. Dacă la Dacă la îînceputul nuvelei Ghinceputul nuvelei Ghiţţă era ă era un om cinstit careun om cinstit care--şşi iubea soi iubea soţţia ia şşi copii ,i copii , acesta se schimbă foarte mult după apari acesta se schimbă foarte mult după apariţţia la han al lui Lică Sămădăul ia la han al lui Lică Sămădăul , , astfel din om cinstit , modest , devine un arivist astfel din om cinstit , modest , devine un arivist şşi i îîn acelan acelaşşi timp complice la afacerile necurate ale lui Licăi timp complice la afacerile necurate ale lui Lică. . ÎÎn n sufletul lui Ghisufletul lui Ghiţţă se dă mult timp o luptă interioară ă se dă mult timp o luptă interioară , , îîntre setea de avere , de ntre setea de avere , de îînavunavuţţire ire şşi coni conşştiintiinţţa de om cinstit.a de om cinstit.GhiGhiţţă are momente de scăpare ă are momente de scăpare şşi regretă tot ceea ce a făcut dar de multe ori omul regretă preai regretă tot ceea ce a făcut dar de multe ori omul regretă prea târziu păcatele târziu păcatele săvârsăvârşşite. Aite. Aşşa se a se îîntâmplă ntâmplă şşi i îîn vian viaţţa de zi cu zi ,a de zi cu zi , pentru orice faptă săvâr pentru orice faptă săvârşşită omul este tras la răspundere ită omul este tras la răspundere , e, el l plăteplăteşşte mai devreme sau mai târziu , te mai devreme sau mai târziu , niciodată răul rămâne neobservatniciodată răul rămâne neobservat..
Lică este personajul malefic al nuvelei Lică este personajul malefic al nuvelei , cel care , cel care îîi distruge personalitatea lui Ghii distruge personalitatea lui Ghiţţă ă , , îîi fură nevasta i fură nevasta şşi i devine cel mai mare dudevine cel mai mare duşşman al săuman al său. El este . El este şşeful porcarilor din eful porcarilor din ţţinut inut şşi totodată i totodată şşeful unei bande de hoeful unei bande de hoţţi care se i care se pretează la jafuri pretează la jafuri , furturi , furturi şşi chiar crime .i chiar crime . Lică apare Lică apare îîn nuvelă cu o aură romantică n nuvelă cu o aură romantică , p, psihologică sihologică , d, diabolică iabolică , e, el fiind l fiind un personaj de factură aparteun personaj de factură aparte. . Ana acea femeie cinstită Ana acea femeie cinstită , t, tânără ânără , f, frumoasă de la rumoasă de la îînceputul nuvelei devine nceputul nuvelei devine îîntrntr--o mare măsură pârloagă la tot o mare măsură pârloagă la tot ceea ce se ceea ce se îîntâmplă ntâmplă , c, chiar amanta lui Lică prinzând drag de aceastahiar amanta lui Lică prinzând drag de aceasta..
Autorul nuvelei este un moralist , obserAutorul nuvelei este un moralist , observator atent al realităvator atent al realităţţii care ii care îîşşi leagă personajele astfel i leagă personajele astfel îîncât să ncât să evolueze de la sine , potrivevolueze de la sine , potrivit cu destinul fiecăruiait cu destinul fiecăruia. Ac. Acţţiunile eroilor sunt bine motivate el preferând personaje iunile eroilor sunt bine motivate el preferând personaje ““puterniceputernice”” , , capabile săcapabile să--şşi stăpânească defectele i stăpânească defectele : : ““La Slavici , relaLa Slavici , relaţţia individ ia individ –– colectivitate reprezintă cel mai colectivitate reprezintă cel mai important factor pentru menimportant factor pentru menţţinerea coereninerea coerenţţei esenei esenţţei interioare a individului. Distanei interioare a individului. Distanţţa sau ruperea de această a sau ruperea de această ambianambianţţă dată supraveghetoarei apare mai ă dată supraveghetoarei apare mai îîntotdeauna ca premiză a destrămării sufletentotdeauna ca premiză a destrămării sufleteşştiti”” , , după cum afirmă după cum afirmă MagdalenaMagdalena
PopescuPopescu..Slavici , adeptSlavici , adeptul moralităul moralităţţii consideră că fiecare personaj al nuvelei moare ii consideră că fiecare personaj al nuvelei moare , a, are un destin tragic din cauza re un destin tragic din cauza
vidului său vidului său . Chiar . Chiar şşi vorbele bătrânei din final anuni vorbele bătrânei din final anunţţă apropierea sfâră apropierea sfârşşitului , ele itului , ele făcând trimitere la fraza cu făcând trimitere la fraza cu valoare aforistică prin care se deschide textul valoare aforistică prin care se deschide textul . . ““SimSimţţeam că nu are să iasă bine eam că nu are să iasă bine , dar a, dar aşş--a lea le--a fost data fost dat””. E ca . E ca şşi i cum bătrâna era concum bătrâna era conşştientă de ceea ce se va tientă de ceea ce se va îîntâmpla.ntâmpla.GhiGhiţţă ă , Ana , Ana şşi Lică sunt personaje care si Lică sunt personaje care s--au abătut de la perceptele morale au abătut de la perceptele morale , etice , etice şşi astfel au sfâri astfel au sfârşşit tragic , it tragic , moartea vine repede , si nemoartea vine repede , si neapucând să se căiască de faptele săvârapucând să se căiască de faptele săvârşşite.ite.
AAşşa cum afirmă a cum afirmă şşi autorul teza morală a nuvelei este legată de faptul că i autorul teza morală a nuvelei este legată de faptul că îîn vian viaţţă omul trebuie să aibă ă omul trebuie să aibă simsimţţul măsurii ul măsurii , echilibru , echilibru şşi stăpânire de sinei stăpânire de sine. . ““Opera lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral , pentOpera lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral , pentru ru chibzuinchibzuinţţă ă şşi i îînnţţelepciune , pentru fericire prin iubirea de oameni elepciune , pentru fericire prin iubirea de oameni şşi păstrarea măsurii i păstrarea măsurii îîn toate , orice abatere de la n toate , orice abatere de la aceste principii este grav sancaceste principii este grav sancţţionată de către autorionată de către autor””
, a, aşşa cum a cum îîn realitate orice abatere de la principiile morale n realitate orice abatere de la principiile morale este sanceste sancţţionată de dumnezeuionată de dumnezeu..
Fiecare om plăteFiecare om plăteşşte cu vârf te cu vârf şşi i îîndesat ndesat îîn fan faţţa lui dumnezeu pentru toate faptele săvâra lui dumnezeu pentru toate faptele săvârşşite pe pământite pe pământ..
FIFIŞŞĂ DE EVALUAREĂ DE EVALUARE
1. Interpreta1. Interpretaţţii , ii , după judecata proprie citatul următor după judecata proprie citatul următor ::““Omul să fie mulOmul să fie mulţţumit cu sărăcia sa umit cu sărăcia sa , , căci căci , d, dacă e vorba acă e vorba , n, nu bogău bogăţţia , ci liniia , ci linişştea colibei tale te face fericit. Dtea colibei tale te face fericit. Dar ar voi să facevoi să faceţţi după cum vă trage inima i după cum vă trage inima , , şşi dumnezeu să vă ajute i dumnezeu să vă ajute şşi să vă acopere bunătăi să vă acopere bunătăţţile sale ile sale …”…”
““Moara cu norocMoara cu noroc””
––
Ioan SlaviciIoan Slavici3 puncte3 puncte
2. Defini2. Definiţţii cuvintele ii cuvintele îînnţţelepciune elepciune şşi păcat i păcat ţţinând cont de mai jos inând cont de mai jos şşi de propriile voastre interpretări i de propriile voastre interpretări , argumenta, argumentaţţii--văvă răspunsul răspunsul ::
--
echilibruechilibru--
elogiuelogiu--
dezechilibrudezechilibru--
credincredinţţăă-- slăbiciune slăbiciune-- imoralitate imoralitate-- ispită ispită--
linilinişşte sufleteascăte sufletească3 p3 puncteuncte
3. 3. AlcătuiAlcătuiţţi enuni enunţţuri din care să reiasă sensuri diferite ale cuvintelor uri din care să reiasă sensuri diferite ale cuvintelor îînnţţelepciune elepciune şşi păcat i păcat ..3 p3 puncteuncte
Se acordă Se acordă 1 punct din oficiu !1 punct din oficiu !
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE
Biblia Biblia ––
““Geneză Geneză 2 2 ––
4 , versetele 2 4 , versetele 2 ––
4 ; 11 4 ; 11 ––
1212””““Ofrandă lirică Ofrandă lirică ((GitanjaliGitanjali) ) ––
traducere traducere şşi cuvânt i cuvânt îînainte de George nainte de George RemeteRemete
şşi prezentare de părintele i prezentare de părintele GaleriuGaleriu
––
Alba Iulia 1995.Alba Iulia 1995.RalindranathRalindranath
tagoretagoreLa La FontaineFontaine
––
““Vulpea Vulpea şşi corbuli corbul””Liviu Liviu RebreanuRebreanu
––
““IonIon””
––
editura Facla Timieditura Facla Timişşoara 1988oara 1988Ioan Slavici Ioan Slavici ––
““Moara cu norocMoara cu noroc””
–– editura Ion Creangă Bucure editura Ion Creangă Bucureşşti 1981ti 1981Ioan Slavici Ioan Slavici ––
““NuveleNuvele””
––
editura Minerva postfaeditura Minerva postfaţţă ă şşi bibliografie de Mircea Braga.i bibliografie de Mircea Braga.Scriitori români despre limbă Scriitori români despre limbă şşi stil i stil ––
Antologie , introducere , comentarii , glosar , bibliografie deAntologie , introducere , comentarii , glosar , bibliografie de Gh Gh. B. Bulgăr ulgăr ––
ediediţţie revăzută ie revăzută şşi adăugită i adăugită ––
editura albatros 1976editura albatros 1976Adela Adela BradeaBradea
, Cristina Corla , Cristina Corla ––
““Proiectarea pe unităProiectarea pe unităţţi de coni de conţţinut la Limba inut la Limba şşi Literatura Română i Literatura Română (ghid pentru (ghid pentru profesori profesori şşi studeni studenţţi , editura i , editura RisoprintRisoprint
, Cluj , Cluj NapocaNapoca
2004.2004.
