MnncRnET MITCHETLPE eruplIr vANTULUI

Traducere din limba engfuzd .

de Mary Polihroniade-Ldzdrescu

Margaret Mttchell (1900-1949) s'a nlscut 9i a tr{ittoatd viala ln Atlanta, Georgia. Sudisti pr{n naqtere qi edu-

cafie, a crescut ln mijlocul povestirilor despre eroismul con-

federalilor, al evocfuilor unui rizboi care pentru cei careluptaserl ln el nu se terminase niciodat[" A inceput si scrie

romanul Pe aripile vhntului (despre care s-a crezut multb

vreme ci este singura ei carte) tn 1926 9i a lucrat la el zece

ani. Publicarea romanului a lnsemnat un succes uriag'

cartea fiind reeditatb permanent, tradusb ln aproape toate

limbile lumii gi ecraniiat{' Distins cu Premiul Pulitzer qi cu

National Book Award, Pe arlpile vhntului inflictueazd qi

astlzi imaginalia cititorilor de prerutindeni.

*#Bucur6gti

2010'

IScarlett O'Hara nu era frumoasi, dar barbaiii nu-gi d[deau

seama de asta cdnd erau sub farmecul ei, aga cum erau acumgemenii Tarleton, Pe chipul ei, trisdturile delicate ale mamei, oaristocratd: de origine francezi din regiunea de coastl, nu se ar-monizau cu trdsiturile greoaie ale tat6lui, un irlandez cu obrazulrumen. Totuqi avea o fafd atrigitoare, cu birbia ascufitl gi f[lciputernice. Ochii, pulin migdalali gi mirginili de gene dese, erau deun verde deschis, firi cea mai mici nuan{i clpruie. Spr6.ncenele,groase qi negre, desenau o neaqteptati linie oblici pe pielea albl camagnolia, acea piele pe care puneau ateta prel femeile din Sud qipe care o aplrau cu atdta griji, cu ajutorul plliriilor, al vilurilorqi al mitenelor, de soarele arzitor al Georgiei.

tn acea luminoasd dupfl-amiazd de aprilie din anul 1851,Scarlett O'Hara, cum stltea lntre Stuart Ei Brent Tarleton, peveranda ricoroasd qi umbroasi de la Tara, plantalia tatdlui ei,oferea ochilor o imagine incAntitoare, Rochia nou[, croitd dindoisprezece iarzi de muselinl verde infloratd, unduia pe cercurile

crinoiinei qi culoarea se armoniza perfect cu aceea a sandalelorde marochin verde cu tocuri joase, pe care tatdLl ei i le aduse-se de curAnd din Atlanta. Rochia li scotea in eviden(i intr-unmod fermecltor mijlocul, cel mai sublire din trei comitate, gicorsajul foarte ajustat lnviluia un piept bine dezvoltat pentru ofat* de gaisprezece ani. Dar cu tot felul pudic in care-gi agezasepoalele rochiei, cu tot aerul rezeryat pe care il didea pdrui lins,strdns in coc la spate, cu toati cumin[enia miinilor mici gi albe,

@;

10 Margaret Mitchellincruciqate in poall, Scarlett iqi ascundea cu greu adevlrata fire'

Pe fa{a ei, plini de o dulcea!i studial[, ochii verzi, neastAmpdraligi poiuncitorl, plini de via{d, nu se potriveau deloc cu atitudinea

ei cuviincioasl. lgi dutotu bunele purtiri observalilor blAndeale mamei ei gi disciplinei mai severe exercitate de Mammy, dar

ochii ii tr[dau firea.Lingi ea, de o parte 9i de alta, gemenii se llfliau in fotolii

gi, rizincl qi pildvrlgind, priYeau soareie prin paharele pline

cu lichior de ment[. iqi incrucigaserd neglijent picioarele Iungi

gi greoaie de cilire{| inciilate cu cizme pAni' 1a genunchi' invaistl de nou[sprezece ani, inalli de aproape 1,90 m, cu mAini 9ipicioare iungi qi cu muqchii tari, cu fala arsi de soare, pi'rul roEu

inchis, priviiea vesel6 qi arogant[, imbrica{i in vestoane identice

gi cu pantaloni de culoarea muqtarului, semlnau unul cu altul

ca doui' pic[turi de aPd.Afarl, soarele care apunea poleia gridina, luminind copacii

inclrcali de flori albe care se profilau in mase compacte pe un

fond verde deschis. Caii celor doi gemeni - niqte animale mari'roqcate ca pirul stip6niior lor - erau priponili pe aleea de tr[suri;

lAngi ei mArAia haita de c6ini slabi qi nervoqi care intovdriqeau

pesie tot pe Stuart 9i pe Brent, Mai Ia o parte, cum se cidea unui

aristocrai, un ciine mare, cu pete negre, stitea culcat cu botul pe

labe Ei aEtepta rdbdltor ca blielii si plece acas6, la cinS''

intre cAini, cai Ei gemeni exista o inrudire mult mai addnci

decdt aceea rezultdnd dintr-o permanenti toviriqie' Erau ca niqte

animale tinere, nepdsitoare, pline de graqie qi de nerv, strilucind

de sinltate. B[ie1ii erau impetuoqi qi susceptibili ca qi caii lor, dar

blinzi cu cei care qtiau cum s[ se poarte cu ei.

DeEi cei trei de pe verandd fuseserd deprinqi din nagtere cu

viala ugoari de pe plantalil 9i fuseseri servili din fragedl copillrie

de slugi mereu la cheremul lor, pe chipurile lor nu se citea nici

moliciune, nici indolenfd. Aveau puterea 9i vioiciunea oameni-

lor de la !ari, care Ei-au petrecut toati viala in aer liber 9i care

nu qi-au prea bitut capul cu lucrurile anoste din clrfi' Viaqa innordul Georgiei, in comitatul Clayton, era inci rustici gi, dup[

Pe aripile vir.ntului 11principiile in vigoare Ia Augusta, Savannah qi Charleston, chiarpulin cam primitivi. Sudigtii din regiuniie mai vechi ii priveaude sus pe georgienii din nord, dar aici, in nordul Georgiei, lipsarafinamentelor unei educa[ii alese nu avea insemndtate dac[ tearetai la inil(ime cdnd trebuia. Ceea ce avea mai ales insemnd-tate era sd cultivi bumbac de bunl calitate, si incaleci bine, sdtragi bine cu pu$ca, si fii un bun dansator, si gtii sI lii tovirigiedoamnelor gi si bei ca un orn de iume, ca un gentleman.

In toate aceste privin{e, gemenii se aritau la inlllime, darin acelagi timp erau cunosculi pentru totaia lor incapacitate dea inv6[a ceva din c6r]i. Pirin]ii lor erau oamenii cei mai bogalidin comitat, stipAneau cel mai mare numi,r de cai ;i de sclavi,dar cei doi tineri erau mai nepricepuli ia gramatic[ decit cei maimulli 16rani albi sdraci din imprejurimi.

Tocmai dirr cauza asta Stuart qi Brent trAndiveau in aceastidupi-amiazl de aprilie, pe verandd, ]a Tara. Fuseseri eliminali dela universitatea din Georgia, a patra uuiversitate de unde fuseserida{i afari in doi ani. Iar Tom gi Boyd, fra{ii lor mai mari, plecaserlimpreuni cu ei, fiindcd nu voiau si rimAnd intr-o institu{ie incare gemenii nu erau primili. Stuart qi Brent considerau ultimalor aventurd ca o excelenti gluml, gi Scarlett, care nu deschisesecle bund voie o carte de cAnd terminase anul trecut Institutulpentru domniqoare din Fayetteville, lua gi ea lucruriie in glum6.

* $tiu cd pu{in vi pasi gi cd nici lui Tom nu-i pasd cd v-au datafard, zise ea. Dar Boyd? El vrea si studieze qi, dupl ce l-a{i silitsd pirdseasci universitatea din Virginia, pe aceea din Alabama,qi din Carolina de Sud, a trebuit sdi plece acum gi din cea dinGeorgia. Aqa n-o sd sfArqeasci niciodati.

-O, va putea si-gi continue dreptul in biroul judecS'toruluiParmalee, la Fayetteville, rispunse Brent nepd,s[tor. De altfel,n-are mare importan{l. Oricum, ar fi trebuit si ne intoarcemacasd inainte de sfArqitui anului qcolar.

- De ce?-Rizboiul, prostuio! Rdzboiul poate izbucni dintr-o zi ln-

tr-aita, qi cred cd nu-{i inchipui cd vreunui dintre noi ar rS,mAnela universitate in timp de rizboi.

12 Margaret Mitchell

-$ti!i bine ce nu Ya fi rlzboi, zise Scarlett plictisiti' Suntnumai vorbe. Nu rnai devreme de siptimAna trecut6, Ashley

Wilkes Ei tat6l lui i-au spus tatei ci delega{ii noqtri la Washing-

ton vor ajunge Ia.., un.. ' acord amiabil cu domnul Lincoln cu

privire la Confederalie. $i apoi, yankeilor le e prea mare frici de

noi. Nu va fi rlzboi gi m-am siturat s[ tot aud vorbindu-se de el'

-Nu va fi rizboil exclamari cei doi gemeni indignali' ca qi

cAnd li s-ar fi luat un bun al lor.

- Ba da, fetilo, are s[ fie rlzboi, zise Stuart. Yankeilor le e poate

frici de noi, dar dupi bombardamentul de alaltiieri 9i dupn felul

cum generalul Beauregard i-a dat afari din fortul Sumter, vor fisiliti se se bat6. Altfel, vor fi considera{i de lumea intreagl ca o

bandi de laEi, Confedera{ii'..Scarlett ficu o mutri plictisiti, enervati.

-Dacd mai repetali o dati cuvAntul ,,r[zboi", mi duc si md

inchid in casi. in viaia mea nu m-a plictisit un cuvAnt mai mult

decAt cuvAntul ,,rizboi", afari doar de ",secesiune"' Papa vorbegte

de rizboi de dimineali pini seara 9i toli domnii care vin si-lvadd vorbesc de fortul Sumter, de drepturile statelor sau de Abe

Lincoln, de-mi vine si urlu de piictiseali. $i tinerii nu vorbesc

decAt de asta qi de grozivia lor de trupl. Nu ne-am distrat nic6-

ieri in primivara asta, fiindcd tinerii n-aYeau alt cuvAnt pe buze'

Sunt incAntati ci Georgia a agteptat Criciunul ca sd prociame

,,secesiunea", altfel nici una din petrecerile noastre n-ar fi fost

reuqit[. Dac[ mai aud cuvAntul ,,rbzboi", intru in casd.

$i Scarlett s-ar fi linut de cuvAnt, cici nu putea urmiri multi

vreme o conversa{ie al cirei principal subiect nu-l constituia per-

soana ei. Totuqi surdse. Gropilele ii apiruri in obraji qi genele

negre incepur[ si se zbatd: repede ca niEte aripi de fluture' Biie{ii

furd lncinta{i gi, aEa cum dorise, ii ceruri iertare fiindci o nec6-

jiserl. Nu-i pistrau pici pentru lipsa ei de interes. Dimpotrivi'

Rlzboiul ti privea pe birbali, aqa cd socotird atitudinea ei drept

o dovadi de feminitate.

Pe aripile vd.ntului 13Dupl ce manevrase aga incAt sd-i sustragd de la subiectul

plictisitor al rlzboiului, relui cu interes disculia privitoare lasitualia actuali a celor doi fra1i.

- Ce-a spus mama voastri aflAnd ci a{i fost dali din nou afarl?Tinerii pdreau jena{i, iqi aminteau de felul cum reacfionase

mama ior cu trei luni mai inainte, cAnd reveniseri de la univer-sitatea din Virginia, dupd eliminare.

-Pii, zise Stuart, n-a prea avut ocazia si spuni mare lucru.Azi-diminea!{, Tom cu Brent gi cu mine am plecat de acasi de-yreme. Nu se sculase inci. Tom s-a dus si faci o viziti familieiFontaine, iar noi am venit aici.

- Nu v-a spus nimic aseard, cAnd v-ali intors?*Asearl am avut noroc. lnainte de sosirea noastrd aduseseri

noul armdsar, pe care l-a cumpirat mama in Kentucky luna trecu-

ti. Toatl casa era datl peste cap. E un cal superb, Scarlett, trebuiesd-i spui tatllui tdu si vie sd-l vadi indat[ ce va putea.. . pe druml-a gi muqcat pe gr[jdar Ei a cilcat in picioare pe doi dintre negriimamei, care se duseserd siJ ia de la gari, la ionesboro. Chiar ina-inte si ajungem acasi, a fost cAt pe ce s[ dlrdme grajdul qi aproape

I-a omorAtpe Strawberry, bitrAnul armisar al mamei! CAnd am

sosit, mama era la grajd ciutAnd sd-l iiniqteasci cu niqte buci{ide zahhr, qi pe cuvAntul meu cd reuEea. Negrii fdceau nigte ochi!Le era atAt de frici, incAt se agdlaserd de grinzile lui, dar mamavorbea calului ca qi cum ar fi fost o fiinli omeneasci, blind ca unmielugel. Nimeni nu se pricepe la cai mai bine ca mama. CAndne-a vlzut a spus: ,,Pentru numele lui Dumnezeu, ce clutafi acas[tofi patru? Sunteli mai rii decAt cele gapte pllgi ale Egiptului!"Atunci calul a inceput si sfordie qi si zvdrle din picioare gi mama

a zis; ,,Iegi[i afaril Nu vedeli ci e nervos, mititelul de el! Mi voiocupa de voi mAine dimineali!" Ne-am dus deci sd ne culcim.Azi-dimineafl am gters-o inainte si puni mdna pe noi ;i l-amIisat pe Boyd si se descurce.

-Credeli cd o sdl batd pe Boyd?

14 Margaret MitchellCa intreg comitatul, Scarlett nu izbutea si se obiqnuiascd cu

felul cum mica doamni Tarleton igi certa fiii, mari acum, qi lanevoie le administra lovituri de cravaEd la spate'

Beatrice Tarleton era o femeie de ac{iune. Ducea in spate nu

numai o vastl plantalie de bumbac, vreo suti de negri 9i opt copii,

dar gi cea mai mare crescdtorie de cai din Georgia. Era iute din

fire qi, scoasl mereu din sdrite de desele trisnii ale celor patru fii,socotea ci din cAnd in cAnd o mici bitaie dati biielilor nu strica,

ceea ce n-o impiedica sd interzicd si fie atins un cal sau un sclav.

- Nu, n-o sd-l bati pe Boyd. Nu l-a b6tut niciodati prea mult,

fiindci-i cel mai mare, qi fiindci-i cel mai pipernicit din toatidroaia, zise Stuart mAndru de inAllimea sa. De aceea l-am ldsat

acasi, ca si se descurce cu ea. Mama ar trebui sd inceteze de a

ne mai bate. Avem noulsprezece ani, Tom are douizeci 9i unu'

Se poartd cu noi ca gi cAnd am avea qase.

- Oare miine va veni cllare pe calul ei cel nou la petrecerea

Wilkes-ilor?- Aga vrea, dar tata spune ci-i primejdios' De altfel, fetele n-o

vor ldsa. Spun ci vor reuqi s-o ducl cel pulin o dati la o Petrecerein trisuri, ca pe o adevlratd doamni.

- Sper ci n-are si plou[ miine, zise Scarlett. De o sdptlmAnlploud aproape in fiecare zi. Nimic nu-i mai nepidcut ca un picnic

care se sfArgegte in casd.- MAine va fi frumos gi cald ca in iunie, zise Stuart. Privegte

apusul dsta de soare. N-am vizut niciodati un cer mai roqu' Pofi

intotdeauna prezice timpul dup[ asfin{it.Ochii lor se a{intirI asupra nesfArqitei intinderi a domeniului

lui Gerald O'Hara, asupra larinilor de bumbac proaspet arategi asupra zhrilor roqiatice. Acum, cAnd soarele apunea intr-ovAlvdtaie de flicdri in spatele colinelor, dincolo de rAul Flint'c6ldura de aprilie se schimba incet-incet intr-o rdcoare ugoard

dar binefi,c[toare.in acest an primdvara venise devreme, intovirigiti de ploi

calde qi scurte, de izbucnirea florilor trandafirii ale piersicilorqi de salbele de flori ca stelele care impAnziseri balta intunecati

Pe aripile vd,ntului 15gi colinele indepirtate. ArdLturile erau aproape sfArgite gi splendoa-

rea purpurie a asfin{itului accentua culoarea brazdelor de curAnd

risturnate in argila roEie a Georgiei. lntors de fierul piugurilor,plmAntul umed gi infometat aEtepta seminlele de bumbac, bltAnd

in roqu pe creasta nisipoasd a brazdelor, 9i in purpuriu, in roguaprins sau ln cafeniu acolo unde umbrele c[deau pe marginilebrazdelor. Clidirile pianta{iei, cu zidurile lor de cdrimidi datecu var, pAreau o insuli in mijlocul unei mdri rogii dezlinfuite,ale cirei valuri unduioase, sinuoase, piine de virtejuri, ar fi fostpietrificate ln clipa cdnd erau gata si se privileascd cu spuma 1ortrandafirie. ln aceastd regiune nu existau brazde lungi gi drepte,aqa cum se puteau vedea in larinile de argili gilbuie din qesurileaflate in inima Georgiei, sau in pimAntul negru gi md'nos de pecoasti. Aici, in nord, arituriie care unduiau Ia poalele dealurilorerau crestate de mii de brazde in forml de seceri, ca si impiedicepdmAntul bogat si alunece in albia rAurilor.

Ela un pimdnt sllbatic, roqu de culoarea singelui dup[ ploaie,de culoarea cirimizii in timpul secetei, cel mai bun pimAnt dinlume pentru bumbac. Era o regiune plicutd, cu case aibe, larinipagnice, rAuri incete qi gllbui, dar o regiune de contraste undestrilucirea soarelui era orbitoare gi umbra foarte deas6. Terenurile

defriqate gi nesfhrgitele ogoare de bumbac ale plantaliilor surAdeau

unui soare cald, domoi, binevoitor. La marginea lor se indllaupidurile virgine, intunecate gi ricoroase chiar in amiezile cele maiarzltoare, plduri misterioase, pulin sinistre, ai ciror pini ce vuiaupireau si stea de veacuri, rdbditori, de veghe, murmurAndu-qiameninlarea intr-un suspin: ,,Bigali de seami! Bigali de seami!Ali fost ale noastre odatd. V[ putem lua inapoi."

La urechile celor trei aqezali pe verandd ajungea zgomotuldobitoacelor bltAnd plmdntul cu copitele lor, clinchetul tillngilor,rAsul strident qi nepi,sitor al negrilor care se intorceau de la cAmp

cu catirii. Din casl se auzea vocea dulce a mamei lui Scarlett, EllenO'Hara, chemdnd-o pe negresa mititicd ce-i purta cheile. Voceaascu!iti a copilului rispundea: ,,Da, doamndl" $i se auzeau pagiicelor ce ieqeau pe uqa din dos mergdnd spre afumitoare, unde

^-.

16 Margaret MitchellEllen obignuia si impart[ hrana muncitorilor care veneau de la

lucru. $i se avzea zinganitul argintlriei gi clinchetul farfuriilor, intimp ce Pork, valetul principal de la Tara, punea masa pentru cini.

Auzind sunetele acestea, gemenii tEi dbdurl seama c[ era tim-

pul si se intoarcl acasi, dar n-aveau chefsd dea ochii cu mama lor

gi intArziau pe verandi cu nidejdea cd Scarlett ii va pofti la cini.

- Asculti, Scariett, in legituri cu petrecerea de mAine, ziseBrent. N-aveam de unde s[ gtim c[ va fi un picnic ai un balmAine seari. Vei dansa cu noi? N-ai fdgdduit toate dansuriletale, nu-i aqa?

- Ba dal Cum puteam si Etiu cA veli fi cu to{ii acasd,? Nu era

si risc si rlmAn nedansati, numai ca si vi aqtept pe voi doi.

-Tu s[ rimdi nedansatl!Biielii inceptrrd sX rAdd zgomotos.-Ascultd, fetilo, va trebui s6-mi acorzi mie primul vals, si-i

rezerviultimul lui Stu gi sl supezi cu noi. Ca la ultimul bal, nevom ageza pe treptele scdrii gi-i vom cere lui Mammy lincy sd

vind si ne mai ghiceasci o dat[.

- Nu-mi place s6-mi ghiceasci Mammy lincy. $ti1i ce mi-a pre-

zis cl am s[ mi mirit cu un b[rbat cu p6rul negru ca pana corbu-lui qi cu mustili lungi, qi mie nu-mi plac birba{ii cu pirul negru.

-lg plac cei cu pirul rogu, nu-i aga, draga mea? zise BrentsurdzAnd. Hai, fdgiduieqte-ne ci ne vei acorda valsurile qi ci veisupa cu noi.

-Dac[ ne figlduie$i, ili vom spune un secret, zise Stu.

- Ce secret? strigi Scarlett cu o curiozitate de copil.* E vorba de ce-am auzlt te''i la Atlanta, Stu? Dac6-i chestia

aceea, gtii bine ci am fdgiduit s[ nu spunem nimic'

-DomniEoara Pitty ne-a spus-o.

-Domniqoara cine?

- $tii, vara lui Ashley Wilkes, care sti la Atlanta, domniqoara

Pittypat Hamilton, mituqa lui Charies qi a lui Melanie Hamilton'

-Da, o cunosc, e cea mai proasti cucoani, bitrana pe care

am vizut-o in viala mea.

' Pe aripilevhntului 17

-Ei bine, ieri, pe cAnd agteptam trenul la Atlanta, trisura eis-a oprit in fa{a girii. A coborAt ca sd stea de vorbi cu noi gi ne-aincredin{at ci mAine sear5., la balul Wilkes-ilor, se va anunlao logodnd,.

- O, gtiu despre ce-i vorba, zise Scarlett dezamdrgiti. Se vaanunta logodna prostdnacului ei de nepot Charlie Hamilton cuI{oney Wilkes. De ani de zile toati lumea gtie ci vor sfArgi prin ase lua, deqi Charles n-'a avut niciodati aerul ci ar fi prea incintat.

-Crezicire un prostinac? intrebl Brent. Anul trecut, de Cri-ciun, l-ai lisat totuqi sd se cam invirteasci in jurui tiu.

-Nu-l puteam impiedica, zise Scarlett ridicAnd nepIsdtoaredin umeri. Dar, dupi pirerea mea, e un nitlriu.

- De altfel, nu se va anunta logodna iui, zise Stuart triumfitor,ci logodna lui Ashley Wilkes cu sora lui Charlie, domnigoaraMelanie.

Fala lui Scarlett nu se schimb[, dar buzele ei pllirl ca ale uneipersoane care a primit o lovituri pe cAt de puternici pe atAt deneaqteptati qi care, in primul moment, nu inlelege ce s-a petrecut.Privi la Stuart gi chipul ei era atdt de impasibii, incAt tAnirul, foarteslab psiholog, crezu ci era numai surprins[ gi foarte interesatide noutatea pe care i-o adusese.

- Domnigoara Pitty ne-a spus ci nu voiau si anun{e oficiallucrurile inainte de anul viitor, fiindci domnigoara Melly e camsl[bu1d, dar c[, din cauza zvonurilor astea de rlzboi, cele doudfamilii au socotit ci e mai bine sd gribeascd nunta. De aceea yoranunla mAine searl logodna, la supeu. Scarlett, noi 1i-am spussecretul, qi trebuie sd ne promili ci vei supa cu noi.

- Ne-am infeles, rispunse Scarlett automat.

- $i ne vei acorda toate valsurile?- Toate,- Ce drdguln egtil Pariez ci ceilalli bdieli vor innebuni de

ciud[.*N-au decdt, zise Brent. Le venim noi de hac. Asculti, Scar-

lett, ai s[ stai cu noi in timpul picnicului?*Ce?

,,.,1..1. I ';: i;t!iii:jlx.{rf.f*il!i!.i.i+!itlitiiii

18 Margqret MitdlellBrent lqi relnnoi cererea'

- Sigur ci da.Gemenii se uitar[ unul la aliul" Erau incintati, dar 9i putin

mirafi. Degi se credeau curtezanii preferali ai lui Scarlett, nici-

odati nu oblinuseni de la ea at4t de ugor o dovadi de favoare' De

obicei Scarlett li silea s-o roage, li amana, refuza si le rispundi,

rddea cAnd ficeau pe supiralii, se lmbufna cAnd se necljeau de-a

binelea. $i dintr-odat[,le figiduise aproape toat6 ziua de mAine'

Primea si se aEeze ldngi ei la picnic, le rezerva toate valsurile (vor

aranja ei ca si nu se danseze decAt valsuri), accepta si supeze cu

ei. Ficea sd fii dat afard din universitate!lncdntali de succesul lor, nu se grlbeau si plece, Vgrbeau de

picnic, de bal, de AshleyWilkes gi de Melbnie Hamilton. lgi tliau

vorba, spuneau glume qi rAdeau de ele, 9i ficeau aluzii strivezii

ln leglturl cu invitalia la cintr. Trecu o bund bucati de vremetnairite si bage de seami ci scarlett nu sPunea aproape nimic'

Atmosfera seichimbase. Gemenii n-ar fi qtiut si spuni de ce, dar

dup6-amiaza lgi pierduse farmecul. Deqi Scarlett le rdspundea la

lntieblri plrea ci nu acord] decet o ate$ie foarte relativ[ conver-

safiei. Ghicind ci se intAmpll ceva ce nd puteau in]elege, gemenii,

tncurcali.qi plictisili, mai iezistar[ cAt{va vreme, apoi se sculari

cam firi voie gi se uitari la ceasornicele lor. .Soarele cobora asupra ogoarelor de curAiid arate 9i, de cea-

lalti parte a riului, pidurile mari \i profilau masa lor lntunecat['Rdndunelele treceau prin curte ca sigclile' G[ini, rate 9i curcani

veneau de pe cAmp bil[binindu-se 9i umflAqdu-se in pene'

Stuart rdcni un,,Jeems!" asurzitor qi' dupi cAteva cllpe' un

negru lnalt, de vArsta gemenilor, lnconjurd casa gi, suflAnd din

grzu, se repezi.spre caii lega1i. Jeemsera servitorul celor doi frali 9i'ia $i cdinii, ii lntov*rigea pretutindeni' Sejucase cu ei ln copillrie

gi le fusese diruit ln ziua c$nd lmpliniserd zece ani. VdzAndu-l'

cdinii culcali ln praful rogiatic se scularl; pAndindu-gi st[pdnii'

Tinerii se inclinarb, strAnserl m6na lui Scarlett gi-i spuser[ cio aqteptau devreme,a doua zi la familia Wilkes. Apoi plecar[ in

Pe aripilevLntului 19goan6, sdriri ln ga gi, urrna{i de feems, cobordri in galop aleeaplantatd cu cedri, fluturdndu'qi pillriile 9i chiuind.

Dupi ce cotiri pe drumul prifuit gi pierduri Tara din ve-dere, Brent igi opri calul sub un copac. Stuart se opri gi el, iartdnirul negru l9i struni gi el calul la cAliva pagi ln urm6. Sim-gnd ce hdprile slibesc, caii lungird gdturile gi incepuri si pasciiarba fragedi de primivarl. Ribddtori, cdinii se Iungiri din nouln praful moale gi rogu gi se uitard cu jind la rAndunelele ce seroteau in amurgul care se lisa. Fala lati gi naivd a lui Brent tridaincurcdturd gi o ugoari indignare.

- Ascult[, zise el, n-ai impresia ci ar fi trebuit sd ne opreascdla cini?

- Credeam ci ne va opri, rispunse Stuart. Am aqteptat si sehotdrasci, dar nu s-a hotdrAt. Tu ce crezi?

- Nu cred nimic. Am totu$i impresia ci ar fi trebuit si nere{ini. ln definitiv, e prima zi pe care o petreiem aici, nu ne-avdzut de mult gi mai aveam si-i spunem o mullime de lucruri.

-CAnd am sosit, mi s-a pdrut c[ era foarte mullumite sA nevadd.

-$i mie mi s-ap6rut.- $i apoi, acum vreo jumitate de or[; tot cheful i s-a dus, parci

ar fi apucat-o durerea de cap.- Am observat gi eu, dar n-am dat atenlie faptului. Dupi tine,

ce crezrcd s-a intdmplat?

-1.{u gtiu. I-am spus oare ceva care a sup[rat.o?

Se gAndiri o clip[ amAndoi.-Nu vid ce. De altfel, cAnd Scarlett e supdratd, o gtie toate

lumea. N-are o fire-inchisi ca alte fete.

- Da, asta-mi place la ea, Nu umbli lngepati qi bosumflat[cind se supirl. lg spune verde in fa]i ce are. Dar sunt sigur cdvreo vorbi de-a noastri sau yreun gest al nostru au f[cut-o sdamuleascb gi si pari bolnav6. Aq putea si jur ci era inc0ntatd sine vadi qi c[ voia s[ ne opreasci la masi,

-Nu cumva o fi pentru ci am fost eliminali?