“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 385Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

Să adormiPutin, să tevisezi Petrucel Mare, dar să tetrezeşti Stalin!

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

Supa luiHipocrate -combate can-cerul, bolilede inimă şide rinichi

O posibilăschimbarecare îi vizeazăpe toţi eleviiromâni

Ce-au fost şice-au ajunsbrandurilecomuniste?

Divertisment

Locul misteriosdin adâncurileRomâniei careface trecereaspre "LUMEA DEDINCOLO"!

Pagina 7

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

Pentru cele 32 de locuri aleRomâniei din Parlamentul Euro -pean, pe 25 mai se vor "bate" 15 for-maþiuni politice ºi 11 candidaþi inde-pendenþi, dacã Biroul ElectoralCentral nu va sesiza nereguli cuprivire la candidaturile depuse pânãla termenul limitã, 26 martie.

Formaþiunile politice careºi-au depus candidaturile la BECpentru alegerile europarlamentaresunt:1. Alianþa Electoralã PSD-UNPR-PC2. Partidul Democrat Liberal3. Partidul Naþional Liberal4. Uniunea Democratã Maghiarã dinRomânia5. Partidul Miºcarea Popularã6. Partidul Noua Republicã7. Partidul Naþional Þãrãnesc Creº -tin Democrat8. Partidul Poporului Dan-Diaco -nescu

9. Partidul Dreptãþii Sociale10. Partidul Ecologist Român11. Alianþa Naþionalã a Agriculto -rilor12. Forþa Civicã13. Partidul Verde ºi AlternativaSocialistã14. Partidul România Mare

Candidaþii independenþicare ºi-au depus candidaturile pentruscrutinul din 25 mai sunt: 1. Georgiana Corina Ungureanu2. Filip Constantin Tiþian3. Adrian Toader4. Dãnuþ Liga5. Vasile Iustuc6. Nicolae Toteanu7. Paul Purea8. Pericle Capsali9. Peter Costea

10. Mircea Diaconu11. Valentin Eugen Dãeanu

BEC va decide pânã pe 5

aprilie dacã admite sau respingecandidaturile, iar contestaþiile vorputea fi depuse pânã pe 10 aprilie.

EUROPARLAMENTARELE!

- 13 iunie - Încheierea cursurilorpentru clasa a VIII-a- 16 - 18 iunie - Înscrierea laEvaluarea Naþionalã- 23 iunie - Limba ºi literatura

românã - probã scrisã- 24 iunie - Limba ºi literaturamaternã - probã scrisã- 25 iunie - Matematicã - probãscrisã

- 27 iunie - Afiºarea rezultatelor(pânã la ora 16.00)- 27 iunie - Depunerea contestaþi-ilor (orele 16.00 - 20.00)- 28 iunie - 30 iunie - Rezolvarea

contestaþiilor- 1 iulie - Afiºarea rezultatelorfinale dupã contestaþiiExamenele vor fi fi supravegheatevideo, iar camerele vor fi instalate ºiîn sãlile în care se descarcã su -biectele, precum ºi în sãlile în carese evalueazã lucrãrile scrise.

CALENDARUL EVALUĂRII NAŢIONALE 2014

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

TVR, lideriimaghiari,Fuia şi vânzareaRomâniei lahectar!

La un an de la introdu -cerea timbrului de mediu, prevede -rile în materie au fost modificate deparlamentari, astfel încât noi cate-gorii de autovehicule vor fi scutitede la platã. Începând din 15 martie,timbrul de mediu, ce înlocuieºtevechea taxã de poluare, se plãteºte,fiind reglementat de OUG nr.9/2013. Conform prevederilor insti-tuite la acea datã, timbrul de mediueste plãtit o singurã datã, în urmã-toarele situaþii: când un autoturismeste înmatriculat pentru prima datãîn România; când un autoturismeste reintrodus în parcul auto na -þional, în cazul în care, la momentulscoaterii sale din parcul auto naþio -

nal, proprietarului i s-a restituit va -loarea rezidualã a timbrului; pentrumaºinile rulate pentru care nu a fostachitatã nicio taxã de poluare/înma-triculare, timbrul de mediu se vaplãti cu ocazia transcrierii dreptuluide proprietate ºi pentru autoturis-mele rulate pentru care s-a dispusde cãtre instanþe restituirea sauînmatricularea fãrã plata unei taxede poluare/ de înmatriculare. Tim -brul de mediu în aceastã situaþie vafi achitat tot cu ocazia transcrieriidreptului de proprietate.

OUG nr. 9/2013 este învigoare deja de un an, însã normelede tehnicã legislativã stipuleazã capentru a produce efecte pe termen

nelimitat, ea tre-buie adoptatã prinlege de Parla -men tul Româ ni -ei. Lucru care s-aºi întâmplat, în -tru cât parlamen-tarii au aprobatmarþi, prin vot fi -nal, legea de a -probare ºi modifi-care a acestei OUG. Mai mult decâtatât, Le gislativul a pregãtit ºi formapentru promulgare a acestui act nor-mativ.

Legea adoptatã recent dedeputaþi nu doar aprobã OUG nr.9/2013, ci o ºi modificã, intro-ducând douã noi categorii deautovehicule ce vor fi scutite de laplata timbrului de mediu.

Concret, potrivit prevede -rilor încã în vigoa re, sunt exceptatede la plata timbrului de mediuautovehiculele: ce aparþin misiu-nilor diplomatice, oficiilor con-sulare ºi membrilor acestora, pre-cum ºi altor organizaþii ºi persoanestrãine cu statut diplomatic, care îºidesfãºoarã activitatea pe teritoriulRomâniei; cele special modificateîn scopul conducerii de cãtre per-soanele cu handicap, precum ºi înscopul preluãrii ºi transportãrii per-

soanelor cu handicap grav sauaccentuat; cele destinate a fi uti-lizate de forþele armate, forþele desecuritate a statului, de poliþie, dejandarmerie, de poliþia de frontierã,de pompieri, cele destinate servici-ilor de ambulanþã ºi medicinã,autovehiculelor speciale echipatecorespunzãtor pentru acordarea aju-torului de urgenþã, precum ºiautovehiculelor speciale destinateserviciilor de descarcerare ºi destingere a incendiilor; cele dobân-dite prin moºtenire; cele încadrateîn categoria vehiculelor istorice;cele destinate competiþiilor spor -tive, precum ºi cele donate instituþi-ilor de învãþãmânt, sãnãtate ºi cul-turã, ministerelor, altor organe aleadministraþiei publice, structurilorpatronale ºi sindicale reprezentativela nivel naþional, asociaþiilor ºi fun-daþiilor de utilitate publicã.

MAXIMA LUNIIVreau să mai simt acel fior curat şiacum, când pătrund într-o biserică!

Doresc să cred - din nou - că Dumnezeuîmi vorbeşte prin gura slujitorilor Săi!Visez să retrăiesc momentul revelaţiei

învăţămintelor din Cartea Sfântă!Astăzi, Biserica a învăţat doar să ceară

şi a uitat să ofere!

Timbrul de mediu şi noua taxă auto

MIZILUL

ŞTIRIRESTITUIRESumele care trebuie

restituite de stat, conform ho -tãrârilor judecãtoreºti, repre zen -tând taxa auto, dobânda aferentã,cheltuielile de judeca tã ºi altesume, devenite executorii pânã la31 decembrie 2015, vor fi plãtitedoar într-un interval de cinci ani,cu plata anualã a numai 20 la sutãdin valoare.

SINODBiserica Ortodoxã a a -

nun þat un eveniment ce va avealoc dupã 1.100 de ani! Este vorbadespre Marele Sinod al BisericiiOrtodoxe, care se va reuni în anul2016, la Biserica Sfânta Irina dinIstanbul, unde a avut loc cel de-aldoilea Sinod Ecumenic, din anul381.

AMENDĂTVR se aflã în plin scan-

dal cu Consiliul Naþional al Au -diovizualului, dupã ce acesta adecis amendarea postului cu70.000 de lei pentru o emisiunedespre MS Regele Mihai. Ma -rilena Rotaru, reali zatoarea emi -siunii care a de clan ºat scandalul,susþine în tr-o scrisoare deschisãadresatã Con siliului, cã: "Reac -þiile CNA-ului sunt dictate în ceamai mare parte numai de coman-damente politice, co man damentecare transformã ºi CNA-ul într-oinstituþie care, luptând împotrivaadevãrului, degradeazã ºi distrugeaceastã naþiune".

RECUNOAŞTERERãzvan Temeºan, cel

mai controversat preºedinte alBancorex, a recunoscut cã a fostofiþer sub acoperire al Serviciuluide Informaþii Externe! Misiunealui era sã gãseascã ºi sã recu-pereze banii din conturile secretedin strãinãtate ale familiei Ceau -ºescu. A recuperat o parte dinbani, care "au ajuns pe mânã unorpersonaje extrem de puternice".Bancorex, unul dintre cele mairãsunãtoare eºecuri bancare post-decembriste, a fost în anii de dupãRevoluþie banca celor aleºi. Puþiniaveau privilegiul de a intra pe listascurtã a celor care primeau banicu dobânzi extrem de mici, ceimai mulþi fiind oameni cu funcþiiimportante în stat ori apropiaþi aiacestora.

CODMinisterul Educaþiei

pre gãteºte proiectul Codului eticpentru învãþãmântul preuniversi-tar. Printre altele, acesta urmeazãsã le interzicã profesorilor sã cea -rã ºi sã primeascã bani, cadourisau servicii, sã colecteze fonduride la elevi sau pãrinþi. De aseme-nea, noul cod incrimineazã proto-colul pentru examene, evaluãri,olimpiade ºi alte concursuri ºco -lare. Un alt articol se referã la fap-tul cã unui cadru didactic îi esteinterzis sã fie profesorul propriu-lui copil sau al unei rude de pânãla gradul al treilea, excepþiefãcând atunci când este singurulprofesor care predã respectivadisciplinã în ºcoalã.

TOPUniversitatea Babeº-

Bo ly ai din Cluj-Napoca a fostinclusã în topul 500 al celor maibune instituþii de învãþãmântsuperior, realizat de Comisia Eu -ropeanã, alãturi de aceasta în cla -sament fiind prezentã ºi Uni -versitatea Bucureºti. Criteriile cestau la baza acestui top sunt ...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Istoria umanitãþii - dinpãcate sau din fericire -, din tim-puri imemoriale, a acumulatrãspunsuri valabile pentru toatesituaþiile în care s-ar putea afla laun moment dat omenirea, darfoarte puþini dintre liderii mondi-ali ai momentului au astãzi rãb-darea ºi înþelepciunea sã le caute,sã le înþeleagã ºi, eventual, sã lefoloseascã. Rãsfoind - imaginativ- paginile îngãlbenite de vreme,adesea stropite cu sângele ºisudoarea celor implicaþi, ce pu -tem constata? Imperiile, indife -rent de numele, întinderea saubogãþiile acumulate, modul încare au fost edificate - prin tãiºulsabiei sau arsura glonþului -, n-aurezistat probei timpului! Mariconducãtori de oºti, împãraþi,regi, dictatori, personalitãþi -benefice sau malefice - ale vre-murilor trecute, chiar cunoscânddeznodãmintele, n-au þinut contde atenþionãrile istoriei, an tre -nând în aventurile lor belicoasepopoare întregi, timp îndelungat.Nu este nicidecum un lucru facilsã aduni laolaltã popoare diferiteca limbã, culturã, religie sau obi-ceiuri, darmite sã le conduci dupãpropria gândire sau interes.

Imperiul care a durat celmai mult în lupta cu timpul a fostcel sovietic, edificat iniþial dePetru cel Mare, dar conducãtorulcare a ºtiut cum sã-ºi þinã teritori-ile laolaltã a fost sângerosul dic-tator Stalin. Realizând pericolulunor eventuale distrugeri ale"colosului cu picioare de lut",Stalin a dislocat popoare întregidin teritoriile luate în stãpânire,

umplându-le, apoi, cu ruºi, dar ºifãcându-le - în mod artificial ºivoluntar - dependente economicunele de altele, fapt care astãzicreazã insurmontabilitãþi în dez-voltarea liberã ºi independentã amultor state ex-sovietice.

Nu mai este un secretpentru nimeni cã Putin l-a gãsitvinovat pentru desfiinþareaURSS-ului pe Gorbaciov, afir-mând cã principalul sãu scop este"refacerea vechiului imperiusovietic", iar recentele evenimen -te din Crimeea confirmã aceastãdorinþã a "þarului". În timpul dis-cursului susþinut în faþa Parla -mentului, prin care anunþaanexarea de jure a peninsuleiCrimeea, Putin a cãutat înþele -gere la germani. A fãcut apel laconºtiinþa istoricã a Germaniei ºila anul 1989, când Zidul Ber -linului s-a prãbuºit sub greutateadorinþei de unificare a nemþilor ºia eforturilor cancelarului HelmutKohl, iar aceastã parte a discur-sului sãu a creat vâltoare peculoarele Bruxelles-ului, undelipsa de unitate a UE este acutsimþitã, dar inabil mascatã. UEnu este, deocamdatã, un monolit,ºi nici nu joacã teatrul fals de aîncerca sã parã unul. ªi, aºa cumumbra URSS încã planeazãasupra statelor baltice ºi EstuluiEuropei, la fel ºi balastul istorieieuropene creeazã fricþiuni în inte-riorul actualei construcþii politi-co-economice. Putin va miza încontinuare pe aceastã carte!Rãmâne de vãzut dacã Bruxe -llesul se va ridica la înãlþimeacelei mai mari provocãri geopo -

litice din ultimele douã decenii.Principala fisurã a uni -

tãþii europene în sancþionareaMoscovei pentru cãlcarea înpicioare a suve ranitãþii altui stat,este repre zentatã de intereseleeconomice diferite ale puterilorUE. Aceastã asimetrie va lucrade la sine în favoarea rusului. Câtde eficient, se va vedea în sancþi-unile impuse de UE, mai exact înpoziþia Germaniei, al treilea celmai important partener comercialal Moscovei. Îl doare la bascã pe"þar" de ameninþãrile licuriciuluiºi a cârdului disonant de vocioccidentale privind sancþiunilepolitice: rusul nu ezitã sã leaminteascã în mod brutal occi-dentalilor cã aceºtia îºi încãlzesc"fundurile descãrnate sau celeplesnind de celulitã" cu gazeleruseºti! ªi, oricum, nici SUA,nici UE nu intenþioneazã sã-ºibage companiile în faliment,obligându-le sã denunþe legã-turile economice cu Rusia, cu -noscând foarte bine cã econo -micul transcende politicului.

Degeaba Obama declarãtuturor care îºi fac timp sã-lasculte cã "acesta nu este un nouRãzboi Rece, SUA ºi NATO nuîºi doresc o confruntare cu Ru -sia!". Analiºtii politici raþionalide pe ambele maluri ale Atlan -ticului nu marºeazã defel pe a -ceastã afirmaþie naivã, adãugândcu tãrie ºi argumente irefutabilecã "acest nou Rãzboi Rece va fiunul mai tenebros, mai complexºi mai sofisticat decât cel recentîncheiat", preluând spusele ideo-logului preºedintelui Putin care

afirmã cã"re centele e -ve nimente dinCri meea au con-semnat sfâr ºitul libe -ralismului în Rusia ºiînceputul patriotismului". ªiatunci, se mai gân deºte cinevala implicaþiile acestor atenþio -nãri-ameninþãri asupra vieþii oa -menilor din regiunile vizate despiritul revanºard al Moscovei?

Graniþele lumii nu maisunt de mult timp "bãtute încuie": flamanzii ºi valonii nu semai suportã sub aceeaºi umbrelã,prin Catalonia suflã (cam de mul-tiºor) vânt de libertate, sco þieniivor sã lipseascã imperiul britanicde o veche nestematã, iar Veneþiase viseazã republicã independen-tã. În acest context ce am putea sãle reproºãm "conflictelorîngheþate" din fostele teritoriiruseºti, mai ales când au subnasul lor recentele evenimentedin Crimeea? ªi apoi nu trebuiesã omitem posibilitatea ca ruso-fonii, aflaþi de zeci de ani întregraniþele fostelor republici sovi-etice, vor începe sã-ºi manifeste,public ºi gãlãgios, diverse nemul -þumiri faþã de administraþiilecãrora le aparþin acum ºi dorinþade realipire la Mama Rusia, in -vocând "dragostea pentru votcã,balalaice ºi kazacioc", aceste"argumente" îi pot da ocaziaaºteptatã de Putin sã-ºi "încor -deze muºchii", sãrind imediat înajutorul lor, ºi deschizând noipuncte fierbinþi pe harta Europei.

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

Să adormi Putin, să te visezi Petru cel Mare, dar să te trezeşti Stalin!

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Ne naºtem singuri ºimurim singuri, nota, pe o manºetãde carte, spre aducere aminte casubiect al altei cãrþi, un servitor cucondeiul al bibliotecii. Da, aºa para sta lucrurile. Ce se petrece, mãîntreb eu, între cele douã sin-gurãtãþi? Rãmânem tot singuri?Exclus, îmi rãspund. Singurãtateae pulverizatã de nãvala prietenilor,iubirea o populeazã cu înaripatevisãri, cu excepþia cazurilor cânddevine singurãtate-n doi, viaþasocialã dã în clocot, nu mai ai cumtrãi singur. Singurãtatea poate viraîntr-o anchilozã sufleteascã. Teoprimã ºi sufocã. Nu despreaceastã tragicã, nostimã ºi delicatãsingurãtate cutez sã scriu azi câte-va rânduri, ci despre singurãtateamea ca þarã ºi ca popor. Încopilãrie, bunicul din parteamamei, lângã care am crescut, îiaºtepta, zi ºi noapte pe americani.Se trezea din somn pãrându-i-se

cã a auzit avioane. Avioaneleamericane care sã ne scoatã de subruºi. Ne trezea ºi pe noi, pe mine ºipe bunicã ºi ne punea sã ascultãm.Noaptea era ciobitã discret delãtratul unui câine care readormeaºi el la loc. Ascultaþi! - ziceabãtrânul ºi ochii lui de un albastrusenin strãluceau de emoþie înnoapte. Nu auzeam nimic. Nicivorbã de bombardiere americanecare sã-i alunge pe ruºi. Eu citeamDostoievski ºi Tolstoi ºi bãtrânulînghiþea greu explicaþiile mele cãnu toþi ruºii sunt sovietici. El nu-iînghiþea ºi gata, de când trecuserãprin sat cu rãzboiul, alergândfemeile ºi mai apoi, luîndu-ipãmântul. Am rãmas singuri.Singuri în gura lupului.

Dupã 89 a reînviat spe -ranþa de a nu mai fi singuri capopor, ca þarã. Am intrat în UE ºibag samã cã suntem tot cam sin-guri. Am intrat în NATO ºi sin-

gurãtatea noastrã, la graniþaalianþei, s-a lungit ºi s-a lãþit câtun rãzor între douã superputeri.útia, dacã se vor bombarda vreo-datã, nu se vor bombarda la eiacasã, ci departe de ai lor, în bãtã-tura mea. Singurãtatea mea pegraniþã e ca a lui Fernandel într-unfilm care se chema "Legea-i lege".El se nãscuse într-o odaie care s-animerit, cu casa care o conþinea,pe graniþa dintre Franþa ºi Italia ºi,birocraþiile celor douã þãri seîncãpãþânau sã nu-l recunoascã.Filmul se încheia cu personajuljucat de marele actor mergând sin-gur ºi amãrât, pe linia de graniþã,atent sã nu lunece într-o parte saualta, unde singurãtatea lui ar fiînsemnat temniþã. Citesc, cu unevlavios dezgust, analize care îmipovestesc despre cât uriaº interesau unii sã se împrieteneascã, sã seasocieze, sã se combine cu noi,ameliorându-ne singurãtatea. Cu -rând aceste împrieteniri se cer de -contate, ceea ce îmi aratã cã totsinguri suntem. Prietenia în lumeade azi e pe bani ºi pe interese. Ca

ºi prietenia - un nonsens de altfel -din politicã.

Suntem singuri, dom-nilor confraþi. Nu doar când nenaºtem ºi murim, ci ºi ca naþie. ªiaºa sunt toþi. Nu doar noi suntemsinguri. Sunt ºi alþii. Numai cã eiau priceput mai devreme ceea cenouã ne scapã. Nemþii sunt ºi eisinguri, dar au clãdit, din cenuºarãzboiului, cea mai prosperã eco -nomie europeanã. Singuri au clã -dit-o. Noi tot aºteptãm miracoledin cer, din UE, de la NATO, iarþara, datã pe mâna unor netrebnici,se tot duce în jos.

Singurãtatea nemþilor sauevreilor sau americanilor se ba -zeazã pe patriotismul celor pe careºi i-au pus în frunte. Ai noºtri aumereu pe buze gustul otrãvit altrãdãrii. Noi suntem singuri în sin-gurãtatea noastrã, gospodãritã deniºte vrãjmaºi pe care ni i-am pro-dus, aici, la noi, din aluatul fiinþeinoastre, devenite deodatã beteagã,prin patent autohton.

L.A.

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

Suntem singuri!

Pagina 3 MIZILUL

recunoaºterea în cercetare, ca -litatea predãrii ºi învãþãrii, dar ºideschiderea spre colaborãrile inter-naþionale cu alte universitãþi. Întotal, au fost analizate 600 de uni-versitãþi din toatã lumea, dintrecare 11 din România.

SCHIMBARENoile cãrþi de identitate

vor fi puse în circulaþie începând cu1 aprilie ºi vor conþine mai multeelemente de particularizare. Pelângã datele cu caracter vizibilexistente, noile cãrþi de identitateelectronice vor mai conþine: dateledin formatul tipãrit, cu excepþiasemnãturii olografe a titularului,prenumele pãrinþilor titularului,date biometrice ale titularului con-stând în imaginea facialã ºi ima -ginile impresiunilor papilare adouã degete. Cartea de identitate vaavea încorporat un cip cu interfaþãcontact, iar Cartea electronicã deidentitate ºi Cartea electronicãprovizorie vor avea încorporate uncip cu dublã interfaþã, cu contact ºicontactless. Cip-urile includ micro-controlere integrate, cu capabilitãþide procesare criptograficã, memo-rie internã ºi au implementateintern mãsuri de protecþie avansatãîmpotriva accesului neautorizat ºi acopierii/alterãrii informaþiilor con -þinute .

RECORDO comunã din România -

Valea Plopului din judeþul Prahova- ar putea intra în CarteaRecordurilor: are nu mai puþin de28 de biserici! Locuitorii comuneinu au canalizare, nu au cãmin cul-tural, nu au apã, dar sunt mulþumiþide faptul cã preotul a ridicat 28 debiserici. Nu doar numãrul mare debiserici este surprinzãtor, ci ºimodul în care au fost construite."Am construit pentru copii, o bise -ricã la studenþi, am construit o bi -sericã la un azil, în satul meu natal,unde a fost nevoie", a declaratNicolae Tãnase, preotul din ValeaPlopului. Numãrul mare de bisericiface ca Valea Plopului sã fie mai tottimpul în sãrbãtoare, pentru cãoamenii prãznuiesc hramul lãca ºu -rilor de cult. Reprezentanþii Patri -arhiei Române spun cã nu este nici-un pãcat ca preotul Tãnase sã slu-jeascã în toate bisericile.

COSTURIPatriarhia Românã a

dezvãluit câþi bani sunt necesaripentru a termina construireaCatedralei Mântuirii Neamului."Iniþial, costurile lucrãrilor la roºu-gri, au fost estimate la 100 de mi -lioane de euro. Dupã ce au fostreevaluate calculele, odatã cufinalizarea lucrãrilor din subteran,costurile au scãzut cu 20 de mi -lioane de euro. Astfel cã estimãmca în final suma sã fie de 80 de mi -lioane de euro", a explicat pãrinteleConstantin Stoica, purtãtorul decuvânt al Patriarhiei Române. Pânãacum au fost cheltuiþi aproximativ25 de milioane de euro. Jumãtatedin sumã a venit de la autoritãþilestatului, iar cealaltã parte din þarã ºidin strãinãtate. Viitoarea catedra lãpatriarhalã se estimeazã a fi termi-natã în 2016.

FALIMENT?Încã un lanþ de magazine

pãrãseºte România ºi întreagaEuropã de Est. În þara noastrã aînregistrat cele mai mari pierderi,26 milioane de euro. Este vorbadespre retailerul austriac de brico-laj Baumax, care are 15 magazineîn România.

ŞTIRI

c

Oamenii îl aratã cu dege-tul pe Stelicã, fãrã sã priceapã cãbietul de el nu poate sta de lemnTãnase când stãpânii care l-aucocoþat pe tronul TVR îi cer sã exe-cute. Veleitari nocivi, duºmani airomânilor sunt cam peste tot înfuncþiile publice cheie. Încã unul înplus nu face gaurã în cer! La câteminunãþii scotea pe ecran, cu ominã flegmaticã ºi plictisitã, era evi-dent cã se strãduia sã facã sãrituraolimpicã din irealitate la postulnaþional. Credeþi cã personajul ate -rizat în fotoliul de director, camusca în doniþa cu lapte, ia mãsuri,aºa, de capul lui? Nici vorbã! E unexecutant docil. Când a întrerupt,printr-un simplu telefon, la numaiopt minute de la începerea difuzãrii,"Moºtenirea clandestinã", docu-mentar cu celebrul istoric LarryWatts, realizat de Monica Ghiurco,Stelicã ºi-a dat în petic. A vrut sãarate cine e el, ºi… cu asta, ori îºi valua zborul ca pãsãrile cãlãtoare, oriîºi va consolida cuibul. Cârdãºia cuprieteni de talia fermierului de laDunãre, care, vã amintiþi, a lansat înpresã, mai câþiva ani în urmã,invenþia odioasã cã "românii ar fimâncat lebedele din nu mai ºtiucare lac din Viena", este chiar augu-ralã conturãrii portretului sãu de in -telectual preocupat de metafizicaridicolului.

"Demis în mod abuziv ºiruºinos din ordinul lui Bãsescu deun parlament obedient ºi poltron",afirmã o sursã din cadrul televiziu-nii naþionale, "Valentin Nicolau afost un bun preºedinte ºi un mana -ger de excepþie al TVR. A lãsatmulte milioane de euro în conturileinstituþiei, necesare refacerii blocu-lui-turn al televiziunii, degradat lacutremurul din 1977 ºi reparat demântuialã. Tudor Giurgiu, urmã-torul preºedinte, numit la propu -nerea Monei Muscã pentru cãfãcuse un clip electoral pentru PNL,a fãcut praf banii lãsaþi de ValentinNicolau, sponsorizând tot felul deONG-uri ºi prin alte numeroaseinginerii suspecte. Nimeni nu a

cerut pânã azi un audit. Majoritateaºefilor care au urmat la conducereaTVR au fost, cea mai mare parte,niºte incompetenþi...", deveniþi,odatã cu Stelicã, o tradiþie. "AstãziTVR este falimentarã ºi în profundãcrizã." Actualul paºã, optimist dincale-afarã ºi pus pe fapte mari, aafirmat cu infatuare: "Dupã interi-mat, voi face restructurãri foarterepede ºi chirurgical în ierarhiaTVR". Cam sigur pe el, deºi nu credcã se va pensiona din televiziune,Stelicã vrea în plus o majorare a ile-galei taxe radio-tv. Domnulestrateg, nici n-ai pãºit bine în insti-tuþie ºi te gândeºti la banii poporu-lui! Taxa aceasta este ilegalã ºi dacãguvernele care s-au perindat la con-ducerea Þãrii erau sãnãtoase, o des-fiinþau. Românii plãtesc abonamentla diferite firme de cablu. Nu le tre-buie tuturor televizie naþionalã.Mulþi români n-au nici mãcar radio,darãmite televizor. Iar statul îisileºte sã plãteascã taxa radio-tvprin factura de energie. Nu-i niciunbai dacã trageþi obloanele!

Alþi bufoni, alte comédiiîn instituþiile statului, alþi flãcãi 'nalþila stat ºi manevrabili la emisferecontinuã cu elan "patriotic" vechile"succesuri" în Guvernul Ponta 4.Costumaþi cu salopeta traficantuluide vorbe goale, ascunºi sub ºapcaarivistului, nomenclaturiºtii auînceput livrarea promisiunilor elec-torale de furat cãciula propriuluipopor. Bietele muºte cãzute înmierea de la Palat nu pot zbura fãrãsã fie ajutate de sfori nevãzute. Nicicel mai urât gând al lui Obama nuse vede, dar existã. Nici cel al luiPutin nu se vede, dar este evident.Noi, poporul, deºi vedem ce ni seîntâmplã, ne mulþumim cu poziþia"pe loc repaus" ºi cu onoarea"nereperatã", vorba lui Nenea Iancu.

Reintrarea neconstituþio -nalã a UDMR la guvernare, toleratãde atâþia ani prin încãlcarea Con -stituþiei, este palma datã de Guvernromânilor, pentru simplul fapt cã,udemereul nu este un partid politic,ci o organizaþie cu caracter etnic,

care a fãcut destule românilor prinrevendicãrile antiromâneºti succe-sive. Presa greºeºte pentru cã a cor -dã prea mare atenþie liderilormaghiari care, în somnul iraþiuniilor, viseazã cai verzi pe pereþii unuiþinut imaginar, instigându-ºi propriaetnie la violenþã ºi urã. Manifes -taþiile maghiarilor, fermecaþi deaiureala cu autonomia unui þinutcare nu-i al lor, nu se deosebescprea mult de manifestaþiile minori -tãþilor sexuale, care ºtiu cã nu ausorþi de izbândã în România, þarã cutradiþie creºtinã, stat naþional, unitarºi suveran.

Dacã pânã acum au vân-dut ieftin industria ºi bogãþiile sub-solului, de ce n-ar vinde cu aceleaºiunitãþi ºi solul? Mâine-poimâine, ºiaerul de deasupra solului! Vândutãla hectar, România este þara cu ceamai mare suprafaþã agricolã cumpã -ratã de strãini ºi de unele fonduri deinvestiþii, care deruleazã afaceri desute de milioane de euro. Strãiniideþin în Þarã mai mult pãmânt decâtromânii, controlând uriaºe suprafeþede teren agricol. Peste trei milioanede hectare au fost vândute la preþuride zece ori mai mici decât înOccident. De aceastã datã îi daudreptate ex-ministrului Agriculturii,Stelian Fuia, când afirmã: "Terenul,la ora actualã, este o investiþie maisigurã decât investiþia în aur". Vãmai amintiþi de Fuia? Un alt campi-on al gafelor, care i-a luat luiFuneriu ºi lui Vanghelie centuraneagrã de sub ochi, cu declaraþia"pregãtirea mea a fost continuã ºi ovoi continua în continuare", iar"gãina este un organism viu, careface ouã în continuu, este o fabricãce nu poate fi închisã". Româniadeþine a ºasea suprafaþã agricolã camãrime din UE, iar 30% dinsuprafaþa arabilã a fost vândutãstrãinilor. Pãmântul ºi pãdurilenoastre au devenit capricii pentrucãmãtari. Scriam acum doi ani îneditorialul "Harvard în codrulromânesc" cum cã, celebra Uni -versitate Harvard, cel mai mare pro-prietar de pãduri din România,

deþine, printr-un fond de investiþii,35.000 de hectare în codrii Vrancei.Iar acum vor sã ne vândã pãdurileînapoi, la un preþ exorbitant, dupãce le-au luat mai mult pe degeaba.Un alt om de afaceri strãin acumpãrat pentru exploatare peste2.000 hectare în pãdurile dinDâmboviþa, care includ un impor-tant fond de vânãtoare. Combinatulde la Sebeº, aflat în proprietateaunor austrieci, toacã anual zeci demii de metri cubi de copaci. Nupeste mult timp s-a zis cu aurul nos-tru verde!

Dacã înainte de 1 ianuarie2014 strãinii puteau sã achiziþionezeterenuri agricole doar dacã înfiinþauo firmã româneascã, începând dinacest an, România le-a acordatdreptul de a cumpãra direct. Mãsuraa fost înscrisã discret în tratatul deaderare la UE. Eliminând restricþi-ile, achiziþiile de terenuri vor creºtespectaculos, speculanþii se vor simþica în rai în România. Fãrã un con-trol strict din partea statului,riscurile devin uriaºe. Autoritãþilede la Bucureºti au dat un ajutorpreþios înstrãinãrii a 30% dinsuprafaþa arabilã. Mult mai precauteºi fãrã sã se cramponeze de UE,autoritãþile Bulgariei au blocatvânzãrile de teren agricol strãinilorpânã în anul 2020. La fel, marileputeri agricole, Franþa, Germania,Austria, care considerã terenul agri-col un bun naþional. Autoritãþile dela Bucureºti sunt oarbe ºi se prefaca nu pricepe cã terenurile agricole ºipãdurile sunt cam singurele bogãþiirãmase. România a devenit extremde permisivã cu strãinii, liberãfinanciar, cu oportunitãþi ºi chili -piruri la discreþie pentru mafioþi.Guvernanþii au reuºit sã dea penimic bogãþiile subsolului, acum nescapã ºi de pãmântul agricol, cutoate cã ONU ºi Banca Mondialã auavertizat cã omenirea se va confrun-ta cu o gravã crizã alimentarã înurmãtoarele decenii.

Maria Diana POPESCU, Corespondenþã din Stuttgart

www.agero-stuttgart.de

TVR, liderii maghiari, Fuia şi vânzarea României la hectar!OPINII

Nu cred cã mai este vreunom cu mintea întreagã pe care sã îlmire noile ºi mai mult decâtotrãvitele declaraþii ale lui LaszloTokes fãcute în plenul Parla men -tului European, prin care acest indi-vid pentru care orice epitet negativeste un nevinovat eufemism fãcea oaberantã comparaþie între secuii dinRomânia - "minoritari pe propriulpãmânt" - ºi minoritarii ruºi dinCrimeea. Cu încheierea, cât se poatede fireascã, în mintea înfierbântatã aacestul notoriu iredentist, cã urmã-torul pas ar fi segregaþia teritorialã.Ce ar mai urma dupã asta? Poate caacelaºi Laszlo Tokes sã cearã directde la Bruxelles un ucaz, cam îngenul Diktatului de la Viena…

Când am scris, cu câteva

rânduri mai înainte, cã nu cred ca unom cu mintea întreagã sã se mire deaceastã nouã ºi tot mai spurcatãzicere a acestui Diavol în Sutanã,m-am referit, în mod intenþionat ºidirect, la faptul cã acest ins fãrãDumnezeu, fãrã fricã de lege ºi fãrãruºine nu face decât sã speculeze câtpoate (ºi cât mai poate, încã?!…)toleranþa tãlâmbã a autoritãþilor sta -tului de drepþi ºi, în ultimã instanþã,complicitatea tacitã a Matrozului-Fãrã-Busolã.

Cum altfel aº putea sãnumesc faptul cã dez-onor justiþiaultra-reformatã ºi supra-indepen-dentã - da, justiþia aia care se bãteacu capul pe nouã cãpãtâie nu carecumva în presã sã aparã o vorbuliþãdespre procesele trucate, despre

rechizitoriile pe cât de câineºti peatât de mincinoase ºi despresentinþele nemernice, invalidate încascadã la CEDO -, nici pânã acumnu s-a sesizat din oficiu auzind ºicitind despre nenorocitele declaraþiiale pastorului Tokes. Care declaraþiireprezintã tot atâtea atentate directe- deocamdatã numai la nivel oral,strict declarativ - la adresaConstituþiei României ºi a ordinii destat în þara noastrã ºi, prin aceasta,îndreptate direct împotriva cetãþe-nilor sãi, români, maghiari, germaniºi de alte naþionalitãþi?

Dar ce calificativ aº maiputea da faptului cã individul care,pentru încã vreo patruzeci ºi un picde sãptãmâni mai se face cã estepreºedintele României, adicã indi-

vidul numit Traian Bãsescu, nu vreasã dea curs cererii legitime de îiretrage "Steaua României", cea maiînaltã decoraþie a statului român, statsuvernan, indepedent ºi unitar, aces-tui duºman jurat ºi definitiv dovedital tuturor oamenilor cinstiþi caretrãiesc, în unitate ºi libertate, peaceste meleaguri? ªi nu se apropietreaba asta foarte spurcatã de trã-darea interesului naþional? Ba binecã nu! ªi atunci?!… Sã mã mai mir,iarãºi ºi pentru a câta oarã, dacã, nicipânã la ora când scriu aceste rân-duri, Delegitimatul Naþional, maibine zis Huhurezul din DealulCotrocenilor, altminteri guralivnevoie mare,de data asta tace mâlc ºiînghite spurcãciunile ce îi ies pegurã aºa zisului europarlamentar, cucare este ºi frate de PPE? Nu maimai mir, doar iau act cu toatã scârbaºi cu tot dispreþul.

ªerban CIONOFF

CÂT VEI MAI ABUZA, LASZLO TOKES , DE RĂBDAREANOASTRĂ? DAR TU, TRAIAN BĂSESCU?

"Zeci de mii de þigani auprotestat ieri într-una din cele maisãrace regiuni din România", a titratde curând CNN, referindu-se lamarºul organizat de secui înHarghita ºi Covasna. Se pare cãredactorii CNN au fost induºi în

eroare de mustãþile tipic secuieºti,care nu sunt cu nimic diferite de celetradiþionale ale þiganilor.

În articol se precizeazã cã"þiganii" au mãrºãluit pentru a cerºiîn grup. "Individual, cerºesc banisau mâncare. Odatã adunaþi câteva

zeci de mii, pretenþiile lor cresc:cerºesc bani direct de la Guvern, darºi teritorii întregi, pe care sã le con-ducã dupã bunul lor plac. O menta -litate care nu-ºi are locul în Europasecolului XXI", apreciazã jurnaliºtiiamericani.

Americanii militeazã pen-tru integrarea lor în societate, înprimul rând prin alfabetizare. Asta

dupã ce au constatat cã peste 90%dintre cei care au mãrºãluit nunumai cã nu cunosc limba englezã,dar nu sunt în stare sã se exprimenici mãcar în românã. Mai mult,marea lor majoritate nu deþin noþiu-ni elementare de istorie sau geo -grafie. "Trãiesc în secolul greºit!",au spus jurnaliºtii CNN despre ei.

Au şi americanii proştii lor!

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

DIVERSE

g SENSUS, NON AETAS,INVENIENT SAPIENTIAM (lat.)- Observaþia, nu vârsta, va aduceînþelepciunea. Publius Syrus, "Sen -ten tiae". Observarea mediului în -con jurãtor ºi a oamenilor dã cunoº -tinþe ºi experienþã care valoreazãmai mult decât anii trãiþi.g SERVUM PECUS (lat.) - Tur -mã slugarnicã. Horaþiu, "Epis -tulae". Astfel înfiereazã poetul peimi tatori. În genere, oamenii ser -vili, linguºitori, fãrã personalitate.g SIC TRANSIT GLORIAMUNDI (lat.) - Aºa trece glorialumii. Thomas a Kempis, "ImitatioChristi". Cuvinte adresate unui noupapã, la alegerea sa.g SI J'ECRIS QUATRE MOTS,J'EN EFFACERAI TROIS (fr.) -Dacã scriu patru cuvinte, voi ºtergetrei dintre ele. Boileau, "Satiras".Vers celebru prin care se recoman -dã celor care scriu o mare exigenþãfaþã de propria creaþie.g SIMILIA SIMILIBUS CU -RANTUR (lat.) - Asemã nã toa relese tãmãduiesc prin asemã nã toa re.Percept al medicinei homeo patice.g SINE AMICITIA VITAMESSE NULAM (lat.) - Fãrã priete-nie n-ar fi viaþã. Cicero, "De amici-tia". Elogiu suprem adus prietenieiîntre oameni.g SINE DIE (lat.) - Fãrã zihotãrâtã. A amâna un lucru fãrã untermen precis.g SINE QUA NON (lat.) - Fãrãcare nu se poate.g SI TACUISSES, PHILOSO-PHUS MANSISES (lat.) - Dacãtãceai, filosof rãmâneai. Boethius,"De consolatione philosophiae".Cuvinte devenite proverbiale, printraducere, în numeroase limbi.g SIT TIBI TERRA LEVIS(S.T.T.L.) (lat.) - Fie-þi þãrânauºoarã. Inscripþie funerarã creºtinãreprezentatã printr-un cerc tãiat deo cruce ºi având gravat în fiecaresfert de cerc iniþiala unuia dintrecele patru cuvinte.g SI VIS AMARI, AMA! (lat.) -Dacã vrei sã fii iubit, iubeºte!Seneca, "Epistulae ad Lucillium".g SI VIS ME FLERE,DOLORENDUM EST PRIMUMIPSI TIBI (lat.) - Dacã vrei sã mãfaci sã plâng, trebuie sã te doarãmai întâi pe tine. Horaþiu, "Arspoetica". Sinceritatea sentimentu-lui este una din condiþiile forþeiemoþionale ale operei de artã.g SI VIS PACEM, PARA BEL-LUM (lat.) - Dacã vrei pace,pregãteºte-te de rãzboi. Vegetius,"Epitome institutionum rei mili-taris". În sens mai larg, pentru aapãra munca paºnicã, trebuie sã fiioricând pregãtit sã dai o ripostãhotãrâtã agresorului potenþial.g SOL LUCET OMNIBUS (lat.)- Soarele lumineazã pe toþi. Dictonlatin afirmând dreptul egal al tutu -ror oamenilor de a se bucura dedarurile firii.g SOMETHING IS ROTTENIN THE STATE OF DENMARK(engl.) - E ceva putred în Dane -marca. Shakespeare, "Hamlet". A -lu zie la o situaþie tulbure, ascunsãîncã aparenþei.g STRUGGLE FOR LIFE(engl.) - Lupta pentru existenþã.Expresie pusã în circulaþie deDarwin pentru a caracterizaselecþia naturalã, în urma cãreiasupravieþuiesc numai indivizii cumare putere de adaptare.

1878 este anul în care"cauza Rusiei în România a fostpierdutã pentru totdeauna". Ten -siunile au apãrut când românii ºi-audat seama cã "apãrãtorii ortodoxiei"voiau, de fapt, sã-i transforme îngubernie. Momentul zero al senti-mentului de ostilitate pe care ro -mânii îl încearcã faþã de ruºi a fost,dupã toate probabilitãþile, rãzboiuldintre aceºtia ºi turci din 1806-1812, "ºase ani în care pãmântulPrincipatelor avea sã slujeascã dinnou de câmp de bãtãlie. ªi dacã, însaloanele din Bucureºti ºi din Iaºi,doamnele vor învãþa valsul, iar bãr-baþii vistul ºi faraonul, la þarã mize-ria, jaful ºi hoþiile vor atinge unnivel nemaicunoscut pânã atunci",dupã cum scrie Neagu Djuvara.Ironia e cã, iniþial, românii i-auîntâmpinat cu entuziasm pe "elibe -ratorii" ruºi. "În timpul rãzboiuluidin 1768-1774, boierii moldoveni,în marea lor majoritate, îmbrã -þiºaserã cu înflãcãrare cauza SfinteiRusii, care, punându-se în frunteaunei noi cruciade împotriva necre -dincioºilor, avea sã scape popoarelecreºtine de sclavia în care erauþinute de secole. O mulþime decãlugãri ruºi, sosiþi în Principate, înTransilvania ºi în toatã PeninsulaBalcanicã, pregãtiserã de mult te -renul, dovedindu-se propa gan diºtiicei mai eficace ai acestor miºcãripopulare ºi de simpatie faþã de"Rusia pravoslavnicã". Mii devolintiri din Moldova ºi Munteniase angajaserã în armata rusã: la

sfârºitul rãzboiului, erau 12.000,ceea ce înseamnã cã peste 1% dinpopulaþia bãrbãteascã se înrolase laruºi", relateazã Neagu Djuvara încartea sa "Între Orient ºi Occident"

UN SAT ÎNTREG, ALUNGAT PE CÂMP ÎN

TOIUL IERNIIRomânii ºi-au dat însã

destul de repede seama cã se înºe-laserã, iar "eliberatorii" ruºi nu erauapãrãtorii creºtinãtãþii, ci doar sol-daþii unui alt imperiu, mai voracechiar decât îngrozitorii turci. "Pemãsurã ce adevãratele planuri aleþarilor se dãdeau pe faþã, mariiboieri începuserã sã intre la bã -nuialã. Pe de altã parte, comporta-mentul trupelor ruseºti de ocupaþiedin timpul rãzboiului din 1787-1791 întunecase mult imagineaRusiei în ochii poporului", poves -teºte acelaºi Djuvara. Din epocã ne-au rãmas mãrturii zguduitoare alecruzimii la care se dedau ruºii peteritoriul Moldovei ºi al Mun teniei.Contele francez Louis Langeron,general în armata rusã la sfârºitulsecolului al XVIII-lea, nota în"Memoriile" sale un episod petrecutîn Moldova în timpul campaniei diniarna anului 1788: "Iatã un exem-plu, dintr-o mie, de ce era în starecruzimea ruºilor. Enervat pentru cão furtunã îi afectase armata, gene -ralul rus Kamenski a poruncit sã fiedecapitaþi prizonierii tãtari, iar unevreu suspect sã fie legat gol de unstâlp ºi stropit cu apã la minus zecegrade Celsius, lãsându-l sã moarã

îngheþat. Apoi a dat foc unui satîntreg ºi i-a alungat pe locuitori pecâmp, în ger ºi zãpadã, lãsându-i sãmoarã de frig ºi de foame. În final,acest general Kamenski a dat ordinca toate animalele care nu fuseserãucise, sã fie strânse ºi trimise înRusia, pe moºiile sale".

Deºi lefegiu în armataþarului, nobilul francez nu îm -pãrtãºea metodele pe care lefoloseau colegii sãi ruºi: "Am pututjudeca grozãviile la care ofiþeriinoºtri se dedau prea adesea înMoldova ºi, chiar dacã n-aº fi fostmartor, aº fi putut judeca ºi dupãteama cumplitã de care este cuprins,dintr-o datã, un þãran moldoveancând vede cã-i intrã în casã o unifor-mã ruseascã. Rãmâne împietrit ºi numai este în stare nici sã zicã, nici sãfacã ceva. Degeaba îi ceri, îl rogi, îidai bani ca sã-þi facã vreun serviciuoarecare, moldoveanul nu mai ebun de nimic ºi rãmâne ca o stanã depiatrã. (...)".

Deja, în timpul rãzboiuluiruso-turc din 1806-1812, boierii dinþãrile române nu le mai erau favora-bili ruºilor, pe care-i priveau cuteamã ºi-i suspectau cã vor "uita" sãmai plece. Iatã ce scria un altfrancez, prinþul Joseph de Ligne, întimpul rãzboiului ruso-turc din1787-1791: "Nu s-a mai pomenit osituaþie precum a oamenilor aceºtia,bãnuiþi de ruºi cã i-ar prefera pe aus-trieci, în timp ce aceºtia îi cred mailegaþi de turci; de fapt, ei doresc ple-carea celor dintâi, la fel de mult cum

se tem de întoarcerea celor dinurmã".

NAPOLEON NE-A SALVAT

Prima datã când Rusia afost foarte aproape de a anexa þãrileromâne s-a întâmplat în 1812. Lacapãtul unui rãzboi de ºase ani,tratativele dintre ruºi ºi turci seîmpotmoliserã pentru cã primiidoreau anexarea Principatelor.

Precipitarea evenimente -lor pe plan european, unde împãra -tul francez Napoleon Bona parte ainvadat Rusia, a fost întâmplareaprovidenþialã de care aveau nevoieîn acea clipã românii. Încolþiþi, ruºiis-au mulþumit cu puþin. Dardedesubturile pãcii de la Bucureºti,din 1812, în urma cãreia România apierdut Basarabia, sunt neclare ºiastãzi, dupã 200 de ani.

Invazia francezã în Rusiaera iminentã ºi nu existã explicaþiilogice pentru care ma rele vizirAhmet-paºa ºi marele dragomanMoruzi (secretar de stat la minis-terul de externe al turcilor) auacceptat o pace dezavantajoasã.Actele s-au semnat pe 28 mai 1812.Trei sãptãmâni mai târziu, Napo -leon intra în Rusia. S-a vorbit înde -lung de trãdare. Opiniile istoricilorsunt împãrþite. Dar turcii n-au avutdubii. Dupã întoarcerea la Istan bul,vinovaþii au fost judecaþi, marelevizir - destituit ºi exilat, mareledragoman Dimitrie Mo ruzi - decap-itat împreunã cu fratele sãu, Panait.Era însã tardiv.

Ion DUMITRESCU

Continuare în numãrul urmãtor

Originea rusofobiei la români

Vã prezint câteva mãrciale Epocii de Aur, care, ºi la aproapeun sfert de secol de la "revoluþie",mai trezesc nostalgii.

Fabrica de cristaluriVitrometan - Mediaº

Un exemplu de mãrire ºidecãdere din industria româneascãeste fabrica Vitrometan, Mediaº.Acolo s-au fãcut candelabrele de laCasa Poporului. Dacã înainte deRevoluþie în fabrica lucrau 4.500 deoameni, acum uzina mai are 200 demuncitori. Anul 1972. Fabrica dinMediaº omologheazã cristalul deVitrometan ºi deschide prima secþiedin România specializatã în produ -cerea de obiecte din cristal. Minu -nãþiile ieºite din mâinile sticlarilorpleacã la export în Japonia, StateleUnite, Franþa. Pentru cea maiimportantã comandã din istoriauzinei, cele 700 de candelabre dinCasa Poporului, muncitorii au lucratmai bine de cinci ani. Înainte deRevoluþie, nu exista familie dinMediaº sau din împrejurimi care sãnu aibã pe cineva angajat laVitrometan. Imediat dupã '90, avenit însã decãderea. Comenzile s-au împuþinat, iar secþiile au începutsã fie închise, una câte una. În 1997,înainte de privatizare, în fabricã maierau angajaþi 2.000 de oameni. Uninvestitor german a cumpãrat Vi -trometan acum 17 ani, pentru nicidouã milioane de dolari. De atunci,fabrica a pierdut 90% din capaci-tatea de producþie, iar acum nici nuse mai fac cristaluri acolo, ci doarsticlãrie. Peste 20.000 de pahare pezi se produceau la VitrometanMediaº, înainte de 1989. Din cele 11cuptoare care ardeau atunci, doarunul mai funcþioneazã ºi astãzi,restul sunt mormane de fier vechi.

Mulþi dintre sticlarii care au rãmas,sunt deja pensionari. S-au întors înfabricã pentru a câºtiga ceva în plusºi pentru cã din urmã nu mai vinenimeni. Peste opt ani, Vitrometan artrebui sã sãrbãtoreascã 100 de ani dela înfiinþare, însã nimeni nu maisperã cã fabrica va mai fi în picioarepânã atunci.

Finca DrãgãºaniTeniºii de Drãgãºani au

fost unul dintre cele mai popularebranduri ale comunismului. Îigãseai în aproape fiecare magazincu articole sport. Deloc eleganþi, darfoarte rezistenþi, teniºii fãcuþi laVâlcea erau apreciaþi, inclusiv desportivi. Celebrã în anii '70-'80 pen-tru teniºii cu talpã gumatã careinvadaserã magazinele de încãl -þãminte sport din România ºiIugoslavia, Finca Drãgãºani aînceput sã simtã declinul industrieilocale o datã cu perioadã de dupã90, când numãrul comenzilor ascãzut considerabil, iar calitatea pro-duselor începea sã lase de dorit.Încet-încet, compania s-a lãsat pradãtrecerii timpului ºi a ajuns acumacum o ruinã. Doar halele, deºigoale acum, mai amintesc de activi-tatea intensã a celor peste 2.000 deangajaþi de la Drãgãºani. CompaniaFinca a intrat în regresie din 2004,iar în 2007 a fost închisã din motivefinanciare. Toate imobilele, echipa-mentele ºi utilajele fostei fabrici aufost scoase la vânzare pentru aacoperi restanþele pe care societatea,falimentarã acum, le avea cãtrediverse firme ºi instituþii publice.Ultimii 500 de angajaþi ai fabricii aufost daþi afarã în 2007, când fabricaºi-a închis porþile din cauza pierde -rilor. Din cele 12 hectare pe care seîntindea fabrica, cinci au fost

cumpãrate de un investitor privatcare produce plãci turnate. Clãdirileau fost lãsate în paraginã, iar unteren de ºapte hectare a rãmas neex-ploatat. Drãgãºaniul este un orãºelcu o populaþie de 21.000 de lo -cuitori. Peste 2.000 dintre aceºtia nuau locuri de muncã, iar alþi 4.000sunt plecaþi la muncã în strãinãtate.Fabrica de þigarete din Iaºi

Înainte de 1989, Ro mâniaera un producãtor important deþigãri. Miile de angajaþi care lucrauîn cele ºase fabrici reuºeau sãacopere în totalitate cererea din þarãºi, parþial, în câteva state din Europa.La Iaºi, pe porþile fabricii ieºeauchiar ºi peste 400 de tone de þigãri pelunã, însã acum au mai rãmas doarzidurile care stau sã se prãbuºeascã.Fabrica de Þigarete din Iaºi sauManufactura de Þigãri, cum i sespunea, a fost înfiinþatã în anul 1864.În Al Doilea Rãzboi Mondial,clãdirile au fost distruse în mareparte, însã apoi au fost refãcute, iarîn 1945 a început din nou producþia.Snagov, Bucegi, Carpaþi, dar ºiþigãrile de lux care ajungeau înPolonia, Ucraina sau Basarabia erauproduse în cantitãþi industriale. Înanul 1998, Fabrica de Þigarete dinIaºi producea, în fiecare zi, 12 tonede þigãri. Mai exact, avea un rulajzilnic de 150.000 de lei. La 11 ani dela închidere, fosta fabricã a devenit osursã sigurã de venit pentru hoþii defier vechi. În anul 2000, pachetulmajoritar de acþiuni al fabricii a fostcumpãrat de omul de afaceri IoanNiculae. Se muncea la foc continuu,profit era, iar salariile erau pemãsurã. De trei ori mai mari decâtvenitul mediu din acea perioadã.Foºtii angajaþi din industrie sunt depãrere cã nu este decât un singur

vinovat pentru aceastã privatizareeºuatã. Clãdirile fostei Fabrici deÞigarete sunt pe lista monumenteloristorice, însã doar una dintre ele, fos-tul depozit, mai are ºanse sã rãmânãîn picioare. Asta doar în cazul încare Complexul Muzeal Moldovava obþine fonduri pentru transfor-marea ei în muzeu. Celelalte douãclãdiri au fost dãrâmate de hoþii defier vechi care au scos pânã ºiramele de la geamuri ºi uºi pentru ale vinde.

Fabrica de ciorapi dinTimiºoara

Fabrica de ciorapi dinTimiºoara este un alt exemplu alindustriei distruse în România.Dupã ce ani ºi ani a avut profit, aþinut mii de angajaþi ºi a exportat întoatã Europa, acum totul este oruinã. Acum mai bine de o sutã deani a fost construitã Fabrica deCiorapi din Timiºoara, sucursalã afabricii-mamã din Ungaria, cea maimare fabricã de profil din Europa deEst. În scurtã vreme, fabrica timi -ºoreanã a devenit un colos, care aprodus milioane de perechi de cio-rapi atât pentru români, cât ºi pentruexport. La sfârºitul anilor '90,lucrurile încã mergeau bine, dar undeceniu mai târziu începea declinul.La începutul anilor 2000, situaþiaeconomicã s-a înrãutãþit, iar în 2009,aproape inexplicabil, ºi-a cerutinsolvenþa. La sfârºitul aceluiaºi an,fabrica intra în faliment. Acumspaþiul aparþine unui important lanþde supermarketuri din România.Odinioarã un colos emblematicpentru dezvoltarea industrialã aTimiºoarei, în curtea Fabricii deCiorapi a crescut acum o pãdure.Actualii proprietari nu fac nimicpentru ecologizarea zonei, iar spa þiuls-a transformat în þinta hoþilor de fiervechi ºi a oamenilor strãzii.

M.P.

Ce-au fost şi ce-au ajuns brandurile comuniste?

Pagina 5 MIZILULOPINII

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectuluiRE-GREEN

În perioada 11-12 martie 2014, a avut loc la Ptuj (Slovenia)întâlnirea partenerilor din cadrul proiectului european RE-GREEN"REgional policies towards GREEN buildings" (Politici regionale pen-tru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTERREG IVC.

Organizatorul întâlnirii a fost Agenþia Localã pentru EnergieSpodnje Podravje (Slovenia). La întâlnire au participat reprezentanþi aiurmãtorilor parteneri din proiect: Centrul de Inovare INTELI(Portugalia) - liderul proiectului, Universitatea din Postdam (Germania),Municipalitatea din Dabrowa Gornicza (Polonia), Agenþia Regionalãpentru Energie Tartu (Estonia), Nordregio - Centrul Nordic pentruDezvoltare Teritorialã (Suedia), Building for the Future (MareaBritanie), oraºul Mizil (România), Departamentul de Arhitecturã dincadrul Consiliului Local Dublin (Irlanda) ºi AGENEX - AgenþiaEnergeticã din Extremadura (Spania).

Oraºul Mizil a fost reprezentat de o delegaþie formatã din dl.Emil Proºcan - Primar, dl. Doru Mladin - Administrator public ºi d-ra.Petronela Sturz - Coordonator proiect, persoane implicate activ înpregãtirea planului de implementare localã propus în cadrul proiectuluide cãtre oraºul Mizil.

În prima parte a zilei 11 martie 2014 a avut loc întâlnireacomitetului de coordonare a proiectului, având ca obiectiv evaluarea sta-diului de implementare a proiectului ºi stabilirea modului de realizare aactivitãþilor pentru intervalul urmãtor, pânã la finalul proiectului.

A doua parte a zilei a fost dedicatã celei de-a doua întâlniri aComitetului Politic al proiectului, format din reprezentanþii politici aipartenerilor. În cadrul acestei întâlniri, coordonatorii locali ai proiectuluidin partea partenerilor, au prezentat planurile de implementare localãpentru eficienþã energeticã, iar reprezentanþii politici au exprimatsusþinerea planurilor ºi mãsuri de implementare a acestor planuri.

În ziua de 12 martie 2014, Agenþia Localã pentru EnergieSpodnje Podravje a organizat o conferinþã structuratã pe urmãtoareleteme de interes pentru proiectul RE-GREEN: reabilitarea termicã aclãdirilor, dezvoltare sustenabilã, legislaþia în domeniul eficienþei ener-getice ºi achiziþiilor publice verzi, finanþarea mãsurilor de eficienþã ener-geticã. Conferinþa s-a bucurat de o participare internaþionalã, pe lângãpartenerii din proiect la eveniment fiind prezenþi experþi în domeniuldezvoltãrii sustenabile.

Scopul activitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectuluieste acela de a identifica bune practici pe care partenerii le pot prelua înpropriile planuri de implementare pentru eficienþã energeticã, cu impactasupra reducerii cheltuielor cu consumul de energie electricã ºi asigu-rarea unei dezvoltãri durabile a zonei oraºului.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:Petronela Sturz - Coordonator proiectAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551;

e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

ORAŞUL MIZIL

COMUNICAT DE PRESĂ

Familia, ºcoala, biserica ºimass-media sunt socializatorii dinviaþa unei persoane, fiecare trans-miþând diferite valori care trebuie sãfie integrate, asimilate ºi înþelese decãtre copiii de astãzi ºi adulþii demâine. Fiecare dintre aceste insti-tuþii are o influenþã mai mare saumai micã în educaþia elevilor. Deceva timp încoace, mass-media aînceput sã influenþeze din ce în cemai mult copiii în defavoarea fami-liei, pãrinþii nemaiavând timp sãpetreacã cu micuþii lor. Iar presa - îngoanã dupã audienþã - promoveazãfalse valori pe care copiii le asimi-leazã imediat, lucru care îi pot afec-ta pe viitor.

În urmã cu ceva timp,Valentin-Alexandru Jucan, membrual Consiliului Naþional al Audio -vizualului (CNA), a fãcut un apelpublic, la ministrul Educaþiei,Remus Pricopie, solicitându-i aces-tuia din urmã sã introducã educaþiamedia între materiile ºcolare.

"Totul începe de la urmã-toarea discuþie. CNA nu ar trebui sãmodifice spaþiul audiovizual prinamenzi, prin forme coercitive.CNA nu poate sã se transforme într-

un fel de paznic ºi sã dea amenzipeste amenzi. Dacã vrem sã schim-bãm în bine spaþiul audiovizual, tre-buie sã începem de la populaþie, dela oamenii care se uitã la televizor ºicreeazã audienþa. Aceastã educaþiemedia nu va apãrea în ºcoli subforma unei materii. Nu! Trebuie sãfie o orã pe sãptãmânã care sã pre-supunã o întâlnire cu profesori de launiversitãþi ºi oameni din presalocalã. Este foarte simplu de fãcut.Trebuie sã fie o formã de comuni-care prin care sã le arãþi tinerilormecanismele din spatele momentu-lui în care se creeazã un reportaj,cum se face un articol sau cum seconstruieºte un plan editorial. Totultrebuie sã se facã foarte atractiv. Sepoate face un concurs între ºcoli deexemplu - "Cine realizeazã cea maibunã emisiune". Astfel, se pot dez-volta diferite simþuri pentru aînþelege mecanismele presei ºideschide calea spre aceastã meseriecare începe sã fie uºor îndoielnicã.

Prin tineri se poate schim-ba audiovizualul pentru cã ei -înþelegând aceste mecanisme - vorputea sã foloseascã corect presa, nudoar sã fie interesaþi de jurnalismul

de cancan. Dupã aceea, adulþii demâine vor putea sã aibã pretenþiimai mari de la presã. Sunt foartemulte aspecte de discutat, darschimbarea trebuie sã porneascã dela telespectatori spre televiziuni", aspus acesta.

Întrebat ce pot face eleviiîn lipsa unui astfel de curs, ValentinJucan a adãugat: "Existã niºte ma -nuale în care scrie clar ce ar trebuisã li se explice elevilor de la claseleprimare pânã la studenþi. Este foartesimplu. Nu trebuie sã existe cursuriîn sensul de predare intensivã. Sepot face colaborãri cu presa localã.Din când în când, elevii pot fi duºiîn studiourile de radio sau de tele-viziune. Copiii nici nu îºi vor daseama cã li se predã un curs. Totulva fi aplicat. Nu va fi vorba despreo poveste pe care s-o aºterni într-uncaiet. Atunci când eºti provocat cuîntrebãri ºi þi se cere pãrerea, totul

este altfel. Trebuie sã existe ºibunãvoinþa instituþiei. Un lucru estecert: educaþia media este primul paspentru însãnãtoºirea audiovizualu-lui. Nu trebuie sã facem o revoluþiesau sã modificãm legile, dar niºtelucruri simple putem face".

Valentin Jucan a pus ac -centul ºi pe influenþa mass-medieiasupra limbajului elevilor. "Este oinfluenþã majorã pentru cã oricineapare la televizor este luat ca model,inclusiv la nivelul limbajului.Atunci când ai un model din cate-goria persoanelor care sunt promo-vate la televizor, automat îi preiei ºilimbajul. Am vãzut multe studiicare arãtau cã tinerii nu ºtiu dife -renþa între "sau" ºi "ori". Nu estevorba doar despre modelele false dela TV. Vedem ºi jurnaliºti care numai folosesc limba românã sautitrãri defectuoase".

Anca MURGOCI

O posibilă schimbare care îi vizează pe toţi elevii români

Aºteptatã mereu cuaceeaºi mare nerãbdare, deopotrivãde pãrinþi ºi dascãli, vacanþa marene aducea nouã, elevilor, doarbucuria eliberãrii de obligaþiile zil-nice ºi cam atât. Eram liberi acumdoar sã ne "þigãnim" la soare cât eraziua de lungã, sã ne bãlãcim în apalimpede ºi curatã a mãrii pânã ni seînvineþeau buzele, "sã dãm" laguvizi de pe stâncile alunecoase alevechiului dig ºi sã ieºim seara lapromenadã prin centrul oraºului,cu ochii holbaþi dupã colegelenoastre, bronzate ºi cuminþi,agãþate de braþul mamelor.

Constanþa acelor vremurine oferea puþine oportunitãþi depetrecere a timpului liber adecvatevârstei noastre, dar noi, "cuziºtii",porecliþi aºa deoarece locuiam pestrada ce purta numele domnitoru-lui Unirii, o micã gaºcã rebelã,descoperisem adevãrata distracþie:cinematograful. În fiecare searã,dupã ce puneam la punct "strate-gia" cu care trebuia sã înºelãm vi -gilenþa lui Mita, surdo-mutul carecontrola biletele la intrarea în grã -dina-cinematograf a parcului Ma -xim Gorki, nãvãleam sã vedem fil-mul, acelaºi care rula toatã sãp-tãmâna. Nu conta ce producþie erasau care era subiectul (de regulãfilme sovietice despre rãzboi, west-ernuri sau poveºti siropoase dedragoste), cãscam ochii la ecranpânã începeau sã ne lãcrimeze.

Dacã vara aceastã dis-tracþie era una ieftinã ºi aproape zil-nicã, în timpul ºcolii puteam bene-ficia de ea doar duminicile, în sãlileneaerisite sau prost încãlzite alecelor ºase cinematografe ale oraºu-lui, ºi doar cumpãrându-ne biletede intrare din banii pe care îiprimeam de la pãrinþi pentrugustarea zilnicã de la ºcoalã.

Acolo, înghesuindu-neunii în altele în obscuritatea sãlii,complet detaºaþi de imaginile de peecran - filmul îl mai vãzusem decâteva ori! - ne "exersam" aptitu-dinile de cuceritori, încercând (decele mai multe ori fãrã succes) sãobþinem de la vreo fatã câte unsãrut candid. În felul acesta ºi cu ofrecvenþã din ce în ce mai accele -ratã (ce vreþi, ne dedulcisem lachiu lul de la orele "plictisitoare"!),am vãzut sute de filme, cam toatefilmele care au rulat pe ecranelenoastre.

Când am mai crescut, ne-

am diversificat gusturile în materiede spectacole, pãtrunzând acum ºila piese de teatru, ba chiar, la suges -tia unora dintre noi care începu se -rãm sã "facem muzicã" de gura pã -rinþilor, ºi la unele concerte simfo -ni ce. Nu pot afirma cu certitudinecã înþelegeam mesajul care se do -rea perceput, dar insistenþa ºi încã -pãþânarea noastrã nu avea limite.

Printre personajele cucare deseori ne intersectam dru-murile se numãra ºi profesorul nos-tru de muzicã, un împãtimit al actu-lui cultural ºi un neobosit promotoral miºcãrii artistice în cadrul liceu-lui nostru. Dem Diaconescu - regi-zor ºi scenarist - era un tip mic destaturã, subþirel, mare amator debancuri bune ºi replici cu tâlc, duº-man înverºunat al impertinenþilor,obrajii unora dintre constituind,adesea, martorii învãpãiaþi al aces-tei ultime afirmaþii. Toatãºcolãrimea îl ºtia de "Broscuþã",acest lucru datorându-se ochilor sãiexoftalmici, aflaþi în spatele unorlentile groase, asemãnãtoare fun-dului sifoanelor din sticlã. Îmiamintesc cã odatã, la sfârºitul unuifilm controversat, remarcându-l însala, la ieºire l-am abordat, încer-când sã-i aflãm pãrerea. Scuzându-se o clipã faþã de soþie - pe careavusesem timp s-o salutãm într-unmod cât se poate de reverenþios -,ne-a spus: "Mãi copii, nu este delocgreºit sã cereþi ºi pãrerile altoradespre una sau alta, dar singurelepersoane în mãsurã sã vã judecealegerile sunteþi voi. Dacã dupã ceterminaþi de citit o carte, sã vizi o -naþi o piesã de teatru, un film sau sãascultaþi o anumitã muzicã, vã veþisimþi mai bogaþi sufleteºte, mai fru-moºi sau mai buni, înseamnã cãalegerea voastrã nu a fost unagreºitã! Totodatã, la final, dacã veþistrivi o lacrimã între gene, veþi aveaun nod în gât sau inima vi se vaumple de bucurie, sunt alte lucruricare vã vor confirma cã nu v-aþiirosit timpul degeaba! Învãþaþi sãjudecaþi doar cu mintea ºi sufletulvostru! Lucrurile acestea vã vorforma caracterul ºi vã vor modelapersonalitatea! Bunã seara!".

ªi ducându-ºi, discret,mâna la borul pãlãriei, ºi-a luatsoþia de braþ ºi s-au îndepãrtat.

Aºa a fost, domnuleProfesor! Aþi avut dreptate. Vãmulþumesc acum ºi-n numelecelorlalþi, pentru cã atunci am uitats-o facem...

Dumitru BISTIERU

"BROSCUŢĂ"

Descoperiri uluitoare din

România despre care nu

vorbeşte nimeni!

- Cel mai vechi schelet dehumanoid cunoscut la ora actualã afost gãsit în Vâlcea - supranumit"pescarul de la lacul Getic" -, fiinddatat la 1 milion de ani!

- O civilizaþie strãveche,mai veche cu 1000 de ani decât ceasumeriana, a fost localizatã în estulþãrii, la Cucuteni!

- Tabliþele cu scrierea dela Tãrtãria (reale ºi autentificate caatare), sunt cu 1000 de ani maivechi decât cele sumeriene!

- Tabliþele din MunþiiNeamþului, de asemenea, sunt maivechi decât tãbliþele sumeriene cu1000 de ani!

- Descoperirea dinMasivul ªureanu, din 1990 - cânds-a gãsit un munte ticsit cu filoanede aur pur, de un metru lungime!Acest lucru este inexistent altunde-va pe planetã, cãci aurul se gãseºtenumai sub formã de minereu, com-binat cu alte nemetale, nu ºi înformã purã desãvârºitã! Se credecã dacii cunoºteau taina spiritualãa aurului, care este de fapt oluminã condensatã.

- O descoperire înMasivul Bucegi, din 11 august2003: americanii ºi româniipãtrund sub masivul Bucegi ºidescoperã o aºa-zisã salã aproiecþiilor cu holograme, care auarãtat istoria adevãratã a Terrei, ºi,de asemenea, descoperã "amforacu aur monoatomic", care duce lao inimaginabilã longevitate (o per-soanã poate trãi mii de ani în ace-laºi corp fizic, dacã ar consuma aºaceva în anumite perioade precisstabilite).

- Cel mai vechi cuptor depe aceastã planetã, pentru topitmetale, s-a gãsit la Câmpeni!Vârsta evaluatã: 6000 de ani!

- La Sarmizegetusa - altloc special - s-ar afla niºte artefactefabuloase, sub amplasamentulcetãþii (arhiva atlanþilor!?).

- Artefactul de subMasivul Ceahlãu. Conform luiRadu Cinamar, sub Ceahlãu s-arafla un artefact similar celui dinBucegi!

- Pãdurea Baciu, de lângãCluj-Napoca, este consideratã "ceamai paranormalã", despre ea cu -noscându-se pretutindeni în lumemulte detalii ºocante!

Existã puncte de vederelegate de astfel de descopeririuluitoare, care aparþin unor oamenide ºtiinþã strãini, cunoscuþi înîntreaga lume. Iatã douã citate dinaprecierile unor personalitãþi strã -ine din lumea cercetãrii istorice,despre neamul românesc!

- "Civilizaþia s-a nãscutacolo unde trãieºte astãzi poporulromân… rãspândindu-se apoi atâtspre Rãsãrit, cât ºi spre Apus (…)acum 13-15 mii de ani!" - WilliamSchiller, arheolog american.

- "Carpaþii se aflã într-oregiune a lumii unde este situatcentrul european al celei mai vechiculturi cunoscute la ora actualã." -dr. Daniel Ruzo, arheolog peruan.

Încet-incet, cercetãtoriiistorici mondiali recunosc, mulþichiar în mod explicit, cã primelefiinþe umane au existat în Tran -silvania, aºa cum susþine un docu-ment aflat în Biblioteca din Viena,despre trecutul fabulos al acestuiteritoriu din spaþiul numit ºi carpa-to-danubiano-pontic!

Pagina 6MIZILUL SANATATE

Clãtitele fac parte dintrepuþinele feluri de mâncare de caregurmanzii Greciei Antice, dacã s-ar mai afla în mod miraculos prin -tre noi, ar trebui sã fie mândri, pen-tru cã au trecut testul timpuluiajungând sã fie gãtite chiar ºi înbucãtãria secolului XXI. Dacã ar fisã traducem denumirea originalã aclãtitei i-am spune "tigãitã", pentrucã ºi atenienii îi spuneau "tagen-ites", "teganites" sau "tagenias"(toate variantele fiind derivate alecuvântului "tegano" care desemnatigaia de prãjit).

Cronicarul Athenaeus po -vesteºte cum era preparat acestdesert: plakous-ul (compoziþia for-matã din 500 g. de fãinã, 60 ml devin alb, 60 ml de lapte acru, ojumãtate de linguriþã de sare) eraprãjit într-o cantitate micã de uleide mãsline. Dupã ce compoziþiaîncepea sã facã bãºici ºi erarumenitã pe ambele feþe, se serveacaldã, dimineaþa. Se asezona

neapãrat cu miere ºi seminþe desusan, uneori ºi cu brânzã. Rudevechi ale pâinii, lipiei ºi chiar aleblatului de pizza, clãtitele s-aurãspândit peste tot în lume, de celemai multe ori schimbându-ºi bacompoziþia, ba aspectul. În schimb,cea mai frecventã greºealã care seface la realizarea clãtitelor este fap-tul cã mulþi se concentreazã asupraclãtitei, în încercarea de a o facemai bunã ºi pufoasã, în loc sãatribuie aceastã atenþie excesivãasupra umpluturii, deoarece ea estecea care dã gustul clãtitei.

Ionela CEASLOV

Istoria clătitelor

Înainte de a apela la me di -camente, este recomandat sã încer-cãm variantele naturiste. Iatã câtevaremedii pentru a scãpa de tuseaseacã:

Sirop de ridiche neagrã.Ridichea neagrã este un medica-ment natural care trateazã tusea, darare ºi proprietãþi imunostimulatoare.Stoarce douã ridichi negre me dii ºiamestecã sucul obþinut cu 1-2 lin-guriþe cu miere de tei. Se ad -ministreazã câte o lingurã la 1-2 ore.

Ceai de ceapã. Pune pe foco cratiþã în care torni o canã cu apãºi adaugi o ceapã medie în coajã.Lasã sã fiarbã 10-15 minute, stre-

coarã infuzia ºi bea, cu înghiþiturimici, de trei ori pe zi.

Ceai de nuci. Pune la fierttrei cãni cu apã. Când dã în clocot,adaugã cinci nuci întregi spãlate ºicrãpate în prealabil. Lasã-le sã fiar-bã 10 minute. Ceaiul obþinut se beacãlduþ, neîndulcit.

Ceai de plante. Ai nevoiede frunze de coacãze negre, pãtla -ginã ºi podbal, în proporþii egale.Pune-le într-o cratiþã ºi acoperã-lecu apã clocotitã. Lasã la infuzat 20-30 de minute cu capac. Consumãceaiul dupã 3-4 ore de la preparare,de trei ori pe zi.

Lapte cu miere. Fierbe

500 ml de lapte, lasã-l sã se rã -ceascã câteva minute, apoi ames -tecã-l cu o lingurã cu smântânã, olinguriþã cu miere ºi un gãlbenuº.Bea din amestec câte 80-100 ml de5-6 ori pe zi.

Aloe cu miere. Pentruprepararea acestui remediu ainevoie de trei frunze de aloe pe carele pui la frigider pentru trei zile.Ulterior, paseazã frunzele în maºinade tocat, amestecã-le cu miere ºivin roºu în proporþii egale. Seadministreazã câte o lingurã de treiori pe zi. Pentru rezultate mai bune,planta de aloe trebuie sã aibã celpuþin trei ani.

Supa lui Hipocrate faceparte din tratamentul Gersonpentru tratarea cancerului.

Hipocrate folosea supaca detoxifiant pentru pacienþiisãi. Supa trebuie sã fiarbã lent lafoc foarte mic, fãrã a se adãugaapã în timpul fierberii. Alimen -tele prepa rate la foc mare îºipierd valorea nutritivã.

Legumele - preferabilecologice - se pun la fiert cu totcu coajã! Se spalã cu grijã,evitându-se zgârierea lor, deoare -ce imediat sub coajã sunt depozi-tate minerale ºi vitamine. Vasul încare se gãteºte trebuie sã fie dininox ºi cu capac greu, cât maiermetic.

Se consuma în maxi-mum douã zile!

Formula originalã asupei Hippocrate: puneþi într-unlitru ºi jumãtate de apã ºi fierbeþiîncet, la foc mic, timp de 30minute:o 1 canã de morcov tocato1 ceaºcã de þelinã tocatão 1 canã praz tocat (prazul nu seînlocuieºte cu ceapã!)

o1/2 canã pãtrunjel tocatFormula lui Max Ger -

son:Echipament: recipient

otel inoxidabil de aproximativpatru litri, folosiþi numai o apãpurã ºi legumele urmãtoare:o 1 þelinã medieo 1 rãdãcinã de pãtrunjel medieo usturoi dupã gusto 2 bucãþi mici praz (prazul nuse înlocuieºte cu ceapã!)o 700 g roºii sau mai multo 2 cepe mediio 1 kilogram de cartofio un pic de pãtrunjel verde

Usturoiul se poate folosila discreþie pentru gãtit, sau camujdei proaspãt în supa fierbinte.

Niciuna dintre acestelegume nu se cojeºte; se curãþãbine prin spãlare, apoi se taie înbucãþi mari; se fierb acoperit,încet, la foc mic timp, de trei ore;apoi se paseazã prin sitã în can-titãþi mici. Nu trebuie sã mairãmâna fibre!

Se pãstreazã în frigider,acoperitã bine ºi se încãlzeºtedoar cantitatea necesarã.

Alegem tuberculi sãnã -toºi, neîncolþiþi ºi care nu au statmult timp la luminã ºi preparãm unsuc extraordinar pentru organism.

"Sucul de cartofi cruzi areacþiune favorabilã în afecþiuni aleaparatului digestiv, respectiv întratarea ulcerului gastric ºi duode-nal, ca ºi în gastritele acide, cronicesau acute, de origine nervoasã. Deasemenea, sucul de cartofi cruzi serecomandã în tratamentul conva-lescenþilor cu o stare de slãbiciuneînaintatã. Datoritã acþiunii calmanteasupra sistemului nervos, sucul areefecte în cazuri de surescitare ner-voasã, insomnii ºi cefalee acutã saucronicã", explicã prof. ConstantinMilicã, doctor în fiziologie vegetalãºi specialist în fitoterapie.

Pentru cei care nu pot beasucul de cartofi, trebuie spus cã îl

pot combina cu suc de morcov ºi deþelinã. Medicul recomandã con-sumul a 75-100 ml suc înainte demesele de dimineaþã ºi de prânz, încure de 2-3 sãptãmâni. Sucul decartofi cruzi trebuie consumat ime-diat dupã obþinere.

Dr. Aurel ªTEFAN

Dacã ai încerca sã con-gelezi urmãtoarele alimente, aiputea economisi timp ºi bani,gãsind astfel gãtitul mult mai con-venabil. Încearã doar sã nu con-gelezi ºi sã decongelezi alimentelede prea multe ori! Alimentele pãs-trate la o temperaturã constantã de0 grade, vor fi bune pentru consumpentru mai mult timp.

Vinul. Sticla de vin carenu s-a bãut în întregime poate fipãstratã la congelator. În cazul încare nu ai un dop special pentru sti-clã, poþi acoperi gâtul acesteia cufolie de plastic ºi apoi poþi înfãºuraun elastic de bucãtãrie în jurul ei.Când vrei sã consumi din nouvinul, asigurã-te cã l-ai scos dincongelator cu 60 de minute înainte.Alt mod în care poþi congela vinuleste sã îl pui în tãviþele specialepentru cuburile de gheaþã. Depo -zitat astfel, este recomandat cavinul sã fie folosit doar la gãtit.

Ouãle. Suntem deja obiº -nuiþi sã pãstrãm ouãle în frigider,însã ceea ce nu este foarte cunoscuteste cã locul special amenajat pen-tru depozitarea acestora în frigidernu este cel mai bun, deoarece peuºa frigiderului temperatura nu este

suficient de scãzutã. Tocmai dinaceastã cauzã te sfãtuiesc sã con-gelezi ouãle altfel: sparge-le ºiamestecã la fiecare canã de ouãcrude o linguriþã de sare - dacã lepãstrezi pentru mâncãruri obiºnuitesau o linguriþã de zahãr dacã lepãstrezi pentru prãjituri. Ouãle potfi astfel pãstrate în congelator pânãla un an, indiferent de termenul degaranþie!

Untul. Untul se conge-leazã cu uºurinþã, în pachet sau înpunguþele pentru congelator. Dacãtrece în repetate rânduri de la otemperaturã la alta, un pachet deunt poate rãmâne bun doar cu olunã mai mult decât datainscripþionatã pe ambalaj. Dacãeste pãstrat în congelator, acesta îºipoate pãstra calitãþile pânã la ºaseluni. Untul care conþine sare poatefi pãstrat mult mai bine la congela-tor, de preferat dupã ce a fost împa-chetat în folie de aluminiu.

Laptele. Laptele poaterezista pânã la trei luni dacã îl con-gelezi! Trebuie doar sã ai grijã carecipientul în care se aflã sã nu fieplin, deoarece îºi va mãri volumul.Dupã decongelare, agitã sticla saucutia în care este depozitat.

Nucile. Te poþi bucura dealimente uleioase precum nucile,alunele ºi migdalele pânã la doi ani!Deºi conþinutul mare de ulei lepoate face sã devinã râncede, con-gelarea lor dã rezultate foarte bune.Depoziteaza alimentele în pungi deplastic, cu sistem special de în -chidere sau în vid.

Ierburile pentru gãtit.Ierburile proaspete sunt preferatepentru multe reþete, însã nu tot-deauna avem acces la ele. Deaceea, sfatul meu este sã le con-gelezi în taviþele pentru gheaþã.Adaugã apã peste fiecare cub încare ai pus ierburile ºi bagã-le lacongelator. Le poþi prelungi calitã -þile pânã la ºase luni!

Pasta de tomate poate ficongelatã pentru trei luni. Nu con-gela resturile de pastã de tomatedirect în conservã, ci mutã pasta înrecipiente de sticlã sau plastic!

Pâinea. Dacã nu termininiciodatã o pâine întreagã cât timpeste proaspãtã, o poþi congela.Pune-o în punguþe de plastic sauînveleºte-o în folie de aluminiu ºise va pãstra proaspãtã ºi bunã pen-tru consum.

Alina DUMITRU

Alimente despre care nu ştiai căpot fi congelate!

Nebănuitele beneficii alesucului de cartofi cruzi

Scăpaţi de tusea seacă prin remedii naturiste!

Supa lui Hipocrate - combatecancerul, bolile de inimă şi

de rinichi Nepoþii vor simþi, însfâr ºit, gustul parizerului cunos-cut doar din poveºtile bunicilor.Producãtorii vor avea la dispozi -þie reþete de mezeluri aºa cum sefãceau cu mai bine de 30 de aniîn urmã, pe care MinisterulAgriculturii le va strânge într-unregistru naþional. Gustul bun vaavea însã ºi un preþ pe mãsurã.Mezelurile dupã reþete vechi vorfi cu 20 la sutã mai scumpe.Pentru a intra în registrul de reþe -te consacrate româneºti, mezelu -rile trebuie sã aibã o istorie de celpuþin 30 de ani ºi o etichetã spe-cialã. Într-unul din salamurilefãcute la o fabricã de mezelurigãseam odinioarã trei sferturicarne de porc amestecatã cu vitã,22% la sutã grãsime ºi 3% condi-mente ºi sare. "Parizerul a fostinventat acum mai bine de 100 deani, la origine era o reþetã desalam din pastã din carne de vitãde cea mai bunã calitate ºi slã -ninã de carne de porc, piper ºisare", explicã Sorin Minea, pro-ducãtor de mezeluri.

Producãtorii vor puteafolosi reþetele consacrate doardupã ce obþin un atestat de la

Ministerul Agriculturii. Ei tre-buie sã îºi asume însã ºi faptul cãvor ieºi pe piaþã cu produse cucel puþin 20 la sutã mai scumpe.ªi asta în condiþiile în care jumã-tate dintre români consumãmezeluri la micul dejun ºi ceimai mulþi aleg produsele înfuncþie de preþ. "Þinând cont desituaþia economica de acum,sigur, conteazã banii. Omul seduce spre ce e mai ieftin. Au ungust de cauciuc. Toate sunt lafel", spune un cumpãrãtor.

"Erau mai bune ca acum.Aveau gust bun, nu aveau totfelul de produse prefabricate...",spune un alt cumpãrãtor evocândmezelurile de odinioarã. Pe lângãpreþul care ar putea fi în dezavan-tajul producãtorului, reþetelevechi le-ar putea oferi ºi alte sur-prize.

"Noi avem un reþetar din1954, atunci gustul era altfel,avem un dezavantaj fiindcã pro-dusul e doar din carne. Clientulse saturã mult mai repede ºiacum lumea e obiºnuitã sã con-sume mult", spune GheorghePopuþe, producãtor din Oradea.

Producãtorii recunosc cã

în ultimii ani au renunþat la cali-tate tocmai pentru a veni înîntâmpinarea clienþilor care cãu-tau produse ieftine.

"La ora actualã se poateadãuga soia, proteinã animalã,colorant, amidon modificat, suntfãcute sã înghitã apa ºi sã ief -tineascã produsul", spune So rinMinea. Ordinul Minis teruluiAgriculturii prevede ca din reþetesã disparã bucãþile de piele ºitendoanele ori aditivii care colo -reazã ºi îmbunãtãþesc gustul sala-murilor ºi al parizerului în pre -zent. Acesta s-ar putea aplica dina doua parte a anului ºi vainclude în total 12 reþete pentrumezeluri, brânzã ºi pâine.

Vasile DOBRE

Mezeluri ca pe vremuri?!

MIZILULPagina 7

GLUME...u Consumaþi cu încrederesupã de pasãre vegetarianã! u Servim cu friºcã clientelabine bãtutã. u Avem friºcã bãtutã toatãziua! u Nu servim minori sub 18ani! u Nu servim în stare de ebri-etate! u Avem ciorapi de femeilungi. u Lenjeria de corp nu seschimbã!

u Confecþionãm costume dedamã la proba a doua. u Croim rochii pentru damede lux! u Confecþionãm poºete ºigenþi ºi din pielea clientului. u Angajez vânzãtoare rãcori-toare! u Avem ciorapi pentru bãr-baþi supraelastici! u Vindem scaune pentrucopii cu trei picioare. u Nu trimiteþi copiii laumplut cu sifoane!

DIVERTISMENT

Anunţuri româneşti autentice!

Femeia este o fiinþã pe careDumnezeu a lãsat-o pe pãmânt dupãchipul ºi asemãnarea lui, deºi toþi opre ferã dupã chipul ºi asemãnarea Pa -me lei Anderson. De fapt ºi femeiaeste tot un fel de Dumnezeu, cãci pepãmânt e atotputernicã. Nimic nu seface fãrã ea: nici politicã, nici vâlvã,nici miliarde ºi nici copii. Femeilesunt de douã feluri: tinere ºi foartetinere. Cele mai în vârstã intrã în cate-goria "femei bine". "Femeile bine"sunt acelea care au împlinit 50 ani, darde fapt merg pe 39. Oricum, la fe meinu are importanþã vârsta, ci cos me -ticele, deoarece fiecare produs cos -metic acoperã 2-5 ani. Aºa cã, da cã ofemeie foloseºte 20 de cosmeti ce, poþisã spui despre ea cã nici nu s-a nãscutîncã, deºi primeºte deja pensie.

Femeia este subiectul celormai multe cântece de dragoste, deaceea dragostea este întotdeauna uncântec. Tata spunea cã fãrã femei nuse poate trãi, iar cu femei este imposi-bil de trãit. Cea mai mare calitate afemeii este zestrea, iar cel mai maredefect al femeii este maicã-sa. Daraºa cum inventatorii au scornitavionul fãrã pilot ºi revolverul fãrãzgomot, tot aºa se încearcã o altãinvenþie: zestrea fãrã nevastã ºi fãrãsoacrã. Cred cã cel care va pune lapunct aceste douã mari invenþii vaprimi Premiul Nobel pentru Pace.

Femeile se pot împãrþi, du pãcum spune unchiul Costel, în alte treicategorii: femeile care au suflet ºi suntstimate, cele care au caracter ºi suntadmirate ºi cele care au "nu-ºtiu-ce" ºisunt cãutate. Eu nu ºtiu de ce sunt cãu-

tate, cã doar nimeni nu se joa cã cu elede-a v-aþi ascunselea, ci de-a v-aþigãsitelea. Unchiul Costel îi ºop tea luitata despre una: "Ce mi-am cãutat, mi-am gãsit, iar acum mi-e fri cã sã nu-migãseascã ceva ºi medical".

Femeia este de genul femi-nin, deºi unele poartã pantaloni, dupãcum unii bãrbaþi sunt de genul mas-culin ºi poartã ºorþ de bucãtãrie.Femeia, spune legenda, s-a nãscutdintr-o coastã, de aceea cred cã se pri-cepe atât de bine sã miºte ºoldurile.Prima femeie care a pãcãtuit a fostEva. A doua femeie, au fost toatecelelalte. Cicã Eva a pãcãtuit când amuºcat din mãr. E posibil sã fie ade-vãrat, fiindcã într-o searã, când mamaera plecatã de acasã, l-am auzit petata, care era cu o vecinã însufragerie, strigându-i: "Ho, nebuno,nu mã muºca!". Probabil cã l-a con-fundat pe tata cu un mãr. Într-adevãr,când a ieºit el din camerã, avea urmede muºcãturã pe gât, exact acolo undeeste mãrul lui Adam. Pe urmã, ca înBiblie, tata i-a ºoptit vecinei: "Acumpleacã repede, cã dacã vine acasã"ºarpele" s-a zis cu noi!". Eu l-amîntrebat: "Despre ce ºarpe vorbeºti, cãacasã nu trebuie sã vinã decîtmama!". Enervat, tata mi-a plesnitdouã palme, de m-am vãzut cu toþisfinþii, aºa cum scrie la Biblie. Cânds-a înapoiat mama, i-am cerut sã-miexplice legenda. În loc sã-mi explicemie, i-a explicat lui tata, dupã care l-agonit din Rai ºi abia dupã douã luni s-a întors.

Atât ºtiu despre femei, pen-tru restul am sã mã uit pe gaura cheii.

CURTEA CU JURI -Grup de douãsprezece persoanetrase la sorþi pentru a decide cine,dintre acuzat ºi victimã, are celmai bun avocat

DANS - Expresie verti-calã a unei dorinþe orizontale

DEMOCRAT - Prea sã -rac pentru a fi capitalist ºi preabogat pentru a fi comunist

DEMOCRAÞIE - Re -gim în care fiecare are dreptul sãsusþinã cã e sub dictaturã

DICTATURÃ - Regimîn care toatã lumea trebuie sãspunã cã vrea democraþie

DEZILUZIE - Senti -ment resimþit atunci când posteri-orul superb pe care-l admirai nu

coincide cu faþa care se întoarceDIPLOMAT - Cel care-

þi spune sã te duci la dracu' cu oasemenea eleganþã încât îþi ºi vinesã te duci

ECOU - Fenomen natu-ral care are întotdeauna ultimulcuvânt, chiar ºi în cazul uneifemei

ECONOMIST - Expertcare va fi capabil sã spunã mâinede ce nu se întâmplã azi ceea ce aprezis ieri

ECONOMIE - Sumã pecare o pui deoparte pentru a oavea dinainte ca sã-þi asiguri ast-fel dinapoia

FEMEIE - Ansamblu decurbe care face sã se îndrepte olinie curbã

FLIRT - Chestia în mâ -nã, mâna în chestie, dar niciodatãchestia în chestie

La un moment dat, Bulãajunge într-o mare crizã de bani.Se gândi sã meargã la vecinul lui,evreul Iþic, ºi sã-i cearã doi lei, caîmprumut pânã la primãvarã.

Iþic îl ascultã atent, apoiîi zise:

- Bine, îþi dau doi leiîmprumut pãnã la primãvarã, darîmi laºi toporul ca zãlog, iar laprimãvarã îmi dai patru leiînapoi, altfel nu ne învoim. Ebine?

Mai de voie, mai denevoie, într-un final Bulã seînvoi.

Lãsã toporul ca zãlog,luã banii ºi dãdu sã plece, însã Iþicîl strigã:

- Bãi, Bulã! Ia fii atent la

mine, la ce m-am gândit. Laprimãvarã ºtiu cã o sã-þi fie greusã-mi dai înapoi cei patru lei, cãiarna e lungã ºi grea, aºa cã ºtiice? Ia dã tu acum doi lei înapoi,iar la primãvarã îþi mai rãmân dedat doar doi lei, ce zici, o sã-þi fiemai uºor?

Bulã se gândi puþin ºirecunoscu în sinea lui cã Iþic aredreptate, aºa cã se învoi, îi deteînapoi cei doi lei ºi plecã acasãceva mai uºurat.

Însã pe drum tot calcula: - Hmmm! Bani nu am, to -

por nu am, însã m-am ales cu odatorie de doi lei, ºi totuºi nu afost nimic în neregulã...!

PS: Azi, Iþic ºi-a schim-bat numele ºi acum se numeºteFMI!

Locul 3: Ieºeanul care acumpãrat electrocasnice cubonuri de masã false.

Locul 2: Constãnþeanulcare s-a deghizat în agent ISU, casã ajungã mai uºor sã se închine laniºte moaºte.

Locul 1: Hunedoreanulcare s-a dus la poliþie sã-ºi scoatãcazierul judiciar, deºi era dat înurmãrire internaþionalã.

Compunere liberă despre femeiea elevului Gigel din clasa a II-a

DEFINIŢII

ÎMPRUMUT

"Premianţii" anului 2013

m Soacra îl sunã în toiul noþiipe ginerele sãu, panicatã dincale-afarã:- Ginere dragã, nu ºtiu ce sã fac,a cãzut curentul ºi din bucãtãrievine un puternic miros de gaz!- Mamã-soacrã, calmeazã-te,aprinde o lumânare ºi intrã înbucãtãrie. Hai cã rãmân la tele-fon …m Când a fãcut lumea, sespune cã Dumnezeu a rãsturnatsacul cu minuni asupraRomâniei. Uimit ºi puþin ºocatde bunãvoinþa excesiva aDomnului, un înger îl intreabã: - Ce faci, Preasfinþite, le daiprea multe acestor oameni!La care Dumnezeu îi rãspunde: - Stai sã vezi ce conducãtori ledau!m La început de primãvarã seîntâlnesc doi pensionari:- Ce mai faci?..Aºa-i cã ºi tuaºtepþi cu nerãbdare vara?- Da, atunci nivelul de trai va fimai ridicat cu 50%, rãspundecelãlalt.- Cum adicã?- Pãi astã iarna am rãbdat de frigºi foame. La vara ne va fi numaifoame...m La mijloc de decembrie,trei pensionari stau la cafenea ºise uitã cum ninge cu fulgi mari,iar oamenii aleargã pe stradãîncãrcaþi cu pachete de Crãciun.Primul zice:-ªi totuºi, e lucru bun Crãciunulacesta...Al doilea spune:-Da, dar sexul e mai bun!Al treilea spune:-Da, dar Crãciunul este mai des!m Douã blonde stãteau devorbã:- Te-ai uitat vreodatã în ochiisoþului tãu în timp ce fãceaisex?- Da.- ªi ce mutrã fãcea?- Stãtea în pragul uºii ºi se uitaca prostul!m Dragi bãrbaþi, se spune cãcertificatul de cãsãtorie e unabonament pe toatã viaþa, ce îþioferã mâncare de trei ori pe zi ºisex pe sãturate... E o capcanã! m Când aveam 18 ani, m-amdus la un medic pentru un consult.Am fost trimisã la alþi patru doc-tori de diverse specialitãþi, pipãitã,dezbrãcatã de fiecare datã, mi s-au fãcut diverse mãsurãtori, mi s-au prescris medicamente pentru ozi ºi am fost chematã din nou adoua zi la consultaþie. Azi amîmplinit 55 de ani, m-am prezen-tat la un medic ºi am cerut o con-sultaþie generalã. Mi-a luat pul-sul, mi-a prescris medicamentepentru o lunã, fãrã a mã dezbrãcasau pipãi. Ca sã vezi ce rapid s-adezvoltat medicina...m - Tu crezi cã visele seîndeplinesc?- Da, desigur.- Ok... atunci dezbracã-te!m Secretara cãtre ºef:- Sunt concediatã?- Nu.. De ce întrebi?- Pãi de ce aþi scos canapeauadin birou?m - Bunã, vreau sã te cunoscmai bine, am 38 de ani, suntdeputat de 10 ani ºi suntonest...!- Bunã, eu am 30 de ani, suntcurva de 15 ani ºi sunt vir-ginã...!

Pagină realizată de Adriana POPA

Mama are cu 21 de animai mult decât copilul sãu ºi peste6 ani copilul va fi de 5 ori maitânãr decât mama. Unde estetatãl?

Aceasta problemã sepoate rezolva matematic ºi nu eatât de dificilã cum pare.

Copilul are azi X ani ºimama Y ani. ªtiind cã mama arecu 21 de ani mai mult decâtcopilul, scriem ecuaþia: X + 21 = Y

ªtiind cã peste 6 ani

copilul va fi de 5 ori mai tânãrdecât mama, putem scrie urmã-toarea ecuaþie: 5 (X + 6) = Y + 6

Înlocuind Y cu valoareadin prima ecuaþie, rezultã: 5 (X +6) = X + 21 + 6. 5X + 30 = X +27. 5X - X = 27 - 30. 4X = -3. X= -3/4

Copilul are, aºadar, vârs-ta -3/4 ani, adicã are -9 luni.

Din punct de vederematematic, putem confirma ºidovedi cã în acest moment mamaconcepe copilul. Aºadar, tatãl estedeasupra mamei!

Problemă

Un copil intrã într-un bor-del, târând dupã el o broascã þestoasãmoartã:

- Sãrut mâna. Vreau ºi eu ofemeie!

Patroana, miratã, îl întreabãcam ce femeie ar vrea.

- Vreau o fatã cu o boalã ve -nericã, dacã se poate! Plãtesc oricât.

- Bine, dacã tu vrei... Du-tecu Manuela!

Face sex cu Manuela, apoi

dã sã plece, dar patroana îl opreºte:- Auzi, dar de ce ai vrut o

fatã bolnavã?- Pãi sã vedeþi: eu acum mã

duc acasã ºi vine babysittera. Ei îiplac copiii mici, aºa ca mine ºi o sãfacem sex. O sã ia boala! Desearã,tata o duce acasã cu maºina. Eu îlcunosc pe tata: o sã facã sex cu ea. ªi-o sã ia boala! La noapte, o sã ºi-opunã cu mama. ªi-o sã ia ºi mamaboala. Eu o cunosc pe mama: mâineo sã facã sex cu vecinul de alãturi. Eibine, pe ãla vreau sã mã rãzbun: eomul care mi-a omorât broasca!

Rusia dupăJocurileOlimpice deIarnă de la Soci!

Eºti român ºi toþi te ºtiu,Cã faci tot, dar... prea târziu:Bei ceai, numai cândstrãnuþi,Faci duº, doar atunci cândpuþi,Baþi femeia-n "stele verzi"ªi-o iubeºti, doar când opierzi!Doar de-o-nºeli, îi aduciflori,Mergi la doctor, doar cândmori.Te rogi, doar când dai degreu,Casã n-ai, da-þi iei BMW-eu.Juri cã nu mai bei, promiþi!Însã doar când, beat, vomiþi.Uiþi de neamuri, ani ºi ani,Le suni doar când nu ai bani.Vii la bine, fugi la greu,Eºti ROMÂN, ce Dumnezeu!

Eşti român!

Dorinţa

Patroana unui bordel îºi vinde papa-galul pentru cã nu rostea niciun

cuvânt. Cei care l-au cumpãrat dau opetrecere.

Papagalul vede un invitat ºi începe:- Pe tine te cunosc, pe tine te cunosc,

dar prostituatele de aici sunt toate noi...!

MIZILUL Pagina 8

DescriereNumitã dupã expresia lat-

inã "oase poroase", osteopo ro za eo boalã progresivã, debilitantã, ascheletului, care priveazã oasele dedensitate mineralã ºi tãrie. Foartemulþi oameni, majo ritatea femei,sunt afectaþi sau prezintã un risccrescut de osteoporozã care subþi-azã oasele ºi duce la fracturi ºi ver-tebre tasate.

CauzeLipsa de hormoni (de obi-

cei estrogen), de exerciþii ºi/sau decalciu poate micºora masa osoasãºi deteriora structura oaselor,

slãbindu-le. Dupã meno pauzã,nivelurile de estrogen scad, lãsândfemeile - în special pe cele care auoase mici ºi greutatea mai micãdecât normal -, cu un risc sporit deboalã. De asemenea, la boalã con-tribuie o dietã neechilibratã, predis-poziþia geneticã, utilizarea stero -izilor, fumatul ºi nivelurile scãzutede testosteron (la bãrbaþi).

Simptome- Dureri puternice de

spate sau o fracturã a coloanei,ºoldului sau încheieturii mâinii

- Scãderea treptatã aînãlþimii însoþitã de adoptarea unei

poziþii încovoiate ("cocoaºa vãdu-vei")

- Pierderi de masã osoasãla nivelul maxilarului

Prevenþie ºi tratamentO dietã de calitate ridi-

catã, bogatã în calciu, respectatã operioadã îndelungatã, hrãneºte ºiîntãreºte oasele. Consumul de cal-ciu în copilãrie ºi tinereþe ajutã laformarea unei mase osoase de cali-tate, care poate compensa pier -derea ulterioarã din oase. La matu-ritate, consumul zilnic de calciupoate susþine densitatea oaselor.Efectuaþi în mod regulat exerciþii

precum mersul pe jos ºi ridicareade greutãþi, în care picioarele saualte pãrþi ale corpului întâmpinãrezistenþã. Lãsaþi-vã de fumat!Limitaþi consumul de alcol ºi beþiapã mineralã bogatã în calciu ºimagneziu.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug

produse lactate, verdeþuri, alimentedin soia, linte, seminþe de in, ardei,citrice, fructe de pãdure, peºte gras,spanac, varzã creaþã. Reduceþi con-sumul de tãrâþe de grãu, orez brun,nuci, spanac, ciocolatã, sare, zahãrºi dulciuri, bãuturi ºi sucuri din comerþ, alcool ºi cofeinã.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Aflatã nu departe debãtrânul Callatis, într-un loc undes-au întâlnit de mii de ani dru-murile pescarilor cu ale corãbie -rilor, contrabandiºtilor ºi neguþãto-rilor, Peºtera Limanu a cãpãtat unnimb de legendã. A fost refugiu întimpul unor atacuri, ascunzãtoarepentru hoþi, casã pentru pribegi,loc secret de practicare a unor ri -tualuri religioase, încã din neolitic,trecând prin antichitatea dacicã,greceascã, daco-romanã, epocamedievalã. Faima de "peºterã cucomori" s-a rãspândit cu uºurinþã.

În afarã de valoarea is -toricã, Peºtera Limanu prezintã ºio deosebitã importanþã speolo gi -cã. Ea este o peºterã freaticã dez-voltatã în calcare stratificate ori-zontal. Stratele orizontale au fostfragmentate de un sistem regulat

de fisuri verticale. Când placa decalcar sarmaþian s-a scufundat subnivelul freatic, apele au pãtruns înlungul planelor rectilinii de dis-continuitate din rocã ºi au dizol-vat, lãsând în urmã o reþea labirin-ticã cu distribuþie rectangularã for-matã din galerii cu secþiuni drep-tunghiulare surprinzãtor de regu-late. Unii cercetãtori considerã cãcel puþin o parte din galerii au fostîn întregime sãpate de om, înmulte locuri fiind evidentã dãl-tuirea pereþilor. Vãzutã în plan,reþeaua de galerii seamãnã maidegrabã cu harta strãzilor unuioraº neglijent sistematizat.

Locul de sub dealul de lamarginea comunei Limanu nu aputut fi niciodatã explorat înîntregime, din cauza labirintuluiîntortocheat de peºteri, în care

mulþi dintre cei care s-au aventuratmai mult decât trebuia s-au pier-dut ºi nu au mai gãsit drumul laîntoarcere. Legendele localnicilorspun cã peºtera aceasta ciudatãeste o poartã cãtre lumea de dinco-lo de moarte. Folclorul local atransmis faptul cã galeriile PeºteriiLimanu s-ar întinde prin beciuri ºifântâni din Limanu pânã în Bul -garia sau chiar Turcia! Peºtera Li -manu este complet lipsitã de po -doaba stalactitelor ºi stalagmi -telor, care dau farmec altor peºteri.Acest fapt se explicã prin absenþainfiltraþiilor de apã de la suprafaþã.

Peºtera este interesantãdin punct de vedere biospeologic.Existã o faunã de nevertebrate bo -gatã a cãrei principalã sursã dehranã o constituie acumulãrile deguano de la coloniile de lilieci carese adãpostesc în peºterã mai alesiarna. În afarã de lilieci, în peºterãpot fi întâlnite întâmplãtor ºi altevertebrate: ºerpi, broaºte þestoase,vulpi, dihori.

Locul misterios din adâncurileRomâniei care face trecerea spre

"LUMEA DE DINCOLO"!

BereaBãrbaþii ar trebui sã le fie

recunoscãtori femeilor pentru cã aucreat berea. Cel puþin aºa aratãcercetãrile istorice: în urmã cuaproape 7.000 de ani, în Meso po -tamia (zonã în care au fost des -coperite cele mai vechi indicii alecunoscutei bãuturi), doar femeilor lise permitea sã producã bere ºi sã

deþinã taverne. ªi mai mult, înaproape toate societãþile antice,berea era consideratã un dar al zeiþeiºi nu un dar al vreunui zeu.

ªtergãtoarele de parbrizIronic, dar toþi acei bãrbaþi

care se plâng în trafic de ºoferiþe, aumereu în faþa ochilor invenþia uneifemei. ªtergãtoarele de parbriz aufost inventate în 1903, când, în cur-sul unei cãlãtorii din Alabama laNew York City, Mary Anderson a

observat cã ºoferii trebuiau sãopreascã autoturismele pentru acurãþa parbrizele de zãpadã ºigheaþã. Un an mai târziu, avea sã-ºiînregistreze invenþia, pentru care aprimit patent în anul 1905. Chiardacã astãzi nu ne putem imaginacum s-ar putea circula pe ninsoaresau ploaie fãrã ºtergãtoare de par-briz, invenþia a avut nevoie de maibine de zece ani pentru a câºtigapopularitate.

MISCELANEU

În anul 1977 o crimã ori-bilã înfiora Bucureºtiul. GheorgheSamoilescu, un taximetrist dinCapitalã, a ajuns dupã gratii pentruo faptã teribilã pe care nu el acomis-o. A fost condamnat la 25 deani de închisoare din care a petrecutdoar patru ani în temniþã. În 2005,bãrbatul a decedat. Dupã mai binede trei decenii, Tribunalul Bucureºtia obligat statul român sã plãteascãdaune de jumãtate de milion de eurofiicei lui Gheorghe Samoilescu pen-tru timpul pe care acesta din urmã ºil-a petrecut pe nedrept în închisoare."Dosarul Anca" a rãmas în istoriedrept una dintre cele mai mari erorijudiciare petrecute vreodatã înRomânia. Din obedienþã faþã de sis-tem, procurorii, judecãtorii ºi ex per -þii criminaliºti au înscenat o crimãpentru cã nu au fost capabili sã-ldescopere pe adevãratul vinovat.

Anca Broscotean a fostviolatã, sugrumatã, iar dupã deces afost tranºatã ca la abator, bucãþi cupãrþi din corpul ei fiind aruncate înWC-uri publice ºi tomberoane degunoi. Ceauºescu ceruse identifi-carea criminalului, dar anchetatoriinu aveau nicio pistã, motiv pentru

care au pus ochii pe un taximetrist alcãrui numãr de telefon l-au gãsit înagenda fetei. Aºa se face cãGheorghe Samoilescu a fost aruncatdupã gratii, torturat ºi obligat sã-ºirecunoascã fapta. O faptã pe care nuo comisese vreodatã! Anchetatoriiau reuºit sã falsifice multe probe,având un singur scop: sã-l acuze peSamoilescu. Mai mult decât atât!Soþia taximetristului a fost violatã ºimaltratatã de anchetatori pentru a oobliga sã depunã mãrturie minci-noasã. În cele din urmã, Samoilescua fost condamnat la 25 de ani deînchisoare de cãtre judecãtoareaConstanþa Stoia de la TribunalulBucureºti. Au urmat patru ani detemniþã pentru taximetrist, pânãcând niºte miliþieni au gãsit înlocuinþa lui Romca Cozmici dinPiaþa Amzei, cadavrul unei femei.Cozmici era cunoscut ca bolnav psi-hic, iar când a recunoscut cã el oomorâse pe Anca Broscotean nu afost crezut.

Generalul de miliþieValeriu Buzea, unul dintre oamenii

care au înscenat crima, a trimis unechipaj de asasini pentru a-l ucidepe Samoilescu în puºcãrie, lãsândimpresia cã acesta s-a sinucis. Dinfericire, cu o orã înainte de sosireaechipajului care urma sã-l omoarepe Samoilescu, echipa securitãþii l-asalvat. Ancheta care a urmat ademonstrat cã Romca Cozmici eraasasinul ºi a fost executat prinîmpuºcare.

Taximetristul a primit70.000 de lei despãgubiri materiale.Dupã ce viaþa i-a fost distrusã, dupãce pãrinþii lui s-au sinucis, omul amurit în 2005 de cancer pulmonar.La 31 iulie 2013, fiica sa, TurchettaLaura Margareta, a depus la Secþiacivilã a Tribunalului Bucureºti ocerere pentru "reparare prejudiciierori judiciare". Sentinþa s-a pro-nunþat, iar Ministerul Finanþelor, încalitate de pârât, trebuie sã plãteascãnu mai puþin de jumãtate de milionde euro. Declaraþia judecãtoareiConstanþa Stoia, care a condamnatun om ºtiind cã e nevinovat, a fostde-a dreptul cinicã: "Mã consoleazãgândul cã nu i-am dat pedeapsa ca -pitalã".

Anca MURGOCI

Şocant!

OSTEOPOROZA

Incestul, homosexuali-tatea ºi orgiile sexuale sunt practicicontroversate în societatea mo -dernã, unele din ele fiind chiarinterzise prin lege. Cu mii de ani înurmã însã, aceste obiceiuri eroticeerau considerate ceva firesc, iar ceicare le-ar fi respins ar fi fost priviþicu reticenþã sau dispreþ, aºa cumsunt priviþi astãzi cei care le prac-ticã.Obþinerea puterii prin incest

Incestul, adicã relaþiileintime între rudele de gradul I, esteacum interzis prin lege, dar în tre-cut a fost o practicã larg rãspânditã,în special în familiile regale. Caexemple avem Egiptul antic, Perudin timpul imperiului Inca, dar ºi,în anumite perioade, Thailanda,Mexic ºi Africa Centralã. Sã nuuitãm cã acest fenomen estemenþionat chiar ºi în Biblie, înpovestea lui Lot, care "se uneºte"cu fiicele sale. În timp, relaþiileintime în cadrul familiei au fostpermise doar între veri, observân-du-se evidente probleme de sãnã-tate în cazul copiilor nãscuþi dinpãrinþi înrudiþi. Cel mai cunoscutexemplu de acest fel este probabilregele Carol al II-lea al Spaniei,ultimul reprezentant al dinastiei deHabsburg, care a murit în 1700. Elavea un handicap clar, nu a pututvorbi pânã la patru ani ºi nici mergepânã la vârsta de opt ani. Dincolode problema moralã care apare,este evident riscul legat de sãnã-tatea urmaºilor. Cei care moºtenescde la pãrinþi gene prea asemãnã-toare (cum ar fi de la frate ºi sorã)au un risc mult mai mare de a primio genã defectã recesivã. În trecutînsã, nimeni nu ºtia de existenþaacestui risc, iar incestul pãrea osoluþie la îndemânã de a pãstra uni-tatea unui trib sau puterea în cadrulunei familii.

Astfel, în Egiptul anticincestul era datoria ºi privilegiulfamiliei regale. Totul a pornit de lamitologia egipteanã, în care zeii se

cãsãtoreau cu surorile lor. Cel maibun exemplu este al lui Osiris, carea avut un copil cu sora lui, Isis.Acest copil se numea Horus ºi, subînfãþisãrea unui ºoim, a devenitsimbolul ºi protectorul faraonului.Urmând exemplu zeilor, faraonulera obligat sã se însoare cu sora lui,aceasta fiind singura cale prin careera considerat un stãpân legitim.Averea ºi puterea rãmâneau în fa -mi lie. În societatea egipteanã, drep-tul la tron era transmis fiicei mai învârstã, deºi, de regulã, femeile nuajungeau niciodatã faraon, fiinddoar regine, supuse soþului ºi fra -telui lor. Celebra Cleopatra, cunos-cutã pentru relaþiile ei amoroase cuIulius Cezar ºi cu Marc Antoniu, afost obligatã prin tradiþie sã se cãsã-toreascã mai întâi cu fraþii ei,Ptomeleu al XIII-lea ºi apoi Pto -lemeu al XIV-lea. Pãrinþii Cleo -patrei au fost tot frate ºi sorã, la felºi pãrinþii lui Tutankhamon. Pentrucã mumia faraonului adolescent afost descoperitã, cu ajutorul testelorADN au fost identificaþi ºi buniciiºi pãrinþii sãi. La rândul sãu, cândavea doar 10 ani, el s-a cãsãtorit cusora lui, Ankhe senpaaten.

Numeroasele generaþii derelaþii incestuoase ºi-au spuscuvântul. Egiptologii care i-aucercetat mumia au observat cã Tu -tankhamon fusese un copil foartebolnãvicios, suferise de malarie,avea probabil oasele foarte fragileºi era nevoit sã umble într-un bas-ton. Sora lui a pierdut douã sarcini,copiii nãscându-se morþi, probabiltot din cauza acestor problemeprovocate de legãturi în cadrulaceleiaºi familii. De cele mai multeori, cred istoricii, în cazul acestorcãsãtorii incestuoase nu se puneaproblema iubirii romantice sau aatracþiei sexuale dintre cei doi.Unirea era decisã în scopuripolitice, religioase sau pentru arespecta o tradiþie.

Roxana RUSCIORContinuare în numãrul urmãtor

Obiceiuri sexuale controversateîn Antichitate

"DestrãmareaURSS-ului a fost

cea mai mare cata-strofã geopoliticã

a secolului XX.Eu voi face tot ceîmi stã în putinþã

pentru a reunivechiul URSS!"

Vladimir PutinDE

CL

AR

AŢ

IAL

UN

II

Invenţii femeieşti!