Minorităţi în tranziţie. Raport privind politicile publice în domeniul

MINORITI N TRANZIIE Raport privind politicile publice n domeniul minoritilor naionale i etnice din Romnia

1. Introducere

Romnia, dei este un stat n care aproape 90 la sut din populaie sedeclar de origine romn, are o lung istorie a convieuirii multietnice imulticulturale. Pe acest teritoriu triesc de mai multe secole numeroaseminoriti etnice, dintre care 20 sunt n acest moment recunoscute oficial(n sensul c au reprezentare parlamentar) i a cror contribuie la dezvol-tarea economic i cultural a rii nu este deloc de neglijat.

Pe de alt parte, protecia minoritilor naionale reprezint unul din-tre criteriile politice pe care Romnia trebuie s le ndeplineasc pentru aputea adera la Uniunea European. Acest lucru presupune dou principiimajore de abordare: punerea n aplicare a normelor anti-discriminare isprijinirea drepturilor minoritilor astfel nct acestea s-i conserve spe-cificitatea i implicit s nu fie asimilate forat n cultura majoritar.

Este Romnia un bun exemplu n ce privete protecia minoritilor?Chiar dac se vorbete de un model romnesc al reconcilierii interetnice, iarprogresele n domeniu sunt sesizabile, credem c nu se poate spune c n aranoastr s-au rezolvat toate problemele existente. S-a reuit indiscutabil, ntide toate, garantarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv cele laasumarea propriei identiti etnice, la educaie i cultur n limba matern,la libera asociere etc. Cu toate acestea, exist n continuare mai multe ches-tiuni care, n opinia noastr, necesit o rezolvare sau reglementare urgent.

De aceea, raportul de fa i propune s analizeze politicile publice ndomeniul minoritilor naionale n perioada post-comunist i implicit sidentifice problemele care nc mpieteaz asupra respectrii i protecieieficiente a minoritilor naionale i a comunitilor etno-culturale. Dei nliteratura de specialitate se face o distincie clar ntre cele dou tipuri deminoriti, n raportul de fa doar din considerente editoriale o s folo-sim preponderent denumirea de minoriti naionale. Pe de alt parte, estenecesar totui o meniune special. Doar cele mai numeroase minoritinaionale din Romnia maghiarii i romii ridic dificulti de gestiunea raporturilor interculturale.

Pentru c n dou rapoarte anterioare ale Centrului de Resurse pentruDiversitate Etnocultural am analizat att relaiile dintre majoritate i minori-tatea maghiar (inclusiv msura respectrii drepturilor acestora), dar i stadiul

92

2. Minoritile naionale din Romnia (19181989) scurt istoric

de aplicare a Strategiei guvernamentale de mbuntire a situaiei romilor, nuinsistm acum foarte mult pe problemele specifice ale celor dou minoriti.

Dup un scurt istoric al prezenei minoritilor naionale pe teritoriulRomniei, inclusiv n perioada comunist, facem o trecere n revist a proble-melor i a politicilor publice n domeniu. Pe baza analizei legislaiei existen-te, a activitii att a organizaiilor minoritilor naionale, ct i a instituiilorpublice responsabile, dar i a unor interviuri sociologice cu persoane directimplicate (oficiali, reprezentani ai minoritilor, oameni politici) am reuit sidentificm un set de cinci probleme relevante. Acestea in de garantarea iasigurarea proteciei minoritilor, de mbuntirea mecanismului de repre-zentare parlamentar, ca i a celui instituional de promovare a identitiietnice. Nu n ultimul rnd, este vorba de accelerarea procesului de retroceda-re a bunurilor comunitare i a proprietilor confiscate n timpul regimuluicomunist, ca i de necesitatea unor eforturi sporite n ce privete conservarealimbii, tradiiilor i culturii specifice diferitelor comuniti etnice.

Desigur, n analiza de fa am plecat de la premisa c problematicaminoritilor ine n primul rnd de sfera civil, statul sau guvernul tre-buind s aib att un rol regulator, prin promovarea unei legislaii care spermit comunitilor etnice s se dezvolte i s reueasc s aib grij deele nsele, ct i de protecie.

n ncheiere, ne exprimm sperana c recomandrile oferite la finalulraportului ar putea constitui o baz de plecare pentru orice program poli-tic i/sau de reconstrucie instituional care i propune prezervarea diver-sitii etnice i buna convieuire dintre majoritate i minoritate.


Chestiunea minoritilor naionale se pune cu acuitate n Romnia,ndeosebi dup primul rzboi mondial, o dat cu destrmarea vechilorimperii multinaionale i crearea unor state naionale noi, printre care iRomnia Mare.

La acea dat, mai exact imediat dup 1 decembrie 1918, circa 28 la sutdin totalul cetenilor romni aparineau minoritilor naionale, pondereacea mai mare avnd-o maghiarii 7,9%, urmai de germani 4,1%, evrei 4%, ruteni i ucraineni 3,2%, rui 2,3%, bulgari 2%, igani (romi) 1,5%,turci 0.9% etc. Pe de alt parte, conform datelor statistice din 1919, struc-tura etnic a Transilvaniei era i mai eterogen: romni 57,12%, maghiari 26,46%, germani 9,87%, evrei 3,28%, alte naionaliti 3,27%.

Autoritile romne au luat urgent msuri pentru a crea un cadru legalcare s asigure deplina egalitate a tuturor persoanelor, indiferent de originealor etnic. Astfel, o dat cu ratificarea prin decrete-regale a unirii Basarabiei,Bucovinei i Transilvaniei, s-a acordat cetenia romn tuturor locuitorilordin aceste teritorii. De asemenea, prin mai multe decrete-lege din 1918 i

93

1 Arhivele Statului din Romnia, Minoritile naionale din Romnia (1918-1925), Bucureti, 1995, p. 8.Trebuie adugat c situaia evreilor (privind obinerea ceteniei romne, dar nunumai) a reprezentat un mr al discordiei ntre clasa politic din Romnia icea din Europa nc de la Congresul de la Berlin din 1878. De asemenea, ar fimai multe de spus despre politicile asimilaioniste duse n urma ncorporriiDobrogei sau a Cadrilaterului (ntre 1913-1940).

2 Ibidem, p.13.

Minoriti n tranziie

1919 s-a recunoscut calitatea de ceteni romni evreilor din Vechiul Regat,care pn atunci o puteau obine doar prin cereri individuale.1

Pe de alt parte, Consiliul celor patru puteri nvingtoare (Frana, MareaBritanie, SUA i Italia) impune statelor succesoare monarhiei habsburgice ssemneze un tratat special privind minoritile. Dei iniial se opune acesteiiniiative, considernd c Tratatul poate alimenta tendinele unor ceteni dea iei de sub autoritatea statului unde locuiesc i de a se adresa unor foruriinternaionale, Romnia va semna documentul la 10 decembrie 1919.

Un alt moment important e marcat la 29 martie 1923, cnd este promul-gat o nou constituie, democratic, prin care se consfinea faptul c toiromnii indiferent de originea etnic, de limb sau religie se bucur detoate libertile consfinite de lege. i legislaia ulterioar, n ce priveteeducaia, cultura, dreptul de proprietate etc, adoptat pe baza Constituiei,avea n vedere aceleai principii.

n Romnia interbelic situaia minoritilor este totui una paradoxa-l. nti de toate, exist un cadru legislativ destul de coerent, ceea ce per-mite dezvoltarea activitii politice, culturale, economice a celor mai mul-te minoriti. Fiecare dintre acestea are propria organizaie, unele chiar par-tide cu reprezentare parlamentar. n acea perioad crete numrul colilori claselor n limba matern, ca i cel al publicaiilor. Astfel, n 1922 se tip-reau n Romnia un numr de 657 de ziare i 524 de reviste, dintre care 181ziare i 75 reviste n limbile minoritilor naionale (144 n maghiar, 71 ngerman, 17 n rus, 6 n ebraic, 5 n bulgar etc).2

Pe de alt parte, prin legea nvmntului particular (din decembrie1925), minoritile naionale i puteau constitui coli proprii cu predare nlimba matern, urmnd ca totui limba romn, istoria i geografia Rom-niei s se predea n limba oficial a statului. Pe aceeai linie se nscrie ilegea pentru nvmntul secundar, din mai 1928, care permitea, n regiu-nile locuite precumpnitor de o minoritate etnic, nfiinarea de secii cupredare n limba minoritilor respective.

Dar integrarea minoritilor naionale n cadrul statului romn a cunos-cut i numeroase momente tensionate, legate ndeosebi de tendina unorminoriti de a obine unele drepturi suplimentare considerate inaccepta-bile pentru autoritile centrale de la Bucureti, iar cazul cel mai elocventn acest sens este cel al cererilor maghiarilor sau germanilor pentru obine-rea autonomiei, inclusiv teritoriale.

94

3 Raportul Comisiei Internaionale pentru Studierea Holocaustului n Romniapoate fi consultat pe situl Preediniei Romne, care a avut aceast iniiativ(vezi www.presidency.ro). Pe de alt parte, literatura de specialitate pe subiectulHolocaustului este deosebit de bogat. Conform Liviu Rotman, Romanian Jewry.The First Decade after the Holocaust, n vol. The Tragedy of Romanian Jewry, ed.Randolph L. Braham, New York, Columbia University Press, 1994, p. 287-288,numrul evreilor din Romnia a sczut de la 756.930 (nregistrai conform recen-smntului din 1930) la circa 372 de mii imediat dup al doilea rzboi mondial.


Pentru foarte muli dintre maghiarii din Transilvania, trecerea de la sta-tutul de superioritate politic, economic i cultural la cel de minoritate areprezentat o traum i o problem de adaptare, foarte greu de rezolvat. nacest context, partidul politic al minoritii maghiare a cerut constant castatul romn s nu se amestece n viaa colilor cu predare n limba maghia-r, s nu pretind aplicarea programelor de nvmnt i folosirea manua-lelor aprobate de autoritile competente. Revendicrile politice mai vizaulrgirea drepturilor pentru minoritile naionale, ca i asigurarea unei con-duceri exclusiv maghiare n judeele n care acetia constituiau majoritateapopulaiei. Toate acestea au fost nsoite de o ampl propagand externprin care se arta c minoritile n Romnia sunt supuse unui constantregim discriminatoriu.

De aceea, pentru a menine un anume control al situaiei, autoritiledecid nfiinarea la 22 decembrie 1920 a Secretariatului de Stat pentru afa-cerile minoritilor etnice n cadrul Ministerului de Interne. O bun partedintre iniiativele acestui secretariat aveau la baz convingerea c grijaUngariei pentru soarta minoritii maghiare este doar un paravan careascunde de fapt intenii revizioniste.

O alt chestiune care avea s influeneze dramatic relaiile interetnicedin Romnia interbelic este legat de recrudescena antisemitismului. Pre-zent manifest la nivelul opiniei publice i fiind generat, printre altele, deprejudecata c evreii sunt o minoritate care refuz programatic s se inte-greze n cadrul statului i care urmrete totodat constituirea ntr-o elitcare i propunea dominarea economic i cultural a rii antisemitismulromnesc va cunoate forme ce ncep prin adoptarea unei legislaii discri-minatorii anti-evreieti, va continua cu pogromuri, munc forat, depor-tri i vor sfri prin participarea Romniei la Holocaustul european.

Dei nu exist un consens deplin al istoricilor privind numrul exact alvictimelor, conform Raportului Comisiei Internaionale pentru StudiereaHolocaustului n Romnia, autoritile civile i militare romne sunt res-ponsabile de moartea unui numr cuprins ntre 280.000 i 380.000 de evreiromni i ucraineni din Romnia i teritoriile aflate sub administraieromneasc". Circa 340.000 de evrei romni au supravieuit datorit faptu-lui c Guvernul de atunci a suspendat deportrile n anul 1943, cu 16 luninainte ca Romnia s ias din aliana cu Germania nazist i s se altureNaiunilor Unite, conchide raportul.3

95

4 William Totok, Constrngerea memoriei, Editura Polirom, Iai, 2001, p. 11.

Minoriti n tranziie

Conform aceluiai raport, ultimii ani ai perioadei interbelice s-au mairemarcat i prin adoptarea unei legislaii rasiste i discriminatorii care aculminat cu deportarea a 25.000 romi n Transnistria, numrul de victimentre acetia fiind de aproximativ 11.000.

Odat cu ncheierea celui de-al doilea rzboi mondial, dup o scurtperioad de tranziie marcat de sperana revenirii la normalitatea demo-crat, n Romnia se instaleaz un regim totalitar. Regimul comunist vavorbi propagandistic de promovarea unei ideologii internaionaliste (opu-s aadar exceselor naionaliste interbelice), dar n fapt va instaura arbitra-riul i va desfiina treptat drepturile i libertile individuale.

n 1951, n urma unei noi mpriri teritoriale (confirmat prin Consti-tuia din 27 septembrie 1952), dar i la presiunea sovieticilor, Romniaaccept s creeze Regiunea Autonom Maghiar n zonele locuite majoritarde ctre secui. Capitala regiunii, care va funciona timp de opt ani, va fi laTrgu-Mure. n aceeai perioad n unele coli de stat din zonele locuitede ceangi exista posibilitatea studierii n limba maghiar, posibilitate nsrestrns n perioada naional-comunismului.

Evenimentele din 1956 de la Budapesta au adus schimbri importanten relaia dintre guvernanii de la Bucureti i maghiarii din Transilvania.Astfel, un eveniment care va marca negativ comunitatea maghiar este celdin anul 1959, cnd autoritile comuniste decid unificarea Universitiimaghiare din Cluj cu cea romneasc, iar toate unitile colare n limbamaghiar vor fi ncorporate n coli romneti. n a doua jumtate a anilor60 presiunea asupra minoritilor etnice se intensific prin promovareanaional-comunismului.

Chiar dac sub regimul comunist mai toat populaia Romniei a avutde suferit, fie c privaiunile au fost de ordin politic, dar mai ales material,viaa minoritilor etnice va cunoate unele forme specifice de represiune.

Dup 1965, n Romnia lui Nicolae Ceauescu minoritile etnice eraudesemnate prin sintagma naionaliti conlocuitoare, n aparen o for-mulare mai democratic deoarece enuna o egalitate deplin indiferent deoriginea etnic. n practic ns lucrurile nu au stat deloc aa cci statutulminoritilor nu era unul bazat pe asumarea diferenei. Astfel, sunt desfiin-ate colile particulare sau confesionale cu predare n limba matern, iaracestea sunt nlocuite cu instituii de nvmnt doar cu clase cu predaren limba matern. n plus, ndeosebi la universiti, accesul elevilor, inclu-siv minoritari, este restricionat, fiind favorizai cei provenind din rndu-rile clasei muncitoare i cu o bogat experien n producie.4

96

5 Vezi O lege pentru (acelai) status-quo? Raport privind efectele aplicrii Legiipentru maghiarii din statele vecine Ungariei.

6 Mai muli istorici germani (vezi n acest sens trilogia lui Johann Bhm publica-t ntre 1993 i 2004 i dedicat relaiilor complicate ale etnicilor germani dinRomnia cu Germania interbelic i nazist) consider c radicalizarea etnicilorgermani a fost o reacie de respingere a politicii naionale promovat de diferi-tele guverne ale Romniei Mari i desigur influenei ideologiei naziste.Ulterior, n timpul regimului comunist i ndeosebi dup 1965, mai multe zecide mii de etnici germani prsesc Romnia. n 1978 ntre Germania Federal iguvernul de la Bucureti se ncheie un acord pe baza cruia etnicii germaniputeau s plteasc i s-i cumpere astfel dreptul de a emigra.


Nu vom insista asupra efectelor politicii comuniste asupra minoritiimaghiare, cci aceasta a fcut obiectul unui raport prezentat ntr-un capitolanterior5.

Trebuie menionate ns cteva aspecte legate de soarta altor minoritinaionale i etnice. Astfel, n primii ani de dup ncheierea rzboiului,datorit sprijinului acordat regimului lui Hitler, minoritatea german dinRomnia va fi supus unui amplu proces de persecuie, concretizat ndeportri n Brgan sau Siberia (circa 70 mii de persoane fiind astfel str-mutate), confiscarea averilor, arestri sau suspendarea temporar a dreptu-rilor ceteneti. n 1950 germanii reprimesc dreptul de vot, iar abia din1956 iau napoi casele i gospodriile de la sate. Pe de alt parte, n urmaunei nelegeri ntre guvernul romn i cel al Germaniei federale, n anii 70a nceput exportul masiv al etnicilor germani. n pofida unor realizrisociale i culturale, pn n anul 1989 populaia german a sczut la apro-ximativ 250 mii de persoane i s-a rspndit n rndurile ei o dispoziiedefetist.6

De o soart aparent asemntoare are parte i minoritatea evreiasc,numai c n cazul acesteia emigrarea nu are la baz att considerente eco-nomice (precum n cazul germanilor), ct mai ales naionale. Crearea statu-lui Israel a constituit pentru evreii din Romnia att mplinirea unui visstrvechi, ct i o ocazie de a scpa de represiunea i restriciile economi-ce existente n ara de reziden. Schimbrile socio-economice ce se impu-neau de sus precum naionalizarea ntreprinderilor, a bncilor, a diver-selor tipuri de antreprize comerciale, cooperativizarea micilor meseriai,desfiinarea sectorului privat n cadrul profesiilor liberale, exproprierea deimobile, trecerea averii mobile i imobile a comunitii n patrimoniul sta-tului, aplicarea brutal a unor legi i principii care trebuiau s instaurezeregimul comunist, controlul statului asupra averilor .a. au afectat pro-fund cea mai mare parte a evreilor din Romnia prin diminuarea conside-rabil a averilor lor. () n pofida unei campanii antiemigraioniste, ten-dina n mas de a pleca a devenit obsesiv pentru evrei, punnd autorit-

97

7 Conform Lucian Nastas, Studiu introductiv la Evreii din Romnia (1945-1965), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural, Cluj, 2003, p. 41.

8 Ibidem, p. 44.9 Gabriel Andreescu, Ruleta romni i maghiari, 1990-2000, Editura Polirom,

Iai, 2001, pp. 18-19.

Minoriti n tranziie

ile romne ntr-o situaie pe care nu o prevzuse, iar pentru unii lidericomuniti chiar greu de neles.7

n aceste condiii, n intervalul 15 mai 1948-1951 au emigrat n Israelcirca 117.850 evrei. Dup aceast dat, dei s-au impus restricionri dras-tice privind emigrarea, pn n 1960 au mai plecat 32.462 evrei; ntre19611964 au plecat 63.549 evrei, n general pe criteriul rentregirii fami-liei, iar pn n 1979 alte 41.053 de persoane. Aa se face c n urma recen-smntului din 1977 au mai fost nregistrai n Romnia doar 24.667 evrei,iar n 1992 cifra a cobort la 9.000.8

Nici situaia altor minoriti etnice nu a fost deloc de invidiat. Unorcomuniti, precum cea bulgar, ucrainean, greac etc le-au fost nchisesau demolate coli, biserici, lcauri de cultur i de art. Multor membrile-au fost confiscate bunurile n mod abuziv sau au fost supui unui procesde asimilare forat.9 Asta chiar dac la nivel oficial regimul comunist ar-ta o grij deosebit minoritilor: merit menionat aici existena unor con-silii ale oamenilor muncii de naionalitate maghiar sau german, ori pre-zena unor persoane aparinnd minoritilor n nalte funcii de partid saude stat (inclusiv n Marea Adunare Naional).

Mentalitatea asimilaionist de care am amintit mai sus, bazat n maremsur pe principiile naionalismului comunist, avea s afecteze n sensnegativ viaa comunitar a minoritilor etnice din Romnia. Nu ns pnla distrugerea lor i nici pn la generarea unor conflicte de genul celor careau zguduit Balcanii n anii 90.

3. Minoritile naionale n perioada post-comunist

Date statistice

Romnia, dei este un stat n care aproape 90 la sut din populaie sedeclar de origine romn, are o lung istorie a convieuirii multi etnice imulti culturale. Pe acest teritoriu triesc de multe secole numeroase mino-riti etnice, a cror contribuie la dezvoltarea economic i cultural a riinu este deloc de neglijat.

n ultimul deceniu s-a constatat o scdere continu a procentului gru-purilor minoritare (chiar dac unele nregistreaz cretere numeric) dintotalul populaiei Romniei.

98


V oferim n continuare datele statistice oficiale privind structura etni-c a populaiei Romniei:

Pe lng minoritile menionate mai sus, statisticile nregistreaz iprezena unor comuniti etnoculturale noi, precum chinezi, kurzi, arabi,dar i hutuli etc.

Un caz cu totul aparte l reprezint ceangii, un grup comunitar de reli-gie catolic i vorbitor de limb maghiar, tritor n Moldova i al cruidrept la educaie n limba matern este menionat n mai multe rezoluii aleConsiliului Europei.

Cadrul legal dup 1989

Imediat dup rsturnarea regimului comunist, n decembrie 1989, pro-blematica minoritilor naionale revine n prim planul dezbaterii publicei al agendei politice. La acest lucru au contribuit mai muli factori. Estevorba mai nti de activitatea i iniiativele Uniunii Democrate a Maghiari-lor din Romnia (UDMR), iar apoi de presiunea exercitat de ctre UniuneaEuropean i comunitatea internaional asupra guvernelor de la Bucuretin direcia modernizrii instituionale i a respectrii standardelor demo-

99

NaionalitateRecensmnt

1992%

Recensmnt2002

%

Romni 20.408.542 89,47% 19.409.400 89,50%Maghiari 1.624.959 7,12% 1 434 377 6,60%Romi (igani) 408.087 1,76% 535.250 2,50%Germani 119.462 0,52% 60.088 0,28%Ucraineni 65.764 0,28% 61.353 0,28%Rui-lipoveni 38.606 0,17% 36.397 0,17%Turci 29.832 0,13% 32.596 0,15%Ttari 24.596 0,11% 24.137 0,11%Srbi 22.518 0,10%Croai 6.786 sub 0,10%Sloveni 175 sub 0,10%Slovaci 19.594 sub 0,10% 17.199 sub 0,10%Bulgari 9.851 sub 0,10% 8.025 sub 0,10%Evrei 8.955 sub 0,10% 5.870 sub 0,10%Cehi 5.797 sub 0,10% 3.938 sub 0,10%Polonezi 4.232 sub 0,10% 3.671 sub 0,10%Greci 3.940 sub 0,10% 6.513 sub 0,10%Armeni 1,957 sub 0,10% 1.780 sub 0,10%Ruteni 257 sub 0,10%Italieni 3.331 sub 0,10%Albanezi 477 sub 0,10%Macedoneni slavi 695 sub 0,10%Total 22.408.542 21.698.181

10 Conform programului UDMR prezentat pe situl www.rmdsz.ro.11 Pentru mai multe amnunte vezi rapoartele prezentate n capitolele anterioare:

Cu jumtate de msur raport privind procesul retrocedrii proprietilor cul-telor religioase din Romnia, O necesar schimbare de strategie raport privindstadiul de aplicare a Strategiei guvernamentale de mbuntire a situaieiromilor din Romnia, O lege pentru (acelai) status-quo? raport privind efec-tele aplicrii Legii pentru maghiarii din statele vecine Ungariei.

12 Ideea este dezvoltat de Dan Oprescu n articolul (Presque) Quinze Ans Apres:minoritile naionale bilan, Sfera Politicii nr. 107, pp. 26-30. Oprescu spu-ne: Felurite organisme internaionale au nceput s pun un accent deosebit petema acomodrii minoritilor naionale, ndeosebi n rile candidate la UE acestea fiind i singurele ri din regiune asupra crora se putea exercita o pre-siune eficient.

Minoriti n tranziie

cratice. Nu trebuie uitat nici explozia naionalismului extremist (totui nude virulena celui din fosta Iugoslavie) i reacia fa de acesta din parteasocietii civile (Liga Pro-Europa, APADOR-CH, GDS etc).

S le lum pe rnd. La 25 decembrie 1989 se nfiina UDMR, organiza-ie care de la bun nceput s-a angajat n aprarea i reprezentarea interese-lor comunitii maghiare. Scopurile principale asumate de UDMR erau:recunoaterea minoritilor naionale ca factor constitutiv al statului; crea-rea unor condiii sociale care s permit ca toi cetenii s-i poat asumaliber i s-i poat pstra i cultiva identitatea naional; realizarea statuluide drept, bazat pe separarea puterilor; garantarea prin Constituie a invio-labilitii proprietii private; restituirea integral a bunurilor bisericeti icomunitare confiscate ilegal; reglementarea statutului juridic al minoriti-lor naionale pe baza practicii pozitive n domeniu din Europa etc.10

Dar UDMR nu s-a angajat doar n aprarea drepturilor minoritiimaghiare, ci a contribuit la elaborarea sau iniierea unor proiecte legislative,de politici publice sau chiar strategii guvernamentale cu efecte benefice pen-tru mai multe comuniti etnice. Menionm n acest sens actele normativece permit folosirea limbii materne n justiie sau administraie public, posi-bilitatea de a afia plcue bilingve/trilingve n localitile cu minoriti etni-ce semnificative, restituirea proprietilor cultelor religioase minoritare sau abunurilor comunitare, chiar i Strategia guvernamental privind mbunti-rea situaiei romilor (la origine o iniiativ a ministrului Gyrgy Tokay) etc.11

Al doilea factor important care a contribuit la ameliorarea statutuluiminoritilor etnice din Romnia a fost continua presiune internaional,pe parcursul anilor nouzeci. n acea perioad, ndeosebi Uniunea Euro-pean i Statele Unite erau preocupate de meninerea stabilitii n rsri-tul continentului n condiiile n care conflictele din fostul spaiu iugoslavameninau s destabilizeze ntreg eafodajul european.12

Un exemplu elocvent n acest sens este legat de eforturile Romniei deaderare la Consiliul Europei, cnd pentru a contracara criticile privindnerespectarea drepturilor minoritilor s-a adoptat o lege electoral extrem

100

13 Cifre prezentate de Ciprian-Clin Alionescu, Parliamentary Representation ofMinorities in Romania, Southeast European Politics, June 2004, p. 64.

14 Dan Oprescu, (Presque) Quinze Ans Apres: minoritile naionale bilan, Sfe-ra Politicii nr. 107, p. 27. Este vorba mai exact de aa numitul patrulater rou,din care fceau parte partidele ultra-naionaliste PRM i PUNR.


de permisiv, ce a inclus promovarea msurilor de discriminare pozitiv laadresa minoritilor etnice. Astfel, n baza art. 4 din Decretul-Lege nr.92/1990, minoritile etnice aveau dreptul la un reprezentant n CameraDeputailor, dac nu reueau s obin acest lucru n urma alegerilor. Ideeaa fost iniiat i susinut de ctre reprezentantul minoritii armene nConsiliul Provizoriu de Unitate Naional (organism intermediar cu atribu-ii legislative, aprut dup rsturnarea regimului comunist), dar preluatimediat de partidul la putere Frontul Salvrii Naionale ca o msur decontrabalansare a prezenei UDMR, care dup alegerile din 20 mai 1990avea s devin a doua for politic n Parlament.

Aceste prevederi aveau s fie meninute i n Constituia din 1991 i nLegea electoral (nr. 68/15 iunie 1992) n baza crora organizaiilor non-guvernamentale ale minoritilor naionale li s-a permis s participe la ale-gerile locale i parlamentare, putnd s-i trimit un reprezentant n Parla-ment dac ntruneau minimum 5 la sut din voturile necesare, n mod nor-mal, unui deputat. Acest prag este mai curnd unul simbolic deoarece afost de numai 1.336 voturi la alegerile din 1992, de 1.494 voturi la alegeri-le din 1996 i de 1.273 voturi la alegerile din 200013. Spre comparaie, undeputat n parlamentul Romniei se alege n mod normal cu minimum 40de mii de voturi. La ultimele alegeri desfurate n 2004 acest prag a fostcrescut la 10% din voturile necesare alegerii unui deputat.

O alt decizie ce avea s influeneze modul n care este reglementatactivitatea organizaiilor minoritilor este legat de nfiinarea, n aprilie1993, a Consiliului pentru Minoriti Naionale (CptMN, redenumit ulte-rior Consiliului Minoritilor Naionale CMN), compus din toate organiza-iile cu reprezentare parlamentar. Consiliul s-a aflat de la bun nceputsub tutela guvernului, iar principala sa menire este legat de modul n carese negociaz aici modul de distribuire a fondurilor alocate de executivpentru organizaiile minoritilor etnice. Consiliul a fost folosit de ctreautoriti drept un bun element de imagine n favoarea unui guvern dincare, ntr-o anumit vreme, au fcut parte i partide naionaliste, xenofobei izolaioniste14. Din aceste motive, dar i din cauza faptului c CptMNa fost gndit ca o tentativ de izolare a UDMR din punct de vedere politici propagandistic, Uniunea maghiarilor a fost curnd suspendat din acestConsiliu.

O schimbare semnificativ n ce privete statutul minoritilor se con-stat ncepnd din 1996, o dat cu intrarea UDMR la guvernare, alturi deConvenia Democrat Romn (CDR) i Partidul Democrat. Chiar dac pn

101

15 Vezi n acest sens raportul O necesar schimbare de strategie raport privindstadiul de aplicare a Strategiei guvernamentale de mbuntire a situaieiromilor din Romnia.

Minoriti n tranziie

atunci, anii 90 se remarcaser printr-o anumit tensiune inter etnic (vezin acest sens evenimentele de la Trgu Mure din martie 1990), iar proble-mele i dezideratele comunitii maghiare fuseser tratate marginal, de lamijlocul anilor nouzeci ncepe s se manifeste un adevrat model rom-nesc de protecie a minoritilor. Au contribuit la acest lucru semnarea tra-tatelor de prietenie cu Ungaria i Ucraina (prin care s-a ncercat inclusivrezolvarea problemelor legate de minoritile din rile semnatare), absen-a de la putere a partidelor naionaliste, dar i luarea unei serii de msurin legtur cu problemele minoritilor.

Este nfiinat astfel un Departament pentru Protecia Minoritilor Nai-onale (DpMN), condus de ctre un ministru delegat aparinnd UDMR, carecuprinde n structura sa i un Oficiu Naional pentru Romi. Pe de alt par-te, subveniile acordate organizaiilor minoritilor etnice cresc substanial,an de an, mult deasupra ratei inflaiei. n plus, Romnia semneaz sau rati-fic cele mai importante documente internaionale n chestiunea minorit-ilor, este demarat procesul de retrocedare a cldirilor i terenurilor ce apar-inuser asociaiilor i bisericilor minoritilor. n 1998 se constituie Comi-sia Inter-Ministerial pentru Protecia Minoritilor Naionale, al crei scopera monitorizarea i implementarea Conveniei Consiliului Europei privindProtecia Minoritilor Naionale. Nu n ultimul rnd, merit menionatadoptarea Ordonanei nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea icombaterea tuturor formelor de discriminare.

Dup alegerile generale de la sfritul anului 2000, DpMN este transfor-mat n Departamentul pentru Relaii Interetnice (DRI), n fruntea cruia estenumit un secretar de stat (postul rmne de fapt neocupat pn n noiembrie2003). La nceputul anului 2001 UDMR intr ntr-o nou coaliie parlamen-tar, de data aceasta cu Partidul Social Democrat (PSD), lucru care i permi-te obinerea unor drepturi suplimentare pentru etnicii minoritari (ndeosebimaghiari). Astfel, Legea Administraiei Publice este modificat, astfel nct sepermite utilizarea plcuelor bilingve/trilingve sau folosirea limbii maternen administraia local i justiie; Legea nvmntului este la rndul sumbuntit ncepnd din 1997 astfel nct minoritile etnice i pot folosilimba matern la toate nivelele educaionale, de la grdini la doctorat.

O alt msur important este legat de adoptarea, n aprilie 2001 a Hot-rrii de Guvern 430 privind Strategia guvernamental de mbuntire a situa-iei romilor. Chiar dac pn acum nu i-a atins dect o parte dintre obiective-le propuse15, n baza Strategiei s-a reuit totui asigurarea reprezentrii romi-lor la diferite niveluri ale administraiei locale i centrale, derularea unor pro-grame n domeniul educaiei, sanitar, al forei de munc etc, dezvoltarea unorparteneriate ntre Guvern, autoriti locale i instituii non-guvernamentale.

102

16 Dr. Ion Diaconu, Minoritile n mileniul al treilea ntre globalism i spiritnaional, Editura Asociaiei Romne pentru Educaie Democratic, Bucureti,1999, p. 83. Autorul se oprete n cele din urm la o definiie propus n 1993de ctre raportorul special al Subcomisiei pentru prevenirea discriminrii iprotecia minoritilor: un grup de persoane care-i au reedina ntr-un statsuveran, reprezint mai puin de jumtate din populaia societii naionale iai crui membri au n comun trsturi de natur etnic, religioas sau lingvisti-c care-i deosebesc de restul populaiei.

4. Probleme specifice i politici publice


n general se consider c pentru a gsi rezolvarea unei probleme esteesenial ca aceasta s fie bine definit de la bun nceput. n cazul nostru nseste doar un aparent paradox faptul c exist numeroase documente inter-naionale, reglementri juridice, tratate bilaterale care fac referire la proble-matica minoritilor, fr ns a se da sau folosi o definiie a acestui concept.

Unii autori afirm c o astfel de definiie nu este necesar i nici util,alii consider c este suficient s se spun minoriti etnice, naionale,lingvistice sau religioase pentru a se nelege exact despre ce este vorba.Nu n cele din urm, experii n chestiuni juridice susin c cea mai bunsoluie este fie fr o definiie, ori cu o definiie minim, cu puine excep-ii i bazndu-ne pe autoidentificare, fiind evident n cea mai mare parte acazurilor care grupuri sunt minoriti; n cazurile neclare, problema arputea fi lsat practicii organismelor internaionale.16

Unele legislaii naionale (i ne vom referi aici doar la cazul Ungarieisau al Poloniei) fac o distincie destul de clar ntre minoritile naiona-le (care posed o ar mam, printre altele) i minoritile etnice (carenu au acest privilegiu).

La noi, pn acum, nu s-a pus n mod oficial problema vreunei distinc-ii ntre cele dou tipuri de minoriti, fie pentru c problema nu a intere-sat la cel mai nalt nivel politic, fie pentru c discursul despre minoritirmne nc rudimentar la nivelul elitelor culturale sau politice.

Folosind ns distincia de mai sus, constatm c romii, ttarii i rute-nii (pentru a ne limita doar la etniile recunoscute oficial) sunt singureleminoriti care nu posed o ar-mam, care s le apere interesele inclusivprin metoda tratatelor bilaterale (dup modelul documentelor semnate deRomnia cu Ungaria, Ucraina, Serbia etc, unde se prevd msuri explicitede protecie a drepturilor minoritilor).

O alt posibil mprire a minoritilor din Romnia este n funcie denumrul lor. n acest caz, putem constata existena categoriei minoritilormari (unde sunt reprezentai doar maghiarii i romii) i cea a minoriti-lor mai puin numeroase (restul). Aceast mprire devine importantdoar cnd lum n calcul reprezentarea politic a grupurilor etnice, ca icomplexitatea sau specificitatea problemelor lor. Dar despre lucrurile aces-tea vom discuta pe larg n continuare.

103

Minoriti n tranziie

n perspectiva adoptrii unei legi a minoritilor, un criteriu care secuvine a fi reconsiderat este acela prin care se face o distincie ntre mino-riti istorice i imigrani. Dei acetia din urm reprezint comuniti etno-culturale din ce n ce mai relevante numeric, unele dintre ele depind cadimensiuni grupuri minoritare naionale, politicile publice privind protec-ia diversitii etnice continu s i ignore.

Nu n cele din urm, o alt categorisire a minoritilor naionale poatefi fcut n funcie de problemele acestora i de politice publice dezvoltatede ctre autoriti pentru rezolvarea lor. Din acest punct de vedere, amidentificat urmtoarele categorii de probleme:

garantarea i asigurarea proteciei minoritilor reprezentarea parlamentar a minoritilor naionale i etnice retrocedarea bunurilor comunitare i a proprietilor confiscate n

timpul regimului comunist mecanismul bugetar de promovare a identitii etnice

i. situaia minoritilor naionale, cu excepia celei maghiareii. cazul Fundaiei Communitas

necesitatea conservrii limbii, tradiiilor i culturii specifice diferite-lor comuniti etnice.

n aceste condiii, n continuare vom face o analiz a problematicilorspecifice minoritilor naionale i etnice din Romnia, plecnd de la cate-goriile prezentate succint mai sus, dar mai ales a politicilor publice ndomeniu.

Garantarea i asigurarea proteciei minoritilor

Respectul pentru i protecia minoritilor constituie unul dintre cri-teriile politice ce trebuiesc ndeplinite de ctre statele candidate la UniuneaEuropean, implicit i de ctre Romnia. Se are n acest fel n vedere elabo-rarea i aplicarea unor iniiative legislative sau politici publice care s con-tribuie la mbuntirea anselor minoritilor rasiale i etnice, astfel nctacestea s nu fie discriminate i s li se asigure toate drepturile tradiionale.

De civa ani buni Romnia nu mai are probleme majore la acest capi-tol, n general majoritatea rapoartelor internaionale artnd c a fost adop-tat cadrul legal necesar n ce privete protejarea minoritilor. Problemelenu lipsesc ns, fiind legate ndeosebi de modul defectuos n care este apli-cat legea sau de neaplicarea acesteia.

Astfel, n ultimul raport de ar privind progresul Romniei pe caleaintegrrii n Uniunea European, dat publicitii la 6 octombrie 2004, searat c ara noastr continu s ndeplineasc criteriul politic de aderare,ndeplinete criteriul de economie de pia funcional, ns mai sunt une-le probleme n ce privete supremaia legii i drepturile omului i respec-tarea drepturilor minoritilor.

104

17 Raportul de ar privind progresul Romniei pe calea integrrii n UniuneaEuropean, disponibil la adresa www.infoeuropa.ro.

18 Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii, organ administrativ nsubordinea Guvernului a fost nfiinat n august 2002, acesta avnd atribuii nce privete determinarea i sancionarea administrativ a diferitelor forme dediscriminare. Conform unei declaraii a primului preedinte al CNCD, CristianJura, n Romnia din punct de vedere legal nu exist discriminare pe criterii etni-ce, putndu-se vorbi de aa ceva doar la nivel individual (vezi interviul acordatbuletinului Divers la adresa www.divers.ro/cgi-bin/articol_ro.py?id=2099).

19 n luna noiembrie 2000, Romnia a devenit prima ar din grupul candidatelorla aderare care a adoptat o legislaie antidiscriminatorie cu caracter general,prin intrarea provizorie n vigoare a Ordonanei nr. 137/2000 privind preveni-rea i sancionarea tuturor formelor de discriminare.


Conform documentului citat17, Romnia continu s respecte drepturilei libertile omului dar, dei a ratificat principalele convenii n acest dome-niu, mai are de ratificat Protocolul adiional nr. 12 la Convenia Europeanprivind Drepturile Omului, care interzice discriminarea sub orice form.

Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii18 i-a continuatpolitica de prevenire a aciunilor discriminatorii, fiind adoptate noi preve-deri legale, ceea ce reprezint progrese n transpunerea acquis-ului privindantidiscriminarea, se mai arat n raport. Cu toate acestea, n pofida aces-tor mbuntiri legislative19, lipsesc elementele necesare unui mecanismantidiscriminatoriu eficient cum ar fi nlturarea sarcinii probei sau accep-tarea datelor statistice ca dovad a discriminrii indirecte.

Pe de alt parte, merit menionat faptul c n martie 2002, Guvernul aadoptat o ordonan de urgen (nr. 31) privind interzicerea organizaiilori simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob i a promovrii cultu-lui persoanelor vinovate de svrirea unor infraciuni contra pcii i ome-nirii. Ordonana a avut deja primele efecte, busturi ale unor criminali derzboi (printre care Marealul Ion Antonescu) fiind desfiinate, iar maimulte persoane fiind condamnate pentru propagand nazist.

O ngrijorare deosebit a fost exprimat de Comisia European n ceprivete ocazionala utilizare excesiv a violenei de ctre ofieri nsrcinaicu aplicarea legii, inclusiv utilizarea ilegal a armelor de foc. Cazurile deviolen au fost mai des ntlnite n ceea ce privete categorii mai dezavan-tajate, precum minoritatea roma, se mai arat n raport.

n plus, tot n acest document se spune c discriminarea la adresaminoritii roma continu s fie rspndit, iar inegalitile sociale n rn-dul acestei populaii sunt considerabile. Condiiile de via sunt precare,iar accesul la serviciile sociale este limitat. Implementarea Strategiei guver-namentale de mbuntire a situaiei romilor, adoptat n 2001, a avut locn sectoare precum educaia, sntatea, dreptul la munc i relaiile cupoliia. Dei s-au nregistrat rezultate pozitive, aceste eforturi risc s rm-n izolate i ineficiente atta timp ct coordonarea la nivel naional i local

105

20 Conform Raportului de ar privind progresul Romniei pe calea integrrii nUniunea European, disponibil la adresa www.infoeuropa.ro. Pentru detaliisuplimentare privind implementarea Strategiei pentru romi vezi raportul Onecesar schimbare de strategie raport privind stadiul de aplicare a Strategieiguvernamentale de mbuntire a situaiei romilor din Romnia.

21 Pentru detalii vezi Corneliu-Liviu Popescu, Aplicarea n Romnia a normelorjuridice privind protecia minoritilor naionale, n Drepturile Omului la ntl-nirea dintre culturi, Editura Paralela 45, Piteti, 2004, pp. 195-214.

Minoriti n tranziie

este slab. Rezultate limitate s-au nregistrat i n ce privete funcionareaComitetului Mixt de Implementare i Monitorizare a Strategiei.20

Raportul de ar a subliniat totui evoluiile pozitive din domeniul edu-caiei, sntii, dreptului la munc i al relaiilor cu poliia.

Pe de alt parte, nu au fost nregistrate nici un fel de probleme privindrelaiile cu alte minoriti etnice n perioada analizat de ctre raport. Legeaprivind afiarea plcuelor bilingve a fost pus n practic, inclusiv n locali-ti unde proporia minoritilor este de sub 20 la sut din totalul populaiei.

Dup revizuirea Constituiei, n 2002, ce permite acum dreptul ceteni-lor de a-i folosi limba matern n justiie, limba maghiar a nceput s fietot mai folosit n anumite regiuni ale Romniei. Tot Constituia, ca i Legeaprivind statutul ofierilor de poliie, permite recrutarea unor ofieri ce vor-besc limbi ale minoritilor etnice, dar totui numrul unor astfel de poliitirmne sczut. n ceea ce privete nvmntul pre-universitar n limbileminoritilor, s-a nregistrat n 2003-2004 o scdere a numrului unitilorde nvmnt i a elevilor. Aceast scdere poate fi datorat tendinelordemografice negative, deoarece la nivelul legislaiei n ce privete educaianu au fost nregistrate modificri. Universitatea particular n limba maghia-r continu s funcioneze la Cluj, cu filiale la Miercurea Ciuc, Oradea iTrgu Mure. A fost agreat la nivel local un protocol privind nfiinarea adou faculti n limba maghiar la Universitatea de stat din Cluj, dar aces-ta nu a fost pus n practic nc. Raportul menioneaz i mbuntirea ati-tudinii oficiale fa de ceangi, atta timp ct limba maghiar este studiatca materie opional n zece comuniti ale ceangilor.

Ca o concluzie, putem spune c Romnia a creat cadrul legal privindgarantarea i asigurarea drepturilor minoritilor naionale i etnice. Con-venia-cadru pentru protecia minoritilor naionale, adoptat n cadrulConsiliului Europei a fost ratificat nc din 1995, iar tratatele bilateralecu Ungaria (1996) i Ucraina (1997) oblig Romnia s pun n aplicarestandardele acestei Convenii, ca i ale Recomandrii 1201 a Adunrii Par-lamentare a Consiliului Europei21. Principalul document internaional cear trebui ratificat n scurt timp este Carta European a Limbilor Regionalesau Minoritare a Consiliului Europei, pe care Romnia a semnat-o nc din1995.

106


Reprezentarea parlamentar a minoritilor naionale i etnice

Reprezentarea tuturor intereselor i grupurilor minoritare la cel mainalt nivel politic este una dintre soluiile pentru coexistena panic atuturor cetenilor unui stat, mai ales n condiiile n care exist un trecutmarcat de conflicte i dispute. Dei modul cel mai simplu de a asigurareprezentarea minoritilor este organizarea de alegeri libere i democrate,nu ntotdeauna se reuete astfel acest lucru, pentru c pot exista minori-ti relevante din punct de vedere economic, social sau doar simbolic, darcare nu au suficient for politic.

De aceea, n practica politic exist modalitatea discriminrii pozitivea minoritilor naionale sau etnice, mai exact acestora li se faciliteaz acce-sul n Parlament n baza unor msuri afirmative. Practica este destul de rs-pndit n Europa de rsrit (vezi cazul Croaiei sau Sloveniei), n schimbRomnia are cel mai inclusiv sistem, prin garantarea pentru fiecare mino-ritate a unui loc n Camera Deputailor.

Am artat puin mai sus care este istoria garantrii reprezentrii parla-mentare pentru organizaiile cetenilor aparinnd unei minoriti naio-nale, care nu au obinut n alegeri un mandat de deputat sau senator. Tre-buie doar spus c UDMR a avut constant reprezentani n diferitele Parla-mente ale Romniei (41 de senatori i deputai n 1990, 39 n 1992, 37 n1996, 39 n 2000 i tot 39 n 2004), n timp ce n primul Parlament au fostreprezentate 11 minoriti naionale (germani, romi, rui-lipoveni, armeni,bulgari, cehi-slovaci, srbi, greci, polonezi, ucraineni i turci), n 1992 aufost 13 minoriti (cele de mai nainte la care s-au adugat italienii i tta-rii), n 1996 au fost reprezentate 15 minoriti (n plus albanezii i evreii),iar n 2000 i 2004 au fost 18 minoriti (ultimii pe list sunt croaii, rute-nii i slavii macedoneni).

Dac numrul minoritilor naionale reprezentate n Parlament a cres-cut constant, dou alte tendine sunt demne de remarcat:

a. scderea constant a numrului de voturi obinute de ctre UDMR laCamera Deputailor, e drept, pe fondul creterii continue a absenteismului(vezi tabelul);

b. numrul fluctuant de voturi obinute de cele mai multe minoriti(vezi tabelul; n parantez este numrul organizaiilor participante la cursaelectoral);

107

An 1990 1992 1996 2000 2004Numr devoturi

991.601(7,23%)

811.290(7,46%)

812.628(6,87%)

736.863(6,80%)

637.109(6,23%)

22 Vezi buletinul informativ Divers, la adresa www.divers.ro.

Minoriti n tranziie

Din analiza datelor de mai sus rezult cteva concluzii surprinztoare.n primul rnd, n cazul foarte multor minoriti exist o mare diferenntre voturile obinute i numrul declarat al persoanelor aparinnd aces-tor minoriti. Cazurile cele mai frapante sunt cele ale macedonenilor slavi(695 de persoane declarate, dar 25.689 de voturi obinute), rutenilor (257 -2871), albanezilor (477 5.159) etc. n schimb, pentru organizaiile romilornu voteaz dect o zecime din numrul de persoane ce i-au asumat oficialaceast identitate.

Pe de alt parte, dei din 1990 ncoace minoritile sunt reprezentate nParlament cam de aceleai organizaii, exist nu puine cazuri n care com-petiia pentru locul asigurat automat este foarte mare, uneori anormal. n2004, autoritile au ncercat limitarea numrului minoritilor cu reprezen-tare n Parlament, i implicit a discuiilor i certurilor dintre diferitele ligi iuniuni. ncercm s unificm aceste micri pentru a fi o voce coerent,declara Viorel Hrebenciuc, preedintele Comisiei electorale. Acesta, citat depres la nceputul dezbaterilor din Comisie, arta c exist organizaii undeunii membri nu cunosc limba minoritii respective i c trebuie fcutordine n aceast zon.22 Cu toate acestea, mai multe organizaii care spu-neau c reprezint interesele unei minoriti naionale au acuzat modul ncare li s-a interzis participarea la cursa electoral (fie la alegerile locale, fie

108

Minoritatenaional sau

etnic

Numr voturiobinut la alegerile

din 1996


din 2000


din 2004

romi 159.521 (5) 83.597 (2) 71.117 (2)germani 23.888 (1) 40.844 (1) 36.166 (1)bulgari 9.474 (2) 34.597 (4) 25.588 (3)ucraineni 11.297 (2) 15.427 (2) 10.888 (1)rui - lipoveni 11.902 (1) 11.558 (1) 10.562 (1)croai 486 (1) 14.472 (3) 18.100 (2)armeni 11.543 (1) 18.341 (1) 9.810 (1)macedoneni 8.809 (1) 25.689 (3)evrei 12.746 (1) 12.629 (1) 8.449 (1)turci 4.326 (1) 10.628 (2) 21.638 (3)greci 9.972 (2) 19.520 (4) 7.161 (1)srbi 6.851 (1) 8.748 (1) 6.643 (1)ttari 6.319 (1) 10.380 (1) 6.452 (1)italieni 25.232 (7) 37.529 (2) 11.349 (2)slovaci 6.531 (1) 5.686 (1) 5.950 (1)polonezi 1.842 (1) 6.674 (2) 10.632 (2)albanezi 8.722 (1) 18.341 (2) 5.159 (1)ruteni 6.942 (1) 2.871 (1)

23 Vezi n acest sens relatrile cotidianului Gazeta Vii Jiului (www.gazetavaiijiu-lui.ro). Publicaia respectiv, care a mai scris despre diferite afaceri ilegale alelui Vasile Savu, inclusiv cu bani ai organizaiei macedonenilor slavi, a fost che-mat de trei ori n instan pentru calomnie, dar a ctigat toate procesele inten-tate de Savu.

24 Legturile mele cu aceast minoritate se datoreaz faptului c, ntre 2001 i2002, am fost consilierul pe probleme economice al preedintelui Macedoniei,Boris Trajkovski, i faptului c am fost preedintele grupului parlamentar deprietenie romno-macedonean, declara Sorin Dimitriu, fost preedinte al Fon-dului Proprietii de Stat, citat de ziarul Cotidianul, 18 noiembrie 2004.


la cele parlamentare) i amintim aici Uniunea Civic Maghiar, AsociaiaEtnic a Ruilor din Romnia, ca i o organizaie a tinerilor polonezi.

Nu n puine rnduri intrarea n Parlament ca reprezentant al unei mino-riti etnice a constituit o adevrat afacere, pe aceste locuri candidnd per-soane care aveau fie tangenial, fie deloc de a face cu etnia respectiv.

Cazul cel mai mediatizat n acest sens a fost cel al deputatului VasileSavu, reprezentant n Camera Deputailor (ntre 2000-2004) al minoritiimacedonene slave. Savu, cunoscut lider sindical din Valea Jiului, a intratn Parlament pe lista asociaiei, iar conform relatrilor presei postul i-ar fifost oferit ca un soi de recompens pentru c l-ar fi trdat pe Miron Coz-ma n timpul ultimei mineriade23. i tot legat de minoritatea macedonea-n, trebuie spus c o alt organizaie, Asociaia Cultural a MacedonenilorSlavi, nfiinat n septembrie 2004, a ncercat s promoveze n Parlamento persoan care a recunoscut public c nu are origini macedonene.24

i despre ali parlamentari exist ndoieli c ar fi membri autentici aiminoritilor etnice pe care le reprezint n Parlament. Actria Ileana StanaIonescu a fost contestat n anul 2000 ca nefiind italianc, lucru ce nu ampiedicat-o s reprezinte aceast etnie timp de patru ani. Ea declara la vre-mea respectiv c ar avea un bunic al socrului ei de origine italian. n 2004ns, la rndul ei, Ionescu avea s conteste originea reprezentantului uneiorganizaii concurente, Gina Nazaritti. Cazurile controversate nu se oprescaici. Deputata Ligii Culturale a Albanezilor, Oana Manolescu, susine c areascenden albanez, dar n anul 2000 a fost intens contestat de ali etnicialbanezi i chiar de unii membri ai asociaiei din care face parte. O alt situa-ie confuz este legat de numele deputatului Gheorghe Firczak, reprezentantal Uniunii Culturale a Rutenilor (o minoritate de doar 275 de membri, con-form ultimului recensmnt al populaiei). Firczak, a crui alegere a fost cugreu validat n 2000, este la origine etnic maghiar, iar la alegerile din 1996i la cele locale din 2000 a candidat pe listele Partidului Liber DemocratMaghiar, pentru ca la alegerile generale s intre n Parlament ca rutean.

Exist ns i numeroase situaii n care persoane care nu aparin vreu-nei minoriti etnice s ncerce s profite de largheea legii i s ncerce sobin un loc n Parlament. Numai la ultimele alegeri parlamentare din 28noiembrie 2004, pe listele electorale ale organizaiilor minoritilor etnice

109

25 Vezi Cotidianul, 18 noiembrie 2004.26 Cifre prezentate de Ciprian-Clin Alionescu n Parliamentary Representation of

Minorities in Romania, Southeast European Politics, June 2004, p. 69.

Minoriti n tranziie

(dintre care mai multe abia nfiinate) au candidat persoane care nu apari-neau etniei respective. Astfel, fostul deputat din partea Partidului SocialDemocrat (PSD), Ion Vela, dup ce a czut n dizgraia formaiunii respec-tive a nfiinat o fantomatic Uniune Democrat a Croailor. Nu am nici olegtur cu aceast etnie, a recunoscut Vela, spunnd c desemnarea sadrept candidat a reprezentat o faet a convieuirii armonioase ntre mino-riti n Banat. Cu o situaie similar s-a confruntat i minoritatea bulgar,dup ce Mihai Florin Luican, fost prefect al Bucuretiului, s-a clasat pelocul 8 la alegerile interne din PSD pentru Camera Deputailor. Luican areaprut drept candidat din partea unei nou nfiinate Asociaii CulturaleBulgare, argumentnd c are un bunic bulgar basarabean i cunoate binecomunitatea bulgar din Romnia. Nu am auzit ca acest domn Luican sfac parte din minoritatea noastr, a declarat ns deputatul Petru Mirciov,din partea Uniunii Bulgare din Banat.25

Nu n ultimul rnd, trebuie menionat cazul n care pentru obinerea devoturi, reprezentani ai unor organizaii au oferit avantaje pentru atragereaa ct mai multor simpatizani. Cazul cel mai cunoscut n acest sens este celal preedintelui Uniunii Croailor din Romnia (UCR), Mihai Radan,despre care presa a scris c a facilitat obinerea dublei cetenii, ca i obi-nerea de paapoarte croate pentru membrii organizaiei. Astfel poate fiexplicat saltul semnificativ nregistrat de UCR, care la alegerile din 1996 aobinut 486 de voturi, iar la cele din 2000 nu mai puin de 11.084 de voturi.n 2004, cifra este apropiat.

O alt problem legat de reprezentarea minoritilor naionale n Par-lament este legat de eficiena deputailor acestor comuniti. Este destulde greu de evaluat activitatea acestora, pentru c nu exist nite indicatorifoarte precii, totui lund n calcul numrul interveniilor parlamentare nintervalul decembrie 2000 februarie 2003, n cazul reprezentanilor mino-ritilor (exceptnd pe cea maghiar) iese o medie de 5,6 intervenii pe an(spre comparaie, pentru UDMR media este de 17,5, iar pentru principalulpartid de opoziie din acea vreme e de 21,1)26. Merit amintit c reprezen-tanii italienilor, ruilor i macedonenilor slavi au avut doar cte o inter-venie n acest interval de timp i aceea doar cnd au depus jurmntul. Totei au participat doar la elaborarea unui proiect de lege, care era de fapt ini-iativa altui coleg.

Pe de alt parte, media iniiativelor legislative ntr-o legislatur, n cazulreprezentanilor minoritilor naionale nu este foarte ridicat. Deputatularmenilor a fost cel mai activ, cu 15 astfel de iniiative, cel al grecilor a avut8 (care este aproximativ media n cazul deputailor minoritilor), numai cfoarte puine dintre iniiative au fost dedicate exclusiv comunitilor pe care

110

27 Interviuri cu Varujan Pambuccian, deputat din partea Uniunii Armenilor dinRomnia, Sotiris Fotoupolos, deputat din partea Uniunii Elene i cu MironIgnat, din partea Comunitii Ruilor Lipoveni. Acesta din urm ne-a declaratc a solicitat comunitii pe care o reprezint s-i semnaleze ce probleme ar fide rezolvat, dar nu ar fi primit nici un rspuns.

28 Conform volumului Minoritile naionale din Romnia (1918-1925), ArhiveleStatului din Romnia, p. 12 n 1925 existau 425 de coli primare catolice, 684reformate i 268 luterane, n cretere notabil fa de anul 1918. La fel s-a ntm-plat i cu liceele civile sau comerciale susinute de diferitele culte religioase.


le reprezint27. Cnd totui lucrul acesta s-a ntmplat, altele au fost condiii-le potrivnice. Merit amintit aici iniiativa deputatului Partidei RomilorSocial Democrat, Nicolae Pun, care a ncercat promovarea unei legi privindreinseria social a romilor, numai c proiectul a fost respins n februarie2004 de ctre executiv pe considerentul c o lege care s prevad msuri deprotecie social doar pentru un grup etnic este neconstituional.

Chiar dac imaginea public legat de activitatea parlamentarilorromni este una foarte proast, se constat c nici reprezentanii minorit-ilor etnice nu se remarc n vreun fel n sens pozitiv. Cu foarte rare excep-ii ei nu au reprezentat dect un grup parlamentar docil, care a stat alturide formaiunea ctigtoare a alegerilor. Totui, un sistem care s asigure chiar dac n mod imperfect reprezentarea grupurilor minoritare n Par-lament pare s fie mai bun dect nimic.

Retrocedarea bunurilor comunitarei a proprietilor confiscate n timpul regimului comunist

Departe de a reprezenta un model perfect, perioada interbelic consti-tuie totui din multe puncte de vedere un exemplu n ceea ce privete dez-voltarea vieii comunitare a diferitelor minoriti etnice i naionale. naceast perioad se nregistreaz o cretere constant a numrului coli-lor confesionale ale minoritilor28, a teatrelor i instituiilor de cultur(numai n 1920, spre exemplu, au primit autorizaie de funcionare 10 tea-tre maghiare n afara celor deja existente), a publicaiilor n limbile mino-ritilor, dar i a instituiilor comunitare: organizaii profesionale, aziluripentru btrni, cantine pentru sraci etc.

Dup 23 august 1944, o dat cu instalarea regimului comunist, ncepeo politic concertat de etatizare i de anulare a aproape oricrei forme deagregare social pe baze etnice. Succesiv, ncepnd cu Decretul nr. 176 din2 august 1948 sunt trecute n proprietatea statului bunurile bisericilor, con-gregaiilor, comunitilor sau particularilor ce au servit pentru funcionareai ntreinerea instituiilor de nvmnt general, tehnic sau profesional.

111

29 Pentru mai multe date vezi Olivier Gillet, Religie i naionalism, IdeologiaBisericii Ortodoxe Romne sub regimul comunist, traducere de Mariana Petri-or, Editura Compania, Bucureti, 2001 sau Ioan-Marius Bucur, Din istoria Bise-ricii Greco-Catolice romne (1918-1953), Cluj, Editura Accent, 2003.

30 Pentru o analiz detaliat a acestui subiect vezi raportul Cu jumtate de msu-r raport privind procesul retrocedrii proprietilor cultelor religioase dinRomnia.

Minoriti n tranziie

O serie de alte naionalizri a avut loc n anii 50, cnd multe cldiri i tere-nuri ale cultelor religioase au fost preluate fr titlu legal.29

Dup decembrie 1989, chestiunea restituirii proprietilor confiscate ntimpul regimului comunist se pune cu mare ntrziere, datorit complexi-tii acestui subiect, dar i lipsei de voin politic.

Chiar dac au existat i ncercri anterioare, mai exact emiterea dehotrri de guvern speciale, problema restituirii imobilelor care au apari-nut comunitilor etnice sau cultelor religioase ncepe s se pun n modreal n Romnia abia din anii 1996-97, odat cu venirea la putere a uneicoaliii reformatoare, din care fcea parte i Uniunea Democrat a Maghia-rilor din Romnia (UDMR).

n aceast perioad sunt emise ordonane de urgen privind restituireaunor proprieti confiscate de regimul comunist care, n anexe, conineaui cteva imobile aparinnd diferitelor culte religioase sau comuniti etni-ce. Menionm n acest sens restituirea unor cldiri cu valoare simbolic,aparinnd ndeosebi comunitii evreieti, prin Legea 140/1997 privindaprobarea Ordonanei de Urgen nr. 21/1997, respectiv prin Ordonana deUrgen nr. 13/1998.

Dei aceste restituiri au fost ntr-o oarecare msur finalizate, nu se puteatotui vorbi de un cadru general de restituire a proprietilor comunitare.

Pn la apariia Legii nr. 10/2001, regimul juridic general de restituirea bunurilor care au aparinut cultelor religioase era reglementat prin Ordo-nana de Urgen a Guvernului nr. 94/2000. Respectivul act normativ trataproblema restituirii ntr-o abordare limitat, n sensul c permitea restitui-rea a numai 10 imobile pentru fiecare cult religios n parte.

Aveau s mai treac peste doi ani de la aceste evenimente pn la adop-tarea Legii 501/2002. Ani marcai de negocieri ntre formaiunea aflatpn acum la guvernare, Partidul Social Democrat i respectiv UniuneaDemocrat a Maghiarilor din Romnia (UDMR), pentru ncheierea unorprotocoale de colaborare la nivel parlamentar i local. i n 2001, i n2002, aceste protocoale au inclus chestiunea elaborrii cadrului juridiccare s permit retrocedarea imobilelor cultelor religioase. n plus, n toataceast perioad au avut loc mai multe ntlniri ale efilor bisericilor isto-rice maghiare cu premierul Adrian Nstase, iar comunitatea evreiasc (attcea din Romnia, ct i numeroase organizaii internaionale) a fcut unlobby susinut pentru rezolvarea chestiunii.30

112


Trebuie accentuat c adoptarea Legii 501 nu a reprezentat un act devoin politic, ci a fost urmarea unor presiuni, rezolvate prin soluii deconjunctur. Astfel, pentru adoptarea acestei legi s-a profitat de existenan circuitul parlamentar a Ordonanei de Urgen nr. 94/2000, care a fostamendat substanial n comisiile parlamentare. Astfel, de la o ordonancu doar cteva articole i care i propunea o abordare parial a chestiuniiretrocedrilor imobilelor religioase s-a ajuns la Legea 501/2002, care a fostadoptat n regim de urgen de cele dou Camere legislative.

n cele din urm, procesul de restituire a bunurilor cultelor religioaseminoritare a demarat i dei trebuia s se fi ncheiat la sfritul anului2004, acesta va mai dura ani buni. Elocvent n acest sens este, spre exem-plu, faptul c din cele 1809 cldiri revendicate de cultul mozaic au fostrestituite pn n acest moment mai puin de 25. Iar situaia, procentual,este foarte asemntoare i n cazul celorlalte culte minoritare.

Nu insistm acum asupra cauzelor care au dus la aceast situaie, subi-ectul fiind abordat ntr-un alt raport din volumul de fa. O privire atentla problemele constatate pn acum poate oferi ns o perspectiv i n ceprivete foarte probabilele dificulti ce vor aprea i n procesul de retro-cedare a bunurilor aparinnd comunitilor etnice. Pe 2 martie 2004, Par-lamentul Romniei a adoptat legea care permite acest lucru, aa c proce-sul de restituire ar trebui s nceap n scurt timp. Considerm c, dac s-arlua n consideraie o serie de probleme semnalate, constatate n cadrulretrocedrii proprietilor cultelor religioase, ar putea fi evitate mai multeneajunsuri. Rmne de vzut dac acest lucru se va ntmpla totui.

Tot n ceea ce privete chestiunea reparrii nedreptilor cauzate n tim-pul regimului comunist, se mai poate discuta despre chestiunea napoieriiaurului confiscat unor comuniti de romi. Numai c acest lucru este insu-ficient reglementat pn n acest moment, totul depinznd aproape exclusivde voina politic. n cele din urm, ar mai putea fi vorba de msuri com-pensatorii pentru persoanele care au suferit deportri sau alte forme de per-secuie n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, numai c pn n clipade fa aceast chestiune, dei a fost ridicat de unele dintre minoritileetnice i naionale (grecii, evreii), nu i-a gsit nc o rezolvare.

Mecanismul instituional de promovare a identitii etnice

i. Situaia minoritilor naionale, cu excepia celei maghiare

Toate guvernele Romniei de dup 1989 i-au asumat obligaia de a seimplica n asigurarea dreptului minoritilor naionale la pstrarea i dez-voltarea identitii lor etnice, astfel nct s se poat manifesta pe deplin nsfera culturii, limbii, religiei, educaiei, vieii publice etc. Dac despreangajamentele asumate n procesul de integrare european, implicit norme-le europene i internaionale n domeniu, am vorbit anterior, trebuie spus

113

31 Consiliul Minoritilor Naionale este doar un organ consultativ al Guvernului,fr personalitate juridic, ce se afl n coordonarea Departamentului pentruRelaii Interetnice (DRI). El este format din cte 3 reprezentani ai organizaiilorcetenilor aparinnd minoritilor naionale, reprezentate n Parlament.

32 Spre exemplu, anul trecut Departamentul Relaiilor Interetnice a alocat 15 mili-arde de lei pentru finanarea unor proiecte interetnice i de combatere a intole-ranei.

Minoriti n tranziie

c principala modalitate prin care Romnia contribuie la promovarea iconservarea identitii minoritare este alocarea de fonduri bugetare.

Mecanismul este destul de simplu. n fiecare an, de la bugetul de stat,organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale i care suntmembre ale Consiliului Minoritilor Naionale (CMN)31 primesc o anumi-t sum de bani, destinat acoperiri pariale a cheltuielilor materiale pen-tru funcionarea sediilor, organizaiilor i filialelor acestora, precum i pen-tru lucrrile de ntreinere i reparaii ale acestora, cheltuieli de personal,cheltuieli pentru pres, carte, manuale colare i publicaii, cheltuieli pen-tru organizarea de aciuni culturale, tiinifice, simpozioane, ntruniri alemembrilor conform statutului etc.

n afara banilor de la buget, care au crescut constant an de an (i maiales n anii electorali), peste media inflaiei, unele organizaii ale minorit-ilor particip la alte programe guvernamentale32, acceseaz fonduri euro-pene sau primesc ajutoare financiare i materiale uneori semnificative de la ara-mam.

Unul dintre principalele scopuri ale acestui raport a fost s vedemmsura n care organizaiile minoritilor, folosind alocaiile bugetare,reuesc s cheltuiasc aceste fonduri n conformitate cu nevoile reale alecomunitilor minoritare. Nu avem un rspuns definitiv n aceast privin-, asta nti de toate pentru c nu exist criterii ferme de apreciere, dar ipentru c mai multe organizaii nu au prut dispuse s se lase supuse unuiproces de evaluare. Avem ns convingerea c, fie i pariale, concluziile lacare am ajuns sunt ntru totul valide.

Dar mai nti s vedem care este cuantumul fondurilor de la buget alo-cate anual organizaiilor minoritilor etnice. Astfel, n 1997 au fost aloca-te circa 6 miliarde de lei, n 1998 12 miliarde de lei, n 1999 32 miliar-de, 2000 circa 63 miliarde, 2001 90 miliarde de lei, 2002 126 miliar-de de lei, 2003 190 miliarde, 2004 240 miliarde de lei.

Pe lng fondurile dedicate exclusiv organizaiilor minoritilor, la dis-poziia Departamentului pentru Protecia Minoritilor Naionale (ulteriorDepartamentul pentru Relaii Interetnice) au fost i alte fonduri dedicateunor proiecte i programe interetnice.

114


Revenind ns, iat cum au fost distribuite fondurile n 2004, defalcatpe organizaii ale minoritilor naionale.

nti de toate trebuie spus c prezena Fundaiei Communitas, carereprezint interesele minoritii maghiare, este o soluie sui generis gsit deautoriti pentru a evita administrarea tot de ctre UDMR a fondurilor buge-tare derulate prin intermediul Consiliului Minoritilor Naionale. UDMR,

115

An /Fond(mili-oane)

RezervaCMN

Campanie europea-n de combatere arasismului, anti-se-

mitismului iintoleranei (RAXI)

Proiectei

programeinter-etnice

Contribuiala progra-me inter-naionale

Total ladispoziiadeparta-

ment

Organi-zaii

1994 107,80 107,8 1.3921995 158,30 300 458,3 2.3611996 90,23 306 396,2 3.1031997 102,78 274 376,8 6.1371998 700 880 1.580,0 12.1201999 835 2.885 3.720,0 31.6002000 900 3.900 1.221 6.021,0 62.6002001 800 4.000 1.221 6.021,0 90.0002002 2.660 4.400 7.066,0 126.4982003 3.170 6.052 9.222,0 190.0002004 15.000 15.000,0 240.000

Organizaia SumaFundatia Communitas 50,00 miliarde leiPartida Romilor Social Democrat 35,85 miliarde leiUniunea Ucrainenilor 20,00 miliarde leiForumul Democrat al Germanilor 19,50 miliarde leiComunitatea Ruilor Lipoveni 13,45 miliarde leiUniunea Armenilor din Romnia 10,60 miliarde leiUniunea Democrat a Ttarilor Turco-Musulmani 9,95 miliarde leiUniunea Srbilor 9,60 miliarde leiUniunea Elen 9,30 miliarde leiUniunea Democratic a Slovacilor i Cehilor 8,60 miliarde leiUniunea Bulgar din Banat 8,60 miliarde leiFederaia Comunitilor Evreieti 8,00 miliarde leiUniunea Democrat Turc 7,90 miliarde leiUniunea Croailor 6,00 miliarde leiUniunea Polonezilor Dom Polski 5,55 miliarde leiLiga Albanezilor 4,70 miliarde leiComunitatea Italian 4,70 miliarde leiAsociaia Macedonenilor 4,70 miliarde leiUniunea Cultural a Rutenilor 3,00 miliarde lei

33 Interviu cu deputatul Varujan Pambuccian, lider al grupului minoritilor nai-onale din Camera Deputailor.

34 Dup ce ntre 1997-2000, Departamentul pentru Protecia Minoritilor a func-ionat independent din punct de vedere formal, fiind condus de un demnitar curang de ministru, ntre 2001 i 2003, noua structur numit acum Departa-mentul pentru Relaii Interetnice a depins cnd de Ministerul InformaiilorPublice, cnd de Secretariatul General al Guvernului. Abia n noiembrie 2003la conducerea DRI a fost numit un secretar de stat.

Minoriti n tranziie

care nu este n mod oficial partid politic, (fiind o asociaie ce reunete maimulte organizaii culturale, sociale, platforme politice etc) primete oricumbani de la buget pentru c este o formaiune reprezentat n Parlament.

Revenind, trebuie spus c n mare msur criteriile dup care se facemprirea fondurilor bugetare n cadrul CMN sunt cu totul aleatorii. Baniise mpart aa cum vor minoritile, ntr-o edin a CMN n care ne ntlnimtoate organizaiile i este un ndelungat i dificil proces de negociere. n fie-care an discuiile sunt similare, dar n general iau mai muli bani cei care auproiecte punctuale. De obicei, se face un prim draft n care se mpartfondurile n urma cererilor pe care le are fiecare minoritate n parte. Dupaceea, n funcie de ci bani rmn de obicei rmn n minus uneleminoriti cedeaz n favoarea altora n funcie de ct de convingtori suntliderii acelor minoriti, spune un lider al unei organizaii minoritare33.Sunt ani n care unii au proiecte mai bune i mai importante i atunci e deneles, sunt ani n care nu au. Lucrul cel mai important este s nu fie atin-s de lipsa de bani zona educaiei dup care discutm orice altceva.

Un alt criteriu dup care sunt repartizate fondurile este cel al numruluideclarat al membrilor unei comuniti, dar acesta nu este totui unul defini-toriu. Astfel, din tabelul de mai sus, rezult c Uniunea Armenilor a primitcu dou miliarde de lei mai mult dect Uniunea Democrat a Cehilor i Slo-vacilor, chiar dac cei din urm sunt mult mai numeroi dect armenii.

Oricum, marea problem nu este legat att de faptul c banii n cadrulConsiliului Minoritilor Naionale se mpart prin negociere, fie i pe bazaunor idei de proiecte, ct de faptul c nu exist nc un mecanism simplui transparent n acest sens. Nu exist nc o concordan ntre cuantumulsumei alocate de guvern i nevoile reale ale comunitilor etnice, dar nicicriterii ferme de repartizare a fondurilor.

Pe de alt parte, deoarece CMN depinde de o structur guvernamenta-l cu o afiliere nu clar stabilit i mereu supus schimbrilor politice34, faceca adesea banii de la buget s vin cu mare ntrziere, afectnd programe-le propuse. n aceste condiii, nici membrii CMN (reunii n ase comisii despecialitate printre care cultur i mass media, financiar, legislaie, nv-mnt etc) nu se ntrunesc att de des pe ct ar trebui, pentru a dezbate i ancerca s gseasc soluii pentru problemele minoritilor naionale. Dinpcate, frecvena i cvorumul edinelor de comisii ale CMN (n anul 2004 n.n.), cu excepia Comisiei pentru probleme financiare, nu au fost cele

116

35 Raport privind activitatea comisiilor de specialitate ale Consiliului Minoriti-lor Naionale n perioada ianuarie 11 octombrie 2004.

36 Interviu cu deputatul Varujan Pambuccian, lider al grupului minoritilor nai-onale din Camera Deputailor. Acesta a declarat: Eu am propus o formul detip autoritate independent, coordonator principal de credite, pe formula pecare este Banca Naional sau autoritile pentru energie sau pentru comunica-ii, sau sub control parlamentar, ori direct dependent de Primul Ministru.

37 Interviu cu Miron Ignat, reprezentantul n Parlament al comunitii ruilor-lipo-veni. n ce privete definirea minoritilor etnice, trebuie menionat c repre-zentanii comunitii maghiare doresc ca pe lng criteriul vechimii, minorit-ile s fie definite i n ce privete limba, cultura, eventual religia comun.


scontate, fapt care s-a rsfrnt asupra eficienei activitii lor, se aratntr-un document al DRI35. Iar n anii anteriori situaia a fost chiar mai rea.

Idei pentru rezolvarea acestei situaii nu lipsesc, una susinut chiar deminoriti fiind cea a promovrii unei autoriti naionale pentru proble-mele lor, care s fie independent i s poat administra direct banii pen-tru minoriti.36 Numai c, pn n acest moment lipsesc nite programe depolitici publice foarte clare n cazul minoritilor naionale, ca i voinapolitic de a le aplica.

Toate acestea ar trebui corelate cu adoptarea unei legi privind statutulminoritilor naionale, ca i cu crearea cadrului legal i instituional alautonomiei culturale. ndeosebi despre necesitatea unei legi a minoritilorse discut imediat dup 1990, acest lucru fiind inclusiv pe agenda noii coa-liii guvernamentale, instalat dup alegerile din noiembrie 2004. Auexistat mai multe propuneri de proiecte, iar UDMR a anunat c va facepublic varianta sa n prima parte a acestui an. De asemenea, Departamen-tul pentru Relaii Interetnice a nceput o colaborare cu experi internaio-nali pentru o astfel de lege.

Reprezentanii minoritilor naionale au elaborat nc de acum trei aniun proiect propriu i spun c tiu care ar trebui s fie principalele preve-deri ale acestuia. Am vrea s se stabileasc foarte clar care sunt minorit-ile n Romnia, s nu ne trezim de la o legislatur la alta c mai apare cteo minoritate nou. Cred c trebuie mers pe principiul c minoritile nai-onale sunt acelea care din punct de vedere istoric triesc de o anumitperioad (150-200 de ani) pe teritoriul Romniei. Cele care au venit dup,s fie considerate grupuri etnice. Minoritile istorice este evident c auadus o cultur specific, ce s-a ntreptruns cu cea a majoritii. i pentruc aceast minoritate a supravieuit atta timp, a demonstrat c este o mino-ritate solid, care-i pstreaz obiceiurile i tradiiile cu toate problemele iinfluenele existente, spune un lider al ruilor-lipoveni.37

Un alt capitol pe care reprezentanii minoritilor l consider obligato-riu de introdus n viitoarea Lege a minoritilor este legat de definirea drep-turilor acestora. Aceste drepturi includ dreptul la limb, la cultur, laorganizare, la conexiuni cu rile mam i cu organizaiile similare minori-

117

38 Interviu cu deputatul Sotiris Fotopoulos, preedintele Uniunii Elene din Rom-nia.

39 Trebuie s definim ce nseamn o astfel de organizaie, s editm i un fel deghid n care s scrie cam cum ar trebui ea structurat, trebuie gsit o formulcare s-i permit fiecrei minoriti s se organizeze cum crede ea de cuviin,consider deputatul Varujan Pambuccian.

40 Trebuie s racordm legea minoritilor pe care dorim s o facem cu Conven-iacadru privind protecia minoritilor naionale. Este un document pe careRomnia l-a ratificat i nu putem face o lege a minoritilor cu aceleai preve-deri precum cele din Conveniacadru, a declarat eful Departamentului pen-tru Relaii Interetnice, Cristian Jura, citat n suplimentul mpreun, nr.7, editatde cotidianul Ziua.

Minoriti n tranziie

tare, clauze privind participarea la alegerile locale i parlamentare. Apoitrebuie stipulat dreptul fiecrei minoriti pentru pstrarea specificului iidentitii etnice. Un alt capitol se va referi la relaiile minoritilor custructurile democratice guvernamentale, non-guvernamentale, parlamenta-re i prezideniale din rile n care triesc i din rile de obrie, un capi-tol privind sprijinirea material a aciunilor minoritilor, consider repre-zentantul etnicilor greci n Parlamentul Romniei.38

Alte chestiuni care trebuie s fie stabilite n viitoarea lege a minoriti-lor sunt legate de definirea foarte precis a organizaiilor minoritilor nai-onale, care n clipa de fa nu sunt nici doar organizaie non-guvernamen-tal, nici partid politic39, ca i crearea unei concordane ntre standardeleromneti i cele internaionale n domeniu.40

ii. Cazul Fundaiei Communitas

Fundaia Communitas, beneficiind de un sprijin acordat de statul romnde la buget, a finanat pn n prezent proiecte ce vizeaz activiti ale minori-tii maghiare din Romnia. Sumele alocate de la buget au sporit constant, ande an, ajungnd ca n 2004 s se cifreze la cca. 50 miliarde de lei, adic de 10ori prima sum primit n 1997, pentru sprijinirea tuturor minoritilor.

n 1998, numrul mare al solicitrilor de finanri privind editarea unorcri aparinnd scriitorilor maghiari din Romnia i publicarea de cri nlimba maghiar, n general, avea s indice nevoia unui organism care sdirecioneze o parte din fondurile bugetare ctre acest segment. La propu-nerea UDMR ia fiin un fond special alocat din resursele bugetare destina-te minoritilor i o comisie aferent care s distribuie pe baza diverselorproiecte sumele solicitate.

ncepnd cu anul 2000 se ivete posibilitatea legal pentru efectuareade investiii sume importante fiind aadar alocate pentru imobile attpentru achiziionare, ct i pentru renovarea lor, concomitent cu demara-rea programului Magyar Hz (Cas Maghiar), care asigura sedii pentruorganizaiile nonguvernamentale existente.

118


ncepnd cu 2001, Fundaia Communitas preia toate aceste atribuii,adugnd Comisia pentru tineret, creia tot n 2001 i pune la dispoziie oprim sum de 400 milioane de lei. Tot n acelai an, pentru sprijinirea pre-sei de limb maghiar, Fundaia Communitas distribuie din fondurile alo-cate 2,8 miliarde de lei, iar pentru editarea de cri n limba maghiar 700milioane de lei. Pentru restul proiectelor culturale, n 2001, Communitas amai distribuit 1,88 miliarde de lei. Pentru propriul sediu, n acelai an,Fundaia Communitas aloc 1 miliard de lei (iar anul urmtor nc 2,4 mili-arde), iar pentru propriile programe 1,5 miliarde de lei.

Din 2002, Fundaia Communitas organizeaz constant concursuri deproiecte viznd aciuni de sprijinire a infrastructurilor i activitilor unororganizaii civice, culturale, educaionale etc. maghiare, proiecte de finan-are a unor cltorii de studii, participri la cursuri, festivaluri, ntruniritiinifice pentru profesori, artiti, acord burse pentru scriitori i artitiplastici, muzicieni, actori. Un rol important revine n continuare i spriji-nirii mass media maghiare i publicrii unor cri n limba maghiar.

Cererile de acordare a finanrilor sunt centralizate i dezbtute ncadrul comisiilor de specialitate (n numr de ase), care decid asupraoportunitii finanrilor i a sumelor ce se aloc. Din aceste comisii facparte 50 de persoane.

Curatoriul Fundaiei Communitas 2004 (componena nu s-a modificatfa de 2003): Lszl Borbly, Attila Kelemen, Hunor Kelemen, Gbor Kere-kes, Bla Mark, Istvn F. Nagy, Zsolt Nagy, Gyula Szp, Csaba Takcs, Atti-la Veresty, Gyula Winkler.

Se poate observa c fondurile pentru sprijinirea presei s-au dublat, ntimp ce fondurile pentru tineret au crescut de 4 ori, iar alocrile pentru pro-iectele culturale au crescut de 7 ori.

Toate aceste finanri se refer la activiti altele dect cele viznd pro-gramele proprii ale Fundaiei Communitas, care pe 2003 nsumau 1,4 mili-arde de lei.

Bursele acordate n cuantum de 3 milioane de lei lunar vizau n2003 un numr de 114 educatoare de grdini i nvtori de coal pri-mar, dar i 12 burse pentru creaie. n 2004, au fost solicitate pentru aceas-

119

Finanri proiecte 2001 2002 2003pres 2.800.000.000 lei 2.600.000.000 lei 5.395.000.000 leieditare de cri 700.000.000 lei 900.000.000 lei 1.800.000.000 leicultur 1.880.000.000 lei 2.000.000.000 lei 7.065.000.000 leitineret 400.000.000 lei 450.000.000 lei 1.800.000.000 leidiaspora intern 1.158.000.000 leiburse 774.000.000 lei

2001 2002 2003finanri 5,7 miliarde lei 11,7 miliarde lei 17,9 miliarde lei

Minoriti n tranziie

t ultim categorie 105 burse, din care s-au acordat 21 adic 6 pentru lite-ratur, 5 pentru art plastic, 5 pentru actorie i 5 pentru muzic.

n anul 2003, la Comisia pentru cultur au existat 698 de proiecte dincare s-au aprobat 357. Din acestea 22 aparinnd unor organizaii de tine-ret, iar 17 unora bisericeti.

Iat distribuia pe judee:

Acestora li se mai adaug 31 de proiecte naionale, n sum total de567.000.000 de lei, proiecte derulate de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj,de Liga Scriitorilor Maghiari din Ardeal etc.

De remarcat faptul c 10 la sut din proiectele aprobate de comisia decultur sunt proiecte clujene, ca i n cazul proiectelor viznd finanrilepentru pres, unde ns ponderea proiectelor clujene este de departe multmai mare. Se poate observa de asemenea o activitate mult mai susinut depromovare a intereselor maghiarilor n 8 judee, fruntae fiind Cluj, Harghi-ta, Mure, Covasna etc, adic judee n care fie ponderea maghiarilor esteridicat n cadrul populaiei generale a judeului, fie cum este cazul Clu-jului reprezint un soi de cartier general pentru toate activitile legatede sprijinirea minoritii (tot aici funcionnd i Centrul de Cercetare aRelaiilor Interetnice, ca s nu mai pomenim de UDMR i chiar Communi-tas). n plus, tot la Cluj funcioneaz faculti cu predare n limba maghia-r n cadrul Universitii Babe-Bolyai, precum i o universitate n limbamaghiar. Restul judeelor (Sibiu, Braov) vin cu un numr relativ mic deproiecte, aproape nesemnificative fiind cele aparinnd ceangilor cazulBacu, unde nu s-au alocat dect 20 milioane de lei, fa de sume conside-rabile aproape 700 milioane n cazul Clujului.

120

Jude Proiecte aprobate SumaCluj 70 689.000.000Harghita 64 508.000.000Mure 38 387.000.000Covasna 30 315.000.000Bihor 29 269.000.000Slaj 17 115.000.000Satu Mare 15 138.000.000Timi 13 112.000.000Bistria Nsud 8 51.000.000Arad 8 70.000.000Maramure 8 50.000.000Alba 5 42.000.000Braov 5 39.000.000Hunedoara 5 27.000.000Sibiu 4 38.000.000Bacu 2 20.000.000Suceava 1 5.000.000Bucureti 1 10.000.000


Proiectele privind editarea de carte au vizat n 2003 un numr de 47 detitluri, ct despre autori 42 din 43 fiind scriitori maghiari. n ceea ce pri-vete editurile alese, pe primul loc, n 2003, s-a aflat Editura Kriterion (8cri publicate), urmat de Editura Pallas Akadmia (5 cri), Editura Men-tor (5 cri), Editura Polis (4 cri) etc.

n ceea ce privete presa de limb maghiar, peste 120 de titluri depublicaii (pres scris sau electronic incluznd i internet) au benefi-ciat de finanri n 2003. Un numr comparabil de finanri s-au acordat in 2004. Iat distribuia numrului de titluri pe cteva judee: Clujul dei-ne supremaia cu peste 40 de titluri finanate, Harghita i Covasna peste25 de titluri, Mure 10, Braov, Bucureti, Bihor 4, Sibiu 1, Arad 2,Slaj 4, Timi 5 etc. Au existat 212 de solicitri de finanare. Din pro-iectele depuse, cca. dou treimi au fost aprobate.

Ca structur a publicaiilor, 27% sunt culturale, 28% de tineret, 19%tiinifice, 8% religioase, 5% literare, abia 12% reprezentnd ponderea zia-relor. Iat cteva exemple privind sumele alocate:

La Comisia pentru Tineret s-au nregistrat 383 de proiecte, din care s-au aprobat 160, n sum total de 1.067.500.000 lei. Iat i distribuia lor:

n ceea ce privete Diaspora intern, numrul proiectelor depuse a fostde 157, din acestea aprobndu-se 126. Prin termenul de diaspora interncei de la Communitas (ca i cei din UDMR) neleg comuniti unde pon-derea maghiarilor nu depete 20 la sut din totalul populaiei. Activiti-le finanate s-au referit la programe de construire a comunitii maghia-re, prin facilitarea de contacte ntre diverse comuniti aparinnd diaspo-

121

Organul de pres Localitate Finanare (lei)Korunk Cluj 250.000.000Krnika Cluj 50.000.000Szabadsg Cluj 50.000.000Romniai Magyar Sz Bucureti 150.000.000A Ht Bucureti 250.000.000Hargita Npe Miercurea Ciuc 50.000.000www.transindex.ro Cluj 80.000.000Brassi Lapok Braov 40.000.000

Categorii Suma (lei)sondaje de opinie, simpozioane 202.900.000organizaii i iniiative noi 14.000.000comunicaii electronice 112.700.000cluburi de tineret 236.900.000specializri 257.500.000infrastructur, conlucrri 92.900.000diseminare informaii tiinifice 58.000.000mic sprijin 12.600.000altele 49.000.000

41 Interviu cu Jose Blum, consilier cultural al Federaiei Comunitilor Evreieti dinRomnia. Pe scurt s amintim c FCER este foarte activ n ce privete produciacultural (Editura Hasefer sau Teatrul Evreiesc de Stat fiind unanim apreciate) ipublic un lunar bilingv, Realitatea Evreiasc. Sunt totodat organizate activiti

Minoriti n tranziie

rei interne, contacte cu maghiari din regiunile cu comuniti maghiarebine conturate, ntlniri cu personaliti, organizarea de tabere, constitui-rea de biblioteci etc. n plus, programele au mai vizat sprijinirea programe-lor dedicate educatorilor din grdinie i nvtorilor de coal primar.

Global, n 2003, peste 800 de organizaii s-au adresat pentru finanrifundaiei Communitas, precum i cca. 170 de publicaii. Cererile unor per-soane fizice au depit numrul de 250. Din suma total a solicitrilor, s-auacordat finanri pe baz de proiecte aprobate la cca. 45% din solicitani.

n anul 2004, fondurile bugetare de care s-a bucurat Fundaia Commu-nitas au ajuns la cca. 50 miliarde de lei, astfel c putem vorbi despre o cre-tere a fondurilor, fa de 2003, cu 33 la sut.

O problem delicat, care nu i-a gsit nc rezolvarea, este legat de fap-tul c unele persoane care au fcut parte din diversele comisii ale Commu-nitas (i care s-au ocupat de alocarea fondurilor), au aprobat finanri pen-tru proiecte ale unor organizaii neguvernamentale ai cror membri erau.

Necesitatea conservrii limbii, tradiiilor i culturii specifice diferitelor comuniti etnice

Dac stai de vorb cu aproape orice reprezentant al minoritilor naio-nale i etnice din Romnia i va spune cu certitudine c etnia pe care oreprezint nu este suficient de bine cunoscut, iar tradiiile i cultura saspecific nu sunt suficient sprijinite de ctre statul romn.

Totui, cu banii primii de la bugetul statului sau cu fonduri atrase dinalte surse, organizaiile minoritilor naionale reuesc s aib o prezenrezonabil n ce privete viaa cultural (editare de publicaii, cri, organi-zare de spectacole etc) sau n promovarea tradiiilor specifice. Nu este nintenia noastr s facem un inventar al acestui gen de activiti sau sapreciem ct de relevante sunt ele pentru comunitile minoritare sau pen-tru publicul larg. Trebuie spus c aproximativ 80 % din banii publici suntcheltuii pe activiti culturale i de prezervare a tradiiilor, conform decla-raiilor mai multor membri ai Consiliului Minoritilor Naionale.

Chiar dac nu sunt suficient sprijinite de statul romn, exist totui ocategorie de trei minoriti naionale (maghiarii, germanii i evreii) care,primind sprijin consistent din partea statelor mam sau a diferitelor orga-nizaii partenere, reuesc s nu aib probleme majore n acest sens. Resur-sele financiare proprii sunt foarte reduse, iar din contribuii nu se poateface mai nimic. Aa c 80 % din existena Federaiei Comunitilor Evre-ieti din Romnia FCER este asigurat de Joint, o societate de sprijin aCongresului Mondial Evreiesc, spune consilierul cultural al FCER41.

122

legate de comemorarea victimelor Holocaustului sau de srbtoarea tradiional,Hanuka. Exist un Centru de Studiu pentru Istoria Evreilor din Romnia i doucentre de studii iudaice, la Universitatea din Cluj i la cea din Bucureti. FCERmai ajut la ntreinerea unor case de rugciuni i a 801 cimitire iudaice.

42 Informaie public citat de buletinul informativ Divers, www.divers.ro. Trebu-ie menionat c n domeniul cultural funcioneaz Teatrul german de stat dinTimioara i cte o secie la Teatrul de stat Radu Stanca din Sibiu, respectivla Teatrul de Ppui din Sibiu. Exist, de asemenea, cotidianul AllgemeineDeutsche Zeitung fur Rumanien, editat la Bucureti, sptmnalul sibian Her-mannstadter Zeitung, un lunar Kirchliche Blatter, publicaie a BisericiiEvanghelice C.A. din Romnia, dar i numeroase buletine informative.

43 Pentru mai multe amnunte vezi raportul O lege pentru (acelai) status-quo? raport privind efectele aplicrii Legii pentru maghiarii din statele vecine Unga-riei, pp. 76-77.

44 Interviu cu Ondrei tefanko, deputat n Parlamentul Romniei din partea Uni-unii Democratice a Slovacilor i Cehilor din Romnia.

45 Declaraie a lui Mihai Radan, deputat n Parlamentul Romniei din partea Uni-unii Croailor din Romnia.


Pe de alt parte, comunitatea german din Romnia a primit numai anultrecut un ajutor de circa dou milioane de euro din partea Ministerului ger-man de Interne pentru proiecte sociale i de tineret, alte sume fiind alocatede alte instituii publice42. n ce privete minoritatea maghiar, sprijinul pri-mit de aceasta din partea Ungariei este extrem de consistent, numai ndomeniul educaiei fiind alocate n ultimii ani circa 8 milioane de euro43.Alte sume importante sunt destinate sprijinirii unor proiecte editoriale,publicrii de ziare i reviste sau susinerii unor studiouri de televiziune etc.

Pentru celelalte minoriti naionale, chiar dac i unele primesc spri-jin din partea statelor-mam, lucrurile nu stau deloc prea grozav. Principa-la lor problem n relaia cu statul romn este legat de insuficienta susi-nere oficial a educaiei n limba matern.

nti de toate, este acuzat lipsa de interes pentru tiprirea de manualecolare n limbile minoritilor, ale cror tiraje sunt mici, dar la costuri marii de aici dezinteresul editurilor. Noi, slovacii, constituim cea mai nume-roas reea colar, dup maghiari i germani. Cu toate acestea, MinisterulEducaiei i Cercetrii nu vrea s respecte legea nvmntului referitor laminoriti. Din 1990 ncoace s-a tiprit pentru colile slovace doar unmanual, restul au fost reeditri. S-a ajuns ca n clasele cu predare n limbamatern s ne ntrebe prinii de ce s-i dea copiii aici dac oricum primescmanuale n limba romn, spune un lider al comunitii slovace.44 Opiniasa este completat de un reprezentant al croailor: Manualele sunt un cercvicios. Trebuie respectat legea, care spune c statul se ocup de editareamanualelor. Nu e treaba organizaiilor minoritilor naionale. Atunci hai sprivatizm nvmntul, c noi cred c ne vom descurca pe cont propriu.45

Minoritile naionale acuz i o politic neoficial de a desfiina dinposturile de inspectori colari pentru minoriti. n plus, conform unui lider

123

46 Interviu cu Miron Ignat, deputat n Parlamentul Romniei din partea Comuni-tii Ruilor Lipoveni.

47 Declaraie a doamnei Christiane Cosmatu, din cadrul Ministerului Educaiei iCercetrii.

Minoriti n tranziie

al ruilor-lipoveni, directorii de coli din etnia noastr au fost schimbai pecapete. Pe de alt parte, de la inspectorate ni se spune c nu se pot angajanvtori cu jumtate sau sfert de norm, pentru c aceste locuri nu suntprevzute de ctre MEC.46 Nu n cele din urm, minoritile cer autoriti-lor simplificarea procedurii de echivalare a diplomelor absolvenilor care austudiat la universiti din rile de origine i se ntorc s lucreze n ar.

La toate aceste acuzaii i solicitri, reprezentanii Ministerului Educa-iei spun c tiu despre ce e vorba i c ncearc de mai mult timp sgseasc soluii. Noi am naintat numeroase propuneri de rezolvare a aces-tei situaii i ne-am propus traducerea tuturor manualelor din limba rom-n la toate disciplinele de nvmnt. Pe de alt parte, comunitile etnicear trebui s arate c au nevoie de mai multe cadre didactice calificate i sajute la formarea acestora.

Minorităţi în tranziţie. Raport privind politicile publice în domeniul

Text of Minorităţi în tranziţie. Raport privind politicile publice în domeniul

SISTEMELE INFORMATICE INTEGRATE. INSTRUMENT DE … · Studiu de caz într-o economie în tranziţie ... Criterii de selecţie a unui ERP ... ERPS = Enterprise Resource Planning System;

Minorităţi în zonele de contact interetnic. Cehii şi ...Popoarele moderne de azi: cehii, slovacii, polonezii, ruşii, bieloruşii, ucrainenii, bulgarii, sârbii, croaţii şi slovenii,

Ghid de Tranziţie de La Abordare La Prima Întâlnire (3)

STUDIU DE PERFORMANŢE ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ... II m.pdf · Cuvânt înainte Studiile de Performanţe în domeniul Protecţiei Mediului (SPM) pentru ţările în tranziţie

ETICA MUNCII ÎN TRANZIŢIE

Sociologie Anthony Giddens PDF - all.ro · PDF fileSociologie de Anthony Giddens Diferitele perioade de tranziţie pe care le parcurg indivizii în decursul vieţilor lor par,la prima

pianistul baroc - Libraria Muzicala · PREFAŢĂ Barocul a fost o perioadă de tranziţie în istoria artelor cuprinsă între sfârşitul Renaşterii şi mijlocul sec. 18. Termenul

Anexa nr...industrializate şi cele cu economiile în tranziţie, incluse în anexa nr. I la Convenţia-cadru, s-au angajat să reducă, în perioada 2008-2012 (prima perioadă de

AXIS LIBRI - bvau.ro · limba şi religia celor ce convieţuiesc de secole în acest spaţiu geografic comun. Fiecare contribuţie a unei minorităţi constituie o cărămidă la

SOCIOLOGICAL EXPLANATIONS OF JUVENILE …...juvenile atingea nivelul cel mai ridicat în aşa numitele „zone de tranziţie" (adică a mahalalelor) unde locuiesc familii de imigranţi,

Problema „minorităţi naţionale” în Fondul Documentar ... · (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 19645, ff. 175-180) 1946 Fragment dintr-un Plan regional de informaţiuni realizat

Expunere : Reglementările privind învăţământul pentru minorităţi Discuţii :

Asistenţa socială în perioada de tranziţie: probleme şi modalităţi de

Minorităţi în zonele de contact interetnic. Cehii şi ...ispmn.gov.ro/uploads/ISPMN_2010_Minoritati_fragmente.pdf · Cluj-napoca, 2010. Titlu: Minorităţi în zonele de contact

Partide politice şi minorităţi naţionale

FENOMENE MAGNETICE ŞI GALVANOMAGNETICE …4 ADNOTARE la teza “Fenomene magnetice şi galvanomagnetice în compuşii spinel în baza metalelor de tranziţie” prezentată de către

CURRICULUM VITAE Nume Prenume -mail: Studii...curs de apariție, Tulcea). 5 3. Cărţi publicate M. Vernescu, Bărăganul în preistorie. Perioada de tranziţie de la eneolitic la

STUDIU - justice.gov.md · Republica Moldova este o ţară în tranziţie, care aspiră să adere la Uniunea Europeană şi reformarea continuă a sistemului ei juridic va juca un

On the Way to Liberalization: Policy of the Ceaușescu’s ...cejsh.icm.edu.pl/cejsh/element/bwmeta1.element... · 6 F. SOLOMON, Comunism şi minorităţi etnice în România după

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR ÎN STAREA DE …insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/INEGALITATI... · Clima României . Este temperat-continentală de tranziţie,

toţi sunt îngrijoraţiaman.ro/.../Toti-sunt-ingrijorati-V-Leac.pdf · doar eşti expert în nasturi pentru canibali tu ai o groază de relaţii, lucrezi cu minorităţi. uneori

CRIMA ORGANIZATĂ ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE – O … virtuala/editura mai... · 2017-08-08 · General (r) dr. Petru ALBU CRIMA ORGANIZATĂ ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE – O AMENINŢARE

VICTIMELE GENOCIDULUI: MINORITĂŢI MACEDONENI şi AROMÂNI

RAAPPORTT VPPRRIIVIINNDD STAARREEAA EUUNNI … · În miezul acestor valori se află credinţele şi idealurile care însufleţesc visurile, ne alimentează energia de tranziţie

MINORITĂŢI ETNOCULTURALE. MĂRTURII DOCUMENTARE

· sincronizare durabilitate Modeleculturale EUROPENE FONDUL SOCIAL EUROPEAN Investeşte în OAMENI Aspecte antropologice ale unor repere bio-culturale în perioada de tranziţie

MinorităţI Focşănene

2016 · 2018-06-08 · (USAID) cu misiune în Ucraina, Moldova şi Belarus, a fost creată pentru a ajuta regiunea în procesul de tranziţie la o bază largă de piaţă a democraţiei

CERCETĂRI ISTORICE · Mirela VERNESCU, Bărăganul în preistorie (circa 3500-1200 a. Chr.). Perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului şi epoca bronzului, Editura

Trecutul a rămas în urmă În ce caz victimele traficului de ...îndură femeile şi fetele în urma traficării, tot aici, incluzând şi ceea, ce ar putea uşura perioada de tranziţie

Documents

Minorităţi în tranziţie. Raport privind politicile publice în domeniul

Text of Minorităţi în tranziţie. Raport privind politicile publice în domeniul