MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR Anexa nr.3 / 24SI TURISMULUI

Documentul de politici publice sectoriale, strategie si coordonareapoliticilor structurale pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010

Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli 01

Sume alocate de la bugetul de statBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 02Numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza 03

Sume alocate din credite externeBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 04

Sume alocate din fonduri externe nerambursabileBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 08

Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri propriiBugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 10

Sume alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri propriiSinteza sumelor alocate pentru institutii publice finantate partial din venituri proprii 12Bugetul institutiilor publice finantate partial din venituri proprii pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate 13

Proiecte cu finantare nerambursabilaSinteza programarii financiare a fondurilor externe nerambursabile 15Sinteza proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare si alti donatori 16Fisele proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile de preaderare si alti donatori 17Sinteza finantarii programelor operationale 18

Bugetul pe programeSinteza finantarii programelor 19Fisele programelor 20

Programe de investitii publiceProgramele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de finantare 21Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii 22

CUPRINS

0

Documentul de politici publice sectoriale, strategie si coordonarea politicilor structurale pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010

1

DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE SECTORIALE, STRATEGIE SI COORDONAREA POLITICILOR STRUCTURALE

pentru anul 2007 si perspectiva 2008-2010

1. TITULAR: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI

TURISMULUI COD TITULAR: 24 2. MISIUNEA INSTITUTIEI PUBLICE Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) este organizat si

functioneaza potrivit Hotararii Guvernului nr. 412/2004, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale care stabileste politica in domeniul transporturilor, turismului, lucrarilor publice si locuintei la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati si indeplineste rolul de autoritate de stat in domeniul transporturilor, turismului, lucrarilor publice si locuintei.

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului este principala institutie

publica in domeniul transporturilor, turismului, lucrarilor publice si locuintei care poate elabora acte normative si documente de politici publice in aceste domenii si care in acelasi timp ia masuri pentru a asigura implementarea acestor politici prin unitatile care i se subordoneaza.

Structura organizatorica si conceptia privind rolul, functiile si atributiile

ministerului ca organ de specialitate si autoritate de stat la nivel national a evoluat permanent in concordanta cu dezvoltarea socio-economica a tarii si cerintele procesului de integrare europeana si euroatlantica1. In acest sens s-a desfasurat un proces continuu de restructurare a metodelor, procedurilor si regulilor functionale interne in vederea cresterii operabilitatii si eficientei actului administrativ, pentru si in folosul cetateanului.

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului are in subordine, in

coordonare si, respectiv, sub autoritate un numar de 67 unitati care isi desfasoara activitatea in teritoriu si sunt organizate sub forma de regii, companii/societati nationale, 1 Hotararea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si

Locuintei Hotararea Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea si functionarea Minis terului Turismului

Hotararea Guvernului nr. 606/2003 privind modificarea si completarea Hotararea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei Hotararea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Hotararea Guvernului nr. 229/2005 privind modificare si completarea Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului Hotararea Guvernului nr. 1.137/2006 pentru modificarea si completarea Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

2

societati comerciale, filiale ale unor societati comerciale si institutii publice. Deasemenea, in structura organizatorica a unor unitati sunt cuprinse: - sucursale - societati de cale ferata; agentii Autoritatea Rutiera Romana; reprezentante Registrul Auto Roman; reprezentante de promovare turistica - care isi desfasoara activitatea in teritoriu (de regula la nivel de judet si municipiul Bucuresti), cu coordonare unica (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului prin unitatile respective). Intre aceste unitati si institutiile publice locale sunt relatii de colaborare (nu de subordonare).

De asemenea Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului detine pachete de actiuni la 24 societati comerciale din turism (la 12 societati comerciale-pachete majoritare; la 12 societati comerciale-pachete minoritare).

Unitatile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului presteaza

nemijlocit servicii publice sau concura la prestarea unor servicii publice, activitatea lor avand un impact major in evolutia socio-economica a tarii si asigurarea cerintelor de racordare treptata in spatiul european.

Activitatea unitatilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului s-a

desfasurat in contextul reglementarilor (legi, hotarari de guvern, Ordine de Ministru) si documentelor de politici publice existente/elaborate (Programul de Guvernare 2005-2008; Calendarul de aplicare a masurilor si actiunilor pentru indeplinirea Programului de Guvernare 2005-2008; strategii sectoriale, planuri nationale de dezvoltare, programe de dezvoltare) si a vizat in principal:

- integrarea retelei nationale de transport (si logistica) la reteaua europeana,

respectiv la cea internationala concomitent cu dezvoltarea echilibrata a economiei locale si regionale, imbunatatirea confortului calatorilor si cresterea sigurantei acestora, eficientizarea transportului de marfa si marirea mobilitatii populatiei;

- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii localitatilor, constructia de locuinte

si reconstructia locuintelor distruse de inundatii; cresterea sigurantei si confortului termic al locuintelor in vederea asigurarii protectiei vietii, proprietatii si valorilor de patrimoniu si a mediului; alinierea conceptului de amenajarea teritoriului si urbanism la cerintele dezvoltarii spatiale durabile;

- integrarea turismului national in tendintele regionale si mondiale din punct de

vedere al dinamicii si orientarii in structurarea ofertei prin diversificarea ofertei de servicii turistice cu accent pe sistemul informational si cresterea calitatii serviciilor turistice.

2.1. Coordonate ale politicii publice si strategiei in domeniul transporturilor,

constructiilor si turismului Politicile publice in domeniul transporturilor, constructiilor si turismului au in

vedere facilitarea integrarii economice in Uniunea Europeana, cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea reala a pietei interne, asigurarea echilibrului dintre imperativele economiei de piata si cele ale protectiei sociale prin intensificarea procesului investitional si integrarea initiativelor institutionale si private in toate domeniile de activitate, ceea ce va conduce la cresterea conditiilor de trai ale populatiei si a gradului de accesibilitate la servicii publice pe intreg teritoriul Romaniei, crearea de noi locuri de munca si realizarea unor programe cu caracter social. Politicile publice din anul 2006 se continua si se dezvolta in anii 2007-2010 prin implementarea programelor in curs de derulare si lansarea de noi programe prevazute in Programul de Guvernare 2005-2008, asigurandu-se astfel continuitatea progreselor obtinute in dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice

3

(transport, edilitare, turism) si a serviciilor ca solutie pentru cresterea sigurantei si confortului cetatenilor.

Politica Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in anul

2007 urmareste coroborat cu reglementarile si documentele de politici publice existente/elaborate: alinierea sistemului national de transport - feroviar, rutier, naval, aerian - la sistemul european; realizarea/reabilitarea infrastructurii edilitare rurale drumuri, alimentari cu apa, canalizare; constructia de locuinte si sali de sport precum si reconstructia locuintelor distruse de inundatii; consolidarea si reabilitarea termica a cladirilor; realizarea unei evidente cadastrale sistematice a fondului imobiliar; alinierea conceptului de amenajarea teritoriului si urbanism la cerintele dezvoltarii spatiale durabile; valorificarea potentialului turistic, cresterea veniturilor din turism si a ponderii turismului in produsul intern brut.

Implementarea politicilor publice in domeniul transporturilor se realizeaza

descentralizat prin societatile/companiile nationale, societatile comerciale si institutiile publice din subordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Rolul ordonatorului principal de credite este cel de coordonare si monitorizare.

Implementarea politicilor publice in domeniul amenajarii teritoriului, lucrarilor publice si constructiei de locuinte se realizeaza centralizat pentru reglementarile tehnice in constructii si descentralizat prin autoritatile locale, Compania Nationala de Investitii si Agentia Nationala pentru Locuinte. Rolul ordonatorului principal de credite este cel de coordonare si monitorizare.

Implementarea politicilor publice in domeniul turismului se realizeaza descentralizat prin Autoritatea Nationala pentru Turism.

Obiectivele pentru derularea politicilor publice, in anul 2007 si in

continuare, sunt: in domeniul transporturilor - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar si rutier pe

reteaua TEN-T, cu prioritate pe coridoarele pan-europene de transport IV si IX care traverseaza Romania;

-reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii pe Dunare, canale navigabile si a infrastructurii portuare de pe coridorul VII european;

-cresterea capacitatii aeroportuare si a sigurantei transportului aerian; - dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si instalatiilor de transport in vederea

imbunatatirii calitatii serviciilor, sigurantei circulatiei, securitatii, calitatii mediului si asigurarea interoperabilitatii sistemului de transport;

- inlaturarea urmarilor calamitatilor naturale asupra infrastructurii de transport. in domeniul amenajarii teritoriului, lucrarilor publice si dezvoltarii

constructiei de locuinte - imbunatatirea conditiilor de locuire - construirea de locuinte si sali de sport; - cresterea sigurantei si confortului cetateanului - reabilitarea si dezvoltarea

infrastructurilor edilitare si a fondului de locuinte existent; reabilitarea termica si reducerea riscului seismic la cladirile de locuit multietajate;

-imbunatatirea calitatii vietii la sate - realizarea/reabilitarea infrastructurii rurale: alimentari cu apa, canalizare, pietruirea si asfaltarea drumurilor comunale;

- realizarea sistemului informational specific cadastrului imobiliar-edilitar si bancilor de date urbane;

4

- asigurarea dezvoltarii economice a localitatilor - definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului national si armonizarea cu programele si strategiile de integrare europeana, perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare in constructii;

- asigurarea conditiilor pentru o dezvoltare echilibrata si durabila a teritoriului national in perspectiva integrarii in spatiul european;

- dezvoltarea durabila a oraselor; - revizuirea reglementarilor tehnice de proiectare, executie, exploatare si

postutilizare a constructiilor ca urmare a programului de unificare la nivelul Uniunii Europene a procedurilor de proiectare a structurilor pentru constructii, precum si a introducerii stadiului actual de cunoastere si in contextul strategiei Uniunii Europene privitoare la realizarea unui mediu construit durabil;

-inlaturarea urmarilor calamitatilor naturale. In domeniul turismului

- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice si a produselor turistice; - promovarea ofertei turistice romanesti pe principalele piete turistice

internationale; - dezvoltarea sistemului de sustinere a investitiilor in turism prin parteneriat

public-privat; - cresterea rolului social al turismului si dezvoltarea turismului social pentru

tineri, persoane dezavantajate economic, persoane cu handicap. In domeniul transporturilor, contributia politicilor publice la dezvoltarea sectorului se

va materializa, in principal,pe: - cresterea accesibilitatii Romaniei, satisfacerea cererii de transport prin

dezvoltarea unei retele de transport eficiente compatibila cu cea europeana; - cresterea sigurantei circulatiei si a securitatii transportului;

- maximizarea efectelor pozitive asupra mediului inconjurator si minimizarea impactului transporturilor la nivel global si local;

- diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor directe si conexe. in domeniul amenajarii teritoriului, lucrarilor publice si constructiei de

locuinte: - solutionarea crizei locuintei coroborat cu cresterea sigurantei si confortului

cetateanului; - armonizarea amenajarii teritoriului; - definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului national; - asigurarea coeziunii teritoriului si cresterea competitivitatii economice a

Romaniei prin elaborarea si implementarea Conceptului Strategic de Dezvoltare Spatiala a Romaniei;

- sustinerea proiectelor de revitalizare a centrelor istorice urbane; - imbunatatirea calitatii vietii la sate si inlaturarea discrepantelor dintre sat si

oras. in domeniul turismului: - cresterea ponderii turismului in produsul intern brut.

5

3. REZULTATE OBTINUTE IN ACTIVITATEA SA Pe domenii, principalele realizari au constat in: In domeniul transporturilor: In perioada analizata s-a reusit gasirea de solutii atat pentru relansarea

activitatii cat si pentru limitarea si inlaturarea treptata a efectelor negative generate de disfunctionalitatile si carentele majore existente la preluarea activitatii si depasirea momentelor de criza produse de inzapeziri, dar si a celor provocate de multiplele valuri de inundatii.

Principalele actiuni au fost orientate catre corectarea deficientelor semnalate in Raportul Comisiei Europene pe anul 2004 si indeplinirea angajamentelor asumate in negocieri si a recomandarilor rezultate ca urmare a misiunilor de evaluare ale expertilor Comisiei Europene.

Pentru modernizarea infrastructurii de transport, pe langa alocatiile bugetare, au fost contractate credite rambursabile si nerambursabile.

In sectorul feroviar A demarat Programul de reabilitare a infrastructurii feroviare cu impact

direct asupra eliminarii punctelor periculoase si a restrictiilor de viteza de pe infrastructura feroviara publica, cresterii vitezei tehnice si comerciale si aducerii sigurantei circulatiei la nivel optim de exploatare.

Au fost accelerate actiunile de elaborare a documentatiilor tehnice, licitare, contractare si realizare a lucrarilor de modernizare a infrastructurii cu finantare asigurata si s-au declansat procedurile de asigurare a finantarii pentru lucrarile cu finantare neasigurata.

Au fost demarate actiunile de licitare, contractare, executie si s-au stabilit grafice si termene concrete pentru derularea lucrarilor de modernizare a sectiunilor Curtici-Arad-Simeria, Campina-Brasov si Bucuresti-Constanta situate pe Coridorul IV.

S-au semnat contractele de executie lucrari pentru tronsoanele Bucuresti Nord Bucuresti Baneasa si Fetesti Constanta (finantare partiala Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala). Lucrarile au inceput pe 4 tronsoane Bucuresti Nord-Baneasa, Fetesti-Ovidiu, Saligny-Mircea Voda, Dorobantu-Basarabi. Totodata, au fost semnate contractele pentru achizitionarea masinilor de cale si s-au achizitionat 11 masini de cale multifunctionale de la firma COLMAR.

Au demarat lucrarile de executie pe tronsonul Bucuresti Baneasa-Fundulea (finantare Instrument Structural de Pre-Aderare) iar pentru tronsonul Fundulea-Fetesti (finantare Instrument Structural de Pre-Aderare) au avut loc licitatiile si sunt in curs de semnare contractele de executie lucrari .

S-a finalizat studiul de fezabilitate pentru lucrarea Linie noua de cale ferata

Valcele - Ramnicu Valcea si a fost transmis pentru analiza, Consultantului, care supervizeaza lucrarea.

In cadrul Programului de modernizare a statiilor de cale ferata:

- sunt in diferite stadii de reabilitare 16 statii de cale ferata (finantare Suisse First Boston): Tulcea, Focsani, Ploiesti Sud, Arad, Alba Iulia, Brasov, Bacau, Suceava, Buzau, Sighisoara, Drobeta Turnu Severin, Fetesti, Sibiu, Oradea, Galati, Deva , din care: Statia CF Tulcea a fost receptionata; Statia CF Focsani - s-a facut receptia cladirii statiei, urmeaza amenajarea pietii publice din fata cladirii de calatori si finalizarea instalatiei de informare a publicului calator;

6

- se afla in diverse faze de executie modernizarea a 6 statii de cale ferata (finantare Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) : Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Timisoara precum si studiul privind statia Bucuresti Nord.

S-a accelerat procesul de realizare a sistemului de centralizare electronica

a statiilor : Ploiesti Vest, Ploiesti Est, Ploiesti Triaj, Deva, Simeria, Alba Iulia si Sighisoara. Au fost puse in functiune, din fonduri PHARE, instalatii de centralizare electronica a statiilor: Brasov, Arad, Bucuresti Nord, impreuna cu statiile Baneasa, Pajura si Bucurestii Noi, componente ale statiei Bucuresti Nord.

In cadrul Programului de modernizare a mijloacelor de transport s-au

achizitionat vagoane noi de calatori pentru rutele internationale si Inter City (20 vagoane clasa de la Astra Arad si 28 automotoare tip DESIRO), 100 vagoane noi pentru transport containere tip Sgns si 50 vagoane HABBINS. S-au modernizat 31 vagoane de dormit si restaurant si 3800 vagoane de marfa. De asemenea, a fost reparat un numar de 72 de locomotive si s-au modernizat 41 locomotive Diesel din programul de cooperare cu General Motors, 23 locomotive Diesel pentru incalzirea electrica a vagoanelor de calatori, 25 locomotive electrice cu supravegherea prin calculator a circuitelor de forta si a circuitelor auxiliare a locomotivelor, o locomotiva electrica tip BO-BO de 3400KW cu tiristorizare totala, cu conceptie integral romaneasca. Totodata, s-a montat in statia de calatori Bucuresti Nord un sistem pilot de detectat cutii de osii incalzite anormal.

In domeniul transportului urban cu metroul a continuat Programul de

reabilitare si modernizare a metroului, cu urmatoarele proiecte: Echiparea si punerea in siguranta a tronsonului Nicolae Grigorescu

Linia de Centura de pe Magistrala IV din care: s-a receptionat structura statiei Linia de Centura si structura statiei 1 Decembrie precum si lucrarile aferente punerii in siguranta (alimentare cu energie electrica, instalatii tehnico-sanitare si ventilatie).

Echiparea si punerea in siguranta a tronsonului 1 Mai-Laromet, pentru care: se executa lucrari conform graficelor la structura statiei Bazilescu, consolidarea tunelelor si punctelor de lucru Pod Constanta si Zarea.

Compatibilizarea instalatiilor fixe pe Magistrala 2, pentru introducerea in circulatie a trenurilor din noua generatie pentru care: s-au finalizat lucrarile la instalatiile telemecanica energetica si lucrarile de adaptare a instalatiilor.

Compatibilizarea instalatiilor fixe pe Magistralele 1 si 3, pentru introducerea in circulatie a trenurilor din noua generatie pentru care: s-au finalizat lucrarile pentru modernizarea instalatiilor radio si sistemului de avertizare si detectie incendiu.

In sectorul rutier In cadrul Programului de modernizare a drumurilor nationale s-au executat

lucrari de modernizare drumuri in valoare de 322,23 milioane lei (Institutii Financiare Internationale-IFI +Contributia Guvernului Romaniei) si 83,114 milioane EURO (ISPA- Instrumente Structurale de Preaderare + Contributia Guvernului Romaniei) pe 895 kilometri (in diverse faze de executie): Timisoara-Lugoj-Ilia; Petrosani-Simeria; Giurgiu-Adunatii Copaceni; Fluidizarea traficului pe DN 1; Cluj-Bistrita-Sadova-Iacobeni; Turnu Severin-Lugoj; Craiova-Turnu Severin (din care s-au receptionat 34,15 kilometri); Calarasi-Drajna; Galati-Giurgiulesti; Voiteg Moravita; Calarasi Silistra; Calarasi intersectia cu DN3.

S-au realizat lucrari de reabilitare primara pe 321 kilometri in valoare de 254,6 milioane lei.

7

S-au executat lucrari de intretinere curenta si periodica in valoare totala de 1.412 milioane lei, din care:

- 1796 mp reparatii (553,6 milioane lei); - 738 kilometri tratamente bituminoase (21,6 milioane lei); - 20 kilometri covoare bituminoase (11,8 milioane lei) - 48 kilometri reciclare in situ (13,9 milioane lei) - lucrari de reparatii capitale (53,9 milioane lei). Au fost identificate podurile rutiere cu stare tehnica nesatisfacatoare sau care

asigura conditii tehnice minime de siguranta si s-a demarat un amplu Program de reparatii poduri care prevede, pentru anul 2006, proiectarea si executia de lucrari la 57 poduri.

In cadrul Programului de autostrazi s-au continuat lucrarile de executie si s-au

realizat actiuni pregatitoare pentru definitivarea documentatiei in vederea asigurarii finantarii si inceperii executiei, astfel:

Autostrada NadlacDevaSibiuPitestiBucurestiConstanta pe coridorul IVpaneuropean

Autostrada NadlacDevaSibiuPitesti (finantat din fondurile Instrumentelor Structurale de Pre-Aderare + Contributia Guvernului Romaniei)

- tronsonul NadlacArad - precalificarea pentru achizitia de servicii de proiectare (revizuirea si actualizarea Studiului de Fezabilitate, intocmirea Proiectului Tehnic la Nivel de Detalii de Executie si intocmirea Documentatiei de Licitatie) s-a desfasurat in perioada martie - mai 2006 iar licitatia se desfasoara in perioada iulie - septembrie 2006; semnare contract decembrie 2006.

- tronsonul Arad-Timisoara si varianta ocolire Arad si tronsonul Timisoara-Lugoj - contractul de consultanta pentru elaborarea studiului de fezabilitate a fost semnat in februarie 2006; perioada de elaborare a studiului de fezabilitate este de 1 an.

- tronsonul Deva-Orastie - contractul de asistenta tehnica si supervizare lucrari a fost semnat in mai 2006; precalificarea va fi lansata in septembrie 2006 cu finalizare ianuarie 2007, iar licitatia se va desfasura in perioada martie-iulie 2007; semnarea contractului de lucrari august 2007.

- tronsonul Orastie-Sibiu - precalificarea s-a desfasurat in perioada martie-mai 2006 iar licitatia in perioada mai-septembrie 2006; semnare contract decembrie 2006.

- tronsonul Sibiu-Pitesti - anuntul de intentie va fi publicat in iulie 2006 iar licitatia se va desfasura in perioada septembrie 2006 - februarie 2007; contractul se va semna in martie 2007.

Autostrada Bucuresti-Pitesti (reabilitare si intretinere ) in anul 2005 au fost executate lucrari de intretinere in valoare de 14,3 milioane lei ; in prezent se negociaza contractul de expertiza tehnica.

Autostrada Bucuresti-Constanta se executa lucrari pe tronsoanele Drajna Fetesti (36,6 kilometri) si Fetesti Cernavoda (17,5 kilometri) si lucrari anexe ramase de executat in perioada de garantie pentru tronsonul Bucuresti-Drajna (97 kilometri) in valoare de 208,10 milioane lei.

S-au negociat solutii de accelerare a finalizarii executiei tronsoanelor de autostrada Drajna Fetesti si Fetesti Cernavoda, astfel incat in luna august 2006 circulatia a fost deschisa pe ambele cai de circulatie pe sectorul Fetesti-Cernavoda si in perioada iulieaugust 2006 pe o cale de circulatie pe tronsonul Drajna-Fetesti.

Este in diverse faze de executie proiectarea si executia sistemului de control al traficului si de comunicatii pentru tronsonul Bucuresti-Cernavoda (151 kilometri).

Pentru tronsoanele Bucuresti-Fundulea si Fundulea-Lehliu a fost realizata receptia la terminarea lucrarilor. Au fost amenajate spatii de servicii cu urmatoarele

8

functionalitati: spatii de parcare pentru autovehicule mici si grele, toalete si spatii verzi pentru odihna.

S-a elaborat studiul de fezabilitate pentru sectorul de autostrada Cernavoda-Constanta si varianta de ocolire a municipiului Constanta (22,2 kilometri).

Autostrada Bucuresti-Brasov-Tg.Mures-Cluj Napoca-Oradea-Bors Autostrada Bucuresti-Brasov: - tronsoanele Bucuresti-Ploiesti si Ploiesti-Comarnic s-a semnat contractul

pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate si se pregateste documentatia de licitatie pentru servicii de consultanta;

Autostrada Brasov-Bors : - sectiunea 2B Campia Turzii-Gilau s-au executat exproprieri, situri

arheologice, mutari instalatii, in diverse stadii, pe 54 kilometri si lucrari in diverse stadii pe 10 kilometri;

- sectiunea 3C Suplacu de Barcau-Bors - s-au executat exproprieri, situri arheologice, mutari instalatii, in diverse stadii pe 64 kilometri si lucrari in diverse stadii pe 10 kilometri.

Autostrada BucurestiSculeni (387 kilometri) pe coridorul IXpaneuropean - s-a elaborat studiul de trafic pe coridorul IX si legaturi la reteaua TEN-T.

-sectiunea Ploiesti (Dumbrava) Focsani (120 kilometri) proiect in parteneriat public-privat;

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului impreuna cu Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si Ministerul Finantelor Publice structureaza termenii de referinta in vederea contractarii consultantei tehnice pentru realizarea studiului de fezabilitate si a consultantei pentru pregatirea documentatiei de licitatie si contractare.

-sectiunea Focsani Sabaoani (finantata din fondurile Instrumentelor Structurale de Pre-Aderare - ISPA + Contributia Guvernului Romaniei): precalificarea pentru achizitie servicii in vederea intocmirii studiului de fezabilitate se va desfasura in septembrie 2006.

Se executa lucrari, la profil de autostrada, la variantele de ocolire a oraselor : - Sibiu (valoare totala lucrare: 70,26 milioane EURO din care ISPA

(Instrumente Structurale de Pre-Aderare) 52,70 milioane EURO; stadiu fi zic: 19,52 %) - Pitesti (valoare totala lucrare: 113,5 milioane EURO din care Banca

Europeana de Reconstructie si Dezvoltare - 60 milioane EURO; stadiu fizic: 29,5 %). Se intocmesc documentatiile pentru revizuirea proiectului tehnic si supervizarea

constructiei variantei de ocolire Deva - Orastie la nivel de autostrada (valoarea proiectului: 151,64 miloane EURO din care ISPA(Instrumente Structurale de Pre-Aderare) - 113,73 milioane EURO).

Pentru varianta de ocolire Sebes, precalificarea pentru achizitia de servicii de proiectare s-a lansat in iunie 2006; semnare contract decembrie 2006.

Au fost imbunatatite conditiile de trafic prin executarea de amenajari rutiere (marcaje rutiere, indicatoare rutiere, separatoare de sens) la standarde europene (valoarea lucrarilor: 57,8 milioane lei).

Au fost elaborate calendare de realizare in regim accelerat a lucrarilor de modernizare la profil de drum expres (2 benzi pe sens) a centurii de nord a Municipiului Bucuresti si a variantei de ocolire vest a Municipiului Ploiesti, cu inceperea lucrarilor in anul 2006, finalizarea acestora in anul 2008, in conditiile asigurarii finantarii de la bugetul statului. Modernizarea centurilor ocolitoare Bucuresti Nord si Ploiesti Vest va asigura atat fluidizarea traficului cat si asigurarea a circa 2000 de locuri de munca.

9

In sectorul naval Au fost luate masuri pentru concentrarea resurselor existente pe realizarea cu

prioritate a lucrarilor aflate in derulare pe Coridorul VII. Astfel, s-a finalizat Sistemul de Supraveghere si Control al Traficului pe sectorul

romanesc al Dunarii care coroborat cu sistemul de supraveghere si control al traficului existent in portul Constanta va asigura un sistem integral de supraveghere si control a traficului maritim si fluvial.

Lucrarile de investitii derulate in perioada analizata au avut ca scop dezvoltarea sau modernizarea infrastructurii de transport naval, cu precadere pe Coridorul VII Dunarea, si au constat in principal in:

Aparari de maluri pe canalul Sulina pe o lungime de circa. 90 kilometri si sistem de masuratori topohidrografice si semnalizare pe Dunare: s-au finalizat lucrarile de ranfluare a navei Rostok; s-a finalizat documentatia de licitatie si se deruleaza licitatia in vederea selectarii executantului pentru sistemul de masuratori topohidrografice si semnalizare pe Dunare; se vor contracta lucrari de executie pentru refacerea, consolidarea si apararea malurilor Canalului Sulina pe o lungime de 15 kilometri.

Amenajari taluze inalte si aparari de maluri pe Canalul Dunare Marea Neagra: s-au executat si continua executia de lucrari conform graficelor si in limita surselor de finantare.

Protectii si consolidari de maluri pe Canalul Poarta Alba Midia Navodari: s-au executat si continua executia de lucrari conform graficelo r si in limita surselor de finantare.

Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare pe sectorul Calarasi (kilometri 375) si Braila (kilometri 175): s-a aprobat Cererea de Finantare,pentru executia lucrarilor,la Comisia Europeana. Lansarea licitatiilor pentru contractarea lucrarilor si a supervizarii acestora se va demara dupa obtinerea Acordului de Mediu.

Modernizare in conformitate cu standardele Uniunii Europene a facilitatilor portuare pentru traficul de pasageri in porturile Dunarii Fluviale: s-au semnat contractele pentru Terminalul de pasageri in portul Orsova, Terminalul de pasageri in Portul Moldova Veche si Ponton plutitor.

Modernizare gara fluviala Tulcea: s-au executat si continua executia de lucrari conform graficului, in data de 4 iulie 2006 s-a facut receptia lucrarilor la gara fluviala, iar la 31 august 2006 s-au finalizat cele doua pontoane.

Proiect de mediu si infrastructura in portul Constanta: finalizarea componentei de mediu: Managementul Deseurilor in Portul Constanta: s-au finalizat si pus in functiune 3 componente, respectiv: nava colectoare de deseuri (iunie 2005); rampa ecologica (august 2005); incinerator (decembrie 2005); s-a semnat contractul de executie cu firma Siemens ( durata de executie 15 luni, valoare: 6,5 mii EURO) pentru statia de tratare a apei uzate si statie de tratare levigat.

Terminal de barje in portul Constanta: s-a derulat licitatia pentru selectarea consultantului si se estimeaza semnarea contractului in aprilie 2006; in data de 16.06.2006 s-a semnat contractul de constructie.

Terminal de pasageri in portul Constanta: s-a finalizat in anul 2005. Achizitia si implementarea sistemului de management al traficului de nave

pe Dunare (VTMS): in data de 26 mai 2006 a avut inaugurarea oficiala a sistemului. Pentru asigurarea protectiei mediului pe Dunare s-a inclus in Planul National de

Dezvoltare 2007-2013 un proiect privind Sistem de preluare si prelucrare a reziduurilor de la nave si interventie in caz de poluare in porturile de pe Dunare.

10

In sectorul aerian A continuat implementarea masurilor din Planul de restructurare aprobat pentru

Compania TAROM, cel mai mare operator aerian national, in vederea stabilirii echilibrului financiar in cadrul acesteia. Astfel in anul 2005 in conformitate cu datele financiare auditate cheltuielile din activitatea de exploatare au fost de 263,2 milioane USD, inregistrindu-se un profit din activitatea de exploatare de 17,6 milioane USD. Au fost transportati 1,27 milioane pasageri si s-a finalizat implementarea sistemului informatic pentru contabilizarea vinzarilor si veniturilor. In semestrul I 2006 datele preliminare sunt: cheltuieli din exploatare de 131,2 milioane USD, profit din exploatare de 0,5 milioane USD si 606.182 pasageri transportati.

De asemenea in proiectul de achizitionare a patru aeronave Airbus A318 in anul 2006 vor fi livrate primele doua aeronave al caror cost de achizitie este estimat la valoarea maxima de 118,61 milioane USD.

S-au executat si continua lucrarile aferente fazelor a II-a si a II-a extinsa a obiectivului de investitii Modernizarea si dezvoltarea Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti. Au fost finalizate lucrarile la: Terminal Sosiri Internationale; Terminal Plecari-Sosiri Interne; Centru logistic; extindere zona control bagaje; extindere cale rulare Oscar si racord de degajare rapida Victor (categoria I); parcare supraetajata; drumuri interioare; puturi alimentare cu apa potabila terminale pasageri; retea aductiune apa potabila pentru terminale pasageri si zona tehnica; statie pompare ape uzate nr. 2 si retele aferente; post transformare; modernizare Centrala Termica nr. 1; furnizare autospeciale.

S-au derulat si continua lucrarile de modernizare si reparatii capitale la infrastructura aeroportuara a aeroporturilor internationale, constand in: reparatie capitala la balizajul luminos (Aeroportul International Mihail Kogalniceanu - Constanta), obiectiv care a fost finalizat in primul semestru al anului 2006, fiind dat in exploatare; reparatie capitala a suprafetelor de miscare (Aeroportul International Bucuresti Baneasa Aurel Vlaicu); extindere platforma de stationare aeronave pe directia nord (Aeroportul International Traian Vuia - Timisoara).

De asemenea se continua implementarea Conceptului operational si a Strategiei Romaniei privind managementul traficului aerian (ATM) prin instalarea de noi echipamente si sisteme de navigatie aeriana care vor conduce la cresterea calitatii serviciilor oferite.

Actiuni pentru inlaturarea urmarilor calamitatilor din lunile aprilie - septembrie

2005 Au fost intreprinse actiuni si s-au luat masuri imediate (de prima urgenta) si pe

termen scurt, mediu si lung pentru limitarea dezastrului, realizarea conditiilor minimale pentru asigurarea/restabilirea circulatiei si punerea in siguranta a persoanelor si bunurilor.

S-a reusit mentinerea circulatiei feroviare intre Muntenia si Moldova. Nu a

existat o inchidere permanenta a legaturii directe intre Muntenia si Moldova decat izolat pe durate de maxim 2 ore.

Inundatiile din lunile aprilie-septembrie 2005 au afectat 50 de sectii de circulatie din care, cele mai importante sunt: Adjud-Comanesti, Bucuresti-Timisoara in zona Filiasi-Turnu Severin, Bucuresti-Suceava, in special in zona Focsani-Adjud, Bucuresti-Giurgiu, zona Marasesti-Braila-Galati si Ramnicu Valcea-Alunu.

Circulatia a fost restabilita la viteza normala sau cu restrictie de viteza, cu exceptia liniei Bucuresti-Giurgiu, din cauza podului de la Gradistea, care va fi dat in folosinta in anul 2007.

11

Lucrarile executate au fost in special de refacere a terasamentelor, refacere de poduri si podete, aparari de maluri si diguri, suprastructura, cuprinzand instalatii de semnalizare, electrificare si telecomunicatii.

Cele mai complexe lucrari de restabilire a circulatiei au fost :

- linia 500 PloiestiVicsani, intre statiile FocsaniPutna Seaca, unde podul de la kilometri 209+154 a fos prabusit in urma inundatiilor ;

- linia 504 AdjudCiceu (terasamente, poduri si podete) in zonele ComanestiOnestiAsau GoioasaSimbreaPalanca ;

- linia 306 Ploiesti VestTargoviste, intre statiile AdancaMijea, unde s-au inregistrat alunecari de terasamente si podete distruse ;

- linia 204 BabeniBerbesti, intre statiile PopestiCopaceni, unde s-au inregistrat alunecari de terasamente si podete distruse. S-a reusit asigurarea circulatiei rutiere in conditii restrictive pe unele sectoare

afectate partial de inundatii si/sau prin utilizarea de rute ocolitoare. Principalele lucrari pentru restabilirea circulatiei: DN 2 kilometri 114+508 pod

Maracineni; DN 2 kilometri 144+240 Buzau Ramnicu Sarat; DN 1B kilometri 11+020 poduri Bucov; DN 2 kilometri 224+200 kilometri 228+000 Adjud; DN 2 kilometri 194+100- kilometri 200+280 Garoafa- Tisita; DN 64 kilometri 11+800 kilometri 13+400 Falcoiu; DN 7 kilometri 224+445 Robesti; DN 7 kilometri 153 kilometri 153+400 Dedulesti; DN 11 kilometri 140+650 kilometri 140+870 Helegiu; DN 11 kilometri 156+700- kilometri 157+800 Sandulesti-Barzuleti; DN 67 kilometri 177 +811 pod provizoriu Gatejesti; DN 12A kilometri 71+700-kilometri 71+815 Ciobanus; DN 23 kilometri 26+000- kilometri 41+690 Maicanesti; DN 24C kilometri 141+200- kilometri 141+220 Radauti Prut DN 7 kilometri 238+300- kilometri 238+320 Cainenii Mici; DN 61 kilometri 74+055 pod provizoriu Ionesti; DN 67D kilometri 93+700 Baile Herculane; DN 1 kilometri 473+000- kilometri 473+100 Cluj.

S-au elaborat studiile tehnice pentru obiectivele: lucrari reparatie drum, protectii

drum si suprainaltari; lucrari reparatie cale si protectii cale; lucrari poduri si hidrotehnice; lucrari de tunel.

Se deruleaza procedurile de licitatie lucrari pentru 100 obiective (drumuri si poduri), semnarea contractelor de executie lucrari pentru 80 tronsoane de drumuri si 32 poduri si se executa lucrari la 74 obiective (drumuri si poduri).

In domeniul amenajarii teritoriului, lucrarilor publice si constructiei de locuinte

I) Indeplinirea masurilor prioritare privind angajamentele asumate in

vederea integrarii in Uniunea Europeana Libera circulatie a produselor pentru constructii

In cadrul programului de armonizare legislativa si in aplicarea acestuia, au fost indeplinite angajamentele asumate, dintre care se mentioneaza:

- intrarea in vigoare a legislatiei nationale sectoriale care transpune si implementeaza Directiva 89/106/EEC referitoare la Produse pentru constructii;

- constituirea infrastructurii profesionale pentru atestarea conformitatii produselor pentru constructii, la aceasta data existand 22 organisme recunoscute in domeniu certificarii produselor pentru constructii si 16 organisme abilitate sa emita Agremente Tehnice in constructii avand in componenta 56 de grupe specializate in domeniu, care acopera in intregime cele 116 familii de produse pentru constructii;

12

- sustinerea unei campanii la nivel national, impreuna cu experti in domeniu din Uniunea Europeana, de pregatire a factorilor implicati in ramura constructiilor, in vederea implementarii legislatiei comunitare din domeniu ;

- asigurarea sprijinului tehnic si financiar pentru adoptarea prin traducere a 1.215 standarde europene si a 20 Eurocoduri si 5 amendamente privind proiectarea structurala a constructiilor (inclusiv anexele nationale) si demararea adoptarii a inca 123 standarde europene, 2 noi Eurocoduri si 2 amendamente.

Programul privind reglementarea tehnica in domeniul constructiilor are ca obiectiv implementarea in domeniul proiectarii, executiei, exploatarii si postutilizarii constructiilor a:

-Recomandarii 2003/887/EC privind implementarea si utilizarea eurocodurilor pentru constructii;

-Directivei 89/106/CEE cu referire la cerintele esentiale ale constructiilor, precum si a documentelor interpretative ale Directivei.

Structura programului consta in: -Reproiectarea fondului national de reglementari tehnice, ce contine in prezent un

numar de 607 norme, urmarindu-se: -inlocuirea conceptelor procedurale si descriptive cu conceptul de performanta, -indicarea claselor si nivelelor pentru fiecare cerinta esentiala,

-utilizarea terminologiei si notatiilor armonizate la nivelul Uniunii Europene , -trecerea in domeniul aplicarii voluntare a conceptelor procedurale si

descriptive din actualele reglementari tehnice, -unificarea tuturor prevederilor reglementarilor tehnice din domeniul in cadrul

unui cod unic de proiectare, executie, exploatare si post-utilizare a constructiilor. -Elaborarea versiunilor romane ale Eurocodurilor, pe masura adoptarii lor de catre

Comitetul European pentru Standardizare si elaborarea anexelor nationale aferente. - Elaborarea versiunilor romane ale standardelor europene privitoare la materiale si

produse pentru constructii, procedee de executie, metode si metodologii de proiectare, testare si incercare in domeniul constructiilor.

Realizari: - A fost elaborata si promovata prima serie de coduri nationale armonizate cu

prevederile Eurocodurilor; - A fost reglementata implementarea si utilizarea in Romania a Eurocodurilor

pentru constructii, prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului; - Cu sprijinul tehnic si financiar al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si

Turismului, Asociatia de Standardizare din Romania a elaborat si adoptat versiunile romane a 20 de Eurocoduri si are in curs de elaborare versiunile romane a 14 Eurocoduri si anexele nationale aferente acestora.

Cresterea performantei energetice a cladirilor

A fost transpusa Directiva 2002/91/EC prin promovarea Legii privind performanta energetica a cladirilor. Este in curs de elaborare legislatia secundara pentru aplicarea acestei legi, cuprinzand norme tehnice privind calculul performantei energetice in cladiri, auditul si certificarea energetica a cladirilor.

II) Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii localitatilor a) Investitii in infrastructura rurala Programele de infrastructura rurala, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.

577/1997 (alimentare cu apa la sate si pietruire drumuri comunale) demarate in 1997, in perioada 2001-2004 nu au beneficiat de la bugetul de stat de sume de finantare suficiente

13

care sa permita derularea conform necesitatilor si contractelor incheiate de autoritatile locale si care sa asigure punerea in functiune conform contractelor a tuturor investitiilor incepute

Incepand din anul 2005, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a acordat o atentie deosebita programelor de infrastructura rurala, programe cu un aspect profund socio-economic, astfel ca bugetul alocat pentru anul 2005 pentru reabilitarea drumurilor comunale si pentru alimentarea cu apa a satelor a fost majorat fata de anii anteriori si suplimentat in urma rectificarilor bugetare.

Avand in vedere importanta programelor de infrastructura rurala, pentru anul 2006 sumele alocate de la buget au crescut semnificativ, fiind de 2-3 ori mai mari fata de anul precedent .

De asemenea, anul trecut a fost modificata Hotararea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea drumurilor comunale, pentru a permite asfaltarea drumurilor comunale, program care a inceput in acest an.

In vederea suplimentarii finantarii care sa asigure punerea in functiune a lucrarilor precum si inceperea de lucrari noi, de asigurare a nevoilor stringente ale mediului rural, in sedinta de guvern din 26 ianuarie 2006 a fost aprobat Memorandumul Acord de principiu privind aprobarea contractarii de catre Ministerul Finantelor Publice a unor imprumuturi de pina la 930 milioane , in perioada 2006 2009, pentru finantarea investitiilor prioritare de locuinte sociale, infrastructura rurala si reabilitare sisteme de alimentare cu apa si canalizare si statii de tratare a apei. In acest document, pentru programul de pietruire/ asfaltare a drumurilor locale este prevazuta suma de 190 milioane euro iar pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa este prevazuta suma de 120 milioane euro.

Totodata, pentru reabilitarea infrastructurii rurale, Guvernul a aprobat in ianuarie 2006 Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, program coordonat si monitorizat de o Comisie interministeriala in care secretariatul acesteia este asigurat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Acest program prevede realizarea de poduri si podete, punti pietonale, sisteme de alimentare cu apa potabila, canalizare si epurare. Programul este finantat de la bugetul de stat cu 1.000.000.000 lei si se deruleaza in perioada 2006 2009 cu posibilitati de extindere.

Un alt proiect initiat vizeaza reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, precum si a statiilor de tratare a apei potabile si a apei uzate in localitatile cu o populatie de pana la 50.000 de locuitori. Pentru acest proiect s-au facut demersurile necesare in vederea obtinerii unui credit de 340 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Programul va fi implementat, in perioada 2006 2009, mai ales in orasele care nu au putut accesa fondurile Instrumentelor Structurale de Pre-Aderare (ISPA) si cele de Sprijin pentru Masuri de Pre-Aderare pentru Dezvoltare Agricola si Rurala (SAPARD) si in localitati care au o capacitate redusa de a finanta astfel de proiecte. Costul total al acestui proiect este de 510 milioane euro. Se preconizeaza ca Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda in acest an o prima transa de 70 milioane euro, cate 100 milioane euro in 2007 si 2008, iar in 2009, inca 70 milioane euro. In prezent, o echipa de specialisti pregateste prima etapa a proiectului, care va incepe in cea de-a doua jumatate a anului.

Programul de alimentare cu apa la sate conform Hotararii Guvernului nr.

687/1997 si Hotararii Guvernului nr. 1036/2004 In anul 2005 bugetul alocat a fost suplimentat cu 23,7 milioane USD, valoarea

totala ajungand la 53,7 milioane USD (159,18 milioane ). Finantarea a permis achitarea datoriilor fata de antreprenorii generali si finalizarea alimentarii cu apa a 195 de sate.

Bugetul alocat pentru 2006 este de 34,4 milioane USD pentru finalizarea alimentarii cu apa a 135 de localitati si inceperea lucrarilor in alte 96 de sate. In trimestrul I

14

anul curent, au fost finalizate sisteme de alimentare cu apa pentru 14 localitati. In cadrul lucrarilor de completare a obiectivelor de investitii realizate in prima etapa (aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 687/1997) ce urmareste realizarea a 30 de statii de tratare pentru corectarea calitatii apei captate, extinderi fronturi de captare, stabilizare versanti. Au fost finalizate 5 statii de tratare a apei.

In semestrul I 2006, au fost finalizate lucrarile suplimentare de extinderi de fronturi de captare si stabilizare versanti si de executie a 18 statii de tratare a calitatii apei la obiectivele de investitii realizate in prima etapa si lucrarile de executie la sisteme de alimentare cu apa pentru 55 localitati.

Lucrarile la sistemele de alimentare cu apa pentru 28 localitati cu termen de finalizare programat in semestrul I 2006 sunt in faza avansata de executie sau in stadiu premergator receptiei.

Au fost efectuate plati in valoare de 44,4 milioane lei astfel: -37,8 milioane (13,09 milioane USD) intrari de credite externe, din care 12,33

milioane (4,17 milioane USD) aferente lucrarilor executate in anul 2005; - 6,6 milioane cofinantare de la bugetul statului (TVA si taxe vamale). Prin rectificarea a II-a a bugetului de stat, la credite externe s-a marit suma

alocata cu 15.500 mii lei, de la 97.827 mii lei la 113.327 mii lei . Subprogramul de alimentare cu apa la sate aprobat conform Hotararii

Guvernului nr. 577/1997 modificat si completat prin Hotararea Guvernului nr. 1256/2005 In anul 2005 bugetul alocat acestui program a fost aproape dublat in urma

rectificarilor bugetare, ajungand de la 30,2 milioane lei (suma din care 13,66 suplimentul alocat in urma rectificarii). Finantarea a permis finalizarea alimentarii cu apa in 31 de sate.

In bugetul pe 2006, au fost prevazute 30 milioane lei, de aproape doua ori mai mult in comparatie cu cat a fost repartizat initial pentru 2005. Finantarea permite continuarea lucrarilor in 261 de localitati, din care 101 de sate vor fi alimentate cu apa in 2006. La prima rectificare de buget, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 32/2006, suma alocata programului pe 2006 s-a marit la 45 milioane lei si prin rectificarea a doua conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 52/28.06.2006 suma alocata s-a marit la valoarea de 60.000 mii lei.

In acest an, a fost lansat, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Mediului si Gospodariri Apelor, Programul national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si in localitatile declarate recent oras prin lege dar care nu dispun de o infrastructura.

Subprogramul de pietruire drumuri comunale aprobat conform Hotararii Guvernului nr. 577/1997 modificat si completat prin Hotararea Guvernului nr. 1256/2005

Bugetul alocat in anul 2005 de 18,69 milioane , din care 4,5 milioane lei fonduri suplimentare acordate in urma rectificarii bugetare, a permis pietruirea a 119 drumuri comunale (87,5 kilometri).

In conformitate cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2005-2008, in anul 2005 a fost modificata Hotararea Guvernului nr. 577/1997 prin Hotararea Guvernului nr. 1256/2005 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apa a satelor pentru a putea implementa Programul national de asfaltare a drumurilor comunale. Prin noul act normativ domeniul de aplicabilitate al Programului a fost extins, incluzand pe langa drumurile comunale si a celor judetene si a strazilor principale din comune. Pe baza acestui act normativ s-a fundamentat bugetul anului 2006.

Astfel, prin bugetul pe anul 2006, pentru acest program au fost alocate 47,5 milioane lei, o suma de trei ori mai mare, comparativ cu anul 2005. Dupa prima rectificare de buget, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 32/2006, suma alocata programului pe 2006 s-a marit la 72,500 milioane lei, iar prin rectificarea a doua, conform

15

Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 52/28.06.2006 suma alocata s-a marit la valoarea de 87.500 mii lei.

Programul de pietruire drumuri comunale, finantat prin credit extern, aprobat conform Hotararii Guvernului nr. 226/2003

Pentru anul 2005, suma destinata programului in baza contractului de imprumut extern a fost de 25,0 milioane USD din totalul de 50 milioane USD. Valoarea totala a lucrarilor executate si decontate este de 41,83 milioane USD, din care in 2005 au fost decontati 16,83 milioane USD cu care s-au realizat reabilitarea a circa 258 kilometri drumuri comunale.

b) Constructii de locuinte Strategia Guvernului in domeniul constructiei de locuinte urmareste

imbunatatirea conditiilor de viata prin asigurarea accesului la o locuinta decenta a tuturor cetatenilor Romaniei. Programele Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului in acest domeniu sunt:

Programul de constructii de locuinte pentru tineri destinate inchirierii - realizat prin Agentia Nationala de Locuinte.

In anul 2005, bugetul alocat acestui program a fost suplimentat in urma rectificarii bugetare cu 29,35 milioane lei, suma alocata ajungand la 195,2 milioane lei. Aceasta suplimentare a permis reluarea lucrarilor de executie la 1.120 apartamente, incepute in 2004 si sistate in 2005 din cauza lipsei resurselor financiare. Astfel, numarul locuintelor aflate in executie a crescut la 6.817 apartamente, din care au fost finalizate 3.473 apartamente.

Pentru suplimentarea resurselor financiare necesare constructiei de locuinte pentru tineri, in anul 2005 a fost accesat un credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, in valoare de 140 milioane euro, la care se adauga 70 milioane euro contributie de la bugetul de stat si din surse locale, fonduri care au devenit operationale din 2006.

Pentru anul 2006, conform Legii bugetului de stat, s-au alocat 157,7 milioane lei pentru finantarea lucrarilor de constructie a 12.202 locuinte, din care la finele anului vor fi receptionate aproximativ 4.000 de locuinte. La sfarsitul semestrului I erau receptionate 531 de apartamente.

Prin Memorandumul Acord de principiu privind aprobarea contractarii de catre Ministerul Finantelor Publice a unor imprumuturi de pina la 930 milioane euro, in perioada 20062009, pentru finantarea investitiilor prioritare de locuinte sociale, infrastructura rurala si reabilitare sisteme de alimentare cu apa si canalizare si statii de tratare a apei aprobat in 26 ianuarie 2006, pentru constructia de locuinte este prevazuta o finantare suplimentara de 200 milioane euro.

Programul de constructii de locuinte sociale conform Legii nr. 114/1996 In implementarea acestui program, a fost acordata o atentie sporita grupurilor

sociale dezavantajate, urmarindu-se implicarea autoritatilor publice locale in constructia de astfel de locuinte. La inceputul anului 2005 se aflau in diferite stadii de executie 348 apartamente pentru care au fost alocate 2,5 milioane lei, suma insuficienta pentru plata lucrarilor aflate in derulare. Avand in vedere ca fondurile alocate pentru anul 2005 erau mult prea mici fata de necesar, in urma rectificarii bugetare, suma a fost suplimentata cu 735 mii lei. Astfel suma totala a ajuns la 3,235 milioane lei, iar in program au fost incluse 380 de apartamente, din care au fost finalizate 190.

Pentru anul 2006, au fost alocate 6 milioane lei, iar dupa rectificarea bugetara conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 52/2006 s-au alocat inca 4 milioane lei. Cele 10 milioane lei vor permite finantarea a 648 de apartamente din care vor fi finalizate 279 apartamente.

Programul privind finalizarea blocurilor de locuinte incepute din fondurile statului inainte de anul 1989 in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvenului nr. 19/1994

16

In cadrul acestui program, in 2005, au fost alocate 10,085 milioane lei care au permis finantarea a 451 de locuinte, din care 182 locuinte au fost finalizate.

Pentru anul 2006, au fost alocate initial 9 milioane lei, iar dupa rectificarea bugetara conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 52/2006 suma a fost suplimentata cu inca 3 milioane lei. Cele 12 milioane lei permit finantarea a 352 de locuinte, din care vor fi receptionate 193 locuinte.

Programul privind constructia de locuinte prin credit ipotecar - realizat prin Agentia Nationala de Locuinte

In cadrul acestui program, s-a urmarit dezvoltarea de noi proiecte conform noilor prevederi legale, fara ca Agentia Nationala de Locuinte sa mai fie avantajata de asigurarea de surse de finantare de la bugetul de stat pentru subventii, permitand astfel crearea oricarui tip de parteneriat in dezvoltarea de noi ansambluri rezidentiale. Astfel, anul trecut a fost modificata Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale de Locuinte. Prin aceasta modificare, a fost eliminata subventia de 20% acordata tinerilor care construiau case din credit ipotecar prin Agentia Nationala de Locuinte, masura care a transformat agentia intr-o entitate de piata, eliminand avantajele pe care le avea fata de companiile private.

In cadrul acestui program au fost contractate cu beneficiarii de credite ipotecare 2.246 unitati locative. Sumele alocate de la bugetul de stat sunt destinate asigurarii subventiilor pentru locuintele contractate inainte de modificarea Legii nr.152/2005 (prin care se elimina subventia), astfel in anul 2005 s-au alocat de la bugetul de stat 25,365 milioane lei, pentru anul 2006 fiind programata alocarea sumei de 20,000 milioane lei.

In semestrul I 2006 se aflau in executie 1.024 unitati locative. Prin promovarea de catre Agentia Nationala de Locuinte a unor proiecte noi de locuinte prin credit ipotecar in conditiile legislatiei modificate, in perioada 10.02-17.03 a mai contractat 186 case din cartierul Brancusi, sector 6 Bucuresti.

Programul privind asigurarea primelor de stat conform Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ.

In cadrul acestui program, in anul 2005 s-a urmarit asigurarea primelor de stat aferente contractelor incheiate in anul 2004. In prezent, functioneaza in acest sistem doua institutii financiar-bancare, respectiv Raiffeisen Banca pentru Locuinte si HVB Banca pentru Locuinte.

In anul 2005, pentru plata primelor de stat cuvenite contractelor incheiate in anul 2004, a fost alocata de la bugetul de stat suma de 8,2 milioane lei. Programul aprobat pentru anul 2006 este in valoare de 23,725 milioane lei.

Programul national privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate personala conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2006

In proiectul de buget pentru anul 2007 este inclus un nou program pentru sprijinirea constructiilor de locuinte prin acordarea de subventii in baza prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 51/2006.

Programul privind construirea de locuinte de necesitate - realizat prin Compania Nationala de Investitii SA

In cadrul acestui program, au fost incluse 128 apartamente din Bucuresti, pentru care a fost alocata de la bugetul de stat suma de 13.675 mii lei. Obiectivele din program au ca termen de finalizare, in conformitate cu prevederile contractului de antrepriza generala, anul 2006.

Pentru productia realizata si nedecontata a fost solicitata de la bugetul de stat suma totala de 2.150 mii lei. Pana in prezent lucrarile de constructii-montaj au fost realizate in proportie de 80%.

Proiect- pilot pentru constructia de locuinte prin tehnologii noi Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a organizat in decembrie

2005, o prezentare de solutii constructive bazate pe tehnologii noi, pentru a promova

17

proiecte-pilot pentru constructia de locuinte. Aceste proiecte vor fi promovate in partea a doua a anului 2006.

Proiect-pilot privind implementarea aplicatiei informatice de evidenta si raportare a persoanelor fara adapost

Pe baza unei metodologii proprii, a fost avansata o propunere de definitie a vulnerabilitatii din punct de vedere al locuirii, care urmeaza sa capete aspect legal, precum si o aplicatie informatica de evidenta si raportare a situatiei persoanelor fara adapost, in vederea fundamentarii programelor de locuinte sociale.

In primul trimestru al anului 2006 au fost semnate contracte de comodat de catre toti beneficiarii si aplicatia informatica HIS a fost instalata in toate statiile pilot de implementare incluse in faza I a proiectului pilot.

c) Constructii de interes public Programul privind construirea de sali de sport In cadrul acestui program, au fost promovate doua proiecte noi, adaptate

cerintelor diferite din mediul rural si urban: un proiect pentru sali de sport cu 150 de locuri in care se poate juca si handbal si o sala de educatie fizica pentru localitatile din mediul rural. Un alt program este cel de reabilitare a salilor de sport existente.

Pentru anul 2005 au fost alocate de la bugetul de stat, din credite externe si surse extrabugetare 141,184 milioane lei, pentru 145 sali de sport.

Pentru anul 2006, prin Legea bugetului de stat nr. 379/2005, a fost alocata suma de 41.584 mii lei pentru programul sali de sport, in vederea continuarii lucrarilor la 106 sali de sport si pentru inceperea lucrarilor la 51 de sali de sport noi. De semenea, pentru acest an, este prevazuta finalizarea a 114 sali de sport noi, la care se adauga 9 sali de sport reabilitate.

Pentru programul de reabilitare sali de sport existent a fost alocat, pentru anul 2006, suma de 1.999 mii lei. In urma rectificarii bugetare aprobate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/28.06.2006, suma alocata de la bugetul de stat s-a marit la valoarea de 88.583 mii lei la buget ( 80.584 mii lei pentru programul sali de sport si 7.999 mii lei pentru programul reabilitare sali de sport) si 39.945 mii lei la credite externe.

Pod peste Dunare Calafat - Vidin si infrastructura conexa (rutiera si feroviara) Sursele de finantare pentru realizarea infrastructurii conexe rutiere si feroviare

de pe teritoriul romanesc, aferente noului pod, sunt asigurate prin fonduri ale Instrumentelor Structurale de Pre-Aderare.

Au fost indeplinite conditiile pentru asigurarea amplasamentului viitorului pod, precum si a infrastructurii conexe. In data de 15.02.2006 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a aprobat Addendumul numarul 5 referitor la prelungirea contractului pana in noiembrie 2006 +2 ani de garantie. Pe 28.02.2006 a fost semnat de toate partile.

d) Cresterea performantei energetice a cladirilor Reabilitarea termica a cladirilor este cuprinsa in Documentul de pozitie al

Romaniei la capitolul 14 Energie, subcapitolul Eficienta energetica si este parte integranta a politicii energetice a statului.

Pana in anul 2005 nu au existat solicitari din partea asociatiilor de proprietari pentru inceperea Programului. Programul pe anul 2005 a cuprins 23 cladiri, pentru care s-a efectuat expertizarea energetica si proiectarea lucrarilor de reabilitare termica, alocatiile bugetare reprezentand 1.083 mii lei.

Pentru preluarea experientei europene in domeniu, in data de 15.01.2006, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Societatea germana pentru cooperare tehnica Deutsche Gesellschaft fr Technische Zusammenarbeit (GTZ) GmbH din Eschborn au semnat un Contract de Executie, pentru programul de reabilitare termica

18

a blocurilor de locuit, baza juridica pentru obtinerea asistentei tehnice in valoare de 900 mii Euro, din partea Guvernului Republicii Federale Germania.

Programul de reabilitare termica a cladirilor de locuit a luat amploare, in anul 2006, in contextul noilor prevederi privind finantarea lucrarilor de executie incluse in modificarile legislative ale anului 2005 si al lansarii campaniei de informare pubica privind programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte-condominii.

Programul pe anul 2006 cuprinde executia lucrarilor de reabilitare termica la cladirile incluse in program in anul 2005 si expertizarea energetica pentru circa 600 cladiri din municipii si orase, pentru care exista solicitari din partea asociatiilor de proprietari privind includerea in program. Programul beneficiaza in acest an de o finantare de 13 milioane lei.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 187/2005, Guvernul pune la dispozitie resurse financiare importante, pe o scara mult mai mare : auditul energetic si proiectarea lucrarilor de reabilitare sunt finantate din alocatii de la bugetul de stat; fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind executia lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor se asigura in proportie de 34% alocatii de la bugetul de stat, 33% alocatii de la bugetul local si 33% contributia asociatiilor de proprietari. Inainte de a fi aduse aceste modificari legislative, asociatiile de proprietari suportau 74,5% din costurile pentru luc rarile de executie.

Legea nr. 260/2006, de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 187/2005, permite ca pe partea de contributie a Consiliilor locale si a asociatiilor de proprietari sa se poata utiliza si alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. De asemenea, noua lege permite includerea in Program a cladirilor construite in perioada 19501990, si a cladirilor neracordate la sistemul centralizat de producere si distributie agent termic si a cladirilor de locuit multietajate aflate in proprietatea administratiei publice locale ale municipiilor, oraselor si comunelor.

Conform Hotararii Guvernului nr. 462/2006 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor realizeaza unul din cele mai mari programe de investitii prin Termoficare 20062009 calitate si eficienta. Programul isi propune eficientizarea sistemelor centralizate de producere si distributie energie termica, avand ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice. Valoarea investitiilor este de 13.419,4 milioane lei din care pentru reabilitarea termica a anvelopei cladirilor, respectiv a fatadelor, teraselor si a tamplariei exterioare se vor utiliza fonduri in valoare de 1.400 milioane lei.

e) Reabilitarea structurala a cladirilor-programe de consolidare Programul de diminuare a riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale si

pregatirea pentru situatii de urgenta-Reducerea Riscului Seismic In perioada de implementare 2005-2009, Proiectul are ca obiectiv principal

consolidarea a 84 cladiri publice de importanta vitala. Proiectul beneficiaza de o finantare de aproximativ 72,2 milioane USD, din care un imprumut din partea Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare de 55,4 milioane USD si contributia Guvernului Romaniei de 16,8 miloane USD. In 2005, au fost promovate investitiile cuprinse in Etapa I de implementare a Proiectului, respectiv cele 22 de constructii cu documentatiile tehnico-economice finalizate. In luna august 2005 au fost incepute lucrarile de consolidare la obiectivul de investitie Consolidare Spital de Urgenta al Ministerului Administratiei si Internelor Prof. Dr. Dimitrie Gerota, Corp Medicala care s-a constituit in proiect pilot. Tot in anul 2005 s-au lansat procedurile de achizitie lucrari pentru alte patru obiective de investitii (spitale de urgenta), iar lucrarile de executie pentru aceste patru obiective au inceput in cursul semestrului I 2006.

19

In anul 2006 s-au semnat contractele de executie lucrari pentru inca cinci obiective de investitii la care au inceput lucrarile de executie si au fost demarate procedurile de achizitie lucrari pentru alte patru obiective de investitii.

De asemenea, in semestrul I 2006 s-a semnat contractul de Servicii de Consultanta privind Asistenta Tehnica pentru revizuirea documentatiei tehnice si supervizare de santier.

Cu incepere din semestrul I 2006 au fost promovate investitiile cuprinse in Etapa a II-a de implementare prin lansarea procedurilor de achizitie pentru asigurarea serviciilor de proiectare la 22 obiective.

Programul de consolidarea cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public

In anul 2005 si semestrul I 2006, prin programele anuale de actiuni aprobate prin hotarari de Guvern, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, au fost nominalizate 55 de cladiri din care 50 in Municipiul Bucuresti. Stadiul actiunilor la 31.06.2006 este:

- 14 cladiri in executie, din care 12 cladiri in Municipiul Bucuresti, 1 cladire la Galati si o cladire la Roman;

- 41 cladiri in diverse stadii de proiectare/contractare proiectare/executie. Tinand cont de conditiile seismice din Romania care sunt printre cele mai

severe din Europa, se are in vedere constientizarea si impulsionarea proprietarilor de locuinte pentru punerea in siguranta a cladirilor din proprietate. In acest sens a fost aprobata Ordonanta Guvernului nr. 14/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, modificari prin care au fost introduse sanctiuni ce vor fi aplicate celor care refuza sa-si consolideze locuintele. In prezent a fost promovat un proiect de lege de catre Ministerul Justitiei impreuna cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului care sa asigure urgentarea indeplinirii operative si eficiente a atributiilor autoritatilor administratiei publice locale, cat si a obligatiilor detinatorilor cladirilor de locuit multietajate.

Programul de interventii in prima urgenta la cladiri vulnerabile si care prezinta pericol public

Programul pe anul 2005 privind executarea si, dupa caz, expertizarea tehnica si proiectarea unor lucrari de interventie in prima urgenta la constructii vulnerabile si care prezinta pericol public a cuprins 47 de obiective, majoritatea avand valoare de patrimoniu. Prin Ordinul nr. 530/05.04.2006 s-a aprobat Programul pe anul 2006, care cuprinde un numar de 109 obiective (36 preluate din programul pe 2005 si 73 propuneri noi).

Ca urmare a producerii alunecarilor de teren in perioada ianuarie-aprilie 2006, prin Ordinul nr. 1393/26.07.2006, Programul pe anul 2006 s-a completat cu inca 49 de obiective din 10 judete.

f) Alinierea conceptului de amenajare a teritoriului si urbanism la cerintele dezvoltarii spatiale durabile

A fost initiat un document cu valoare strategica, aprobat sub forma unui Memorandum in Sedinta de Guvern din 20 octombrie 2005, care cuprinde Liniile directoare ale Conceptului de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei Acest document va constitui baza elaborarii strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei, avand ca obiectiv reflectarea si valorizarea coeziunii teritoriale in cadrul documentelor de programare si planificare.

A fost revizuit Planul de Amenajare a Teritoriului NationalSectiunea I-a Cai de comunicatie, in conformitate cu conceptul european privind coeziunea teritoriala.

Au avut loc consultari si actiuni in vederea integrarii componentei de coeziune teritoriala in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si asigurarea corelarilor intre Planul National de Dezvoltare si Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN).

20

A fost demarata actiunea de sustinere a autoritatilor administratiei publice locale pentru identificarea la nivel judetean a zonelor de risc natural (inundatii, alunecari de teren, cutremure), prin lansarea a doua programe:

- Programul de finantare a elaborarii hartilor de hazard (inundatii, alunecari de teren, cutremure) pentru teritoriul judetean si a unei harti de risc pilot pentru o zona cu potential mare si foarte mare de producere a alunecarilor de teren: se prevede elaborarea hartilor de hazard pentru cele 41 judete si a cate unei harti de risc pilot pentru 25 zone, in 25 judete, in perioada 2006-2007. Acest program beneficiaza in 2006 de 2,8 milioane lei, finantare acordata din veniturile proprii ale Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, constituite in baza art. 40, alin 1 a) din Legea 10/1995 privind siguranta in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Programul de cofinantare a hartilor de risc pentru alunecari de teren: se prevede cofinantarea elaborarii Hartilor de risc la alunecari de teren pentru zone cu potential mare si foarte mare de producere a alunecarilor de teren, propuse de Consiliile judetene. Acest program se va desfasura anual, in functie de fondurile alocate. Este in pregatire baza legala de finantare pentru anul 2007, fiind propusi 7,5 milioane lei.

In semestrul I 2006 au fost organizate licitatii deschise pentru adjudecarea elaborarii hartilor de hazard si a hartilor de risc. Pana in prezent a fost adjudecata si atribuita elaborarea hartilor de hazard pentru judetele din Regiunile de dezvoltare 1,2,3,4 si a 11 Harti de risc la alunecari (studiu de caz) din 11 judete.

Pentru elaborarea de Planuri Urbanistice Generale si a Regulamentelor Locale de Urbanism s-au acordat fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in completare la bugetele locale, urmare solicitarilor consiliilor judetene, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 525/1996.

Conform programului anual aprobat, in anul 2005 s-au decontat 2,6 milioane lei pentru initierea documentatiilor de urbanism in 37 judete.

Programul de finantare pentru 2006 prevede 3 milioane lei si va fi suplimentat cu 3 milioane lei.

Programul privind realizarea sistemului informational specific domeniului imobiliar-edilitar si bancilor de date urbane

Prin acest program, constituit ca un instrument institutional tehnic, economic si de suport al planificarii si dezvoltarii urbane sustinute, contribuie la luarea deciziilor durabile in beneficiul tuturor, ca baza pentru formularea politicilor privind dezvoltarea urbana si pentru realizarea unui management eficient al administratiilor publice locale, deoarece un sistem de gestiune a localitatii furnizeaza importante informatii pentru autoritatile centrale, locale si pentru cetateni. Scopul sistemului informational specific domeniului imobiliar-edilitar si bancilor de date urbane, prin datele si informatiile care le pune la dispozitia autoritatilor publice locale, asigura nu numai evidenta reala, din punct de vedere tehnic si economic pentru toate terenurile si constructiile din intravilanul localitatilor, ci are un rol deosebit in determinarea unui sistem corect de taxe si impozite, in dezvoltarea pietei imobiliare, protectiei mediului, planificarii urbane, transporturilor, etc., cu posibilitatea accesarii acestor date si de catre alte institutii, organizatii, cetateni, avand rol important in procesul de informare, transparenta si debirocratizare.

In anul 2005 s-au executat lucrari tehnice de identificare, masurare si inventariere a imobilelor in intravilan pentru 142 localitati in valoare totala de 6,4 milioane lei, reprezentand lucrari de cadastru imobiliar pe 4.758 ha, lucrari tehnice de identificare, masurare si inventariere a retelelor edilitare pe 1826 ha si banci de date urbane pe 964 ha.

In semestrul I 2006 sunt in curs de realizare lucrari in 133 localitati pentru care au fost aprobate alocatiile bugetare si impartirea lor pe trimestre. Se realizeaza programarea si urmarirea organizarii licitatiilor de contractare a lucrarilor pentru anul 2006 in 7 localitati noi.

21

S-au executat si decontat lucrari de realizare a sistemului informational specific domeniului imobiliar-edilitar si bancilor de date urbane in 48 localitati in valoare de 1,8 milioane lei.

III) Reconstructia locuintelor afectate de inundatii Reconstructie 2005 Ca urmare a inundatiilor devastatoare din anul 2005 au fost afectate un numar

de 21.337 locuinte, din care 5.075 locuinte necesitau reconstructie, 4.752 locuinte necesitau consolidare si pentru 11.150 locuinte se impuneau lucrari de reparatii.

Reconstructia locuintelor afectate de inundatiile din perioada aprilie-mai In urma inundatiilor din primavara anului 2005, au fost reconstruite 876 de

locuinte: 810 in judetul Timis, 21 in judetul Caras-Severin, 45 case in alte judete (Arad 7, Bistrita-Nasaud 4, Buzau 15, Dambovita 4, Mures 9, Valcea 6). Pentru reconstructia acestor case atat proiectele, cat si constructorii au fost selectati prin licitatie.

Agentia Nationala pentru Locuinte a fost desemnata prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2005 sa implementeze programul de reconstructie a locuintelor afectate.

Reconstructia locuintelor afectate de inundatiile din perioada iulie-septembrie Dupa inundatiile din vara anului 2005, pentru cele 4.122 case distruse si pentru

cele 4.752 de locuinte ce necesitau consolidare, au fost distribuite materiale de constructie, achizitionate prin Bursa Romana de Marfuri (conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 44/2005): 2.861,607 t armatura; 23.602,000 t ciment; 1.211,050 t tabla zincata; 56.005,488 m3 materiale de zidarie; 32.888,963 m3 material lemons; 21.431,600 m2 tamplarie ferestre; 16.364,000 buc tamplarie de usi etc.

Surse financiare Pentru reconstructia caselor, in anul 2005, au fost alocate 42,3 milioane euro,

din care 14,14 milioane euro din veniturile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Sumele alocate din veniturile proprii ale Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului au fost destinate sprijinirii unor actiuni de reconstructie, cum ar fi plata manoperei aferente punerii in opera a materialelor de constructii in zonele cele mai afectate si care necesitau stramutare: Vadu Rosca, Odobesti din judetul Vrancea, Barbulesti, Alexeni, Ion Roata, din judetul Ialomita, Gura Vaii, judetul Bacau si Ivesti, judetul Galati.

In cadrul acestui program a fost mobilizat un numar de peste 2500 de persoane lucratori in constructii, dintre care peste 1.100 au actionat in zona Banat.

Reconstructie 2006 Ca urmare a calamitatilor naturale din anul 2006 (inundatii si alunecari de

teren), au fost afectate 4.394 de locuinte, din 25 de judete, astfel: - 2.966 locuinte complet distruse; - 1.428 locuinte care necesita reparatii sau consolidare; Din cele 2.966 locuinte complet distruse, 500 se reconstruiesc prin Agentia

Nationala de Locuinte, iar pentru restul de 2.466 locuinte Guvernul furnizeaza materiale de constructii prin intermediul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului - Agentia Nationala de Locuinte si fonduri pentru manopera, asistenta tehnica etc. prin intermediul autoritatilor locale.

Pentru cele 1.428 locuinte ce necesita reparatii sau consolidare Guvernul pune la dispozitie materialele necesare prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Agentia Nationala de Locuinte.

Pentru reconstructia si consolidarea caselor afectate de calamitati naturale din 2006 se vor distribui:

22

1.692 t armatura, 1.7901 t ciment, 793.755 kg tabla zincata, 49.054 m3 materiale de zidarie, 22.360 m3 material lemnos, 35.229 m2 tamplarie, 714.000 kg var, 87.998 kg agregate de balastiera (nisip, pietris).

Surse financiare: Pentru derularea programului de aprovizionare cu materiale este necesara

suma de 60 milioane lei, din care s-au alocat 23 milioane lei (conform Hotararii Guvernului nr. 710/iunie 2006) din Fondul de Interventie la dispozitia Guvernului si 15 milioane lei (conform Hotararii Guvernului nr. 1060/august 2006) din bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Pentru reconstructia celor 500 de locuinte prin Agentia Nationala de Locuinte, este necesara suma de 28 milioane lei din care s-au alocat 5 milioane lei (conform Hotararii Guvernului nr. 779/iunie 2006) si 5 milioane lei (conform Hotararii Guvernului nr. 1005/august 2006) din Fondul de Interventie la dispozitia Guvernului.

In domeniul turismului

Pentru sustinerea promovarii ofertei turistice romanesti si pentru cresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei a fost lansat oficial proiectul de Strategie a turismului romanesc cu participarea asociatiilor profesionale si patronale din turism, a autoritatilor locale si regionale din Romania, a ONG-urilor din turism si a consultantilor internationali si s-a demarat procesul de branding national printr-un proiect sustinut de Agentia Statelor Unite pentru dezvoltare Internationala (USAID) ce include si reprezentantii asociatiilor profesionale si patronale din turism care se coreleaza cu proiectul de creare a brandului national initiat de Agentia Nationala pentru Strategii Guvernamentale.

Strategia turismului a fost finalizata si se afla pe circuitul de avizare si aprobare. Prin aderarea Romaniei, in septembrie 2005, la "Carta pentru Geoturism" a National Geographic, Romania a fost declarata a treia destinatie geoturistica din lume.

S-a elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislatia din tarile Uniunii Europene prin care se va asigura atat cresterea calitatii serviciilor cat si diversificarea ofertei .

Totodata, Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT) a actionat pentru simplificarea legislatiei de specialitate in domeniu, iar in colaborare cu specialistii Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante si cu sprijinul expertilor din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ai Institutului National de Statistica, a realizat o etapa importanta de actualizare a nomenclatorului de Clasificare a Ocupatiilor din Romania pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante.

S-a formulat si aprobat un set de proiecte prioritare care au fost promovate atat in presa cat si in reteaua asociatiilor din turism, respectiv: Centrele de informare turistica CIT-urile, autobuzele turistice, Dunarea si Delta Dunarii, Superschi in Carpati si Programele sociale si s-au stabilit zonele turistice tinta (Dunarea si Delta Dunarii, domeniul schiabil integrat, circuitele bisericilor fortificate sasesti si ale oraselor medievale transilvanene, Sibiu-2007 capitala europeana culturala, etc.)

Au fost continuate: Programul Steagul Albastru si Programul de crestere a calitatii serviciilor turistice hoteliere Sigla Q in vederea indeplinirii criteriilor si atingerea standardelor europene pentru plaje, porturi de agrement, unitati hoteliere. Pentru sezonul 2006, 8 plaje si portul de agrement, angajate in program, au primit distinctia Blue Flag.

Au fost elaborate, mediatizate, aprobate si derulate Programul de dezvoltare a invatamantului turistic2005, respectiv 2006. Prin aceste programe Autoritatea Nationala pentru Turism a sustinut logistic si financiar proiecte de invatamant turistic, cu tematica de specialitate.

Centrul National de Invatamant Turistic a derulat 44 de programe de formare profesionala cu persoane juridice.

23

S-a diversificat si extins activitatea Consiliul Consultativ pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului, din care fac parte peste 20 de asociatii profesionale si patronale din turismul romanesc, si in cadrul caruia se dezbat principalele politici din domeniul turismului si s-au initiat acorduri de colaborare cu asociatiile profesionale Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) si Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) pentru sprijinirea Autoritatii Nationale pentru Turism in activitatea de autorizare, control si promovare la nivel regional.

Pentru promovarea tutismului romanesc s-au realizat materiale de promovare (Ghidul Hotelurilor 2006, brosura Traveller Magazine, pliantul Infolitoral, campanii de promovare in presa, etc.), a fost reactualizat site -ului oficial de turism al Romaniei (www.romaniatravel.com), s-a participat la cele mai importante targuri si burse de turism internationale (Germania, Anglia, Belgia, Austria, Spania, Franta, Italia, Federatia Rusa, Austria, China, Ungaria, etc.), s-au organizat evenimente speciale in strainatate (difuzarea pe canalele paneuropene de televiziune CNN, Discovery, BBC, EuroNews, etc.a spoturilor de promovare turistica a Romaniei, campanii publicitare in diverse cotidiane si reviste de specialitate, in principalele mijloace si statii de transport in comun din Anglia, Spania, Israel, Suedia, Italia, Franta, etc., actiuni de tip road-show, seri romanesti, zile ale Romaniei, mini-festivaluri de traditii si artizanat in China, Germania, Belgia, etc).

In tara s-au realizat actiuni de promovare a turismului prin difuzarea pe canalele nationale de televiziune si prin campanii publicitare in presa a spoturilor de promovare turistica a Romaniei si a programelor speciale lansate de Guvern in colaborare cu asociatiile profesionale si patronatele din turism (ANAT - Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism, ANTREC - Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural, FIHR - Federatia Industriei Hoteliere din Romania, OPTBR - Organizatia Patronatului din Turismul Balnear din Romania, etc.).

In vederea atragerii partenerilor strategici, cu precadere a celor din sectorul privat, s-a initiat targul international de proiecte pentru dezvoltarea turismului la nivel local si regional cu propunere de derulare pentru anul 2006 si au fost invitati in vizite de documentare in Romania jurnalisti, tour operatori si alti creatori de opinie din Austria, Belgia, China, Germania, Italia, Anglia, SUA, etc.;

S-a participat la conferinte, simpozioane, reuniuni internationale organizate sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Turismului sau ale altor organisme internationale din domeniul turismului.

S-a initiat proiectul de dezvoltare a retelei nationale de Centre de informare turistica in cooperare cu Autoritatile Publice Locale inclusiv studiu privind modalitati de autofinantare a acestor centre. Se lucreaza la partea a II-a brosurii Centrul de informare turistica pentru centre in parteneriat cu GTZ Germania. Totodata, Autoritatea Nationala pentru Turism colaboreaza cu Primaria Municipiului Bucuresti pentru realizarea unei retele de centre de informare turistica in capitala.

S-au derulat actiuni de verificare si control la unitatile comerciale din domeniul turismului. Au fost acordate sanctiuni contraventionale, avertismente, amenzi, declasificari ale unitatilor, retrageri ale certificatelor de clasificare sau a licentelor de turism, suspendari ale licentelor de turism.

4. COMPONENTA SISTEMULUI DE FINANTARE

Surse de finantare: Pondere Buget de stat 58% Credite externe 28%

Fonduri externe nerambursabile 13% Venituri proprii 1%

24

5. MENTIUNI SPECIALE Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului indeplineste calitatea de

Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial de Transport 2007-2013, desemnata prin Hotararea de Guvern nr. 497/2004.

Programul Operational Sectorial de Transport 2007-2013 (POS-T) este finantat

din Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala. Denumirea masurilor/actiunilor/proiectelor la care participa Ministerul

Transporturilor, Constructiilor si Turismului in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial de Transport:

25

Lista axelor prioritare Programul Operational Sectorial de Transport si

a zonelor cheie de interventie

Axele Prioritare Programul Operational Sectorial de Transport

Fond Uniunea Europeana

Zone cheie de interventie

1.1: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T numarul 7 1.2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de cale ferata de-a lungul Axei prioritare TEN-T numarul 22

Axa prioritara 1:

Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T

Fondul de Coeziune

1.3 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei prioritare TEN-T numarul 18 2.1 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere 2.2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de cale ferata 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale

Axa prioritara 2:

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor prioritare TEN-T

Fondul European de Dezvoltare Regionala

2.4 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

Axa prioritara 3 Modernizarea materialului rulant de cale ferata dedicat calatorilor pentru retelele de cale ferata nationala si TEN-T

Fondul European de Dezvoltare Regionala

3.1 Modernizarea materialului rulant de cale ferata dedicat calatorilor cu trenuri de generatie noua

4.1 Promovarea transportului inter-modal 4.2 Imbunatatirea sigurantei traficului pentru toate modurile de