MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR AGENŢIA NAŢIONALĂ …

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Splaiul Independenţei nr. 294, Sector 6, www.anpm.ro Tel: 021/2071101 ; Bucureşti , cod 060031 E-mail: [email protected] Fax:021/2071103

DIRECŢIA CONTROLUL POLUĂRII ŞI REGLEMENTĂRI

SE APROBĂ

PREŞEDINTE,

IOSIF NAGY

DRAFT

ACORD DE MEDIU

RO – ANPM / Nr. ...... din ........./2011

Ca urmare a cererii adresate de C.N.A.D.N.R., Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, cu sediul în Timişoara, str. Coriolan Băran nr. 18, judeţul Timiş, înregistrată la APM Gorj cu nr. 3706/07.06.2006, la APM Hunedoara cu nr. 8592/09.10.2006 şi la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului cu nr. 4574/29.11.2006, în vederea obţinerii acordului de mediu pentru proiect şi în conformitate cu prevederile:

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

Hotărârii Guvernului nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia,

Hotărârii Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri,

Art. 32 din Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului, Ordinului MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare, Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului, se emite:

ACORD DE MEDIU pentru proiectul

Drum de legătură DN 66A, km 47+600 – km 66+204, Câmpu lui Neag - Cerna cu amplasamentul în zona montană Carpaţii Meridionali, Grupa Retezat – Godeanu, în vecinătatea Parcului Naţional Retezat de la km 47+600 până la km 50+350 şi în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei de la km 50+350 până la km 66+204, în scopul:

Punerii în aplicare a prevederilor HG nr. 856/1999 privind clasificarea unor sectoare de drum forestier aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor ca drum naţional, prin trecerea de la categoria de drum forestier

Splaiul Independenţei nr. 294, Sector 6, www.anpm.ro Tel: 021/2071101 ; Bucureşti , cod 060031 E-mail: [email protected] Fax: 021/2071103

2

la categoria de drum naţional clasa tehnică V regiune de munte, drumuri naţionale declarate conform OG nr. 19/1997 OBIECTIVE DE INTERES NAŢIONAL;

Realizării unor condiţii mai bune de trafic cu asigurarea circulaţiei în condiţii de fluenţă şi siguranţă, fără frânări şi accelerări, cu efecte directe asupra reducerii emisiilor de substanţe poluante, a zgomotului şi a consumului de carburanţi;

Racordării în perspectivă a DN 66A la reţeaua naţională de drumuri - o parte din traficul desfăşurat în prezent pe drumurile DN 66 şi DN 67D, ce traversează localităţile: Băile Herculane, Obârşia - Cloşani, Baia de Aramă, Peştişani, Târgu - Jiu, va scădea, şi implicit, vor scădea şi emisiile de poluanţi şi nivelul de zgomot în aceste localităţi, crescând siguranţa circulaţiei pe DN 66 şi DN 67D.

care prevede: reabilitarea sectorului de drum forestier între cantonul silvic Câmpuşel (km 47+600) şi coada lacului de acumulare Valea lui Iovan (km 66+204). Lucrările de reabilitare propuse prin proiect sunt următoarele: – lucrări de drum:

- terasamente de pământ inclusiv săpătură în stâncă; - structură rutieră pe drum existent constituită din:

4 cm strat de uzură BA16,

6 cm strat de legătură BAD25,

6 cm strat de bază anrobat bituminos AB2,

25 cm strat de piatră spartă împănată,

15 cm strat de balast,

15 cm pietruire existentă; - structură rutieră pe casete lărgiri constituită din:




25 cm strat de piatră spartă împănată,

30 cm strat de balast; - structură rutieră fundare în stâncă constituită din:




25 cm strat de piatră spartă împănată; - structură rutieră pentru drumurile laterale constituită din:

10 cm piatră spartă,

10 cm fundaţie din balast; - rigole din beton de ciment (beton C12/15) pe strat de 5 cm de nisip pilonat pe toată

lungimea drumului; – lucrări hidrotehnice; – lucrări de artă: pod peste Râul Cerna, 82 de podeţe şi un viaduct de coastă cu

suprastructura în consolă; – lucrări de consolidare protecţie versanţi; – lucrări de amenajare torenţi; – lucrări de siguranţă a circulaţiei.

Pentru protecţia faunei sunt prevăzute 6 viaducte pentru traversarea drumului de către fauna mare, 4 treceri la nivel pentru animale şi 1 podeţ în zona de reproducere pentru amfibieni. În vederea realizării lucrărilor de reabilitare este necesară defrişarea vegetaţiei forestiere de pe suprafaţa de 17 ha.


3

I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute în proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele

Sectorul de drum propus prin proiect situat între cantonul silvic Câmpuşel (km 47+600) şi coada lacului de acumulare Valea lui Iovan (km 66+204) este parte componentă a drumului naţional DN 66A, clasificat ca drum naţional prin HG nr. 856/1999, şi face legătura între tronsonul de drum executat Câmpu lui Neag (km 30+604) - cantonul silvic Câmpuşel (km 47+600) şi Valea Cernei (km 66+204).

Sectorul de drum străbate teritoriul administrativ al judeţului Gorj extravilanul oraşului Tismana şi comuna Padeş.

Suprafaţa care va fi ocupată în vederea realizării proiectului este de 29,43 ha, din care 11,20 ha reprezintă suprafaţa ocupată de drumul forestier existent şi 18,23 ha reprezintă suprafaţa necesar a fi ocupată suplimentar de lucrările propuse: lărgire platformă drum, amplasare parapeţi, realizare rigole colectare ape pluviale, realizare ziduri de sprijin şi viaducte.

Din suprafaţa de 18,23 ha, 17 ha reprezintă suprafaţa necesar a fi defrişată. Din suprafaţa de 29,43 ha, circa 28,59 ha reprezintă suprafaţa ce va fi scoasă din

fondul forestier (drum existent + suprafaţa necesară execuţiei lucrărilor propuse), iar 0,84 ha reprezintă curţi, construcţii, fâneaţă şi teren neproductiv.

Din suprafaţa de 28,59 ha ce va fi scoasă din fondul forestier, 24,73 ha aparţine Ocoalelor Silvice Lupeni şi Baia de Aramă, iar 3,86 ha sunt în proprietate privată.

Traseul drumului traversează Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, ROSPA0035 Domogled – Valea Cernei, ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest. Traseul în plan orizontal: Traseul sectorului de drum propus prin proiect (km 47+600 – km 66+204) păstrează în general traseul drumului forestier existent, fiind necesare deplasări cuprinse între 0,5 -15 m ale axei pe aproape toată lungimea acestuia. Elementele geometrice în plan vor corespunde unui drum de clasa tehnică V, regiune de munte, luându-se în considerare viteza de proiectare 25 km/h (viteza minimă 15 km/h), conform STAS 863/85.

Profil longitudinal: Pentru sectorul de drum propus, cu o lungime de 18,604 km, în profil longitudinal s-a urmărit corectarea declivităţilor actuale (care pe unele porţiuni sunt până la 14....17 %), astfel încât panta proiectată a drumului să respecte prevederile STAS 863/85, declivităţile maxime fiind de 9 %. Profil transversal: Elementele geometrice în profil transversal sunt:

- platformă: 7 m, - parte carosabilă: 6 m, - acostamente: 2 x 0,50 m.

Lucrări de drum

Constau în: - lucrări pregătitoare (decapare şi depozitare sol vegetal, asanare zonă drum prin

îndepărtarea apelor de suprafaţă şi de adâncime); - lucrări de terasament (săpare, îndepărtare straturi superioare de pământ,

depozitare temporară şi transport). Volumul de săpătură va fi depozitat temporar pe ampriza drumului - o parte din volumul de săpătură va fi folosit ca umplutură în corpul drumului, iar excedentul de săpătură va fi transportat zilnic în afara şantierului către destinaţiile alese: alte lucrări, organizarea de şantier zona Buta, gropile de împrumut existente create în urma realizării altor proiecte sau spaţii puse la dispoziţie de Administraţia Publică Locală, depozitele de deşeuri


4

amenajate. Se execută mecanizat cu excavatoare, încărcătoare - excavatoare autopropulsate pe pneuri sau pe şenile, dumpere, gredere, maşini de compactat;

- lucrări de săpătură în stâncă (săpare în stâncă cu ciocanul pneumatic şi excavatorul, încărcare/ descărcare stânci în/ din mijloacele de transport, transport şi depozitare în organizarea de şantier zona Buta;

- lucrări de execuţie structură rutieră (scarificare, reprofilare şi completare pietruire existentă, descărcare din camioane şi compactare balast şi piatră spartă, aşternere şi compactare mixturi asfaltice, binder de criblură şi strat de beton asfaltic rugos).

Lucrări hidrotehnice

În zona podului peste Râul Cerna (18 m în amonte şi 36 m în aval pe malul drept, 46 m în aval pe malul stâng) sunt prevăzute:

- lucrări de apărare: ziduri de gabioane pe saltele de gabioane cu filtru din geotextil în spatele zidului şi sub saltea, placare gabioane cu beton la coronament şi spre apă;

- lucrări pentru stabilizarea albiei aval de pod pe toată lăţimea albiei (50 m) între zidurile de gabioane de pe maluri: prag de fund îngropat din gabioane;

- lucrări pentru scurgerea apelor din spatele zidului: barbacane din PVC Ø 110 mm. În zona podeţelor sunt prevăzute lucrări de dirijare a apelor din zona amonte de podeţ, respectiv canale:

- cu pantă continuă (pentru pante ≤ 5%), cu secţiunea trapezoidală protejată cu saltele de gabioane pe filtru din geotextil şi placate cu beton sau cu radier protejat cu pereu din piatră brută şi mărginit de ziduri cu fundaţii din beton ciclopian şi elevaţii din beton simplu;

- în trepte (pentru pante > 5%) din gabioane, placate cu beton pe radier, cu secţiunea dreptunghiulară (2 m deschidere) şi trapezoidală cu radier protejat cu pereu din piatra brută şi mărginit de ziduri cu fundaţii din beton ciclopian şi elevaţii din beton simplu.

Lucrări de artă

Podul peste Râul Cerna (km 63+700) Va corespunde următoarelor cerinţe:

- clasa de încărcare I, - clasa de importanţă III, - categoria de importanţă B, - viteza de proiectare 30 km/h, - clasa de trafic greu, - durata normată de serviciu 50 ani,

şi va avea următoarele caracteristici tehnice: - lungimea totală 53,70 m, - număr de deschideri 2 x 21 m, - lăţimea 10,60 m, din care parte carosabilă 9,60 m, - gabaritul sub pod 4,90 m, - profil longitudinal convex, - profil transversal acoperiş cu panta 2,5%.

Structura constructivă a podului: a) suprastructura:

- 2 deschideri de 21 m - 8 grinzi prefabricate precomprimate dublu T de 20,20 m lungime şi 1,03 m înălţime, - tablier continuizat pe pilă cu lăţimea de 10,60 m;

b) infrastructura: - culei masive cu elevaţii din beton simplu,


5

- riglă banchetă cuzineţi, - zid de gardă, ziduri întoarse şi pilă lamelară din beton armat, - fundaţii din beton simplu şi cuzineţi din beton armat turnaţi în chesoane deschise

din beton armat; c) calea pe pod cu lăţimea de 9,60 m delimitată de trotuare cu borduri denivelate şi parapete direcţionale tip greu, constituită din:

- beton asfaltic cilindrat BAP16 în 2 straturi cu grosimea totală de 6 cm, - şapă protecţie hidroizolaţie din beton slab armat de 5 cm, - hidroizolaţie de 1 cm grosime. Podul este protejat spre exterior cu parapeţi metalici pietonali. Scurgerea apelor de pe pod se realizează pe pante transversale şi pante longitudinale

racordate la gurile de scurgere şi casiurile pe taluz de la capetele podului. Racordarea zidurilor întoarse cu albia se face prin sferturi de con pereate şi aripi din

beton simplu în continuarea culeelor. Racordarea rampelor de acces cu calea podului se realizează prin intermediul dalelor

prefabricate din beton armat de 3 m lungime. Rampele de acces se vor racorda la pod prin pene de racordare pe o lungime de 25 m.

Profilul transversal al drumului pe lungimea traseului aferent podului este în rambleu şi cuprinde calea de 6,60 m, benzile de încadrare 2 x 0,25 m şi acostamentele de 2 x 0,75 m, lăţimea totală a platformei fiind de 8,60 m. Profilul longitudinal este în pantă, cu declivităţi de 0,19 % pe malul stang şi 1,24% pe malul drept, racordate pe pod cu rază de racordare convexă R = 4500 m. Date tehnice rampe:

- lungime 176,89 m, - profil transversal rambleu 0,3 – 5 m, - lăţimea platformei 8,60 – 11,40 m, din care carosabil 6,60 – 9 m, - panta transversală dever 2,5 %.

Sistemul rutier pe rampe este format din: - 4 cm beton asfaltic BAP16, - 6 cm strat de legatură BAD25, - 6 cm strat de bază din AB2, - 25 cm piatră spartă, - 30 cm fundaţie din balast.

Lucrările de execuţie a podului peste Râul Cerna ca şi cele ale viaductelor pentru trecerea animalelor constau în:

- trasare fundaţii, - execuţie piloţi foraţi, - excavare teren pentru fundaţii, - armare, cofrare, betonare radiere, - armare, cofrare, betonare elevaţii pile şi culee, - montare grinzi prefabricate, - armare, cofrare, betonare plăci de suprabetonare, - execuţie hidroizolaţie şi protecţie hidroizolaţie, - montare parapete metalice pietonale/ direcţionale, - execuţie îmbrăcăminte asfaltică, - montare rosturi de dilataţie,

precum şi lucrări de demontare pod existent peste Cerna. Podeţe Sunt prevazute 82 de podeţe dalate, pentru preluarea apelor de pe văi, versanţi, izvoare ori descărcarea rigolelor care colectează apele meteorice de pe drum, din care 75 buc cu lumină de 2 m, 3 buc cu lumină de 4 m şi 4 buc cu lumină de 5 m, la următoarele poziţii kilometrice:


6

47+704 51+180 52+945 56+093 57+657 60+344 61+735 64+688

48+148 51+238 53+176 56+219 57+980 60+476 61+840 64+980

48+333 51+265 53+568 56+335 58+320 60+608 62+046 65+475

48+521 51+357 53+784 56+394 58+493 60+708 62+180 65+605

48+832 51+627 53+910 56+440 58+840 60+836 62+660 66+081

48+994 51+908 54+232 56+690 58+905 61+035 62+947

49+308 52+002 54+775 56+764 58+990 61+140 63+153

49+628 52+197 55+350 56+780 59+100 61+187 63+472

50+090 52+538 55+533 57+023 59+343 61+400 63+590

50+829 52+650 55+762 57+230 59+607 61+560 64+184

50+887 52+883 55+912 57+365 59+780 61+650 64+386

La podeţe s-au prevăzut lucrări de conducere a apelor - zona amonte spre podeţ (de pe văi) care constau în canale pentru dirijarea apelor, astfel că apa se va scurge prin pragurile de reţinere, dirijată spre camerele de cădere amonte podeţe prin canale. În funcţie de panta canalului s-au prevăzut canale: – cu panta continuă, pentru pante ≤ 5%

- cu sectiune trapezoidală protejată cu saltele de gabioane pe filtru din geotextil şi placate cu beton;

- cu sectiune trapezoidală, cu radier protejat cu pereu din piatră brută şi marginit de ziduri cu fundaţii din beton ciclopian şi elevaţii din beton simplu. Înălţimea zidurilor este variabilă, în funcţie de teren;

– în trepte, pentru pante > 5% - cu canal din gabioane, placat cu beton pe radier; - cu canal din beton dreptunghiular, cu 2 m deschidere; - cu sectiune trapezoidală, cu radier protejat cu pereu din piatră brută şi mărginit de

ziduri cu fundaţii din beton ciclopian şi elevaţii din beton simplu. Lucrările de execuţie a podeţelor constau în: lucrări de săpătură, cofrare, controlul şi recepţia

lucrărilor de cofrare, fasonare şi montare armături, turnare şi protecţie beton, decofrare,

execuţie hidroizolaţie şi protecţie hidroizolaţie, turnare mortar asfaltic - MAT, amplasare dale

din beton prefabricat, execuţia sistemului de drenaj, racordarea podeţelor la terasamente.

Viaductul de coastă cu suprastructura în consolă Stânca Roşie (km 58+075) Caracteristici: lungime 99 m cu 11 deschideri de 9 m. Este alcătuit din grinzi prefabricate precomprimate, radiere ancorate în versant cu lungimea ancorajelor de 10 m, fundate indirect pe câte doi piloţi foraţi de diametru 1,08 m şi lungime de 10 m precum şi consola radierelor cu lungimea între 5,35 m şi 7,50 m. Lucrările de execuţie ale viaductului constau în:

- executarea piloţilor foraţi, a săpăturilor pentru radiere, a radierelor, a contraforţilor şi a legăturilor transversale între radiere;

- montarea în amplasament a grinzilor prefabricate pe prima deschidere; - executarea plăcii de suprabetonare pe prima deschidere; - montarea în amplasament a grinzilor prefabricate pe cea de-a doua deschidere; - executarea plăcii de suprabetonare pe cea de-a doua deschidere; - montarea grinzilor şi a plăcilor de suprabetonare şi pe celelalte deschideri.

Lucrări de consolidare – protecţie versanţi

Sunt de tipul: - structuri de sprijin de rambleu, - structuri de sprijin de debleu, - structuri de sprijin din placi ancorate din beton armat prefabricat.


7

Structuri de sprijin de rambleu (din beton armat sau din zidărie de piatră) Structurile de sprijin de rambleu din beton armat au elevaţii suple, cuprinse între 2 şi 8 m, dren din balast protejat cu geotextil şi barbacane ø 110 mm dispuse la baza drenului pentru evacuarea apei provenite din infiltraţii. La înălţimi mai mari de 2 m ale elevaţiei se va monta un rând de barbacane, iar la înălţimi ale elevaţiei cuprinse între 6 şi 8 m se vor fixa ancore în pintenul fundaţiei, a căror lungime variază în funcţie de înălţimea elevaţiei. Structurile de sprijin de rambleu din zidărie de piatră au fundaţii din beton ciclopian, elevaţii din zidărie de piatră, dren din zidărie uscată de piatră brută protejat cu geotextil şi barbacane ø 110 mm dispuse la baza drenului pentru evacuarea apei provenite din infiltraţii. Zidul de sprijin se va executa din aval spre amonte pe tronsoane de 5 m, între tronsoane fiind prevăzute rosturi de separaţie realizate din două straturi de carton bitumat. Structuri de sprijin de debleu (din beton armat sau din zidărie de piatră) Structurile de sprijin de debleu din beton prefabricat sunt prevăzute în zonele cu versanţi stabili, pentru dirijarea apelor de suprafaţă. Pentru evacuarea apei provenite din infiltraţii, la intradosul zidului de sprijin este prevăzut un dren din zidărie de piatră brută protejat cu geotextil, cu capac din argilă la partea superioară a acestuia pentru a impiedica pătrunderea apelor din precipitaţii în interiorul lui, evacuarea drenului făcându-se prin intermediul barbacanelor ø 110 mm dispuse la baza acestuia. Structurile de sprijin de debleu din zidărie de piatră au fundaţii din beton ciclopian, elevaţii din zidărie de piatră, dren umplut cu piatră brută (prevăzut la partea superioară cu capac din argilă pentru a impiedica pătrunderea apelor din precipitaţii în dren şi cu filtru din material neţesut şi neimpregnat) şi barbacane din ţevi ø 110 mm pentru evacuarea apelor colectate în dren. Săpăturile pentru ziduri se vor executa pe tronsoane alternative de 5 m, cu sprijinirea taluzurilor pe timpul execuţiei pentru a nu se dezechilibra versanţii. Structuri de sprijin din plăci ancorate din beton armat prefabricat Sunt dispozitive care împart încărcările transmise de versant între lucrările de ancoraj. Realizarea acestor structuri presupune executarea forajului tubat, montarea ancorei cu ajutorul distanţierilor din plastic şi injectarea suspensiei de ciment, iar după întărirea injecţiilor se curaţă versantul şi se montează plăcile prefabricate pe un strat de mortar de ciment M100. Lucrări de amenajare torenţi Sunt prevăzute 16 amenajări de torenţi de pe versanţi pentru împiedicarea aducerii de material pietros şi lemnos de pe versanţi pe drum în timpul ploilor mari şi topirii zăpezilor, care pot compromite stabilitatea versanţilor prin accentuarea eroziunii în adâncime şi pot produce inundarea drumului. Sunt de tipul:

- prag reţinere aluviuni din gabioane, prevăzute la poziţiile kilometrice: 47+700, 48+333, 56+093, 62+660, 63+153, 64+184;

- prag reţinere aluviuni din plasă ancorată de înaltă rezistenţă, prevăzute la poziţiile kilometrice: 52+170, 52+277, 53+568, 54+544, 54+863, 59+100, 59+780;

- protecţie mal cu ziduri din gabioane, prevăzute la poziţiile kilometrice: 61+670 - 61+840 (lungimea aplicată 170 m), 62+925 - 63+035 (lungimea aplicată 110 m), 63+230 - 63+530 (lungimea aplicată 300 m).

Lucrările constau în: - trasarea pragurilor de reţinere; - execuţia săpăturilor pentru fundaţii; - confecţionarea carcaselor de gabioane; - amplasarea carcaselor de gabioane în fundaţie; - umplerea gabioanelor cu piatră brută; - executarea umpluturilor în jurul gabioanelor din fundaţii; - executarea gabioanelor din elevaţie; - executarea încastrărilor în maluri;


8

- placarea cu beton a gabioanelor de la coronament, pe unde curge apa; - executarea canalelor pentru dirijarea apelor spre podeţe.

Lucrări de siguranţa circulaţiei

În vederea asigurării siguranţei circulaţiei rutiere s-au prevăzut: - parapete metalice de tip greu şi foarte greu, în lungime de 19000 m şi parapete

New Jersey în zonele de trecere la nivel a mamiferelor. În zonele propuse pentru trecerea la nivel a mamiferelor, parapetele metalice se vor înlocui cu elemente de parapete din beton pe o lungime de 12 m. Acestea vor fi întrerupte pe o lungime de 6 m pentru a permite trecerea la nivel a mamiferelor;

- semnalizarea verticală a drumului cu indicatoare rutiere şi orizontală prin marcarea axului drumului.

Lucrări pentru protecţie faună

Pentru protecţia faunei s-au prevăzut: - 6 viaducte pentru traversarea drumului de către fauna mare (cerb, urs, mistreţ)

prevăzute la: km 52+170 (4 deschideri de 10 m), km 52+277 (5 deschideri de 10 m), km 52+595 (6 deschideri de 10 m), km 52+703 (5 deschideri de 10 m), km 54+554 (7 deschideri de 10 m) şi km 54+863 (5 deschideri de 10 m),

- 4 treceri la nivel pentru animale la: km 56, km 59+090, km 59+300 şi km 59+780, prin:

amenajarea zonelor de debleu (zidurile de sprijin de debleu de la marginea platformei drumului se vor întrerupe pe o lungime de aproximativ 10 m pentru realizarea excavaţiilor perpendiculare pe drum, având panta de maxim 1:1. Excavaţiile vor fi protejate cu geocelule în grosime de minimum 20 cm umplute cu pământ vegetal înierbat, iar taluzurile laterale vor fi sprijinite cu ziduri de sprijin pe coronamentul cărora se vor monta plase pentru protecţia şi dirijarea animalelor pe aceste rampe);

amenajarea zonelor de rambleu (rampele de acces se vor realiza perpendicular pe zidurile de sprijin ce asigură stabilitatea corpului drumului - panta în lungul rampei fiind de cel mult 1:1, din umpluturi de pământ armat cu geocelule umplute cu pământ vegetal înierbat. Umpluturile rampelor vor fi mărginite de ziduri de sprijin ce vor urmări configuraţia terenului natural. În dreptul rampelor de racordare cu terenul natural, parapetul metalic de la marginea platformei se va întrerupe pe o lungime de aproximativ 10 m şi se va înlocui cu parapet discontinuu cu spaţii pentru trecerea animalelor de circa 6 m. Pentru protecţia şi dirijarea animalelor se vor monta plase pe coronamentul zidurilor);

- 1 podeţ în zona de reproducere pentru amfibieni poziţionat la km 48+994; - panouri de avertizare treceri pentru animale, panouri de semnalizare pentru

interzicerea claxonatului, opririi şi staţionării în zonele de trecere ale mamiferelor mari la nivel cu drumul;

- indicatoare de reducere a vitezei şi bumpere la nivelul părţii carosabile în zonele de trecere ale mamiferelor mari la nivel cu drumul.

Lucrări de organizare de şantier şi baze de producţie

Se vor desfăşura în organizarea de şantier situată pe raza localităţii Câmpu lui Neag, în zona Buta, pe malul drept al Jiului de Vest, de o parte şi de alta a DN 66A, în dreptul bornei kilometrice 35, pentru care titularul deţine Autorizaţia de mediu nr. HD - 119 din 09.03.2007 emisă de APM Hunedoara. Pe partea stângă a drumului, organizarea de şantier cuprinde:

- containere pentru birouri; - atelier mecanic;


9

- magazie; - laborator; - depozit de carburanţi; - o staţie de betoane tip Cedomal 52 pentru prepararea betoanelor din: agregate,

ciment, apă şi aditivi, compusă din echipamente de depozitare, dozare şi malaxare; depozitarea agregatelor se face în padocuri, a cimentului în siloz şi a aditivilor în recipienţi;

- 2 staţii de betoane tip SBMS 33; - o staţie de concasare - sortare - spălare agregate minerale; - 3 puţuri forate pentru alimentare cu apă tehnologică; - 3 decantoare pentru preepurarea apelor uzate tehnologice; - grupuri sanitare cu bazin vidanjabil.

Pe partea dreaptă a drumului, organizarea de şantier cuprinde: - o instalaţie de preparare a mixturilor asfaltice cu productivitate de 40 tone/oră, - depozite de agregate; - platforme pentru parcare auto şi utilaje.

Frontul de lucru Frontul de lucru va fi pe lăţimea amprizei drumului, cuprinsă între 7,5 şi 20 m (această lăţime va fi atinsă în zonele de supralărgire a drumului). Nu se vor ocupa suprafeţe suplimentare pentru:

- depozitarea temporară a arborilor tăiaţi; - depozitarea temporară a materialelor de construcţii; - depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din execuţia lucrărilor.

Depozitarea temporară a arborilor tăiaţi se va face pe platforma drumului forestier, iar a materialelor de construcţii şi a deşeurilor rezultate din execuţia lucrărilor în frontul de lucru. Lucrări de defrişare vegetaţie forestieră de pe suprafaţa de 17 ha Constau în: Lucrări pregătitoare: alegerea direcţiei de doborâre a arborilor, curăţirea terenului în jurul

lor şi pregătirea locului de cădere a acestora, pentru a asigura protejarea trunchiurilor şi a seminţişului utilizabil, dar şi pentru asigurarea securităţii muncii;

Recoltarea lemnului: doborârea arborilor, curăţirea de crăci şi fasonarea parţială a arborilor cu mijloace mecanice (motofierăstraie) şi manuale (topor, ţapină). Se va alege acea variantă tehnologică care să aducă cele mai mici prejudicii caracteristicilor ecosistemice: solul, apa, substratul litologic, aerul, vegetaţia limitrofă şi fauna;

Colectarea lemnului: colectarea de la cioată prin târâre a trunchiurilor, a arborilor cu părţi din coroană şi a coroanei secţionate cu mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu şi sapă) şi manuale (topor, ţapină);

Curăţirea suprafeţei de crăci şi resturi de exploatare: adunarea manuală şi depozitarea materialului lemnos nevalorificabil pe suprafeţe restrânse, în martoane (grămezi sau şiruri) pentru a permite normalizarea elementelor de mediu şi continuitatea ecosistemului forestier;

Încărcarea lemnului cu încărcatorul cu braţ frontal sau cu sistemul de cabluri acţionate de trolii din dotarea mijloacelor speciale de transport şi transportul lemnului fasonat cu autovehicule speciale.

Nu se defrişează în zona poziţiilor kilometrice următoare:

47+600 – 47+800 52+700 – 52+900 58+600 – 58+900

48+000 – 48+200 53+100 – 53+300 60+900 – 61+200

48+300 – 48+400 54+200 – 54+300 61+500 – 61+700


10

48+600 – 48+700 55+400 – 55+500 61+900 – 62+400

48+800 – 49+400 55+700 – 55+800 62+800 – 63+700

50+100 – 50+600 56+100 – 56+200 64+400 – 64+500

50+700 – 51+600 56+400 – 56+500 64+900 – 65+000

52+100 – 52+300 57+100 – 57+300 65+600 – 65+800

52+400 – 52+500 58+400 – 58+500 66+100 – 66+200

Principalele caracteristici ale unităţilor de producţie care se regăsesc în zona tronsonului de drum, cum ar fi: tipul de pădure, compoziţia arborelui, vârsta medie a arborelui, clasa de poducţie, consistenţa, suprafaţa de defrişat, volumul de defrişat, sunt prevăzute în Fişele tehnice de transmitere - defrişare întocmite de către Ocoalele Silvice: Lupeni, Baia de Aramă şi Obârşia Lotrului - Voineasa, conform raportului la studiul de evaluare a impactului refăcut.

Nr.crt

Ocolul Silvic (O.S.) Unitatea de producţie

Suprafaţa defrişată (ha)

Proprietate fond forestier naţional

1. O.S. Lupeni U.P. IV Câmpuşel u.a. 139A, 140A 142A, 143A, 144C 144A

0,211 Statul român, în administraţia O.S. Lupeni

2. O.S. Baia de Aramă U.P. XI Cernişoara u.a. 140B; 142B; 142C;142D;142A;144A;144D;144F; 144G;144B;144E;144C;145A;145C;145D;145B;147E;147B;147A;147D;147C;148C;148A;148F;148E;148D;148B;151E;151B;151F;152A;152C;154B;154C;157B;157A;158B;158A;158C;159B;159E;159F;159C;159G;159A;161A;162; 163B;163A;164A; 164F;165H;165A;165I;166A;167; 168A;168C;169; 170A;170B;172A173A;174A;175A;82A;190C;81A;80A80B;190A;189; 79;194;77A

12,9505 Statul român, în administraţia O.S. Baia de Aramă, P.N. Domogled Valea Cernei

3. O.S. Baia de Aramă U.P. XI Cernişoara u.a. 166A, 166D, 167, 168A, 169, 175A

1,4124 0,0400 0,0800

Privată persoane fizice: Sprâncenatu, Beacă, Mujescu Dinu, Gavrilescu Ion - teritoriul administrativ Padeş

4. O.S. Lupeni U.P. IV Câmpuşel u.a. 143A

0,1844 Privată a persoanei fizice Mojoatcă Violeta - teritoriul administrativ Uricani


11

5. O.S. Obârşia Lotrului - Voineasa

U.P. Composesorat Câmpu lui Neag u.a. 33A, 33C, 33D, 34A, 34D, 34E, 34F 37A, 37B

2,1273 Privată a persoanei juridice SC Cascade Empire SA - teritoriul administrativ Uricani

6. TOTAL 17,0056

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu

Proiectul a fost încadrat în conformitate cu prevederile HG nr. 918/2002 în Anexa 2, punctul 10 e) Construcţia drumurilor, porturilor şi instalaţiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decât cele incluse în anexa nr. 1 la hotărâre şi punctul 13 a) Orice modificare sau extindere de proiecte prevăzute în anexa nr. 1 la hotărâre sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care poate avea efecte semnificative asupra mediului. Proiectul a fost încadrat în conformitate cu prevederile OM nr. 860/2002 în Anexa I1 pct. 1.3 Defrişarea suprafeţelor mai mari de 10 ha*. Decizia de emitere a acordului de mediu a fost luată în urma analizei documentaţiei depuse, a verificării amplasamentului şi a consultării publicului în cadrul şedinţelor de dezbatere publică şi a autorităţilor publice locale cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului - membre ale Comisiei de analiză tehnică, pe baza recomandărilor şi concluziilor raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale privind:

- măsuri ce se impun pentru protecţia atmosferei, apei, solului şi subsolului, faunei şi florei, gestiunea deşeurilor;

- respectarea legislaţiei comunitare transpuse în legislaţia naţională; - măsuri de supraveghere a emisiilor, incluzând obligativitatea de a raporta

autorităţilor competente pentru protecţia mediului rezultatele monitorizărilor; - măsuri compensatorii conform art. 28 din OUG nr. 57/2007 cu modificările şi

completările ulterioare, respectiv art. 6, alin. (4) din Directiva Habitate - Directiva 92/43/EEC.

III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: Măsuri în timpul şi după defrişarea vegetaţiei forestiere:

Se vor adopta soluţii tehnice privind delimitarea corectă a amprizei drumului, pentru a fi reduse suprafeţele scoase din fondul forestier şi pentru a se reduce la minimum despădurirea;

Defrişările se vor face numai după obţinerea aprobărilor necesare de la direcţiile silvice care administrează pădurea (Ocoalele Silvice Baia de Aramă, Lupeni şi Obârşia Lotrului - Voineasa), de la proprietarii pădurilor şi de la administratorul Parcului Naţional Domogled Valea Cernei;

Titularul are obligaţia să asigure tăierea arborilor, conform normelor silvice, prin firme autorizate;

Se vor respecta prevederile legale privind scoaterea din circuitul silvic a terenurilor necesare realizării proiectului;

Defrişările se vor limita la suprafeţele strict necesare realizării lucrărilor; Se vor tăia numai arborii marcaţi şi predaţi spre tăiere;


12

Se vor alege direcţiile de doborâre a arborilor, astfel încât să nu fie afectaţi arborii din vecinătate;

Dacă prin doborârea arborilor au fost vătămaţi arbori nemarcaţi, se va sesiza imediat administratorul fondului forestier;

Arborii expuşi limitrofi zonei de defrişat se vor proteja cu manşoane de protecţie sau cu deviatori;

Arborii tăiaţi se vor depozita temporar pe platforma drumului forestier sau pe suprafeţele care vor fi scoase definitiv din fondul forestier pentru realizarea lucrărilor propuse;

În cazul în care se impune târârea arborilor tăiaţi până la autovehicule în vederea încărcării şi transportării de pe amplasament, se va prelucra capătul din faţă al piesei târâte (stronţui) sau se va proteja prin acoperire cu conuri de protecţie;

Utilajele folosite pentru colectarea lemnului şi autovehiculele folosite pentru transport vor staţiona pe platforma drumului forestier şi se vor manevra cu atenţie, pentru a nu afecta arborii aflaţi în zona limitrofă drumului forestier;

Se interzice depozitarea resturilor de material lemnos în albia şi pe malul Râului Cerna sau în locuri expuse viiturilor;

Se interzice descărcarea de deşeuri lemnoase în cursuri de apă permanente sau nepermanente;

Deşeurile generate pe perioada defrişării vor fi depozitate temporar pe platforma drumului forestier şi transportate zilnic în organizarea de şantier zona Buta sau direct spre centrele de colectare/ revalorificare/ reciclare autorizate;

Nu se vor executa în pădure lucrări de reparaţii la utilajele şi mijloacele de transport, de schimbare a uleiurilor şi de alimentare cu carburanţi a rezervoarelor auto;

În caz de poluare accidentală, se vor lua măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare de către personalul cu atribuţii în acest sens instruit anterior şi se vor anunţa autorităţile responsabile cu protecţia mediului;

Suprafeţele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamânt afectat se va elimina în depozitele pentru sol contaminat;

Pentru a minimiza impactul asupra faunei, lucrările de defrişare se vor executa pe perioade de timp cât mai scurte şi pe tronsoane cât mai mici posibil din punct de vedere tehnic;

Pentru reducerea impactului asupra florei, la terminarea lucrărilor de defrişare, suprafeţele posibil afectate din vecinătate vor fi readuse la starea naturală iniţială;

Se va monitoriza modul de aplicare şi respectare a tehnologiilor de defrişare şi transport a lemnului; rezultatele monitorizării se vor raporta la ANPM şi APM Gorj.

Măsuri pentru prevenirea şi reducerea poluării apelor

a) Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare

Evitarea riscului antrenării materialelor de construcţii atunci când lucrările se desfăşoară în proximitatea cursurilor de apă;

Asigurarea scurgerii apelor din zona sectorului de drum în caz de întrerupere a execuţiei lucrărilor din diverse motive;

Extragerea produselor de balastieră din albiile şi malurile cursurilor de apă se va face cu avizul Administraţiei Naţionale Apele Române;

Lucrările hidrotehnice şi de execuţie a podului peste râul Cerna nu vor fi facute în perioade cu ape mari. În zona în care se vor executa lucrări, albia râului va fi permanent degajată de orice obstacol care ar putea împiedica curgerea apei. După finalizarea lucrărilor se vor îndepărta construcţiile provizorii;

Apele uzate tehnologice de la staţiile de betoane şi staţia de concasare - sortare -spălare din organizarea de şantier zona Buta vor fi epurate în trei decantoare şi evacuate în râul Jiul de Vest, în aval de priza de apă Buta, numai în condiţiile respectării


13

prevederilor actelor normative în vigoare; indicatorii fizico - chimici se vor încadra în limitele impuse în autorizaţia de gospodărire a apelor;

Apele uzate menajere de la grupurile sanitare din cadrul organizării de şantier zona Buta vor fi evacuate în bazin vidanjabil şi vor fi vidanjate periodic de către o firmă autorizată, conform contractului încheiat cu aceasta;

Nămolurile din decantoare vor fi ridicate de către o firmă autorizată, conform contractului încheiat cu aceasta;

Rezervoarele de carburanţi şi rezervoarele de bitum din organizarea de şantier zona Buta vor fi etanşe, prevăzute cu cuve de retenţie a pierderilor;

Nu se vor amenaja depozite de materiale, materii prime, deşeuri în apropierea cursurilor de apă;

Autovehiculele, echipamentele, utilajele nu vor staţiona în apropierea râului Cerna; Este interzisă deversarea resturilor de materiale ori de deşeuri în râul Cerna; Se vor evita deversările accidentale de produse chimice care pot polua solul, şi implicit,

apa subterană. b) Pe perioada de operare a drumului

Apele pluviale de pe platforma drumului vor fi colectate în rigole din beton de ciment şi descărcate în emisari prin intermediul a 82 de podeţe dalate;

Clorura de sodiu utilizată în vederea deszăpezirii se va stoca în depozite acoperite şi pe suprafeţe impermeabile, pentru a se evita poluarea apelor subterane şi de suprafaţă prin antrenare de apele meteorice;

Va fi optimizată cantitatea de sare în vederea utilizării soluţiei de saramură la deszăpezire;

Vor fi utilizate şi alte soluţii pentru realizarea deszăpezirii. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea poluării aerului

a) Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare Adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante, folosirea în organizarea de şantier zona

Buta a unor instalaţii de preparare mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor evacuate în atmosferă şi de reţinere a prafului, astfel încât nivelul imisiilor să nu depăşească limitele impuse de Ordinul MAPM nr. 592/2002;

Echiparea cu filtre cu saci textili a instalaţiei de preparare mixturi asfaltice şi a silozurilor de stocare a cimentului, în vederea încadrării emisiilor de particule în limitele impuse de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 (CMA – 50 mg/Nm3);

Verificarea etanşeităţii instalaţiei pneumatice de descărcare/ încărcare a cimentului la staţiile de betoane, în vederea reducerii pierderilor de ciment;

Folosirea de CLU cu conţinut de sulf de maximum 1% în instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice din organizarea de şantier zona Buta;

Alimentarea cu carburanţi a vehiculelor şi utilajelor se va face numai în cadrul organizării de şantier zona Buta sau în staţii PECO autorizate;

Împrejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfăşoară activităţi generatoare de praf sau a zonelor în care sunt depozitate materiale în vrac;

Udarea periodică a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor şi a stabilizatului;

Întreţinerea prin nivelare şi stropire cu apă a drumurilor de şantier folosite de la organizarea de şantier zona Buta către cariera şi balastiera de unde se procură materialele necesare;

Îngrădirea sau acoperirea padocurilor inactive, pentru a nu fi supuse eroziunii vântului, precum şi acoperirea padocurilor de stocare pentru agregate fine;

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor;


14

Transportul pământului excavat se va face chiar pe corpul umpluturii drumului, astfel încât să se obţină o compactare suplimentară şi să se restrângă aria de emisii de praf şi gaze de eşapament;

Autovehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule fine vor fi pe cât posibil acoperite, iar drumurile vor fi udate periodic;

Folosirea de utilaje şi camioane de generaţie recentă prevăzute cu sisteme performante de minimizare şi de reţinere a poluanţilor în atmosferă, precum şi a mijloacelor de transport cu motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor de monoxid de carbon, Pb;

Verificarea tehnică periodică a utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi punerea în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

Elaborarea de planuri şi grafice de lucru care să ţină seama de timpii de rulare şi punere în operă a materalelor de acoperire (asfalt, mixtură asfaltică), corelându-se programele de lucru ale bazelor de producţie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrărilor. Se va ţine seama de prognoza meteo pentru zona respectivă, eliminându-se astfel posibilitatea rebutării şarjelor de material deja preparat ca urmare a descărcării acestuia şi nepunerii în operă în timp util;

La sfârşitul săptămânii de lucru, se va efectua curăţenia frontului de lucru (se vor evacua deşeurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele).

b) Pe perioada de operare a drumului Îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie a autovehiculelor prin adoptarea vitezelor optime de rulare, va asigura reducerea consumului specific de carburanţi şi, implicit, reducerea poluării atmosferei, precum şi scăderea riscului poluărilor accidentale. După intrarea în exploatare a tronsonului de drum naţional se va aplica un program de monitorizare pentru poluanţii specifici traficului rutier: pulberi, CO, NOx, SO2, Pb (valorile determinate trebuie să se încadreze în limitele impuse de Ordinul MAPM nr. 592/2002). Stabilirea frecvenţei de monitorizare se va face de către APM Gorj funcţie de valorile de trafic previzionate/ înregistrate. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea poluării solului şi subsolului


Alegerea celor mai bune tehnologii de decopertare în scopul recuperării solului fertil de pe suprafaţa afectată de excavare în vederea refolosirii acestuia la renaturarea taluzurilor;

Decaparea solului vegetal se va realiza în limita strictului necesar; Solul vegetal va fi depozitat temporar pe terenuri închiriate special pentru depozitare şi

pe suprafeţe cât mai mici posibile. Se va evita ocuparea terenurilor de calităţi superioare pentru depozitarea temporară a acestuia;

Pământul excavat se va depozita temporar numai pe ampriza drumului - o parte din solul excavat va fi folosit ca umplutură în corpul drumului, iar surplusul de săpătură va fi transportat zilnic de pe ampriza drumului în afara şantierului către destinaţiile alese: alte lucrări, organizarea de şantier zona Buta, gropi de împrumut existente create în urma realizării altor proiecte, spaţii puse la dispoziţie de către Administraţia Publică Locală, depozite de deşeuri amenajate. Eliminarea excedentului de săpătură se va face cu menţinerea unei evidenţe clare;

Dispunerea umpluturilor de pământ se va face astfel încât, în caz de ploi torenţiale, suprafeţele să nu fie spălate şi erodate de material solid, în afara amprizei lucrărilor;

Se vor aplica măsuri provizorii pe durata lucrărilor de execuţie împotriva eroziunii solului, precum şi măsuri de protecţie specifice pentru stabilizarea terenului împotriva eroziunii şi a alunecărilor de teren - structuri de sprijin la ramblee din beton armat şi din


15

zidărie de piatră, structuri de sprijin la deblee din zidărie de piatră, din beton prefabricat şi din plăci ancorate din beton armat prefabricat;

Se va evita poluarea solului cu carburanţi şi uleiuri de la utilajele staţionate în frontul de lucru, din cauza funcţionării necorespunzătoare a acestora;

Nu se vor efectua în frontul de lucru reparaţii la utilaje şi autovehicule, schimburi de uleiuri, alimentarea rezervoarelor utilajelor şi autovehiculelor cu carburanţi;

Reparaţiile şi schimburile de uleiuri se vor face numai în service-uri auto autorizate, iar alimentările cu carburanţi în staţii PECO autorizate sau în organizarea de şantier zona Buta;

Rezervoarele de carburanţi şi rezervoarele de bitum din organizarea de şantier zona Buta vor fi etanşe, prevăzute cu cuve de retenţie a pierderilor;

Se vor evita deversările accidentale de produse chimice care pot polua solul, şi implicit, subsolul. Titularul are obligaţia să deţină un număr adecvat de dispozitive de absorbţie, precum şi o cantitate corespunzătoare de substanţe absorbante, adecvate pentru controlul oricărei deversări accidentale;

În cazul unei poluări accidentale (eventuale scurgeri de carburanţi, lubrifianţi), în vederea limitării şi înlăturării pagubelor se vor lua măsuri imediate prin utilizarea de materiale absorbante, strângerea în saci, transportul şi depozitarea temporară în organizarea de şantier zona Buta, după care se vor preda unităţilor specializate pentru eliminare;

În caz de poluare accidentală, pentru zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate se vor aplica măsuri de decontaminare - curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, în conformitate cu prevederile HG nr. 1408/2007 şi HG nr. 1403/2007;

Spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau pe drumurile publice sunt interzise;

Exercitarea unui control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni descărcări accidentale pe traseu;

La sfârşitul săptămânii de lucru se va efectua curăţirea frontului de lucru şi predarea tuturor deşeurilor către societăţi autorizate.

b) Pe perioada de operare a drumului În perioada de exploatare a drumului pot rezulta deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi din accidentele şi incidentele din timpul tranzitării drumului, care pot polua solul/ subsolul. Se vor alege cele mai bune soluţii în domeniu pentru decontaminare/ curaţare/ eliminare conform prevederilor legale. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii/ ariilor naturale protejate: Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei, ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, ROSPA0035

Domogled - Valea Cernei, ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest. Este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor speciilor sălbatice de floră şi faună protejate la nivel naţional şi/sau internaţional, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic şi care ar putea ajunge accidental în zona perimetrului de lucru;

În momentul în care se va face scoaterea din circuitul forestier a suprafeţelor împădurite, arborii vor fi marcaţi, se vor identifica cuiburile aflate în arborii ce urmează a fi defrişaţi iar mutarea cuiburilor se va face numai la indicaţia unui specialist ornitolog;

Defrişările nu se vor face în perioada de reproducere a diferitelor specii de păsări protejate (martie - mai). În plus, înainte de începerea lucrărilor de execuţie se vor identifica toate cuiburile aflate pe o distanţă de cel puţin 250 m faţă de axul drumului (250 m stânga şi 250 m dreapta), iar dacă este cazul, după consultarea ornitologilor şi obţinerea aprobărilor de la Administraţia Parcului, vor fi mutate. Identificarea cuiburilor se va face înaintea începerii lucrărilor, deoarece majoritatea speciilor de păsări folosesc


16

cuibul un singur sezon sau chiar pentru o singură pontă; Se vor utiliza utilaje şi vehicule performante, cu un nivel redus de zgomot şi de noxe,

pentru protecţia vegetaţiei şi a faunei; Nu se vor efectua lucrări îndelungate în vecinătatea locurilor de cuibărit ale speciilor de

păsări identificate în perioada martie - mai a anului în cauză; În afara perioadei de reproducere, lucrările de execuţie în vecinătatea ariei protejate se

vor derula într-un ritm cât mai alert, pentru a reduce perioada în care sunt supuse la stres componentele biotice;

Pentru suplinirea eventualelor scorburi deteriorate ce adăpostesc posibilele colonii de lilieci, se vor număra copacii care prezintă scorburi cu urme de locuire ale chiropterelor şi respectiv, se va amplasa un număr dublu de adăposturi speciale (artificiale) pentru lilieci în vecinătatea drumului;

Se va evita pe cât posibil desecarea şi asanarea bălţilor, chiar dacă au caracter temporar;

Toate podeţele existente sau proiectate vor reprezenta culoare de trecere pentru amfibieni. Aceste treceri subterane vor fi prevăzute cu plase scurte de direcţionare, în formă de pâlnie, pentru amfibieni;

În timpul execuţiei lucrărilor de lărgire şi consolidare a drumului se va evita dizlocarea pereţilor versanţilor pe înălţimi mari, pentru protecţia ecosistemelor;

În zona podeţelor vor fi făcute amenajări vegetale cu specii caracteristice locale, cu scopul de a creşte şansele de satisfacere a necesităţilor faunei şi de a îmbunătăţi capacitatea de primire a pasajelor, la indicaţia unui specialist herpetolog;

Plantările vor fi făcute rapid, chiar în timpul execuţiei podeţelor, pentru ca ele să constituie un mediu atractiv şi pentru a se evita situaţiile în care animalele, în perioada de dezvoltare a vegetaţiei, îşi schimbă definitiv teritoriul, abandonând pasajul;

Podeţele existente de-a lungul traseului vor fi păstrate şi lărgite, pentru a permite migraţia pe verticală a amfibienilor, dar şi pentru a ajunge mai lesnicios la sursele de apă, vitale în procesul de perpetuare al indivizilor;

Punctele cheie pentru amfibieni sunt între km 47 şi 66 a DN 66A. - Primul, pentru Bombina sp., este situat în stricta apropiere a drumului (coordonate GPS: N

45015’10,3’’; E 22051’33,2’’), în zona km 48+990. Amfibienii din aceasta zonă pot utiliza pentru traversarea drumului podeţul de la km 48+994;

- Un al doilea punct de reproducere este situat la o distanţă de circa 100 m de drum şi anume la coada lacului de acumulare valea lui Iovan. În această zonă se interzice orice fel de deranj sau pertubare a speciilor de amfibieni;

Sunt interzise înlăturarea sau înlocuirea vegetaţiei naturale native sau orice fel de intervenţii în zonele mai sus menţionate;

În zonele de reproducere a amfibienilor din vecinătatea drumului se vor lua măsuri de protecţie speciale care vor presupune delimitarea zonelor respective cu scopul de a se evita deranjul speciilor de amfibieni;

Dacă în timpul execuţiei lucrărilor se vor întâlni zone umede cu specii de amfibieni, exemplarele vor fi colectate şi transportate în alte zone care le oferă condiţii adecvate;

De asemenea, în zonele mai sus menţionate, se interzice orice tip de dezvoltare ulterioară, în scopul protecţiei amfibienilor;

Se vor realiza 6 viaducte, poziţionate între km 52+170 – km 54+863, ce vor asigura faunei mari (cerb, urs, mistreţ) posibilitatea de traversare dintr-o zonă în alta a habitatului. Viaductele vor avea deschideri de 10 m şi înălţimea liberă sub pod în amonte minimum 4 m, nefiind obstrucţionată vizibilitatea în mod semnificativ. La toate viaductele se vor adopta fundaţii indirecte pe piloţi foraţi de diametru mare. Racordarea cu terasamentele se va face cu ziduri de sprijin. Poziţia kilometrică a viaductelor pentru macrofaună: km 52+170, km 52+277, km 52+595, km 52+703, km 54+554, km 54+863;


17

Pe acest tronson de drum nu vor fi amenajate parcări sau alte spaţii pentru staţionarea autovehiculelor;

În zona frontului de lucru nu este permisă amplasarea de containere de orice natură care ar putea atrage animalele sălbatice;

La poziţiile kilometrice Km 56+000, Km 59+090, Km 59+300 şi Km 59+780 se vor amenaja treceri la nivel pentru faună, care să permită trecerea faunei. Aceste lucrări

constau în: Amenajări ale zonelor de debleu pentru protecţia faunei

- Zidurile de sprijin de debleu de la marginea platformei drumului se vor întrerupe pe o lungime de aproximativ 10 m pentru realizarea excavaţiilor perpendiculare pe drum, având panta de maximum 1:1;

- Excavaţiile vor fi protejate cu geocelule în grosime de minimum 20 cm umplute cu pamânt vegetal înierbat. Taluzurile laterale ale acestor excavaţii vor fi sprijinite cu ziduri de sprijin pe coronamentul cărora se vor monta plase pentru protecţia şi dirijarea animalelor pe aceste rampe.

Amenajări ale zonelor de rambleu pentru protecţia faunei

- Rampele de acces se vor realiza perpendicular pe zidurile de sprijin ce asigură stabilitatea corpului drumului. Panta în lungul rampei este de cel mult 1:1, aceasta stabilindu-se în functie de panta terenului natural şi de condiţiile locale specifice fiecărui amplasament;

- Rampele se vor executa din umpluturi de pamânt armat cu geocelule umplute cu pământ vegetal înierbat;

- Umpluturile rampelor vor fi mărginite de ziduri de sprijin ce vor urmări configuraţia terenului natural. În dreptul acestor rampe de racordare cu terenul natural parapetul metalic de la marginea platformei se va întrerupe pe o lungime de aproximativ 10 m şi se va înlocui cu parapet din beton amplasat discontinuu, cu spaţii de trecere pentru animale de circa 6 m;

- Pentru protecţia şi dirijarea animalelor se vor monta plase pe coronamentul zidurilor.

În perioada de execuţie, în zonele unde s-au propus amenajări de treceri la nivel

pentru faună şi unde a fost necesară şi amplasarea de lucrări de consolidare, acestea vor fi amenajate astfel încât fauna să poată traversa prin acele locuri;

În cele 4 puncte unde se vor amenaja treceri la nivel cu drumul ale mamiferelor, parapeţii vor fi întrerupţi pe o distanţă de 6 m de o parte şi alta a drumului pentru ca fauna să nu fie împiedicată să traverseze dintr-o parte în alta habitatul;

În zonele unde vor fi amenajate treceri la nivel vor fi amplasate panouri de avertizare privind riscul coliziunii cu animalele sălbatice şi indicatoare de reducere a vitezei, iar la nivelul părţii carosabile vor fi montate bumpere pentru reducerea vitezei;

Se interzice utilizarea oricăror tipuri de resurse naturale din cadrul Parcului Naţional Domogled Valea Cernei, SCI/SPA Domogled Valea Cernei, Parcului Naţional Retezat, SCI/SPA Retezat sau SCI Nordul Gorjului de Vest;

În zonele împădurite, lucrările se vor executa pe tronsoane cât mai mici posibil din punct de vedere tehnic (maximum 5 km) şi în perioade de timp cât mai scurte. Astfel se va evita crearea unei bariere pe întreg tronsonul vizat de proiectul de reabilitare, lăsându-se mamiferelor mari rute alternative de deplasare.

Măsuri pentru protecţia impotriva zgomotului şi vibraţiilor a) Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare Reducerea nivelului de zgomot la sursă, prin utilizarea unor utilaje şi echipamente

performante, de generaţie recentă; Verificarea şi întreţinerea periodică a utilajelor în vederea funcţionării la parametri

optimi;


18

Traficul de şantier va fi dirijat astfel încât să se evita crearea de ambuteiaje de autovehicule în zonele de lucrări. Pentru utilajele de lucru se vor stabili trasee care să asigure cel mai simplu acces la şantier, cu perturbări minime;

În baza de producţie zona Buta şi în zona frontului de lucru se vor lua măsuri de protecţie fonică pentru personalul de pe şantier, care va primi echipament individual de protecţie împotriva zgomotului care să reducă nivelul de zgomot la urechea angajatului sub 80 dB (A);

Limitarea duratei de expunere a angajaţilor la zgomot, prin lucrul în schimburi. Gospodărirea deşeurilor

a) Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare Vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

- Deşeuri menajere şi asimilabile - se vor colecta selectiv, în recipiente adecvate, în zonele desemnate ca spaţii de lucru şi depozitare; fracţiile care se pot recicla şi valorifica se vor preda centrelor de reciclare, iar cele municipale amestecate vor fi predate operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului încheiat cu acesta. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei in vigoare;

- Deşeuri din construcţii (resturi de beton, mortar, mixturi asfaltice) - se vor colecta selectiv, în spaţii special amenajate, în recipiente adecvate; fractiile care se pot recicla şi valorifica se vor preda centrelor de reciclare sau se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale şi de exploatare, iar cele care nu pot fi valorificate vor fi predate operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului încheiat cu acesta. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;

- Uleiuri uzate - se vor colecta selectiv, în recipiente metalice închise şi etanşe, în spaţiul special amenajat pe o suprafaţă betonată în cadrul organizării de şantier zona Buta şi se vor preda la unităţi specializate, pentru colectare/ valorificare. Se vor păstra evidenţe stricte cu privire la cantităţile predate, conform normelor legale în vigoare;

- Deşeuri cu conţinut de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi - se vor colecta selectiv, în recipiente metalice închise, în spaţii special amenajate în cadrul organizării de şantier zona Buta şi se vor preda la unităţi specializate, pentru valorificare sau incinerare. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;

- Deşeuri de combustibili lichizi şi deşeuri sub formă de reziduuri din rezervoarele de depozitare a carburanţilor (combustibile şi lipsite de sulf) - se vor colecta în recipiente metalice închise, depozitate în condiţii de siguranţă într-un spaţiu special amenajat în cadrul organizării de şantier zona Buta până la predarea către firme specializate. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;

- Anvelope uzate - se vor depozita temporar pe o platformă special amenajată în cadrul organizării de şantier zona Buta şi se vor preda operatorilor autorizaţi pentru reutilizare, reşapare, reciclare sau valorificare energetică. Se interzice arderea acestora. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;

- Baterii şi acumulatorii uzaţi - se vor depozita pe o platformă betonată, într-un spaţiu special amenajat în cadrul organizării de şantier zona Buta, împrejmuit şi asigurat pentru prevenirea scurgerilor de electrolit, şi se vor preda operatorilor autorizaţi pentru colectare/ tratare. Se interzice dezmembrarea acumulatorilor pentru recuperarea de părţi componente. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;

- Deşeuri de la utilizarea vopselelor - se vor colecta în recipiente închise, respectiv ambalajele originale, depozitate pe o platformă betonată, în spaţiu îngrădit special amenajat în cadrul organizării de şantier zona Buta, iar ulterior se vor returna producătorilor. Se vor păstra evidenţe cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;


19

- Deseuri de ambalaje - se vor colecta în spaţiu special amenajat în cadrul organizării de şantier zona Buta şi se vor preda unităţilor autorizate pentru activitatea de colectare/ valorificare. Excepţie fac ambalajele care vor fi returnate la producător. Se va ţine evidenţa cu privire la cantităţile predate, conform legislaţiei în vigoare;

- Deşeuri de echipamente electrice şi electronice - se vor preda la centre de colectare autorizate;

- Filtre de ulei, lichid de frână, antigel (în cazul în care repararea şi întreţinerea utilajelor se vor face în organizarea de şantier zona Buta) - se vor colecta selectiv în recipiente adecvate, într-un spaţiu special amenajat în organizarea de şantier zona Buta şi preda unităţilor autorizate pentru activitatea de colectare/ valorificare/ reciclare;

În frontul de lucru depozitarea temporară a deşeurilor menajere şi a deşeurilor de

construcţii se va face strict pe suprafeţele necesare realizării amprizei drumului; Deşeurile depozitate temporar pe ampriza drumului vor fi transportate zilnic în afara

frontului de lucru la organizarea de şantier zona Buta, astfel încât să se elimine pericolul împrăştierii lor de către faună, în perioadele din afara programului de lucru;

Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 alin. (1): „Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract”;

Transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase se va face de aşa manieră, încât să nu se producă poluarea solului, apelor de suprafaţă şi subterane, cu respectarea prevederilor HG nr. 1061/2008.

b) Pe perioada de operare a drumului Pe perioada de operare a drumului nu vor rezulta deşeuri menajere de la participanţii în

trafic, deoarece nu vor fi amenajate în lungul drumului locuri de staţionare pentru autovehiculele care tranzitează drumul;

Deşeurile uleioase şi deşeurile de combustibili lichizi rezultate din accidentele şi incidentele din timpul tranzitării drumului vor fi gestionate în mod corespunzător, utilizându-se cele mai bune soluţii în domeniu şi eliminate conform prevederilor legale;

Pentru informarea participanţilor în trafic se vor amplasa panouri vizibile la marginea platformei drumului, despre obligaţia păstrării stării de curăţenie a drumului;

Responsabilitatea gestionării deşeurilor va reveni administratorului drumului. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase a) Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare Substanţele toxice şi periculoase utilizate: motorină, vopsele, solvenţi, lubrifianţi (ulei de

motor, vaselină) vor fi gestionate în conformitate cu prevederile legale; Vopselele vor avea conţinutul de COV-uri < 30 g/l pentru vopsea pe bază de solvenţi şi

< 40 g/l pentru vopsea pe bază de apă; Se va notifica ANPM referitor la furnizorul de vopsea (vopseaua cu conţinut de COV-uri

> 30 g/l este considerată deşeu); Depozitarea motorinei se va face în 2 rezervoare tip tanc de câte 20 de tone fiecare, iar

alimentarea utilajelor se va face cu pompă de carburanţi, în cadrul organizării de şantier zona Buta. Alimentarea cu carburanţi a rezervoarelor se va face cu cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar;

Utilajele vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi;


20

Schimbarea lubrifianţilor se va executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua şi schimburile de uleiuri hidraulice şi de transmisie;

Se interzice accesul autovehiculelor rutiere care transportă substanţe periculoase pe tronsonul DN 66A care traversează Parcul Naţional Domogled Valea Cernei;

b) Pe perioada de operare a drumului Se interzice accesul autovehiculelor rutiere care transportă substanţe periculoase pe tronsonul DN 66A care traversează Parcul Naţional Domogled Valea Cernei; Situaţii de risc Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri. Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către titular. Principalele etape de realizare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie pe care trebuie să le aplice titularul în special în cazul unor fenomene naturale sau alunecări de teren, incendii, explozii, scurgeri accidentale cuprind: alertarea şi/sau alarmarea: Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţilor publice

pentru protecţia mediului, Administraţiei Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei, deplasarea la locul intervenţiei, recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie, evacuarea zonei în cazuri de risc major, adaptarea dispozitivelor de intervenţie la situaţia concretă, manevra de forţe, localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ situaţiei de urgenţă, înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ situaţiei de urgenţă, stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia

acestuia, întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie, analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/ optimizare necesare.

Măsuri de prevenire a accidentelor modalităţi de răspuns

a) Pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare Delimitarea zonelor în care se efectuează lucrări şi semnalizarea corespunzătoare a

lucrărilor în zona tronsonului de drum; Alimentarea cu carburanţi a utilajelor de construcţie şi a autovehiculelor de transport

materiale, precum şi schimburile de uleiuri este interzisă pe amplasamentul tronsonului de drum;

Verificarea periodică a stării utilajelor de construcţie şi a autovehiculelor de transport, astfel încât ele să funcţioneze optim, reducându-se astfel riscul producerii de accidente în şantier;

Interzicerea accesului autovehiculelor rutiere care transportă substanţe periculoase pe tronsonul DN 66A care traversează Parcul Naţional Domogled Valea Cernei;

Asigurarea implementării sistemului de management de mediu şi deţinerea de documentaţii privind modul cum se va răspunde în cazul producerii unor accidente şi evenimente nedorite.

b) Pe perioada de operare a drumului Pentru a se evita deversarea unor poluanţi ca urmare a producerii unui accident în care sunt implicate autovehiculele rutiere care transportă substanţe periculoase ce tranzitează parcul, se interzice accesul acestora pe tronsonul DN 66A care traversează Parcul Naţional Domogled Valea Cernei.


21

Măsuri pentru protecţia peisajului După încheierea lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum, se va reface peisajul în

amplasamentele folosite ca fronturi de lucru şi se va restabili calitatea estetică a mediului afectat;

Pe produsele prefabricate (ziduri de sprijin) se vor pune matriţe elastice amprentate pentru a se realiza o integrare armonioasă în peisaj a sectorului de drum reabilitat;

Pentru protecţia peisajului în zona km 58+075 şi pentru a se evita un impact negativ asupra formaţiunii geologice Stânca Roşie s-a prevăzut un viaduct cu suprastructura în consolă.

Măsuri pentru protecţia mediului social şi economic


Se va asigura semnalizarea şantierului cu panouri de avertizare, pentru a obliga conducătorii auto să reducă viteza în zona lucrărilor şi pentru a se evita accidentarea riveranilor care se deplasează pe drumurile de legătură;

Se va asigura protecţia antifonică pentru personalul care munceşte în zona fronturilor de lucru;

Se va asigura menţinerea curată a drumurilor utilizate pe perioada execuţiei lucrărilor; Terenul ocupat de organizarea de şantier şi baza de producţie zona Buta va fi

reconstruit ecologic, dacă este cazul. b) Pe perioada de operare a drumului

Nu este cazul IV. Condiţii care trebuie respectate


Executarea lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum se va face cu respectarea documentaţiei tehnice depuse, a normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice;

Recepţionarea, manipularea şi depozitarea materialelor se vor realiza conform normelor specifice fiecărui material, în condiţii de siguranţă pentru personal şi pentru mediu;

În cazul în care vor fi necesare lucrări de întreţinere a utilajelor sau schimbare a acumulatorilor auto şi uleiurilor, acestea nu se vor executa în frontul de lucru, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua şi schimburile de anvelope;

Aplicarea tehnologiilor curate în vederea minimizării emisiilor de praf şi pulberi rezultate din lucrările de terasamente şi de manipulare a pământurilor;

Transportul substanţelor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite de către autoritatea competentă, transportatorul având obligaţia obţinerii tuturor avizelor şi informării poliţiei din localitatea pe raza căreia se derulează transportul;

Mijloacele de transport utilizate vor îndeplini prevederile Ordinului MTCT nr. 2134/ 2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3, cu modificările şi completările ulterioare;

Transportul substanţelor periculoase se va realiza numai în baza unui ordin de transport emis de către conducerea societăţii sau de către persoanele împuternicite de aceasta pentru fiecare transport în parte;

Este interzis transportul substanţelor periculoase cu vehicule destinate transportului de persoane, alimente, animale sau materiale ce pot fi contaminate;

Este interzisă staţionarea vehiculelor care transportă substanţe toxice ce emană gaze ori prezintă pericol de explozie în centrele populate;

Este interzisă folosirea la transportul rutier a ambalajelor, recipientelor sau cisternelor care nu corespund normelor prevăzute de ADR sau care nu sunt autorizate, după caz;


22

Este interzis transportul substanţelor periculoase pe tronsonul DN 66A care traversează Parcul Naţional Domogled Valea Cernei;

Se va reface vegetaţia taluzurilor drumului, imediat după încheierea lucrărilor în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice;

La finalizarea lucrărilor propuse prin proiectul de investiţii, vor fi realizate lucrările necesare pentru refacerea zonelor şi redarea funcţionalităţii iniţiale a suprafeţelor afectate sau ocupate temporar.

b) Pe perioada de operare a drumului

Este interzis transportul substanţelor periculoase pe tronsonul DN 66A care traversează Parcul Naţional Domogled Valea Cernei;

c) În timpul dezafectării Lucrările de dezafectare prevăzute în proiect şi măsuri pentru gestionarea deşeurilor.

Monitorizarea a) Planul de monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor de reabilitare

În scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate, cât şi pentru a stabili măsuri corective în cazul neîncadrării în normele specifice privind protecţia mediului, titularul: Va identifica şi monitoriza sursele de poluare (localizare, identificare şi cuantificare

emisii şi imisii specifice de poluanţi); Va stabili un program de măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot, atât în

incinta organizării de şantier zona Buta, cât şi pe traseul sectorului de drum care se reabilitează;

Va efectua măsurători cu laboratoare acreditate RENAR la emisiile de gaze şi pulberi rezultate la instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice la următorii indicatori: CO, SO2, NOx şi pulberi. Concentraţiile poluanţilor în emisie nu vor depăşi valorile limită prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 (pulberi – 50 mg/Nm3, CO – 170 mg/Nm3, SO2 – 450 mg/Nm3, NOx – 1700 mg/Nm3). Rezultatele monitorizării vor fi raportate la ANPM şi APM Gorj;

Va urmări modul de funcţionare a instalaţiilor ce deservesc şantierul (instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice, staţiile de betoane şi de nisip stabilizat, carierele) pentru asigurarea randamentelor maxime;

Va urmări modul de funcţionare a instalaţiilor de depoluare şi măsuri privind curaţirea lor periodică;

Va verifica periodic parcul de utilaje pentru depistarea eventualelor defecţiuni; Va verifica periodic etanşeitatea rezervoarelor de stocare a carburanţilor sau

substanţelor toxice, dacă este cazul; Va verifica modul de gestionare a deşeurilor rezultate atât pe amplasamentul organizării

de santier, cât şi în zona fronturilor de lucru; Va stabili un program de intervenţie şi va lua măsuri, în cazul în care indicatorii de

calitate specifici factorilor de mediu (aer, apă, sol) nu se încadrează în limitele impuse de legislaţia în vigoare;

Va stabili un program de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale: măsuri necesar a fi luate, echipe de intervenţie, dotări şi echipamente pentru intervenţie în caz de accident;

Va organiza un sistem prin care populaţia să poată informa titularul asupra nemulţumirilor pe care le are legate de poluarea din această perioadă, siguranţa traficului: crearea unei linii telefonice în cadrul organizarii de şantier zona Buta şi desemnarea unei persoane dintre angajaţi care să preia toate opiniile exprimate în apelurile primite, urmând a transmite un răspuns după analiza situaţiei. Acest număr de telefon va fi mediatizat, prin prezentarea lui în presa locală, afişarea la sediile primăriilor localităţilor traversate de sectorul de drum care se reabilitează;


23

Amplasament Obiectiv Componenta de mediu

Periodicitate Parametrii

Şantier (în special acolo unde fronturile de lucru şi drumurile de acces se vor afla în apropierea zonelor locuite – localitatea Câmpu lui Neag)

Fronturi de lucru

Aer Sol Nivel de zgomot

Lunar Trimestrial Lunar (depinde de ritmul în care se vor executa lucrările şi în care se vor muta fronturile de lucru)

CO, NOx, SO2, pulberi, COV Produse petroliere, Pb

Drumuri de acces (tehnologice)

Aer Sol Nivel de zgomot

Lunar Trimestrial Lunar

CO, NOx, SO2, pulberi, Pb, COV Produse petroliere, Pb

Organizarea de şantier şi baza de producţie

Incinta Aer Sol Apa subterană Nivel de zgomot Ape uzate tehnologice Starea tehnică a staţiilor de mixturi asfaltice, statiilor de betoane, statiilor de sortare, inclusiv a instalaţiilor pentru retinerea poluanţilor

Lunar Trimestrial Trimestrial Lunar Trimestrial Lunar

CO, NOx, SO2, pulberi, Pb, COV Produse petroliere, Pb Suspensii, CCO, CBO5, hidrocarburi

pH, Suspensii, CCO, CBO5, reziduu filtrat la 105º C, substanţe extractibile, produse petroliere

Rezervoare carburanţi, bitum

Etanşeitate Lunar

Utilaje, echipamente, vehicule transport, etc.

Starea tehnică Lunar

Planul de monitorizare pe perioada de operare a drumului Pentru protecţia calităţii aerului se va aplica un program de monitorizare la indicatorii CO, NOx, SO2, Pb. Valorile determinate trebuie să fie inferioare valorilor limită prevăzute de Ordinul MAPM nr. 592/2002. Stabilirea frecvenţei de monitorizare se va face de către APM Gorj funcţie de valorile de trafic previzionate/ înregistrate. Monitorizarea Biodiversităţii Se va monitoriza starea habitatelor şi a speciilor afectate atât în timpul execuţiei lucrărilor de modernizare/ reabilitare, cât şi în timpul operării. Programul de monitorizare va avea ca obiective urmărirea următorilor parametri:


24

Nr. crt.

Parametrii monitorizaţi

Metoda monitorizării

Frecvenţa/Durata monitorizării

Responsabil monitorizare

Raportare

1 Morfologia zonei

Se va urmări gradul de eroziune a porţiunilor despădurite şi stabilizate prin plantarea de specii caracteristice zonei. Gradul de eroziune nu trebuie să-l depaşeasca pe cel iniţial. Se vor recolta si studia profile de sol, metode GIS de modelare erozională etc.

Anual, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de operare, timp de 5 ani.

Specialişti contractati de către operatorul drumului.

Anual, timp de 5 ani, către APM Gorj, ARPM Craiova, ANPM, Administratia PN Domogled Valea Cernei

2 Vegetaţia terestră

Cartarea şi realizarea transectelor, urmărindu-se dacă se păstrează nucleul de specii iniţial şi dacă se instalează specii invazive.

Începutul lunii mai, mijlocul lunii iunie - începutul lunii iulie si începutul lunii august, timp de 5 ani.

Specialişti contractaţi de către operatorul drumului.

În luna mai, iulie, august, timp de 5 ani catre APM Gorj, ARPM Craiova, ANPM, administratia PN Domogled Valea Cernei.

Calcularea producţiei de biomasă. Aceasta trebuie să rămână cam la acelaşi nivel cu cel iniţial.

Anual, timp de 5 ani. Specialişti contractaţi de operatorul drumului.

Anual, timp de 5 ani catre APM Gorj, ARPM Craiova, ANPM, Administratia PN Domogled Valea Cernei

3 Fauna Monitorizarea efectivelor prin observarea directă sau/şi obţinerea datelor de la Directia Silvica, S.O.R., A.P.M. etc. Se va urmări numărul de exemplare din fiecare specie, numărul de perechi reproductive, numărul de pui. Acestea trebuie sa rămână cel puţin în limite apropiate de cele iniţiale.

De 3 ori pe an: la mijlocul primăverii, la mijlocul verii şi în septembrie-octombrie, timp de 5 ani.

Specialisti contractaţi de către operatorul drumului.

De 3 ori pe an: la mijlocul primăverii, la mijlocul verii şi în septembrie octombrie, timp de 5 ani către APM Gorj, ARPM Craiova, ANPM, Administratia PN Domogled Valea Cernei.

4 Replantarile şi Refacerea zonei afectate

Producţia de biomasă, densitatea, abundenţa. Valorile vor trebui să crească anual pentru a ajunge în final la valori

Anual, timp de 10 ani. Specialişti contractaţi de către operatorul drumului.

Anual, timp de 10 ani catre APM Gorj, ARPM Craiova, ANPM, Administratia PN Domogled Valea Cernei.


25

apropiate de cele ale habitatului iniţial.

5 Ecosisteme acvatice

Se monitorizează viteza de curgere, adâncimea, salinitatea, cantitatea de oxigen dizolvat, se vor carta speciile de faună şi floră, se va calcula biomasa, abundenţa. Toate acestea trebuie sa rămână în limitele normale. Se vor preleva probe, se vor face măsurări directe cu aparatură specifică, etc.

Bianual, primavara şi toamna, timp de 5 ani.

Specialisti contractaţi de către operatorul drumului.

Bianual, primavara si toamna, timp de 5 ani catre APM Gorj, ARPM Craiova, ANPM, Administratia PN Domogled Valea Cernei.

Măsurile compensatorii

Întrucât aducerea DN 66A la standardele de drum naţional de clasa tehnică V implică pierderea unor suprafeţe reduse din habitatele naturale existente în zona drumului, au fost propuse măsuri compensatorii de refacere a acestora. Măsurile compensatorii presupun refacerea habitatelor prin împădurirea unor suprafeţe antropizate, neregenerate, care întrunesc condiţii staţionale corespunzătoare tipului de habitat afectat şi îmbunătăţirea habitatului existent. Aplicarea măsurilor compensatorii nu implică modificarea limitelor ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0069/ROSPA0035 Domogled Valea Cernei. Implementarea măsurilor compensatorii se va face înainte de implementarea proiectului. Măsurile compensatorii care presupun refacerea habitatelor se vor implementa în înteriorul ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, pe terenurile puse la dispoziţie de Ocolul silvic Baia de Aramă (conform procesului verbal nr. 277 din 8.02.2011) iar măsurile compensatorii care presupun îmbunătăţirea habitatului existent se vor implementa atât în ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei cât şi în ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest . Măsurile compensatorii se vor aplica în aceeaşi regiune biogeografică şi în acelaşi tip de ecosistem.

Măsurile compensatorii pentru refacerea şi/sau îmbunătăţirea habitatelor din

ariile naturale protejate ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest şi ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei afectate de realizarea proiectului “Drum de legătură DN 66A km 47+600 – km 66+204 Campu lui Neag Cerna” sunt prezentate în Anexa nr. 1, planul de implementare a măsurilor compensatorii este prezentat în Anexa nr. 2, calendarul de implementare a măsurilor compensatorii în Anexa nr. 3 şi harta cu zonele în care se vor aplica măsurile compensatorii în Anexa nr. 4. Măsurile compensatorii prevăd împădurirea suprafeţelor şi asigurarea lucrărilor de îngrijire şi supraveghere până la închiderea stării de masiv, respectiv 7 ani.

Realizarea stării de masiv va presupune atingerea unei anumite înălţimi a puieţilor plantaţi, care vor ajunge să ocupe integral terenul şi încep să-şi exercite funcţiile de arboret, respectiv funcţiile ecologice ale tipurilor de habitate refăcute.

Situaţia suprafeţelor habitatelor cu corespondent Natura 2000 ce vor fi pierdute şi suprafeţele pe care vor fi aplicare măsurile compensatorii:


26

Nr.

crt.

Tip habitat Natura

2000 afectat de proiect

Suprafata

pierdută

(ha)

Suprafaţa pe care se

aplică măsurile

compensatorii (ha)

ua/UP

ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest

1 Habitat 9410 păduri acidofile de Picea Abies din regiunea montană

0,5 - -

2 Habitat 91V0 păduri dacice de fag

1,78 2,5 din care: 1 ha în u.a. 120E; 1 ha în u.a. 121C; 0,5 ha în ua 122B

Ocolul Silvic Baia de Aramă: u.a. 120E, 121C, 122B din UP XI Cernişoara

ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei

3 Habitat 91V0 păduri dacice de fag

2,97 14,1 din care: în UP VIII Olanu: 0,5 ha în u.a. 18B, 1,8 ha în u.a. 66A, 2 ha în u.a. 68C, 0,2 ha în u.a. 112C; In UP IX Balmeş: 0,5ha în u.a.10A, 0,8 ha în u.a. 11A, 0,1ha în u.a. 64F; In UP X Ivanu: 0,2 ha în u.a.51B, 0,5 ha în u.a. 53C, 3 ha în u.a. 65A, 1 ha în u.a. 57A, 1,8 ha din u.a. 66A; În UP XI Cernişoara: 0,7 ha în u.a. 98B, 0,5 ha în u.a. 114, 0,5 ha în u.a.119°

Ocolul Silvic Baia de Aramă: - u.a. 18B, 66A, 68C, 112C din UP VIII Olanu; - u.a. 10A, 11A, 64F din UP IX Balmeş; - u.a. 51B, 53C, 65A, 57A, 66A din UP X Ivanu; - u.a. 98B,114, 119A din UP XI Cernişoara

4 91KO Illyrian Fagus sylvatica forests (Aremonio -Fagion)

0,57 - -

5 9110 Luzulo - Fagetum beech forests

0,2 2

din care: 0,5 ha în u.a.25B, 1ha în u.a.29E, 0,5 ha în u.a.145C

Ocolul silvic Baia de Aramă: - u.a. 25B din UP VIII Olanu; - u.a. 29E din UP IX Balmeş; - u.a. 145C din UP XI Cernişoara

6 9130 Asperula - Fagetum beech forests

1,95 - -

7 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to alpine levels

5,17 - -

TOTAL 13,14 18,6


27

Măsurile compensatorii propuse nu prevăd numai împădurirea suprafeţelor ci şi asigurarea lucrărilor de îngrijire şi supraveghere până la închiderea stării de masiv, respectiv 7 ani:

an I – împădurire,

an II si III – completări,

an IV, V, VI, VII – întreţinere. Tehnologia de plantare şi lucrările de întreţinere corespunzătoare sunt:

pregătirea terenului se va face manual în vetre de 60x80 cm, ce se vor executa concomitent cu lucrările de plantare propriuzisă;

împăduririle se vor face de preferinţă primăvara, în gropi normale 30x30x30 cm, cu puieţi cu rădăcina nudă;

numărul de puieţi la hectar va fi de 5000, iar distanţa de plantare dintre puieţi va fi de 2 m între rânduri şi de 1 m pe rând;

completările vor însuma 20%, din care 15% în anul II şi 5% în anul III;

lucrările de întreţinere vor consta din revizuiri ale puieţilor (câte una în primii trei ani), mobilizarea solului (câte una în anii II şi III) şi descopleşirea culturilor (câte două în anii I, II, III, IV şi apoi câte una în anii V, VI şi VII).

Speciile de arborii utilizaţi pentru refacerea habitatelor

Specii Suprafata

(ha)

Necesar puieti

(mii buc/ha)

Anul Total

I II III

BRAD 10,54 5 52,70 7,91 2,635 63,245

MOLID 6,45 5 32,25 4,84 1,613 38,703

LARICE 0,50 5 2,50 0,37 0,125 2,995

PALTIN DE MUNTE 0,71 5 3,55 0,53 0,177 4,257

FRASIN 0,40 5 2,00 0,30 0,100 2,400

TOTAL 18,6 93,00 13,95 4,65 111,60

Măsurile de prevenire în cazul apariţiei unor riscuri asociate implementării măsurilor compensatorii.

A. Riscuri finaciare. 1. Estimarea cât mai realistă a creşterii preţurilor de piaţă şi prevederea în bugetul

investiţiei a unei marje de eroare ce se va include în capitolul de cheltuieli diverse şi neprevăzute în cazul în care apar întârzieri în graficul pentru aplicarea măsurilor compensatorii cauzate de costurile suplimentare;

2. Încheierea unui contract cu noul constructor care să aibă aceleaşi clauze, termene şi responsabilităţi ca cel anterior în cazul în care contractul dintre beneficiar şi constructor se încheie în condiţii neprevăzute.

B. Riscuri tehnice.

1. Constituirea unei garanţii de bună execuţie, în sumă procentuală din valoarea contractului, conform prevederilor OUG 34/2006; asigurarea un stoc minim pentru


28

înlocuirea acelor specii de arbori sau arbuşti transportaţi sau plantaţi necorespunzător şi care în timp nu vor contribui la refacerea habitatului; prevederea unui număr de pieţe de probă pentru controlul anual al împăduririlor în cazul în care vor apare erori operaţionale legate modul de transport şi modul de plantare al arborilor şi diverselor asociaţii vegetale, modul de îngrijire al acestora până la prinderea totală;

2. Atât în timpul execuţiei lucrărilor, cât şi după finalizarea acestora, zonele unde vor fi refacute habitatele vor fi supravegheate astfel încât riscul furturilor sau vandalizărilor să fie minim în cazul în care vor fi erori operaţionale, cum ar fi cazul defrişărilor necontrolate;

3. Estimarea unor marje de eroare pentru etapele mai importante din planul de implementare în cazul nerespectării calendarului de implementare;

4. Existenţa unui plan de acţiune în cazul poluării accidentale şi anunţarea în cel mai scurt timp posibil de către titular a autorităţilor: Administaţia Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei, GNM, ANPM, APM Gorj, ARPM Craiova.

C. Riscuri generate de fenomene naturale.

1. Prevederea de lucrării provizorii de consolidări în zonele abrupte, cu potenţial de alunecare a terenului;

2. Oprirea lucrărilor în perioadele cu fenomene naturale extreme şi continuarea acestora dupa scurgerea apelor de pe amplasament;

3. Realizarea unor planuri pentru situaţii de urgenţă (ex. incendii, alunecări de teren, doborâturi de vânt, etc).

Dacă în perioada de implementare a măsurilor compensatorii apar elemente noi necunoscute la data emiterii actului, titularul va anunţa autorităţile: ANPM şi Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei. Lucrările vor fi sistate până la găsirea variantei optime de rezolvare a problemelor apărute. Va fi expertizată situaţia aparută şi va fi întocmită documentaţia/ proiectul pentru înlăturarea cauzei de către beneficiar. Toate autorităţile vor fi periodic informate cu privire la graficul de execuţie a lucrărilor (ANPM, ARPM Craiova, APM Gorj, Aministraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei). Restricţii prvind amplasarea altor organizări de şantier şi baze de producţie. Se interzice amplasarea acestora în ariile naturale protejate: Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, ROSPA0035 Domogled – Valea Cernei, ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest şi în imediata vecinătate a Parcului Naţional Retezat, ROSCI0217 Retezat, ROSPA0084 Munţii Retezat, precum şi în apropierea:

- cursurilor de apă (în albiile şi pe malurile acestora), - zonelor cu vegetaţie arboricolă, - localităţilor, - siturilor arheologice sau a monumentelor naturii, - zonelor cu alunecări de teren şi pe terenuri inundabile

Prezentul acord de mediu se emite cu următoarele condiţii:

Respectarea condiţiilor din prezentul act administrativ şi a documentaţiei tehnice depuse, precum şi a normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice investiţiei;

Titularul de proiect are obligaţia ca în cazul apariţiei oricărei modificări faţă de situaţia prezentată în planurile de situaţie depuse pentru obţinerea acordului de mediu să solicite revizuirea acordului de mediu;

La finalizarea lucrărilor de execuţie titularul va notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului care va face un control de specialitate pentru verificarea respectării


29

tuturor condiţiilor impuse în acordul de mediu, conform art. 53 alin. (2) din OM nr.860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu. Procesul verbal de constatare întocmit va însoţi procesul verbal de recepţie a lucrărilor aferente investiţiei realizate;

Titularul va notifica în scris ANPM şi APM Gorj ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor ce au stat la baza eliberării prezentului acord de mediu;

În vederea asigurării protecţiei factorilor de mediu, titularul va introduce în caietul de sarcini pentru constructor obligativitatea completării Planului de management de mediu cu modul de realizare şi respectare a condiţiilor impuse prin prezentul act de reglementare şi a măsurilor propuse în raportul la studiul de evaluare a impactului precum şi a întocmirii Planului de monitorizare lunară a performanţelor activităţii acestuia cu privire la protecţia mediului; planurile vor fi transmise la ANPM şi APM Gorj;

Se vor respecta prevederile legale aplicabile din următoarele acte normative: - OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări de Legea nr.

265/2006, cu completările şi modificările ulterioare; - OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei aprobată cu modificări de Legea nr.

655/2001 şi OUG nr.12/2007; - Ordinul MAPPM nr. 462 /1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;

- Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind valorile limită ale poluanţilor în mediul înconjurător; - Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului; - Legea apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare; - HG nr. 188 /2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în

mediul acvatic a apelor uzate, completat şi modificat de HG nr. 352/2005 şi HG nr. 210/2007;

- Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordinul MADR nr. 606/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,

modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos; - OUG nr. 16/2001 *** Republicată privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile; - Legea nr. 27/2007 privind modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu

completările şi modificările ulterioare; - HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; - HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje,

modificată şi completată de HG nr.1872/2006; - Ordinul MMGA nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la

ambalaje şi deşeuri din ambalaje; - HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; - HG nr. 735 /2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate

utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

- Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,

- HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase;

- HG nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase;


30

- HG nr. 1326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România; - HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport

rutier de mărfuri periculoase în România conform careia titularul are obligaţia:

să furnizeze conducătorului auto fişa de siguranţă prin care se dau instrucţiuni privind identificarea substanţei, natura pericolelor prezentate de aceasta, tipul de echipament de protecţie recomandat să fie utilizat, modul de intervenţie şi de alarmare a autorităţilor în caz de accident sau de eveniment rutier, care pune în pericol ecosistemul terestru, acvatic sau care poluează grav aerul; în aceste situaţii va fi anunţată autoritatea teritorială de protecţia mediului şi populaţia;

să respecte măsurile de alarmare şi intervenţie prevăzute în fişa de siguranţă, în cazul unor evenimente;

să se asigure că vehiculele care transportă substanţe periculoase sunt semnalizate corespunzător, pe perioada efectuării transporturilor, conform prevederilor ADR, cu panouri şi etichete de pericol, conform reglementărilor specifice în vigoare;

să menţioneze în documentul de transport caracterul de marfă periculoasă, denumirea şi numărul de identificare ale acesteia, precum şi că substanţele transportate sunt admise la transportul rutier, ambalarea şi etichetarea s-au făcut în mod corespunzător, ambalarea în comun, în acelaşi colet sau container, a mai multor substanţe nu este admisă, transportul se derulează cu respectarea prevederilor specifice ale ADR, cu indicarea acestora;

să asigure curăţarea, spălarea, neutralizarea, decontaminarea sau dezinfectarea vehiculului;

să asigure încărcarea vehiculului în limitele admise la transport pentru categoria respectivă de vehicul;

să respecte regulile de siguranţă aplicabile la efectuarea operaţiunilor de încărcare/ descărcare în şi din cisterne;

- Ordinul MMP nr. 924/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional;

- HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului şi HG nr.1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate,

- OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr.19/2008 şi modificată şi completată prin OUG nr.15/2009,

- OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu completările şi modificările ulterioare,

- HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă,

- HG nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă,

- HG nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă,

- HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot cu modificările şi completările ulterioare,

- OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare,

- Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,


31

- HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,

- Ordinul MMDR nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Documentaţia care a stat la baza emiterii acordului de mediu conţine:

- Certificat de urbanism nr. 9/1495/07.04.2006 emis de Primăria Uricani + Fişa tehnică

în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu emisă de proiectant SEARCH CORPORATION SRL;

- Certificat de urbanism nr. 25/27.03.2006 emis de Consiliul Judeţean Gorj + Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului Unic pentru obţinerea acordului de mediu emisă de SEARCH CORPORATION SRL;

- Certificat de urbanism nr. 91/19.05.2009 emis de Consiliul Judeţean Gorj; - Certificat de urbanism nr. 91/19.05.2009 prelungit până la data de 18.05.2012, emis

de Consiliul Judeţean Gorj; - Studiu de fezabilitate întocmit de SEARCH CORPORATION SRL, înregistrat la ANPM

cu nr. 13408/08.11.2006; - Completări la memoriul tehnic (parte scrisă + anexe cu plan de ansamblu şi plan de

situaţie), întocmite de SEARCH CORPORATION SRL, înregistrate la ANPM cu nr. 5248/23.04.2007;

- Memoriul tehnic actualizat (piese scrise + piese desenate: plan de situaţie arii naturale protejate şi plan de situaţie lucrări de drumuri) întocmit de SEARCH CORPORATION SRL, înregistrat la ANPM cu nr. 9675/13.07.2009;

- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (piese scrise + anexe + piese desenate), elaborat de evaluator ECO TERRA, înregistrat la ANPM cu nr. 8610/ 22.06.2009;

- Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului cu soluţiile de rezolvare a problemelor/ observaţiilor semnalate de ONG şi de public în timpul dezbaterilor publice (piese scrise + anexe), elaborat de ECO TERRA, înregistrată la ANPM cu nr. 15298 /12.11.2009;

- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut (piese scrise + piese desenate: plan de situaţie arii naturale protejate, planuri de situaţie: traseu DN 66 A, legătura DN 66A cu Cerna Sat DN 67 D, variante de traseu analizate, lucrări propuse pentru traversarea DN 66A de faună (viaducte), amenajare treceri la nivel mamifere, profil transversal DN 66 A, concentraţii medii anuale (CO, COV, Pm, SO2, NOx, Pb), nivel de zgomot, arii naturale protejate: distribuţie habitate, culoare migraţie mamifere mari, peisaj), elaborat de ECO TERRA, înregistrat la ANPM cu nr. 3802/31.03.2010;

- Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut cu răspusuri la observaţiile ANPM, elaborat de ECO TERRA, înregistrat la ANPM cu nr.12951 /18.11.2010;

- Raport de evaluare a biodiversităţii potenţial afectate de construirea DN 66A, elaborat de un colectiv de specialişti de la Universitatea Babeş – Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie, înregistrat la ANPM cu nr. 54/ 04.01.2011;

- Răspunsuri la observaţiile ANPM privind structura, funcţiile şi obiectivele de conservare ale ariilor naturale de interes comunitar afectate de implementarea proiectului, elaborate de ECO TERRA, înregistrate la ANPM cu nr. nr.4960/ 18.04.2011;

- Măsuri compensatorii pentru refacerea şi/sau îmbunătăţirea habitatelor din ariile protejate afectate de realizarea proiectului DN 66A, elaborate de ECO TERRA şi Punctul de vedere al D-lui Dr. Dan Stănescu privind studiul ‚’’Hărţi de distribuţie a


32

habitatelor în zona limitrofă aferentă obiectivului Consolidare DN 66A km 47+600 – km 66+204” Câmpu lui Neag – Cerna’’, înregistrate la ANPM cu nr. 4960/ 18.04.2011;

- Plan de management de mediu pe anul 2010; - Plan de urgenţă referitor la incendiu; - Plan de urgenţă referitor la cutremur; - Plan de urgenţă referitor la descărcarea accidentală de mixturi asfaltice; - Plan de urgenţă referitor la pierderi de produse petroliere şi de lubrifianţi pe sol; - Plan propriu de securitate şi sănătate; - Lista aspectelor semnificative de mediu în situaţii de urgenţă; - Avize nr. 37/19.05.2009 şi nr. 38/19.05.2009 emise de Direcţia Silvică Caraş Severin -

Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, - Certificate de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra

mediului pentru SC ECO TERRA SRL; - Avize de gospodărire a apelor nr. 63/05.04.2007, nr. 110/08.07.2009) emise de

Administraţia Naţională Apele Române; - Autorizaţia de Mediu nr. HD -119/9.03.2007 pentru organizarea de şantier, emisă de

APM Hunedoara; - Notificare OCPI Hunedoara, nr. 2662/08.04.2009 privind limita administrativă a

obiectivului; - Adresa ANPM nr.15250/IG/03.01.2007 de delegare de competenţă pentru parcurgerea

procedurii de către APM Gorj şi APM Hunedoara; - Anunţuri publice pentru informarea publicului pe parcursul derulării procedurii în

vederea emiterii acordului de mediu:

publicate în presă de către autoritatea de mediu: „Servus Hunedoara” din 10.10.2006 şi “Evenimentul zilei” din 27.12.2006 (privind depunerea solicitării de obţinere a acordului de mediu), „România liberă” din 23.05.2007 (privind decizia de continuare a procedurii cu efectuarea evaluarii impactului asupra mediului), „Evenimentul zilei” din 21.08.2009 (privind dezbaterea publică a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului), „Evenimentul Zilei” din 07.06.2011 (privind decizia de emitere a acordului de mediu),

afişate la avizierele şi pe paginile de internet ale autorităţii de mediu şi ale titularului;

afişate de către titular la sediile primăriilor Padeş şi Tismana; - Procese verbale de verificare a amplasamentului nr. 4857/20.07.2006 (APM Gorj), nr.

8592/02.11.2006 (APM Hunedoara), nr. 13/17.01.2007 (APM Gorj cu ANPM), nr. 8592/17.01.2007 (APM Hunedoara cu ANPM), nr. 9523/09.07.2009 (ANPM);

- Procese verbale şedinţe CAT etapa de încadrare şi etapa de definire a domeniului de evaluare a impactului asupra mediului încheiate la APM Gorj - 30.01.2007 şi 18.05.2007, la APM Hunedoara - 31.01. 2007 şi 17.05.2007;

- Procese verbale şedinţe dezbatere publică a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului încheiate la: Primăria Padeş cu nr. 5341/06.10.2009, Primăria Tismana cu nr. 11771/07.10.2009, Primăria Târgu Jiu cu nr. 41153/ 08.10.2009 şi Primăria Uricani cu nr. 5748/09.10.2009, înregistrate la ANPM cu nr. 13660/12.10.2009, nr. 13661/12.10.2009, nr. 13662/12.10.2009 şi cu nr.13663/ 12.10.2009;

- Proces verbal şedinţă CAT etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului încheiat la APM Gorj cu nr. 8652/18.12.2009 , înregistrat la ANPM cu nr. 16346/22.12.2009;

- Proces verbal şedinţă CIA încheiat la ANPM cu nr. 6465/31.05.2011 privind luarea deciziei de emitere a acordului de mediu;


33

- Liste de control pentru etapa de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului (întocmite de APM Hunedoara şi APM Gorj), etapa de definire a domeniului evaluării (întocmite APM Gorj, şi ANPM) şi etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului întocmită de ANPM;

- Ordin de plată tarif etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nr. 3955 din 23.06.2009;

- Ordin de plată taxă la fondul de mediu nr. 20690691 din 06.06.2011; - Îndrumar nr. 1/1329/ZLN/18.06.2007 cu problemele specifice care trebuie să fie tratate

în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit de ANPM; - Decizia etapei de încadrare privind necesitatea efectuării evaluării impactului asupra

mediului nr. 8592/21.05.2007 emisă de APM Hunedoara; - Corespondenţa purtată cu titularul pe parcursul desfăşurării procedurii:

Adresa ANPM nr. 01/IG/03.01.2007 transmisă titularului pentru afişarea anunţului public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu la primării şi răspunsul titularului adresa nr. 310/9/09.01.2007, înregistrată la ANPM cu nr. 257/09.01.2007;

Adresa ANPM nr. 337/ANPM/15.02.2007 transmisă titularului privind solicitarea de completare a memoriului tehnic şi răspunsul titularului adresa nr. 310/9/190/20.04.2007, înregistrată la ANPM cu nr. 5248/23.04.2007;

Adresa proiectant SEARCH CORPORATION SRL nr. 2485/25.05.2007 privind suprafeţele propuse pentru defrişare, înregistrată la ANPM cu nr. 7150/25.05.2007;

Adresa ANPM nr. 1/1329/ZLN/18.06..2007 transmisă titularului privind îndrumarul cu problemele specifice care trebuie să fie tratate în raport şi răspunsul titularului adresa nr. 3180/22.06.2009 de înaintare a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, înregistrată la ANPM cu nr. 8610/22.06.2009;

Adresa proiectant nr. 2562/20.05.2009 privind: schimbarea denumirii proiectului de investiţii din Consolidare DN 66A în Drum de legătură DN 66A şi că traseul drumului a fost identificat de OCPI ca fiind pe teritoriul administrativ al jud. Gorj, înregistrată la ANPM cu nr. 7025/20.05.2009;

Adresa ANPM nr.1/1836/MF/25.05.2009 transmisă titularului privind solicitarea unor informaţii suplimentare (suprafaţa care urmează să fie defrişată în vederea realizării investiţiei şi coordonatele geografice STEREO 1970 ale amplasamentului drumului) şi răspuns titular nr. 2824/03.06.2009 înregistrat la ANPM cu nr. 7807/04.06.2009;

Adresa proiectant nr. 3180/22.06.2009 privind înaintarea Raportui la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (piese scrise + anexe + piese desenate) elaborat de SEARCH CORPORATION SRL şi ECO TERRA, înregistrat la ANPM cu nr. 8610/ 22.06.2009;

Adresa ANPM nr.1/2365/MF/23.06.2009 transmisă titularului, Administraţiei PN Domogled - Valea Cernei şi APM Gorj privind efectuarea unei noi vizite de amplasament;

Adresa proiectant nr. 3587/13.07.2009 privind înaintarea la ANPM a memoriului tehnic actualizat, înregistrată la ANPM cu nr. 9675/13.07.2009;

Adresa ANPM nr.1/2656/MF/20.07.2009 transmisă titularului privind completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului cu alternative de traseu şi clarificări privind realizatorul raportului;

Adresa titular nr. 175/05.08.2009 privind depunerea completărilor la raport (solicitate de ANPM prin adresa nr.1/2656/MF/20.07.2009), înregistrate la ANPM cu nr. 10754/05.08.2009;


34

Adresa ANPM nr.1/3088/MF/12.08.2009 transmisă titularului privind includerea alternativelor de traseu în cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi răspuns titular (adresa nr. 225/1/14.08.2009 - înaintare raport cu alternative de traseu), înregistrat la ANPM cu nr. 11174/17.08.2009;

Adresa ANPM nr.1/3191/MF/21.08.2009 transmisă titularului privind afişarea anunţului dezbaterii publice a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, la primării şi sediul propriu şi răspuns titular cu dovada afişării anunţului public (adresa nr. 247/25.08.2009), înregistrată la ANPM cu nr. 11471/25.08.2009;

Adresa ANPM nr. 2/251/CCG/22.10.2009 transmisă titularului privind completarea raportului cu soluţiile de rezolvare la observaţiile publicului la raport în timpul dezbaterilor publice şi răspuns titular (înaintare completare raport cu soluţii la observaţii) adresa nr. 310/302/11.11.2009, înregistrată la ANPM cu nr. 15298 /12.11.2009;

Adresa ANPM nr. 1366/DALO/04.12.2009 transmisă titularului privind participarea la şedinţa CAT – analiza calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

Adresa proiectant nr. 6422/02.12.2009 privind greşelile de tehnoredactare în cadrul studiului de biodiversitate al raportului, înregistrată la ANPM cu nr. 16263 /07.12.2009;

Adresa ANPM nr. 2/127/CCG/22.01.2010 transmisă titularului privind solicitarea de refacere a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi răspuns titular (înaintare raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut) adresa nr. 310/132/03.03.2010, înregistrată la ANPM cu nr. 3802/ 31.03.2010;

Adresele ANPM nr. 1/587/IN/11.05.2010 şi nr. 1/840/IN/14.06.2010 transmise titularului privind solicitarea formulării răspunsurilor la comentariile ONG –urilor la raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut, respectiv completarea raportului refăcut cu o anexă care să cuprindă datele solicitate prin adresele anterioare la care nu s-a răspuns;

Adresa titular nr. 310/410/16.11.2010 cu răspunsurile la adresele ANPM nr. 1/587/IN/11.05.2010 şi nr. 1/840/IN/14.06.2010, înregistrată la ANPM cu nr. 12951/18.11.2010;

Adresa ANPM nr. 1/2605/IN/20.12.2010 transmisă titularului privind propunerea de măsuri compensatorii;

Adresele CNADNR nr. 92/5235/01.02.2011 şi nr. 92/7484/11.02.2011 înregistrate la ANPM cu nr. 973/01.02.2011 şi nr. 1547/11.02.2011 privind organizarea unei întâlniri, respectiv comunicarea stadiului procedurii şi răspuns ANPM nr. 1/338/IN/03.02.2011 şi nr. 1/412/IN/15.02.2011;

Adresa titular nr. 310/84/14.04.2011 privind depunerea măsurilor compensatorii pentru refacerea habitatelor din ariile protejate afectate de realizarea proiectului şi a devizului de cheltuieli de instalare şi de întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv – elaborat de ICAS, înregistrat la ANPM cu nr. 4960/18.04.2011;

Adresa ANPM nr. 1/1358/IN/03.06.2011 transmisă titularului privind luarea deciziei de emitere a acordului de mediu cu solicitarea afişării anunţului public la primării şi sediul propriu şi răspuns titular cu dovada afişării anunţului public (adresa nr. 310/162/18.06.2011), înregistrată la ANPM cu nr. 6808/08.06.2011.

- Corespondenţa purtată cu APM Hunedoara şi APM Gorj pe parcursul derulării procedurii;


35

- Corespondenţa purtată cu Organizaţiile Neguvernamentale şi cu publicul pe parcursul derulării procedurii (capitolul V de participare a publicului în procedura derulată);

- Corespondenţa purtată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor cu privire la derularea procedurii şi la măsurile compensatorii propuse conform art. 6, alin. (4) din Directiva Habitate - Directiva 92/43/EEC;

- Corespondenţa purtată cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, pe parcursul derulării procedurii, cu privire la stadiul procedurii de reglementare pentru proiect.

V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată

Autoritatea competentă pentru protectia mediului a asigurat informarea publicului interesat, accesul liber la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziei în procedura de evaluare a impactului şi de emitere a acordului de mediu, astfel:

- Solicitarea acordului de mediu a fost adusă la cunoştinţa publicului prin: publicarea anunţului în presă (“Servus Hunedoara” din 10.10.2006 de către APM Hunedoara şi „Evenimentul zilei” din 27.12.2006 de către ANPM), afişarea anunţului public pe pagina de internet şi la avizierele: ANPM, APM Gorj, APM Hunedoara şi titular (DRDP Timişoara), precum şi prin afişarea anunţului public de către titular la primăriile Padeş şi Tismana;

- Decizia de continuare a procedurii în vederea emiterii acordului de mediu cu efectuarea evaluării impactului asupra mediului a fost adusă la cunoştinţa publicului prin: anunţ public în presă („România liberă” din 23.05.2007 de către ANPM), afişarea anunţului public pe pagina de internet şi la avizierele: ANPM, APM Gorj, APM Hunedoara şi DRDP Timişoara;

- Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost afişat pe pagina de internet a ANPM şi APM Gorj;

- Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului refăcut, toate completările la raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, răspunsurile la observaţiile ANPM, măsurile compensatorii au fost afişate pe pagina de internet a ANPM;

- Dezbaterea publică a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost adusă la cunoştinţa publicului cu 30 zile lucrătoare înaintea şedinţelor de dezbatere publică prin: publicarea anunţului în presă („Evenimentul zilei” din 21.08.2009 de către ANPM), afişarea anunţului public pe pagina de internet şi la avizierele: ANPM, APM Gorj şi DRDP Timişoara, precum şi prin afişarea anunţului public de către titular la sediile primăriilor: Padeş, Tismana, Târgu Jiu şi Uricani;

- Dezbaterile publice ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au avut loc după cum urmează: comuna Padeş (06.10.2009), oraşul Tismana (07.10.2009), oraşul Târgu Jiu (08.10.2009), oraşul Uricani (09.10.2009);

- Decizia de emitere a acordului de mediu a fost adusă la cunoştinţa publicului prin: publicarea anunţului în presă („Evenimentul zilei” din 07.06.2011 de către ANPM), afişarea anunţului public pe pagina de internet şi la avizierele: ANPM şi DRDP Timişoara în data de 07.06.2011, precum şi prin afişarea anunţului public de către titular la primăriile Padeş şi Tismana;

- Documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii, la autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi la titular.

Precizăm că au existat opinii/ sesizări/ comentarii din partea publicului şi a Organizaţiilor Neguvernamentale cu privire la:


36

1) Considerente privind extinderea şi valoarea naturală a peisajelor forestiere intacte întinse DN 66 A – o ameninţare pentru PFI Retezat - Godeanu – Ţarcu, din partea Asociaţia Agent Green (adresa nr. 60/04.08.2009); 2). Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din partea:

- Asociaţia ECO Sud-Vest România (adresa nr. 121/01.10.2009), - Asociaţia Agent Green, WWF - Asociaţia Programul Naţional Dunăre Carpaţi,

Fundaţia Vier Photen România, Asociaţia Grupul Milvus şi Societatea Carpatina Ardeleană Satu Mare (adresa nr. 75/02.10.2009),

- Societatea Ornitologică Română (adresa nr. 293/05.10.2009), - Asociaţia Pro Democraţia (adresa nr. 18/09.10.2009);

3) Completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, din partea: - Asociaţia Agent Green în numele Asociaţia Grupul Milvus, WWF – Asociaţia

Programul Naţional Dunăre Carpaţi, Societatea Carpatina Ardeleană Satu Mare, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România, Fundaţia Vier Photen România (adresa nr. 84/02.12.2009);

4) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului completat, din partea: - Asociaţia Grupul Milvus, WWF - Asociaţia Programul Naţional Dunăre Carpaţi,

Societatea Carpatina Ardeleană Satu Mare, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România, Societatea Română de Herpetologie (adresa Nr. 107/06.05.2010);

5) Considerente ştiinţifice, legale, sociale, şi economice privind impactul DN 66A asupra ariilor naturale protejate, siturilor Natura 2000 şi PFI, din partea:

- Asociaţia Agent Green, WWF - Asociaţia Programul Naţional Dunăre Carpaţi, Asociaţia Grupul Milvus şi Societatea Carpatina Ardeleană Satu Mare (adresa Nr 153/29.07.2010);

6) Contrastudiul de biodiversitate (adresa nr. 54/04.01.2011); 7) Informarea publicului asupra deciziei de emitere a acordului de mediu, din partea:

- Asociaţia Agent Green (e-mail înregistrat la ANPM cu nr. 7268/21.06.2011) şi răspuns ANPM nr.1/1486/IN/24.06.2011;

8) În timpul dezbaterilor publice ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pe care ANPM le-a transmis titularului de proiect în vederea formulării răspunsurilor. Răspunsurile primite au fost afişate pe pagina de internet a ANPM în vederea consultării de către publicul interesat/ afectat de proiect; 9) Pe parcursul procedurii de reglementare, din partea:

- Primăria oraşelor Petroşani, Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila (adresa înregistrată la ANPM cu nr. 9268/18.08.2010),

- Asociaţia Filantropică de Caritate şi Misiune Help din Lupeni (adresa nr. 27/03.08.2010),

- Marion Guyonvarch corespondent al publicaţiilor Regard, L’express şi al postului de radio RFI.(adresa nr. 60348/27.09.2010)

la care ANPM a formulat şi transmis răspuns la fiecare sesizare în parte. Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Prezentul acord de mediu nu exonerează de răspundere titularul, proiectantul şi/sau constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor. Prevederile prezentului act se pot revizui, în cazul în care se constată apariţia unor elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentului acord, în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare. Nerespectarea prevederilor acordului de mediu atrage după sine suspendarea sau anularea acestuia, după caz în conformitate cu art. 17, alin. (3), (4), (5) din OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.


37

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente şi organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia în vigoare, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei de emitere a acordului de mediu, revocarea respectivei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită.

Prezentul acord de mediu cu anexele nr. 1, 2, 3 şi 4 (parte integrantă din acordul de mediu) conţine 52 de pagini.

VICEPREŞEDINTE

Marian PROOROCU

DIRECTOR DCPR Director DCNB

Octavian PĂTRAŞCU Mirela PANTILIE

Şef serviciu AEI Şef serviciu PN

Gabriela Mirela BĂGĂIANU Cristiana IORGULESCU

Întocmit,

Sanda TRUICĂ - consilier serviciu AEI

Roxana STOIAN - consilier serviciu PN

../../../Local%20Settings/Temporary%20Internet%20Files/Content.IE5/Local%20Settings/Temporary%20Internet%20Files/OLK9A/00079384.htm


38

ANEXA 1 – MĂSURI COMPENSATORII

Masurile compensatorii propuse în ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se aplică

măsura

compensatorie

ha

0 1 2 3 4 5 6 7

9410

Acidophilous

Picea forests

of the montane

to alpine levels

(Vaccinio-

Piceetea)

Păduri

acidofile de

Picea abies din

regiunea

montană

Corespondent

a cu

clasificarea

romaneasca:

R4208 Păduri

sud-est

carpatice de

molid (Picea

abies) şi brad

(Abies alba) cu

Luzula

sylvatica

mare

1746 /

2

0,50 /

0,03

0,50 /

0,00057

S-au prevazut masuri de

imbunatatire a habitatului

existent, din urmatoarele

considerente:

- suprafaţa pierdută prin

construirea drumului

DN66A este foarte redusă

(0,03% din suprafaţa

habitatului);

- acest habitat are o

reprezentativitate şi o

conservare excelente în

sit;

- pierderea de 0,03% nu

afectează statutul de

conservare şi

funcţionalitatea habitatului

9410;

- acest tip de habitat este

prezent în toţi Carpaţii

româneşti în etajul boreal

(cca 49000ha), mai

frecvent în C. Meridionali

(10000ha).

A fost prevazuta creşterea

suprafeţelor plantate cu

molid-Picea abies şi brad-

Abies alba (specii

caracteristice structurii

habitatului 9410) realizată

prin depăşirea cu 1,8 ha a

suprafeţei necesare pentru

refacerea habitatului 9110 la

care se vor împăduri 2,0 ha

în loc de 0,2ha, cu molid şi

brad (în interiorul SCI 0069,

pe raza OS Baia de Aramă,

u.a 25B, 29E, 145C).

Habitatul 9110 (cu

corespondent R4107-Păduri

sud-est carpatice de fag şi

Habitatul

existent in

zona drumului

-


39

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se aplică

măsura

compensatorie

ha

brad cu Vaccinium m.) are în

structura sa şi specii comune

cu cele din habitatul 9410

precum şi condiţii staţionale

(altitudine, climă, substrat

geologic) asemănătoare.

Imbunatatirea habitatului se

va face prin:

- - întrucât prezenţa în

covorul ierbos a speciei

Luzula sylvatica

stînjeneşte regenerarea

naturală a molidului şi

bradului (prin concurenţă

şi înţelenire) se

recomandă mobilizarea

parţială (în vetre de 60 x

80 cm) a solului, cu sapa

de munte, în apropierea

arborilor seminceri (arbori

maturi de molid şi brad

care fructifică), în anii de

fructificaţie sau în

primăvara următoare unei

fructificaţii abundente;

după răsărirea puieţilor

zmulgerea/tăierea cu

secera a ierburilor înalte;

- protejarea plantaţiilor de

brad şi molid împotriva

cervidelor prin pensularea

lujerului/mugurelui

terminal cu substanţe

repelente pentru a se

asigura o creştere anuală

normală în înălţime;

- realizarea unei

împrejmuiri de protecţie a

suprafeţei din vecinătatea

traseului drumului DN 66A

pe care s-a identificat

acest tip de habitat (şi/sau

din alte zone expuse unor

riscuri antropice) pentru a

asigura liniştea necesară


40

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se aplică

măsura

compensatorie

ha

menţinerii speciilor de

floră caracteristice.

91VO Dacian

beech forest

(Symphyto-

Fagion)

Păduri dacice

de fag

(Symphyto-

Fagion)

Corespondent

a cu

clasificarea

romaneasca:

R4101 Păduri

sud-est

carpatice de

molid (Picea

abies), fag

(Fagus

sylvatica) şi

brad (Abies

alba) cu

Pulmonaria

rubra

R4109 Păduri

sud-est

carpatice de

fag (Fagus

sylvatica) cu

Symphytum

cordatum

moderată

26196,

3 / 30

1,78 /

0,007

1,78 /

0,002

Refacerea habitatului prin:

- impadurirea unor

suprafeţe antropizate,

neregenerate, care

întrunesc condiţiile

staţionale

corespunzătoare tipului

de habitat 91VO.

Nu se modifică limitele ariei

în care se aplică măsura

compensatorie.

În aria

naturală

protejată

învecinată,

respectiv

ROSCI0069, în

aceeaşi

regiune

biogeografică

şi în acelaşi tip

de ecosistem:

-u.a. 120E,

121C, 122B

din UP XI, OS

Baia de Aramă

2,5

Masurile compensatorii propuse în ROSCI 0069 Domogled – Valea Cernei


41

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se

aplică măsura

compensatorie

ha

0 1 2 3 4 5 6 7

91VO Dacian

beech forest

(Symphyto-

Fagion)

Păduri dacice

de fag

(Symphyto-

Fagion)

Corespondenta

cu clasificarea

romaneasca:

R4101 Păduri

sud-est

carpatice de

molid (Picea

abies), fag

(Fagus

sylvatica) şi

brad (Abies

alba) cu

Pulmonaria

rubra

R4109 Păduri

sud-est

carpatice de fag

(Fagus

sylvatica) cu

Symphytum

cordatum

R4119 Păduri

dacice de fag

(Fagus

sylvatica) şi

carpen

(Carpinus

betulus) cu

Carex pilosa

moderată

21270,8 /

34,3

2,97 /

0,014

2,97 /

0,005

Refacerea habitatului prin:

- împădurirea unor


neregenerate, care


staţionale corespunzătoare

tipului de habitat 91VO.

În interiorul

SCI 0069,

afectată de

construcţia

drumului DN

66A, pe raza

OS Baia de

Aramă:

- u.a. 18B,

66A, 68C,

112C din UP

VIII;

- u.a.10A, 11A,

64F din UP IX;

- u.a.51B, 53C,

65A, 57A, 66A

din UP X;

- 98B,114,

119A, din UP

XI

14,1


42

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se

aplică măsura

compensatorie

ha

91KO Illyrian

Fagus sylvatica

forests

(Aremonio -

Fagion)

Păduri ilirice de

Fagus sylvatica

(Aremonio -

Fagion)

Corespondenta

cu clasificarea

romaneasca:

R4115 Păduri

balcanice de fag

(Fagus

sylvatica) cu

Geranium

macrorrhizum

foarte mare

21,0 /

13022,9

0,57 /

0,004

0,57 /

0,00092

Imbunatatirea habitatului


considerente:

- pierderea cauzată

acestui habitat este foarte

mică, practic

nesemnificativă (0,004%);

- habitatul are

reprezentativitate şi

conservare f. bune în

cuprinsul sitului astfel că

valoarea sa de conservare

şi funcţionalitatea nu sunt

periclitate de proiect;

- terenurile identificate

pentru refacerea

habitatelor afectate de

construcţia DN 66A din PV

277 din 8.02.2011, nu


corespunzătoare acestui

tip de habitat.

În compensare se reface o

suprafaţă mult mai mare

din habitatul 9110 şi 91VO.

Îmbunătăţirea habitatului

se va realiza prin:

- realizarea unei









menţinerii speciilor de floră

caracteristice.

Habitatul

existent in

zona drumului

-

9110 Luzulo-

Fagetum beech

forests

Păduri de fag

de tip Luzulo-

mare 6697,5 /

10,8

0,20 /

0,003

0,20 /

0,0003

Refacerea habitatului:

- împădurirea unor


neregenerate, care


staţionale corespunzătoare

- în interiorul

sitului

SCI0069, pe

raza OS Baia

de Aramă:

- u.a. 25B din

2,0


43

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se

aplică măsura

compensatorie

ha

Fagetum

Corespondenta

cu clasificarea

romaneasca:

R4107 Păduri

sud-est

carpatice de

fag (Fagus

sylvatica) şi

brad (Abies

alba) cu

Vaccinium

mittillus

tipului de habitat 9110 UP VIII

- u.a. 29E din

UP IX

- u.a. 145C din

UP XI

9130 Asperula-

Fagetum beech

forests

Păduri de fag

de tip Asperulo-

Fagetum

Corespondenta

cu clasificarea

romaneasca:

R4118 Păduri

dacice de fag

(Fagus

sylvatica) şi

carpen

(Carpinus

betulus) cu

Dentaria

bulbifera

redusă 558,1 /

0,9

1,95 /

0,35

1,95 /

0,003



considerente:

- reprezentativitate <1% în

cadrul sitului şi valoare

conservativă redusă;

- terenurile identificate

pentru refacerea

habitatelor afectate de

construcţia DN 66A din PV

277 din 8.02.2011, nu


corespunzătoare acestui

tip de habitat.

Îmbunătăţirea habitatului

se va realiza prin:

- creşterea suprafeţelor

ocupate de anumite specii

din componenţa

fitocenozei acestui habitat

prin depăşirea de 4,7 ori

(2,97 ha raportat la 14,1

ha) a suprafeţei de plantat

necesară pentru refacerea

habitatului 91V0

(corespondent R4119-

Păduri dacice de fag şi

carpen cu Carex pilosa),

cu care are elemente

comune de structură a

Habitatul

existent in

zona drumului

-


44

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se

aplică măsura

compensatorie

ha

fitocenozelor şi a

compoziţiei floristice;

- evitarea extragerii

arborilor din speciile de

amestec, respectiv gorun,

carpen, cireş, sorb, ulm,

frasin,

- realizarea unei









menţinerii speciilor de floră

caracteristice.

6430

Hydrophilous

tall herb fringe

communities of

plain and of the

montane to

alpine levels

Comunităţi de

lizieră cu ierburi

înalte higrofile

de la nivelul

câmpiilor, până

la cel montan şi

alpin

Corespondenta

cu clasificarea

romaneasca:

R3704

Comunităţi sud-

est carpatice de

buruienişuri

înalte cu

Senecio

subalpinus şi

redusă 620,14 /

1

5,17 /

0,83

5,17 /

0,0083


existent, din următoarele

considerente

- habitat antropizat, cu

valoare conservativă

redusă şi capacitate mare

de refacere naturală;

- suprafaţa din sit a

acestui habitat este de

doar un procent din

suprafaţa sitului, iar

suprafaţa ocupată de

proiect este sub 1% şi nu

afectează statutul de

conservare a habitatului.

Masurile de imbunatatire

constau in:

- inierbarea taluzelor care

strabat acest habitat prin

acoperirea cu fan cosit din

acest habitat, in luna

august;

- administrarea de gunoi

de grajd provenit de la

ovine, deoarece speciile

componente din habitatul

Habitatul

existent in

zona drumului

-


45

Tip de habitat

Natura 2000

afectat de

proiect

Valoarea

conservativă

a habitatului

Pondere

în aria

protejată

ha / %

Suprafaţă

din

habitat,

distrusă

de

proiect

ha / %

Suprafaţa

afectată

din total

sit

ha / %

Tipul măsurii

compensatorii

Localizarea

măsurii

compensatorii

Suprafaţa pe

care se

aplică măsura

compensatorie

ha

ştevia stânelor

(Rumex alpinus)

6430 au capacitate mare

de a se regenera in

terenuri bogate in nitriti

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Splaiul Independenţei nr. 294, Sector 6, www.anpm.ro Tel: 021/2071101 ; Bucureşti , cod 060031 E-mail: [email protected] Fax:021/2071103

ANEXA 2 – PLANUL DE IMPLEMENTARE A MĂSURILOR COMPENSATORII

An Actiuni Subactivitati Durata

(luni)

Perioada

propice

pentru

lucrari

Resurse

umane

necesare

Buget

necesar

(mii lei

fara

TVA)

Responsabil

implementare

masura

compensatorie

Etapele informarii si

consultarii publicului

Colaboratori

implementare

Indicatori de realizat si

raportat

(mii buc)

Mod de

raportare si

monitorizare

I Impaduriri

Curatire teren,

Pichetare teren in vederea

impaduririi conform

schemei,

Sapare santuri pentru

depozitare puieti,

Procurarea puieti molid,

brad, larice, paltin de

munte, frasin,

Transport materiale si

puieti,

Depozitare puieti,

Plantare puieti in vetre,

Revizuire plantatii,

Descoplesire plantatii

3

Plantare se

face in

perioada

aprilie - mai

Revizuirea se

face la

inceputul

verii (iunie),

dupa

perioadele cu

ploi

abundente

care produc

scurgeri de

apa pe

versantii

impaduriti,

astfel incat

puietii

plantati sa nu

fie deranjati

22 muncitori

calificati

(silvicultori)

197,625

Beneficiar:

Directia

Regionala de

Drumuri si

Poduri Timisoara

Demararea fiecarei

actiuni, (luna aprilie a

fiecarui an) va fi adusa la

cunostinta publicului de

catre Beneficiarul lucrarii

Actiunile mediatizate

sunt:

impadurire an I,

completari an II,

completari an III,

intretinere an IV,

intretinere an V,

intretinere an VI,

intretinere an VII.

DRDP Timisoara va

mediatiza activitatile prin:

Administratia

Parcului national

Domogled Valea

Cernei

Directia Silvica

Drobeta Turnu

Severin – Ocolul

silvic Baia de

Arama

Impadurire 93000 din care:

Puieti molid – 32250;

Puieti brad – 52700;

Puieti larice – 2500;

Puieti paltin de munte –

3550;

Puieti frasin – 2000.

Raportare

Raportarea se va

face cu proces

verbal la

incheierea

fiecarei activitati.

Procesul verbal

de incheiere a

lucrarilor va fi

transmis la:

Adminsitratia

Parcului

natural

Domogled –

Valea Cernei,

Directia

silvica

Drobeta

Turnu

Severin,


47


(luni)

Perioada

propice

pentru

lucrari

Resurse

umane

necesare

Buget

necesar

(mii lei

fara

TVA)

Responsabil

implementare

masura

compensatorie



Colaboratori

implementare


raportat

(mii buc)

Mod de

raportare si

monitorizare

II Completari Completare culturi 15%,


depozitare puieti,



munte, frasin,


puieti,

Depozitare puieti,


Mobilizarea solului in vetre,


1

Primavara,

dupa topirea

zapezii si

zvantarea

terenului,

perioada

aprilie - mai

2 ÷ 4

muncitori

calificati

(silvicultori)

84,822

publicareunui anunt

in presa locala,

afisarea anuntului pe

site,

informare Agentia

Nationala pentru

protectia Mediului.

Completare 13950 din

care:



Puieti larice – 0,370;

Puieti paltin de munte

– 0,530;

Puieti frasin – 0,300.

Agentia

Nationala de

Protectie a

Mediului.

Monitorizare

Monitorizarea

implementarii

masurilor

compensatorii se

va face pe o

perioda de 7 ani

pana la

inchiderea starii

de masiv atunci

cand plantatiile isi

vor exercita de

deplin functiile de

arboret, respectiv

functiile ecologice

ale tipurilor de

habitate refacute

III Completari Completare culturi 5%,


depozitare puieti,



munte, frasin,


puieti,

Depozitare puieti,


Mobilizarea solului in vetre,


1

2 ÷ 4

muncitori

calificati

(silvicultori)

72,649

Completare 4650 din care:



Puieti larice – 0,130;

Puieti paltin de munte –

0,180;

Puieti frasin – 0,100.

IV Intretinere Descoplesire plantatii 1 1 muncitor

calificat

(silvicultor)

16,801

Intretinere 18,6 ha

V Intretinere Descoplesire plantatii 1 1 muncitor

calificat

(silvicultor)

16,801 Intretinere 18,6 ha


48


(luni)

Perioada

propice

pentru

lucrari

Resurse

umane

necesare

Buget

necesar

(mii lei

fara

TVA)

Responsabil

implementare

masura

compensatorie



Colaboratori

implementare


raportat

(mii buc)

Mod de

raportare si

monitorizare

VI Intretinere Descoplesire plantatii 1 1 muncitor

calificat

(silvicultor)


VII Intretinere Descoplesire plantatii 1 1 muncitor

calificat

(silvicultor)



49

Anexa 3 – Calendarul de implementare a măsurilor compensatorii

AN IV AN V AN VI

MASURI COMPENSATORII AN I -

IMPADURIRI

MASURI COMPENSATORII AN II -

COMPLETARI

MASURI COMPENSATORII AN III -

COMPLETARI

MASURI COMPENSATORII AN IV -

INTRETINERE

MASURI COMPENSATORII AN V -

INTRETINERE

MASURI COMPENSATORII AN VI -

INTRETINERE

MASURI COMPENSATORII AN VII -

INTRETINERE

II. DRUM

1 Terasamente

2 Suprastructura - fundatie balast

3 - fundatie p. sparta

4 - anrobat AB2

5 - binder BAD 25

6 - uzura BA 16

7 Rigole si drenuri

8 Parapeti

9 Podete

10 Semnalizare pe timpu executiei

11 Semnalizare definitiva

12

Lucrari de consolidare: protectii versanti,

structuri de sprijin ramblee, structuri de

sprijin deblee, amenajari treceri la nivel

pentru animale

13

Lucrari hidrotehnice: aparari de mal,

podete, amenajari torenti, praguri de

retinere aluviuni

III. VIADUCTE SI PODURI

14 Viaduct km 52 + 220






20 Viaduct la Stanca Rosie km 54+014

21 Pod peste raul Cerna km 65 + 625

IV.LUCRARI PENTRU READUCEREA

TERENULUI LA STAREA INITIALA

8

I.

ESALONAREA LUCRARILOR PE LUNI

AN VI

54 55

AN I AN II AN III

510 11 127 98 9 10 11 5 6 733 4 5 6

Nr.crt.

4 5 8 126 7

STADIUL FIZIC

1 29 10 11 12 1 2

NOTA: 1.La început se excută împăduririle. Lucrările dureaza cca. 3 luni şi încep din luna aprilie,


50

Documents

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR AGENŢIA NAŢIONALĂ …