MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

A U X I L I A R C U R R I C U L A R

CLASA a XII -a

TEHNICI DE ILUMINARE

DOMENIU: PRODUCŢIE MEDIA

NIVEL: 3

CALIFICARE: TEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNE

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: DAN ADRIANA – prof. grd. I, Colegiul Tehnic „Media”


2

CUPRINS

COMPETENŢECOMPETENŢE................................................................................................4

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICIINFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI...................5

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICIIMODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII..........................................6

RECOMANDARI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATERECOMANDARI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE

ŞI SECURITATEA MUNCIIŞI SECURITATEA MUNCII..............................................................................7

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUIINSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI...............................................10

ORGANIZAREA EVALUĂRIIORGANIZAREA EVALUĂRII........................................................................27

ANEXE...........................................................................................................35

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................40


3

CompetenţeCompetenţe

Modulul „Tehnici de iluminare” face parte din curriculum-ul clasei a XII-a liceu tehnologic.

În conceperea programei pentru modulul „Tehnici de iluminare” s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice generale care să le ofere posibilitatea de a activa în domeniul cinematografiei sau televiziunii .

Conţinuturile prevăzute se vor parcurge în stagiile de instruire practică comasată şi în cadrul laboratorului tehnologic.

Scopul acestui modul este de a dezvolta competenţe cu privire la identificarea elementelor componente ale plasticii iluminării, verificarea parametrii lumino-optici ai surselor de iluminare în vederea participării la proiectarea şi realizarea schemelor de iluminare.

În acelaşi timp, se pune accent pe specificul activităţii în echipă, în care relaţiile interpersonale au un rol determinat precum şi formarea abilităţilor legate de dezvoltarea gândirii critice în vederea rezolvării de probleme complexe ce intervin în activitatea specifică domeniului. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru a te putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare.


4

Informaţi despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul deInformaţi despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practicăpractică

Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:

Stagiul de practică se va realiza la agenţi economici autorizaţi care desfăşoară

activiăţi de testare şi diagnosticare a automobilelor, respectiv de inspecţie tehnică

(întreprinderi constructoare de automobile şi / sau componente auto, ateliere de

service auto şi operatori de transport rutier care deţin ateliere proprii specializate în

întreţinerea şi repararea autovehiculelor sau staţii proprii de inspecţie tehnică).

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic1:

Departamentul în care se va efectua practica2:

Facilităţile oferite elevilor de către agentul economic 3:

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic4:

1 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic, potrivit convenţiei cadru.2 Se va completa în funcţie de specificul agentului economic.3 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru.4 Se vor completa doar dacă este cazul, în funcţie de specificaţiile convenţiei cadru şi de

regulamentele interne ale şcolii şi agentului economic.


5

Modalitatea de organizare a practiciiModalitatea de organizare a practicii

1. Număr de ore alocate modulului: 120 ore, din care

laborator tehnologic: 30 ore

instruire practică: 90 ore

2. Forma de organizare a stagiului de pregătire practică:

pe grupe

cu clasa

3. Calendarul pregătirii pentru modulul „Diagnosticarea automobilului”:

Săpt5.1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

Săpt. 20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

În fiecare căsuţă corespunzătoare săptămânilor în care urmează să se

desfăşoare activităţile din cadrul modulului, se va completa, după caz:

IP – pentru activităţile de instruire practică;

LT – pentru activităţile de laborator tehnologic.

4. Cadrele didactice care îndrumă elevul în stagiul de pregătire practică:

________________________________________________________________

________________________________________________________________

5. Tutorele desemnat din partea agentului economic:

________________________________________________________________

5 în funcţie de calendarul şi structura anului şcolar în curs.


6

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate aRecomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a

muncii potrivit modululuimuncii potrivit modulului

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate

naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor

activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă persoanele juridice sau

fizice de răspunderea ce le revine pentru prevenirea si asigurarea oricăror altor

masuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a

activităţii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementari privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca, sistem compus din:

Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si

medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;

Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a

muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi detaliind prin

acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate

naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară

activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii

urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai

multor activităţi si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru

activităţi caracterizate prin pericole comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea

sistemica a aspectelor de securitate a muncii, practicata în cadrul Normelor generale

pentru orice proces de munca

Conform acestei abordări, procesul de munca este tratat ca un sistem compus

din următoarele elemente ce interacţionează:

Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de munca.


7

Sarcina de munca: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate, prin intermediul

mijloacelor de producţie si în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului

procesului de munca.

Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de munca (instalaţii, utilaje,

maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,

materiale etc.) care se utilizează în procesul de munca.

Mediul de munca: ansamblul condiţiilor fizice,chimice, biologice şi psiho-sociale

în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de

securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi în

condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de

asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului : executant -

sarcina de munca - mijloace de producţie - mediu de munca, propriu proceselor de

munca din cadrul activităţii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementari normative pentru asigurarea

securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementari juridice referitoare la

securitatea şi sănătatea în munca, baza pentru:

activitatea de concepţie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;

autorizarea funcţionării unităţilor;

instruirea elevilor cu privire la securitatea muncii;

cercetarea accidentelor de munca si la stabilirea cauzelor si a

responsabilităţilor;

controlul realizării masurilor de securitate a muncii;

fundamentarea programului de protecţie a muncii.

Aplicarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitatea de

producere a aerului comprimat trebuie sa se faca complementar cu alte norme

specifice, cu standardele şi instrucţiunile de securitate a muncii, de referinta.

În contextul general pe care l-am prezentat, în "Normele specifice de

securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat" au fost

elaborate prevederile de securitate, ţinând cont de reglementările existente în

domeniul securităţii muncii pentru aceasta activitate, precum si pe baza studierii

proceselor de munca si stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, sa

existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element al procesului de

munca.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic8

Structura acestor prevederi este făcută astfel încât sa aibă o succesiune

logica, corespunzătoare modului de acţiune a executantului în procesul de munca.

Pe lângă prevederile specifice privind activitatea de producere a aerului

comprimat, structurate pe elementele sistemului de munca,normele mai cuprind un

capitol de prevederi pentru proiectarea mijloacelor de producţie şi amplasarea

acestora în încăperi, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii

tratate prin standarde în domeniu de referinţă.

În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la

elaborarea normelor specifice, acestea cuprind o anexa în care sunt explicitaţi o

serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice sa răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea

ce priveşte conţinutul, dar si forma, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care

precizează conţinutul articolelor care se refera la aceeaşi problematica, facilitând

astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.


9

Instrumente de lucru necesare desfăşurării practiciiInstrumente de lucru necesare desfăşurării practicii

Model de jurnal de practică

Model de fişe de observaţie

Model fişe de lucru

Exemple studii de caz

Exemple proiect / miniproiect

Model de portofoliu de practică


10

Model de jurnal de practică

JURNAL DE PRACTICĂElev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?


11

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri / evenimentele care nu v- au plăcut? Motivaţi.


12

Model de fişe de observaţie

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE (1)Pentru rezolvarea artistică a imaginilor cine – Tv se utilizează diferite aparate de

iluminat.

Observaţi configuraţia iluminatului în cadrul activităţilor practice desfăşurate şi notaţi

în tabelul următor elementele ce caracterizează proiectul de iluminat.

Aparate de iluminat utilizate

Puterea electrică a aparatelor

Modul de instalare

Direcţia fasciculelor luminoase ale

surselor

Niveluri de iluminare în diferite puncte ale

spaţiului de reprezentaţie


13

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE (2)

Elementele componente ale plasticii iluminării (contrastul şi factura iluminării),

caracterul umbrelor şi luminile, contribuie la rezolvarea plastică a unei scene, în

funcţie de scopul dramaturgic urmărit în scenariu.

Observaţi şi consemnaţi corelaţia dintre expunerea folosită în cazul celor cinci stiluri

clasice de iluminare şi curba caracteristică a materialului pe care se filmează.

Stil de iluminare Repartizarea expunerii pe curba caracteristică a materialului

Stilul normal

Stilul clar obscur moderat

Stilul clar obscur puternic

Stilul în tonuri înalte

Stilul monoton

REŢINE!Fiecare stil de iluminare foloseşte ca element de referinţă pentru expunere obţinerea unei densităţi de înnegrire pe negativ a subiectului principal, cuprinsă între D = 0,9 şi 1


14

1

2

3

I

4

II

III

IV

V

VI

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE (3)

Iluminarea obiectelor filmate se compune dintr-un şir de elemente tipice de bază,

care se deosebesc între ele prin direcţia, concentrarea şi intensivitatea lor asupra

porţiunilor cadrului. Aceste elemente de bază poartă denumirea generală de lumini.

Observaţi schema poziţionării relative a luminilor. Completaţi tabelul de mai jos

indicând

- denumirea categoriilor de lumini ce pot fi utilizate în procesul de filmare;

- poziţionare

- limite de utilizare.

Legendă1 – aparat de filmat2 – obiect3 – fundal4 – fereastră/uşă

Numerotare Denumire Caracteristici Rol

I

II

III

IV

V

VI


15

Model fişe de lucruFIŞĂ DE LUCRU (1)

Tema de lucru:Compararea imaginilor realizate cu diferite contraste de iluminare la filmare Sarcini de lucru:

1. Analizaţi cu atenţie sub aspectul plasticii iluminării, trei imagini selectate din probele de filmare, executate în condiţii diferite de contrast de iluminare:

a. – contrast mare;b. – contrast mic;c. – contrast corect.2. Caracterizaţi cele trei imagini sub aspect plastic şi completaţi tabelul de mai jos cu

aprecierile voastre

Tipul imaginii Aprecieri asupra imaginilora. Imagine cu contrast mic

b. Imagine cu contrast corect

c. Imaginea cu contrast corect

FIŞĂ DE LUCRU (2)Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Tema de lucru:Compararea imaginilor realizate în diverse condiţii de iluminare Sarcini de lucru:1. Analizaţi cu atenţie calitatea fotografică a unui set de imagini realizate pe

peliculă echilibrată cromatic pentru lumina de zi, în următoarele condiţii de iluminare:

a. – lumină naturală de zi, fără altă sursă de iluminare;b. - lumină directă dată de lămpi cu lumină de zi;c. – lumină indirectă dată de de lămpi cu lumină de zi.2. Caracterizaţi sub aspectul calităţii fotografice cele trei imagini şi completaţi tabelul de mai jos

cu aprecierile voastre:

Condiţii de iluminare Aprecieri asupra imaginilora. Lumină naturală de zi

b. Lumină directă dată de lămpi cu lumină de zi

c. Lumină indirectă dată de lămpi cu lumină de zi

FIŞĂ DE LUCRU (3) Tema de lucru:


17

Compararea imaginilor realizate prin filmare în lumină artificială şi de zi în diverse proporţii Sarcini de lucru:1. Comparaţi calitatea fotografică a acestor patru imagini realizate pe

peliculă Eastman Ectachromer Video News Film 7240, echilibrată cromatic pentru lumină artificială Tungsten 3200K, în următoarele condiţii de iluminare:

a. amestec de lumină artificială Tungsten 3200K şi lumină de zi în proporţie de 1:1; 2:1; 3:1;

b. numai cu lumină artificială Tungsten 3200K.2. Consemnaţi în tabelul de mai jos aprecierile voastre.

Lumina folosită la filmare Apreciere asupra calităţii imaginilora. amestec de lumină artificială Tungsten 3200K naturală 1:1

2:1

3:1

c. numai lumină artificială Tungsten 3200K

Exemple studii de caz


18

STUDIU DE CAZ (1)1. Analizaţi cu atenţie portretul de mai jos, şi precizaţi în ce stil de iluminare este

realizat.

2. Reprezentaţi pe o coală A4 schema de iluminare utilizată . Propuneţi, pentru

îmbunătăţirea calităţii artistice a imaginii o altă posibilitate de iluminare a

personajului.

În vederea rezolvării sarcinii de lucru utilizaţi simbolurile prezentate în Anexa 1.

STUDIU DE CAZ (2)Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


La vizionarea probelor de filmare realizate pe peliculă negativă color Kodak Vision 320T 5277, imaginea a apărut cu o puternică dominantă de culoare albastră .

Cerinţe:1. Identificaţi şi explicaţi cauza provocării acestei distorsii de culoare;2. Prezentaţi măsurile care se impun a fi luate pentru eliminarea acestei

defecţiuni.

STUDIU DE CAZ (3)


20

La vizionarea unei copii de lucru obţinută după un negativ color realizat prin filmare pe peliculă cinematografică de tip Kodak 500T, cu sensibilitate mare, s-a constatat prezenţa în imagine a unui efect de stroboscopie.La filmare, au fost folosite proiectoare cu sursă de lumină HMI alimentată cu energie electrică de la o reţea electrică normală de 220V şi 50Hz.

Cerinţe:1. Identificaţi cauza care a provocat apariţia acestui fenomen;2. Precizaţi ce măsuri tehnice trebuiau luate pentru împiedicarea apariţiei

acestui fenomen care a condus la rebutarea materialului filmat.

Exemple proiect / miniproiectAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


PROIECT

(Exemplul 1)Lucraţi în echipă.

Utilizând ca sursă de documentare Bibliografia anexată, Fişele de lucru, Fişele de

documentare prezentate în acest ghid, realizaţi un proiect cu tema:

“Instalaţie de comandă şi reglare a iluminatului pentru sălile de spectacol”.Timp de lucru – trei săptămâni.

Proiectul va cuprinde :

- Schema bloc a instalaţiei de reglare şi comandă (reprezentare, descriere);

- Pupitrul de comandă (rol, reprezentare schematică a unui pupitru de comandă

pentru două programe, mod de lucru);

- Dispozitive de reglare ( rol, principiul de funcţionare);

- Instrucţiuni de lucru;

- Norme de tehnica securităţii muncii.

Elementele de conţinut ale proiectului se vor organiza după următoarea

structură:

1- Pagina de titlu pe care se consemnează tema proiectului, numele autorului,

şcoala, perioada în care s-a elaborat proiectul.

2- Cuprinsul proiectului care prezintă titlurile capitolelor şi subcapitolelor pe care

se structurează lucrarea.

3- Introducerea sau argumentul care prezintă necesitatea studiului temei

propuse.

4- Dezvoltarea elementelor de conţinut a capitolelor şi subcapitolelor.

5- Concluziile care sintetizează elemente de referinţă desprinse în urma

studiului temei şi opiniile personale.

6- Bibliografia

7- Anexe care include toate materialele importante folosite la realizarea lucrării

(tabele, fotografii, fişe de observaţie, etc.).

Bibliografie:


22

Petrovici, Horia, 1986, „ Tehnica iluminatului artistic”, Bucureşti, Editura

Tehnică;

Marin, Al., Alexandu, P., 1988, „Echipamente electrice şi electronice pentru cinematografie”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;

PROIECT(Exemplul 2)


23

Lucraţi individual.

Utilizând ca sursă de documentare Bibliografia anexată, Fişele de lucru, Fişele de

documentare prezentate în acest ghid, realizaţi un proiect cu tema:

“Tehnica iluminării în procesul de filmare”.Timp de lucru – trei săptămâni.

Proiectul va cuprinde :

- Surse de iluminare folosite la realizarea filmelor şi emisiunilor Tv (caracteristici

tehnice, temperatura de culoare)(Anexa 2);

- Plastica iluminării:

Tipuri de iluminat (lumina principală, lumina generală, lumina de

modelare, lumina de contur, lumina de fond, lumina de efect –

descriere, schemă, scopul şi rolul fiecărei lumini);

Stiluri de iluminare (normal, clar-obscur moderat, clar-obscur puternic,

în tonuri înalte, monoton, descriere, exemplificări cu fotografii din

scenele filmate în cadrul stagiului de practică)

Elementele de conţinut ale proiectului se vor organiza după următoarea

structură:

1. Pagina de titlu pe care se consemnează tema proiectului, numele autorului,

şcoala, perioada în care s-a elaborat proiectul.

2. Cuprinsul proiectului care prezintă titlurile capitolelor şi subcapitolelor pe care

se structurează lucrarea.

3. Introducerea sau argumentul care prezintă necesitatea studiului temei

propuse.

4. Dezvoltarea elementelor de conţinut a capitolelor şi subcapitolelor.

5. Concluziile care sintetizează elemente de referinţă desprinse în urma

studiului temei şi opiniile personale.

6. Bibliografia

7. Anexe care include toate materialele importante folosite la realizarea lucrării

(tabele, fotografii, fişe de observaţie, etc.).

Bibliografie:


24

Cornea, George , 2004, ,,Lumina în arta filmului",Bucureşti, Semne,

Druga, Ovidiu; Murgu, Horea , 2004 , ,,Elemente de gramatică a limbajului

audiovizual", Bucureşti, Editura Fundatiei PRO,

Model de portofoliu de practică


25

PORTOFOLIUL este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare elev poate să reunească şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele,experienţele precum şi eşantioane din lucrări personale pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de învăţare.

La baza acestui portofoliu se află următoarele obiective majore:

- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale;

- prezentarea competenţelor tehnice dobândite

- demonstrarea achiziţionării abilităţilor cheie

Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi

experienţele, portofoliul va constitui o biografie tehnică a elevului, ce va descrie

competenţele atinse de acesta în domeniu şi experienţa lui de învăţare.

Un portofoliu poate conţine:Cuprinsul acestuia (titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi numărul paginii la care

aceasta se găseşte, materialele bibliografice consultate);

Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este

importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a

elevului / grupului cu privire la subiectul respectiv;

Lucrările realizate de elev individual sau în grup pot fi :

Jurnalul de practică completat pentru fiecare zi

Fişe de lucru, fişe de observaţie

Proiecte realizate individual sau în grup

Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor

Înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de

elev individual sau în grup

Observaţii şi comentarii proprii ale elevului asupra a ceea ce

lucrează

Autoevaluări ale elevului/grupului/perechii

Alte materiale care reflectă participarea elevului / grupului la

derularea şi soluţionarea activităţilor Comentarii suplimentare şi evaluări ale turorelui/maistrului instructor, ale altor

colegi şi ale altor persoane interesate .


26

ORGANIZAREA EVALUĂRIIORGANIZAREA EVALUĂRII

1. Evaluarea formativă

Pe durata stagiului de pregătire practică, evaluarea curentă se efectuează de către

tutore, luând în considerare participarea elevului la rapoartele de evaluare elaborate

şi însuşirea de către acesta a deprinderilor de executare sau coordonare a operaţiilor

incluse în programul de pregătire.

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată pe baza unor probe care se referă

explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar

ca metode de evaluare recomandăm:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite

evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

Investigaţia.

Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de

învăţare.

2. Evaluarea sumativăÎn vederea evaluării finale a stagiului de pregătire practică este necesar identificarea

tipurilor de probe din setul de probe de evaluare asociat unităţii(lor) de competenţă

prin aplicarea cărora se poate demonstra că elevul are cunoştinţele teoretice necesare şi îndeplineşte activităţi pentru a obţine rezultatele specificate în

standardul ocupaţional.

Tipul de probă din care rezultă

Competenţe

specifice

modulului de

practică

Cunoştinţe teoretice Activităţi Rezultate

21.1. Identifică

elementele

componente ale

Teste scrise

Întrebări orale

Observaţii directe

Demonstraţii /

Portofoliul de

practică


27

plasticii iluminării.

21.2. Verifică

parametrii

lumino-optici ai

surselor de

iluminare.

21.3. Participă la

proiectarea şi

realizarea

schemelor de

iluminare.

Teste scrise

Întrebări orale

Teste scrise

Întrebări orale

simulări

Observaţii directe

Demonstraţii /

simulări

Observaţii directe

Demonstraţii /

simulări

Miniproiect

Portofoliul de

practică

Rapoarte din

partea tutorelui,

a maistrului

instructor

Portofoliul de

practică

Rapoarte din

partea tutorelui,

a maistrului

instructor

Miniproiect


28

Instrumente de evaluare ce pot fi utilizate:

Exemplu:

Competenţa: 21.2 Verifică parametrii lumino-optici ai surselor de iluminare.

Proba de evaluare: Lucrare practică de verificărea parametrilor unei surse de

iluminare

Condiţii de aplicabilitate: Lampa HMI, exponometru, luxmetru

Cerinţa: Verificaţi cu ajutorul aparatelor fotometrice oferite parametrii lumino-optici ai

unui lămpi HMI a unui proiector utilizat în cadrul activităţii de filmare. Completaţi în

tabel valoarea parametrului verificat , metoda de măsurare,mijlocul de măsurare

utilizat.

Nr.

crt.

Parametrul verificat Valoare obţinută Metoda de măsurare Mijloc de

măsurare

1. Iluminare

2. Luminanţă

3. Randamentul

luminos

4. Temperatura de

culoare

5. Indicele de redare a

culorilor

Fişă de observaţie:

Verificări/măsurători

executate

Modul de apreciere Data Evaluator

Chestionarul Fişe de autoevaluare


29

Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea

corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea

reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un

proiect.

Pe parcursul desfăşurării fiecărei etape a proiectului se face o monitorizare

conform următoarei Fişe de monitorizare proiect si in acelaşi timp se va

completa o Fişă individuală de urmărire a competenţelor. Fişele individuale se

prezintă elevilor la începutul derulării proiectului

FISA DE MONITORIZARE PROIECT

Nr. crt. Enunţ/criteriu DA NU Obs./

comentarii

1 Au fost avute în vedere ideile indicate2 Au fost accesate toate căile de documentare

indicate în plan

3 Sunt realizate toate fişele de documentare stabilite în planul de activităţi

4 S-au identificat soluţiile posibile

5 S-a realizat analiza soluţiilor identificate prin evidenţierea avantajelor/ dezavantajelor

6 S-a argumentat corect varianta aleasă

7 Au fost identificate domeniile conexe implicate în derularea proiectului

8 Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte

9 Au fost numiţi responsabilul de proiect şi liderul de grup

10 Au fost alocate responsabilităţile în cadrul proiectului

11 S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de lucru

12 S-au întocmit diagramele corespunzătoare

13 S-au respectat planurile stabilite


30

14 S-au asamblat subproiectele în proiectul final15 S-a analizat şi validat proiectul final

16 S-a realizat prezentarea şi argumentarea proiectului

17 S-a elaborat o comunicare/articol la revista şcolară pentru diseminarea rezultatelor proiectului

18 S-au primit sugestii şi recomandări pentru îmbunătăţirea activităţilor similare în viitor


31

FIŞĂ DE URMĂRIRE INDIVIDUALA A COMPETENŢELOR


Criterii de evaluare Proiect

Criterii referitoare la concepţia proiectului:-elevul a ştiut sa aleagă şi să numească produsul pe care îl

va confecţiona;

-elevul a identificat etapele realizării produsului

-elevul a ştiut să precizeze ordinea logică a etapelor

realizării produsului

-elevul a ales materialele necesare realizării produsului

-elevul a identificat instrumentele şi mijloacele necesare;

-elevul a analizat tehnicile pe care trebuie să le aplice în

fiecare etapa

Criterii referitoare la realizarea proiectului-produs-fiecare grup a ştiut să organizeze împărţirea sarcinilor

-fiecare grup respectă împărţirea sarcinilor

-fiecare grup a efectuat activitatea în timpul stabilit

32

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o

modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

CRITERII DE EVALUARE A PORTOFOLIILOR

1. Aprecierea managementului portofoliului

CriteriulNivel de realizare (Punctaj)

Complet(2p)

Parţial(1p)

Deloc(0p)

2.1. Încadrarea în termenul limită de elaborare şi

predare a portofoliului

2.2. Selecţia de imagini/sunete adecvate aplicaţiei

elevului sau/şi facilitării unităţii de învăţare (dacă este

cazul)

2.3. Includerea de documente relevante/utile pentru

demonstrarea/ justificarea aplicării principiilor

referitoare la recunoaşterea şi respectarea drepturilor

de autor

Punctaj pe nivele de realizare:Total punctaj:

2. Aprecierea conţinutului portofoliului

Criteriul

Nivel de apreciere (Punctaj)

Foarte bine (4p)

Bine(3p)

Satisfăcător

(2p)

Nesatisfăcător(1p)

Aprecierea generală asupra unităţii de învăţare şi întregului portofoliu3.1. Portofoliu complet, incluzând

toată structura de directoare şi

fişierele obligatorii

3.2. Participarea activă, pe toată

durata instruirii, la elaborarea şi

dezvoltarea planului unităţii şi a

componentelor portofoliului


33

Criteriul

Nivel de apreciere (Punctaj)

Foarte bine (4p)

Bine(3p)

Satisfăcător

(2p)

Nesatisfăcător(1p)

Punctaj pe nivele de apreciere:Total punctaj:


34

AnexeAnexe

Anexa 1Semne conventionale folosite in schemele de iluminare:

Subiectul Unghiul de poza Fundal

Flash (blitz) Fereastra Reflexie difuza

Reflexie pe suprafata lucioasa Lumina dirijata cu ecran Lampa

Lumina principala cu ecran difuzant (tifon)


35

Anexa 2Surse de lumină – Clasificare

Lămpi – clasificare

- lămpi cu arc electric- lămpi cu incandescenţă

- după destinaţie – pentru proiectoare- pentru reflectoare- cu reflector înglobat

- constructiv – tip Nitrafot- tubulare, cu ciclu halogenic

- lămpi cu descărcare în gaze şi vapori- fluorescente cu descărcare în vapori de mercur- cu descărcare în vapori de mercur şi adaosuri de ioduri metalice- cu descărcare în xenon- cu descărcare în gaze şi halogenuri metalice (CSI şi HMI)


36

Surse de lumină

Primare

Secundare

Naturale

Artificiale

Incandescente

Luminiscente

Prin reflexie

Prin transparenţă

Anexa 3

Fişa de rezumat

Titlul modulului: Tehnici de iluminareNumele elevului:

Data începerii: Data finalizării:

CompetenţaActivitatea de

învăţare

Data îndeplinirii(data la care

obiectivele

învăţării au fost

îndeplinite)

Verificat (semnătura

profesorului)


37

Anexa 4

FIŞĂ DE PROGRES

Competenţa Activitatea de învăţare

Obiectivele învăţăriiRealizat

Comentariile elevului*

Comentariile profesorului**

*) De exemplu:

ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii;

ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.

ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.

ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul

învăţării.

**) De exemplu:Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a

demonstrate entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.

ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea

dezvoltării.

ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând

în considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele

învăţării.


39

BibiografieBibiografie

DRUGA, OVIDIU; MURGU, HOREA,2004,”Elemente de gramatică a limbajului audiovizual",

Bucureşti,Editura Fundatiei PRO;

MARIN, ALEXANDRU, 1979, ”Tehnica filmului de la A la Z", Bucureşti, Editura Tehnică;

MANOILĂ, CONSTANTIN, 1997, “Arta imaginii color video-Tv” ,Bucureşti, Editura Militară

PETROVICI, HORIA, 1986, „ Tehnica iluminatului artistic”, Bucureşti, Editura Tehnică;

MARIN, AL., ALEXANDU, P., 1988, „Echipamente electrice şi electronice pentru

cinematografie”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 40 Dezvoltare institţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Documents

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR