111
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI – a AN DE COMPLETARE DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DOMENIU: Materiale de construcţii NIVEL: 2 CALIFICARE: Operator ceramică fină Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic MECI–CNDIPT / UIP

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

  • Upload
    others

  • View
    33

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

A U X I L I A R C U R R I C U L A R

CLASA a XI – a AN DE COMPLETARE

DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINE

DOMENIU: Materiale de construcţii

NIVEL: 2

CALIFICARE: Operator ceramică fină

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

AUTOR: ing. Cismaş Silvia Manuela, profesor gr. did. I - Grup Şcolar de Industrie Uşoară Sighişoara

CONSULTANŢĂ:

Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI

Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Page 3: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................4

COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ.............................................5

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE

EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ........................................................................9

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII.........................................................11

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI

SECURITATE A MUNCII ..............................................................................................20

ORGANIZAREA EVALUĂRII…………………………………………………………………22

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII………………23. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................56

ANEXE...........................................................................................................................57

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3

Page 4: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

INTRODUCERE

Un elev care parcurge o calificare din domeniul “Materiale de construcţii” va

dobândi o serie de abilităţi profesionale şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte

profesia, prin unităţile de competenţă tehnice şi unităţi pentru abilităţi cheie.

Modulul „Decorarea produselor ceramice fine”, prin conţinuturile pe

care le propune vă oferă cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului pentru nivelul 2

de calificare.

Prin parcurgerea nivelului de calificare II se urmăreşte a vi se forma

aptitudini, cunoştinţe şi deprinderi de bază care să vă permită să vă desfăşuraţi

activitatea aşa cum se prevede în standardele de pregătire profesională.

Modulul 6 ,, Decorarea produselor ceramice fine” se parcurge în 3 săptămâni.

Numărul total de ore alocate modului este de 150 ore din care:

- 60 ore de laborator tehnologic efectuat de inginer şi

- 90 ore instruire practică cu maistrul instructor

Materialul cuprinde competenţele vizate pe parcursul derulării modulului,

informaţii despre agentul economic unde veţi desfăşura instruirea practică, modalităţi de

organizare a practicii, fişe de observaţie, fişe tehnologice, fişe de lucru, studiu de caz,

teme de proiecte , conţinutul portofoliului, modalităţi de evaluare şi anexe.

La terminarea nivelului de calificare II în domeniul “Materiale de construcţii” veţi dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuaţi pregătirea

la nivelul III sau să vă integraţi mai uşor un loc de muncă .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4

Page 5: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ

Modulul Decorarea produselor ceramice fine reprezintă o unitate de

competenţă tehnică specializată în care se integrează ca abilităţi cheie Igiena şi securitatea muncii şi Lucrul în echipă.Modulul Decorarea produselor ceramice fine prin competenţele individuale

specializate asigură dobândirea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice necesare

pentru descrierea materialelor necesare decorării, pentru decorarea produselor prin

procedeul adecvat şi pentru urmărirea regimului de ardere a decorului.

Prin unitatea de competenţă Lucrul în echipă, elevul va fi capabil să identifice sarcinile

şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor, să îşi asume rolurile care îi revin în

echipă şi să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Prin unitatea de competenţă Igiena şi securitatea muncii, elevul va fi capabil să-şi

însuşească şi să aplice reglementările legislative privind securitatea şi sănătatea la

locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor şi să ia măsuri pentru identificarea şi

reducerea factorilor de risc.

Competenţele individuale din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie,

Lucrul în echipă şi Igiena şi securitatea muncii, sunt agregate cu competenţele

individuale din unitatea de competenţă tehnică specializată Decorarea produselor ceramice fine. Aceasta presupune că respectivele competenţe cheie se vor realiza pe

baza conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnică generală

urmărind criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de

Pregătire Profesională pentru respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.

Unităţile de competenţă repartizate pentru instruire practică comasată vor fi tratate

complet şi evaluate pe parcursul desfăşurării instruirii practice comasate.

Instruirea practică comasată se recomandă să se desfăşoare atât în cadrul atelierelor

şcoală cât şi la agenţii economici

Repartizarea săptămânilor de practică comasată se va stabili la nivelul fiecărei comisii

metodice însă se recomandă ca acestea să fie distribuite echilibrat la finalul celor două

semestre.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5

Page 6: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

Decorarea

produselor ceramice

fine

Lucrul în echipă

Descrie materialele

necesare decorării

Identifică sarcinile şi

resursele necesare pentru

atingerea obiectivelor

Materiale de decorare.

Elementele componente

ale coloranţilor ceramici şi

ale decalcomaniilor.

Scheme tehnologice de

fabricare a coloranţilor

ceramici.

Procedee de fabricare a

decalcomaniilor.

Ustensile şi dispozitive de

decorare.

Obiectivele lucrului în

echipă la fabricarea

coloranţilor ceramici şi a

decalcomaniilor.

Sarcini de lucru în echipă

la fabricarea coloranţilor

ceramici şi a

decalcomaniilor.

Selectarea resurselor

necesare atingerii

obiectivelor (informaţii,

materiale, resurse umane)

Decorarea

produselor ceramice

fine

Decorează produse

ceramice fine aplicând

procedeul de decorare

adecvat

Procedee de decorare a

produselor ceramice fine:

clasificare

mod de lucru

modele decorative

obţinute prin aplicarea

fiecărui procedeu

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

6

Page 7: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Lucrul în echipă

Igiena şi securitatea

muncii

Îşi asumă rolurile care îi

revin în echipă

Aplică legislaţia şi

reglementările privind

securitatea şi sănătatea la

locul de muncă,

prevenirea şi stingerea

incendiilor

materiale de decorare,

ustensile şi dispozitive

necesare fiecărui

procedeu

Pregătirea produselor şi a

materialului de decorare în

vederea decorării.

Alegerea şi aplicarea

procedeului de decorare:

- decorarea prin pictură

- decorarea cu

decalcomanii

- decorarea prin

ştampilare

- decorarea prin

pulverizare

- decorarea prin

sitografiere

- trasarea de linii -

rânduri – benzi

Poziţia individuală în grup.

Atitudini constructive în

grup.

Acţiuni în grup la

decorarea produselor

ceramice.

Drepturi şi responsabilităţi

la locul de muncă (instructaj

periodic, echipament de

protecţie)

Verificarea mijloacelor de

protecţie la locul de muncă.

Situaţii care pun în pericol

securitatea individuală şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

7

Page 8: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

colectivă.

Decorarea

produselor ceramice

fine

Lucrul în echipă

Igiena şi securitatea

muncii

Urmăreşte regimul de

ardere a decorului

Colaborează cu membrii

echipei pentru îndeplinirea

sarcinilor.

Ia măsuri pentru

reducerea factorilor de

risc la locul de muncă

Tipuri de cuptoare pentru

arderea decorului: avantaje.

Parametrii regimului de

ardere.

Urmărirea şi reglarea

parametrilor de ardere în

acord cu diagrama de

ardere

Încărcarea produselor

decorate pentru ardere şi

descărcarea produselor

arse.

Competenţe ale

membrilor echipei

Corelarea sarcinilor proprii

cu cele ale echipei

Măsuri de eficientizare a

lucrului în echipă.

Identificarea factorilor de

risc specifici locului de

muncă.

Raportarea factorilor de

risc.

Înlăturarea factorilor de

risc.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

8

Page 9: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

Instruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi profesional este

parte componentă a procesului educaţional şi se realizează în scopul aprofundării

cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor practice.

Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea învăţării

la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire

practică, elev al unităţii de învăţământ. Stagiul de pregătire practică - nu se efectuează

în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea

partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică.

Pentru realizarea instruirii practice se va alege un agent economic din domeniu,

care poate fi interesat de recrutarea viitorilor absolvenţi.

Agentul economic trebuie să asigure condiţiile necesare corespunzătoare atât

instruirii practicantului, cât şi de securitate şi sănătate în muncă.

Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului anexat.

Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea

de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea comercială,

etc. la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant dacă este major, tutore sau

susţinător legal,în cazul elevilor minori.

Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează

a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de

practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii

cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate

prin Ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 şi

3451/09.03.2004, document anexat Convenţiei cadru.

Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat

dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte

integrantă a Convenţiei.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

9

Page 10: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite

în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006

securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire

asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul

muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli

interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de

personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de

protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea

346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al

legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică poate acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă

sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

10

Page 11: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

Convenţia de practică stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul

de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de

pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic.

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în

Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Responsabilităţile practicantuluiPe durata derulării stagiului de pregătire practică practicantul are obligaţia,

a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,

respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de

unde provine.

b) să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore

după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul

şi dificultatea acestora

c) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele

de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice

activităţii desfăşurate.

d) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,

practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de

pregătire teoretică.

e) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă

acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după

efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de

apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

11

Page 12: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică

de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ … (denumită în continuare organizator de practică)reprezentată de DirectorDl/Dna. Prof. ……….Adresa organizatorului de practică:………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în continuare partener de practică)reprezentată de (numele şi calitatea)Dl/Dna…………………………………………….Adresa partenerului de practică:…………………………………………………………………………………………………email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008-26 iunie 2009Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004. Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

12

Page 13: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European- se efectuează în cadrul proiectului În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8. Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică. De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

13

Page 14: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

14

Page 15: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizări

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):Dl/Dna …………………………………………...Funcţia …………………………………...............Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de practică:Dl/Dna ………………Funcţia: maistru instructorTel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire- competenţe exersate- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

15

Page 16: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)

Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)

Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

16

Page 17: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Anexa pedagogicăa Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii dinînvăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice 90 ore – 3 săptămâni2. Calendarul pregătirii – conform graficului de pregătire stabilit între unitatea şcolară şi agentul economic3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul: stagiul de 3 săptămâni, cu un program zilnic de 6 ore, între orele 8 – 14, cu o pauză de masă de masă de 30 minute. 4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică adresa este aceeaşi cu cea indicată în convenţie 5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii: elevii nu se deplasează în afara locului de practică6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică: echipament de protectie, instructaj de protecţie a muncii7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere - 8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

Planifică, organizează şi supraveghează desfăşurarea pregătirii practice Stabileşte tematica de practică şi competenţele profesionale care fac

obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare

Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare

Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q şi r,din Legea nr 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)

Stabileşte tematica de practică şi competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare

Evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.2004

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

17

Page 18: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Unitatea de competenţă

Competenţa Modulul de pregătire

Locul de muncă

Activităţi planificate

Obs.

Decorarea produselor ceramice fine

C1 Descrie materialele necesare decorării

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Completarea unor fişe de lucru, fişe de observaţie şi fişe tehnologice.Fabricarea decalcomaniilorPregătirea coloranţilor pentru decorare

C2 Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Studiu de caz. Întocmirea proiectului. Colectarea dovezilor pentru portofoliu.Decorarea produselor :- prin pictură- cu decalcomanii- cu linii şi benzi- prin pulverizare- prin sitografie

C3 Urmăreşte regimul de ardere al decorului

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Studiu de caz: Urmărirea şi reglarea parametrilor de ardereÎntocmirea proiectuluiColectarea dovezilor pentru portofoliu.

Lucrul în echipă

C1 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Lucrul în echipă la deservirea utilajelor de decorareRezolvarea sarcinilor de pe fişele de lucru sau observaţie, respectiv studiul de caz, în care se solicită să se lucreze în echipă

C2 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Lucrul în echipă la deservirea utilajelor de decorareRezolvarea

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

18

Page 19: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

sarcinilor de pe fişele de lucru sau observaţie, respectiv studiul de caz, în care se solicită să se lucreze în echipă

C3 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Lucrul în echipă la deservirea utilajelor de decorareRezolvarea sarcinilor de pe fişele de lucru sau observaţie, respectiv studiul de caz, în care se solicită să se lucreze în echipă

Igiena şi securitatea muncii

C1 Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Întocmirea jurnalului de monitorizare a a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

C2 Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc la locul de muncă

M VIDecorarea produselor ceramice fine

Atelier „Decorarea produselor ceramice”

Întocmirea jurnalului de monitorizare a a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Evaluare iniţială a competenţelor dobândite anterior pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice

Evaluare pe parcurs pe baza unor fişe individuale de observaţie Evaluare finală pe baza unei probe orale/interviu şi a unei probe practice Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrări efectuate pe perioada stagiului de

pregătire practică

Cadru didactic Tutore PracticantDataSemnătura

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

19

Page 20: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,

conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat

de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală

profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe

toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu

privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată

de OUG 107/24.10.2003).

Echipamentul individual de protecţie al practicantului trebuie să fie format din:

halat, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, şorţuri de protecţie, etc.Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare

La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi instructajul introductiv general pentru situaţii de urgenţă şi se va întocmi fişa individuală de sănătate şi securitate în muncă şi fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă

La fiecare locaţie de instruire se va efectua instructajele specifice locului de muncă şi situaţii de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale

Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în muncă şi situaţii de urgenţă şi se va consemna în fişa individuală.

În timpul desfăşurării pregătirii practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din

regulamentul de ordine interioară al agentului economic.

Se impun a fi respectate următoarele reguli:

Nu intraţi pe teritoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul –

instructor sau tutorele de practică ;

Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

20

Page 21: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în incinta intreprinderii ;

Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire practică ;

Respectaţi indicatoarele din secţiile tehnologice;

Nu părăsiţi locul de instruire practică fără acordulu maistrului-instructor

sau al tutorelui de practică ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

21

Page 22: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

ORGANIZAREA EVALUĂRII(PROBA PRACTICĂ, PORTOFOLIU ETC.)

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competenţele cerute,

conform criteriilor de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională. În acest

sens se recomandă să se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fişe

de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrări practice.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul modulului

se realizează evaluarea sumativă, acestea urmărind nivelul de atingere a

competenţelor. O competenţă se evaluează o singură dată, evaluarea realizându-se

numai în cadrul modulului în care a fost integrată

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea elevului

de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi

înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă

de situaţii. Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de

evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă

instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind

modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.

Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii, să le selectaţi, să le ordonaţi, să le

prelucraţi şi să le organizaţi. Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi

monitoriza activitatea.

Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a

unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta

este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină , ca observator detaşat al

evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii sau să sugeraţi

modalitatea de acţiune.

Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute de voi prin probe scrise, verificări

orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului

etc. sau prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,

urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt,

în general, definite de profesor. Aveţi însă libertatea de a cuprinde în portofoliu

materialele pe care le consideraţi necesare sau care vă reprezintă cel mai bine.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

22

Page 23: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII.

În această parte a auxiliarului, sunt propuse o serie de sarcini de lucru pentru elevi,

care să vă ajute în dobândirea criteriilor de performanţă, respectiv a competenţelor

profesionale conform standardelor. Aceste sarcini de lucru constau în:

căutare de informaţii utilizând diferite surse (manuale, notiţe, pliante, pagini de

Internet, documente);

realizarea unor fişe de observaţii,

realizarea unor fişe de lucru şi a unor studii de caz,

întocmirea unor referate şi proiecte.

rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi

întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate

şi activităţile desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea

competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată.

Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru.Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul maistrului instructor care vă îndrumă.Maistrul instructor va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.

Păstraţi toate materialele lucrate în portofoliul personal ! ! !

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

23

Page 24: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

ACTIVITATEA 1: Jurnal de practică

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi: materialele de decorare,

ustensilele, dispozitivele şi utilajele folosite la decorarea produselor ceramice fine,

etapele de lucru la decorare; să urmăriţi şi să reglaţi parametrii regimului de ardere a

decorului, să vă asumaţi rolurile care vă revin în echipă, să colaboraţi cu membrii

echipei pentru îndeplinirea sarcinilor şi să respectaţi normele de SSM şi apărare

împotriva incendiilor.

Activitatea vă dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor .

Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

Sarcina de lucru : Ţineţi un jurnal zilnic privind activităţile practice desfăşurate cât şi

cunoştinţele teoretice însuşite în timpul instruirii practice. Comentaţi, cu tutorele de

practică, maistru instructor, colegii în legătură cu problemele întâmpinate.

Lucrează individual !

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea cu linii şi benziSarcina de lucru: Decoraţi cu linii şi benzi produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel tip de

produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la

agentul economic în ziua de practică. Veţi efectua decorarea manuală a produsului

indicat. Dacă agentul economic dispune de maşini semiautomate de trasat linii, veţi

deservi şi una dintre maşinile existente, la indicaţia maistrului sau tutorelui de practică.

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

24

Page 25: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-

aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

25

Page 26: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea cu decalcomaniiSarcina de lucru: Decoraţi cu decalcomanii produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie, ceaşcă, vază flori, doză zahăr, ceainic,

castron. Veţi decora acel tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau

care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de practică.

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-

aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

26

Page 27: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

27

Page 28: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea prin pictură manualăSarcina de lucru: Decoraţi prin pictură manuală produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie, ceaşcă, vază flori, bibelou sau alt

obiect decorativ. Veţi decora acel tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de

practică sau care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de practică.

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-

aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

28

Page 29: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

29

Page 30: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea prin pulverizareSarcina de lucru: Decoraţi prin pulverizare produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip vază flori, farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel

tip de produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la

agentul economic în ziua de practică.

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-

aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

30

Page 31: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

31

Page 32: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: Decorarea prin sitografie Sarcina de lucru: Decoraţi prin sitografie produsele ceramice indicate de maistrul sau tutorele de practicăObservaţii: Produsul decorat va fi de tip farfurie sau ceaşcă. Veţi decora acel tip de

produs indicat de maistrul sau tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la

agentul economic în ziua de practică. Veţi deservi maşina de sitografiat (cu 1, 2 sau 4

culori ceramice) din dotarea agentului economic.

În jurnalul de practică, veţi completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-

aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

32

Page 33: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

33

Page 34: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

ACTIVITATEA 2: Jurnal de monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aplicaţi normele de sănătate şi securitate

a muncii, prevenire şi stingere a incendiilor specifice atelierului „Decorarea produselor

ceramice”

Timp de lucru: toată perioada de instruire practică

Sarcina de lucru: Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de

muncă procedurile de sănătate şi securitate în muncă. Comentaţi în legătură cu orice

problemă întâmpinată.

Lucrează individual !

Jurnal zilnicde monitorizare a aplicării normelor de sănătate şi securitate în muncă

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi atelier):

Modul: DECORAREA PRODUSELOR CERAMICE FINETema: PROCEDEE DE DECORARESarcina de lucru: Completează jurnalul cu următoarele informaţii :

1. Care sunt drepturile şi responsabilităţile practicantului la locul de muncă ?

2. Care sunt situaţiile care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă la locul de

muncă ?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

34

Page 35: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

3. Care sunt factorii de risc specifici locului de muncă pe care i-aţi identificat?

4.Care sunt normele de sănătate şi securitate a muncii, prevenirea şi stingerea

incendiilor pe care trebuie să le respectaţi la locul de muncă?

5. Ce lucruri noi aţi învăţat?

6. Care au fost normele de sănătate şi securitate a muncii care nu s-au respectat?

Motivaţi.

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_____________________

___________________________________________________________________Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic35

Page 36: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE LUCRU 1

Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

1 A. Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi materialele de decorare

utilizate la decorarea produselor ceramice fine.

Timp de lucru: 10 minute Lucrează individual !

Completaţi tabelul de mai jos, enumerând materiale de decorare utilizate la decorarea produselor

ceramice fine.

Nr. activităţii

Materiale de decorare

1234567

1 B. Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să identificaţi elementele componente

ale coloranţilor ceramici şi decalcomaniilor.

Timp de lucru: 15 minute Lucrează individual !

Completaţi tabelele de mai jos, indicând elementele componente ale coloranţilor

ceramici şi a decalcomaniilor, precum şi rolul acestora:

Nr. act.

Elemente componente ale coloranţilor ceramici

Rolul elementelor

8

9

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

36

Page 37: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Nr. act.

Elemente componente ale decalcomaniilor

Rolul elementelor

10

11

12

13

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

37

Page 38: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE LUCRU 2

Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să descieţi procedeele utilizate la fabricarea

decalcomaniilor.

Timp de lucru: 30 minute Lucrează individual !

Această activitate vă cere să explicaţi tehnologia de fabricare a decalcomaniilor prin

procedeul litografic / procedeul serigrafic. Aspectele urmărite vor fi:

a) realizarea diapozitivelor pentru imprimare (montajele parţiale de culoare)

b) obţinerea şablonului de imprimare

c) descrierea maşinii de imprimare

d) imprimarea cu pasta de culoare

Nr. activ.

Aspectul urmărit

Explicarea aspectului

1. a. Realizarea

diapozitivelor

pentru

imprimare

2. b. Obţinerea

şablonului de

imprimare

3. c. Descrierea

maşinii de

imprimare

4. a. Imprimarea

cu pasta de

culoare

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

38

Page 39: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE LUCRU 3

Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să selectaţi ustensilele şi dispozitivele

utilizate pe parcursul decorării produselor de ceramică fină.

Timp de lucru: 20 minute Lucrează individual !

Alegeţi din lista de mai jos 3 ustensile şi 3 dispozitive utilizate la decorare, plasaţi-le în

tabel în locurile corespunzătoare categoriei din care fac parte şi precizaţi rolul lor la

decorare.

Lista de ustensile şi dispozitive utilizate la decorare: pensule, strung de decorare,

palete, cuţite, pistol de pulverizare, spatule, ştampilă, aparat de trasat rânduri.

Ustensile / Dispozitive Rolul ustensilei / dispozitivului la decorare Nr. activ.

Ust

ensi

le

1.

2.

3.

Dis

pozi

tive

4.

5.

6.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

39

Page 40: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 1

Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

Obiectivul activităţii: Activitatea vă determină să aplicaţi în practică cunoştinţele

acumulate despre decorarea produselor ceramice ,astfel vă veţi forma deprinderile de

lucru cerute de standardul de pregătire practică.

Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !

Aveţi la dispoziţie următoarele ustensile şi dispozitive de decorare: pensulă pentru

trasat linii, strung de decorare, vase pentru păstrarea diluanţilor, pistol de pulverizare.

1. Utilizaţi aceste ustensile / dispozitive la decorarea produselor ceramice fine.

2. După încheierea activităţii, completaţi fişa de mai jos cu procedurile specifice pe care

le-aţi aplicat, respectiv cu regulile de securitate a muncii pe care le-aţi respectat.

Nr. act.

Ustensile / Dispozitive

Proceduri de lucru specifice

Reguli de securitate a muncii

1. Pensulă pentru trasat linii

2. Strung de decorare

3. Vase pentru păstrarea diluanţilor

4. Pistol de pulverizare

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ______________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

40

Page 41: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 2

Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

Obiectivul activităţii: Activitatea vă determină să realizaţi şablonul utilizat la fabricarea

decalcomaniilor prin procedeul serigrafic.

Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !

1. Observaţi cu atenţie toate etapele procesului tehnologic de realizare a şablonului utilizat la fabricarea decalcomaniilor prin procedeul serigrafic.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt etapele

procesului tehnologic?

Care sunt materialele,

utilajele, ustensilele, dispozitivele

utilizate?

Descrieţi modul de

lucru

Ce defecte pot să apară?

Ce remedieri putem folosi?

(unde este cazul)

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

41

Page 42: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 3

Competenţa 2: Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să aplicaţi decorarea prin pulverizare la un

produs de ceramică fină.

Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !

1. Observaţi cu atenţie toate etapele procesului tehnologic de decorare prin

pulverizare2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Elemente componente ale

instalaţiei de pulverizare

Elemente componente ale

pistolului de pulverizare

Modul de lucru Parametrii de lucru

Defecte

1. ...................2. ...................3. ...................4. ...................5. ...................

1. ...................2. ...................3. ...................4. ...................5. ...................6. ...................7. ...................8. .....................

3. La sfârşitul activităţii comparaţi fişa cu cea a colegului repartizat la acelaşi loc de muncă

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ______________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

42

Page 43: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞA TEHNOLOGICĂ 1

Competenţa 1: Descrie materialele necesare decorării

Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să realizaţi decalcomanii prin procedeul

serigrafic ,pe care apoi sa le analizaţi conform fişei tehnologice .

Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !1. Completaţi fişa tehnologică pentru decalcomaniile realizate, urmărind

criteriile din grila de mai jos.2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au

realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

Elementele componente

ale decalcomaniei

şi rolul lor

Materii prime şi materiale

necesare

Ustensile şi utilaje folosite

Operaţii efectuate

Verificarea calităţii

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Atenţie: Modelul decalcomaniilor realizate va fi cel indicat de maistru sau tutorele de practică, sau cel aflat în lucru la agentul economic în ziua de practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

43

Page 44: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞA TEHNOLOGICĂ 2Competenţa 2: Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat Obiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să decoraţi manual farfurii ,cu linii şi

benzi. ,farfuriiajută să recunoaşteţi procedeele utilizate la fabricarea decalcomaniilor

prin procedeul serigrafic.

Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !

1. Completaţi fişa tehnologică pentru farfuriile decorate cu linii şi benzi, urmărind

criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care

au fost greşelile voastre. Solicitaţi ajutorul maistrului sau tutorelui de practică sau

consultaţi fişa de documentare din anexă.

Etapa tehnologică Materiale/ustensile/dispozitive utilizate

Procedura de lucru

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

44

Page 45: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

45

Page 46: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞA TEHNOLOGICĂ 3Competenţa 3: Urmăreşte regimul de ardere a decoruluiObiectivul activităţii: Activitatea vă solicită să urmăriţi regimul de ardere a

decorului ,să analizaţi procesul tehnologic cu atenţie şi apoi să completaţi fişa

tehnologică.

Timp de lucru: 1 zi de practică Lucrează individual !1. Completaţi fişa tehnologică pentru urmărirea regimului de ardere a decorului,

urmărind criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine care au fost greşelile

voastre. Solicitaţi ajutorul maistrului sau tutorelui de practică sau consultaţi fişa de documentare

din anexă.

Tipul cuptorului de ardere

Parametrii regimului de ardere (indicaţi valorile

unde este cazul)

Modul în care

parametrii regimului de

ardere influenţează

calitatea produsului

decorat

Aparate de

măsură şi

control utilizate

Urmărirea şi reglarea

parametrilor regimului de

ardere

Sarcini de lucru la

încărcarea /descărcarea

cuptorului

Atenţie: Se va urmări regimul de ardere pentru produsul indicat de maistrul sau

tutorele de practică sau care se găseşte în lucru la agentul economic în ziua de

practică.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ______________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

46

Page 47: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

STUDIU DE CAZ 1PROCEDEE DE DECORARE

Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să descrieţi sumar

procedeele de decorare

Timp de lucru: 60 minute

Imaginile de mai jos prezintă ceşti decorate prin diferite procedee de decorare:

Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. recunoaşteţi şi denumiţi procedeul de decorare

2. explicaţi principiului procedeului identificat

3. indicaţi materialele necesare decorării

4. indicaţi ustensilele, dispozitivele sau utilajele necesare decorării

5. prezentaţi modul de lucru

6. indicaţi defectele care pot să apară la decorare, cauzele apariţiei acestora,

precum şi eventualul mod de remediere

Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”

Etapele metodei sunt următoarele:

Se formează grupe de câte 5 elevi

Se repartizează câte un produs, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,

fiecărei grupe

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

47

1 2 3

4 5

Page 48: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

1Procedeul

de decorare

2Principiul

procedeului de

decorare

4Ustensile, dispozitive

utilaje

5Modul de

lucru

3Materiale necesare decorării

6Defecte, cauze, mod de

remediere

Se alege un lider care să coordoneze activitatea

Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună de toţi membrii grupului

Fiecare membru al grupului primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce va

constitui, în final, o faţă a cubului

Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină de lucru din cele enumerate în enunţ

(de la 2 la 6)

Se împart activităţile între membrii grupului: câte o sarcină de lucru (de la 2 la 6)

pentru fiecare membru al grupului (eventual prin tragere la sorţi), inclusiv liderului

Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru ce i-a revenit

Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii

După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul

Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o sarcină

Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare ceaşcă va rezulta un cub

Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o

coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________

STUDIU DE CAZ 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

48

Page 49: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

DEFECTELE PRODUSELOR DECORATEObiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să descrieţi sumar

procedeele de decorare

Timp de lucru: 60 minute Lucraţi in perechi!Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:

1. recunoaşteţi şi denumiţi procedeul de decorare;

2. indicaţi minim 3 defecte care pot să apară la decorare;

3. precizaţi cauzele apariţiei defectelor identificate;

4. indicaţi modalităţile de prevenire a apariţiei defectelor;

5. prezentaţi modul de remediere a defectelor (unde este posibil).

Se va completa tabelul de mai jos:

Produs/

sarcina

de lucru

Procedeul

de

decorare

Tipuri de

defecte

................

................

................

..........

..........

..........

...................

...................

...................

...............

...............

...............

Cauze

posibile

................

................

................

..........

..........

..........

...................

...................

...................

...............

..............

...............

Modalităţi

de

prevenire

Mod de

remediere

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

49

Page 50: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

STUDIU DE CAZ 3PROCEDEE DE DECORARE

Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi şi să caracterizaţi procedeele

de decorare

Lucraţi în echipă !

Timp de lucru: 60 minute1. Identificaţi procedeul prin care au fost decorate produsele care vi s-au pus

la dispoziţie şi completaţi tabelul de mai jos:

Produsul

Tipul produsului Procedeul de decorare

Modele decorative obţinute

1.

2.

3.

4.

5.

2. Pentru procedeele de decorare indicate în tabelul de mai jos, precizaţi materialele de decorare,

ustensilele şi dispozitivele utilizate:

Nr. crt.

Procedeul de decorare

Materiale de decorare

Ustensile Dispozitive

1. Decorarea prin pictură

2. Decorarea cu linii şi benzi

3. Decorarea cu decalcomanii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

50

Page 51: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

3. Completaţi tabelul de mai jos, enumerând operaţiile de pregătire a produselor, coloranţilor şi decalcomaniilor în vederea decorării:

Nr. crt.

Operaţii de pregătire a produselor

Operaţii de pregătire a coloranţilor

Operaţii de pregătire a decalcomaniilor

1.

2.

3.

4. Pentru procedeele de decorare indicate în tabelul de mai jos, explicaţi modul de lucru al acestora:

Nr. crt.

Procedeul de decorare Modul de lucru

1. Decorarea cu decalcomanii

2. Decorarea cu linii şi benzi

Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică ________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

51

Page 52: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 1

REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată Competenţa 1. Descrie materialele necesare decorăriiCompetenţa 2. Decorează produse ceramice fine aplicând procedeul de decorare adecvat

TEMA: PROCEDEE DE DECORARE A PRODUSELOR CERAMICE FINE

Proiectul “ PROCEDEE DE DECORARE A PRODUSELOR CERAMICE FINE” are în vedere următoarele aspecte:

- Clasificarea procedeelor de decorare

- Modele decorative obţinute prin aplicarea fiecărui procedeu

- Materiale de decorare, ustensile şi dispozitive necesare fiecărui procedeu

- Pregătirea produselor şi a materialului de decorare în vederea decorării.

- Prezentarea principiului şi a modului de lucru la decorarea prin procedeele

indicate

Proiectul dă posibilitatea elevilor să adune informaţii despre procedeele de

decorare, să le selecteze, să le ordoneze, să le prelucreze şi să le organizeze.

Elevii vor lucra în grup, profesorului revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi

monitoriza activitatea.

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;

- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- identificarea surselor de informare;

- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;

- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);

- prezentarea rezultatelor celorlalţi colegi sau altor persoane;

- evaluarea/ autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;

Elevii vor prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind procedeele de decorare.

Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare şi

de către elevi pe baza unei grile de autoevaluare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

52

Page 53: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞA DE ACTIVITATE PRACTICĂ 2

REALIZAREA UNUI PROIECT - pentru o temă dată

Diagrama de ardere a decorului

0100

200300400

500600700

800900

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75

timpul (minute)

Tem

pera

tura

(gra

d C

elsiu

s)

Competenţa 3. Urmăreşte regimul de ardere a decorului

TEMA: ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DECORATE

Proiectul “ ARDEREA PRODUSELOR CERAMICE FINE DECORATE” are în vedere următoarele aspecte:

- Prezentarea regimului de ardere a decorului: parametrii de ardere şi modul de

reglare a acestora în acord cu diagrama de ardere

- Prezentarea cuptoarelor de ardere a decorului, din punct de vedere constructiv şi

funcţional

Proiectul dă posibilitatea elevilor să adune informaţii despre regimul de ardere a

decorului, precum şi despre tipurile de cuptoare de ardere, să le selecteze, să le

ordoneze, să le prelucreze şi să le organizeze.

Elevii vor lucra în grup, profesorului revenindu-i rolul de a planifica, organiza şi

monitoriza activitatea.

Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:

- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;

- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- identificarea surselor de informare;

- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;

- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);

- prezentarea rezultatelor celorlalţi colegi sau altor persoane;

- evaluarea/ autoevaluarea/ interevaluarea pe secvenţe;

Elevii vor prezenta un dosar la sfârşitul cercetării privind procedeele de decorare.

Evaluarea activităţii se va face de către profesor, pe baza unei grile de evaluare şi

de către elevi pe baza unei grile de autoevaluare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

53

Page 54: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE EVALUARE FOLOSITĂ LA SUSŢINEREA PROIECTULUI

Durata prezentării Modul de prezentare

- general □- pe secvenţe □- în detaliu □ 1 2 3

Respectarea scopului proiectului □ □ □ Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □ Convingerea auditoriului despre veridicitatea informaţiilor □ □ □ Exprimare clară □ □ □ Suscitarea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □

Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

54

Page 55: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

BIBLIOGRAFIE

1. Enache, M., (1984). Tehnologia ceramicii şi refractarelor. Timişoara: Litografia

Institutului Politehnic „Traian Vuia”.

2. Dinescu, A., Gacea, L., Surdeanu, L. (1985). Utilajul şi tehnologia produselor

ceramice, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

3. Teoreanu, I., Ciocea, N., Bărbulescu, A., Ciontea, N. (1985)-Tehnologia

produselor ceramice şi refractare. Bucureşti: Editura Tehnică.

4. Preda, M. (2001). Ceramica şi refractare. Bucureşti: Editura Printech.

5. Vintilă M., Lixandru R., Ionescu I., Chiţu M.( 2001). Protecţia şi Igiena Muncii.

Ploieşti: Editura Crepuscul

6. * * * . (2005) STANDARDE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ŞCOALA DE

ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Domeniul de pregătire: Materiale de construcţii,

Calificarea: Operator ceramică fină, Bucureşti

7. * * * . (2005). CURRICULUM, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, Nivelul 2, Clasa

a XI– a, Domeniul de pregătire: Materiale de construcţii, Calificarea: Operator

ceramică fină, Bucureşti

8. Regulament de Fabricaţie SC CESIRO SA – ediţia 2000

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

55

Page 56: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

ANEXE

FIŞĂ DE DOCUMENTARE Scule/dispozitive/utilaje pentru decorare

În procesul de decorare sunt necesare anumite scule şi ustensile simple, adecvate metodei respective de lucru.

Masa decoratoruluiEste o masă obişnuită de 80 cm înălţime, la care se adaptează o planşetă de dimensiuni de aproximativ 80*18*2 cm, care în timpul lucrului se ţine orizontal, iar în rest se abate. Ataşată de masă se află o banchetă care serveşte pentru sprijinirea paletelor cu culori şi cuţitelor, precum şi a antebraţului drept al decoratorului, în timpul operaţiei de decorare. Scaunul este adaptat înălţimii decoratorului.

Paletele sunt plăci de sticlă sau porţelan de obicei matizate, cu dimensiuni aproximative de 18*18*1 cm. Ele servesc pentru susţinerea culorilor sau preparatelor în timpul decorării, dând posibilitatea refluidificării lor cu uleiuri şi diluanţi.Paletele pot avea diverse forme, pot fi simple sau prevăzute cu decupeuri. În cazul picturi manuale se pot folosi şi palete prevăzute cu alveole în care se pun diferitele culori ceramice necesare .

Cuţitele şi spatuleleSunt destinate strângerii culorii pe paletă, mărunţirii şi zdrobirii bulgărilor de culoare formaţi în urma evaporării diluanţilor sau la frecarea micilor cantităţi de culoare cu uleiuri potrivite decorării. Ele pot fi lame mai mult sau mai puţin rigide, de diferite forme, prinse în mânere de lemn. Pentru culori închise se folosesc lame de oţel, iar pentru preparatele cu metale preţioase sau pentru culorile pastel se folosesc cuţite din corn sau fildeş .Pensule - în decorare se folosesc pensule foarte diferite ca formă şi mărime. Ele se confecţionează din păr de coadă de veveriţă, dihor, jder, capră, păr de bursuc sau de ureche de bou. Ele pot fi împărţite în patru mari grupe :Pensule pentru decor - sunt lungi şi subţiri, cu ajutorul lor se execută cu diferite completări ale decorurilor de bază, cifre, monograme şi litere, precum şi alte decoruri de mare fineţe.Pensule pentru pictură - sunt mai scurte şi mai bogate în păr şi servesc pentru întinderea culori pe suprafeţe mai mari.Pensule pentru linii şi benzi - nu au vârf, iar perii sânt tăiaţi drept şi servesc pentru trasarea liniilor de diferite lăţimi cu aur şi culoare .Pentru benzi foarte late se folosesc pensule bogate,

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

56

Page 57: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

denumite "coadă de morun", pentru trasările liniilor subţiri pe produse circulare, pensulele se taie oblic, astfel încît se formează un vârf ascuţit.Pensule pentru fonduri - sunt foarte bogate şi mari, ascuţite sau drepte. Vase pentru lichide - pentru prepararea pastelor de culoare, de o fluiditate adecvată metodei de lucru, se utilizează un ulei special "ulei de pictură" sau "rand", construit din colofoniu şi terebentină.Uleiurile şi esenţele vâscoase se păstreaza în borcane închise, cu dop de plută. Dopul poate fi traversat de un tub subţire de sticlă, tip pipetă care intră în ulei şi cu ajutorul căreia se pot prelua cantităţi mici.Diluanţii se păstrează în sticle închise, terbentina se poate păstra in ceşti acoperite cu capace.Strungul pentru decorareEste un utilaj absolut indispensabil pentru operaţiile de trasare de randuri şi benzi. El se compune dintr-un soclu masiv care îi asigură stabilitatea şi de care este fixat solidar un manşon de fontă. În manşon se introduce un ax metalic, a cărui înălţime de pătrundere poate fi fixată cu un şurub de reglare. La capătul superior, axul are prevăzut un lăcaş în care se pune o bilă metalică. Pe bilă se sprijină un disc de cupru sau aluminiu, prevăzut şi el cu un manşon de ghidare, care să-i confere stabilitate şi rezistenţă în timpul rotirii. Discul are gravate cercuri concentrice care ajută la centrarea produsului de decorat pe el. În cazul în care discul trebuie să stea pe masă, axului i se taie de la o anumită înălţime. Pistolul de pulverizare (aerograful) se foloseşte pentru depunerea unei culori într-un strat continuu, prin proiectarea acesteia cu ajutorul unui jet de aer comprimat.

Nişa (cabina) de absorbţie în care se plasează produsul şi se pulverizează culoarea. Este prevăzută cu ventilator exhaustor şi uneori este legată cu recuperatoare de culoare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

57

Page 58: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE Pregătirea culorilor ceramice şi a produselor pentru decorare

Pregătirea culorilor ceramice pentru decorareÎn vederea aplicării pe produse, culorile ceramice trebuie pregătite, respectiv aduse într-

o formă adecvată fiecărei metode de decorare.De regulă, culorile ceramice sunt adunate de la furnizori sub formă de praf dar în

vederea aplicării pe produse, culorile ceramice trebuie pregătite, respectiv aduse la

forma adecvată fiecărei metode de decorare. Pentru lucrările executate pe suprafeţe

mici, cantităţile reduse de culoare se prepară prin frecare pe paleta de sticlă sau în

mojare.

Culoarea sitată prin sita de 4900 ochiuri/cm2 se amestecă mai întâi cu uleiuri şi numai

după o omogenizare bună se amestecă continuu cu diluanţi.

În cazul lucrărilor cu linii şi benzi, este necesară o bună aderenţă în stare nearsă a

culorii la produs, şi se foloseşte uleiul de colofoniu. Acesta conţine 35-40% colofoniu şi

60-65% terebentină. Uleiul aşa zis „de rand” se păstrează în vase închise ferite de

umezeală şi impurităţi. Diluarea culorilor la consistenţa adecvată metodei de lucru se

face cu amestec de terebentină şi benzină. Excesul de terebentină este cauza curgerii

colorantului, iar excesul de benzină determină o uscare foarte rapidă a culorii în timpul

lucrului.

Reţeta amestecului se adaptează fiecărei culori în parte, dar în general ea are forma:

culoare praf 60-65%

ulei de rand 15-20%

terebentină 10-12%

benzină 10-12%

Pentru prepararea pastelor destinate sitografierii se întrebuinţează uleiuri de

sitografiere, mai consistente decât uleiul de rand, preparate din colofoniu cu diferite

uleiuri de terebentină de in, de lavandă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

58

Page 59: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Pastele pentru imprimare se obţin prin omogenizarea uleiurilor de sitografie cu culoare

uscată, fin măcinată şi apoi trecerea repetată printre valţuri. Se realizează astfel o

suspensie destul de stabilă în ulei. Pentru sitografiere pe produsele biscuit, pasta de

culoare prepară prin amestecarea pudrei de culoare ceramică cu 30-40%

polietilenglicol.

În ultimii ani sunt tot mai solicitate culorile termoplastice care au făcut posibilă

sitografierea în două sau trei culori. Acest tip de culori, care sunt amestecuri foarte

omogene de culori ceramice fin măcinate şi uscate cu diferite cercuri se prezintă la

temperatura ambiantă sub forma unor bulgări solidificaţi. La încălzirea la 40-60oC

şabloanele maşinilor de sitografiere, culorile devin fluide astfel încât pot trece prin site.

La răcirea cu câteva grade, pe produsul ceramic, ele se solidifică din nou, prezentând

caracteristicile unor culori uscate şi făcând astfel posibilă imprimarea imediată a celei

de a doua culori.

În cazul decorării prin pulverizare sunt necesare cantităţi mari de suspensie fluidă de

culoare . Pentru lucrările simple, suspensia se poate face numai în apă, cu adaos de 1-

3% glicerină, pentru realizarea unei mai bune întinderi şi egalizări a culorii de produs.

Pentru lucrări pretenţioase, care cer depunerea unor straturi uniforme se poate prepara

o suspensie de culoare foarte bine uscată, în amestec de terebentină şi benzină în

raportul 4:1.

Pregătirea produselor pentru decorare Produsele care se supun decorării trebuie să fie perfect curate, fără urme de grăsimi

sau alte impurităţi.

Prin depozitarea îndelungată a produselor albe, acestea se pot acoperi cu un strat gros

de praf care la umezire devine foarte aderent la produse. Curăţirea produselor se

efectuază cu succes în maşini de spălare, special construite în acest scop. Produsele

uscate se depozitează în containere şi se duc în spaţiul de lucru al atelierului de

decorare.

În absenţa maşinilor de spălare, produsele se şterg cu pânză moale, fără scame.

Decorarea se poate face în bune condiţii, numai dacă produsele au o temperatură

egală cu cea a mediului inconjurător (18-24 oC), lucru care se realizează prin

depozitarea produselor curate, în spaţiul de decorare cu câteva ore înainte de decorare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

59

Page 60: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE Decorarea cu linii şi benzi

Trasarea de linii şi benzi este foarte frecventă în decorare, atât ca modele singulare, cât şi ca o completare a altor decoruri, cum ar fi: decalcomanii, ştampile, pulverizare Liniile pot fi trasate sub şi peste glazură, pe orice loc al suprafeţei produselor, dar mai uşor pe cele care au axă de rotaţie. În funcţie de lăţime, ele pot fi:-randuri - trasări foarte subţiri , de maximum 1,5 mm lăţime-linii - trasări cu lăţime de 1,5-4 mm-benzi - trasări late, de peste 4 mm lăţime Trasarea se execută cu pensule adecvate pe strungul de decorare. Culorile trebuie să fie preparate cu ulei de rand, pe bază de colofoniu şi terebentină . Produsul se centrează perfect pe strungul căruia i se imprimă o mişcare de rotaţie cu mâna stângă iar cu dreapta se atinge pensula de produs şi în timpul rotirii lui uniforme se trasează şi se uniformizează liniile. Liniile marginale, cele pe muchie, se trasează cu pensule plate, cu părul scurt.Foarte frecvent pentru trasările de randuri, se folosesc preparate cu metale preţioase şi în special cu aur.

Datorită frecvenţei acestei metode de decorare se fac numeroase propuneri pentru mecanizarea operaţiei.Randurile şi liniile subţiri se pot trasa uşor cu ajutorul unui aparat tip seringă, de o construcţie foarte simplă: un ac de seringă, tăiat la o lungime de 2 cm, înfipt într-o montură de bronz, se leagă de un tub de cauciuc foarte flexibil, închis la capătul liber . Tubul de cauciuc constituie rezervorul de preparat şi este străbătut de o sârmă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

60

Page 61: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

foarte subţire care iese prin ac, cu scopul de a înlesni curgerea. Pe montura metalică se fixează un ghidaj reglabil, ghidajul se ţine pe marginea piesei, iar la strângerea tubului de cauciuc preparatul se scurge prin acul de seringă şi se depune într-un rand continuu de produs.Preparatul trebuie să aibă o anumită vâscozitate şi tensiune superficială, pentru a se obţine rezultate bune. Dacă se urmăreşte trasarea unor linii mai late, în acul de seringă se pot introduce fragmente de pană de gâscă sau foiţe de staniol.

MAŞINA SEMIAUTOMATĂ DE DECORAT CU LINII ŞI BENZI

Utilajele semiautomate pentru trasarea liniilor sunt prevăzute cu dispozitive de fixare şi rotire a produselor. În general sunt construite pentru trasarea a două sau trei linii de culoare sau aur.Preparatele se încarcă în rezervoare în care se află în continuă agitare şi din care cad în dispozitivele de decorare, fie prin gheare de tipul trăgătoarelor cu tuş, fie prin tija unor pensule .Preparatele trebuie pregătite în aşa fel încât să aibă o vîscozitate, o tensiune superficială şi o viteză de uscare foarte riguros respectate, care să le permită să se întindă uşor, dar să nu curgă.

Părţi componente ale instalaţiei de tras rand:scheletul maşinii pe care sunt montate toate instalaţiile necesare pentru buna funcţionare a maşiniitablou de comandă generalădouă tablouri de comandă a benzilor transportoare de alimentare şi de transport a farfuriilor decoratedispozitiv pneumatic prevăzut cu ventuză de cauciuc pentru prinderea farfuriei şi depunerea ei pe banda transportoare de lucru dispozitiv rotativ de centrare a produsului (farfuriei)pompe pentru colorant prevăzute cu furtune pentru transportul colorantului până la pensulele de tragerea a randului, benzilorbraţul suport al pensulei prevăzut cu rotiţă de ghidare pensule de diferite dimensiuni bidoane cu colorantagitatoare pentru colorant care funcţionează în interiorul bidoanelor bandă de transport a farfuriilor decoratedispozitiv pneumatic prevăzut cu ventuză de cauciuc pentru descărcarea farfuriilor şi aşezarea lor în stive pe o bandă transportoare finală.

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU LA MAŞINA DE TRAS RAND IL-10-0

1. Operatorul aşează farfuriile în teancuri de câte 25 pe banda de alimentare2. Operatorul este obligat să supravegheze cu atenţie:

ca ventuza braţului maşinii să prindă bine farfuriafarfuria să fie bine centrată viteza dispozitivului de alimentare şi stocare să fie bine reglată pentru a asigura continuitatea maşiniifuncţionarea agitatoarelor recipienţilor cu coloranţi pentru a nu permite sedimentarea colorantului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

61

Page 62: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

pensula să traseze corect randul, fără a lăsa codiţă la începutul sau sfârşitul benziiconsistenţa optimă a colorantului, astfel încât acesta să nu curgă sau să lase dâre prea groase debitul de colorant să fie constantrotiţa de ghidare a pensulei să fie curată

3. La schimbarea sortimentului se modifică distanţa dintre curelele transportoare, poziţia rolelor de centrare şi următorii parametrii:

timpul de scurgere a colorantului 1-2 stimpul de întârziere a picăturii 3 stimpul de trasare a benzilor 3 – 4 stimpul de aşteptare şi centrare a farfuriilor 3-4 sdebitul de colorant 30- 40 rot/minviteza de rotaţie a discului 3-4 s

4. Modificarea parametrilor se face în funcţie de dimensiunea produsului şi lăţimea benzilor trasate . Pensulele folosite se aleg în funcţie de lăţimea benzilor ce trebuie trasate.5. Farfuriile de pe banda de evacuare se aşează pe platformă (câte 600 de farfurii în cazul farfuriilor mici) 6. Între stive se aşază bucăţi de carton pentru a nu se deteriora decorul.

Defecte la decorarea cu linii şi benzi

DEFECT CAUZĂ-benzi inegal trasate -pensula nu este bine reglată,uzată

sau farfuria nu este centrată corect-fierberea colorantului după ardere -colorant prea gros, care lasă dâre

pe farfurie, în acest caz trebuie diluat cu benzină

-mici aglomerări de colorant vizibile înainte şi după ardere

-nu este bine sitat

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

62

Page 63: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Decorarea cu decalcomanii

1. Principiul procedeului

transferarea decorului de pe hârtia suport pe produs, de care se va fixa prin ardere

2. Materiale necesare decorării

decalcomanii produse- curate, uscate, la temperatura mediului ambiant tavă cu apă călduţă, dedurizată stativ racletă de cauciuc cârpă moale care nu lasă scame

3. Modul de lucru

se înmoaie decalcomaniile în tava cu apă

se şterg produsele de praf (se desprăfuiesc cu aer comprimat)

se scot decalcomaniile din apă şi se scurg de surplusul de apă

Page 64: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

se desprinde decorul de pe hârtia suport

se transferă decalcomania pe produs

se scoate apa şi aerul dintre decalcomanie şi produs cu ajutorul unei raclete, dinspre centru spre margine

se şterge cu cârpa, se usucă natural şi se transportă la arderea decorului

4. Defecte

Defecte CauzeDecor incomplet Neaderenţa decorului, prezenţa aerului între decalcomanie

şi produsDecor deplasat Insuficienta îndepărtare a apei dintre decalcomanie şi

produsAspect rugos după ardere

Nedesprăfuirea produsului

Contur vizibil al decorului

Folosirea apei dure sau prea bogate în gumă arabică

Harisări, exfolieri Dezacordul dintre glazură şi coloranţii ceramici din decalcomanie

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 65: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE Decorarea prin serigrafie (sitografie)

Serigrafia sau imprimarea directă constă în trecerea culorii prin ochiurile foarte fine

ale unei site şablon din nailon, metal sau mătase cu scopul de a fi depusă pe produse.

Prin serigrafie se pot realiza decoruri având o grosime mare a stratului depus şi

motive diverse: linii, benzi, inscripţii, suprafeţe întinse (modele geometrice, florale).

Decorarea prin sitografie - se efectuează cu ajutorul maşinilor de sitografiere pentru

farfurii şi ceşti. Procesul de decorare prin sitografiere decurge astfel:

~ colorantul este supus sitării şi apoi omogenizării cu ulei de sitografiere în

vederea obţinerii pastei necesare pentru sitografiere

~ şabloanele sunt desprăfuite cu un jet de aer comprimat, după care sunt

şterse cu vată hidrofilă înmuiată în solvenţi. După această operaţie, sitele

sunt suflate din nou cu un jet de aer comprimat.

~ şablonul de lucru se montează pe maşină şi se face o primă reglare a ei,

fără folosirea ei, fără folosirea de culoare ceramică.

~ Se introduce apoi pasta de culoare în spaţiul dintre ramele şablonului,

aşezată în strat uniform peste sită.

~ Se realizează sitografierea câtorva produse urmărindu-se calitatea imaginii

realizate şi poziţionarea ei. Funcţie de rezultate, se operează reglări privind

distanţa pe înălţime între sită şi produs sau a dispunerii imaginii pe suprafaţa

de decorat. Elementul activ al racletei este format dintr-o bandă de cauciuc

sintetic, cu grosimea de 6-8 mm, cu muchie rotundă, ascuţită la 400 sau cu

muchie la 900.

~ după ce maşina a fost reglată, se porneşte producţia de serie.

~ produsele sitografiate sunt depozitate pe rafturi pentru uscarea colorantului.

În procedeele moderne se utilizează coloranţi de tip termoplast. Aceştia sunt

formaţi din culori ceramice amestecate intim cu polimeri cu punct de topire Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 66: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

scăzut. Sitografierea se face în acest caz cu site metalice confecţionate din

materiale inox, sitele fiind încălzite la temperatura de topire a polimerului. După

sitografiere decorul imprimat se întăreşte instantaneu, ca urmare a răcirii

polimerului. Prin folosirea coloranţilor termoplastici se elimină faza de depozitare

a produselor, pentru uscarea coloranţilor. În felul acesta produsele trec direct fie

la imprimarea modelului cu următoarea culoare, fie la ardere.

Defecte ale produselor decorate prin sitografiere:

Defect Cauze probabiledecor incomplet - la confecţionarea şablonului sita nu a fost degresată

- emulsia fotosensibilă a fost aplicată în strat neuniform sau

avea termen de garanţie depăşit

- timpul de expunere al emisiei de lumină a becurilor foto nu a

fost stabilit corect

pete de culoare - vâscozitatea prea mică a pastei de colorant

- uzura şablonului prin erodare parţială a stratului de emulsie

fotosensibilă de pe sită

- manoperă neîngrijită

culoarea decorului are

luciu slab sau prezintă

matizări

- arderea s-a făcut după o diagramă cu temperaturi inferioare

celor recomandate

- stratul de culoare prea subţire aplicat (vâscozitatea pastei de

colorant prea mică sau presiunea racletei pe sita prea

ridicată)

fierberea decorului,

băşici

- calitatea uleiului de sitografiere din pasta de colorant

necorespunzătoare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 67: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE Arderea decorului

Arderea decorului este procesul termic prin care decorul se fixează în glazură,

devenind rezistent la acţiunea factorilor mecanici.

Scopul arderii decorului este acela de a fixa pe glazură oxizi coloranţi sau metale

nobile, depuse prin unul din procedeele de decorare studiate.

În timpul arderii are loc:

- Degajarea produselor volatile şi arderea substanţelor organice (temperatura=450°C).

- Topirea fritei, interacţiunea între această topitură şi glazură şi prin aceasta fixarea

colorantului de produs (temperatura=700-800 °C).

Arderea se realizează în cuptoare tunel tip RIEDHAMMER cu corfe la o temperatură de

780÷800°C. Produsele decorate se încarcă în corfe, pe plăci separatoare din tablă de

inox refractară şi traversează tunelul cuptorului 4 ore. La ieşirea din cuptor produsele

se descarcă şi se transportă la sortarea finală.

Parametrii regimului de ardereExistă câţiva factori care au o influenţă hotărâtoare asupra desfăşurării procesului de

ardere.

Astfel, gazele degajate în timpul evaporării produselor volatile din lustere, preparate de

aur, decalcomanii sau coloranţi, pot provoca deja la începutul arderii deranjamente mari

dacă nu se elimină suficient de repede.

Cu toate că preparatele prezintă o anumită rezistenţă faţă de aceste gaze totuşi o

concentraţie prea mare a lor determină o serie de defecte cum ar fi schimbarea nuanţei

coloranţilor, pierderea luciului sau matizarea locală a aurului.

Din acest motiv, atmosfera în cuptorul de ars decor trebuie menţinută tot timpul

oxidantă. De asemenea, tirajul trebuie să fie suficient pentru a se elimine posibilitatea

creşterii concentraţiei gazelor.

Un alt factor important pentru desfăşurarea procesului de fixare al decorului este

temperatura de ardere.

De obicei, "temperatura de ardere" defineşte temperatura maximă atinsă în timpul

arderii sau în zona cea mai fierbinte a cuptorului tunel. Această temperatură depinde de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 68: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

un număr mare de factori: tipul cuptorului, felul decorului, timpul de ardere,

caracteristicile glazurii decorate etc.

Astfel temperaturile preconizate pentru arderea aurului sunt de 730° - 780° C, iar pentru

decalcomanii şi coloranţi se situează între 780° - 820° C.

O temperatură de ardere prea joasă determină o ardere a decorului insuficientă.

Temperatura de ardere depăşită determină în cazul coloranţilor o fierbere a glazurii şi

deteriorarea decorului, iar în cazul aurului o neardere, matizare şi ştergere. Dacă

temperatura de ardere este prea mare pentru glazura suport, ea se va topi iar pelicula

de aur suprapusă va apare fisurată.

Temperatura de ardere este strâns legată de durata arderii: cu cât durata de ardere

creşte cu atât temperatura necesară va scade.

Sensibilitatea materialului la şoc termic face ca timpul de ardere să fie limitat inferior.

Trebuie să se acorde fiecărei faze de ardere timpul necesar desfăşurării reacţiilor din

acea zonă. Micşorarea într-o zonă dată a timpului de ardere în mod nepermis face ca

aspectul şi calitatea decorului să sufere.

Diagrama de ardere a decorului

0100

200300400

500600700

800900

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75

timpul (minute)

Tem

pera

tura

(gra

d C

elsiu

s)

Cuptorul Riedhammer

Cuptorul Riedhammer este un cuptor cu funcţionare continuă încălzit electric cu un

canal cuprins într-un înveliş de tablă închis.

Principiul cuptoruluiProdusele destinate arderii se introduc pe o bandă transportoare prin canalul cuptorului.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 69: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Construcţia cuptoruluiCuptorul este compus din 10 module (fiecare modul având o lungime de 2 m), dispuse

la distanţe egale şi fixate rigid prin intermediul unor rame metalice în aşa fel încât se pot

uşor prelungi sau schimba.

Căptuşeala cuptorului este în aşa fel alcătuită încât să corespundă temperaturilor

prescrise şi este compusă din cărămizi speciale (refractare), zidul din spate fiind format

din cărămizi izolatoare.

La ambele capete ale cuptorului sunt construite mese pentru încărcarea şi descărcarea

produselor.

Instalaţia de ventilaţie este situată în partea stângă a cuptorului (în direcţia de

exploatare) este compusă din trei ventilatoare şi tubulatura aferentă.

Instalaţia de încălzire, respectiv grupurile de reglare sunt situate în partea dreaptă (în

direcţia de exploatare), rezistenţele fiind dispuse sub banda transportoare şi sub bolta

cuptorului.

Banda transportoare este construită din plasă dintr-un oţel refractar, care rezistă la

temperatura din cuptor şi la greutatea produselor care se încarcă. Pe toată lungimea

cuptorului banda transportoare trece pe role ceramice din mulit cordierit cu rezistenţă

mecanică mare şi rezistenţă la şoc termic.

La intrarea şi ieşire, cuptorul este prevăzut cu obloane, care pot fi coborâte sau urcate,

printr-un sistem roată-cremalieră.

Toate comenzile de funcţionare a cuptorului se efectuează de la un tablou de comandă.

Ca la orice cuptor de ardere a produselor ceramice, şi la cuptorul de ardere a decorului,

întâlnim trei zone:

~ Zona de preîncălzire: cuprinde primele două module ale cuptorului şi utilizează aer

cald provenit din zona de răcire

Page 70: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

~ Zona de ardere: cuprinde modulele 3, 4, 5 şi 6 ale cuptorului, cele cinci grupuri de

rezistenţe fiind dispuse sub plasa şi sub bolta cuptorului.

~ Zona de răcire: cuprinde ultimele patru module ale cuptorului. Răcirea se

realizează cu ajutorul aerului rece, introdus cu ajutorul unui ventilator, în

contracurent cu marfa, care se răceşte treptat, pe măsură ce se îndreaptă spre

ieşirea din cuptor.

Înregistrarea temperaturii se face la tabloul de comandă de către un înregistrator de

temperatură dotat cu afişaj electronic, pe care apar pe rând temperaturile celor 12

termocupluri, precum şi o diagramă de temperatură. Datorită automatizării, curba de

ardere este menţinută prin modificarea intensităţii curentului electric pe grupurile de

rezistenţe.

FUNCŢIONAREA CUPTORULUILa pornire se procedează astfel:

~ se pune întrerupătorul general pe poziţia 1

~ se reglează butonul pe poziţia dorită în funcţie de programul ales ( Cuptorul

dispune de 5 programe de ardere , pentru fiecare program fiind aleasă curba

optimă de ardere)

~ se pornesc ventilatoarele

~ se acţionează butonul “pornire bandă”

~ viteza benzii se reglează în aşa fel încât să fie 120 minute

~ şibărul de perdea este închis, iar clapeta de tiraj se deschide suficient astfel încât

aerul umed să fie evacuat

~ temperarea începe de la temperatura de 300 o C şi până la 400-450 o C se rulează

banda goală. În acest timp se supraveghează foarte atent banda pentru ca

aceasta să nu devieze lateral.

~ la temperatura de 450 o C începe încărcarea, la început doar praguri la distanţă de

1 m unul de celălalt, şi în timp această distanţă se reduce

~ în momentul în care pe termoregulatorul 4 avem 700-720 o C, se poate începe

încărcarea normală a cuptorului

La oprirea cuptorului se procedează astfel:

~ se încarcă un ultim prag

~ pe măsură ce marfa iese din cuptor, se închide treptat şibărul de perdea, respectiv

clapeta de tiraj pentru a evita aprinderea ventilatorului de la intrarea în cuptor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

70

Page 71: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

~ se descarcă toată marfa

~ se trece pe programul de răcire

~ se supraveghează banda să nu se deplaseze lateral

~ la temperatura de 300-350 o C se acţionează butonul “STOP”, se lasă obloanele

jos, astfel încât ele să nu exercite o presiune asupra benzii transportoare şi o parte

din căldură să fie menţinută în cuptor, pentru a ajuta la următoarea temperare.

INSTALAŢII

Instalaţia de încălzire este compusă din cinci grupe de reglare automată.

În funcţie de grupele de reglare, rezistenţele de încălzire construite în spirale de sârmă

Cr-Ni sunt fixate sub banda transportoare şi sub bolta cuptorului.

Fiecărui grup de rezistenţe îi corespunde un termoregulator, aceste tennoregulatoare

fiind montate în tabloul de comandă şi dispun de 2 afişaje, în partea de jos fiind afişată

temperatura prescrisă, iar în partea de sus temperatura reală din cuptor.

Fiecare termoregulator este dotat cu un sistem digital de taste cu ajutorul căruia se pot

regla (schimba) temperatura prescrisă, dar şi intensitatea curentului ce circulă prin

rezistenţe şi implicit puterea lor de încălzire.

Instalaţia de ventilaţie, compusă din 3 ventilatoare situate unul la intrare iar celelalte

două la ieşirea cuptorului, are o funcţie multiplă la cuptorul cu încălzire electrică.

Ventilatorul de la partea de intrare, creează un tiraj în interiorul cuptorului făcând să

circule un curent de aer reglabil prin intermediul clapetelor, de la partea de ieşire înspre

partea de intrare a cuptorului, de unde este evacuat în atmosferă. Vaporii proveniţi din

arderea coloranţilor sunt evacuaţi împreună cu aerul.

La ieşirea din cuptor se introduce aer prin ventilatorul de ieşire, o parte din acest aer

trecând prin zona de răcire, ardere şi preîncălzire şi contribuie la realizarea unei arderi

bune. Ventilatorul de împingere - ieşire cuptor are un rol foarte important în procesul de

ardere el preluând aerul furnizat de ventilatorul de ieşire şi insuflându-l spre zona de

ardere. În felul acesta se realizează răcirea mărfii şi se aşează o perdea de aer

nepermiţând să iasă aerul cald din cuptor.Viteza de recirculare a aerului se reglează cu

ajutorul unui şibăr, această reglare efectuându-se în funcţie de încărcătură.

Cea mai importantă funcţie a instalaţiei de ventilaţie este participarea directă la

obţinerea unei curbe de ardere optimă. Astfel prin manevrarea şibărului de perdea şi

concomitent prin manevrarea clapetei de tiraj se poate lungi sau scurta curba de ardere.

Instalaţia de măsură şi control

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

71

Page 72: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

Parametrii principali de funcţionare a cuptorului sunt indicaţi şi înregistraţi de aparate de

măsură şi control montate pe tabloul de comandă.

Temperatura este indicată de către 12 termocuple. În afară de termocuple cuptorul este

dotat cu 2 termometre(0-500°C) montate câte unul la partea de intrare şi de ieşire.

ÎNCĂRCARE ŞI DESCĂRCAREA PRODUSELOR DECORATE

Produsele decorate, aşezate pe platforme în stive în cazul farfuriilor sau pe platane în

cazul ceştilor sau a bolurilor, sunt transportate lângă masa de încărcare după care sunt

luate de către încărcător şi aşezate pe banda transportoare, răsturnat în cazul farfuriilor

care permit acest procedeu de încărcare, sau individual în cazul ceştilot sau a bolurilor.

Produsele ies din cuptor la postul de descărcare. Farfuriile se descarcă pe platforme , în

stive. Ceştile, bolurile şi cănile se descarcă pe platane, iar acestea se aşează pe

platforme. Produsele arse vor fi manipulate cu multă atenţie pentru a se evita ciobirea .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

72

Page 73: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Defectele produselor decorate

Nr. crt. Defect Cauze1. Defecte la decorarea cu

decalcomanii: - conturul vizibil al decalcomaniei, dâre lucioase, vizibile după ardere- exfolieri în decor

- aspect rugos după ardere

- apa de înmuiere prea bogată în gumă arabică

- neracletare corectă a decalcomaniei - aer şi apă rămase sub decalcomanie - timp insuficient de uscare a decalcomaaiei - urmele de praf de pe produs prinse sub peliculă

2. Defecte la decorarea cu rand - culoare neuniformă- harise şi exfolieri- contur neclar

- distingerea începutului şi sfârşitului randului - înnegrirea culorilor roşu, verde, orange, pe bază de sulfoselenură de cadmiu- acoperirea cu băşicuţe

- contururi umbrite

- culori pale sau decolorate

- culori mate

- curgerea culorii

- manoperă necorespunzătoare - straturi prea groase de colorant - trasarea pe suprafeţe murdare - frite necorespunzătoare la prepararea colorantului - folosirea unor cantităţi prea mari de terebentină - proastă centrare a produsului pe disc

- atmosferă reducătoare din cuptor

- fierberea decorului la temperaturi de ardere prea mari- folosirea unui fondant necorespunzător ce are un punct de înmuiere prea scăzut la prepararea colorantului- ventilaţie necorespunzătoare la ardere datorită supraîncălzirii- atmosfera necorespunzătoare ce produce volatilizarea unor compuşi- temperaturi de ardere prea mici sau calitatea necorespunzătoare a colorantului- colorant prea subţire

3. Defecte ce pot apare la decorarea cu linii şi benzi - benzi inegal trasate - pensula nu este bine reglată, uzată

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

73

Page 74: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII de... · Web viewMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR

- fierberea colorantului după ardere

- mici aglomerări de colorant vizibile înainte şi după ardere

sau farfuria nu este centrată corect - colorant prea gros, care lasă dâre pe farfurie -în acest caz trebuie diluat cu benzină - nu este bine sitat

4. Defecte ce pot apare lapregătirea şabloanelor- desenul nu apare clar, se developează greu

- voalarea peliculei

- porţiuni opace ale clişeului- soluţia fotosensibilă nuaderă la ţesătură, devineporos

- contururi dinţate

- soluţia de copiere depusă pe sită a fost uscată la temperatură prea mare- intervalul de timp prea mare între depunereapeliculei şi expunere.- contact insuficient între peliculă şi clişeu.- timp de expunere prea îndelungat- ţesătură necurăţată şi degresată corespunzător- soluţia de copiere a fost prea puţin sensibilizată.- soluţia sensibilizatoare degradată.- peliculă deteriorată la developare, porţiunitransparente ale clişeului.- soluţia de copiere impurificată- pelicula prea groasă neuniformă- subexpunerea sau lumină galbenă prea intensă- pelicula prea subţire, developarea prea îndelungată cu jet de apă prea puternic, ochiurile sitei prea mari

5. Defecte ce pot apare la decorarea prin sitografiere - modelul incomplet

- deplasări ale decorului

-umbre

- şablonul nu a fost bine fixat - racleta nu apasă uniform şablonul pe toată suprafaţa decorării - racleta ascuţită incorect - colorant cu vâscozitate prea mare - farfuria nu este corect centrată - colorantul este prea fluid - şablonul nu este suficient de întins.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

74