Embed Size (px)
Citation preview
P - 1
Ministerul Educaţiei şi cercetării
CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, TRANSFER TEHNOLOGIC ŞI IMPLEMENTARE INVENŢII
ELABORARE PROCEDURI DE EXECUŢIE A PEREŢILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT TURNAŢI ÎN COFRAJE
TERMOIZOLANTE ÎNGLOBATE MARC
CONTRACT: CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE CU PRIVIRE LA SATISFACEREA EXIGENŢELOR EC 8 ŞI EC 2 A PEREŢILOR STRUCTURALI DE BETON ARMAT REALIZAŢI CU COFRAJE ÎN SISTEM MARC
Beneficiar: AMVIC SRL
Contract nr. 37/2009
IANUARIE 2011
P - 2
COLECTIVUL DE ELABORARE
ELABORARE PROCEDURI DE EXECUŢIE A PEREŢILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT TURNAŢI ÎN COFRAJE
TERMOIZOLANTE ÎNGLOBATE MARC
RESPONSABIL CONTRACT:
şef lucrări dr. Andreea MIRCEA
COLABORATORI:
prof. dr. Călin MIRCEA
prof. dr. Adrian IOANI
prof. dr. Zoltan KISS
conf. dr. Monica IOANI
P - 3
CUPRINS
1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE P - 1
2. CADRUL LEGISLATIV P - 3
3. REFERINŢE NORMATIVE P - 3 3.1 Pentru activitatea de proiectare P - 3 3.2 Activitatea de execuţie P - 4 3.3 Controlul calităţii şi recepţia P - 4 3.4 Protecţia muncii P - 5
4. ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE P - 5 4.1 Investiror P - 5 4.2 Dirigintele de şantier (DS) P - 5 4.3 Proiectantul P - 6 4.4 Responsabilul tehnic cu execuţia (RTE) P - 6 4.5 Şeful de lucrare P - 7 4.6 Responsabilul SMC P - 7 4.7 Şeful mecanizării P - 7 4.8 Şeful de şantier P - 8
5. VERIFICAREA PRELIMINARĂ A CERINŢELOR ŞI CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ A PROIECTULUI P - 8
5.1 Tratarea neconformităţilor P - 8
6. TRASAREA DE DETALIU A PEREŢILOR P - 8 6.1 Tratarea neconformităţilor la trasare P - 10
7. COFRAREA ŞI SUSŢINEREA COFRAJELOR P - 10 7.1 Cofrarea şi susţinerea cofrajelor în varianta V1 P - 10 7.2 Cofrarea şi susţinerea cofrajelor în varianta V2 P - 13 7.3 Verificarea şi recepţia lucrărilor de cofrare P - 15 7.4 Tratarea neconformităţilor la cofrare P - 16
8. ARMAREA P - 16 8.1 Armarea în varianta V1 P - 16 8.2 Armarea în varianta V2 P - 18 8.3 Verificarea şi recepţia lucrărilor de armare P - 19 8.4 Tratarea neconformităţilor la armare P - 20
9. MONTAREA PIESELOR ÎNGLOBATE ÎN BETON P - 20 9.1 Tratarea neconformităţilor la montarea pieselor înglobate P - 21
10. BETONAREA ŞI COMPACTAREA P - 22 10.1 Dotări şi formaţii de lucru P - 24 10.2 Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior P - 25 10.3 Transportul, manipularea şi recepţia betonului proaspăt P - 25 10.4 Turnarea betonului proaspăt cu pompa P - 25 10.5 Compactarea betonului P - 26 10.6 Tratarea şi protecţia betonului după turnare P - 27 10.7 Întreruperi neplanificate P - 27 10.8 Stabilirea integrităţii elementelor şi verificarea betonului turnat P - 27 10.9 Repararea defectelor de calitate la beton P - 28 10.10 Tratarea neconformităţilor la betonare P - 28
11. DEMONTAREA SPRIJINIRILOR P - 29 11.1 Tratarea neconformităţilor la demontarea sprijinirilor P - 29
12. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI P - 29
P - 1
PROCEDURI DE EXECUŢIE A PEREŢILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT TURNAŢI ÎN COFRAJE
TERMOIZOLANTE ÎNGLOBATE MARC
1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE
Setul de proceduri are ca scop asigurarea, printr-o execuţie de calitate a clădirilor
realizate cu sistemul de cofraje termoizolante înglobate MARC, a următoarelor cerinţe
esenţiale prevăzute de cadrul legislativ românesc şi european.
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu;
d) siguranţa în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică.
În acest sens, setul de proceduri rezolvă o serie de probleme specifice în realizarea
pereţilor structurali care nu sunt acoperite de reglementările tehnice în vigoare, acestea
având un domeniu de aplicabilitate limitat la practica tradiţională.
Setul de proceduri se adresează firmelor de construcţii care execută clădiri cu cofraje
MARC şi are caracter de obligativitate în raport cu asigurarea cerinţelor esenţiale menţionate
mai sus, precum şi vizavi de politica şi angajamentul ferm al firmei producătoare AMVIC SRL,
de realizare de construcţii durabile, caracterizate de performanţă structurală şi eficienţă
energetică.
Setul de proceduri acoperă execuţia următoarelor categorii de pereţi structurali:
- pereţi structurali principali (care fac parte din structura de preluare a acţiunii seismice ea
clădirilor), definiţi de SR EN 1998-1-2004 §1.5.2, din categoria pereţilor de ductilitate înaltă şi
medie (SR EN 1998-1-2004 §5.2.1 (4));
- pereţi structurali secundari (care nu fac parte din structura de preluare a acţiunii seismice a
clădirilor), definiţi de SR EN 1998-1-2004 §1.5.2;
- pereţi mari slab armaţi, definiţi de SR EN 1998-1-2004 §5.1.2.
Montajul cofrajului, sprijinirilor şi armăturilor se raportează în prezentul set de
proceduri modului de continuizare a barelor verticale între nivele (Figura 1.1) şi sistemului de
armare (Figurile 1.2 şi 1.3), prevăzute în proiectul de execuţie faza PT+DE. La o clădire există
posibilitatea proiectării şi execuţiei unor pereţi structurali în ambele variante de armare.
P - 2
l 0
l 0
50
l 0
cuplor bare
cota superioara
nivel inferior
a. fără înădire b. înădire cu dispozitive c. înădire prin suprapunere
mecanice simplă
cupon tub PVC
cota superioara
nivel inferior
d. înădire prin suprapunere e. înădire prin suprapunere
distanţată cu tub PVC
Fig. 1.1 Tipuri de continuizare a barelor verticale între niveluri
Bara orizontala
Bara verticala
Carcasa C3
Carcasa C1
Bare verticale
Bare orizontale
Carcasa C2
a. sectiune orizontala prin perete
b. detaliu carcasa colt
c. carcasa C1 d. carcasa C2 e. carcasa C3
Fig. 1.2 Armare cu carcase legate la elemente de margine confinate şi bare individuale în câmp – varianta V1
P - 3
Bara verticala
Bara orizontala
Bare verticale
Bare orizontale
Bare verticale
Bare orizontale
Fig. 1.3 Armare fără elemente de margine confinate cu bare individuale – varianta V2
2. CADRUL LEGISLATIV
Legea nr. 10/1995 consolidată privind calitatea în construcţii
Directiva 2010/31/UE a Parlamentului şi Consiliului privind performanța energetică a
clădirilor
Directiva 89/106/CEE a Consiliului referitoare la produsele pentru construcţii
Directiva 93/68/CEE a Consiliului de modificare a directivei 89/106/CEE
Legea 319/2006 Legea protecţiei muncii
3. REFERINŢE NORMATIVE
3.1 Pentru activitatea de proiectare
SR EN 1990-2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor
SR EN 1990-2004/NA-2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă naţională
SR EN 1991-1-1-2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-1 Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încercări utile pentru clădiri
SR EN 1991-1-1-2004/NA-2006 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-1 Acţiuni generale - Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări din exploatare pentru construcţii. Anexă naţională
SR EN 1991-1-2-2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-2 Acţiuni generale. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc
SR EN 1991-1-2-2004/NA-2006 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-2 Acţiuni generale - Acţiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexă naţională
SR EN 1991-1-3-2005 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-3 Acţiuni generale. încărcări date de zăpadă
P - 4
SR EN 1991-1-3-2005/NA-2006 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-3 Acţiuni generale. încărcări date de zăpadă. Anexă naţională
SR EN 1991-1-4-2006 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-4 Acţiuni generale - Acţiuni ale vântului
SR EN 1991-1-4-2006/NB-2007 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-4 Acţiuni generale - Acţiuni ale vântului. Anexa naţională
SR EN 1991-1-5-2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-5 Acţiuni generale - Acţiuni termice
SR EN 1991-1-5-2004/NA-2008 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-5 Acţiuni generale - Acţiuni termice. Anexă naţională
SR EN 1991-1-6-2005 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-6 Acţiuni generale. Acţiuni pe durata execuţiei
SR EN 1991-1-6-2005/NB-2008 Eurocod 1: Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-6 Acţiuni generale. Acţiuni pe durata execuţiei. Anexa Naţională
SR EN 1992-1-1-2004/AC-2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1 Reguli generale şi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1-2004/NB-2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-1 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională
SR EN 1992-1-2-2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton Partea 1-2 Reguli generale. Calculul comportării la foc
SR EN 1998-1-2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1 Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri
SR EN 1998-1-2004/NA-2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1 Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională
3.2 Activitatea de execuţie
NE 012/2-2011 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton
CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului
ST 043-2001 Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare
ST 009-2005 Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă
Manualul tehnic al construcţiilor în sistem MARC (MTCSA)
3.3 Controlul calităţii şi recepţia
GE 040-2001 Ghid privind utilizarea metodei electromagnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat
C 222-1985 Instrucţiuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin şoc la controlul calităţii elementelor prefabricate
C 117-1970 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat
C 56 -1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
C 54-1981 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor
C 26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive
SR EN 12504-1:2005 Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote-prelevare examinare şi încercări la compresiune
P - 5
SR EN 12504-2:2005 Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Incercări nedistructive. Determinarea numărului de recul
SR EN 12504-3:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forţei de smulgere
SR EN 12504-4:2006 Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor
P 100-3/2008 Cod de proiectare seismică Partea III-a Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente
3.4 Protecţia muncii
IM 007-1996 Norme specifice de protecţie a muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre şi eşafodaje în construcţii.
4. ATRIBUTII ŞI RESPONSABILITĂŢI SPECIFICE
4.1 Investitor
Urmăreşte execuţia lucrărilor prin angajarea unui diriginte de şantier autorizat. Nu dă
dispoziţii directe contractorului şi nu impune soluţii tehnice fără acordul proiectantului. Poate
formula observaţii cu privire la procesele verbale în maxim 5 zile de la încheierea lor.
4.2 Dirigintele de şantier (DS)
Verificarea respectării legislaţiei cu privire la produsele pentru construcţii, respectiv:
existenţa documentelor de atestare a conformităţii produselor, corespondenţa calităţii
acestora cu prevederile cuprinse în documentele de calitate, proiect şi contract.
Interzicerea utilizării produselor pentru construcţii necorespunzătoare sau fără
certificate de conformitate, declaraţie de conformitate.
Verificarea existenţei autorizaţiei de construire, precum şi a îndeplinirii condiţiilor
legale cu privire la încadrarea în termenele de valabilitate. Verificarea concordanţei între
prevederile autorizaţiei şi ale proiectului.
Studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor şi prezentului set de
proceduri.
Verificarea existenţei tuturor pieselor scrise şi desenate, corelarea acestora,
respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectului de către verificatori atestaţi şi
existenţa vizei expertului tehnic atestat (unde este cazul).
Verificarea existenţei programului de control al calităţii, cu precizarea fazelor
determinante, vizat de Inspectoratul în Construcţii. Verificarea existenţei şi respectarea
„Planului calităţii” şi a prezentului set de proceduri.
Urmărirea realizării construcţiei în conformitate cu prevederile proiectului, caietelor de
sarcini, ale reglementărilor tehnice în vigoare şi ale contractului.
Verificarea respectării tehnologiei de execuţie, aplicarea corectă a acestora în
vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentatia tehnică, în contract şi în
normele tehnice în vigoare.
P - 6
Interzicerea executării de lucrări de către persoane neautorizate conform
reglementărilor legale în vigoare.
Participarea la verificarea în faze determinante.
Efectuarea verificărilor prevăzute în reglementările tehnice şi semnarea documentelor
întocmite ca urmare a verificărilor (procese – verbale în faze determinante, procese – verbale
de lucrări ce devin ascunse, etc.)
Asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere în operă.
Urmărirea realizării lucrărilor (din punct de vedere tehnic) pe tot parcursul execuţiei
acestora şi admiterea la plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere
cantitativ şi calitativ.
Transmiterea către proiectant a sesizărilor proprii sau ale participanţilor la realizarea
construcţiei privind neconformităţile constatate pe parcursul execuţiei.
Dispunerea opririi execuţiei, demolării sau după caz, a refacerii lucrărilor executate
necorespunzător de către executant, în baza soluţiilor elaborate de proiectant şi vizate de
verificator de proiecte atestat.
Verificarea respectării prevederilor legale cu privire la cerinţele stabilite prin Legea nr.
10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, în cazul efectuării de
modificări ale documentaţiei sau adoptării de noi soluţii care schimbă condiţiile iniţiale.
Urmărirea respectării de către executant a dispoziţiilor şi/sau a măsurilor dispuse de
proiectant sau de organele abilitate.
Preluarea documentelor de la constructor şi proiectant şi completarea cărţii tehnice a
construcţiei cu toate documentele prevăzute de reglemetările legale.
Asigurarea secretariatului recepţiei şi întocmirea actelor de receptie.
Urmărirea soluţionării obiecţiunilor cuprinse în anexele la procesul verbal de recepţie
la terminarea lucrărilor şi realizării recomandărilor comisiei de receptie.
4.3 Proiectant
Definitivează şi furnizează proiectul complet fazele DTAC, PT, DE şi caietele de
sarcini conform reglementărilor tehnice în vigoare şi prevederile prezentului set de proceduri.
Verifică concordanţa execuţiei cu prevederile din proiect. Redactează procesele
verbale şi eventual dispoziţii de şantier.
4.4 Responsabilul tehnic cu execuţia (RTE)
Verifică documentele externe: proiectul de executie (dacă este verificat de specialişti
verificatori de proiecte atestaţi, dacă include planul de control pentru faze determinante, dacă
include toţi parametrii privind verificările de calitate), documentele de calitate întocmite de
furnizorii de produs (certificate şi declaraţii de conformitate, agremente tehnice, atestate
P - 7
tehnice etc).
Verifică şi avizează documentele interne elaborate pentru lucrarea la care este
desemnat: planul calităţii pe lucrare, alegerea soluţiei potrivite din prezentul set de proceduri,
programul de organizare a execuţiei lucrărilor (grafic de execuţie, plan organizare şantier,
grafic de asigurare cu forţa de muncă şi cu utilaje), fişe tehnologice de execuţie, procese
verbale necesare execuţiei lucrării (procese verbale de recepţie calitativă, procese verbale de
lucrări ascunse etc.).
Asigură preluarea şi insuşirea documentaţiei tehnice a proiectului.
Elaborează un plan propriu de control al execuţiei lucrării, care va fi avizat de
conducerea ierarhic superioară.
Completează la zi acest registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii.
Participă la autorizarea continuării lucrărilor în faze determinante şi semnează aceste
procese verbale.
Convoacă factorii care trebuie să participe la verificarea lucrărilor în faze
determinante ale execuţiei, asigurând condiţiile necesare efectuării şi întocmirii la zi a
documentelor acestora, în scopul obţinerii acordului ISC local de continuare a lucrării.
Ia parte la toate fazele determinate impuse de proiectant şi ISC şi semnează
procesele verbale de faze determinante.
Coordonează activitatea de raportare la organele de control al statului. Analizează
rapoartele de încercări primite de la laboatoare.
Opreşte execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave
de calitate sau abateri de la procedurile de execuţie prin constatările directe în cadrul
controalelor efectuate sau prin sesizările persoanelor autorizate a efectua controale
(proiectant, beneficiar, SMC).
Opreşte continuarea execuţiei lucrărilor cu produse la care a constatat neconformităţi
şi dispune depozitarea lor până la soluţionarea neconformităţilor.
4.5 Şeful de lucrare
Răspunde de aplicarea întocmai a prezentului set de proceduri şi a documentaţiei de
execuţie, precum şi de întocmirea înregistrărilor de calitate.
4.6 Responsabilul SMC
Urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie şi
întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate.
4.7 Şeful mecanizării
Răspunde de existenţa şi buna funcţionare a sculelor şi utilajelor (pompe de beton şi
vibratoare).
P - 8
4.8 Şeful de şantier
Asigură personalul muncitor calificat şi instruit, aprovizionarea cu materiale, condiţiile
de prelevare şi păstrare a probelor de beton în condiţii reglementate, respectiv asigură
controlul nedistructiv al elementelor executate de către un laborator autorizat/acreditat
independent.
5. VERIFICAREA PRELIMINARĂ A CERINŢELOR ŞI CRITERIILOR
DE PERFORMANŢĂ A PROIECTULUI
RTE-ul şi DS-ul vor verifica înainte de lansarea execuţiei existenţa pe şantier a
proiectului PT+DE în forma legală, complet. RTE-ul va urmări asigurarea şi satisfacerea
următoarelor cerinţe şi criterii de performanţă:
Cerinţa 5.1: Existenţa pe şantier a proiectului în forma legală, complet, însuşit de
executant
Criterii: 5.1.1 Existenţa, în clar, a datelor de identificare a firmei de proiectare şi
a persoanelor care au întocmit proiectul;;
5.1.2 Existenţa dovezii verificării tehnice a proiectului;
5.1.3 Prevederea în partea scrisă şi în partea desenată, în formă clară
şi explicită, a: datelor necesare executării lucrărilor şi a datelor,
condiţiilor şi valorilor de control, după caz, necesare pentru verificarea
calităţii lucrărilor (referitoare la trasare, cofraje şi susţineri, fasonare şi
montaj armături, execuţie şi montaj piese înglobate, punerea în operă a
betonului);
5.1.4 Existenţa documentelor privind modificările aduse proiectului
iniţial ca urmare a: obiecţiunilor executantului faţă de proiect,
solicitărilor din partea investitorului sau executantului, inclusiv în
perioada de executare a lucrărilor.
RTE-ul va verifica însuşirea proiectului de către personalul executant şi nu va admite
executarea lucrărilor fără ca această cerinţă să fie îndeplinită.
5.1 Tratarea neconformităţilor
RTE-ul şi/sau DS-ul sesizează în scris proiectantul general şi investitorul cu privire la
orice neconformitate prevăzută de criteriile 5.1.1-5.1.4 referitoare la proiect şi va cere
rezolvarea acesteia. RTE-ul va avea grijă ca orice solicitări (din partea investitorului, ISC,
firmă executantă etc.) şi modificări aduse proiectului să existe la şantier, cu înştiinţarea DS-
ului.
6. TRASAREA DE DETALIU A PEREŢILOR
Trasarea de detaliu se realizează în baza proiectului, în raport cu punctele şi reperele
de nivel materializate pe teren odată cu trasarea pentru amplasarea construcţiei, în vederea
determinării conturului şi axelor principale ale pereţilor. Materializarea acestor repere,
planimetrice şi altimetrice, trebuie să fie realizată astfel încât să constituie puncte de referinţă
P - 9
pe întreaga durată a execuţiei clădirii, servind la transmiterea cotelor în plan şi pe verticală la
toate nivelurile acesteia.
Trasarea pentru montarea cofrajelor se efectuează conform §6.1, §6.3 şi §6.5 din NE
012/2-2011, cu respectarea toleranţelor prevăzute de anexa C din NE 012/2-2011:
Etapa 1: Se verifică proiectul faza PT+DE şi se determină aşezarea şi dimensiunile pereţilor.
Etapa 2a: Folosind o sfoară de cretă sau o coardã se înseamnă aşezarea peretelui pe
fundaţie sau placa la nivel (se înseamnă fie conturul exterioar, fie conturul interior al peretelui
– de regulă cel mai facil este să se însemne conturul exterior). Trasarea liniei de aşezare a
pereţilor va fi dublată de o alta la o distanţă de câţiva centimetri, pentru a nu pierde reperul de
aşezare în timpul montării cofrajelor.
Etapa 2b: O alternativă la trasarea cu sfoara de cretă este folosirea unui profil L sau U din
profil metalic cu pereţi subţiri. Profilul trebuie fixat de fundaţie sau placa la nivel cu bolţuri
împuşcate sau spumă adezivă (Figura 6.1).
Fig. 6.1 Trasarea cu profile metalice cu pereţi subţiri
Etapa 3: Se verifică colţurile să fie la un unghi de 90 cu ajutorul unui echer, prin mijloace
topografice sau prin măsurarea laturilor şi diagonalelor şi verificarea lor cu teorema lui
Pitagora.
Etapa 4: Se măsoară şi înseamnă pe fundaţie sau placă poziţia golurilor şi se notează
inclusiv înălţimea parapeţilor.
Recepţia lucrărilor de trasare de detaliu pentru cofraje se efectuează conform §6.6
din NE 012/2-2011. RTE-ul şi DS-ul vor urmări asigurarea şi satisfacerea următoarelor cerinţe
şi criterii de performanţă:
Cerinţa 6.1: Asigurarea condiţiilor prealabile, precum şi a celor necesare în timpul
efectuării trasării
Criterii: 6.1.1 Existenţa proiectului;
6.1.2 Asigurarea câmpului vizual liber pentru utilizarea aparatelor şi
instrumentelor;
6.1.3 Asigurarea condiţiilor specifice acestei categorii de lucrări: dotări
tehnice, facilităţi, personal calificat, materiale corespunzătoare.
P - 10
Cerinţa 6.2: Asigurarea conformităţii trasării de detaliu a pereţilor cu cerinţele
proiectului şi cele ale reglementărilor tehnice aplicabile
Criterii: 6.2.1 Existenţa în proiect a datelor necesare, complete;
6.2.2 Utilizarea metodelor, a aparatelor şi instrumentelor adecvate şi
având precizia necesară;
6.2.3 Corelarea trasării faţă de repere cu poziţia elementelor învecinate
realizate deja.
Cerinţa 6.3: Realizarea trasării de detaliu astfel încât să poată fi utilizată cu uşurinţă şi
să-şi menţină performanţele în condiţiile executării lucrărilor
Criterii: 6.3.1 Materializarea pe teren a elementelor de trasare astfel încât să
permită aşezarea sau montarea elementelor constructive cât mai
simplu posibil şi să se menţină în stare corespunzătoare pe durata
necesară utilizării lor;
6.3.2 Asigurarea condiţiilor de verificare a trasării efectuate.
6.1 Tratarea neconformităţilor la trasare
Cerinţa Criteriul Referinţe
6.1
6.1.1 NE 012/2-2011 §6.5 6.1.2
6.1.3
6.2
6.2.1
NE 012/2-2011 §6.1.6, §6.1.7 6.2.2
6.2.3
6.3 6.3.1 NE 012/2-2011 §6.1, §6.2
MTCSA §7.4 6.3.2
7. COFRAREA ŞI SUSŢINEREA COFRAJELOR
Elementele sistemului de cofraje înglobate MARC sunt compatibile cu cerinţele şi
criteriile de performanţă prevăzute de §5.3 din NE 012/2-2011, deşi capitolul 7 din această
reglementare nu se adresează direct unui astfel de sistem. Montarea cofrajelor, în relaţie cu
montarea armăturilor se încadrează în categoria b. (parţială) potrivit NE 012/2-2011 §7.2.6.
Cofrarea se realizează respectând principiile prevăzute de §7.2.1 din NE 012/2-2011,
cu respectarea toleranţelor prevăzute de anexa C. Implică parcurgerea etapelor prezentate în
procedurile din subcapitolele următoare.
7.1 Cofrarea şi susţinerea cofrajelor în varianta V1
Etapa 1: Înaintea aşezării cofrajelor se determină înălţimea exactă a pereţilor conform
proiectului, iar dacă aceasta nu este divizibilă cu 40.64 cm există două posibilităţi, adică
tăierea primului sau ultimului rând de cofraje orizontal. Dacă se taie primul rând trebuie avut
grijă ca distanţierii de polipropilenã care conectează cele două panouri din polistiren să se
păstreze. Tăierea se realizează cu ferãstrãu circular acţionat electric, cu discul de cel puţin 20
cm (Figura 7.1).
P - 11
Fig. 7.1 Folosirea unui ferăstrău circular pentru tăierea orizontalã a cofrajului Etapa 2: La unităţile de cofrare din zonele cu susţinere din două părţi (Figura 7.3), se taie
distanţierii de polipropilenă pentru a putea monta unităţile de cofrare după montarea
carcaselor legate (Figura 1.2). Se începe dispunerea unităţilor de cofraj prin amplasarea
acestora la început la colţuri. Cofrajele de colţ vor fi plasate alernativ pentru rândurile
următoare. Dacă la primul rând de cofraje s-a folosit un colţ de dreapta, la cel de-al doilea
rând se va folosi un colţ de stânga şi aşa mai departe. Alternarea colţurilor pe verticală
asigură ţeserea unităţilor de cofrare.
Etapa 3: Se aşează cofrajele drepte începând de la colţuri mergând spre centrul peretelui sau
cadrul golului. Dacă o mustaţă (bară de petrecere) din fundaţie sau placă atinge distanţierul,
aceasta se deviază uşor.
Etapa 4: Se verifică planeitatea peretelui după aşezarea celui de-al doilea rând de cofraj.
Etapa 5: După montarea celui de-al doilea rând de cofraj se montează sistemul de susţineri,
care asigură în acelaşi timp verticalitatea pereţilor (Figura 7.2). Aceasta se efectuează pe o
singură parte a pereţilor interiori în zonele de câmp ale acestora (Figura 7.3), cu stâlpii
sistemului dispuşi la maximum 1.50 m, respectiv pe ambele părţi (sau pe o parte cu şprăiţuire
la exterior) după tăierea prealabilă la montaj a distanţierilor din zonele de la extremităţi în care
se dispun bare sub formă de carcase legate (Figura 7.3), cu stâlpii sistemului dispuşi la
maximum 60 cm. Indiferent de tipul de continuizare a barelor verticale ale carcaselor din
zonele de la extremităţi (Figura 1.1.a, 1.1.b, 1.1.c sau 1.1.e), montarea cofrajelor la colţuri se
face după tăierea distanţierilor unităţilor de cofrare, carcasele şi distanţierii de acoperire fiind
în prealabil montaţi în poziţie. Barele verticale din câmpul pereţilor se continuizează conform
Figurii 1.1.c, 1.1.d sau 1.1.e şi se montează după ce cofrajele s-au aşezat până la o cotă de
circa +1.70-1.90 în raport cu cota pardoselii nivelului curent. După această cotă, cofrajele se
montează în câmp până la cota nivelului superior trecând distanţierii din polipropilenă printre
barele verticale (Figura 7.4).
Etapa 6: Cadrele golurilor de uşi se fixează după montarea a două rânduri de cofraj, iar
cadrele golurilor de ferestre după atingerea cotelor corespunzătoare parapeţilor.
Etapa 7: Poziţionarea celorlalte rânduri de cofraje se realizează conform prevederilor etapei
3, fiecare unitate fiind fixată prin batere uşoară.
P - 12
sustin
ere
pe 2
pa
rti
sustin
ere
pe 2
pa
rti
>1
5 c
m
>1
5 c
m
>1
5 c
m
Fig. 7.2 Sistemul de susţinere şi verticalizare
>15 cm
sustinere pe o parte
>15 cm
sustinere pe 2 parti
sustinere pe 2 parti
>15 cm
sustinere pe o parte
>15 cm
sustinere pe 2 parti
sustinere pe 2 parti
Fig. 7.3 Zone de susţinere în varianta V1 Etapa 8: Se verifică planeitatea peretelui după aşezarea ultimului rând de cofraj.
Etapa 9: Se şprăiţuiesc suplimentar (Figura 7.5) obligatoriu următoarele zone: toate
intersecţiile de pereţi, cofrajele unde un distanţier a fost tăiat, îmbinările între cofraje pe o
suprafaţă rezultată în urma tăierii unuia dintre cofraje, îmbinările compensate între unităţile de
cofrare şi marginile golurilor. Şprăiţuirea se realizează cu plăci de OSB, bucăţi de scândurã
tăiate la dimensiunea corespunzătoare etc.
P - 13
+1.70-1.90
(cota in raport cu nivelul pardoselii nivelului curent)
Fig. 7.4 Montarea cofrajelor în câmp la partea superioară a peretelui
a. îmbinari de cofraje pe ambele părţi ale peretelui b. îmbinare compensată
Fig. 7.5 Exemple de solidarizări suplimentare prin şprăiţuire Etapa 10: Se lipeşte baza primului rând de cofraj de fundaţie sau placă cu un pistol cu spumă
adezivă cu expandare controlată introdus în crestături la 5-30 cm (Figura 7.6). Se lasă
adezivul 10-60 de minute să se întărească.
7.2 Cofrarea şi susţinerea cofrajelor în varianta V2
Etapa 1: Înaintea aşezării cofrajelor se determină înălţimea exactă a pereţilor conform
proiectului, iar dacă aceasta nu este divizibilă cu 40.64 cm există două posibilităţi, adică
tăierea primului sau ultimului rând de cofraje orizontal. Dacă se taie primul rând trebuie avut
grijă ca distanţierii de polipropilenã care conectează cele două panouri din polistiren să se
păstreze. Tăierea se realizează cu ferăstrău circular acţionat electric, cu discul de cel puţin 20
cm (Figura 7.1).
P - 14
Fig. 7.6 Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraje Etapa 2: Se începe dispunerea unităţilor de cofraj prin amplasarea acestora la început la
colţuri. Cofrajele de colţ vor fi plasate alernativ pentru rândurile următoare. Dacă la primul
rând de cofraje s-a folosit un colţ de dreapta, la cel de-al doilea rând se va folosi un colţ de
stânga şi aşa mai departe. Alternarea colţurilor pe verticală asigură ţeserea unităţilor de
cofrare.
Etapa 3: Se aşează cofrajele drepte începând de la colţuri mergând spre centrul peretelui sau
cadrul golului. Dacă o mustaţă (bară de petrecere) din fundaţie sau placă atinge distanţierul,
aceasta se deviază uşor.
Etapa 4: Se verifică planeitatea peretelui după aşezarea celui de-al doilea rând de cofraj.
Etapa 5: După montarea celui de-al doilea rând de cofraj se montează sistemul de susţineri,
care asigură în acelaşi timp verticalitatea pereţilor (Figura 7.2). Aceasta se efectuează pe o
singură parte a pereţilor, la interior, cu stâlpii sistemului dispuşi la maximum 1.50 m (vezi
Figura 7.7). Indiferent de tipul de continuizare a barelor verticale (Figura 1.1.c, 1.1.d sau
1..1e), montarea barelor verticale se efectuează după montarea cofrajelor pe o înălţime de
circa +1.70-1.90 m. Restul cofrajelor de la partea superioară se montează conform Figurii 7.4.
Etapa 6: Cadrele golurilor de uşi se fixează după montarea a două rânduri de cofraj, iar
cadrele golurilor de ferestre după atingerea cotelor corespunzătoare parapeţilor.
Etapa 7: Poziţionarea celorlalte rânduri de cofraje se realizează conform prevederilor etapei
3, fiecare unitate fiind fixată prin batere uşoară.
Etapa 8: Se verifică planeitatea peretelui după aşezarea ultimului rând de cofraj.
Etapa 9: Se şprăiţuiesc suplimentar (Figura 7.5) obligatoriu următoarele zone: toate
intersecţiile de pereţi, cofrajele unde un distanţier a fost tăiat, îmbinările între cofraje pe o
suprafaţă rezultată în urma tăierii unuia dintre cofraje, îmbinările compensate între unităţile de
cofrare şi marginile golurilor. Şprăiţuirea se realizează cu plăci de OSB, bucăţi de scândurã
tăiate la dimensiunea corespunzătoare etc.
Etapa 10: Se lipeşte baza primului rând de cofraj de fundaţie sau placă cu un pistol cu spumă
adezivă cu expandare controlată introdus în crestături la 5-30 cm (Figura 7.6). Se lasă
adezivul 10-60 de minute să se întărească.
P - 15
<1.50 m
<1.50 m
<0.75 m
<0.75 m
<1.50 m <1.50 m <1.50 m
<0.75 m
<0.75 m
<0.75 m
<0.75 m
<1.50 m <1.50 m <1.50 m
<0.75 m
<0.75 m
<0.75 m
Fig. 7.7 Susţineri în varianta V2
7.3 Verificarea şi recepţia lucrărilor de cofrare
Verificarea şi recepţia lucrărilor de cofrare se efectuează conform §7.4 din NE 012/2-
2011. RTE-ul şi DS-ul vor urmări asigurarea şi satisfacerea următoarelor cerinţe şi criterii de
performanţă:
Cerinţa 7.1: Conformitatea cu proiectul
Criterii: 7.1.1 Poziţia, în limita abaterilor admisibile, în raport cu elementele de
trasare;
7.1.2 Formă şi dimensiuni, în limitele abaterilor admisibile, după caz. Cerinţa 7.2: Rezistenţă, stabilitate şi indeformabilitate
Criterii: 7.2.1 Cunoaşterea condiţiilor de rezemare (teren, zone deja construite
etc.).
Cerinţa 7.3: Etanşeitate, pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment
Criterii: 7.3.1 Asigurarea etanşeităţii cofrajului;
7.3.2 Asigurarea menţinerii etanşeităţii, în condiţiile de punere în operă
a betonului la lucrare. Cerinţa 7.4: Asigurarea condiţiilor pentru realizarea şi menţinerea integrităţii secţiunii
din beton
Criterii: 7.4.1 Starea de curăţenie a cofrajului şi asigurarea condiţiilor pentru
etapele ulterioare de desfăşurare a lucrărilor.
P - 16
Cerinţa 7.5: Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor de cofraje
Criterii: 7.5.1 Existenţa trasării de detaliu;
7.5.2 Existenţa proiectului lucrării, cu datele necesare;
7.5.3 Existenţa documentaţiei tehnice privind sistemul de cofraj utilizat,
datelor şi condiţiilor care asigură compatibilitatea pieselor care rămân
înglobate, cu betonul şi cu performanţele elementelor executate (spre
exemplu, etanşeitate), a produselor corespunzătoare;
7.5.4 Asigurarea condiţiilor specifice acestei categorii de lucrări: dotări
tehnice, facilităţi, personal calificat.
Cerinţa 7.6: Recepţia lucrărilor de cofraje şi sprijiniri
Criterii: 7.6.1 Verificarea lucrărilor executate;
7.6.2 Întocmirea documentelor de recepţie.
7.4 Tratarea neconformităţilor la cofrare
Cerinţa Criteriul Referinţe
7.1 7.1.1 NE 012/2-2011 §7.1.2, §7.2, §7.3
MTCSA §8, §9 7.1.2
7.2
7.2.1
NE 012/2-2011 §7.1.3, §7.1.4, §7.1.5
MTCSA §8, §9
7.3 7.3.1 NE 012/2-2011 §7.1.8
MTCSA §8, §9 7.3.2
7.4 7.4.1 NE 012/2-2011 §7.1.7
7.5
7.5.1
NE 012/2-2011 §7.6 MTCSA §7.4, §8, §9
7.5.2
7.5.3
7.5.4
7.6 7.61
NE 012/2-2011 §7.4, §7.5.3 7.6.2
8. ARMAREA
Verificarea conformităţii armăturilor se efectuează conform §8.1 din NE 012/2-2011 şi
subcapitolul 8.3 din prezentul set de proceduri.
Fasonarea armăturilor se realizează cu respectarea prevederilor §8.2 din NE 012/2-
2011. Montarea şi fixarea barelor de armătură se realizează conform procedurilor din
subcapitolele următoare.
8.1 Armarea în varianta V1
Etapa 1: Indiferent de modul de continuizare a barelor verticale din carcasele (Figura 8.1)
legate cu sârmă neagră de 1-1.5 mm diametru se poziţionează la extremităţile elementelor
(Figura 1.2) de sus în jos, fiind prevăzute cu distanţierii de ghidare pentru acoperire dispuşi la
cel mult 1 m pe înălţimea carcasei şi pe cel puţin două laturi ale acesteia. Poziţionarea se
realizează înainte de montarea cofrajelor în zonele cu susţinere de ambele părţi, înainte de
de montarea cofrajelor sau după montarea primului rând de cofraje.
P - 17
20
20
20
20
20
20
20
Fig. 8.1 Exemple de carcase legate la extremităţile pereţilor structurali
1o
2o
Fig. 8.2 Poziţionarea barelor orizontala în câmpul pereţilor
P - 18
+1.70-1.90
(cota in raport cu
nivelul pardoselii
nivelului curent)
Fixare intermediara bare
verticale cu sarma moale
+1.70-1.90
(cota in raport cu
nivelul pardoselii
nivelului curent)
Fixare intermediara bare
verticale cu sarma moale
Fig. 8.3 Poziţionarea barelor verticale în câmpul pereţilor şi fixarea intermediară Etapa 2: Barele orizontale din câmp (vezi Figura 1.2 şi barele din zonele cu susţinere a
cofrajelor pe o parte conform Figurii 7.3) se montează odată cu montajul cofrajului în aceste
zone şi se fixează în clipsurile din distanţierii cofrajelor (Figura 8.2). Barele marca 1o (Figura
8.2) se montează după aşezarea rândului curent de unităţi de cofrare, iar barele marca 2o se
aşează pe cofraj înaintea montării acestuia, după care se fixează în locaşurile din distanţierii
din polipropilenă şi se leagă de aceştia cu sârmă moale neagră de 1-1.5 mm diametru.
Etapa 3: Barele verticale din câmp (vezi Figura 1.2 şi barele din zonele cu susţinere a
cofrajelor pe o parte conform Figurii 7.3) se montează indiferent de tipul de continuizare
(Figura 1.1.c, 1.1.d sau 1.1.e), după montarea cofrajelor pe o înălţime de circa +1.70-1.90 m
(Figura 8.3). Ele se leagă de barele orizontale cu sârmă neagră de 1-1.5 mm diametru la
circa 1.50 m din înălţimea de nivel a peretelui şi la partea superioară a acestuia.
8.2 Armarea în varianta V2
Etapa 1: Barele orizontale (vezi Figura 1.3 şi Figura 7.7) se montează odată cu montajul
cofrajului în aceste zone şi se fixează în clipsurile din distanţierii cofrajelor (Figura 8.2). Barele
marca 1o (Figura 8.2) se montează după aşezarea rândului curent de unităţi de cofrare, iar
barele marca 2o se aşează pe cofraj înaintea montării acestuia, după care se fixează în
locaşurile din distanţierii din polipropilenă şi se leagă de aceştia cu sârmă moale neagră de 1-
1.5 mm diametru.
Etapa 2: Barele verticale se montează cu tipul de continuizare prevăzut în Figura 1.1.e, după
montarea cofrajelor pe o înălţime de circa +1.70-1.90 m (Figura 8.3). Ele se leagă de barele
P - 19
orizontale cu sârmă neagră de 1-1.5 mm diametru la circa 1.50 m din înălţimea de nivel a
peretelui şi la partea superioară a acestuia.
8.3 Verificarea şi recepţia lucrărilor de armare
Verificarea şi recepţia armăturii montate se efectuează la terminarea lucrărilor de
montare pentru o etapă de lucru. Verificarea se face atât cu ocazia recepţiei cât şi imediat
înainte de punerea în operă a betonului, respectând prevederile §8.4 din NE 012/2-2011.
După turnarea betonului se efectuează o verificare suplimentară a poziţiei superioare
a barelor pe lungimea aparentă deasupra pereţilor după turnarea betonului. Dacă se constată
abateri a poziţiei barelor mai mari decât toleranţele admise, poziţia efectivă a barelor se se
stabileşte prin grija şefului de şantier prin metode nedistructive de către un laborator
autorizat/acreditat independent, la minimum 7 zile de la turnare. Această verificare se
realizează obligatoriu la ultimul nivel, numărul de verificări şi poziţia lor fiind stabilite de
proiectant prin caietul de sarcini.
Metodele posibile de utilizat sunt: radiografierea, tomografierea, metoda radarului
electromagnetic, metoda electromagnetică. AMVIC SRL recomandă metoda radarului
electromagnetic şi metoda electromagnetică.
Rapoartele de încercări se transmit proiectantului şi acesta va decide măsurile care
trebuie luate pentru remedierea defecţiunii.
RTE-ul şi DS-ul vor urmări asigurarea şi satisfacerea următoarelor cerinţe şi criterii de
performanţă:
Cerinţa 8.1: Fasonarea armăturii în conformitate cu proiectul
Criterii: 8.1.1 Tipul şi clasa produselor pentru armături;
8.1.2 Dimensiunile: diametrul nominal, lungimile şi lungimile de înădire
în limita abaterilor admisibile, după caz;
8.1.3 Forma în limita abaterilor admisibile. Cerinţa 8.2: Montarea armăturii în conformitate cu proiectul
Criterii: 8.2.1 Conformitatea cu proiectul a armăturii fasonate (individuală sau
asamblată în carcasă), verificată la montare;
8.2.2 Respectarea poziţiei relative între bare şi faţă de cofraj
(acoperirea cu beton);
8.2.3 Respectarea poziţiilor înnădirilor barelor şi a lungimilor de
suprapunere în cazul acestui tip de înnădire.
Cerinţa 8.3: Asigurarea stabilităţii formei şi poziţiei armăturii pe parcursul executării
lucrărilor ulterioare montării acesteia
Criterii: 8.3.1 Tipul, dispunerea şi fixarea distanţierilor care asigură acoperirea
cu beton;
8.3.2 Tipul dispunerea şi fixarea distanţierilor (alţii decât etrieri şi
agrafe) care asigură distanţa între rânduri de armături.
P - 20
Cerinţa 8.4: Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor de fasonare şi
montare a armăturii
Criterii: 8.4.1 Existenţa proiectului lucrării, cu datele necesare;
8.4.2 Asigurarea condiţiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin
comandă la prelucrător, dacă este cazul;
8.4.3 Existenţa, după caz, a datelor şi condiţiilor pentru executarea
înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere;
8.4.4 Existenţa documentelor de recepţie a lucrărilor de cofraje şi
sprijiniri;
8.4.5 Asigurarea condiţiilor specifice acestei categorii de lucrări: dotări
tehnice, facilităţi, personal calificat, materiale corespunzătoare.
Cerinţa 8.5: Recepţia armăturii montate
Criterii: 8.5.1 Verificarea armăturii montate;
8.5.2 Rezolvarea neconformităţilor, dacă este cazul;
8.5.3 Întocmirea documentelor de recepţie.
8.4 Tratarea neconformităţilor la armare
Cerinţa Criteriul Referinţe
8.1
8.1.1 NE 012/2-2011 §8.1, §8.2 8.1.2
8.1.3
8.2
8.2.1
NE 012/2-2011 §8.3.1, §8.3.2, §8.3.3, §8.3.4, §8.3.9, §8.4
MTCSA §6
8.2.2
8.3
8.3.1 NE 012/2-2011 §8.3.5, §8.3.6, §8.3.7, §8.3.8 MTCSA §6 8.3.2
8.4
8.4.1
NE 012/2-2011 §8.6
8.4.2
8.4.3
8.4.4
8.4.5
8.5
8.5.1 NE 012/2-2011 §8.5
MTCSA §6 Prezentul set de proceduri §6
8.5.2
8.5.3
8.5.4
9. MONTAREA PIESELOR ÎNGLOBATE ÎN BETON
Montarea pieselor înglobate (de exemplu piese de ancorare, profile pentru
străpungeri) trebuie sa fie efectuată dupã ce au fost aşezate cofrajele şi armăturile pentru un
nivel, înainte de turnarea betonului. În general toatã instalaţia electricã şi tehnico-sanitarã
este introdusã în interiorul panourilor din polistiren prin tãierea de canale cu un cuţit fierbinte
în panourile din polistiren grafitat şi apoi pozarea instalaţiei electrice şi tehnico-sanitare
propriu-zisã. Etanşeizarea străpungerilor se realizează cu spumã adezivă. RTE-ul şi DS-ul
vor urmări asigurarea şi satisfacerea următoarelor cerinţe şi criterii de performanţă:
P - 21
Cerinţa 9.1: Montarea pieselor înglobate în conformitate cu proiectul
Criterii: 9.1.1 Respectarea poziţiei în raport cu cofrajul şi cu reperele de trasare,
precum şi a condiţiilor suplimentare (verticalitate, înclinare etc.), după
caz;
9.1.2 Respectarea poziţiei relative, în cazul unor piese având legătură
între ele (spre exemplu, un grup de şuruburi). Cerinţa 9.2: Asigurarea menţinerii condiţiilor privind piesele înglobate la punerea în
operă a betonului
Criterii: 9.2.1 Asigurarea stabilităţii poziţiei şi a poziţiei relative;
9.2.2 Utilizarea unor piese şi accesorii compatibile cu betonul sub
aspectul durabilităţii şi rigidităţii;
9.2.3 Asigurarea etanşării faţă de pătrunderea laptelui de ciment, dacă
este cazul. Cerinţa 9.3: Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor de montare a
pieselor înglobate
Criterii: 9.3.1 Existenţa documentelor de recepţie a pieselor înglobate, care
atestă conformitatea lor cu proiectul;
9.3.2 Existenţa proiectului cu datele şi condiţiile necesare;
9.3.3 Asigurarea condiţiilor specifice acestei categorii de lucrări: dotări
tehnice, facilităţi, personal calificat şi materiale corespunzătoare.
Cerinţa 9.4: Recepţia pieselor înglobate montate
Criterii: 9.4.1 Verificarea pieselor înglobate montate;
9.4.2 Rezolvarea eventualelor neconformităţi;
9.4.3 Întocmirea documentelor de recepţie.
9.4 Tratarea neconformităţilor la montarea pieselor înglobate
Cerinţa Criteriul Referinţe
9.1
9.1.1
NE 012/2-2011 §10.3 9.1.2
9.1.3
9.2
9.2.1 NE 012/2-2011 §10.3 9.2.2
9.2.3
9.3
9.3.1 NE 012/2-2011 §10.2 9.3.2
9.3.3
9.4
9.4.1 NE 012/2-2011 §8.6
9.4.2
9.4.3
P - 22
10. BETONAREA ŞI COMPACTAREA
Comanda betonului la furnizori sau pentru preparare în staţii proprii, se face în
conformitate cu specificaţia betonului din proiect elaborată conform prevederilor CP 012/1-
2007, respectiv §11.1 din NE 012/2-2011.
Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de şeful de lucrare cu
cunoaşterea procedurilor de faţă şi cu următoarele obligaţii:
- să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a: stării cofrajelor conform
NE 012/2-2011 §7.4 şi §7.5.3, starea armăturii conform NE 012/2-2011 § 8.5, starea pieselor
înglobate în beton conform NE 012/2-2011 §10.4, starea rosturilor de turnare şi pregătirea
suprafeţelor turnate anterior conform NE 012/2-2011 §11.5.
- să verifice comanda pentru beton având în vedere: specificaţia betonului să fie conformă cu
turnarea betonului cu pompa (recomandările AMVIC SRL pentru aceasta sunt prezentate în
Tabelul 10.1), planificarea livrărilor conform NE 012/2-2011 § 11.2, accesul la locul de
turnare, temperatura betonului livrat să fie între 5 C şi 31 C, iar temperatura mediului
exterior în timpul turnării să fie de minimum 5 C;
- să verifice faptul că sunt asigurate condiţiile corepunzătoare pentru transportul betonului la
locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităţile şi personalul pentru punerea în
operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaţii neprevăzute şi protecţia muncii;
- să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu
respectarea planului de betonare), precum şi prelevarea de probe pentru încercările pe beton
proaspăt şi beton întărit.
Tab. 10.1 Caracteristici recomandate pentru specificaţia betonului
Proprietatea betonului
Tip cofraj
150 mm 200 mm 250 mm
Clasa minimă a betonului C 20/25 C 20/25 C 20/25
Tasarea [mm] 150 125-150 125-150
Raport apă/ciment A/C 0.55 0.55 0.55
Dimensiunea maximă a agregatului [mm] 8 8 8
RTE-ul şi DS-ul vor urmări asigurarea şi satisfacerea următoarelor cerinţe şi criterii de
performanţă:
Cerinţa 10.1: Conformitatea comenzii cu proiectul, privind cerinţele tehnice pentru
calitatea betonului
Criterii: 10.1.1 Prevederea explicită în comandă a cerinţelor tehnice privind
calitatea betonului specificate în proiect.
Cerinţa 10.2: Compatibilitatea betonului comandat cu domeniul de utilizare preconizat
Criterii: 10.2.1 Cuprinderea, în proiect sau caiete de sarcini, a datelor şi
condiţiilor privind caracteristicile betoanelor în funcţie de domeniul şi
condiţiile de utilizare a lucrării respective, între care, clasa de expunere;
10.2.2 Prevederea explicită în comandă, dacă este cazul, de date şi
P - 23
condiţii privind: tipul cimentului care poate fi utilizat, tipul şi natura
agregatelor, alte condiţii speciale (aer antrenat etc.).
Cerinţa 10.3: Asigurarea compatibilităţii betonului comandat cu condiţiile de punere în
operă a acestuia
Criterii: 10.3.1 Cunoaşterea zonelor în care se toarnă betonul (aglomerare de
armături, înălţime de turnare, turnare prin ferestre etc.), precum şi a
modului în care se va efectua turnarea prin pompare;
10.3.2 Prevederea explicită în comandă a datelor şi condiţiilor privind,
după caz: consistenţa betonului, dimensiunea maximă a agregatelor,
utilizarea aditivilor, condiţii legate de temperatura ambiantă (timp
friguros sau călduros); condiţii specifice betoanelor autocompactante.
Cerinţa 10.4: Asigurarea păstrării compoziţiei şi caracteristicilor betonului proaspăt în
timpul transportului
Criterii: 10.4.1 Împiedicarea pierderii laptelui de ciment, prin etanşare
corespunzătoare;
10.4.2 Evitarea intrării în beton a unor substanţe sau materiale străine. Cerinţa 10.5: Asigurarea corelării între transportul betonului şi turnarea acestuia
Criterii: 10.5.1 Prevederea în contractul cu furnizorul de beton, dacă este cazul,
a duratei de transport, precum şi a planificarrii livrărilor;
10.5.2 Asigurarea condiţiilor de staţionare, descărcare sau aşteptare, a
mijloacelor de transport al betonului de la furnizori, atât în incinta
şantierului cât şi, mai ales, pe căi de circulaţie sau alte spaţii publice.
Cerinţa 10.6: Asigurarea condiţiilor prealabile pentru transportul în şantier al betonului
Criterii: 10.6.1 Existenţa programului de livrare a betonului;
10.6.2 Asigurarea condiţiilor specifice acestei categorii de lucrări: dotări
tehnice, facilităţi şi personal calificat.
Cerinţa 10.7: Asigurarea conformităţii spaţiului în care se toarnă betonul
Criterii: 10.7.1 Existenţa documentelor de recepţie a trasării de detaliu a
lucrărilor de cofraje, precum şi a montării armăturii şi pieselor înglobate;
10.7.2 Verificarea stării cofrajului sub aspectul stabilităţii, curăţeniei,
etanşeităţii şi pregătirii suprafeţelor care vor veni în contact cu betonul
proaspăt;
10.7.3 Verificarea stării armăturilor şi a pieselor înglobate în privinţa:
poziţiei, fixării faţă de cofraj şi între rânduri, stării de curăţenie. Cerinţa 10.8: Îndeplinirea formalităţilor care permit efectuarea turnării betonului
Criterii: 10.8.1 Existenţa procedurii de turnare, acceptată de investitor;
10.8.2 Existenţa programului de livrare a betonului;
10.8.3 Existenţa documentelor privind calitatea şi recepţia betonului;
P - 24
10.8.4 Asigurarea supravegherii operaţiunilor de turnare şi de
compactare a betonului;
10.8.5 Stabilirea rosturilor de turnare şi a măsurilor care trebuie luate în
cazul întreruperii fortuite a turnării betonului.
Cerinţa 10.9: Respectarea condiţiilor specifice privind turnarea şi compactarea
betonului
Criterii: 10.9.1 Verificarea betonului proaspăt înainte de turnare;
10.9.2 Înălţimea de cădere a betonului;
10.9.3 Grosimea şi poziţia straturilor succesive de beton;
10.9.4 Modul de compactare a betonului;
10.9.5 Realizarea rosturilor de turnare;
10.9.6 Realizarea rosturilor în cazul întreruperii fortuite a turnării
betonului;
10.9.7 Aplicarea condiţiilor specifice în cazul turnării betoanelor
autocompactante;
10.9.8 Realizarea epruvetelor pentru verificarea caracteristicilor
betonului întărit.
Cerinţa 10.10: Asigurarea condiţiilor prealabile pentru turnarea şi compactarea
betonului
Criterii: 10.10.1 Comanda pentru beton, asigurarea transportului betonului şi
îndeplinirea cerinţelor conform 10.1 şi 10.2, imediat înaintea începerii
turnării betonului;
10.10.2 Asigurarea condiţiilor specifice: dotări tehnice, facilităţi, spaţii
de circulaţie şi de acces pentru turnarea şi compactarea betonului şi
asigurarea de personal calificat.
10.1 Dotări şi formaţii de lucru
Utilaje şi echipamente:
- pompă sau autopompă de beton cu braţ şi furtun flexibil 35-42 m, cu reducţie de vitezã “S”
dublă sau accesoriu 90 dublu la punctul de descărcare a segmentului pompei, cu reducţie de
5 cm, 6 cm sau maximum 8 cm;
- vibrator de imersiune cu caracteristicile prezentate în Tabelul 10.2;
- scule şi unelte specifice;
- echipamente specifice pentru protecţia muncii.
Formaţia de lucru: minim 4 muncitori plus operatorul pompei, cel puţin 3 membri ai
echipei sunt necesari pe schele (unul să manevreze furtunul pompei şi doi să lucreze cu
vibratorul), un membru al echipei la sol (pentru umplerea şi obturarea cofrajelor ferestrelor,
curăţarea deversărilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.).
P - 25
Tab. 10.2 Caracteristici vibratoare de imersiune
Caracteristica Pereţi de 15 cm grosime Pereţi de 20 şi 25 cm grosime
Diametrul maxim al capului [mm] 25 38
Frecvenţa [rot/min] 10000 9000
Raza maximă de acţiune [mm] 100 152
Distanţa de introducere [mm] 152 228
Forţa centrifugă [daN] 100 225
Productivitate [m3/h] 1.5-3.0 1.5-3.8
10.2 Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior
Înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatură, piesele înglobate şi
betonul turnat anterior vor fi in întregime curăţe de toate materialele străine din zona aferentă
betonării prin batere, buciardare, spălare cu apă sau suflare cu aer comprimat.
Înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat anterior şi
cofrajele vor fi udate cu apă pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat. Apa
rămasă în denivelări va fi îndepărtată.
Toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grijă să nu se deterioreze sau
deranjeze elementele sau părţile componente ale fazei de betonare.
Se executa o verificare topografică pentru cota finală a fazei curente de betonare.
10.3 Transportul, manipularea şi recepţia betonului proaspăt
Livrarea, transportul la şantier şi recepţia betonului proaspăt se realizează cu
respectarea prevederilor §11.2 din NE 012/2-2011.
Betonul va fi livrat de la staţia de betoane în autopompe cu mixer, autoagitatoare sau
autobetoniere.
În timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul pentru evitarea segregării.
Durata de transport care se consideră din momentul terminării încărcării, nu va depăşi:
- 45 min. când temperatura mediului este mai > 30 °C;
- 60 min. când temperatura mediului este 15 – 30 °C ;
- 90 min. când temperatura mediului este mai < 15 °C.
În cazul în care transportul se efectuează cu autoagitatoare sau autobetoniere,
betonul se va descarcă direct în bena pompei staţionare.
10.4 Turnarea betonului proaspăt cu pompa
Turnarea betonului proaspăt se realizează cu respectarea prevederilor §11.3 din NE
012/2-2011.
Prima parte de beton pompat (sedimentul care iese iniţial din furtun) se eliberează în
afara cofrajelor.
Dacă pompa nu este prevăzută cu reducţie de maxim 8 cm, furtunul pompei se va
aşeza orizontal la 1-1.5 m paralel cu cofrajele MARC pentru a se diminimua forţa de cădere a
P - 26
betonului.
Turnarea betonului începe de la un colţ şi apoi se parcurge perimetrul peretelui în
sens orar sau antiorar. Turnarea betonului se opreşte la circa 0.6-0.9 m de colţul următor.
Betonul nu trebuie turnat în acelaşi loc până nu a trecut cel puţin o oră.
Betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant (ritmul recomandat de turnare
pentru peretele în sistem MARC este între 600 şi 900 mm/h, maxim 1200 mm/h) şi pe înălţimi
de maxim de 0.90-1.20 m într-o etapă de turnare.
Colţurile necesită o atenţie specială în timpul turnării din cauza formei lor. Cofrajele
de colţ faţă de cele drepte sunt întotdeauna supuse la o presiune laterală mai mare din cauza
aşezării betonului. Soluţia este egalizarea presiunii betonului pe ambele părţi ale cofrajelor de
colţ cât mai mult posibil, respectând următoarele:
- se începe prin a turna betonul de la o distanţă de circa de 0.6- 0.9 m de centrul colţului;
- turnarea betonul se efectuează în ritm constant pe ambele părţi ale cofrajului de colţ prin
mutarea furtunului pompei sau a punctului de descărcare înainte şi înapoi;
turnare.
Cadrele de fereastră şi uşă trebuie umplute pe ambele părţi într-o pe etapă de
Umplerea pereţilor la un buiandrug se efectuează, continuu, pe întreaga lungime a
acestuia şi circa 0.6 - 0.9 m de o parte şi de alta a golului.
Dacă un alt nivel va fi construit deasupra nivelului care se toarnã, se opreşte
umplerea rândului superior de cofraje cu cel puţin 5 cm sub cofrajul din vârf. Faţa superioară
se lasă cu asperităţi, astfel ca a doua turnare să aibã o suprafaţă rugoasă.
La ultimul rând de cofraj în care va fi turnat betonul, suprafaţa acestuia se netezeşte
cu mistria.
10.5 Compactarea betonului
Compactarea betonului se realizează cu respectarea prevederilor §11.3 din NE
012/2-2011.
Fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard, alese în funcţie de
lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi densitatea armăturii, cu satisfacerea
parametrilor de la subcapitolul 10.1.
Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa.
Se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezervă fiind la îndemâna
muncitorului.
Un nou strat de beton nu va fi turnat pâna când betonul din stratul anterior nu a fost
complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra în priză,
astfel încât stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.
P - 27
Vibratorul se introduce în beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5–15
cm în stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cât mai lent, circa 8 cm/s
pentru a nu lasă goluri pe suprafaţa stratului.
Durata de vibrare optimă este de 5–15 secunde în funcţie de lucrabilitatea betonului
şi tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenţă să se
suprapună în plan.
Vibrarea încetează când suprafaţa betonului devine orizontala şi uşor lucioasă, nu
mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează şi apare apa sau lapte
de ciment la suprafaţa betonului.
Se evită contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatură, piesele înglobate etc.
10.6 Tratarea şi protecţia betonului după turnare
Tratarea şi protecţia betonului proaspăt se realizează cu respectarea prevederilor
§11.4 din NE 012/2-2011. Protejarea suprafeţele libere superioare (de la vârful peretelui) se
face cu acoperirea cu materiale de protecţie sau stropirea periodică cu apă.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,
etc. Această operaţie se face imediat ce betonul a căpătat suficienta rezistenţă pentru ca
materialul să nu adere la suprafaţa acoperită. Materialele de protecţie se menţin permanent în
stare umedă.
Stropirea cu apă va începe după 2-12 ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment
utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca
prin aceasta operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment. Stropirea se repetă la intervale de
2-6 ore, astfel încât suprafaţa betonului sa se menţină permanent umedă.
10.7 Întreruperi neplanificate
Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite. În aceste situaţii şantierul va
proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii în operă a betonului. Se vor lua măsuri pentru
formarea rosturilor, şi se vor buciarda suprafeţele.
Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi
laptele de ciment şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un
conţinut de ciment mai mare, după care începe operaţia de punere în opera a betonului.
10.8 Stabilirea integrităţii elementelor şi verificarea betonului turnat
Integritatea elementelor se stabileşte prin grija şefului de şantier prin metode
nedistructive de către un laborator autorizat/acreditat independent, la minimum 7 zile de la
turnare. Metodele posibile de utilizat sunt: metoda ultrasonică de impuls, radiografierea,
tomografierea, metoda radarului electromagnetic, metoda ecoului de impact, metoda
perturbării câmpului electromagnetic. AMVIC SRL recomandă metoda radarului
electromagnetic, metoda ultrasonică de impuls şi metoda ecoului de impact.
P - 28
În situaţia în care încercările pe proble de beton martor prezintă rezultate neconforme
în raport cu clasa de beton prescrisă în proiect, se vor efectua încercări suplimentare
nedistructive prin metoda combinată sau semi-distructive prin carotare şi testare în laborator.
Numărul de încercări şi locaţia lor se precizează de către proiectant prin caietele de
sarcini. AMVIC SRL recomandă o evaluare cuprinzătoare (vezi Tabelul 10.3 coloana 2).
Tab. 10.3 Cerinţe minime recomandate de P 100-3/2008 pentru încercări
Tipul de evaluare Procentul de pereţi, intersecţii şi
buiandrugi de verificat Numărul de încercări pe beton la 1000 m2
de suprafaţă de construcţie
limitat 10 % 2
extins 15 % 4
cuprinzător 20 % 6
10.9 Repararea defectelor de calitate la beton
În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton, responsabilul SMC va întocmi
un raport de neconformitate, iar proiectantul va emite dispoziţia de şantier cu soluţia de
remediere.
10.10 Tratarea neconformităţilor la betonare
Cerinţa Criteriul Referinţe
10.1
10.1.1
NE 012/2-2011 §11.1
10.2
10.2.1 NE 012/2-2011 §11.1
10.2.2
10.3 10.3.1
NE 012/2-2011 §11.1 10.3.2
10.4
10.4.1 NE 012/2-2011 §11.2
10.4.2
10.5 10.5.1
NE 012/2-2011 §11.2 10.5.2
10.6 10.6.1
NE 012/2-2011 §11.2 10.6.2
10.7
10.7.1 NE 012/2-2011 §11.3, §11.5 10.7.2
10.7.3
10.8
10.8.1
NE 012/2-2011 §11.3, §11.5 10.8.2 10.8.3 10.8.4 10.8.5
10.9
10.9.1
NE 012/2-2011 §11.3, §11.5
10.9.2 10.9.3 10.9.4 10.9.5 10.9.6 10.9.7 10.9.8
10.10 10.10.1
NE 012/2-2011 §11.6 10.10.2
P - 29
Reparaţiile se execută conform procedurii de lucru specifice: zone de segregare,
caverne, fisuri, zone de separare, clasă necorespunzătoare de beton etc.
11. DEMONTAREA SPRIJINIRILOR
Demontarea sprijinirilor cofrajelor se efectuează conform §11.7 din NE 012/2-2011.
RTE-ul şi DS-ul vor urmări asigurarea şi satisfacerea următoarelor cerinţe şi criterii de
performanţă:
Cerinţa 11.1: Asigurarea corelării între operaţiunea de demontare sprijiniri şi evoluţia
rezistenţei betonului
Criterii: 11.1.1 Cunoaşterea vitezei de dezvoltare a rezistenţei betonului;
11.1.2 Verificarea rezistenţei betonului în vederea demontării
sprijinirilor.
Cerinţa 11.2: Respectarea condiţiilor specifice privind operaţiunea de demontare a
sprijinirilor
Criterii: 11.2.1 Condiţii privind rezistenţa şi deformabilitatea elementului;
11.2.2 Condiţii privind integritatea elementului;
11.2.3 Verificarea operaţiunii de demontare a sprijinirilor. Cerinţa 11.3: Asigurarea condiţiilor prealabile pentru demontarea sprijinirilor
Criterii: 11.3.1 Existenţa prevederilor corespunzătoare în proiect, precum şi a
datelor privind rezistenţa betonului;
11.3.2 Cunoaşterea modului de sprijinire ulterioară a elementelor, dacă
este cazul;
11.3.3 Asigurarea condiţiilor specifice acestei categorii de lucrări: dotări
tehnice, facilităţi şi personal calificat.
11.1 Tratarea neconformităţilor la demontarea sprijinirilor
Cerinţa Criteriul Referinţe
11.1 11.1.1
NE 012/2-2011 §11.7 11.1.2
11.2
11.2.1
NE 012/2-2011 §11.7 11.2.2
11.2.3
11.3
11.3.1 NE 012/2-2011 §11.7 11.3.2
11.3.3
12. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
Borderou pentru recoltarea probelor de beton
Condica evidenţei betoanelor puse în operă
Proces verbal de lucrări ascunse
Fişa de control a calităţii
Raport încercări
P - 30
Raport de neconformitate
Dispoziţie de şantier
Plan de control a calităţii
Proces verbal
Piese metalice înglobate
