MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - juridice.ro · 4 managementului II.1.3. Evaluarea acțională și managementul riscurilor II.2. Suportul decizional al Ministerului Afacerilor Interne

1

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza”

TEZĂ DE DOCTORAT

DIMENSIUNEA INSTITUŢIONALĂ ŞI SOCIALĂ

A STRESULUI PROFESIONAL ÎN

GESTIONAREA RESURSELOR UMANE DIN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

REZUMAT

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Profesor universitar doctor

UNGUREANU

GEORGETA-ȘTEFANIA

DOCTORAND

SIMION MARCEL

- BUCUREȘTI, 2015 –

2

3

CUPRINS

CAPITOLUL I.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ORDINEA

PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ -

COMPONENTE ALE SECURITĂȚII NAȚIONALE

I.1. Mediul internațional și național de securitate –

dimensiuni actuale și perspectivă

I.2. Amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa

ordinii publice și siguranței naționale I.2.1. Amenințări, riscuri și vulnerabilități identificate

la nivelul Uniunii Europene I.2.2. Amenințări, riscuri și vulnerabilități identificate

la nivel național

I.3. Considerații generale privind obiectivele naționale

de securitate

I.4. Direcții de acțiune și modalități de asigurare a

securității naționale I.4.1. Dimensiunea de ordine publică a securității

naționale I.4.2. Direcții de acțiune la nivelul Poliției Române

pentru asigurarea securității naționale

CAPITOLUL II.

SISTEMUL MANAGERIAL ÎN CADRUL

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE DIN

PERSPECTIVA RISCULUI ȘI AMENINȚĂRII LA

ADRESA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚEI

NAȚIONALE

II.1. Perspective în analiza generală a managementului

organizației

II.1.1. Caracteristici și reprezentări ale activității de

management al organizației

II.1.2. Luarea deciziei ca formă de exprimare a

4

managementului

II.1.3. Evaluarea acțională și managementul riscurilor

II.2. Suportul decizional al Ministerului Afacerilor

Interne pentru managementul acțiunilor în

situații de risc

CAPITOLUL III.

COMPETENȚA DE MANAGEMENT AL RESURSELOR

UMANE PENTRU SIGURANȚA ORGANIZAȚIONALĂ

ȘI PROTECȚIA ANGAJAȚILOR DIN CADRUL

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

III.1. Importanța și rolul activității de management al

resurselor umane în cadrul organizației

III.2. Activități de management resurse umane la

nivelul Poliției Române

III.3. Analiza muncii, primul pas în evaluarea și

prevenirea riscurilor

III.4. Managementul conducerii moderne din

perspectiva asigurării sănătății și securității în

muncă

III.4.1. Norme generale privind securitatea și sănătatea

în muncă

III.4.1.1. Obligațiile angajatorilor privind

asigurarea securității si sănătății în

muncă

III.4.1.2. Consultarea, participarea și instruirea

lucrătorilor

III.4.1.3. Obligațiile lucrătorilor

III.4.2. Măsuri ale Ministerului Afacerilor Interne

pentru asigurarea securității și sănătății la locul

de muncă

5

CAPITOLUL IV.

DIMENSIUNEA INSTITUȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ A

STRESULUI PROFESIONAL ÎN CADRUL


IV.1. Stresul – factor generator de risc psihosocial

IV.1.1. Delimitări conceptuale ale stresului psihic

IV.1.2. Agenții stresori

IV.1.3. Teorii despre stres

IV.2. Metode de evaluare a stresului la locul de muncă

IV.2.1. Metode cantitative de diagnostic/evaluare a

stresului la locul de muncă: ASSET, JSS, SWS

IV.2.2. Metode calitative de diagnostic/ identificare a

stresorilor la locul de muncă: SIR

IV.3. Dimensiunea instituțională și socială a stresului

profesional în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne

IV.3.1. Stresul profesional – analiză conceptual-

metodologică

IV.3.2. Stresul în mediul instituțional polițienesc

IV.3.2.1. Cauze ale stresului organizațional

specifice cadrelor de conducere

IV.3.2.2. Cauze ale stresului organizațional

manifestate la nivelul subordonaților

IV.3.2.3. Cauze comune generatoare de stres

organizațional

IV.3.3. Efectele stresului angajaților din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne în planul

relațiilor socio-profesionale

IV.3.4. Indicatori de stres în cadrul organizației

Poliției Române – posibile corelații

6

CAPITOLUL V.

MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL -

ANALIZĂ CONCEPTUAL-METODOLOGICĂ

V.1. Strategii de management al stresului profesional

V.2. Ce poate face departamentul de resurse umane

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru

a avea angajați sănătoși V.2.1. Politici privind cariera și postul – abordări

generale pentru un mijloc destinat asigurării sănătății angajaților

V.2.2. Atitudinea proactivă la nivelul instituției Ministerului Afacerilor Interne - un mod eficient de gestionare a stresului profesional

V.2.2.1. Formarea profesională a polițiștilor și introducerea în domeniul stresului profesional

V.2.2.2. Instituirea tutelei profesionale și sprijinirea integrării socioprofesionale a polițiștilor

V.2.2.3. Adaptarea ofertei de pregătire continuă a polițiștilor la cerințele activității

CAPITOLUL VI. MANAGEMENTUL FORȚELOR

IMPLICATE ÎN OPERAȚII DE MENȚINERE A PĂCII –

PRINCIPII INSTITUȚIONALE ȘI SECURITATE

PERSONALĂ

VI.1. Specificul și actualitatea operațiilor de menținere

a păcii

VI.1.1. Rolul NATO și al ONU în actualul context

internațional

VI.1.2. Rolul Organizației pentru Securitate și

Cooperare în Europa

VI.1.3. Politica de Securitate și Apărare Comună

VI.2. Participarea forțelor românești la operațiile de

menținere a păcii și la misiuni de suport operativ

7

VI.2.1. Participarea României la misiuni sub

egida ONU


egida NATO


egida PSAC


egida OSCE

VI.3. Pregătirea personalului în vederea participării la

misiuni internaționale de menținere a păcii

VI.4. Activități gestionate la nivelul statelor partenere

în cadrul misiunilor internaționale pentru

pregătirea forțelor implicate

CAPITOLUL VII.

STUDIU PRIVIND PARTICIPAREA POLIȚIȘTILOR

ROMÂNI LA MISIUNILE INTERNAȚIONALE DE

LUNGĂ DURATĂ

VII.1. Importanța studiului. Ipoteze de lucru și

rezultate înregistrate

VII.2. Direcții de acțiune pentru asigurarea pregătirii

și a securității personalului participant la operații

de menținere a păcii

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LISTA ANEXELOR

8

9

INTRODUCERE

„Resursa umană este cea mai importantă resursă a

unei organizații!”

Evoluțiile în mediul de securitate global, la acest

început de mileniu, au fost influențate și au avut la rândul lor,

influențe asupra schimbărilor în perimetrul riscurilor și

amenințărilor manifestate la adresa statelor, regiunilor sau chiar

asupra întregii comunități globale.

Analiza din perspectivă strategică a mediului de

securitate internațional și național explică atât specificitatea și

actualitatea obiectivelor fundamentale ale guvernării României,

cât și domeniul de responsabilitate ce revine structurilor cu

competențe în domeniul ordinii și siguranței publice.

Misiunea strategică a structurilor din sistemul de

apărare, ordine publică și siguranță națională impune o

abordare sistemică a politicilor de resurse umane, astfel încât

principiile de recrutare, selecție, dar mai ales cele de pregătire,

evaluare și motivare a personalului să asigure intervenția

unitară și promptă atunci când situația impune.

În România, activitățile de menținere a ordinii publice

poartă amprenta unui nivel ridicat de stres, cauzat de o gamă

largă de factori. Astfel, autoritatea conferită instituțional

coroborată cu atributele acesteia, cum ar fi posesia și

posibilitatea de a face uz de mijloacele de apărare (inclusiv

arme de foc) în contexte violente reprezintă importante

elemente cauzatoare de stres, din cauza responsabilității foarte

mari. În astfel de circumstanțe, mediul în care se intervine

include civili, potențiale victime colaterale, care pot fi afectați

de comportamentul indus de stres unui polițist. Ministerul

Afacerilor Interne, ca principală componentă a sistemului de

apărare, ordine publică și siguranță națională, a dezvoltat în

timp politici de resurse umane, dar și instituții care să conducă

10

la realizarea eficientă și eficace a unui obiectiv principal -

garantarea și asigurarea ordinii publice și a securității publice.

Stresul în general și stresul profesional în special,

constituie o problemă complexă de strictă actualitate, de care

depinde în egală măsură, atât performanța profesională a

fiecăruia dintre noi, cât și sănătatea și rezistența în timp în

procesul muncii.

Rolul structurilor instituționale și al angajaților în

eliminarea stresului este foarte important, însă succesul

acțiunilor întreprinse depinde de competența de management al

resurselor umane ca element integrator și determinant pentru

siguranța organizațională și protecția angajatorilor.

Pe acest fond, scopul demersului nostru analitic îl

reprezintă cunoașterea și aprecierea modului în care stresul

profesional influențează evoluția politicilor de resurse umane la

nivelul Ministerului Afacerilor Interne și, implicit, la nivelul

Poliției Române.

Obiectivele studiului

Din aceste motive și nu numai, în vederea consolidării

părții esențiale de gestionare a stresului profesional în unitățile

Ministerului Afacerilor Interne și combinării acesteia cu un

nivel ridicat al angajamentului conducerii în privința unui

posibil demers investigativ, am apelat la experiența de

contributor la validarea și consolidarea funcțională a resurselor

umane la nivelul Poliției Române.

Lucrarea poate fi valorificată atît prin exploatarea

elementelor de-sine-stătătoare care au fost avute în vedere la

elaborarea sa, cât și prin prin abordările (toate bine

documentate iar unele cu totul inedite) asupra elementelor

specifice ale stresului profesional, cu accent pe specificitatea

acestuia în cazul categoriei profesionale a polițiștilor din

Ministerul Afacerilor Interne și cu referire directă la personalul

Poliției Române. Abordarea ideatică este gândită astfel încât

reprezentanții lucrătorilor din sistemul de ordine publică să

valorifice coduri de conduită profesională din experiența

11

autorului, manager al resurselor umane ale Poliției Române –

considerată de noi cea mai importantă și mai complexă

componentă a sistemului pe care îl deservește.

Direcții de acțiune

De-a lungul timpului, documentele organizatorice

elaborate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și, implicit,

la nivelul Poliției Române au evidențiat necesitatea redefinirii

obiectivelor și a contextului de integrare a polițiștilor.

În ceea ce privește managementul stresului, în ciuda

importanței pe care această componentă o are, la nivelul

structurilor Inspectoratului General al Poliției Române, până de

curând, nu exista o metodologie clară și unitară de identificare,

monitorizare și gestionare a riscurilor și vulnerabilităților

asociate acestuia. În puls, recomandările și cele mai bune

practici existente la nivel european au determinat apariția unei

noi abordări și a impus elaborarea și adoptarea unui concept

clar și integrat al pregătirii polițiștilor ținând cont de această

nouă paradigmă instituțională.

În concordanță cu scopul și obiectivele studiului, am

optat în cadrul lucrării pentru modalitatea de prezentare a

patru piloni de susținere a unei atitudini proactive la nivelul

instituției Poliției Române, ca mod eficient de cunoaștere,

monitorizare și gestionare a stresului profesional:

- formarea profesională a polițiștilor și introducerea în

domeniul gestionării stresului profesional;

- integrarea reușită în mediul instituțional a noilor

angajați ținând cont de mecanismele de adaptare la

stres; instituirea tutelei profesionale și sprijinirea

integrării socioprofesionale a polițiștilor exploatând

punctele tari și evitând punctele slabe relevate de

cercetarea elementelor stresului de la locul de muncă ;

- adaptarea dinamică a ofertei de pregătire continuă a

polițiștilor la cerințele activității profesionale;

12

- pregătirea polițiștilor pentru stăpânirea factorilor

determinanți ai stresului profesional în cazul particular

al participării acestora la misiuni internaționale.

În scopul reflectării complexității și amplorii

activităților pentru gestionarea situațiilor de stres profesional și

a nivelului competențelor persoanelor/structurilor solicitate în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se analizează incidența

stresului în cadrul unui segment profesional distinct reprezentat

de personalul participant la operații de menținere a păcii,

efectiv semnificativ ca pondere, important ca implicare și cu

specific aparte în domeniul de activitate al Poliției Române.

Metode de cercetare

Demersul investigativ la care am apelat a fost influențat

și determinat de o serie de factori între care: accesul dificil la

situațiile profesionale intuite ca stresante, cunoașterea realizată

indirect prin manifestările exterioare, comportamentale, ce sunt

considerate indicatori ai stărilor și relațiilor interne și

subiective.

În conformitate cu obiectivele fixate, am considerat

necesară utilizarea următoarelor instrumente de studiu: ancheta

pe bază de chestionar (polițiști români aflați în misiune

internațională și polițiști români ce au participat în misiuni

internaționale de lungă durată), observația directă a

comportamentului, analiza documentelor profesionale și

instrumentele specifice analizei prin metode statistice.

Fără îndoială că, ținând cont de specificul activităților

proprii, rezultatele lucrării vor putea fi extinse și asupra

celorlalte categorii profesionale din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, identificându-se astfel noi ipoteze de studiu

în domeniul de referință al resurselor umane și sporind astfel

valoarea științifica a studiului realizat.

13

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ORDINEA

PUBLICĂ ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ -

COMPONENTE ALE SECURITĂȚII NAȚIONALE

Începutul secolului al XXI-lea a fost marcat de transformări

radicale în principalele sfere ale vieții sociale. Impunându-se la

scară mondială prin dinamism și consecințe, globalizarea a

transformat lumea într-un spațiu unic, multitudinea de

oportunități intersectându-se deseori, până la suprapunere, cu

provocări și factori de risc la adresa identităților statale și

regionale.

I.1. Mediul internațional și național de

securitate – dimensiuni actuale și perspectivă

Amenințările manifestate la adresa statelor necesită un

răspuns eficace și coordonat la nivel internațional. Statele lumii

au convenit că au nevoie de o strategie de securitate internă,

unde persoanele sunt protejate în deplină conformitate cu

drepturile fundamentale1.

Agenda europeană privind securitatea stabilește

acțiunile care sunt necesare în vederea obținerii unui nivel înalt

de securitate internă în UE. Aplicarea cu succes a unei agende

comune depinde de angajamentul politic al tuturor actorilor

implicați de a face mai mult și de a colabora mai bine.

Ca stat membru al Uniunii Europene și Organizației

Tratatului Atlanticului de Nord, România face parte dintr-un

spațiu de libertate, securitate și justiție, bazat pe valori, interese

1 Comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Agenda

europeană privind securitatea, Strasbourg, 28.4.2015, http://www.cdep.ro/

afaceri_europene/CE/2015/COM_2015_185_RO_ACTE_f.pdf

http://www.cdep.ro/%20afaceri_europene/CE/2015/COM_2015_185_RO_ACTE_f.pdf

http://www.cdep.ro/%20afaceri_europene/CE/2015/COM_2015_185_RO_ACTE_f.pdf

14

și obiective comune, pe principiile și normele democrației,

statului de drept și pe caracteristicile economiei de piață. În conformitate cu prevederile din Constituția

României, Strategia națională de apărare a României este principalul instrument care fundamentează planificarea apărării la nivel național și asigură cadrul strategic pentru organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Obiectivele și direcțiile de acțiune care privesc securitatea națională urmăresc consolidarea capacităților militare și civile naționale la standarde care să permită prevenirea, descurajarea și apărarea împotriva oricăror acțiuni agresive la adresa țării.

Definirea și impunerea de perspective strategice la nivelul Ministerului Afacerilor Interne au la bază direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României fixate în documentele strategice de nivel superior. Proiectul Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020 facilitează cunoașterea perspectivei actualizate asupra mediului internațional și național de securitate, cu toate implicațiile strategice conexe impuse de acesta.

În scopul reflectării complexității și amploarei fenomenului, în paginile lucrării a fost rezervat un spațiu distinct specificului și actualității operațiilor de menținere a păcii, ca dimensiune a mediului de securitate global și regional.

I.2. Amenințări, riscuri și vulnerabilități la

adresa ordinii publice și siguranței naționale

Analiza din perspectivă strategică a mediului de

securitate internaţional şi naţional explică atât specificitatea şi

actualitatea obiectivelor fundamentale ale guvernării României,

cât şi domeniul de responsabilitate ce revine structurilor cu

competenţe în domeniul ordinii şi siguranţei publice.

15

Considerarea pe această bază a problematicii cadrului

de securitate global justifică deopotrivă oportunitatea unei

abordări proactive, orientată către nevoile de consolidare şi

menţinere a serviciilor naţionale de securitate a cetăţeanului,

prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate şi

justiţie.

Amenințările, riscurile și pericolele au valențe

transnaționale, astfel încât ceea ce se petrece în exteriorul țării

noastre poate avea consecințe rapide în plan intern, al

securității naționale, generând, la rândul lor, efecte în planul

securității regionale și globale.

Vulnerabilitățile ca stări de fapt, procese sau fenomene

din viața internă a națiunii, a comunităților sociale, diminuează

capacitatea de reacție a statului în fața riscurilor existente ori

potențiale, sau care favorizează apariția și dezvoltarea acestora,

cu consecințe în planul capacității de protejare, apărare și

promovare a valorilor, intereselor și necesităților de ordine și

siguranță publică.

I.2.1. Amenințări, riscuri și vulnerabilități

identificate la nivelul Uniunii Europene

În urma analizării tuturor tendințelor, Europol a

identificat 7 amenințări actuale de care statele membre vor

trebui să țină cont în momentul în care își vor formula direcțiile

de acțiune în ceea ce privește combaterea criminalității

organizate, respectiv: migrația ilegală, traficul de ființe umane,

contrafacerea mărfurilor și produselor din domeniul sanitar și

farmaceutic, infracțiuni economice săvârșite prin intermediul

firmelor de tip “fantomă” – rambursarea ilegală a TVA,

producția și traficul de droguri sintetice, criminalitatea

informatică, spălarea de bani.

De asemenea, au mai fost identificate 2 posibile

amenințări care trebuie avute în vedere și tratate ca posibile

domenii de acțiune pentru grupările de criminalitate organizată,

respectiv: infracțiunile în domeniul mediului – traficul ilicit cu

16

deșeuri metalice/toxice, respectiv fraudele în domeniul energiei

și fraudele rezultate din comerțul cu certificate verzi.

I.2.2. Amenințări, riscuri și vulnerabilități

identificate la nivel național

Riscurile și vulnerabilitățile care se manifestă în

domeniul ordinii și siguranței publice s-au transformat, atât din

punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, focalizându-se pe

segregarea nucleelor existente la nivelul grupărilor de

criminalitate, care au devenit din ce în ce mai bine organizate,

specializate, conectându-se cu rețele criminale externe similare,

unele dintre acestea având legături cu organizații teroriste.

I.3. Considerații generale privind obiectivele

naționale de securitate

Strategia națională de apărare a României definește

interesele și obiectivele naționale de securitate, prezintă o

evaluare a mediului de securitate, identifică principalele

amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa intereselor

fundamentale ale României și formulează principalele direcții

de acțiune pentru asigurarea securității naționale.

Promovarea intereselor naționale de securitate se

realizează prin stabilirea unor repere ale efortului statal,

concretizate în obiective naționale de securitate.

I.4. Direcții de acțiune și modalități de asigurare

a securității naționale

Nicio societate nu poate exista și mai mult nu poate

evolua daca nu este reglementată și dacă nu funcționează o

ordine generală bine structurată și respectată de majoritatea

membrilor acesteia.

I.4.1. Dimensiunea de ordine publică a securității

naționale

În spiritul intereselor și obiectivelor naționale de

securitate stabilite în Strategia Națională de Apărare a Țării

17

pentru perioada 2015-2019, rezultă șapte direcții de acțiune și

modalități de asigurare a securității naționale: dimensiunea de

apărare, dimensiunea de ordine publică, dimensiunea de

informații, contrainformații și de securitate, dimensiunea

economică și energetică, dimensiunea diplomatică,

dimensiunea de management al situațiilor de criză,

dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică.

Păstrând coerența în planul abordărilor ce privesc

tematica luată spre studiu, în conținutul acestei secțiuni sunt

prezentate direcțiile de acțiune ale dimensiunii de ordine

publică și atribuțiile forțelor de ordine și siguranță publică.

O parte însemnată a demersului explicativ este dedicată

atribuțiilor Poliției Română, considerată forța principală a

Ministerului Afacerilor Interne și una dintre cele mai solide și

complexe instituții din România.

I.4.2. Direcții de acțiune la nivelul Poliției

Române pentru asigurarea securității naționale

Planificarea strategică realizată de managerii de pe

nivelele ierarhice superioare are loc pe termen lung, stabilește

direcția și obiectivele, însă luarea de decizii zilnice la nivelele

ierarhice inferioare ale organizațiilor presupune și o planificare

operațională. Direcțiile de activitate ale Poliției Române,

circumscrise abordărilor strategice de nivel superior, vizează

asigurarea climatului de ordine și siguranță publică și

consolidarea capacității instituționale a Poliției Române.

Prioritățile strategice subsecvente au în vedere creșterea

nivelului de securitate pentru cetățeni și întărirea capacității

administrative a Poliției Române.

Pentru o abordare particularizată, lucrarea prezintă pe

larg obiectivele și prioritățile activității din portofoliul strategic

al Inspectoratului General al Poliției Române.

18

CAPITOLUL II

SISTEMUL MANAGERIAL ÎN CADRUL

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE DIN

PERSPECTIVA RISCULUI ȘI AMENINȚĂRII LA

ADRESA ORDINII PUBLICE ȘI SIGURANȚEI

NAȚIONALE

Conceptul de management cunoaște semnificații

multiple atât în teorie, cât și în practică. Determinarea

conținutului și a trăsăturilor care definesc managementul, în

general și managementul organizației, în special, fac din acesta

o știință distinctă, sistemică și în permanentă reconfigurare.

II.1. Perspective în analiza generală a

managementului organizației

Există o serie de factori deteminați pe care

managementul organizației, pentru a fi eficient, trebuie să îi ia

în considerare: natura și gradul de complexitate a obiectivelor

organizaționale, resursele alocate la nivel instituțional,

calitățile, pregătirea și abilitățile managerului, pregătirea

profesională și motivația efectivelor coodonate, oportunități și

restricții impuse mediului intern al organizației etc.

Domeniul vast al problematicilor circumscrise acestui

concept permite proiectarea a numeroase abordări, ipostaza

centrată pe specificitatea procesului decizional, chiar în situații

de risc, fiind cea care interesează în acest context.

II.1.1. Caracteristici și reprezentări ale activității

de management al organizației În scopul evidențierii specificului și complexității

domeniului studiat, în conținutul secțiunii sunt analizate funcțiile managementului unanim acceptate în literatura de specialitate, în legătură cu atribuțiile în domeniul controlului intern și al gestionării riscurilor sociale și profesionale.

19

Pentru păstrarea caracterului de actualitate a problematicii controlului intern/managerial, secțiunea prelucrează elemente de referință din acquis-ul comunitar, alcătuit, în mare măsură, din principii generale de bună practică, acceptate pe plan internațional și în Uniunea Europeană.

În sens corelat, în conținutul lucrării sunt prezentate

coordonatele de actualitate instituite odată cu apariția

Ordinului Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015

pentru aprobarea Codului controlului intern/ managerial al

entităților publice.

II.1.2. Luarea deciziei ca formă de exprimare a

managementului Pornind de la convingerea că managerii eficienți sunt

aceia care nu încearcă să rezolve toate problemele cu care se confruntă, ci sunt capabili să delege altora responsabilitatea luării unor decizii, rezolvând doar problemele care au o influență puternică asupra atingerii obiectivelor organizaționale, spațiul acestei secțiuni este dedicat inclusiv definirii etapelor fundamentale ce trebuie parcurse de fiecare decident în cadrul unui proces decizional eficient.

II.1.3. Evaluarea acțională și managementul

riscurilor Secțiunea a doua descrie reglementările cu privire la

mecanismul decizional gestionat la nivel național pentru managementul acțiunilor în situații de risc sau criză în domeniul ordinii publice.

Deopotrivă, realizând o focalizare orientată spre pericolele și riscurile existente la locul de muncă, lucrarea abordează în termeni generici problematica managementului riscurilor profesionale, esență a prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.

Pentru o abordare particularizată, se alocă spațiu

analizei activităților și acțiunilor inițiate și puse în aplicare în

20

cadrul procesului de gestionare a riscurilor la nivelul Poliției

Române.

II.2. Suportul decizional al Ministerului

Afacerilor Interne pentru managementul

acțiunilor în situații de risc

În plan intern, există norme interne de acțiune pe structuri diferențiate ale forțelor de ordine ori ale organelor de siguranță națională pentru acțiuni specifice combaterii actelor de terorism, a crimei organizate, intervenții în cazurile de tulburare a ordinii și liniștii publice etc.

Din punct de vedere instituțional și legislativ problematica situațiilor de urgență determinate de dezastre naturale și accidente tehnologice și protecția civilă este reglementată ca o componentă a sistemului securității naționale (Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată și Hotărârea Guvernului nr. 547/09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de protecție civilă).

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a creat Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică, ca structură interinstituțională de suport decizional pentru managementul acțiunilor în situații de risc sau criză în domeniul ordinii publice.

Secțiunea de față descrie reglementările cu privire la mecanismul decizional gestionat la nivel național pentru managementul acțiunilor în situații de risc sau criză în domeniul ordinii publice.

Deopotrivă, realizând o focalizare orientată spre pericolele și riscurile existente la locul de muncă, lucrarea abordează în termeni generici problematica managementului riscurilor profesionale, esență a prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.

21

CAPITOLUL III

COMPETENȚA DE MANAGEMENT AL RESURSELOR

UMANE PENTRU SIGURANȚA ORGANIZAȚIONALĂ

ȘI PROTECȚIA ANGAJAȚILOR DIN CADRUL


Succesul în orice domeniu de activitate poate fi asigurat

numai prin folosirea rațională și eficientă a resurselor umane.

În acest sens este deosebit de important ca toate activitățile din

acest domeniu să se desfășoare într-un mod profesionist, pentru

atingerea obiectivelor și în consens cu misiunea organizației.

III.1. Importanța și rolul activității de

management al resurselor umane în cadrul

organizației

Importanța ființei umane în conducerea cu succes a

unei activități este cea care face din "managementul

resurselor umane" competența esențială pentru toți managerii.

Managementul resurselor umane constă în ansamblul

activităților orientate către asigurarea, dezvoltarea, motivarea și

menținerea resurselor umane în cadrul organizației în vederea

realizării cu eficiență maximă a obiectivelor acesteia și

satisfacerii nevoilor angajaților.

Abordările selectate în textul lucrării oferă garanția că

toate activitățile de management resurse umane la nivelul

Poliției Române sunt realizate în condițiile respectării

cerințelor sau prevederilor legale, iar evaluarea demersurilor

întreprinse se face în funcție de contribuția acestora la

îndeplinirea obiectivelor organizaționale.

III.2. Activități de management resurse umane

la nivelul Poliției Române

Conștientizându-se rolul esențial pe care îl are în

procesul de reformă instituțională managementul resurselor

umane, la nivelul Poliției Române se acordă o atenție specială

22

acestui segment de activitate, promovându-se o serie de măsuri

pentru îmbunătățirea indicatorilor de performanță în acest

domeniu.

Paginile acestei secțiuni sunt dedicate prezentării

atribuțiilor și obiectivelor strategice ale departamentului de

resurse umane al Poliției Române.

III.3. Analiza muncii, primul pas în evaluarea și

prevenirea riscurilor

Importanța crescută a evaluării adaptării la specificul

locurilor de muncă, din perspectiva dezvoltării acțiunilor

profilactice de combatere a factorilor de risc și reducerea

impactului acestora, impune, cu precădere, cunoașterea, dar și

elaborarea și dezvoltarea unor metode și tehnici de analiză a

muncii în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru

eficientizarea adaptării reciproce optime dintre executant,

sarcina profesională, ambianța fizică și psihosocială a

activității.

Practica managerială în domeniul resurselor umane

dovedește că fără o cunoaștere cât mai exactă a cerințelor sau

exigențelor fiecărui post nu numai că nu pot fi dezvoltate

eficient celelalte activități organizaționale, însă nu pot fi

identificate și prevenite nici riscurile profesionale.

Secțiunea în sine a fost gândită pentru corelarea

accepțiunilor generale cu practicile și procedurile de lucru

instituite în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În scop

ilustrativ, sunt descrise activitățile de analiză a postului și de

întocmire a fișei postului astfel cum sunt reglementate de

Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr.

665/2008 privind unele activități de management resurse

umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei

Administrative, cu modificările și completările ulterioare.

Evaluarea riscurilor constituie fundamentul unei

gestiuni eficace a securității și sănătății și poate fi considerată o

activitate cheie pentru reducerea accidentelor de muncă și a

23

bolilor profesionale. Dacă este corect aplicată, evaluarea

riscurilor poate îmbunătăți securitatea și sănătatea în muncă,

precum și performanța organizațiilor, în general.

III.4. Managementul conducerii moderne din

perspectiva asigurării sănătății și securității în

muncă

Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă este

o componentă a sistemului național de reglementări, care

stabilește responsabilitățile instituțiilor implicate, cadrul de

înființare și organizare a activității în domeniu și asigură

respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă și

bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentală este aceea

că se află într-un proces de armonizare cu prevederile

directivelor europene în domeniu.

III.4.1. Norme generale privind securitatea și

sănătatea în muncă

În România, cadrul legislativ care reglementează

securitatea și sănătatea în muncă are în vedere aspectele

circumscrise din aquis-ul comunitar. Derivat din acesta,

domeniul „Muncă și protecția socială a muncii” este

reglementat explicit în legea fundamentală a statului român.

În toate sectoarele de activitate, atât publice cât și

private, se aplică prevederile din Legea nr. 74/1999 pentru

ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la

Strasbourg la 3 mai 1996, Legea nr. 53/2003 – Codul muncii,

republicată, Legea securității și sănătății în muncă nr.

319/2006, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea

de Guvern nr. 142/2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și

sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și

completările ulterioare și Hotărârea de Guvern nr. 355/2007

privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările

și completările ulterioare.

24

Lucrarea prezintă sinteza aspectelor legale ce privesc

domeniul securității și sănătății în muncă.

III.4.1.1. Obligațiile angajatorilor privind

asigurarea securității si sănătății în muncă

Legislația în domeniu stabilește obligația angajatorului

de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor în toate

aspectele referitoare la muncă. În acest scop, angajatorul

trebuie să evalueze riscurile, să prevadă măsuri pentru

eliminarea sau diminuarea acestora și să informeze lucrătorii

asupra riscurilor și a măsurilor dispuse, asigurând participarea

acestora la procesul prevenirii.

III.4.1.2. Consultarea, participarea și instruirea

lucrătorilor

Angajatorii consultă lucrătorii și/sau reprezentanții lor

și permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor

referitoare la securitatea și sănătatea în muncă. Reprezentanții

lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și

sănătății lucrătorilor au dreptul să solicite angajatorului să ia

măsuri corespunzătoare și să prezinte propuneri în acest sens,

în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători și/sau al

eliminării surselor de pericol.

III.4.1.3. Obligațiile lucrătorilor

Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea

astfel încât să nu pună în pericol de accidentare sau

îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte

persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în

timpul procesului de muncă.

25

III.4.2. Măsuri ale Ministerului Afacerilor

Interne pentru asigurarea securității și sănătății

la locul de muncă

În temeiul art. 72 din Legea nr. 188/1999 privind

Statutul funcționarilor publici, republicată, art. 22-31 din

Hotărârea de Guvern nr. 833/2007 privind normele de

organizare și funcționare a comisiilor partitare și încheierea

acordurilor colective, cu modificările și completările

ulterioare, art. 139 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social,

republicată, în anul 2013, s-a încheiat Acordul colectiv privind

raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut

special – polițiști din Ministerul Afacerilor Interne, între

Ministerul Afacerilor Interne și organizațiile sindicale

reprezentative.

În conținutul acestei secțiuni sunt evidențiate pe larg

măsurile adoptate în plan intern pentru asigurarea securității și

sănătății în muncă.

26

CAPITOLUL IV

DIMENSIUNEA INSTITUȚIONALĂ ȘI SOCIALĂ A

STRESULUI PROFESIONAL ÎN CADRUL


Stresul și repercursiunile lui reprezintă una dintre cele

mai complexe problematici cu care se confruntă societatea

contemporană. Instituții naționale, foruri regionale și

internaționale, specialiști ai diverselor domenii de activitate

sunt angrenați în operațiuni comune cu subiecții afectați,

menite să contribuie la stoparea acestui fenomen.

IV.1. Stresul – factor generator de risc

psihosocial

Nuanțele atribuite de teoreticienii domeniului

termenului de „stres” (presiune, tensiune, forță etc.) indică

natura, mecanismul și dinamica fenomenului, pe de o parte și

abordările strategice ce se impun, pe de altă parte.

IV.1.1. Delimitări conceptuale ale stresului psihic

În conținutul secțiunii sunt redate definiții ale stresului

psihic consemnate în literatura de specialitate. În accepțiunea

unuia dintre teoreticienii domeniului, stresul reprezintă o

„situație și/sau stimul ce pun organismul într-o stare de

tensiune; însăși starea de tensiune deosebită a organismului

prin care acesta își mobilizează toate resursele de apărare,

pentru a face față unei agresiuni fizice sau psihice.”2

2 Paul Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie, Editura Albatros,

București, 1978, p.685.

27

IV.1.2. Agenții stresori

Pornindu-se de la premisa că agenții stresori au caracter

potențial stresant, generând stres psihic numai în anumite

condiții, lucrarea prelucrează caracteristicile agenților stresori

după clasificări ale diverșilor autori, prezentând și o abordare

analitică, mai operantă pentru mediul profesional.

IV.1.3. Teorii despre stres

Literatura de specialitate cunoaște mai multe teorii

asupra stresului cu rol în evidențierea dimensiunilor sale

fiziologice și instituționale.

În conținutul lucrării sunt prelucrate teoria/modelul lui

D. Mason, modelul arousal, teoria personalității puternice,

modelul lui Lazarus și modele ale stresului organizațional.

IV.2.1. Metode cantitative de diagnostic/evaluare

a stresului la locul de muncă: ASSET, JSS, SWS3

A Shortened Stress Evaluation Tool este un

instrument psihometric de măsurare a stresului ocupațional

dezvoltat special pentru a atinge nivele ridicate de

funcționalitate în utilizare, mai ales în mediul de afaceri. Prin

dimensiunile sale relativ reduse ASSET este potrivit mai ales

în proiecte care presupun monitorizarea periodică a stresului

sau în demersuri organizaționale mai elaborate care vor

conține, cu siguranță, scanarea primară a nivelurilor de stres

ocupațional.

Job Stress Survey a fost construit pentru evaluarea

surselor generale de stres ocupațional ale persoanelor de

ambele sexe de peste 18 ani care activează într-o serie largă de

medii de lucru din domeniile afacerilor, industrial, educațional

etc.

SWS a fost dezvoltat într-o încercare de a răspunde

necesității resimțite de psihometricieni de a avea la dispoziție

3 http://romania.testcentral.ro/ro/produse/teste-resurse-umane-si-

psihologia-muncii/Stres%20%C8%99i%20well-being/

http://romania.testcentral.ro/ro/produse/teste-resurse-umane-si-psihologia-muncii/Stres%20%C8%99i%20well-being/


28

un instrument de măsurare a modelului de comportament de tip

A, axat pe auto-evaluare, bazat pe o abordare cantitativă în

termeni de resurse implicate.

IV.2.2. Metode calitative de diagnostic/

identificare a stresorilor la locul de muncă: SIR

SIR este o modalitate de identificare a factorilor de

stres acut. Metoda a fost dezvoltată inițial ca o tehnică de

intervievare, însă pentru a economisi timpul de aplicare metoda

a fost transpusă sub forma unui chestionar cu întrebări

deschise. Această metodă solicită participanților să descrie pe

scurt un eveniment real cu care s-au confruntat în ultimele luni

și care le-a provocat o mare tensiune negativă.

IV.3. Dimensiunea instituțională și socială a

stresului profesional în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne

Securitatea și sănătatea în muncă constituie în prezent

una dintre cele mai substanțiale și mai importante sectoare din

politica socială a Uniunii Europene.

IV.3.1. Stresul profesional – analiză conceptual-

metodologică

Stresul profesional reprezintă una dintre cele mai mari

provocări actuale, făcând obiectul a numeroase studii ca

urmare a efectelor negative pe care le are asupra individului și

a organizației în care acesta activează.

Pe fondul cerinței de adaptare la schimbările din lumea

muncii, obiectivul politicii Comunitare în domeniul securității

și sănătății în muncă îl reprezintă ameliorarea continuă a stării

de bine în muncă. Prevenirea riscurilor sociale și implicit a

stresului în muncă constituie unul din obiectivele formulate în

Comunicatul Comisiei Europene. Reducerea riscurilor

psihosociale și a stresului în muncă reprezintă astfel un

imperativ nu numai moral, dar și legal.

29

În conținutul lucrării au fost analizate modelele

teoretice ale stresului organizațional: modelul „ciclurilor

stresului” propus de J. E. Mc Grath, modelul „cerere-control”

formulat de R.A. Karasek, modelul „vitamină” ce aparține lui

P. Warr, modelul relativ recent al dezechilibrului dintre efort și

recompensă (propus în anul 1996 de Siegriest), modelul

conservării/pierderii resurselor elaborat de S.E. Hobfoll.

De asemenea, au fost prezentate dovezi care indică

faptul că sursele de stres într-o anumită profesie combinate cu

caracteristicile individuale ale deținătorului postului pot cauza

insatisfacția muncii, producerea unor accidente de muncă,

abuzul de alcool și probleme sociale sau în familie.

IV.3.2. Stresul în mediul instituțional polițienesc

Prezenţa factorilor de stres reprezintă o realitate

inevitabilă a activităţii zilnice a polițistului.

Profesia de poliţist presupune vocație și atașament față

de valorile și rigorile organizaționale. Expresia drepturilor

polițiștilor conferite de lege în plan social este dublată de

îndatoririle și sacrificiul pe care le presupune de cele mai multe

ori exercitarea sarcinilor operaționale. Elementele care disting

în plan social misiunea și mediul de lucru al poliţiştilor pot

reprezenta de cele mai multe ori cauze ale stresului profesional.

Pornind de la premisa că mediul de lucru al polițiștilor

este puternic individualizat în societate printr-o serie de

elemente caracteristice, lucrarea dezvoltă explicit sursele de

stres ocupațional, simptomele stresului, cât și măsurile

eficiente de gestionare a stresului.

IV.3.2.1. Cauze ale stresului organizațional specifice

cadrelor de conducere: complexitatea, diversitatea si caracterul

de noutate; responsabilitățile mari; preocuparea pentru viitorul

organizației; ritmul alert de adoptare a deciziilor; stilul

managerial neadecvat; centralizarea excesivă a autorității;

subordonați slab pregătiți; prelungirea duratei zilei de muncă.

30

IV.3.2.2. Cauze ale stresului organizațional manifestate

la nivelul subordonaților: incompatibilitatea cu tipul cadrului

de conducere; delegarea în exces; teama de pierdere a postului.

IV.3.2.3. Cauze comune generatoare de stres

organizațional: dispoziții și ordine inaplicabile; presiunea

termenelor; motivația nesatisfăcătoare; lipsa atitudinilor sau a

pregătirii necesare postului; aspirația spre funcții superioare;

tensiunile familiale; deficiențe în proiectarea postului; sistem

informațional ineficient; organizare informală puternică.

IV.3.4. Indicatori de stres în cadrul organizației

Poliției Române – posibile corelații

Nesiguranța locului de muncă este un principal risc

psihosocial care identificat într-o instituție precum Ministerul

Afacerilor Interne, caracterizată din acest punct de vedere de

stabilitatea locului de muncă, garantată nu numai legal, dar și

instituțional prin abordările manageriale tradiționale, poate

conduce la apariția unor efecte asupra unei mase destul de

însemnată a personalului cu efecte grave asupra realizării

obiectivelor instituționale.

Anul 2011 a fost marcat de amplul proces de

reorganizare instituțională, demers necesar pentru

modernizarea și adaptarea structurilor proprii – componente ale

sistemului apărării naționale, ordinii publice și siguranței

naționale – la realitățile socio-economice.

În contextul deficitului bugetar și al neaprobării

proiectului de lege ce propunea stabilirea unor criterii obiective

de evaluare a personalului afectat de reducerea de posturi, atât

vacante, dar și a unor posturi încadrate, reorganizarea

instituțională a reprezentat modalitatea de răspuns instituțional,

adaptată pentru încadrarea în limitele bugetare acordate.

Tensiunile și încordările permanente acumulate de

personalul Poliției Române, pe fondul acțiunilor dispuse în

31

anul 2011 la nivel organizațional, pentru reconfigurarea

structurii organizatorice, au generat și au menținut prezența

constantă a stresului în mediul profesional. Locul de muncă

instabil al polițiștilor a putut da naștere unor sentimente de

nesiguranță și a avut ca efect creșterea stresului legat de

muncă. Munca nesigură, volumul mare de lucru și programele

de lucru variabile, au condus la apariția unui conflict între

cerințele din viața profesională și cele din viața privată,

rezultând un echilibru necorespunzător cu efect dăunător

asupra stării de bine a lucrătorilor.

Prin politicile de resurse umane a fost garantată

diminuarea numărului de disponibilizări în rândul angajaților

propriilor unități, reușita însăși a procesului de reformă a

instituției.

În conținutul lucrării sunt analizate efectele procesului

desfășurat la nivelul celei mai complexe organizări

instituționale din România - Ministerul Afacerilor Interne.

Analiza efectuată ilustrează măsurile adoptate în cadrul

procesului de reformă instituțională, elementele de reușită a

demersurilor întreprinse, dar mai ales efectele ce au decurs pe

fondul deciziilor manageriale.

32

CAPITOLUL V

MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL –

ANALIZĂ CONCEPTUAL-METODOLOGICĂ

Gestionarea stresului presupune alegerea celor mai

potrivite strategii pentru ținerea sub control a efectelor produse

de factorii de stres.

Managementul stresului profesional este un proces

continuu care reclamă monitorizarea stresorilor care cauzează

cel mai mare distres, a simptomatologiei generată de acțiunea

constantă a factorilor de risc, precum și aplicarea celor mai

eficiente metodologii de asistență a subiecților afectați în plan

individual și profesional. Programele de gestionare a stresului

pot fi considerate eficiente în măsura în care pot conduce la

identificarea alternativelor de prevenire și de reducere efectivă

a apariției fenomenologiei.

V.1. Strategii de management al stresului

profesional

Lucrarea prezintă un set de strategii de management al

stresului pe care managerul le poate folosi pentru a apropia

subordonații de punctul optim al curbei stresului, sugerând că

pregătirea situațională ideală pentru o organizație este aceea

care îi instrumentează pe membrii organizației să funcționeze

în situații de tensiune înaltă, prin formarea sistematică a

deprinderilor la nivel de stres relativ scăzute, unde șansa pentru

o învățare cu succes este mai mare.

Deopotrivă, sunt integrate studii referitoare la strategiile

de adaptare (de "coping") care aduc o schimbare fundamentală

în cercetările referitoare la stres, prin schimbarea orientării

acestora de la descrierea reacțiilor la stres, la descrierea și

cercetarea modalităților prin care individul controlează factorii

și situația stresantă.

33

V.2. Ce poate face departamentul de resurse

umane din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne pentru a avea angajați sănătoși

Stabilind sănătatea și starea de bine psihologică a

angajaților ca obiectiv, se pot utiliza politici privind cariera și

postul pentru a obține o mai bună adaptare persoană-post și

pentru a realiza o dezvoltare personală și profesională

ulterioară.

V.2.1. Politici privind cariera și postul – abordări

generale pentru un mijloc destinat asigurării

sănătății angajaților:

despre selecție; despre politica privind cariera; despre rotirea

pe post sau înlocuire; despre disponibilizări; despre redesign-ul

muncii; despre training și coaching; despre training „Personal

Effectiveness or Assertiveness”; despre Self-Management and

Employability; cursurile de „self-management and

employability”; despre managementul timpului; despre

managementul stresului.

V.2.2. Atitudinea proactivă la nivelul instituției

Ministerului Afacerilor Interne – un mod eficient

de gestionare a stresului profesional

Se știe că organizația din domeniul ordinii și siguranței

publice, prin însăși natura și specificitatea sa, este generatoare

de stres ocupațional, iar mediul său profesional este puternic

individualizat în societate printr-o serie de elemente

caracteristice care pot reprezenta surse de stres ocupațional.

Recunoașterea crescândă a faptului că prevenția implică

mai puține costuri în raport cu eforturile de combatere a unui

fenomen deja instalat presupune planificarea, organizarea și

evaluarea acțiunilor specifice pe mai multe paliere.

Lucrarea în sine dezvoltă coordonatele conceptuale și

metodologice valorificate în politicile de resurse umane

adaptate la nivelul organizației Poliției Române pentru

34

determinarea țintelor strategice în sensul creșterii nivelului de

competențe profesionale și sociale ale personalului propriu, al

dezvoltării procesului de perfecționare profesională cu scopul

de a schimba comportamentul, cunoștințele și motivația

personalului.

V.2.2.1. Formarea profesională a polițiștilor și

introducerea în domeniul stresului profesional

În sens proactiv și pentru un sistem eficient de integrare

a personalului, instituția Poliția Română urmărește permanent

să acorde o atenție sporită atitudinii, comportamentului și

informațiilor de care noul angajat are nevoie.

La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române,

misiunea departamentului de instruire o reprezintă asigurarea

formării inițiale și continue a personalului Inspectoratului

General al Poliției Române, în conformitate cu reglementările

de linie în vigoare, pe baza cerințelor structurilor centrale și

teritoriale din Poliția Română care coordonează funcțional

domenii de activitate specifice.

Lucrarea oferă posibilitatea cunoașterii experienței

învățământului românesc polițienesc acumulată până în prezent

în procesul de modernizare a sistemului de formare și

perfecționare profesională.

Premisele pentru redefinirea învățământului postliceal

la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și, implicit, la nivelul

Poliției Române determină autorul să definească misiunea

viitoare a unităților de formare în procesul de dezvoltare a

culturii calității educaționale.

Ceea ce interesează este ca deciziile instructiv-

educative să fie adoptate astfel încât viitorii absolvenți ai

învățământului polițienesc să aibă capacitatea de a integra

cunoștințele teoretice cu deprinderile practice aplicabile în

domeniul de activitate și cu capacitatea de a demonstra valori

personale și comportamentale în mediul instituțional.

Documentele școlare trebuie să includă seturi exacte de teme

35

de pregătire cu incidență în domeniul socio-profesional

polițienesc. Modalitățile de gestionare a stresului ocupațional

se impune să fie și ele un punct important în programele de

dezvoltare organizațională.

V.2.2.2. Instituirea tutelei profesionale și

sprijinirea integrării socioprofesionale a

polițiștilor

Integrarea reprezintă acțiunile programate de prezentare

a noilor angajați la locurile de muncă, de recomandare la

nivelul colectivului și de acomodare cu cerințele de muncă

existente în organizație.

Integrarea nu trebuie înțeleasă și realizată ca un proces

mecanic. Procesul de integrare la locul de muncă a noilor

angajați constituie un element important nu numai în asigurarea

performării eficiente a rolului profesional, dar și în privința

bunăstării fizice și mentale a indivizilor, a manifestării

atitudinal-comportamentale a acestora în mediul instituțional.

Secțiunea de față cuprinde specificații referitoare la

reglementările de linie în vigoare și la activitățile specifice

desfășurate la nivelul Inspectoratului General al Poliției

Române pentru instituirea tutelei profesionale și sprijinirea

integrării socioprofesionale a tinerilor absolvenți, în cadrul

perioadei de stagiu/probă și a elevilor din instituțiile de

învățământ care pregătesc personal în beneficiul Poliției

Române, pe durata fiecărei perioade de practică în unități

operative.

Sunt evidențiate deopotrivă codurile de conduită

instituite la nivelul Poliției Române în vederea optimizării

rezultatelor elevilor practicanți ai unităților de formare

profesională, în spiritul standardelor calitative de referință

naționale și al descriptorilor de calitate agreați la nivelul

Ministerului Educației și Cercetării Științifice și al Ministerului

Afacerilor Interne.

36

În conținutul lucrării este prezentată analiza realizată

asupra problematicii tutelei profesionale, astfel cum este

reflectată de procedurile de resurse umane prevăzute de actele

normative interne, identificându-se astfel deficiențe și

propuneri ameliorative ce pot fi implementate în acțiunile

concertate ale departamentelor de specialitate din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Ceea ce se reține în procedura de instituire și exercitare

a tutelei profesionale asupra personalului din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne este valoarea operațională a

demersurilor tutorelui profesional de asistență a personalului

tutelat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și mai puțin

responsabilizarea acestuia în privința pregătirii tinerilor

angajați pentru adaptarea la cerințele noului mediu socio-

profesional.

Deopotrivă, este configurat procesul unui posibil

mentorat care să poată obține beneficiile așteptate la nivel

instituțional, dezvoltarea la tinerii angajați a capacităților de

adaptare la cerințele vieții profesionale, prin elaborarea și

aplicarea de strategii individuale pentru o acomodare rapidă și

eficientă la rigorile grupului și la valorile culturii

organizaționale.

Concluzia care se notează în paginile secțiunii este

aceea că atribuțiile tutorelui profesional cuprinse schematic în

normativele interne constituie premise latente din punct de

vedere al formării și integrării socioprofesionale a tinerilor

absolvenți, însă ele vor dobândi forță operațională sporită în

condițiile preluării și prelucrării misiunii și a rezultatelor

furnizate de învățământul polițienesc.

V.2.2.3. Adaptarea ofertei de pregătire continuă a

polițiștilor la cerințele activității profesionale

Necesitatea asigurării unei pregătiri unitare a

personalului la nivelul Poliției Române a impus o restructurare

a procesului de pregătire și la nivelul centrelor de

37

perfecționare, demers reflectat cu precădere în conținutul

documentelor de învățământ centrate pe competențe.

Axa prioritară o constituie reconfigurarea sistemului de

pregătire profesională în termeni de calitate și performanță.

Formarea profesională continuă la locul de muncă

rămâne în continuare în atenția departamentului de resurse din

cadrul instituției Poliției Române, interesul major fiind motivat

de importanța asigurării profesionalismul personalului, ceea ce

duce la diminuarea efectelor negative pe care le poate genera

lipsa de pregătire asupra randamentului îndeplinirii atribuțiilor

și misiunilor.

În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate deopotrivă

considerații privind managementul stresului și tactica utilizării

armamentului din dotare, gestionarea procesului de pregătire a

polițiștilor pentru utilizarea armamentului din dotare în

condițiile care reies din spiritul normelor europene.

38

CAPITOLUL VI

MANAGEMENTUL FORȚELOR IMPLICATE ÎN

OPERAȚII DE MENȚINERE A PĂCII – PRINCIPII

INSTITUȚIONALE ȘI SECURITATE PERSONALĂ

Menţinerea stabilităţii şi echilibrului internaţional,

realizarea păcii şi securităţii au devenit de mult timp un

deziderat. În condiţiile în care războiul este perceput ca o

opţiune inacceptabilă în rezolvarea problemelor cu care se

confruntă omenirea, în momentul actual, mai importantă este

prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor ce pot degenera.

VI.1. Specificul și actualitatea operațiilor de

menținere a păcii

Forțele militare destinate desfășurării operațiilor de menținere a păcii acționează pe baza unui mandat și a regulilor de angajare stabilite de către organizația sub egida căreia participă. Forța stabilită pentru operații de menținere a păcii trebuie să fie credibilă, făcându-și evidentă capacitatea de a-și îndeplini misiunea în orice condiții. Ea trebuie să fie în măsură să descurajeze acțiunile părților în conflict prin simpla prezență fizică în punctele probabile de manifestare a violențelor sau, când situația impune, să intervină pentru reinstaurarea ordinii și liniștii în zonă.

Lucrarea redă în paginile acestei secțiuni rolul forțelor multinaționale pentru menținerea păcii în context internațional: rolul NATO, rolul ONU și al OSCE, precum și Politica de Securitate și Apărare Comună.

VI.1.1. Rolul NATO și al ONU în actualul

context internațional NATO împreună cu partenerii săi tradiţionali și-a

stabilit ca deziderat să promoveze şi să apere valorile fundamentale comune precum: democraţia, libertatea individuală, supremaţia legii, economia de piaţă, rezolvarea pe

39

cale paşnică a disputelor, deschidere şi transparenţă. Totodată, constituie o prioritate a organizaţiei creşterea cooperării la nivel internaţional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu.

VI.1.2. Rolul Organizației pentru Securitate și

Cooperare în Europa

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

reuşeşte să creeze, prin deschiderea şi acţiunile sale, un spaţiu

extins de dialog şi negociere pe problematica securităţii în

spaţiul euro-atlantic şi euro-asiatic şi, totodată, o platformă

pentru parteneriatele multilaterale implicate în acţiuni practice

în teren. Conceptul de securitate beneficiază de o abordare

amplă la nivelul organizaţiei, aceasta canalizându-şi acţiunile

pe trei dimensiuni majore: politico-militară; economică şi de

mediu; umană.

VI.1.3. Politica de Securitate și Apărare Comună

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat pentru

România şi implicarea activă în domeniile strategice ale

organizaţiei printre care Politica Europene de Securitate şi

Apărare (PESA) şi, ulterior, în cadrul Politicii de Securitate şi

Apărare Comune (PSAC), prin participarea la misiuni civile şi

operaţii militare desfăşurate sub egida acesteia.

VI.2 Participarea forțelor românești la

operațiile de menținere a păcii și la misiuni de

suport operativ

Secțiunea de față tratează aspecte privind participarea

personalului român la operațiunile de menținere a păcii,

subliniind impactul angajamentelor instituționale asupra

demersurilor naționale de mărire a inter-operativității cu

formațiuni similare ale altor națiuni, respectiv posibilitatea de

colaborare cu personal (militari și civili) provenind din alte țări,

de pe alte continente, cu o altă cultură operațională.

40


egida ONU

În noiembrie 2014, România a ocupat locul 77 din 115

state membre contributoare cu trupe și poliție la operațiunile

ONU de menținere a păcii4.

La acest capitol, sunt inserate, în scop exemplificativ,

date statistice oficiale privind misiunile desfășurate cu

participarea militarilor și a forțelor de poliție românești.


egida NATO

După prezentarea specificității și istoricului fiecărei

misiuni, lucrarea evidențiază rata de participare a României în

cadrul următoarelor misiuni internaționale de menținere a

păcii: Misiunea Resolute Support (RSM), Forța Internațională

de Asistență pentru Securitate (ISAF), KFOR, Operația NATO

de combatere a terorismului “Active Endeavour”, Combaterea

pirateriei în largul Cornului Africii, Sprijinul NATO acordat

Uniunii Africane.


egida PSAC

România, ca promotor al demersurilor Uniunii

Europene de promovare a statului de drept funcţional, a

principiilor de bună guvernare şi a respectării drepturilor

omului, s-a angajat activ în numeroase misiuni civile şi operaţii

militare în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune.

Aceste eforturi și-au propus ca obiectiv principal creşterea

stabilităţii şi securităţii internaţionale.

4 http://www.mae.ro/taxonomy/term/344/2

http://www.un.org/en/peacekeeping/contributors/



http://www.mae.ro/taxonomy/term/344/2

41


egida OSCE

România este unul dintre contributorii principali în

cadrul Misiunii Speciale OSCE de Monitorizare în Ucraina iar,

în prezent, participă cu 22 de monitori desfăşuraţi în zonele de

conflict. În anul 2014, un român a fost desemnat şef de echipă

la Cernăuţi. Pe timpul alegerilor prezidenţiale ucrainiene din 25

mai 2014, România a trimis observatori în cadrul Misiunii

ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile

Omului).

VI.3. Pregătirea personalului Poliției Române în

vederea participării la misiuni internaționale de

menținere a păcii și la misiuni de suport

operativ

Poliţia Română participă, sub coordonarea Ministerului

Afacerilor Interne, cu efective de poliţişti la efortul

internaţional de stabilizare şi de reconstrucţie în teatrele de

operaţii ale diferitelor misiuni de menţinere a păcii. Poliţia

Română desfăşoară astfel activităţi sub egida Organizaţiei

Naţiunilor Unite, a Uniunii Europene, precum şi a Organizaţiei

pentru Securitate şi Cooperare din Europa. Misiunile

poliţiştilor români, în funcţie de mandatul internaţional, sunt

fie executive, fie de monitorizare, consiliere şi îndrumare.

Selecţia poliţiştilor pentru participarea la misiunile de

menţinere a păcii se realizează pe baza principiului

voluntariatului după parcurgerea unor probe de evaluare a

capacităţilor specifice.

VI.4. Activități gestionate la nivelul statelor

partenere în cadrul misiunilor internaționale

pentru pregătirea forțelor implicate (studiu)

În conținutul lucrării se prezintă un studiu care își

propune să analizeze modul în care state partenere în cadrul

misiunilor internaționale desfășurate de reprezentanți ai Poliției

42

Române au soluționat această problematică. Informațiile

necesare care să reliefeze principalele abordări în domeniu au

fost obținute prin intermediul atașaților de afaceri interne

acreditați pe lângă ambasadele României din statele partenere,

participante cu forțe în cadrul misiunilor de menținere a păcii.

În cadrul acestei secțiuni sunt redate exemple de

activități specifice de pregătire premergătoare deplasării în

zona de misiune (briefing), instruiri post-misiune (debriefing)

dar și pentru reîncadrarea socio-profesională, desfășurate de

țări cu tradiție în ceea ce privește participarea la misiuni

internaționale: Belgia, Cehia, Polonia, Finlanda, Suedia,

Danemarca și România.

43

CAPITOLUL VII

STUDIU PRIVIND PARTICIPAREA POLIȚIȘTILOR

ROMÂNI LA MISIUNILE INTERNAȚIONALE DE

LUNGĂ DURATĂ

Societatea modernă solicită din ce în ce mai mult

posibilitățile de adaptare ale subiectului uman. Importante sunt

atât posibilitățile de acomodare prin reacții imediate, cât și

capacitatea de a anticipa evenimentele, de a elabora răspunsuri

adaptative imediate la mediul social și individual, de a găsi

metode, tehnici, instrumente și proceduri de investigare/

explorare concretă, empirică a problematicii stresului

profesional.

VII.1. Importanța studiului. Ipoteze de lucru și

rezultate înregistrate

A. Importanța studiului. Operațiunile și misiunile

internaționale civile și/sau militare, altele decât războiul, au un

caracter complex, participanții la acest tip de activități

confruntându-se în mod frecvent, cu situații stresante, ostile,

potențial periculoase și incerte. Totodată, întreruperea

legăturilor cu mediul familial, social și profesional, renunțarea

la obiceiurile asociate acestor medii, coroborate cu situația de

adaptare la un mediu predominat de riscuri, frustrant, în care

libertatea de mișcare și de acțiune sunt limitate, conduc spre

nevoia abordării într-o manieră distinctă a pregătirii

personalului anterior deplasării în misiune, a modalității de

adaptare la noile solicitări specifice misiunii, dar și la o nouă

abordare a readaptării, recuperării și refacerii fizice și psihice,

concomitent cu procesul de reinserție socio-profesională la

terminarea turului de serviciu într-o misiune desfășurată în

afara teritoriului statului național.

B. Ipoteza de lucru. Cunoașterea procesului de

participare a polițiștilor în misiunile internaționale constituie

44

un element important în asigurarea performării eficiente a

rolului profesional. Dacă individul nu este capabil să facă față

situațiilor curente presupuse de postul pe care îl ocupă în

misiune, acest lucru se constituie ca o amenințare atât pentru el,

cât mai ales, pentru misiune și colectiv.

Pornind de la această realitate, tema studiului este

circumscrisă la două aspecte concrete:

1. procesul de pregătire a polițiștilor români aflați în misiune

internațională ce are loc în țară pentru participarea la

misiune, dar și modul în care aceștia s-au adaptat la

condițiile de mediu, socio-culturale și profesionale din

timpul misiunii;

2. procesul de pregătire a polițiștilor români ce au participat în

misiuni internaționale de lungă durată, ce a avut loc în țară

pentru participarea la misiune; modul în care polițiștii s-au

adaptat la condițiile de mediu, socio-culturale și

profesionale din timpul misiunii; activitatea de debriefing și

procesul de readaptare profesională la întoarcerea în țară.

C. Aspecte metodologice. Studiul are un caracter

explorator, fiind realizat pe bază de chestionar, observaţie

directă a comportamentului, analiză a documentelor

profesionale și instrumente specifice analizei prin metode

statistice. Ancheta a permis strângerea unor date cu privire la

trăirile subiecților afectați de stres și la modalitățile alese de

aceștia pentru a gestiona comportamentele/stările negative.

Populația de referință o constituie personalul aflat în

prezent în misiuni de menținere a păcii și personalul Poliției

Române care a participat în trecut în astfel de misiuni de lungă

durată.

D. PREZENTAREA REZULTATELOR este

realizată după următoarele dimensiuni:

1. motivația participării în misiunile internaționale de lungă

durată;

45

2. percepția polițiștilor cu privire la procesul de pregătire

pentru misiune. Briefingul și debriefingul;

3. percepția riscurilor și a situațiilor generatoare de stres în

misiune;

4. reintegrarea profesională a polițiștilor români întorși din

misiunile internaționale de lungă durată;

5. propuneri de optimizare al procesului de participare al

polițiștilor la misiunile internaționale de lungă durată.

Procentele obținute la întrebările chestionarelor

confirmă ipotezele enunțate la începutul studiului. Rezultatele

obținute notifică existența stresului de nivel mediu și peste

medie la polițiștii români participanți la misiunile

internaționale, iar pregătirea acestora înainte de plecare/după

întoarcerea din misiune, pentru a gestiona comportamentele/

stările negative nefiind una satisfăcătoare creează un risc major

la adresa personalului participant.

VII.2. Direcții de acțiune pentru asigurarea

pregătirii și a securității personalului

participant la operații de menținere a păcii

În cadrul acestei secțiuni au fost exemplificate modele

de activități concrete ce pot fi desfășurate:

a. în cadrul unei instruiri premergătoare deplasării în

zona de misiune (briefing);

b. în cadrul unei instruiri post - misiune (debriefing).

46

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Stresul este o prezență activă în mediul profesional

polițienesc, el datorându-se unor cauze multiple, cea mai

pertinentă fiind slaba adecvare/adaptare la realitățile mediului

operativ.

Lucrarea poate fi valorificată prin abordările asupra

elementelor specifice ale stresului profesional, în principal în

cazul categoriei profesionale a polițiștilor din Ministerul

Afacerilor Interne, cu referire directă la personalul Poliției

Române.

Conținutul lucrării prelucrează și rezultate ale unor

studii de referință privind conceptualizarea stresului, contribuții

științifice notabile în literatura de specialitate românească și

internațională.

Managementul stresului profesional presupune un

ansamblu de acțiuni întreprinse pentru a determina, cât mai

exact cu putință, nivelul stresului și cauzele lui, precum și

pentru a realiza, prin măsuri individuale și/sau colective și

instituționale, un nivel optim al acestuia, sens în care:

îmbunătățirea codurilor de conduită profesională presupune

identificarea unor modalități de reacție la nivel instituțional;

în conținutul lucrării sunt prezentați patru piloni de

susținere a unei atitudini proactive la nivelul instituției

Poliției Române, ca mod eficient de gestionare a stresului

profesional: formarea profesională a polițiștilor și

introducerea în domeniul stresului profesional, integrarea

reușită în mediul instituțional a noilor angajați, instituirea

tutelei profesionale și sprijinirea integrării socio-

profesionale a polițiștilor, adaptarea ofertei de pregătire

continuă a polițiștilor la cerințele activității profesionale,

precum și pregătirea polițiștilor pentru participarea la

misiuni internaționale;

se impune continuarea procesului de dezvoltare a culturii

calității educaționale la nivelul învățământului polițienesc

47

și pregătirea psihologică a tinerilor pentru o mai bună

prezentare a realităților instituționale, pentru a demonstra

valori personale și comportamentale în mediul instituțional;

învederăm ca obiectiv ameliorativ auditarea ofertei de

pregătire de nivel postliceal și superior consemnată în

documentele școlare de tip reglator, actualizarea și

adaptarea acesteia la cerințele beneficiarului. Optimizarea

segmentului de competențe ale viitorului absolvent din aria

socioprofesională ar presupune amendarea neconcordan-

țelor tematice, prefigurarea de noi orientări în formarea

profesională a viitorilor angajați, determinarea unor căi de

calibrare tematică optimă;

stabilirea unei strategii pe termen mediu cu privire la

incluziunea tinerilor în sistem cu stabilirea clară a

domeniilor prioritare, a specificului activităților ce urmează

a fi desfășurate și nu în ultimul rând a unităților/

subunităților care vor fi beneficiare prioritare astfel încât la

nivel mental să existe o pregătire emoțională a impactului

schimbării arealului geografic dar și familial după

absolvire;

normele legale interne trebuie astfel actualizate și

armonizate încât să permită instituirea unui posibil proces

de mentorat, ca expresie a contribuției tutorelui profesional

atât la evoluția în cariera profesională a tinerilor absolvenți,

cât și la însușirea de valori comportamentale în mediul

instituțional;

necesitatea asigurării unei pregătiri adaptate a personalului

la nivelul Poliţiei Române impune restructurarea procesului

de pregătire continuă și centrarea pe competențe

profesionale.

Lipsa unui cadru normativ de nivel superior sau cu caracter

intern care să reglementeze strict activitățile ce trebuie

desfășurate pentru pregătirea personalului în vederea

participării la misiuni internaționale de menținere a păcii,

48

participanții dar mai ales activitățile care trebuie realizate prin

prisma misiunii ce urmează a fi derulată creează un risc major

la adresa personalului participant, dar și unul instituțional. De

asemenea, integrarea socio-profesională dar și familială a

polițistului la revenirea dintr-o misiune internațională

constituie o prioritate a Poliției Române, dar trebuie realizată

într-un cadru de reglementare strictă.

Din aceste considerente învederăm necesitatea inițierii

la nivel instituției Poliției Române a unui studiu de impact

asupra pregătirii personalului în vederea participării la misiuni

internaționale de menținere a păcii, având ca obiectiv general

găsirea de pârghii pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric,

instituirea bunelor practici și reglementarea normelor în

domeniu.

Fără îndoială, în activitatea practică apar o serie de

aspecte particulare care pot crea unele dificultăți în ceea ce

privește validarea și reglementarea modalităților pentru

asigurarea pregătirii și a securității personalului participant la

operații de menținere a păcii;

Analiza de ansamblu a problematicii circumscrise

dislocării forțelor de poliție în teatrele de operații

multinaționale trebuie să presupună acțiunea concertată a

specialiștilor de la toate palierele angrenate în gestionarea

activității; operaționalizarea și concretizarea unui astfel de

studiu la nivel instituțional va presupune angajarea unei arii

extinse de resurse umane, financiare, materiale și de timp, iar

scopul acestuia – fundamentarea unui proiect de reglementare

internă, fie de nivel superior – ordin de ministru/instrucțiuni, cu

aplicabilitate pentru toate structurile ministerului, fie de nivel

inferior, dispoziție a inspectorului general, care să confere

cadrul juridic organizării și desfășurării activităților specifice.

Validarea și consolidarea funcțională a resurselor

umane la nivelul Poliției Române se întemeiază pe analiza

funcțională riguroasă a oportunităților și a punctelor slabe în

acest domeniu, constituind totodată substanța deciziilor

49

strategice ale organizației în domeniul resurselor umane. Ținta

strategică a Poliției Române poate fi interpretată și în termeni

specifici domeniului resurselor umane dacă se constituie ca

prioritate asigurarea cu personal calificat și motivat a

structurilor subordonate.

50

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

A. LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ:

*** Constituția României, republicată

*** Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată

*** Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu

modificările și completările ulterioare

*** Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea

Jandarmeriei Române, cu modificările și completările

ulterioare

*** Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată

*** Legea nr. 604/2003 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență

a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și

funcționarea Ministerului Administrației și Internelor

*** Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată

*** Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea

Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și

completările ulterioare

*** Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu

modificările și completările ulterioare

*** Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea

Poliției Române, republicată

*** Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,

republicată

*** Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene

revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996

*** Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a

unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii

publice, republicată

*** Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea

adunărilor publice, republicată

*** Hotărârea de Guvern nr.33/2015 pentru aprobarea Strate-

giei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-2019

*** Hotărârea de Guvern nr. 1152/2014 privind organizarea,

51

funcționarea și compunerea Centrului Național de

Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică

*** Hotărârea de Guvern nr. 535/2014 privind înființarea

Grupului interministerial strategic pentru creșterea

capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în

prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie

amenințărilor în domeniul securității naționale

*** Hotărârea de Guvern nr. 1040/2010 pentru aprobarea

Strategiei naționale de ordine publică 2010-2013

*** Hotărârea de Guvern nr. 833/2007 privind normele de

organizare și funcționare a comisiilor partitare și încheierea

acordurilor colective, cu modificările și completările

ulterioare

*** Hotărârea de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea

sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările

ulterioare


Componentei de management din cadrul Metodologiei

privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al

instituțiilor administrației publice de la nivel central


Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările

și completările ulterioare


Strategiei naționale de protecție civilă

*** Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 54/2011 privind

stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată

cheltuielilor de personal din Ministerului Administrației și

Internelor pentru anul 2011

*** Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind

organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne,

cu modificările și completările ulterioare

*** Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/2015

pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al

52

entităților publice

*** Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 808/2015 pentru

abrogarea Ordinului ministrului finanțelor publice

nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului

intern/managerial, cuprinzând standardele de control

intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea

sistemelor de control intern/managerial

*** Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 23/2015 privind

activitatea de psihologie în unitățile Ministerului Afacerilor

Interne, cu modificările și completările ulterioare

*** Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 104/2014 privind

aprobarea Planului strategic instituțional al Ministerului

Afacerilor Interne pentru perioada 2014-2016

*** Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr.

665/2008 privind unele activități de management resurse

umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei

Administrative, cu modificările și completările ulterioare

*** Acordul colectiv privind raporturile de serviciu ale

funcționarilor publici cu statut special – polițiști din

Ministerul Afacerilor Interne

*** Planul de activități al Inspectoratului General al Poliției

Române pentru anul 2015

B. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI:

1. Aniței M., Stres și agresivitate în organizații, Revista de

Psihologie Organizațională, vol. III (1-2), Editura Polirom,

Iași, 2007

2. Barbu V., Vasile C. D., Ivan Ș.A., Vlad M., Dreptul

muncii, Editura Cermaprint, București, 2008

3. Cioloca I., Psihologie și pedagogie militară, Editura

Militară, București, 1992

4. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I., Cercetarea sociologică.

Metode și tehnici, Editura Destin, Deva, 1998

5. Culda L., Omul, valorile și axiologia, Editura Științifică și

Enciclopedică, București, 1982

53

6. Derevenco P., Anghel I., Băban A., Stresul în sănătate și

boală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992

7. Floru R., Stresul psihic, Editura Enciclopedică

Românească, București, 1974

8. Găitan Gh., Solicitările psihofiziologice în domeniul

militar, Editura Militară, București, 1972

9. Iamandescu I. B., Stresul psihic și bolile interne, Editura

All, București, 1993

10. Jinga I., Managementul instituțiilor educaționale, Note

de curs, Universitatea București, 2001

11. Manolescu A., Lefter V., Deaconu A., Managementul

resurselor umane, Editura Economică, 2007

12. Miuț P., Stresul școlar, Lucrare de doctorat, Universitatea

București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației,

2000

13. Nicolescu O., Verboncu I., Management, Editura

Economică, București, 1999

14. Popescu-Neveanu P., Dicționar de psihologie, Editura

Albatros, București, 1978

15. Stora J.B., Stresul, Editura Meridiane, București, 1999

16. Voicu C., Prună Șt., Managementul organizațional al

Poliției. Fundamente teoretice, Editura MediaUno,

București, 2007

17. Zlate M., Tratat de psihologie organizațional-

managerială, vol. II, Editura Polirom, Iași, 2007

18. Zlate M., Introducere în psihologie, Casa de editură și

presă Șansa, București, 1996

19. Zorlențan T., Burduș E., Căprărescu Gh., Managementul

organizației, Editura Economică, 1998

C. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI:

1. Goupil G., Selye H., Înțelepciunea stresului, Editura

Coresi SRL, București, 1991

2. Held D., McGrew A., Goldblatt D., Perraton J.,

Transformări globale. Politică, economie și cultură,

54

Editura Polirom, 2004

3. Jager C.C., Renn O., Rosa E. A., Webler T., Risk,

Uncertainty and Rational Action, Londra, Earthscan

Publication, 2001

4. Moser C.A., Metodele de anchetă în investigației

fenomenelor sociale, Editura Științifică, București, 1967

5. Mullins L. J., Management and Organisational

Behaviour (fourth edition), London, UK, Pitmman

Publishing, 1996

6. Powel, J.T., Enright, S. J., Anxiety and Stress

Management, Routlege, London & New York, 1990

D. ARTICOLE, COMUNICĂRI:

1. Drăghici C.V, Bălțatu S., Considerații generale privind

stresul în profesia de manager în Poliția Română, în

Sesiunea științifică în participare internațională – Uniunea

Europeană spațiu de libertate, securitate și justiție,

Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”

2. Schulte J.A., Beyond the Buzzard: Toward a Critical

Theory of Globalization, în Koffman Eleonore, Youngs

Gillian (eds.), Globalization. Theory and Practice, Pinter,

London, 1996

3. Turc M., Care sunt mecanismele instinctive de apărare

împotriva stresului?, în Managementul stresului

profesional. Ghid pentru personalul din domeniul ordinii

și siguranței publice, ediția a II-a, Editura Ministerului

Administrației și Internelor, 2006 4. Verza C., Mocanu N., Influența factorilor externi asupra

performanțelor polițiștilor din unitățile speciale de intervenție, în Simpozionul Național de Psihologie al Poliției Române. Noi perspective ale psihologiei aplicate în instituțiile sistemului de securitate națională, ediția a VII-a, Editura Ministerului Afacerilor Interne, București

E. REFERATE ȘTIINȚIFICE, ARTICOLE ȘI COMUNICĂRI ALE DOCTORANDULUI:

55

1. Considerații cu privire la stresul profesional în procesul educațional continuu în Revista Univers Strategic nr. 3 (19) septembrie 2014

2. Aspecte privind pregătirea personalului în vederea participării la misiuni internaționale de menținere a păcii în Revista Univers Strategic nr. 2 (22) aprilie-iunie 2015

3. Conferința științifică internațională Provocări și strategii în ordinea și siguranța publică – Ediția a II-a care s-a desfășurat la sediul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, în perioada 28-29 mai 2015 cu lucrarea Reflecții asupra unui management performant în domeniul resurselor umane aferente structurilor de ordine publică

F. DIVERSE : 1. Mic dicționar enciclopedic, Ed. Științifică și

Enciclopedică, București, 1978 2. Oxford Dictionary of Current English, Oxford University

Press, 1988, Second Edition by Christina Ruse 3. Curs “Manager”, cod COR 112029, Proiectul “Programul

de instruire pentru creșterea capacității instituționale și de management” Cod SMIS: 31222, beneficiar Inspectoratul General al Poliției Române

G. SURSE INTERNET

1. Băieșu M., Prelegeri la disciplina „Managementul

resurselor umane”,

http://www.ase.md/files/catedre/mgs/mru.doc

3. Compendium Sistemul de Control Public Intern în

România, http://discutii.mfinante.ro/static/10/

Mfp/control_prev/programe/Compendiu2011.pdf

4. Compendiu al sistemelor de control public intern în

statele membre ale Uniunii Europene 2012, Comisia

Europeană,

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/pro

grame/Compendium_UE.pdf

http://www.ase.md/files/catedre/mgs/mru.doc

http://discutii.mfinante.ro/static/10/%20Mfp/control_prev/programe/Compendiu2011.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/%20Mfp/control_prev/programe/Compendiu2011.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Compendium_UE.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Compendium_UE.pdf

56

5. Comunicatul Comisiei Europene „ Adaptarea la

schimbările din lumea muncii și din societate; o nouă

strategie comunitară în domeniul securității și sănătății în

muncă, 2002-2006,

http://www4.pmb.ro/wwwt/pactivi/Documente%20europ

ene/strategia_comunitatii.pdf

6. Concepția de dezvoltare a sistemului de formare

profesională inițială si continuă a personalului din

Ministerului Afacerilor Interne,

http://www.mai.gov.ro/documente/invatamant/Conceptie

%20de%20formare%20nr.245%20128%20din%2028_02

_2013.pdf

7. Cornescu V., Marinescu P., Curteanu D., Toma S.,

Capitolul 4 Management de la teorie la practică,

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap4.htm

8. Drăghici I., Referat Conceptul de ordine publică și

reflectarea lui în legislația actuală, Academia de Poliție

„Alexandru Ioan Cuza”,

http://fs.legaladviser.ro/2f6155aa6d1953736e793d964a5d

6282.pdf

9. FACTS Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate

în muncă 22, Stresul în muncă,

http://stres.protectiamuncii.ro/pdfs/fisa_22.pdf

10. Iancu D., Rezumatul tezei de doctorat Elemente de

management general aplicabile în organizațiile militare

moderne, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu,

http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/RezumattezaIa

ncuDumitru.pdf

11. Miclăuș I.M., Managementul calității, 2006,

http://academiacomerciala.ro/cursuri/Management/An%2

0II/Managementul%20calitatii/MANAGEMENTUL%20

CALITATII.pdf

12. Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor

Interne 2014-2016,

http://www.mai.gov.ro/documente/obiective/PSI%202014

http://www4.pmb.ro/wwwt/pactivi/Documente%20europene/strategia_comunitatii.pdf

http://www4.pmb.ro/wwwt/pactivi/Documente%20europene/strategia_comunitatii.pdf

http://www.mai.gov.ro/documente/invatamant/Conceptie%20de%20formare%20nr.245%20128%20din%2028_02_2013.pdf



http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap4.htm

http://fs.legaladviser.ro/2f6155aa6d1953736e793d964a5d6282.pdf

http://fs.legaladviser.ro/2f6155aa6d1953736e793d964a5d6282.pdf

http://stres.protectiamuncii.ro/pdfs/fisa_22.pdf

http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/RezumattezaIancuDumitru.pdf

http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/RezumattezaIancuDumitru.pdf

http://academiacomerciala.ro/cursuri/Management/An%20II/Managementul%20calitatii/MANAGEMENTUL%20CALITATII.pdf



http://www.mai.gov.ro/documente/obiective/PSI%202014-2016%20anexa%20OMAI%20159%20din%202014.pdf

57

-2016%20anexa%20OMAI%20159%20din%202014.pdf

13. Planul Strategic al Ministerului Administrației și

Internelor pentru perioada 2010-2013,

http://www.mai.gov.ro/documente/obiective/Plan%20stra

tegic%20MAI%202010-2013%20-13122010.pdf

14. Proiectul Strategiei Naționale de Ordine și Siguranță

Publică 2015-2020,

http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/SNOSP%

202015-2020%20.pdf

15. Tripon, C., Dodu, M., Managementul resurselor umane,

Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca,

http://www.apubb.ro/wp-

content/uploads/2011/02/Suport-Curs-MRU-Zi-2012-

2013.pdf

16. http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/stres/definitions_

and_causes.html

17. http://romania.testcentral.ro/ro/produse/teste-resurse-

umane-si-psihologia-

muncii/Stres%20%C8%99i%20well-being/

http://www.mai.gov.ro/documente/obiective/PSI%202014-2016%20anexa%20OMAI%20159%20din%202014.pdf

http://www.mai.gov.ro/documente/obiective/Plan%20strategic%20MAI%202010-2013%20-13122010.pdf

http://www.mai.gov.ro/documente/obiective/Plan%20strategic%20MAI%202010-2013%20-13122010.pdf

http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/SNOSP%202015-2020%20.pdf

http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/SNOSP%202015-2020%20.pdf

http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-Curs-MRU-Zi-2012-2013.pdf



http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/stres/definitions_and_causes.html

http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/stres/definitions_and_causes.html




58

LISTA ANEXELOR

Anexa nr. 1 Atribuțiile principale ale Poliției Române

Anexa nr. 2 Situația detaliată pe grupe de vârstă a

personalului la nivelul Poliției Române (ofițeri

de poliție)

Anexa nr. 3 Situația detaliată pe grupe de vârstă a

personalului la nivelul Poliției Române (agenți

de poliție)

Anexa nr. 4 Principalele nevoi de pregătire identificate de

polițiștii absolvenți ai promoțiilor anului 2012

Anexa nr. 5 Chestionar de opinie 1.1

Anexa nr. 6 Chestionar de opinie 1.2

Anexa nr. 7 Măsura în care polițiștilor români care au

participat în misiuni internaționale de lungă

durată au fost pregătiți în țară pentru participarea

la aceasta

Anexa nr. 8 Apreciere asupra gradului de dificultate al

adaptării la condițiile misiunii

Anexa nr. 9 Apreciere asupra comportamentelor/stărilor

prezente la personalul Poliției Române, ca

urmare a solicitărilor/provocărilor generate de

participarea la misiunea internațională

Documents

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - juridice.ro · 4 managementului II.1.3. Evaluarea acțională și managementul riscurilor II.2. Suportul decizional al Ministerului Afacerilor Interne