Minislerul Educoliei Ei Cercetdrii

ne urccultul ortodox

Adrion Lemeni(toordonolor|

Georgion Puunoiu

Silviu Tudose

Dumitru $tefones(u

II

oRfxr

CT]PRINS

Cuvant inainte / 3

Bibliografle / 4

CAPNOLUL 1

Dogmatici / 5

Cinstirea sfintelor icoane / &9

Cinstirea SfAntei Cruci / 10-11

Cinstirea Sfintelor moagte I 12'13

Lecfie de sintezd / 74

Studiu de cu / 15

Evaluare / 16

CAPNOLUL2Morall cregtintr / 17

legea moralS a Vechiului Testament

@ecalogul) I 1919legea moral5 a Noului Tbstament(Predica de pe munte) / 20-21

Conqtiinfa morald / 22'23

Libertate gi opfiune. Despre pircat /24-27

Ubertate ;i opfiune. Yirtu$le / 2U29

kcfie de sintezd / 30

Studiu de caz / 3lEvaltare /32

CAPITOLUL 3

Uturgicl $i arH / 33

Rolul Bi valoarea cultului ortodox in

viafa cregtinului / 3[37Apanfia loca;urilor de cult cregtine /38

Stiluri arhitecturale reprezentalsve /39-41

Stiluri arhitecturale romAnegtr / 42/,3

lecfie de sintezd I 44

Studiu de caz / 45

Eva\sare / 46

CAPITOLUL4Spiritralitate gi misiwe / 47

Libertate $i responsabilitate / 4&49

lubire gi dreptate / 50-53

Rugdciune gi reconciliere / 54-55

Leclie de sintezd / 56

Studiu de cu / 57

Evaluare / 58

CAPNOLULsReligiile ln istorie / 59

Istoric / 6U63

Speciflcul ortodoxiei in contextul

cregtinismului / 6+65

Iefie de sintezd / 66

Studiu de cw / 67

Evaluare / 68

CAPITOLUL 6

Ortodoxie gi culturl nafionall / 69

Biserica gi cultura nafionald / 70-71

Mitopolifl ctitori ai limbii romAne /nq nDI L- l.)

Introducerea limbii romAne in

bisericd /7+75Ctitori de gcoli in limba ram?nd /7G77

Mitropoliti cdrturari / 7&79

lecfie de sintezd / 80

Studiu de cu / 81

Evaluare / 82

CAPITOLUL 7

Cregtinismul gi problemele lumiicontemporane / 83

Practici strdine spiritualitdtii cregtine

ortodoxe/ 8485

Magia /8C87Yoga gi asumarea ei in contexful

actual / 8&89

Reincarnarea / 9A91

Studiu de cu / 92-93

lecfe de sintezd / 94

Evaluare / 94

Maica Domnului ;i Mantuitorul Hristos

6 co and, M dnktirea V atoPed,

Muntele,4thos, sec. XVD

Vocabular

SFII.{TEI,OR ICOANE,Pe Durnnezeu nirneni niciodat6 nu Lavdzut; Fiul Cel Unul-i'{5scut, L-a fdcut

cunoscut.'n {oan 1, 18)

ICOANA - PECETE A TRADITIEI ORTODOXE

Prezenlaicoanei este o realitate constanti in viafa Bisericii. Cristalizarea

-si formularea invSldturii despre sfintele icoane are loc in contextul disputelor

teologice din secolul al VIII-lea, ln Bizanf. Unul dintre marii ap5rltori ai

icoanelor din acea weme, Sf. Ioan Damaschinul, a arlfiat cd existd o diferenli

intre (model) prototip si chipul zugrdut pe icoand, fdrd ca acestea s[ fie

separate. Cinstirea se referi la perSoana care este reprezentati in icoand, pi

nu la materia din care este confecfionat[. De exemplu, in icoana

Mdntuitorului Iisus Hristos, prototipul este insu,si Hristos, Dumnezeu-Qmul,

iar icoana este o fereastrl prin care ochiul credinciosului contemplb realitatea

prototipului, dincolo de materialitatea icoanei.

Icoana este o pecete a Tradifiei ortodoxe, deoarece fiecare icoand este o

mdrturie a implrdfiei cerepti anticipate in existenfa de aici. Prin chipul lui

Hristos, al Maicii Domnului, al unui sfAnt sau al unui eveniment din istoria

mantuirii, icoana reprezintlprezenladMnl in creafie. tn aceastd perspectivl

icoana se deosebegte de orice altl picturd'

TEME IURII.,E B IB I,ICE AIE CIN STIRII I COANE I,OR

Iconoclagtii aduceau ca argqmente impotriva cinstirii sfintelor icoane

versete biblice precum: ,,Sd nu-fl faci chip cioplit 9i nici weo asemlnare cu

ceva..." (le$irea 20, A);,,Sd nu-fl faci dumnezei turnafi" (leqirea 34, 17); ,,Sd te

temi de Domnul Dumnezeul tiu gi numai Lui s[-I slujeqti" (Deuteronom 6, 13).

legea vechiului Testament interzicea imaginile deoarece ele ar fi pus in

pericol cultul Dumnezeului unic 9i nevlzut. ln condiliile in care mentalitatea

politeisti gi idolatrd era dominanti, exista riscul ca omul sd se inchine

creaturii in locul Creatorului. Cu toate acestea, Dumnezeu porunceqte s5 se

facl pe chivotul legdmAntului doi heruvimi: ,,Vei face doi heruvimi din aur

gi-i vei pune pe acoperdmflntul ispd,sirii, la amandouf capetele" (Ie,sirea 25,

18). Prezenfa heruvimilor exprimd mijlocirea lor, c[ci Dumnezeu vorbeqte cu

Moise prin intermediul chivotului legimAntului, descoperindu-Se intre cei

doi heruvimi. ,"Acolo, intre cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Md

voi descoperi lie gi ili voi grdi de toate, cAte am a porunci prin tine fiilor lui

Israel" (lesirea 25, 22).

Iisus Hristos este chipul Tattrlui. SfAntul Ioan Damaschin I1 numegte pe

Hristos ca fiind ,,icoana natural[ a Tatilui". Hristos este ,,chipul nevlzutului

Dumnezeu, intAi-Ndscut atoatLzidirea" (Coloseni 1, 15).

wniarc - procesul de proclamare a

sfinteniei unei persoane de cdtre

BisericI.dasis (in gr. rugiciune") - denumire

consacrati pentru icoana in care sunt

reprezent$iWaica Domnului 9i Sf. Ioan

Botez[torul, mijlocind cf,tre MAntui-

torul Hristos.profufip - modelul la car e trimite imagi-

nea r epr ezenlatl in icoand.

iwd (gr. eikon,lat. imago) - chiP,

reprezentare; imagine sacrl a lui Iisus

Hristos, a Maicii Domnului sau a unui

sf6nt.

iunrclasm - migcare de persecufie a

cultului icoanelor declangatiin secolul al

VIII-lea in Imperiul bizantn.slavil @r. d.oxa, lat. gloia) - lumina

necreati a harului dumnezeiesc.

franfrs:urue - schimbare, prefacere'

Prin intrupare, Hristos Se face chip viaut al celor nevdzute, devenindesffel o icoandvie a prezenfei lui Dumnezeu. Hristos descoperd chipul cerescal Tatilui. CAnd apostolul Filip ii cere MAntuitorului: ,,Doamne, aratA-ni-Lnoud pe Tatil gi ne este de ajuns", Hristos mlrfurisegte: ,,Cel ce M-a vdzut pe\line L-a vdzut pe Tatil" (loan 14, &g).

REHTIA DINTRE CWANT SI IMAGINEEXPRIMAIA iX CWSUREA ICOANELOR

in SfAnta Scripfur[, imaginea qi cuvAntul sunt aspecte complementare aleaceleiaqi Revelafii, ce Se implinegte in Iisus Hristos. Yechiul Testament esteo luptd impokiva idolilor, in agteptarea adevdratei imagini care se descoperdin Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Se intrupeazd gi devine asffel Icoand supus5contempldrii duhovnicegti: ,,Fericiti sunt ochii care vbd ce vedefi voi!" (Luca10,23).

Icoana este o lumind sfanti in care cuvAnful lui Dumnezeu devine orealitate exprimatd in imagini. Cultul icoanelor favorizeazd, o indreptare agAndurilor cdtre Dumnezeu printr-un act de inchinare ce angajeazd gi privireagi anumite gesturi ale credinciosului. Privirea frecventd a icoanelor purificlatAt imaginafia, c6t ;i ascultarea cuvAntului lui Dumnezeu. Despre paralelismul dintre cuvAnt si imagine qi despre curigarea simlurilor prin privireaicoanelor, Sf. Teodor Sfuditul, un mare apdrdtor al icoanelor, scrie:

,,Intipdregte-fi pe Hristos in inimd, acolo unde El locuiegte deja; dacdcitegti despre El intr-o carte sau il privegti intr-o icoanS, El are sd iluminezecugetarea ta, ca sd-l cunogti indoit, prin cele doul cdi de percepere prinintermediul simturilor. Asffel, tu vei vedea cu ochii ceea ce ai invdfat princuvAnt. Cel care aude gi vede in acest fel, in fiinfa sa totul va fi umplut cu laudalui Dumnezeu".

Sfilntul lerarh Nicolae (Mdndstirea

Pantocrator, Muntele Athos, sec. XWD

,i.:E€E=:E

Icoane'le sunt reprezent{ri aie Mentd-torului Hristos, ale Maicii Domnului,ale sfinflor gi ale ingerilor.

Temeiul reprezenl4rii s-i cinstiriiicoanelor este infuparea Fiului luiDumnezeu.

Prin icoand, nu cinstim materia, ci per-

soana reprezentatd.

,,Odinioard, Dumnezeu cel necorporal

9i fdrl de forml nu se zugrdvea deloc.Acum ins5, prin:faptul ci Dumnezeu Saaratat in fup, a locuit printre oameni, facicoana chipuluivdzut al lui Dumnezeu. Numa inchin materiei, ci md inchin Crea-torului materiei, Creatorului Care Sa fdcutpenffu mine materie si a primit sd locu-iasc[ ln materie ,si a sdvArgit prin materiemanfuirea mea; nu voi inceta de a cinstimateria, prin care s-a sdvArsit mantuireamea."

(Sf. Ioan Damaschinul,Primul fratat apologetic conffa celor

care atacd sfintele icoane)

Deisis (frescd de Maria Mirea, sec. W)

Histo s P anto cr ato r (mo zaic,

Bisertca St Sofia, sec. XIID

,Canonizarea iconarilor lna$a artasacri pe drumul sfinfeniei gi, pe de altiparte, viziunea lor harismatic[ gi in acelagi

timp bisericeascd face din icoand un loc

teologic qi deci una din sursele teologiei."(Paul Evdochimov,

,4rk icoanei - o teologie a frumusefii)

iNTxUpAREA FIUI,UI LUI DUMNEZEU -TEMEI FUNDAMENTAI AI ICOANEI

Tradifla ortodox[ insisti asupra faptului c[ temeiul fundamental al

reprezentirii ,si cinstirii icoanelor il constituie lntuparea. Arta iconograficd

reprezintiinvlfitura Bisericii reflectatd in evenimentele concrete ale istoriei

mAntuirii avAnd in cenku lnfuparea Fiului lui Dumnezeu.

Sinodul alfiI-lea ecumenic de la Niceea din 787 care a formulat invdfitura

despre sfintele icoane, precum gi Pdrinfii Bisericii, care s-au luptat pentru

restabilirea culfului icoanelor, au arttzt cd inkuparea este fundamentul

cenfral al icoanei, iar icoana are o funcfie dogmatic[, liturgicd gi pedagogicd.

Prin infrupare, Hristos elibereazd omenirea de idolatie, nu intr-o manierd

negativd, prin desflinfarea imaginii, ci pozitiv, descoperind adevdratul chip al

lui Dumnezeu.

Cel care renunfi la icoane se leapddd de lntruparea Fiului lui Dumnezeu.

Aceasta este convingerea credinciogilor care cinstesc sfintele icoane in fata

atacurilor iconoclaste.

Sf. Gherman al Constantinopolului era pakiarh cAnd implratul Leon al

III-lea Isaurul (717-741) a inceput lupta penfru disfrugerea icoanelor. El s-a

adresat impdratului cu urm[toarele cuvinte: ,,Stipflne, ag dori s[ nu aibd loc

un asemenea sacrilegiu in timpul domniei tale. Clci cel care face apa ceva

este un inaintemergdtor al lui Antihrist ,si distrug[torul lucrdrii mAntuitoare

a intruplrii lui Dumnezeu".

rcoANA- MODEI, SFINTITOR iN VIATA BISERICII

SfAnta Scriptur[ pi istoria Bisericii oferd numeroase modele de urmat,

adevdrate icoane sfinf,te prin viafa trIitn 9i care se cer asumate gi urmate in

lumea de azi.

Vechiul Testament ne prezinti pe Awaam, Moise, Ilie ca adevdrafi

vtzionaicare L-au contemplat pe Dumnezeu.

ln Faptele Apostolilor, primul martir cre,stin, Sf. fuhidiacon SJefan, vede

in clipa martirajului siu cerurile deschizandu-se 9i pe Hristos gezdnd dea

dreapta TatIlui.Apostolul [1ca este considerat primul iconar cregtin. Tradifla Bisericii

spune cd el a pictat pentru prima dati icoane in care apare Maica Domnului

;i MAntuitorul Hristos. Pentru a desluqi taina icoanei, se cere o rugdciune

speciald fati de Sfantul Evanghelist Luca.

Icoana este o mlrturie a prezenfei sfanfului gi un indemn penfu fiecare

credincios de a urma modul de viafi a persoanei reprezentate pe calea

dobflndirii sfinleniei. Sf Ioan Damaschinul precizeazd:,,Cand gindurile md

tulburl qi nu md pot bucura de citit, mI duc la biseric[ (...) Vederea imi este

fermecatl qi-mi poarti sufletul spre lauda lui Dumnezeu. Md gAndesc la

bIrb6f,a martirului (...) inima lui m[ hfldctueazd (..) cad cu fafa la plmAnt

pentru a-L sldvi gi a-L ruga pe Dumnezeu, av6ndu-l ca mijlocitor pe marti/'.Sf. EvanghelistLuca (icoand, Rusia, sec. )(14)