“Limba română e actul meu de naştere, eu sunt fiinţă sub măslinul ei, care rodeşte de două mii de ani, dreptul meu e să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau în genunchi sub ploaia cântecelor ce ţâşnesc din ea.” Fănuş Neagu

MijloaceMijloace şi şi procedeeprocedee

de îmbogăţire

a vocabularului Lecţie pentru clasele VII - VIII prof. Gheorghe Bîscă Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 3, Cugir, Alba

Clasificarea mijloacelor şi procedeelor de îmbogăţire a vocabularului

a. derivarea 1. cu prefix 2. cu sufix

3. parasinteticăTipuri A.interne b. compunerea 1. prin alăturare de (aglutinare) 2. prin uniremijloace 3. prin abreviere

c. conversiunea = (schimbarea clasei

morfologice) B. externe împrumutul C. mixt calcul lingvistic

Mijloace interneDerivarea este mijlocul intern de

îmbogăţire a vocabularului prin care se obţin cuvinte noi cu ajutorul unor sunete sau grupuri de sunete aşezate la începutul ori la sfârşitul rădăcinii unui cuvânt de bază. Cuvintele astfel obţinute se numesc derivate

Rădăcina (radicalul) este alcătuită din sunetele comune cuvântului de bază şi derivatelor lui , ea fiind totodată şi purtătoarea de sens a acestora.

Prefixele sunt sunete sau grupuri de sunete adăugate înaintea rădăcinii spre a forma cuvinte noi.

Sufixele sunt sunete sau grupuri de sunete adăugate după rădăcină spre a forma cuvinte noi.

Tema cuvântului este o îmbinare de morfeme.

N.B. În lipsa oricărui sufix tema este egală cu rădăcina.

Derivarea cu prefixePrefixulPrefixul Cuvinte derivate cu prefix

a, an,ante, a, an,ante, antianti

amoral, anormal, asimptomatic, anorganic, antebraţ, antifonare,

bibi bianual, bifurcaţie, bilingvism, co, com, co, com, concon, contra, contra

cooperare, coordonare, combate, consătean, consangvin

de, des, dez deducere, delăsare, dezice, desface, dezbate, dezlega, dezonoare,

i, im, in, în ilegal, ireal, irelevant, imposibil, inevitabil, insensibil, înflori, înnoi,

ne necunoscut, nevăzut, nelămurire, non (neologic)

nonsens, nonvaloare, noneuro

pre precumpănitor, prevăzător, preopinent, preşcolar;

răs, re răscopt, recunoaştere, redare, reformulare,relansare,

stră strălucire, strămoş, străvechi;supra (neologic)

supracopertă, supraveghere,

ultra (neologic)

ultrarapid, ultraviolet;

trans transcarpatic, transforma,

Derivarea cu sufixeCriterii de clasificare a

sufixelor1. morfologic : are în vedere

partea de vorbire care a rezultat prin derivare

substantivale :-ărie, -et, -ime, -iţă, -oi, -uţ, etc. adjectivale : -esc, -ic, - ior, -iu, -ui, etc. verbale : -a, -ea, -e, -i, -î. adverbiale : -eşte, -işor, -âş, etc. numerale : -ime, etc.

2. semantic : după sensul cuvântului nou creat

Clasificarea sufixelor după criteriul semantic

Cu ajutorul sufixelor se pot crea cuvinte care indică:

nume de agent : profesor, muncitor, strungar, zidar, etc. nume de instrument: răzătoare, semănătoare, tocător, etc. un sens colectiv : muncitorime, frunziş, brădet, pietriş, etc. originea : ardelean, francez, madrilen, moscovit, polonez,etc. augumentative : băietan, frunzoaie, fătălău, ciobănoi, etc. diminutive: băieţaş, stejărel, fetiţă, căluţ, frunzuţă, etc. nume de plante : lăcrămioară, albăstrea, etc. noţiuni abstracte : bunătate, omenie, cutezător, fricos, etc. denumirea locului de muncă : fierărie, olărie, cojocărie, etc. modalitatea : târâş, grăpiş, bărbăteşte, strengăreşte, etc. nume proprii de familie : Ardelean, Craioveanu, Vulpescu, etc.

Derivarea parasinteticăConstă în folosirea simultană a

prefixelor şi sufixelor (morfologice ori lexicale) pentru a obţine cuvinte noi :

în + drum + ă + tor prefix + radical + sufix + sufix

morfologic lexicalUn cuvânt flexibil este format din

rădăcină şi mai multe afixe.pre + scurt + a +

se + m prefix rădăcină sufix specific sufix specific temei desinenţă specifică

(radical ) temei perfectului mai mult ca perfectului pers. I , sing.

Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care, din alăturarea, unirea sau abrevierea a doi sau mai mulţi termeni se formează cuvinte noi, având sensuri noi.

compunerea prin alăturare : floarea - soarelui, Baia-Mare, Poiana Ţapului , etc. ( Alăturarea se poate face cu, sau fără cratimă ) compunerea prin unire (sudare)constă în contopirea într-un singur cuvânt a elementelor componente din care ia naştere un cuvânt nou, cu sens nou: blocnotes, bunăvoinţă, cumsecade, fărădelege, răufăcător, nemaivăzut, untdelemn, Câmpulung, etc. compunerea prin abreviere se realizează abreviind cuvintele la:

iniţialele cuvintelor : S.N.C.F.R., O.Z.N., O.N.U., SRTV, etc. părţi din cuvânt : PLAFAR , CENTROFARM, etc. iniţiale şi părţi de cuvânt : TAROM, etc.

Schimbarea clasei morfologice

Se mai numeşte şi conversiune ori schimbarea categoriei gramaticale şi constă în trecerea de la o parte de vorbire la alta.

Prin articulare se pot obţine substantive din : adjective: verde–verdele, harnic-harnicul, rău-răul pronume: eu – eul, sine – sinea ; ce – ceul; numerale: doi-doiul, zece-zecele; verbe : a răni - rănitul, intrând - un intrând- intrândul adverbe : aproape- aproapele,bine-binele, interjecţii : of- oful, buf- buful;

N.B. Prin acelaşi procedeu e pot obţine şi alte părţi de vorbire .

Ca urmare a conversiunii morfologice apare şi conversiunea sintactică.

Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului 1

Imprumutul constituie preluarea unui cuvânt dintr-o altă limbă, cuvânt pentru care, în mod obişnuit, nu există un echivalent în limba care împrumută. Împrumutul constituie un aspect fundamental al contactului dintre limbi.

Sursa principală a împrumutului este bilingvismul.

Factorii extralingvistici care facilitează împrumutul sunt:

vecinătatea geografică convieţuirea propriu-zisă relaţiile politico - economice şi culturale

Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului 2

Căile pe care pot fi împrumutate cuvintele sunt:

directă , ceea ce presupune contactul nemijlocit al populaţiilor care vorbesc limbi diferite, cum s-a întâmplat la noi cu multe cuvinte, maghiare, slave, şi mai rar, turceşti şi greceşti; indirectă, adică pe calea scrisului, a cărţilor, în general, cum s-a întâmplat la noi cu multe cuvinte slave cărora le-au urmat după secolul al XVI împrumuturi de origine latină şi greacă intrate prin intermediul scrierilor cu caracter istoric.

Împrumuturi lexicale vechiÎn limba română împrumuturile vechi

provin din limbile: slavă: apostol, bolnav, bucoavnă, glas, grăi, hram,(a) iubi, izvor, lacom, mândru, (a) munci, noroc, (a) otrăvi, psalm, sărac, (a) sfârşi, slab, slovă, (a) trăi, (a) urî, vârstă, vesel, vecernie, vlădică; maghiară : (a) alcătui, alean, aldămaş,(a) bănui,belşug, bolând, cătană, făgădău, (a) făgădui, ferăstrău, ilău, gazdă, hotar, meşteşug, sămădău, (a) sudui, viclean; turcă: acadea, basma, cafea, cazma, chebap, chefliu, chiftea, ciorbă, cântar, duşman, duşumea, hazliu, iaurt, mezel, murdar, oraş, paşă, pătlăgea, pilaf, rahat, sarma, scandalagiu, savantlâc, soi, zor, etc. greacă: (a) aerisi, catapeteasmă, crin, drum, hârtie, icoană,idol, lefter, mănăstire, (a) molipsi, orez, osana, parastas, partidă, patrafir, satană, sfeclă, sindrofie, etc.

Împrumuturi lexicale neologice 1Prin neologism se înţelege orice cuvânt nou

apărut într-o limbă, indiferent pe ce cale a apărut.În limba română actuală există peste 40.000

de neologisme.Procesul de modernizare şi îmbogăţire a

limbii române a început în a doua jumătate a secolului al XVIII –lea.

Cele mai importante influenţe ne-au venit din partea limbilor:latina savantă :chiar-clar, băşică-vezică, femeie-familie, frupt-fruct, dar şi adnota, colocviu, dormitor, fabulă, insulă, literă, picior, premiu, tezaur, etc. italiană : andante, bariton, flaut, partitură, solfegiu, tenor, trio, vivace; bancă, bilanţ, cambie, contabil, fidc, liră, scadenţă, speze, valută, virament; capodoperă, fascism, febră, merceologie, rizoto, spaghete, stagiune, stindard; germană : abţibild, bliţ, bomfaier,bormaşină, corectură, crenvurşt, fasung, glaspapir, lebărvurşt, matriţă, oberliht, repetent, şaibă, şpilhozen, ştecăr,etc.

Împrumuturi lexicale neologice 2

Începând cu secolul al XIX-lea, cea mai puternică influenţă asupra limbii române a exercitat-o franceza : (a) acuşa, afolat, bacalaureat, (a) badina, (a) buscula, certificat, eclatant, (a) efasa, (a) flana, froasat, sergent, faleză, fular, impardonabil, infatigabil, insumisiune,inubliabil, recamier,rever, etc. rusă: activist, agregat, agrotehnică, combinat, exponat, fotoreportaj, hidroagragat, instructaj, mecanizator, procuratură, revizionism, textolog,etc.engleză : aut, baschet, biftec, blugi, chicinetă, computer, corner, dancing, design, fault, hamburger, hobby, parking, scanner, scor, show, smoching, smog, spicher, start, suporter, cu precizarea că influenţa este mai puternică astăzi, fapt datorat factorului economic mult mai prezent în viaţa cotidiană.

N.B. Cu toate că aceste influenţe au fost variate şi s-au manifestat cu mare insistenţă, timp îndelungat, ele n-au alterat esenţa latină a limbii noastre, ci au transformat româna într-o limbă modernă, reîncadrând-o în spiritualitatea romanică şi îndepărtând-o de comunitatea balcanică.

Mijloace mixte de îmbogăţire a vocabularului

Calcul lingvistic constă în copierea, imitarea sau împrumutarea structurii cuvântului străin astfel că elementele componente ale cuvântului străin sunt traduse în româneşte, total sau parţial.

Ex: fr. collaborer > rom. conlucra; entreprendre > rom. întreprinde;

Adesea au fost calchiate chiar unităţi frazeologice:

fr.prendre parole > a lua cuvântul

fr. eau de toilette > apă de toaletă

fr. la voie lactee > calea lactee

fr. passe en revue > a trece în revistă

engl. nativ speaker > vorbitor nativ

engl.flying saucer > farfurie zburătoare

rus. zaslujennîi artist > artist emerit

rus. sten gazeta > gazetă de perete