Click here to load reader

MIHAI EMINESCU DICTIONAR - cdn4. Eminescu. Dictionar enciclopedic.pdf · PDF filePortret-sintezl EMINESCU, Mihai (15.L1850, Bo-togani - 15. VI.1889, Bucuregti), poet, pro-zator, dramaturg

  • View
    167

  • Download
    20

Embed Size (px)

Text of MIHAI EMINESCU DICTIONAR - cdn4. Eminescu. Dictionar enciclopedic.pdf · PDF...

  • MIHAI EMINESCU

    DICTIONAR EI{CICTOPEDTC

  • Mihai CIMPOI

    MIHAI EMINESCU DrcTroNAR ENCTCLOPEDIC

  • Dramaturgia ...............284

    Poezia populari ...........292

    Poezii traduse ...............,.... ...................296 Traduceri de prozd literarl ................299 Teatrul tradus.................................. ...........................301 Traduceri filozofice, istorice qi qtiin.tifice ................302

    Subiecte abordate in publicistice .................... .......... 308 Colaboriri laziare qi reviste ....................... ............... 311 Caietele Eminescu ........ 313 Note de curs. Note de lecturi. Excerpte ......"........... 314

    Corespondenla .................. .................. 322 CAPITOLUL VI ............ ......................329

    Odiseea receptlrii .........329 Receptarea universali ......................... 352 In viziunea marilor scriitori romini ........................ 356 Omagii lirice ............. ....362 Antieminescianismul. Detractorii .... 368

    CAPTTOLUL VII ........... .....................374 Eminescologia ................... .................. 371 Eminescologi. Eseiqi. Traducitori .....376

    CAPITOLUL VIII Eminescu, erou literar ......................... 408 Prezenla in istorii literare, diclionare qi enciclopedii .................... ...................... 409 Eminescu qi muzica ......417 Eminescu in artele vizuale ................. ........................ 419 in viziunea marilor pictori ai lumii ......................... 420 Eminesciana cinematografici .................. ................. 422 Eminescu in filatelie .....423 Eminescu in medalisticd .....................424

    CAPITOLUL IX ............. ................."...4?6 Edilii importante ale operei ........... ...........................425 Editii in limbi strdine ..........................427 Edilii multilingve .............. ..................432 Rezumat in romhna ......433 Rezumat in germand ....444 Rezumat in englezd .......456 Rezumat in francezd ..... 467 Rezumat in italiand ......479 Rezumat in spaniold .....491 Rezumat in rusd ............ 503

    Indice de opere eminesciene ............... ........................ 530 Indice de opere de autori romAni Si strdini Si de traduceri ................... ....... 54L Indice de nume ............ ......................... 545

    Pe urmele lui Eminescu cu Vasile $oimaru ........... 577

  • Portret-sintezl

    EMINESCU, Mihai (15.L1850, Bo- togani - 15. VI.1889, Bucuregti), poet, pro- zator, dramaturg qi gazetar. Este al $apte- lea copil al Ralucii (fiica stolnicului Vasile Iuragcu gi a Paraschivei Dontu, originari din Hotin) gi al ciminarului Gheorghe

    1878

    Eminovici. Eminovicii provin pe linie pa- terni din Transilvania. Bunicii poetului, Vasile (1780-1844) 9i Ioana (1782-1844), se stabilesc in localitatea Cilinegti, lingd Suceava. Gheorghe Eminovici, tatil, ftcu- se studii la Suceava qi lucreazi ca adminis-

    trator de moqii in Moldova. Era un om re- lativ instruit, gtia pufin franfuzegte, scria curgitor nemlegte (spun cei ce au consul- tat documentele famiiiei), vorbea rutenet- te, rusegte, legegte gi chiar idiq; in fine, in biblioteca lui se aflau, in traducere, Istoria cavalerului Des Grieux de Abatele prevost,

    Alzira sau Americanli de Voltaire, drama Antoni de Dumas, Moartea lui Socrate de Lamartine, Mizantropul de Molidre, scri- eri de Marmontel qi George Sand. in tB41 este indlpt prin decret domnesc la rangul de cdminar de domnitorul Mihail Sturd- za, ca rdsplati pentru slujbele pe care le sdvirgise,,sub wemelniceasca cArmuire". Decretul ii di dreptul de a se iscili gi de a fi cunoscut de obgte cu rangul de clmi- nar. Ciminarui gi Raluca (Ralu, Rarila) Iuragcu au avut unsprezece copii: $erban (1841-1874), Nicolae (1343-1884), Iorgu (1844-1873), Ruxandra (i845, moarti de timpuriu), Ilie (i846-1862), Maria (1848, moart[ la gapte ani), Mihail (1850), Aglaia (1852-1906), Henrieta (sau Harieta, 1854- 1889), Matei (1856-1929), Vasiie (despre care se gtie doar cd a murit la un an qi juml-

  • tate). Mulli dintre cei care au supraviefuit mor tineri de ftizie sau se sinucid. $erban, medic, se stinge la Berlin,la treizeci qi trei de ani. Nicolae studiazi dreptul la Sibiu, se stabilegte apoi la Timiqoara; bolnag se sinucide la lpotegti cind nu implinise pa- truzeci de ani. Iorgu alege cariera milita- ri, face studii stralucite la Academia Mili- tari din Berlin; un tdnir cu o fire inchisi; moare la douizeci gi noui de ani. Ilie ur- meazd medicina ca gi fratele cel mare, se imboln[vegte de tifos gi moare foarte tA- nir. Aglae are o viald mai lungi, depdgind cincizeci de ani. Henrieta are o infirmitate gravi gi moare uitati de toatd lumea. Ma- tei, al zecelea niscut, face studii Ia Institu- tul Politehnic din Praga gi ajunge cipitan in armata romini; prin 1923 triia la Tur- nu Severin ca ofi1er pensionar.

    Gheorghe Eminovici, om aprig, iute la mi'nie, incearci sd-qi dea bdielii la qcoali, insl ei nu arati mult[ silinga pentru carte. RimAn repetenfi, fug de la gcoali (ca Mi- hai, viitorul poet), iar tatdl este silit si umble dupi ei gi sd-i duci din nou la gcoali. Do- rinla lui este si-i chiverniseascl. Nu prea reuge$te. Intervine gi fatalitatea, care lo- vegte fbri mi16 aceastl numeroasd familie. Au fost multe speculalii despre originea poetului (rutean, turc, armean, rus etc.). E. le va spulbera mai tdrziu, zicind ci ,,tot ce pomenegte despre originea mea sunt pure minciuni iscodite din fantezia boln6- vicioas6". igi petrece copillria la Botogani (,,tArgul glodos") gi Ipotegti, unde Ghe- orghe Eminovici iqi cumpirase in 1848 o sfoari de mogie. Un prim portret al viitoru- lui poet se afli in cererea intocmiti de tatil siu in lB57 cdtre postelnicul de Iagi, pen- tru a obline pagaportul de trecere in Buco- vina (aflatft sub austrieci): ,,Totodatd, rog

    si se inscrie in pagaport pe al cincilea fiu al meu, Mihail, care este in vArsti de 7 ani. Statul crescitoriu, pdrul negru, ochii negri, nasul potrivit, fala smoliti, avdnd gi aces- ta a urma studiile". E. este inscris in cla- sa a III-a la National Hauptschule (qcoala primari ortodoxi orientali) din Cerndufi; la sfirqitul anului se clasifici al 15-lea din 72 de elevi,iar in clasa a IV-a ajunge pe lo- cul 5 din 83 de elevi. Nu se gtie unde a ur- mat primele doui clase primare, probabil la un pension particular din Botogani sau Cerniuli. La National Hauptschule are ca invildtor pe Ioan Litviniuc, autor de ma- nuale gcolare. Continul studiile la Ober Gymnasium, liceul german din Cerniuli, unde inva!6 9i fralii sii $erban gi Nicolae. in 1860 se inscrie in prima clasi de liceu. Aici, printre profesori, se afll Aron Pum- nul, autorul unui faimos Lepturariu rumh- nesc..., tipdrit la Viena intre 1862 gi 1865, in patru volume. E. termini prima clasi cu note bune. in clasa a II-a are ca profe- sor de romAni pe I. G. Sbiera, suplinitorul lui Aron Pumnul. Rimdne repetent, intru- cdt nu obfne note de trecere la matema- ticd gi latini. in jurul inerliei gcolare a lui E. s-a creat o adevirati legendd, in par- te suslinuti de fapte reale. Este sigur ci el fuge in mai multe rdnduri de la Cerniuli gi ci Gheorghe Eminovici este furios cd tre- buie si-gi lase treburile gospodireqti de la Ipoteqti pentru a-l duce ,,pe tilharul ista la gcoali". ,,Tilharul" evadeazd, din nou, gi tatil trimite oameni cillri si-l prindi. $colarul recalcitrant se apdri de m1nia pd- rinteascd suslinAnd cd ,,eu sunt invilat gi fir[ Cernlufi". Argument care nu convin- ge pe proprietarul Ipotegtilor. in septem- brie 1862 E. nu are incotro gi se inscrie din nou in clasa a II-a, iar in aprilie 1863

  • se retrage ca ,,privatist" (elev particular). Soliciti, in februarie 1864, bursi de la Mi- nisterul Cultelor gi Instrucfiunii Publice pentru a-Ei continua studiile; nu o primeg- te. in toamna aceluiagi an este angajat de Consiliul Permanent al judelului Botogani ca ,,scrietor al cancelariei", de unde demi- sioneazi in martie 1865, cu motivafia ci doregte sb urmeze ,,studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina".

    E. debuteazd in ianuarie 1866 cu ver- suri dedicate lui Aron Pumnul, publicate in brogura Ldcrimioarele invdldceilor gim- ndziasti din Cernduli la mormdntul prea- iubitului lor profesoriu Arune pumnul. Brogura apare din iniliativa gi sub supra- vegherea lui I. G. Sbiera. E., care semnea- ze,,M. Eminoviciu (privatist)", scrie versuri solemne gi intristate ca acestea: ,,lmbraci- te ln doliu, frumoasd Bucovind, / Cu cipru verde-ncinge antici. fruntea ta; / C-acuma din pleiada-$ auroasi gi senini / Se stinse un luceafhr, se stinse-o dalbi stea". ,,Dalb6 stea" este o formuli care circula in versuri- le lui V. Alecsandri gi D. Bolintineanu. in acelagi an (25 februarie/9 martie),,,Fami- lia", revista lui Iosif Vulcan, tipdriti la Pes- ta, publici poezia De-aS avea..., insolitd de urmitoarea noti: ,,Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june nu- mai de 16 ani, care cu primele sale incer- ciri poetice trimise noui ne-a surprins pl6cut". Poezia este semnati M. Emi- nescu. Iosif Vulcan va limuri mai tirziu ci el a romAnizat numele poetului. Modifica- re norocoasl, botez providenfial. Tot aici iivor aplrea in cursul anului 1866 O cdld- rire in zori, Din strdindtate, La Bucovina, Speranla, Misterele noptii, iar in foaia ,,Umoristul", scoase tot de Iosif Vulcan, Asta vreu, dragul meu. in,,Familia" apare

    ,,novela svedicl" Lan{ul de aur de Onkel Adam, tradusi din germani. Tot in 1866 face prima cllitorie in Transilvania (mai- octombrie). in ianuarie-mai 1867 este la Cernduli Ei se ocupl de biblioteca elevilor romini adipostitd in casa lui Aron Pum- nul; publicd, in acest ristimp, poemul Ce- li doresc eu fie, dulce Romdnie in ,,Fami- lia",iar in iunie trimite poemul la Heliade. In acelagi an se afl6 i