Click here to load reader

Mihai Eminescu

  • View
    145

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Mihai Eminescu. Stea. Vis. Visul. motiv literar preferat de romantici, visul are calitatea de vehicul ş i creator de simboluri. El face cunoscut ă natura complex ă , reprezentativ ă , emotiv ă , vectorial ă a simbolului, precum ş i dificult ăţ ile unei corecte interpret ă ri ; - PowerPoint PPT Presentation

Text of Mihai Eminescu

  • Mihai Eminescu

  • Visul motiv literar preferat de romantici, visul are calitatea de vehicul i creator de simboluri. El face cunoscut natura complex, reprezentativ, emotiv, vectorial a simbolului, precum i dificultile unei corecte interpretri; este considerat simbol al aventurii individuale, att de adnc nrdcinate n intimitatea contiinei i care iese de sub controlul propriului eu creator apare drept expresia cea mai tainic i mai impudic a fiinei noastre; este la fel de necesar n echilibrul biologic i mental precum este somnul; este cel mai bun agent de informare privitor la starea psihic a celui ce viseaz.

  • Eminescologii despre visG.Clinescu, T.Vianu, C. Noica, Zoe Dumitrescu Buulenga, Ioana Em. Petrescun opera lui Eminescu, visul este trmul libertii fr hotare, al evaziunii compensatorii, punte ntre lumea fenomenal i cea numenal, plan al ntlnirilor posibile. Cteva dintre ipostazele visului eminescian sunt:Visul comarVisul hipnoticVisul - dimensiune paradisiac, asociat cu zborul, cu plutireaVisul ca aspiraie de a tri n altulVisul iniiaticVisul n stare de vegheVisul n visVisul proiectivVisul erotic

  • Dar i mai bine-i, cnd afar-i sloat, S stai visnd la foc, de somn s picuri Afar-i toamn

    Ca sceptrul mna blnd, ca vulturul mrirea, Ca visul pe-un copil. Amorul unei marmure

    i de la cretet pn-n poale Pluteti ca visul de uor.

    O, vis ferice de iubire, Mireas blnd din poveti,

    Spi-voi visul de lumin Tinzndu-mi dreapta n deert. Att de fraged...

  • Stai ca somnul s te prind. Ce tresari din vis deodat?

    S te vezi pe tine nsiVistoare, surznd.

    "Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburtor i strngndu-l tare-n brae, era mai ca s-l omor

    Al vieii vis de aur ca un fulger, ca o clip-i, i-l visez, cnd cu-a mea mn al tu bra rotund l pipi. ClinResai din umbra vremilor ncoace Ca s te vd venind ... ca-n vis, aa vii! Cnd nsui glasul

  • Vis de rzbunare negru ca mormntul Spada ta de snge duman fumegndVisul tu de glorii falnic triumfnd, Spun lumii large steaguri tricoloare,Vis de vitejie, fal i mndrie, Dulce Romnie, asta i-o doresc! Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie

    Ah! v-ai dus visuri, v-ai dus! Mort e al meu frate.

    Dar ades ntr-al meu vis Ochii mari albatri Copii eram noi amndoi

  • Bibliografie

    www.romanianvoice.comwww.google.comChevalier, J., Gheerbrant, A, Dicionar de simboluri, vol.3, Editura Artemis, Bucureti, 2001Evseev, Ivan, Dicionar de magie, demonologie i mitologie romneasc, Editura Amarcord, Timioara, 1997Dumitrescu Buulenga, Zoe, Eminescu-cultur i creaie, Editura Eminescu, Bucureti,1976Tacciu, Elena, Eminescu- poezia elementelor, Editura Cartea Romneasc, Bucureti,1979

  • Realizator: Mihaela Ioana Lpdat cl. a XII-a filologie Lic. Teoretic Axente -Sever MediaProf. coordonator: Ana-Aura Lpdat

  • SteauaSteaua ocup un loc important n simbolistica astral a tuturor popoarelor. Stelele sunt ochii cerului, fiii lunii i ai soarelui, n mod tainic legai de soarta oamenilor.Ca lumini ale cerului, stelele sunt considerate n popor drept cluze ale oamenilor i simboluri ale destinului individual.

    Se crede ca fiecare om are o stea a lui, naterea este legat de apariia unei noi stele, cderea unei stele nseamn moartea unui om.

    n Vechiul Testament, fiecare stea gzduiete un nger, n alte tradiii mito-poetice, stelele sunt sufletele morilor sau ferestrele cerului prin care ptrund n spaii siderale ale nemuririi sufletele celor alei.

    Diferite stele (planete) au semnificaii mito-poetice proprii.(Steaua dimineii, Luceafrul de sear etc). Steaua din vrful bisericilor, de pe tavanul lor, nseamn vegherea cerului asupra comunitii bisericeti.

  • Stele rare din trie cad ca picuri de argint, i seninul cer albastru mndru lacrimile-l prind;

    Noaptea stelelor, a lunei, a oglinzilor de ru Nu-i ca noaptea cea mocnit i pustie din sicriu;Clin

    Deasupra casei tale ies i azi aceleai steleCnd amintirile...

    Pe bolta alburie o stea nu se arat, Departe doar luna cea galben - o patDe cte ori, iubito...

    Mai mndr dect orice stea, Iubita mea, iubita mea! De ce nu-mi vii?

  • Femeie ntre stele i stea ntre femei i ntorcndu-i faa spre umrul tu stngDin valurile vremii...

    Se-nsereaz... Nilul doarme i ies stelele din strung, Luna-n mare i arunc chipul i prin nori le-alung.

    Dar -acum turburnd stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea flamingo cel rou apa-ncet, ncet ptrunde,

    Povestindu-i basme mndre mbrcate-n flori i stele De oraul care iese din pustiile de jeleEgipetul

    Mini n schit la sfnta Ana Vei gsi la cel din stele...Ft-Frumos din tei

  • Sau vd nopi ce-ntind deasupr-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori n frunte, verzi dumbrvi cu filomele,

    Ce-nirnd mrgritare pe a stelei blond raz, Acum secolii strbate, o minune luminoas,

    Voi, pierdui n gnduri snte, convorbeai cu idealuri; Noi crpim cerul cu stele, noi mnjim marea cu valuri,

    Cnd, plutind pe aripi snte printre stelele senine, Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergi.

    Rmnei dar cu bine, snte firi vizionare, Ce fceai valul s cnte, ce puneai steaua s zboareEpigonii

  • Bibliografie

    www.romanianvoice.comwww.google.comChevalier, J., Gheerbrant, A, Dicionar de simboluri, vol.3, Editura Artemis, Bucureti, 2001Evseev, Ivan, Dicionar de magie, demonologie i mitologie romneasc, Editura Amarcord, Timioara, 1997Dumitrescu Buulenga, Zoe, Eminescu-cultur i creaie, Editura Eminescu, Bucureti,1976Tacciu, Elena, Eminescu- poezia elementelor, Editura Cartea Romneasc, Bucureti,1979

  • Realizator: Mihaela Ioana Lpdat cl. a XII-a filologie Lic. Teoretic Axente -Sever Media Prof. coordonator: Ana-Aura Lpdat

    ***************