Microsisteme Mecatronice i

I. Educatie pentru Mecatronica

MECATRONICA Tehnologie si educatie in societatea informationala

1. Mecatronica - tehnologie compatibila cu societatea informationala

Revolutia informatica (a doua revolutie industriala) a marcat saltul de la societatea industrializata

la societatea informationala, generand un val de innoiri in tehnologie si educatie. Japonezii au definit sensul acestor miscari de innoire, brevetand termenul de mecatronica, la inceputul deceniului al 8-lea al secolului trecut. Termenul a fost utilizat pentru a descrie fuziunea tehnologica: mecanica-electronica-informatica . Conceptul de mecatronica este sugestiv ilustrat in figura 1.

Fig. 1 Conceptul de mecatronica

Continutul termenului s-a imbogatit constant ca urmare fireasca a evolutiei in dezvoltarea tehnologica. Foarte curand mecatronica a devenit filozofie, stiinta masinilor inteligente si mediu de proiectare si fabricatie integrata, pe fundalul careia s-a dezvoltat conceptul de proiectare pentru control.

Pentru practica inginereasca filozofia mecatronica a marcat saltul de la ingineria traditionala, secventiala, la ingineria simultana sau concurenta. Principiile mecatronice in educatie vizeaza dezvoltarea gandirii sistemice si formarea deprinderilor de a lucra in echipa. Mecatronica a deschis orizonturi nebanuite in toate domeniile de cercetare, datorita promovarii interdisciplinaritatii si stimularii efectului de sinergie.Puterea interdisciplinaritatii abordarilor pe care le presupune macatronica nu poate fi exploatata fara un management performant al cunostintelor si resurselor in domeniu. Cadrul specific acestor abordari este ilustrat in figura 2.

1


Fig. 2 Interdisciplinaritatea mecatronicii

Mecatronica este rezultatul evolutiei firesti in dezvoltarea tehnologica. Tehnologia electronica a stimulat aceasta evolutie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanica. In urmatoarea etapa, prin integrarea microprocesoarelor in structurile electromecanice, acestea devin inteligente si, astfel s-a ajuns la mecatronica, asa cum se arata in figura 3.

Fig. 3 Fluxul catre integrarea mecatronica

Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei, componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia. Promovarea legaturilor informationale in structura produselor si sistemelor mecatronice asigura flexibilitate si reconfigurabilitate. Astfel de produse ca: automobilul modern, sistemele de transport inteligente, robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura biomedicala, aparatura electrocasnica, masinile agricole moderne etc., rod al conceptiei, proiectarii si fabricarii integrate se deosebesc esential de cele traditionale.

Practic, mecatronica este prezenta in toate domeniile de activitate. Sunt deja consacrate extinderi in alte domenii ca: hidronica, pneutronica, termotronica, autotronica sau agromecatronica.

2


Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna micromecatronica, nanomecatronica si biomecatronica.

Evaluarea cantitativa si calitativa a informatiei constituie o problema esentiala in educatie, cercetare si in activitatile de productie. Informatia este deopotriva importanta in medicina, literatura, arta, muzica, sport etc. Comparatia: material-energie-informatie se prezinta in figura 4. Din aceasta compara tie rezulta ca mecatronica este o tehnologie nedisipativa si mai putin poluanta

Fig. 4 Relatia material-energie-informatie

2. Sistemul mecatronic

Un sistem mecatronic cuprinde două componente principale: sistemul controlat şi sistemul de control, fig. 5.

Fig. 3 Sistemul mecatronic

3


Sistemul controlat este constituit din totalitatea proceselor mecanice cu care sistemul mecatronic vine în contact nemijlocit prin intermediul sensorilor şi a actuatorilor. Actuatorii sunt sisteme complexe care transforma diverse forme de energie în energie mecanică. Sistemul de control diferenţiază sistemul mecatronic de oricare alt sistem tehnic şi este constituit din trei subsisteme distincte: subsistemul de percepţie, subsistemul de cunoaştere şi subsistemul de planificare şi control. Astfel, pe baza informaţiei primite prin senzori ( subsistemul de percepţie), se prelucrează în microprocesoare, în reţele artificiale neuronale (subsistemul de cunoaştere) un raspuns adecvat care este transmis la subsistemul de planificare şi control. Acest subsistem, prin intermediul actuatorilor, pune în aplicaţie acţiunile adecvate asupra sistemului mecanic (deplasari, modificări de poziţie, apucare de piese, etc.),

Din punct de vedere energetic, un sistem mecatronic cuprinde două subdomenii distincte, aşa cum este reprezentat în fig. 6: subdomeniul puterilor mari, acolo unde se execută operaţiile fizice sau mecanice şi subdomeniul puterilor slabe, unde se realizează procesarea informaţiei.

Fig. 6 Structura energetica a unui system mecatronic

In ultimii ani s-au dezvoltat o serie de sisteme microelectromecanice, denumite generic MEMS ( Micro Electro Mechanical Systems). MEMS-urile sunt fabricate cu tehnologiile specifice circuitelor integrate şi cuprind sisteme mai mici de 100 micrometri. Intră în această categorie: microsensori, microactuatori,micromotoare, micropompe, microtrenuri cu roţi dinţate, micromanipulatoare,etc.

In fig. 7 se prezintă un micromotor fabricat la MIT-UC Berkeley, cu rotorul de 120 micrometri, cu un joc dintre rotor si stator de 2 micrometri, capabil să se rotească până la 2500 rot/min şi să dezvolte un cuplu de 12pNm. Rezistenţa la uzare şi frecarea dintre rotor şi stator sunt esenţiale în asigurarea fiabilităţii unui asemenea micromotor.

4


Fig. 7 Micromotor

3. Aplicatii ale mecatronicii

Practic tot ceea ce numim produs de inalta tehnicitate este produs mecatronic. Automobilul modern, robotii, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicatii, aparatura biomedicala, sistemele de transport inteligent, aparatura de cercetare, aparatura electrocasnica, aparatura cine-foto si audio-video, masinile agricole moderne etc., sunt exemple reprezentative de produse mecatronice.

Un domeniu spectaculos al aplicaţiilor mecatronice îl reprezintă cel al microroboţilor. Microroboţi păşitori, microroboţi pentru inspecţii în zone greu accesibile, microroboţi pentru aplicaţii militare etc, sunt astăzi într-o continuă cursă de miniaturizare pe plan mondial.In fig.8 sunt prezentate 4 tipuri de roboţi realizaţi în ultimii ani de către reţeaua de institute Fraunhofer din Germania: roboţii SCORPION şi GINGIS pentru deplaşari autonome pe sol accidentat, în condiţii vitrege ( similare cu cele de pe Lună sau de pe Marte), microrobotul KURT 2 destinat inspecţiilor la sistemele mecatronice, microrobotul MAKRO destinat inspectării ţevilor.

Fig. 8 Microroboti 4. Educatie mecatronica Mecatronica s-a nascut in mediul industrial. Concernul japonez Yaskawa Electric a brevetat

termenul. Stradaniile la nivel academic pentru a asigura pregatirea specialistilor in acord cu cerintele noii tehnologii au condus la conturarea principiilor mecatronice in educatie.

Aceste principii vizeaza:- - dezvoltarea gandirii sistemice;- - formarea deprinderilor de a lucra in echipa.

5


Educatia mecatronica asigura flexibilitate in actiune si gandire, trasaturi definitorii ale specialistului in economia de piata. Oferind solutii eficiente pentru promovarea interdisciplinaritatii, mecatronica a devenit suportul demersurilor pentru stimularea initiativei si a creativitatii.

Laboratoarele interdisciplinare de mecatronica constituie baza pentru materializarea principiilor: “educatie prin practica”, “educatie prin cercetare”.

Abordarile in acest sens sunt esentiale pentru mutarea accentului de pe latura de informare pe cea de formare pe toate treptele procesului educational.

Continutul termenului de mecatronica s-a imbogatit continuu ca urmare fireasca a evolutiei in dezvoltarea tehnologica. Foarte curand mecatronica a devenit filosofie. Pentru practica inginereasca filosofia mecatronica a marcat saltul de la ingineria traditionala, secventiala, la ingineria simultana sau concurenta. In ultimii ani mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente. Mai recent demersurile pentru innoire in educatie si cercetare aduc in atentie problema mecatronicii ca: mediu educational in societatea informationala respectiv, mediu de proiectare si fabricare integrata pe fundalul caruia s-a dezvoltat conceptul de proiectare pentru control.

In literatura de specilalitate au devenit consacrate extinderi in alte domenii ca: hidronica, pneutronica, termotronica, autotronica, agromecatronica (agricultura de precizie).

Evolutia in dezvoltarea tehnologica inseamna: micromecatronica, nanomecatronica si biomecatronica. Tendinta generala este de “intelectualizare a masinilor si sistemelor”

Integronica este stiinta proceselor de integrare si a sistemelor hiperintegrate, asa cum este organismul uman . Ea tine seama de unitatea indisolubila a lumii in care traim si necesitatea unei perspective unice asupra acestei lumi. Conceptul este ilustrat in figura 9.

Unitatea stiinta, literatura, arta, tehnologie, se realizeaza in cadrul definit de matematica, cibernetica si filosofie.

Fig. 9 Conceptul de integronica

La baza integronicii se afla nu numai unitatea lumii inconjuratoare ci si unitatea gnoseologica, a cunoasterii de catre subiect a acestei lumi. Pentru ca nu se poate vorbi de o cunoastere fizica, chimica si nici chiar despre o cunoastere stiintifica sau artistica, cunoasterea umana fiind unitara. Personalitatea unui individ nu depinde atat de largimea orizontului si de bogatia cunostintelor sale, cat de modul in care le organizeaza si le integreaza, integrarea fiind mai importanta decat volumul si bogatia cunostintelor sale.

Prin comparatie cu teoria sistemelor si cibernetica care studiaza sistemele gata formate, integronica tine seama de modul in care sistemele se constituie si se dezvolta. In acest context mecatronica poate fi considerata ca o viziune integronica in tehnologie.

6


Problema integrarii este esentiala in mecatronica. In realizarea diferitelor produse si sisteme, trebuie gasite solutii specifice pentru integrarea componentelor: mecanica-electronica-informatica. Pana in prezent sunt validate doua solutii: integrarea in modul hardware si integrarea in modul software.

Integronica aduce in atentie noi solutii de integrare ca: integrarea genetica, integrarea prin dependenta, integrarea prin alegere etc. In acest sens, este important de inteles ca integrarea este un proces firesc in natura. Pentru aceasta natura a creat forme si structuri specifice care favorizeaza integrarea.

Integrarea este insotita de procesul de superizare, deoarece intregul, sistemul are proprietati emergente pe care nu le au componentele (celulele se inmultesc, macromoleculele nu au aceasta proprietate). Mecatronica a deschis orizonturi nebanuite in toate domeniile, datorita stimularii efectului de sinergie. Prin faptul ca informatia este componenta datatoare de ton in mecatronica, impactul tehnologiei depaseste sfera economicului, fiind esential in domeniile social, cultural etc.

Aceasta explica interesul deosebit la nivelul CE si a tarilor comunitare de a lansa initiative si a dezvolta programe speciale pentru acest domeniu. Demersurile intaresc convingerea ca in societatea informationala, relevanta culturala depinde de performantele tehnice, tehnologice.

5. Initiative si programe la nivelul Comunitatii Europene

Valul de innoiri in tehnologie si educatie, generat de brevetarea mecatronicii de catre japonezi s-a simtit mai puternic in Europa dupa 1980. Importanta problemelor este confirmata si de initiativele si programele lansate la nivelul Comunitatii Europene. In continuare se prezinta succint cateva dintre acestea. 1986 – Mecatronica primeste cetatenie europeana. In martie 1986 – Comitetul Consultativ pentru Cercetare si Dezvoltare Industriala al Comunitatii Europene recunoaste ca: mecatronica este o nevoie majora pentru cercetarea europeana si pentru programele educationale (Doc. IRDAC PM 17-10-86/3). Comitetul da si o definitie a mecatronicii, care, a devenit de referinta in literatura de specialitate. In aceasta viziune “Mecatronica este o imbinare sinergetica: inginerie mecanica de precizie, control electronic si gandire sistemica in proiectarea produselor si proceselor”. 1988 – Sub egida CE a fost lansat primul curs postuniversitar, european, de mecatronica. La organizarea cursului au participat: Universitatea Catolica din Leuven (Belgia), Institutul de Tehnologie Cranfield (Anglia) si T.H. Aachen (Germania) . 1995 – In cadrul programului ADAPT, sub egida CE a fost elaborat un proiect transnational de educatie mecatronica, pentru a sprijini pregatirea resurselor umane in Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM) . Proiectul a fost elaborat de catre: Anglia, Franta, Spania, Belgia si Grecia.

Conceput a se derula in perioada (1995-2000), proiectul a avut drept scop:o accelerarea adaptarii fortei de munca la schimbarile din industrie;o cresterea competitivitatii industriei, serviciilor si comertului;o prevenirea somajului prin imbunatatirea calificarii fortei de munca si asigurarea unei mai mari mobilitati pe piata muncii;o anticiparea si accelerarea creerii de noi locuri de munca si noi activitati, prin exploatarea potentialului IMM-urilor.Succesul proiectului este confirmat de numarul mare de aplicatii in tarile membre ale CE.O initiativa de data mai recenta (ianuarie 2003) lansata de mediul academic are in vedere un

proiect pentru construirea unei Retele Europene de Excelenta in Mecatronica. Proiectul a fost lansat in Programul Cadru 6 de catre Centrul European de Mecatronica din cadrul Universitatii Catolice din Leuven si Federatia Industriilor din Belgia. Partenerii la proiect, in numar de 63 sunt institute, centre de cercetare, departamente de mecatronica si companii industriale din majoritatea tarilor Comunitare. Din Estul Europei sunt invitate Cehia si Romania. Participantii din Romania sunt: Centrul de Cercetare in Mecatronica din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca si Centrul de Cercetare Dezvoltare in Mecatronica din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti.

7


Reteaua Europeana de Excelenta in Mecatronica este considerata ca fiind principalul instrument de operare pentru atingerea obiectivelor stabilite la summitul Consiliului Comunitatii Europene din martie 2000 de la Lisabona si din 2002 de la Barcelona.

Aceste obiective sunt formulate astfel: pana in 2010 Europa ”trebuie sa devina cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila sa sustina cresterea economica continua, crearea de noi locuri de munca si o mai buna coeziune sociala”.

Reteaua este considerata ca fiind fundamentul unui viitor Institut European de Cercetare in Mecatronica, cu deschideri pentru masterat european si doctorat european in domeniu. Nu in ultimul rand se subliniaza ca, reteaua va constitui un sprijin pentru tarile candidate, in vederea infiintarii centrelor de competenta in mecatronica.

Pentru a intelege dimensiunile abordarilor in domeniul mecatronicii, este important de retinut ca, mai bine de 15 ani japonezii nu au scris despre mecatronica decat in japoneza. Prima lucrare in engleza, consacrata problemelor privind tehnologia si educatia mecatronica a fost publicata in 1984 de catre Prof. K. Yamazaky. Evenimentul a avut loc, cu ocazia unei Conferinte Internationale pe probleme de Educatie tehnologica in inginerie, gazduita de Germania . Prof. Yamazaky a pus bazele Universitatii Tehnologice din Toyohashi. Universitatea a fost infiintata in 1978, pregatirea inginereasca avand la baza filosofia mecatronica.

Dupa 1980 vizitele universitarilor europeni in Japonia se intensifica si, drept urmare, in majoritatea universitatilor se infiinteaza specializari de mecatronica sau se introduc cursuri de mecatronica.

Decizia CE din martie 1986 a stimulat interesul pentru mecatronica la nivelul tarilor comunitare. Acest lucru este confirmat de initiativele si programele care au fost elaborate ulterior. Cateva dintre acestea se prezinta in continuare.

Anglia 1984 – A fost infiintat Consiliul pentru Educatie Tehnologica si Afaceri (BTEC). Consiliul a elaborat un Program National de Educatie Mecatronica. 1990 – A fost recunoscut oficial “U.K. Mechatronics Forum”. Acest organism, organizeaza Conferinte Internationale bienale de Mecatronica, in colaborare cu parteneri externi. In acelasi an, sub egida Consiliului pentru Stiinta si Cercetare in Inginerie (SERC) la Universitatea din Lancester a fost infiintat Centrul de Cercetare si Proiectare in Mecatronica. Belgia 1980 – A fost infiintat Institulul de Meactronica la Universitatea Catolica din Leuven. Leuvenul este considerat drept poarta de intrare a mecatronicii din Japonia, in Comunitatea Europeana. Danemarca 1985 – La Politehnica din Copenhaga s-a infiintat un Centru de Cercetare in Mecatronica.

Prof. J. Buur de la acest institut si-a sustinut in 1990 teza de doctorat cu tema: “Bazele teoretice ale proiectarii mecatronice”. De asemenea, in Aalborg a fost infiintat in 1988 Institutul European de Biomecatronica.

Elvetia In 1988 la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich s-a infiintat Centrul de Cercetare in Mecatronica. In 2003 Elvetia a gazduit Olimpiada Internationala de Mecatronica. Finlanda La universitatile din Tampere, Helsinki si Oulu s-au infiintat specializarile de mecatronica in inginerie inca din 1985. In anul 1987 a fost lansat Programul National de Educatie Mecatronica. Programul este cunoscut ca unul dintre cele mai pragmatice la nivelul Europei. Programul include obiective clare pentru invatamant, cercetare si productie.

8


Universitatea Tehnologica din Tampere organizeaza incepand cu 1996, Conferintele Internationale bienale sub genericul “Human Friendly Mechatronics”, in parteneriat cu universitati din Japonia. Franta Dupa 1990 au fost infiintate mai multe Institute de Mecatronica. Prin rezultatele obtinute, s-au impus in plan international cele din Besancon si Clermont-Ferrand. Institutul de Mecatronica din Besancon a initiat Congresele Franta-Japonia de Mecatronica. Primul Congres a avut loc la Besancon, in 1992. Congresele se desfasoara din doi in doi ani, alternativ. Incepand cu editia a 3-a (1996), aceste congrese se numesc Europa-Asia sau Asia-Europa, dupa cum au loc in Franta sau in Japonia. Germania

La fel ca si in Franta au fost infiintate Institute de Mecatronica. In 1988 cel mai generos sponsor din Germania, pentru probleme de cercetare fundamentala –Deutsche Forschungsgemeinschoft (DFG), a alocat 10 milioane DM pentru infiintarea unui Centru de Cercetare in Mecatronica, la Universitatea Tehnica din Darmstadt. Institutul de Mecatronica din Duisburg a lansat in martie 2000 proiectul pentru constituirea unei Retele Europene de Mecatronica. De asemenea, Universitatile din Aachen, Duisburg si Paderborn au perfectat o intelegere privind organizarea unor Conferinte Internationale de Mecatronica.

Este important de retinut si faptul ca, firma FESTO din Germania, este principalul sponsor al Olimpiadelor Internationale de Mecatronica (asigura echipamente pentru probele practice). Aceste Olimpiade se organizeaza bienal, sub egida Organizatiei Internationale pentru Training Vocational (IVTO). In august 2003 a fost lansat proiectul de standard VDI-2206 - Metodologia proiectarii sistemelor mecatronice.

Italia Dupa exemplul Frantei si Germaniei, in Italia s-au infiintat de asemenea Institute de Mecatronica.

De un prestigiu deosebit se bucura Institutul de Biomecatronica din cadrul Scolii Superioare Sf. Ana din Pisa. Olanda 1989 – Guvernul a infiintat Centrul de Cercetare in Mecatronica la Universitatea din Twente. 1990 – Ministerul Afacerilor Economice a lansat Programul National cunoscut sub numele de: “Platforma de Mecatronica”. Suedia

Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm a lansat un Program National de Educatie Mecatronica in 1990. Turcia 1992 – La Universitatea Bogazici din Istanbul s-a infiintat Catedra de Mecatronica, sub egida UNESCO. Din anul 1995 Catedra organizeaza Conferintele Internationale cu tema “Cercetari avansate in mecatronica”.

Chiar fara mentiuni exprese, privind abordarile in plan national, celelalte tari europene: Spania, Portugalia, Grecia, Norvegia sunt prezente active la manifestarile stiintifice internationale in domeniul mecatronicii precum si in cadrul programelor de cercetare transnationale.

Este important de subliniat faptul ca, prima manifestare stiintifica internationala in domeniul mecatronicii a fost gazduita de catre Universitatea din Tokyo, in 1989 – “Prima Conferinta Internationala de Mecatronica Avansata”. Dupa 1990 s-au institutionalizat conferinte, congrese, seminarii etc., tarile europene fiind actori principali in organizarea acestor manifestari stiintifice. La fiecare manifestare stiintifica, problemelor educatiei le sunt consacrate sectiuni speciale. Daca in 1990 apare in Anglia primul numar al revistei internationale “Mechatronics”, in prezent se editeaza patru reviste internationale.

9


6. Initiative si programe in Europa de Est

In Polonia, Cehia, Bulgaria si Slovenia au fost elaborate Programe Nationale coordonate de catre Academiile de Stiinte, in 1991, 1992. In Polonia s-au infiintat in 1991 Facultatile de Mecatronica de la Lodz si Varsovia. Facultatea de la Lodz s-a infiintat cu sprijinul UNESCO.

In Cehia astfel de facultati s-au infiintat la Praga si Liberec.In Ungaria s-a infiintat in 1985 Centrul National de Informare in domeniul Mecatronicii

(Mecatroninfo). Acest organism a organizat in 1994 impreuna cu „Mechatronics Forum” din UK, Conferinta Internationala Ungaro-Britanica de Mecatronica. Conferinta a fost gazduita de catre Universitatea Tehnica din Budapesta.

7. Educatia mecatronica in Romania

In Romania, filosofia mecatronica a patruns prin infiintarea specializarilor de mecatronica in inginerie. Aceste specializari s-au infiintat in 1991-1992 la Universitatea Transilvania din Brasov, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea Gh. Asachi din Iasi si la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava. In 1994-1995 aceste specializarii s-au infiintat si la Universitatea Politehnica din Bucuresti, respectiv la Universitatea Politehnica din Timisoara. Un demers important al partenerilor in acest proiect il reprezinta sustinerea initiativei de elaborare a OMEN 3205/3.02.1999 privind constituirea Consiliului National pentru Educatie Tehnologica si Inovare (CNETI). In martie 1999 la Universitatea Politehnica Bucuresti a fost organizat un Seminar National de Mecatronica, ocazie cu care s-a constituit CNETI. Au dat curs invitatiei de participare reprezentanti ai majoritatii universitatilor din tara care au facultati de inginerie. Au participat si reprezentanti din invatamantul preuniversitar, CNETI si-au propus ca obiectiv principal elaborarea unui Program National de Educatie Mecatronica.Comunitatea mecatronicienilor s-a consolidat constant, un rol important avand si infiintarea in 2001 a Societatii de Mecatronica din Romania (SROMECA). In anul 2003 s-au constituit filialele teritoriale ale SROMECA in centrele: Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara, si a aparut primul numar al revistei Mecatronica. In anul 2002 s-au organizat primele olimpiade de mecatronica, la nivelul Municipiului Bucuresti pentru invatamantul preuniversitar si la nivel national pentru invatamantul universitar. In plan international aceste olimpiade se desfasoara bienal, sub egida Organizatiei Internationale pentru Training Vocational. Din 2002 se organizeaza seminariile nationale de mecatronica. Editiile 2002 si 2003 au fost gazduite de catre Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca. De asemenea, conferintele nationale COMEFIM, incepand din 1998 si-au extins tematica de la mecanica fina la mecatronica. COMEFIM 7 gazduita de catre Universitatea Politehnica Bucuresti, in 27-29 mai 2004 a fost prima Conferinta Internationala de Mecatronica si Inginerie de precizie. Conferinta COMEFIM 8 se va desfasura in 2006 la Universitatea Tehnica din Cluj – Napoca.In Anexa 1 se prezinta programul acestei conferinte.In programul altor conferinte nationale sau cu participare internationala ca: SYROM, MTM, PRASIC, ACME ( la Iasi) la ultimele editii au fost incluse sectiuni de mecatronica. Interesul pentru promovarea mecatronicii, este in continua crestere atat la nivelul institutiilor de invatamant cat si al agentilor economici. In ultimii ani au fost infiintate specializarile de mecatronica in inginerie si la Universitatile din Bacau, Constanta, Craiova, Galati, Oradea, Petrosani,Targoviste si Targu Mures.Un moment important pentru dezvoltarea mecatronicii in Romania l-a constituit, organizarea la 30 noiembrie 2003 a Primului Seminar National cu tema: Educatie pentru integrare-Integrare prin educatie. Seminarul initiat de catre Centrul de Cercetare in Mecatronica Cluj, a fost gazduit de catre Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, fiind inclus in programul manifestarilor cultural-stiintifice, dedicate aniversarii a 85 de ani de la Marea Unire. Cu aceasta ocazie a fost lansat proiectul: Program National de

10


Educatie pentru Integrare. Proiectul a fost initiat si coordonat de catre Centrul de Cercetare in Mecatronica Cluj. La elaborarea proiectului au participat specialisti din Catedrele de Mecatronica de la Universitatea Transilvania Brasov, Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea Tehnica Gh. Asachi din Iasi, Universitatea Politehnica Timisoara si din catedra de informatica a Universitatii din Alba Iulia. Partener in acest proiect este si firma FESTO Romania, reprezentanta concernului FESTO din Germania, sponsorul principal al olimpiadelor internationale de mecatronica. Proiectul poate fi consultat la adresa: http://zeus.east.utcluj.ro/mec/mmfm/revista/coperta.htmDin 2001 in Nomenclatorul ocupatiilor din Romania s-a introdus meseria de tehnician mecatronist. In acest context in mai multe grupuri scolare si colegii tehnice din tara s-au infiintat clase de mecatronica in invatamintul liceal.

Bibliografie selectiva

[1] MĂTIEŞ, V., MÂNDRU, D., BĂLAN, R., TĂTAR, O., RUSU, C., 2001, Tehnologie şi educaţie mecatronică, Ed. Todesco, Cluj-Napoca.[2] MĂTIEŞ, V., MIRESCU, C., MÂNDRU, D., BĂLAN, R., TĂTAR, O., RUSU, C., 2002, Tehnologie şi educaţie mecatronică. Auxiliar curricular, Ed. Economică, Bucuresti.[3] MĂTIEŞ, V., MÂNDRU, D., TĂTAR, O, MĂTIEŞ, M., CSIBI, V., 2000, Actuatori în mecatronică, Editura Mediamira, Cluj-Napoca.[4] http://zeus.east.utcluj.ro/mec/mmfm/revista/coperta.htm

11

http://zeus.east.utcluj.ro/mec/mmfm/revista/coperta.htm

Documents

Microsisteme Mecatronice i