8
Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

  • Upload
    vonhan

  • View
    498

  • Download
    38

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

Snvru

NEGUTMeruus-CrusrmN

NEACSU

MIcA ENCICLOPEDIE

A RONAANTEI

PENTRU COPil

Page 2: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil
Page 3: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

TheodorAMAN,pictor

n.20 martie 18j1, Cdmpulung-fuIuscel -d, 19 august 1891,Bucure;ti

Cunoscut drept ,,pictorul care a copilirit in curtea bisericii", cu referire la viafa sa in oraqulnatal, Theodor Aman a avut $ansa si ia lecfii de desen la $coala Centrall din Craiova, indrumat deClnstantin Lecca (1807 - 1887), unul dintre primii pictori romdni importanfi, care il va qi influ-eofa, de altfel, o anumiti perioadl. Igi va continua pregitirea la Paris (incepdnd cu anul 1850), celmei impsllsnt centru artistic in domeniu din acea weme, cu pedagogi renumi[i (Michel MartinTmlling gi Frangois-Edouard Picot). Totodat[, este influen{at de faimoasa ,,$coalI de la Barbizon"(de lingi Fontainbleau), care il va marca pulin mai tirziu qi pe Nicolae Grigorescu (vezi Nicolae

GRIGORESCrD.

Intors in {arI, devine in scurt timp foarte cunoscut datoritl impactului unor picturi. Ajungeqi mai renumit dupi ce, impreuni cu Gheorghe Tattarescu, fondeazd ,$coala Nafionali de ArteFrumoase" (in anul 1863), unde ocupl postul de director pind la sfirgitul vielii. Va fi Ei mai apreci-at post-mortem, fiind ales membru al Academiei Romine (1891).

Theodor Aman s-a afirmat prin compozifii pe mai multe teme. De pildi, in 1852, picte azd Cea

dinurmdnoapte alui MihaiViteazul, deschizind seria picturilor sale inspirate din istoria qi legendele

nalionale, ln spiritul patriotismului pagoptist (Bdtdlia de la Oltenila Bdtdlia romdnilor cu turcii ininsula Sf. Gheorghq Unirea principatebr, Vlad lepeS Si solii turci, lzgonirea turcilor la Cdlugdreni, Boieriisurprinpila ospdl detrimi;iiluiWadTePel S.a.). Evident, a fost inspirat de profesorul sIu ConstantinLecca, cel care pictase'Uciderealui MihaiViteazul, urmati de o serie de figuri de domnitori.

O alti serie de teme o reprezinti cea a portretelor, inceputi, in 1859, cu Portretullui Zoe Brfin-caveanu, operi care atesta deja calitatea sa de portretist, qi continuatl ctt Autoportret, ligancd voioa-

sd,Cdntdrea{aculduta,fudorVladimirescz q.a. Se adaugl tablourile de gen (Hora delaAninoasa,Horade peste Olt .BrtuleluL liganca Bal mascat in atelier Pe terasd la Sinaia, Peisaj cu barca pe lac, Petrecere

infamilie,lnparc a.a.), naturile moarte etc.

Practic, Theodor Aman a ilustrat aproape fiecare eveniment politic qi social din far[: UnireaPrincipatelor (Unirea Principatelor, Hora Unirii de la Craiova,Votul dc la 24 ianuarie 1859), cucerireaindependenfei, reformele lui Cuza (ldrancucdciulalnmdnd,Adunafilamdmdligd) etc.

Aman s-a afirmat Ei ca gravor, lndeosebi ln tehnica acvaforte - corodarea cu acid azotic a uneiptici de cupru -, imbrnligind o tematice similari cu a picturii sale.

In centrul Bucuregtiului func{ioneazi Muzeul ,Theodor Aman', in casa construitl de el inrnii 1868 - 1869. Acesta a fost inaugurat dupi moartea lui, h 1909, afectat de mai multe cutremuredc-a lungul timpului, consolidat gi restaurat gi, ln s$rEit, redeschis publicului in 2009.

9I

Page 4: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

IonANDREESCU,pictor

t l9februuie 1850,Buare;ti -d- 22 octombrie 1 882, Bucuresti

Pulini artigti plastici romAni au alut o viali mai scurtd, dar cu o recunoaqtere mai mare decitIon Andreescu, aga cum a remarcat gi criticul de arti francez |acques Lassaigne: ,,Printre pictoriiromini, cu siguranld nu existi personalitate mai atrigitoare ca a lui Andreescu qi destin mai plinde inlelesuri ca al sdu. El, de fapt, a orientat definitiv arta romineascl."

Primul dintre cei gapte copii ai unui comerciant de biuturi, Ion Andreescu a frcut cursurileprimare la Pensionul lui Andreas Apostolatos (unde va invila limba francezil, iar pe cele secun-dare la gimnaziul,,Gheorghe Lazir" (unde pictorul Petre Alexandrescu i-a fost profesor de desen)gi la Colegiul ,,Sf. Sava". Face apoi studii universitare la $coala de Arte Frumoase din Bucuregti(1869 - 1872), condusi de Theodor Aman, devine profesor de desen la o serie de qcoli din Buzdu(Seminarul Episcopal, Gimnaziul ,,Tudor Vladimirescu" - devenit, ulterior, liceul ,,8.P. Hasdeu" -,$coala de Meserii), oragul qi imprejurimile devenind unul dintre subiectele predilecte pentru pic-turile sale. in aceast[ perioadi realizeazitabloul Stelarul, una dintre capodoperele sale, un falnicarbore (care exist[ gi astdzi, in apropierea Obeliscului) intdlnit ln parcul,,Crdng" din Buzlu.

A avut o vial[ scurtl, de numai 32 de ani, murind de tuberculozd. in ultimii patru ani ai vieliiva sta mai mult in Franla, frecventind Academia liberi ,,fulian" Ei pictdnd, mai ales la Barbizon(intre altele, tabloul larna la Barbizon), in apropiere de Paris, unde se lntilneqte cu marele pictorNicolae Grigorescu. Picteaz[ insi qi in alte regiuni franceze,lndeosebi in Vendde, departament dinzona atlantic[ (pictura Stdncile de la Apremont).

In Franla, a participat la expozi[ii de grup, alituri de mari impresionigti, precum EdouardManet, Claude Monet gi August Renoir.

Critica de artl il considerd pe Ion Andreescu drept primul pictor romin cu adevlrat mo-dern, qi, totodati, unul dintre precursorii picturii moderne universale, un pictor cu o desivirqitidezinvolturi tehnicd. A pictat cu predileclie peisaje, subiectul preferat fiind pidurea (Pddure de

fagi, Pddure iarna, Margine de pddure, Mesteceni la marginea bdllii, Sfinci ti mesteceni q.a.), dar qi altesubiecte (Pomi infloriyL Cdmp, Dupd ploaie, Casd de ciurari q.a.). A fost, totodatd, un mare portretist(Autoportret,ldrancd cu traistd, ldrancd cu broboadd verde, Broboadd ro;ie q.a.) gi a excelat qi in naturistatice (Coacdze, Felii de pepene, Rale q.a.).

Tirziu (tn 1948), va fi numit, post-mortem, membru alAcademiei Romine.

I10

Page 5: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

Grigore ANTIPA,biolog, oceanolog,

unul dintre fondatoriimuzeologiei moderne,

creatorul dioramelor

* 27 noiembriellO decembrie 1867, Boto;ani -d. 9 martie 1944, Bucure;ti

Pulini oameni au avut, in via{d, marea qans[ a lui Grigore Antipa, aceea de a se bucura de co-lryi (Emil Racovifd, marele naturalist Ei explorator - vezi Emil RAC}VITA, Dimitrie Voinov, renu-mit zoolog q.a.) qi profesori (Grigore Cobllcescu, geolog gi paleontolog - vezi Grigore COBALCESC{.1,

Pc:tru Poni, mare chimist - vezi Petru PONI g.a.) atit de vesti{i. lJrmeazistudiile primare in oragulEd, Pe cele liceale la Iaqi, iar cele universitare la fena (Germania), desivirqindu-qi studiile inbiologia evolufionistl sub indrumarea renumitului profesor gi om de gtiin]d Ernst Haeckel - fon-datorul ecologiei ca Etiinfl -, allturi de care gi-a suslinut gi doctoratul (in 1891), oblinind titlul defutor cu distinctia summa cumlnudae,

Cealalti preocupare majord a sa, oceanografia, a fost aprofundati prin stagiile frcute in centrerenumite in domeniu, precum Villefranche sur Mer, Franfa (1888 - 1889), Monaco (1889), Helgo-land, Germania (1890), Napoli (Italia).

Reintors in {ard, este numit, in 1893, director al Colecliilor de Zoologie de la Universitateadin Bucuregti, pe care le va dezvolta qi transforma intr-un remarcabil muzeu de sine stititor, unuldintre cele mai renumite din lume, care ii poarti numele, incepdnd cu anul 1933.

Muzeul Na$onal de Istorie Naturali,,Grigore Antipa", aflat in inima Capitalei, este unul dintreele mai bogate, interesante gi moderne muzee din lume, cu afluxuri de vizitatori tot mai mari de la unan la altul. Este de amintit cI acesta deline multe erponate care constituie rarit6|i pe plan mondial, mul-te dintre acestea datorAndu-se medicului Ei exploratomlui romdn Ilarie Mitrea (vui llarie MITMA).

Grigore Antipa se numiri printre pulinii savanli romini care nu au imbrlligat cariera uni-versitari. A fost membru al Academiei Romine (1910).

in plan qtiinfific, Antipa a pus bazele Ecolii romineqti de hidrobiologie (publicind numeroaselucrdri privind viafa din apele dulci qi marine), ihtiologie (a descoperit specii noi de pegti, a studiatpegtii endemici din Marea Neagr[ qi biologia gi migraliile altor specii) gi oceanologie. Tot el a fostcel dintii care a intocmit o harti exact[ a Deltei Dunirii, a evidenliat valorificarea bogiliei de stufa acesteia (proces exagerat in perioada comunisti), a preconizat un ingenios sistem de exploatarea zonelor inundabile, prin alternarea culturilor agricole cu amenajdrile piscicole etc. A awt, deas€menea, contribulii in domeniul muzeologiei, publicind lucriri cu principii Ei norme generale,dar mai ales prin inventarea dioramelor biologice, respectiv expunerea animalelor, nu pe piedestalesau stative, ci in mediul lor natural, in cadrul firesc al peisajului specific.

A iubit atit de mult muzeul pe care l-a organizat qi condus, ,,incit, conform dorin(ei sale,dupi moarte, urnele cu cenuEa sa qi a sofiei sale au fost depuse intr-o firidl de la intrarea muzeului"(Mmond Nicolau, LM. $tefan, 1987).

tl I

Page 6: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

CAROLI,domnitor (1866 - lSSl)

gi rege al Rominiei(188r - tet4)

n. 8 aprilie 1839, in localitatea Sigmaringen,

Germania, fostd capitald a principatuluiHohenzoller n - Sigm ar in gen -

: l0 octombrie 1914, Sinaia; un mare reformator .:

Descendent din familia princiari germanl Hohenzollern (care a dat electorii/principii de

3randenburg, regii Prusiei gi impiralii Germaniei), ofi1er de carieri, a devenit la vdrsta de numaill de ani (in 1866) domnitor al Romdniei, in urma abdicdrii lui Alexandru Ioan Cuza, rimdndnd:e tron nu mai pu{in de 48 de ani (15 ani ca domnitor gi 33 ca rege), fiind cea mai lungl domnieirn istoria romdneasci.

in jurimAntul de credinli fali de lari va declara: ,,|ur a fi credincios legilor llrii, a pizi reli-da romAnilor, precum qi integritatea teritoriului ei gi a domni ca Domn constitu{ional. [...] Alesle natiune [...] Domn al romAnilor, mi-am pirisit, flrd a sta la indoiali, gi lara qi familia, sprei raspunde la chemarea acestui popor care mi-a incredinlat destinele sale. Pundnd picioarele pe

icest pimdnt sacru, am gi devenit romin. [...] Cetilean azi, mdine, de va fi nevoie, soldat, eu voi::npirtdgi cu Dumneavoastrl soarta cea buni ca qi pe cea rea. Din acest moment, totul este comunntre noi; credeli in mine, precum eu in Dumneavoastr[! [. . . ] Se unim puterile noastre, spre a fi lanilfimea eyenimentelor!"

Si, intr-adevir, a fost un bun romin, un bun soldat, un modernizator al Rominiei, ,,cu remar-:abile realiziri, fiind supranumit Carol I <inteleptul>." (Nicolae Nicolescu,2007)

in timpul domniei sale s-a desfrqurat Rdzboiul de Independenti, fali de Turcia (1877 * 1878),

:arte a rlzboiului ruso-romino-turc, el fiind comandantul suprem al armatei aliate (38 000 de os-

:a;i romdni gi 52 100 ostaqi ruqi), cu acceptul (arului Rusiei, Alexandru II, victorioasi in bitiliile de

-i Plevna, Grivila, Vidin, Belogradcik gi altele, Congresul de la Berlin (1878) consfinlind indepen-ien(a lirii, plus retrocedarea Dobrogei qi a Cadrilaterului. in cinstea acelui eveniment, in 10 mai

- S82, cu ocazia festiviti(ilor prilejuite de proclamarea Regatului gi incoronarea domnitorului Carol

-. Pregedintele Parlamentului Romdniei le-a inmdnat regelui qi reginei ,,coroanele fturite din olelul::tui tun cucerit de la turci in timpul Rizboiului de Independen!1".

Sub domnia lui s-au efectuat multe reforme, care au contribuit la modernizarea gi dezvoltareairii, indeosebi in domeniul administrativ, in cel al apirlrii qi cel cultural. in vremea sa, Bucu-:*tiul, un oraq cu aspect predominant oriental, a cunoscut transformiri radicale, ca arhitecturi-{teneul, Palatul C.E.C. gi multe altele) gi dotiri edilitare, devenind cunoscut drept,,Micul Paris".

A sprijinit in mod constant arta,literatura Ei Etiin{a: ,,in 1891 a pus bazele Fundaliei Univer-;::are <Carol I>, inzestrati cu un splendid edificiu, inauguratl in martie 1895, qi o bogati bibliotecitsiblioteca Centrali Universitard). Din ini{iativa sa gi pe proprja-i cheltuiale, Academia Romdni; putut incepe publicarea monumentalei lucrlri Etymologicum Magnum Romaniae a lui Bogdani::riceicu Hasdeu. Viala universitar[ de la Bucuregti gi Iagi a inregistrat progrese remarcabile, atit

::,lrrriliiii:

r:'!i rl:l:":i:'i=::;:::=.===

l]iitSr:fi

=. ,=.=-=

it:,lijtil f l

1t::;:t.

l;I.',r

ir:':.rilr,t.

r.,

31 I

Page 7: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

BriulDans popular romhnesc (barbdtesc, dar ;i

mixt), jucat in toate provinciile istorice ale ;ariinoastre, cu deosebire in )ltenia,

Muntenia si Banat

Complexitatea qi diversitatea geograficl a spaliului rominesc - Dpe-un picior de plai, pe-o

guri de rai" - a oferit un mediu de via(d ce a impus activiti{i gi experienle umane de o varietateextraordinari. Fiecare experienld a contribuit la imbogilirea spirituali a poporului romAn qi a fosr

transmisl, mai departe, la nivel simbolic (chiar daci activitatea respectivi a displrut) sub formd drobiceiuri, datini, tradilii care astizi ne definesc modul de uiald gi care ne asigurl distinc]ia de alte

culturi. intre acestea se lnscriu dansurile gi jocurile populare, de o neasemuitd frumusele, autentici-tate si originalitate, nemaiintAlnite in a1t5 parte a lumii.

Brhulesteanastfel de joc popularautentic care, degi esteintilnitpe ambiiversanti ai CarpalilorMeridionali qi in Cdmpia Romdnl, are ritmuri gi moduri de execufie diferite. intocmai ca un ,,br6'u" -cingitoare lati de ldni (sau alt material) lesuti la rizboi (instrument lirdnesc pentru teserea pin-zelor), rogie, neagrl, simpll sau cu motive populare, care se incinge de jur imprejurul taliei -, jocuse executl in cerc, semicerc sau liniar. Fiecare dansator iqi sprijini miinile pe umerii sau ,,cinga-toarea" celuilalt. Se ridicd piciorul stdng spre dreptul, apoi piciorul drept spre stAngul, urmafi de

trei pagi in lateral cu piciorul drept.

Complexitatea pagilor qi ,,infloriturile" adiugate de dansatorii experimentali fac din brAu urjoc deosebit de spectaculos. Dac[ brhurile carpatice sunt mai t[riglnate, cu pagi mai mult pe loc.cele bandtene sunt asimetrice gi deosebit de diversificate, iar cele oltene;ti sunt deosebit de iu{i, cu

migclri de ampl[ virtuozitate, cu paqi m[run]i, incrucigafi, arcuiti cu ingenuncheri gi mici slrituriin timpul acestui joc cu ritm alert se fac diverse strigituri gi indemnuri: Hailabrhu,labrdu,i,;

brdu/$ila secerat de grhu...; Cine s-o lasa debrdu, iuhuuu.../Sd dea cofa cu rachiu...; I-auzibrhul, trectrhul/$i mkndruta, potecufa. . . .

Brtul este doar unul dintre neasemuit de frumoasele jocuri populare romdneqti, unele unicein lume, care se joacd fie intr-un stil specific irepetabil in alti parte - motiv pentru care poartl nu-mele locului (de exemplu: abrudeana, somegana, lugojeana, halegana, ca pe Teleorman g.a.m.d.) -fie are o interpretare aparte, cazin care poarti numele artistului (Briul lui Murgu). Atit de multesunt jocurile romdneEti Ei atAt de diversificate, incAt auputut forma adevirate,,grupuri" (clase,.

cum ar fi: Alunelul, Arcanul, Ardeleana (extrem de multe variante), Bltuta, BrAul, De doi, Geampa-rale, Hora (vezi Hora;i skrba),Pe loc, Rustemul, Sdrba, din cele cu grad mai ridicat de generalizare,insd sunt qijocuri cu specific local: Ariciu, Boiereasca, Bragoveanca, Breaza, Cioblnaqul, Ciulean-dra, Cirligele, Floricica, FedeleEul, Galaonul, Ghimpele, invdrtita, Perinifa gi atAt de multe altele.

ffirz

Page 8: Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - cdn4.libris.ro enciclopedie a Romaniei... · Snvru NEGUT Meruus-CrusrmN NEACSU MIcA ENCICLOPEDIE A RONAANTEI PENTRU COPil

Simbra oilorSerbare,,cdmpeneascd" (tn sensul de,,in aer

liber") patorald, ce marcheazd tnceputul

sezonului pastoral practicatd, in moddeosebit, in nordul Carpapilor )rientali

(Maramure; ;i lara )apului)

Iat[ cit de frumos scria despre tradilia noastrd pastorall geografrrl George Vilsan (intr-oculegere de texte, intitulat[ Pdmdntul romdnesc ;i frumuseyile /ui, publicati in 1940): ,,Carpafii ro-mineqti pdstreazi incl o via(I p[storeasci de oieri neobignuit de desvoltati. Poate nici un lanl demun{i din Europa nu li se poate asemina in aceastl privin}i... Aceastd intensd via![ pistoreascd aCarpalilor romdnegti a plstrat obiceiuri foarte vechi pe care nu le mai intilnim aiurea. in credinlapoporului nostru, oaia e animal sfAnt, iar pistoritul o indeletnicire mai de laudi decit oricare alta.Pdstorii noqtri au alcituit intotdeauna tov[r[gii asemlnltoare confreriilor medievale, cu organi-zalie viguroasl, cu datini precise pentru fiecare epoci a anului, cu o lume de credin{e in care, subtvilul ocrotitor, dar strlveziu al religiei creqtine, se ghicesc ritualuri mult mai vechi qi de o {inutimorali tot atit de inalti ca Ei a creqtinismului. Pistoritul a fost o fretie in care, daci nu se excludeaomul mai in virst[, plin de experienli, qi pe alocuri femeia-blci![, indeminatecl in gospodlrie,majoritatea membrilor era alcituitd din feciori gi trdia izolati de restul lumii, ca intr-o pustnicie,subt ochiul lui Dumnezeu, in contact numai cu natura, cu fiarele codrului gi cu turma ascultdtoarea oilor. A fost cea mai inaltd Scoald de educayie a tineretului, in trecutul depdrtat al poporului nostru..."

,,Simbra" semnificd o in{elegere, o asociere, intovlrigirea in vederea realizdrii unui lucrucomun, gi anume ,,viratul" oilor, o reglementare gospodireascI, un protocol asupra treburilor ma-jore ale oieritului. De altfel, qi termenul de ,,simbrie" se inrudeqte ca semnifica[ie: risplatd in banisau in naturi cu care se remunereazi o persoani in schimbul prestlrii unui anumit serviciu.

inlelegerile se fac de la ,,Stngiorz" - Sfrntu Gheorghe, 21 aprilie - qi pann pe 2r mai, ziaaSfin{ilor Constantin qi Elena, dublate de o serie de practici: se misoari laptele (,,m[surigul lapte-lui"), astfel incdt fiecare proprietar care-qi lasd oile la cioban pe timpul verii si gtie cAt va primi), senumlrd oile, se alc[tuiesc turmele, se,,tomnesc" ciobanii, se formeazi gi se ridici stinele qi se urciturmele Ia munte.

Aceste lucruri implinite se slrbdtoresc in fiecare an pe pajigtea de sub pasul Huta, pe drumulce leag[ Oagul de Maramureq, unde se adund cu mic cu mare la un balmoq, miel umplut, berbecugulhaiducesc, cag de la prima mulsoare, evident stropite din belgug cu pdlinci, deveniti un adevirat,,brand" in !ar[ qi peste hotare.

I:eo