UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

FILIAALA SLATINA

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

PENTRU OBŢINEREA GRADULUI

DIDACTIC I

Coordonator ştiinţific:

PROF. UNIV. DR. GHEORGHE BARBU

Candidat:

ROŞCA (EPURE) ALINA JANINA

2013

1

METODOLOGIA

ORGANIZĂRII ŞI

DESFĂŞURĂRII JOCULUI

DIDACTIC MATEMATIC ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

2

CUPRINS

Argumentul lucrării

1. Motivaţia alegerii temei ………………………………………………….....4

2. Importanţa temei ...………………………………......................................5

3. Obiectivele lucrării ……………………………….................................6

Capitolul I - Metodologia organizării şi desfăsurării jocului didactic matematic în învăţământul primar

1.1 Conceptul de joc didactic matematic …………………………………..7

1.2 Organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic ……………..9

1.3 Clasificarea jocurilor didactice matematice ………………………….12

Capitolul II – Exemple de jocuri didactice matematice utilizate în învăţământul primar

2.1 Exemple de jocuri didactice matematice ………………………………17

2.2 Tipuri de jocuri logico-matematice-Definiţie, scop, importanţă.…….37

2.2.1Jocuri libere de construcţie……………………………………….41

2.2.2 Jocuri pentru construirea mulţimilor ……………………………43

2.2.3Jocuri de aranjare a pieselor în tablou ……………………………44

2.2.4 Jocuri de diferenţe .………………………………………………..45

Capitolul III – Activitatea metodică şi de cercetare

3.1 Proiect de cercetare :‘’Studiu privind utilizarea jocului didactic matematic în activităţile din şcoală ’’ ………………………………………………………46

3.2 Proiecte de activitate didactică …………………………………………50

Capitolul IV - Concluzii …………………..…………….………………………84

Bibliografie ……………………………………………………………………….86

3

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Prin activităţile matematice se urmăreşte cu predilecţie dezvoltarea gândirii, formarea acelor abilităţi care să-i conducă pe copii la rezolvarea unor situaţii problemă sau situaţii fireşti din viaţa de zi cu zi. Calea cea mai uşoară de însuşire a acestor abilităţi şi aptitudini, este jocul.

Prin joc copilul învaţă cu plăcere, devine mai interesat faţă de activitatea ce se desfăşoară, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajoşi şi capătă cu timpul mai multă încredere în capacităţile lor, mai multă siguranţă şi rapiditate în răspunsuri.

Abordarea matematicii în acest fel este accesibilă şcolarilor.Succesul obţinut în folosirea jocurilor didactice în cadrul procesului instructiv-

educativ m-a determinat să-mi folosesc experienţa didactică în activitatea de cercetare pentru elaborarea lucrării care are această temă.

4

IMPORTANŢA TEMEI

Importanţa locului pe care–l ocupă jocul în viaţa copilului este conferit de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune şi de afirmare a independenţei copilului. ” În procesul jocului, copilul demonstrează cât de realist este el în tot ceea ce face şi la ce nivel se ridică competenţa sa, uneori atât de bine conturată motivaţional’’.1

Jocul didactic este jocul prin care se realizează obiective şi sarcini de învăţare folosind un conţinut accesibil, modalităţi atractive şi recreative de organizare şi desfăşurare, precum şi materiale didactice interesante. Prin specificul său, jocul didactic îmbină funcţii şi sarcini de invăţare cu forma plăcută şi atractivă a jocului, cultivând interesul pentru studiu. Jocul didactic contribuie la realizarea sarcinilor formative ale procesului de învăţământ, în cadrul jocului copilul fiind solicitat pe toate planurile psihicului său: cognitiv, afectiv şi voliţional . Jocul didactic contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, la concentrarea atenţiei şi la formarea unor deprinderi de muncă intelectuală. Antrenând toţi analizatorii: vizual, auditiv, tactil, olfactiv, se poate ajunge la formarea unor deprinderi intelectuale cum ar fi acelea de a asculta indicaţiile verbale ale învăţătoarei, de a observa, de a analiza şi descrie, de a stabili asemănări şi deosebiri, de a compara, a generaliza sau a se orienta în spaţiu.

Folosirea jocului didactic în activităţile matematice, în înţelegerea noţiunilor şi a conceptelor specifice acestei ştiinţe, face ca şcolarul să înveţe cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă, acceptând competiţia cu sine însuşi şi cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesaţi faţă de activitatea ce se desfăşoară. Jocul didactic matematic, bine organizat şi condus cu pricepere, ajută la înţelegerea şi însuşirea unui oarecare volum de cunoştinţe, şi, prin exersarea acestora într-un sistem dirijat, se ajunge la construirea unor structuri mentale, la dezvoltarea unor capacităţi intelectuale.

Folosirea jocului didactic matematic stimulează interesul copilului faţă de activitatea care se desfăşoară, cei timizi devin mai volubili, mai activi, mai curajoşi, capătă mai multă încredere în forţele lor, mai multă siguranţă şi tenacitate. Jocurile didactice matematice constituie o formă de activitate plăcută, accesibilă, atractivă, ele trezesc interesul şi curiozitatea, îndepărtează frica, nesiguranţa, mobilizează copiii pentru o activitate rodnică, creativă. Prin joc procesul de adaptare a metodelor şi procedeelor la particularităţile individuale ale copiilor în vederea atingerii scopului instructiv–educativ, se realizează mai uşor. Copiii aşteaptă cu multă bucurie momentul de joc, iar evaluarea devine un moment palpitant, cu evidenţe valenţe formative.

1 J. Bruner- ‘’Pentru o teorie a instruirii” E.D.P.,Bucureşti,1970,pag.1385

OBIECTIVELE LUCRĂRII

Valorificând experiența didactică proprie, dar și informații din surse bibliografice importante, lucrarea își propune să trateze problemele formării capacităților intelectuale la copiii de vârstă școlară, prin jocurile didactice matematice. Realizarea activităților matematice de învățare presupune participarea activă a copiilor la dobândirea cunoştințelor matematice, la activizarea permanentă a gândirii, a imaginației, a spiritului de observație și dezvoltarea tuturor laturilor personalității. Pentru elaborarea lucrării, am urmărit folosirea corectă a metodelor de cercetare în atingerea obiectivelor principale cu privire la desfășurarea jocurilor didactice matematice pentru stimularea activitățiilor de învățare a copiilor în abordarea noțiunilor și conceptelor matematice. Pentru punerea în evidență a aspectelor teoretice, mi-am propus următoarele obiective:

1. Cunoașterea teoretică a conceptului de joc didactic matematic și a modalităților de desfășurare ale acestora în învățământul primar.

2. Realizarea unui cadru teoretic cu privire la argumentarea alegerii temei și a importanței jocurilor didactice matematice.

3. Cunoașterea metodologiei de desfășurare a jocului didactic matematic în învățământul primar.

4. Realizarea unor proiecte didactice de cercetare, studiu.5. Realizarea unor proiecte didactice de activitate model pe clase pentru

învățământul primar. Pentru realizarea acestor obiective, mi-am propus folosirea unor metode de cercetare eficiente în învățământul primar și aplicarea unor strategii moderne în toate activitățile cu conținut matematic desfășurat cu școlarii.

6

CAPITOLUL I

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR

1.1 CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC

Jocul didactic – „un ansamblu de acţiuni şi activităţi care, pe baza bunei dispoziţii şi a deconectării, realizează obiective ale educaţiei intelectuale, morale, fizice, etc”2. Jocul didactic – „specie de joc care îmbină armonios elementul instructiv-educativ cu cel distractiv”3. Jocul didactic –„un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă de joc la cea de învăţare”4. Jocul didactic matematic are o eficienţă formativă crescută în situaţia consolidării şi verificării cunoştinţelor, în etapa predării procesului de învăţare a unui joc nou constituind o sarcină complexă pentru copii. Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de evaluare, arătând în ce măsură copiii şi-au însuşit cunoştinţele necesare, gradul de formare a reprezentărilor matematice, a priceperilor şi deprinderilor de a realiza sarcinile în succesiunea dată de învăţătoare, de a se integra în ritmul cerut, de a da răspunsuri corecte şi prompte. Jocul didactic matematic exercită o influenţă deosebită asupra dezvoltării intelectuale a copiilor, asupra formării priceperilor (de grupare, comparare, ordonare a mulţimilor), ajută la educarea spiritului de observaţie, la exersarea operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea), la dezvoltarea limbajului în general, a celui matematic în special, a imaginaţiei şi atenţiei voluntare. Asimilarea cunoştinţelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o importanţă deosebită, stimulând dezvoltarea intelectuală generală a copilului şi influenţând pozitiv dinamica vieţii sale spirituale. Prin jocul didactic se facilitează asimilarea cunoştinţelor matematice, formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând îmbinarea armonioasă între învăţare şi joc. Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase avantaje pedagogice, cum ar fi :

constituie o tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni abstracte, dificil de predat pe alte căi ;

angajează în lecţie şi copiii timizi şi pe cei slabi şi dezvoltă spiritul de cooperare, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune a clasei de copii ;

2 Păduraru V. şi colaboratorii - “Activităţi matematice în învăţământul preşcolar.Sinteze”,Ed.Polirom,Iaşi, 19993 Manolache A. şi colaboratorii – “Dicţionar de pedagogie”,E.D.P.Bucureşti,1979 4 Bache H. ,Mateiaş A.,Popescu E. ,Şerban F. –Pedagogie preşcolară.Manual pentru şcolile normale,E.D.P.Bucureşti,1994

7

constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să participe activ la lecţie;

permite urmărirea progresului înregistrat de copil, permite observaţii prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală şi afectivă;

observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităţilor de joc didactic matematic, permite aprecierea individualizată.

Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acţiunii formative a şcolii, în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activităţilor comune, realizând astfel o continuitate între activitatea de învăţare şi cea de joc. Numeroase jocuri organizează procesul perceperii analitico-sintetice a însuşirilor caracteristice obiectelor (constituirea grupelor şi găsirea asemănărilor dintre obiecte). Prin jocul didactic matematic se dezvoltă percepţia spaţiului (“Unde am aşezat jucăria”). De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor educaţiei morale: dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenţă, a perseverenţei, a unor calităţi de voinţă şi caracter, aspecte atât de necesare în activitatea de învăţare a şcolarului. Restabilind un echilibru în activitatea copiilor, jocul didactic matematic fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora, constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al activităţilor din şcoală. Cercetările făcute de specialişti în domeniu confirmă faptul că introducerea cunoştinţelor matematice în învăţământul primar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Aceste cunoştinţe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acţiunea în plan extern cu obiectele, la formarea reprezentărilor şi abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii în această manieră este accesibilă şcolarilor şi răspunde intenţiei de a-l determina pe copil să ‘’descopere” matematica, trezindu-i interesul şi atenţia. Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în primele clase ale învăţământului primar, este firesc ca acesta să fie valorificat la maximum şi în predarea matematicii. Jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin care învăţătoarea consolidează, precizează, chiar verifică cunoştinţele copiilor, pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora. Ştiut fiind faptul că îmbinarea elementului instructiv cu cel distractiv în jocul didactic duce la apariţia unor stări emoţionale complexe care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi nemijlocită a realităţii, valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că, în procesul desfăşurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoştinţelor însuşite, exersării priceperilor şi deprinderilor formate. Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, şi jocul didactic matematic cuprinde următoarele componente: Scopul jocului se formulează în concordanţă cu prevederile programei activităţilor matematice. Scopul trebuie să se refere la probleme de ordin cognitiv, dar şi formativ.

8

Exemplu: Într-un joc în care se urmăreşte predarea sau fixarea cunoştinţelor despre o

culoare (sau mai multe), se realizează un exerciţiu cu caracter formativ (analiză, comparaţie );

Într-un joc în care se introduce o nouă formă geometric (pătratul), scopul este cognitiv, dar se are în vedere şi aspectul formativ( exerciţii de selecţie, abstractizare, generalizare).

Corect este ca într-un joc didactic matematic să se aducă în prim plan unul din cele două aspecte. Conţinutul matematic este subordonat particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. Conţinutul matematic se poate referi la: mulţimi, operaţii cu mulţimi, elemente de logică, relaţii de ordine, relaţii de echipotenţă, numere naturale, elemente de geometrie, unităţi de măsură, etc. Sarcina didactică reprezintă esenţa activităţii, transpune la nivelul copilului scopul urmărit într-o activitate matematică.Trebuie să antreneze intens operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, generalizarea. Jocul matematic rezolvă cu succes o singură sarcină didactică.Exemplu:

Jocul didactic “ Găseşte locul potrivit” are ca scop “ formarea deprinderilor de a efectua operaţii cu mulţimi”, iar sarcina didactică este ‘’ să formeze mulţimi după unul sau două criterii ”.

Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică fiind conditionate de conţinut şi de sarcina didactică.

Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii.

1.2 ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA JOCURILOR DIDACTICE

MATEMATICE

Desfăşurarea jocului didactic presupune, în mod obişnuit, succesiunea mai multor etape:

1. Introducerea în joc se realizează, de obicei, sub formă de surpriză (sosirea unui personaj îndrăgit de copii) sau printr-o scurtă povestire ori ghicitoare. Utilizând acest procedeu, se creează o atmosferă favorabilă, se trezeşte interesul şi curiozitatea copiilor pentru ceea ce va urma. La clasa pregătitoare şi clasele mai mici, jocul poate să înceapă printr-o scurtă conversaţie cu rol motivaţional, dar şi cu rol de actualizare a unor cunoştinţe ce vor fi necesare în desfăşurarea jocului. La unele jocuri, cum sunt de exemplu jocurile logice, introducerea se face prin prezentarea directă a materialului, logica lui fiind legată de acţiunea jocului.

2. Prezentarea materialului este în legătură cu prima etapă a activităţii pe bază de joc, materialul putând fi prezentat copiilor sub forma unei surprize (personajul îndrăgit le aduce copiilor materialul cu care vor lucra) sau prezentarea lui să se facă direct de către învăţătoare. Pentru reuşita actului didactic, aceasta trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

- alegerea materialului;9

- intuirea şi familiarizarea copiilor cu materialul;- modul de distribuire.Intuirea materialului constituie momentul de satisfacere a curiozităţii copiilor

faţă de “secretele” pe care le conţine şi asigură înţelegerea modului în care va fi folosit în cadrul activităţii. La clasa pregătitoare, acest moment este realizat de învăţătoare, care oferă copiilor posibilitatea de a cunoaşte materialul, le dă timp să se familiarizeze cu el, să-şi reamintească şi alte jocuri în care au folosit acel material didactic. După vârsta de 6 ani, intuirea se poate face cu ajutorul copiilor; aceştia observă şi enumeră proprietăţi ale jucăriilor, pieselor, iar aceste proprietăţi pot constitui elemente de conţinut ale jocului.

Materialele didactice prezentate trebuie să fie adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare a copiilor, să fie estetice, iar conţinutul lor trebuie să corespundă scopului activităţii, să exprime în mod evident atributele ce se cer a fi recunoscute şi numite în joc şi cu care copilul va opera.

Ȋnvăţătoarea trebuie să pregătească materialul demonstrativ pentru exemplificările pe care le va face în joc, dar şi pentru situaţiile problemă (variantele de complicare a jocului).

Modul de distribuire a materialului este diferit de la o clasă la alta, dar şi de la un joc la altul, în funcţie de modul de organizare. Materialul este demonstrativ (pentru învăţătoare) şi distributiv (pentru copii).

Materialul distributiv trebuie pus în coşuleţe, plicuri, înaintea începerii lecţiei sau poate fi adus de personajul (copilul) ce joacă un anumit rol. El poate fi împărţit de către un copil sau şcolarii se pot autoservi. Momentul în care copilul primeşte materialul este ales, în funcţie de joc, la începutul activităţii sau în timpul jocului.

3. Anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia Ȋnvăţătoarea trebuie să acorde o atenţie deosebită formulării scopului didactic,

deoarece precizarea scopului atrage după sine conţinutul jocului şi implicit alegerea titlului. Denumirea jocului are rolul de a sintetiza tocmai esenţa jocului şi se constituie ca un laitmotiv pe parcursul desfăşurării acţiunilor de joc: “ Unde este locul meu? “; “ Te rog să-mi dai! “; “ Ce ştii să spui despre mine? “ etc., jocul fiind condus pe baza acestor formule. Aşadar, titlul jocului trebuie să fie scurt şi sugestiv, pentru că altfel nu s-ar putea apela la formula din titlu ca sarcină a jocului, ritmul ar fi prejudiciat, copiii nu ar reţine titlul, iar valoarea formativă a jocului nu ar fi atinsă.

4. Explicarea şi demonstrarea jocului au un rol hotărâtor pentru eficienţa lui. În această etapă, învăţătoarei îi revin următoarele sarcini:

- să asigure înţelegerea de către copii a sarcinilor ce le revin;- să precizeze regulile jocului şi să verifice faptul că au fost reţinute şi înţelese de către copii;- să prezinte conţinutul jocului şi principalele lui momente;- să ofere indicaţii cu privire la modul de folosire a materialului didactic de către copii;- să fixeze sarcinile conducătorului de joc şi cerinţele ce trebuie îndeplinite pentru a deveni câştigători;

10

- să stabilească variante de complicare a jocului pentru a doza efortul intelectual al copiilor şi exersarea deprinderilor în alte situaţii matematice.Demonstrarea jocului este absolut necesară şi constituie partea esenţială a

orientării în sarcină. Modelul şi demonstraţia sunt însoţite de explicaţie, în scopul de a fixa prin cuvânt anumite procedee, proprietăţi, denumiri noi. Explicaţia dirijează percepţia vizuală şi fixează minimul necesar de cunoştinţe pentru ca jocul să-şi atingă scopul propus.

Fixarea regulilor se face în timpul execuţiei sau după execuţie, dacă jocul are o acţiune mai complicată. De cele mai multe ori, fixarea nu este necesară decât dacă se constată greşeli la jocul de probă.

5. Executarea jocului de probă de către copii. Jocul începe la semnalul conducătorului jocului; învăţătoarea intervine mai des în joc, reamintind regulile, succesiune etapelor sau dând indicaţii organizatorice.

Există două forme de conducere a jocului care se practică:- conducere directă, când învăţătoarea este cea care are rol de conducător (la clasele mai mici);- conducere indirectă, când învăţătoarea transferă rolul de conducător unui copil.Pe parcursul desfăşurării jocului, învăţătoarea poate trece de la conducerea

directă (din jocul de probă) la conducerea indirectă (în complicarea jocului). Totuşi, în cazul în care nu este conducător de joc, îndrumarea învăţătoarei este prezentă, având un caracter stimulativ şi urmărind:

să imprime un anumit ritm jocului; să menţină atmosfera de joc, introducând elemente de joc (mişcarea,

aplauze, întrecerea, etc.); să urmărească evoluţia jocului, eliminând momentele de monotonie; să controleze modul în care copiii rezolvă sarcina de lucru respectând

regulile jocului şi folosind limbajul matematic adecvat sarcinii; să creeze condiţiile necesare pentru ca fiecare copil să rezolve sarcina

didactică, independent sau în grup, în funcţie de modul de organizare a jocului;

să urmărească comportamentul copiilor şi modul de colaborare (dacă jocul o cere);

să antreneze toţi copiii în acţiune.În urma desfăşurării semidirijate a jocului de probă, învăţătoarea va face

observaţii în funcţie de modul de realizare a sarcinii de către copii şi corectează cu tact greşelile, apreciază rezultatele şi revine cu explicaţii suplimentare în cazul observării unor greşeli tipice.

6. Executarea jocului de către copii are loc după jocul de probă. Şi în această etapă, învăţătoarea observă modul de desfăşurare a jocului, intervenind doar pentru păstrarea ritmului. În acest moment jocul poate fi condus şi de către copii. Jocul se execută independent.

7. Complicarea jocului asigură transferul deprinderii formate prin aplicarea ei în situaţii noi şi variate, realizându-se după ce se constată că întreg colectivul de copii

11

a executat corect jocul. Acum se pot introduce noi materiale, elemente noi de joc sau se pot complica sarcinile jocului, introducându-se situaţiile problemă. În cazul în care este necesar, variantele de complicare se pot executa semidirijat, în funcţie de gradul lor de dificultate. Ȋnvăţătoarea urmăreşte ca elementele de joc să se integreze firesc în desfăşurarea jocului şi se stabilesc criteriile de performanţă.

8. Încheierea jocului este etapa în care copiii sunt apreciaţi în funcţie de evoluţia lor, se formulează concluzii asupra modului cum s-au respectat regulile de joc, cum s-au executat sarcinile, de către fiecare copil sau echipă, se stabilesc câştigătorii.

În încheiere, se repetă, eventual, denumirea jocului executat şi scopul său.

1.3 CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE MATEMATICE

Jocurile didactice matematice, în marea lor diversitate se pot clasifica după următoarele criterii:

A - În funcţie de scopul şi sarcina didactică;B - În funcţie de aportul lor formativ.

A - În funcţie de scopul şi sarcina didactică, pot fi împărţite în:

a) După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei:Jocuri didactice matematice ca lecţii de sine stătătoare;Jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale lecţiei;Jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul lecţiei sau la final.

b) După conţinutul capitolelor de însuşit:- Jocuri matematice pentru aprofundarea cunoştinţelor specific unui capitol;- Jocuri matematice specific unei vârste sau grupe.

c) După materialul didactic:- Jocuri didactice cu material didactic-standard (confecţionat) –natural (din natură);- Jocuri fără material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete, cântece, povestiri).

B - În funcţie de aportul lor formativ – ( pot fi clasificate ţinând cont de acea operaţie a gândirii căreia sarcina jocului i se adresează în cea mai mare măsură):

a) Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de analizăExemplu:

- “ Jocul negaţiei “ - prin care se urmăreşte să se nască la copii ideea negaţiei logice şi acest lucru se poate realiza numai printr-o analiză amănunţită a tuturor atributelor pe care nu le are o piesă oarecare din trusa de figuri logice.- „Completează şirul” - în care copiii trebuie să deducă regula după care se obţine un şir, analizând anterior termenii şirului.

b) Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de sintezăExemplu:

12

- Jocuri matematice cu numere naturale;- Jocuri didactice în care se efectuează operaţii cu numere.Exerciţiile de sinteză se introduc după efectuarea celor de analiză.

c) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua comparaţiiExemplu:

- Compararea cantitativă a două mulţimi;- Recunoaşterea egalităţii/inegalităţii a două numere;- Compararea numerelor şi ordonarea într-un şir crescător / descres-cător;

d) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua abstractizări şi generalizări

Exemplu: - “Cine ştie, răspunde” are sarcina de a compune numere, de a compune exerciţii de adunare şi scădere cu rezultat dat.

e) Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacităţii care cuprind sarcini cu un grad ridicat de dificultate şi care presupun un bagaj de cunoştinţe temeinice şi o gândire logică.

Exemplu:-“Cine are acelaşi număr?”5 – corespondenţa între numărul de obiecte şi cifră, formarea şirului numeric 1-10, utilizând şi cifrele corespunzătoare.

O altă clasificare este realizată de autorii Antone V. ,Gheorghinoiu C.,Obeadă M. în lucrarea „ Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs’’, Brăila 2002. Autorii clasifică jocul didactic matematic împărţindu-l în trei categorii:

1. “Jocuri didactice de formare de mulţimi ’’2. ’’Jocuri didactice de numeraţie ’’3. ’’Jocuri logico-matematice ’’6

În jocul didactic de formare de mulţimi, sarcina de învăţare implică exerciţii de imitare, grupare, separare, clasificare, ducând la dobândirea abilităţilor de identificare, triere, selectare şi formare de mulţimi.

La clasa pregătitoare am desfăşurat jocuri didactice ca: ,,Spune ce sunt”, ,,Ce a ascuns ursuleţul”, ,,Încărcăm trenul”, ,,Grădina zoologică”, ,,Bomboane colorate”, ,,Mingile la coş”, ,,Garajul”, ,,Facem ordine”, prin care am urmărit alcătuirea de către fiecare copil a unor mulţimi de obiecte (imagini, jucării) şi exprimarea verbală adecvată a denumirii mulţimilor de obiecte şi a însuşirii caracteristicilor lor (formă, culoare, mărime).

Prin jocul didactic ,,Cutiuţa” am urmărit formarea de mulţimi cu mai multe şi mai puţine obiecte, îmbogăţirea sistematică a reprezentărilor referitoare la cantitatea de obiecte.

5 Lupu Costică, Săvulescu Dumitru- „Metodica predării matematicii”, Editura Paralela 45 ,Piteşti,1998.6 . Antone V.,Gheorghinoiu C.,Obeadă M. - “Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic “, Editura Ex. Libris, Brăila,2002

13

Pentru compararea globală a unor mulţimi de obiecte conţinând mai multe sau mai puţine obiecte, am desfăşurat jocul didactic ,,Găseşte fraţii mei”, în cadrul unei activităţi de consolidare.

Prin intermediul jocurilor didactice ,,Grădina cu flori”, ,,Şerveţelele”, am urmărit separarea unui obiect sau mai multor obiecte dintr-o mulţime.

La clasele mai mari jocul didactic matematic este folosit ca formă de organizare a activităţii, în scopul verificării, consolidării cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor periodic, după ce s-a transmis un anumit volum de cunoştinţe prevăzute de programă.

Astfel am desfăşurat jocurile: ,,Spune ce-ai găsit”, ,,Spune ce sunt şi aşează-mă la locul potrivit”, ,,Jocul culorilor”, ,,Să facem ordine”, ,,Multe sau puţine”, ,,Să fie tot atâtea”, prin care am urmărit să construiască şiruri de obiecte pe orizontală şi pe verticală, să construiască serii de obiecte după două criterii, să compare mulţimile de obiecte prin apreciere globală şi prin corespondenţa unu la unu.

La clasa pregătitoare, dat fiind faptul că problematica este mai vastă, am urmărit sistematizarea cunoştinţelor despre mulţimi şi formarea de submulţimi, recunoaşterea şi numirea unor proprietăţi comune etc. în acest sens am desfăşurat jocuri didactice matematice ca: ,,Spune unde ai aşezat”, ,,Alegeţi şi grupaţi”, ,,Găseşte locul potrivit”, ,,Să culegem fructe”, ,,Jocul perechilor”, ,,Unde este mulţimea de…”.

Jocul didactic de numeraţie contribuie la exersarea şi consolidarea deprinderilor copiilor de aşezare în perechi, comparare, numărare conştientă şi exersarea cardinalului şi ordinalului, de compunere şi descompunere a numerelor, de raportare a numărului la cantitate şi invers, de familiarizare cu operaţiile aritmetice şi de formare a raţionamentelor de tip ipotetico-deductiv.

Având în vedere că la clasa pregătitoare numeraţia 1-10 şi chiar până la 20, compunerea şi descompunerea numerelor, efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, rezolvarea de probleme după scenarii practice sau după ilustraţii, compunerea de probleme după ilustraţii, pe lângă activităţile de exerciţii cu material individual, am desfăşurat şi jocuri şi jocuri didactice de numeraţie şi pentru operaţii aritmetice.

Am desfăşurat jocul ,,Te rog să-mi dai 7 obiecte la fel”, urmărind construirea mulţimii cu 7 obiecte, numărarea până la 7. Prin jocul didactic ,,A câta jucărie lipseşte”, am urmărit aspectul ordinal al numărului. Pentru raportare numărului la cantitate am folosit jocul ,,Găseşte tot atâtea jetoane cât arată cifra”. Pentru efectuarea unor operaţii simple de adunare şi scădere, am desfăşurat jocurile: ,,Te rog să-mi dai cu un obiect mai mult decât îţi arată cifra”, ,,Cine ştie câştigă”.

Prin intermediul jocurilor didactice: ,,Arată jetonul potrivit”, ,,Caută vecinii”, ,,Găseşte greşeala”, ,,Răspunde repede şi bine”, ,,Numără şi potriveşte”, desfăşurate la grupa mare, am urmărit numărarea conştientă în limitele 1-10, locul fiecărui număr în şirul numeric, raportarea numărului la cantitate şi invers etc.

Pentru compunerea şi descompunerea numerelor la clasa pregătitoare, am desfăşurat jocurile didactice: ,,Învăţăm să socotim”, ,,Să fim buni şcolari”. Jocurile: ,,Ghiceşte şi socoteşte”, ,,Cine ştie câştigă”, ,,Micul calculator”, ,,Ce semn s-a ascuns”, ,,Completează semnul potrivit” le-am desfăşurat pentru formarea

14

capacităţii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, înţelegerea semnificaţiei semnelor şi utilizarea lor.

Pentru formarea raţionamentului ipotetico-deductiv prin rezolvare de probleme după scenarii practice sau după ilustraţii, am desfăşurat jocurile: ,,Gândeşte şi socoteşte”, ,,Cine rezolvă mai repede problema”, ,,Cel mai bun şcolar”, prin care am consolidat, sistematizat şi verificat cunoştinţele şi deprinderile de muncă intelectuală dobândite de copii.

Pentru a facilita înţelegerea procesului de adunare şi scădere, la jocurile didactice de numeraţie şi pentru operaţii aritmetice, am folosit ca procedeu foarte eficient poeziile ghicitori.

Doi pisoi s-ascund c-un ţel Ca să prind-un şoricel 2 + 1 = 3 Vine unul să-i ajute, Câţi pisoi pândesc în curte? La Ciric pe lac 5 – 1 = 4 Cinci răţuşte baie fac Una pleacă, mac, mac, mac Câte-au mai rămas pe lac? Am pe masă patru mere Şi mai am şi două pere. 4 + 2 = 6 Poţi să-mi spui acuma, frate, Câte fructe sunt de toate?

Utilizând astfel de rime, copiii au efectuat cu uşurinţă şi plăcere operaţii de adunare şi scădere, într-un cadru stimulativ de joc.

Jocurile didactice matematice constituie forme atractive şi utile de organizare pentru sistematizarea cunoştinţelor privind calculul, numeraţia, compunerea şi descompunerea numerelor, rezolvarea de probleme. Toate acestea conduc la dezvoltarea deprinderilor intelectuale atât de utile însuşirii matematicii în clasa I.

CAPITOLUL II

JOCURI DIDACTICE MATEMATICE

15

2.1 EXEMPLE DE JOCURI DIDACTICE MATEMATICE

Mesaj codificat Scopul jocului:

- realizarea corespondenţei dintre figuri şi cuvintele date,- dezvoltarea flexibilităţii gândirii;

Sarcina didactică:- descifrarea mesajului cu ajutorul codului dat;

este ▫ didactic copiilor isteţi destinat

jocul

Materiale: Fişe de lucru Regula jocului: La comanda „Start !” a învăţătorului, elevii vor căuta să descopere mesajul

prin asocierea figurii cu cuvântul dat.

Câţi ani are plopul ? Scopul jocului:

- consolidarea deprinderii de calcul mintal (0 – 1 000) Sarcina didactică:

- efectuarea operaţiilor date pentru a afla vârsta plopului; Material didactic:

- fişe de lucru Regula jocului: Se cere elevilor să urmărească cu atenţie desenul după care: se adună numerele, rezultatul se înmulţeşte cu 5, se împarte la 3, din acest număr se scade suma iniţială şi se află vârsta plopului.

5 3 1

16

4 7 3 2 9 5 4 8 7 6

Cine formează cât mai multe numere ?Scopul jocului:

- consolidarea deprinderilor de formare a numerelor naturale;- dezvoltarea gândirii logice;

Sarcina didactică:- să scrieţi numerele formate din sute, zeci, unităţi;

Regula jocului: Elevii, într-un timp dat, trebuie să scrie cât mai multe numere formate din sute, zeci şi unităţi pe care le pot descoperi folosind cifrele indicate.

Ie cu motive geometriceScopul jocului:

- recunoaşterea figurilor geometrice;- formarea deprinderilor de a desena figuri geometrice;

Sarcina didactică:- înfrumuseţarea unei ii cu motive geometrice;

Material didactic: - fişe de lucru;Regula jocului: La comanda învăţătorului „Porniţi !”, elevii trebuie să deseneze pe ie linii frânte, linii curbe, pătrate, triunghiuri, romburi, etc, apoi să le coloreze.

17

7 1 2

4 0 3

8 5 6

SărbătoritulScopul jocului:

- formarea deprinderii de a lucra cu fracţiile;- dezvoltarea spiritului competitiv;

Sarcina didactică: - să descopere sărbătoritul; - cât primesc invitaţii din tort;

Material didactic: - fişe de evaluare;

Regula jocului: Elevii privesc cu atenţie desenul şi apoi completază:

a) Cea mai mare bucată de tort îi revineSărbătoritului.

b) El este ................... c) Invitaţii primesc …… din tort.

Punguţa cu câţi bani ?Scopul jocului:

- formarea deprinderii de a calcula rapid;- dezvoltarea spiritului competitiv;

Sarcina jocului:- descoperirea sumei din fiecare pungă;

Material didactic:- punguţe, jetoane cu numere:

Regula jocului: La îndemnul învăţătorului, elevii deschid punguţa şi însumeză valorile înscrise pe jetoane.

18

Ion Ana Dan Adi Maria Ema Ina

500

50 10

50

100

500

20

Descifrează mesajulScopul jocului:

- formarea deprinderii de calcul;- realizarea corespondenţei dintre literă şi rezultatul adunării;

Sarcina didactică:- descifrarea mesajului cu ajutorul adunării;

Material didactic:- fişe de lucru;

Regula jocului: Elevii vor calcula corespunzător adunările din interiorul căsuţei, vor găsi corespondenţa fiecărei litere cu rezultatul dat. La sfârşit, după o completare corectă vor avea o surpriză plăcută. „Îmi place mult matematica.”

72

Detectivii

19

1 1

200

100100

T

21 +

69

C

17 +

26

E

36 +

45

A

24 +

25

M

16 +

48

Î

45 +

27

I

19 +

57

L

56 +

9

U

27 +

28

P

49 +

24

72 64 76 73 65 59 43 81

64 55 65 90

64 59 90 81 64 59 90 76 43 59

Scopul jocului:

- consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate;

- sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-10);- verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una

şi două unităţi în limitele 1-10;Sarcina didactică:

- stabilirea locului unui număr în şirul numeric;- raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr;

efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.Regulile jocului:

Copilul numit de învăţătoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat, dacă greşeşte alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un element. Materialul didactic:

Cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv.Desfăşurarea jocului:

Ȋnvăţătoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere.

1) Pe un panou sunt aşezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare şi apoi descrescătoare.

2) Ȋnvăţătoarea aşează o cifră pe panou, iar copiii afişează vecinii numărului dat;

3) Ȋnvăţătoarea aşează două cifre diferite pe panou, iar copiii trebuie să aşeze cifrele intermediare.

Exemplu: 1 şi 4. Copiii aşează 2 şi 3.4) Ȋnvăţătoarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copiii

vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin.

Ajută-o pe Riţa – Veveriţa !

Scopul jocului:

- consolidarea număratului în limitele 1-10;

20

- cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale;- consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu

una-două unităţi;- verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat;

Sarcina didactică: - numără crescător şi descrescător în limitele 1-10; - fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale;- efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-10;

Regulile jocului:.Pe rând, căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva

sarcina dată pentru a o ajuta pe Riţa- Veveriţa. Dacă rezolvă corect primeşte o nucă drept recompensă.

Câştigă echipa care a adunat cele mai multe nuci.Materialul didactic:

Veveriţa, nuci, traseul veveriţei, plicuri, jetoane cu cifre.Desfăşurarea jocului:

Ȋnvăţătoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care este foarte supărată pentru că s-a rătăcit. Pentru a ajunge la scorbura sa trebuie să rezolve mai multe sarcini. Este amenajat un traseu pe care există din loc în loc sarcini. Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Pe rând, câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa.

Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o nucă. În final, va câştiga echipa care a adunat cele mai multe nuci.

Exemple:1. Aşează cifrele de la 1 la 10 în ordine crescătoare.2. Aşează cifrele de la 1 la 10 în ordine descrescătoare.3. Numără crescător de la 8.4. Numără descrescător de la 6.5. Găseşte vecinul mai mic al lui 5.6. Găseşte vecinul mai mare al lui 9.7. Descoperă cifra care lipseşte.8. Adună nucile în coş. Scrie operaţia corespunzătoare: 6+2=8.9. Ia din coş 2 nuci. Câte au rămas?. Scrie operaţia corespuntătoare: 8–2=6 .10.Aşează cele 8 nuci în două coşuleţe. Găseşte mai multe variante de

descompunere.11.Compeletează florile din vază astfel încât să fie 9 (compunere)!

Căştigă echipa care a adunat cele mai multe nuci în coşuleţ. Copii vor primi drept recompense alune şi nuci din proviziile veveriţei.

21

Cu matematica în lumea poveştilor

Scopul jocului:- verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la

cantitate.- consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în

corespondenţă;- efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile

matematice: „+”, „-”, „=”.Sarcina didactică :

- raportarea corectă a cantităţii la număr şi a numărului la cantitate ; efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu un element.

Regulile jocului:Copilul numit de învăţătoare va număra elementele grupei indicate şi va aşeza

cifra corespunzătoare. La cererea învăţătoarei, va mai forma o grupă cu tot atâtea elemente câte elementeare cea indicată. Dacă nu rezolvă corect sarcina, alt copil va veni să corecteze greşeala. Material didactic:

Tablouri cu imagini din poveşti, siluetele personajelor, cifre, grupe diverse legate de personajele din poveştile cunoscute.Desfăşurarea jocului:

Ȋnvăţătoarea afişează un tablou dintr-o poveste, îl intuieşte cu ajutorul copiilor, apoi ei vor rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute.

Exemplu :

Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada.

1. Câţi pitici sunt în imagine ?2. Aşezaţi cifra corespunzătoare numărului de pitici.3. Formaţi o grupă de pătuţuri în care să fie tot atâtea câţi pitici sunt.4. Formaţi o grupă de scăunele în care să fie cu unul mai multe decât pătuţurile.5. Un pitic pleacă la plimbare. Câţi au rămas ?

Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6.

6. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8.

2.2 TIPURI DE JOCURI LOGICO-MATEMATICE - DEFINIŢIE, SCOP, IMPORTANŢĂ

Introducerea jocurilor logice în sistemul activităţilor din şcoală este una din direcţiile cele mai actuale şi mai semnificative ale modernizării învăţământului primar. În ţara noastră cercetările efectuate în acest sens, precum şi experienţa

22

didactică acumulată până în prezent au evidenţiat nu numai posibilitatea dar şi necesitatea introducerii acestui tip de joc în procesul educării şi instruirii şcolarilor. Z.P.Dienes concepe ‘’introducerea primelor elemente de matematică la copiii de vârsta şcolară prin jocurile logice’’7. Jocurile logico – matematice sunt jocuri didactice care introduc, în verbalizare, conectorii si operațiile logice urmăresc formarea abilităților pentru elaborarea judecăților de valoare si de exprimare a unităților logice. Ele oferă posibilitatea familiarizării copiilor cu operațiile cu mulțimi. Orice operație abstractă, inclusiv noțiunea de mulțime, devine mai accesiblă si poate fi însuşită conştient dacă este inclusă în jocul logico – matematic ce oferă un cadru afectiv motivaţional adecvat. Spre deosebire de jocul didactic a cărui sferă cuprinde toate problemele instruirii, jocul logic îsi propune să rezolve cu preponderență obiective de ordin formativ, în care aspectele informative sunt de cele mai multe ori pe plan secundar. Astfel, prin jocurile logice se urmăreste însuşirea formelor gândirii logice (noțiune, judecată, raționament şi relațiile dintre ele ), utilizarea corectă a tuturor operațiilor logice ( analiza, sinteza, comparația, generalizarea, clasificarea, diviziunea, etc. ), asimilarea unor operații cu mulțimi de obiecte si exprimarea rezultatului acestora sub forma calculului prepozițional ( implicație, negație, conjuncție, disjuncție, etc. ), educarea calităților gândirii ( flexibilitatea, fluiditatea, spontaneitatea, perspicacitatea, independența, rapiditatea, etc. ), aplicarea regulilor şi legilor gândirii logice în diferite acțiuni şi situații concrete de viață. Făcând exerciții de gândire logică pe mulțimi concrete ( piese geometrice ), copiii dobândesc şi pregătire necesară pentru înțelegerea numărului natural şi a operațiilor cu numere naturale, de formare a mulțimilor după o însuşire, două sau mai multe însuşiri ( culoare, formă, grosime ), ce reprezintă modalități de exersare a abilității de clasificare.

Folosind un limbaj adecvat, şcolarii intuiesc operația de complementariere prin negație, reuniunea prin disjuncție logică şi ajung să utilizeze principiile generale ale logicii, ceea ce simplifică drumul raționamentului spre obținerea unor rezultate conforme cu sarcina.

Tot prin intermediul jocurilor logice, copiii sunt familiarizați si cu alte concepte matematice ca acelea de relație, relație funcțională, ceea ce pregăteşte şi uşurează înțelegerea corespondenței biunivoce. ,, Scopul principal al jocurilor de acest tip este de a-i înzestra pe copii cu un aparat logic simplu care să le permită a se orienta în problemele şi aspectele realității înconjurătoare, să exprime judecăți şi raționamente într-un limbaj simplu, familiar”8. Jocurile logice corespund, prin structura şi conținutul lor, necesităţii de

7 Dienes Z. P.- “Educaţia copiilor” ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1996.

88. Neagu Mihaela ,Beraru Georgeta-„Activităţi matematice în grădiniţă. Îndrumător metodologic” , Editura Polirom,Iaşi, 1997, pag.82

23

accentuare a caracterului formativ al actului didactic. Ele se încadrează în spiritul actualei programe şi sprijină nu numai formarea reprezentărilor matematice, ci şi celelalte activități prevăzute în programă.

În eşalonarea cunostințelor, în gradarea lor, trebuie respectate cu strictețe particularitățile de vârstă: întâi se lucreză cu obiecte concrete, apoi cu obiecte reprezentative si în final cu simboluri.

Mijloacele didactice utilizate în jocurile logico – matematice sunt trusele cu piese geometrice DIENES, LOGI I si LOGI II. Organizarea jocurilor logice solicită o tehnologie didactică adaptată corespunzător: uneori se lucrează frontal, cu întreaga clasă, alteori pe echipe de 4 – 6 copii, fiecare echipă având câte un reprezentant, învăţătoarei rămânându-i rolul de organizator, îndrumător, arbitru.

În scopul evitării unor confuzii privind diferențierea jocurilor logice de cele didactice matematice, si luând drept criteriu gradul de implicare a operațiilor logice în teoria mulțimilor, jocurile logico –matematice se clasifică în :

1. Jocuri libere de construcţie;2. Jocuri pentru constituirea de mulţimi;3. Jocuri de aranjare a pieselor în tablou;4. Jocuri de diferenţe;5. Jocuri cu cercuri;6. Jocuri de formare a perechilor;7. Jocuri de transformări;8. Jocuri cu mulţimi echipotente.

La venirea copiilor în şcoală ei posedă unele achiziţii cognitive despre formă, mărime, chiar poziţii spaţiale. Prin activităţile libere am urmărit să cunosc zestrea cognitivă a copiilor pentru a determina metodele pe care trebuie să le folosesc. Folosind metoda conversaţiei am remarcat că şcolarii exprimă mai uşor întinderea unei suprafeţe plate precum şi culoarea, dar forma a fost mai greu de exprimat. Pentru a ajunge la noţiunea de cerc am pus la dispoziţia copiilor obiecte de formă rotundă şi copiii au realizat că sunt cercuri. Pentru a-i familiariza cu pătratul am folosit batiste, şerveţele, iar mai târziu am pus la dispoziţia lor trusa pentru a desfăşura activităţi la libera alegere. În jocurile lor au construit case unde acoperişul a fost un triunghi, au construit tractoare cu remorcă unde au folosit dreptunghiuri şi cercuri. Manevrând materialul, ei construiesc din imaginaţie, clasifică materialul după culoare, formă sau mărime. Activitatea poate fi considerată ca o explorare, ca o învăţare prin descoperire. Copiii acţionând direct cu materialul îşi manifestă din plin curiozitatea şi iniţiativa de joc. Pe baza observaţiei fiecărui copil am sesizat în ce măsură disting şi denumesc corect forma, culoarea şi dimensiunea figurilor geometrice precum şi grosimea.

După ce copiii şi-au făcut o imagine de ansamblu asupra pieselor trusei am trecut la jocurile pentru construirea de grupe. Aceste jocuri ocupă un loc însemnat în cadrul jocurilor logice şi ele se desfăşoară în special la clasele mici. Prin intermediul acestor lecţii copiii au înţeles procesul de formare a grupelor pe baza unei proprietăţi date şi au intuit complementarele acestora. Metodele pe care le-am aplicat în

24

desfăşurarea acestor activităţi au fost: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul şi conversaţia.

La clasa pregătitoare cunoştinţele copiilor se lărgesc prin faptul că şcolarii fac cunoştinţă cu dreptunghiul şi cu triunghiul şi se adaugă tuturor pieselor atributul "grosime" cu cele două variante ale sale: gros-subţire.

Prin jocul logic "Ghiceşte cum este?" copiii au constituit subgrupe după criteriul grosimii. Ei au aşezat piesele subţiri în cercul roşu desenat pe duşumea şi piesele groase în cercul albastru, folosind corect termenii "piesă subţire" şi "piesă groasă". Aici am utilizat şi problematizarea, punând o piesă subţire în cercul albastru.

În desfăşurarea jocurilor logico-matematice am introdus întrecerea ca element de joc pentru a stimula participarea mai activă a tuturor copiilor din clasă.

Utilizând metoda învăţării prin descoperire, copiii au sesizat că o piesă poate intra în alcătuirea mai multor grupe. De exemplu: cercul mic verde şi subţire face parte din grupa cercurilor verzi şi din grupa cercurilor mici.

După ce copiii au învăţat atributele pieselor am desfăşurat activităţi de determinare a pieselor. În acest sens amintim jocurile: "Ce ştii despre mine?", "Ghiceşte cum este?", Şantierul de construcţii", "Ce este şi cum este această piesă", iar metodele folosite au fost: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul, problematizarea.

Pe măsură ce copiii şi-au îmbogăţit experienţa, jocurile devin mai complexe şi ele solicită tot mai mulţi analizatori. În acest sens am desfăşurat cu copiii jocuri logice ca "Săculeţul fermecat", "Te rog să-mi dai", "Cine ghiceşte mai repede". Aceste jocuri au dat posibilitatea copiilor să descopere forma, mărimea şi grosimea obiectelor numai prin simţul tactil şi cu ajutorul negaţiei şi al deducţiei logice. Prin aceste activităţi se combină totul cu mişcarea, cu cântecul, cu povestirea, copiii se obişnuiesc cu o exprimare corectă şi o atitudine politicoasă faţă de partenerii de întrecere.

În cadrul jocurilor de aranjare a pieselor în tablou, metodele utilizate au fost: explicaţia, demonstraţia, învăţarea prin descoperire şi exerciţiul.

Exemple de jocuri de aranjare a pieselor în tablou pe care le-am desfăşurat cu copiii au fost: "Cine aranjează mai frumos?", "Tabloul cercurilor (al triunghiurilor, al pătratelor, al dreptunghiurilor)", "Tabloul pieselor albastre", "Tabloul pieselor subţiri". Prin aceste jocuri am solicitat copiilor să determine poziţia diferitelor grupe de piese, să găsească denumirea pentru altele, să refacă tabloul după ce câteva piese au fost schimbate de la locul lor sau au fost scoase din tablou.

Prin aceste jocuri de completare a tabloului au fost sistematizate şi consolidate cunoştinţele copiilor în legătură cu componenţa trusei, cu împărţirea în subgrupe componente şi s-a intuit intersecţia a două grupe. De asemenea, îmbinând metodele modeme cu cele clasice, prin intermediul acestor jocuri am cultivat spiritul de ordine şi gustul pentru frumos al copiilor.

O altă categorie de jocuri logice pe care le-am desfăşurat cu copiii au fost jocurile de diferenţe. În primele jocuri copiii au fost solicitaţi pe baza observaţiei şi a conversaţiei să compare câte două piese şi să sesizeze că ele se deosebesc prin cel puţin un atribut. Exemple de jocuri desfăşurate în acest sens: "Ce nu este la fel?",

25

"Ce este la fel?", "Ce este şi ce nu este la fel?". Prin intermediul acestor jocuri copiii au comparat câte două piese şi au stabilit atributele comune şi cele distincte.

Aplicând metoda învăţării prin descoperire copiii au sesizat că suma dintre numărul asemănărilor şi deosebirilor este patru şi dacă două piese au avut trei asemănări, ei au spus imediat că au o diferenţă.

După ce observaţiile copiilor legate de asemănările şi deosebirile dintre piese au fost sistematizate am început o altă serie a jocurilor de diferenţe şi anume "Trenul" (cu o diferenţă), "Trenul" (cu patru diferenţe), "Trenul în cerc". Metodele utilizate în aceste activităţi au fost: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia.

Dintre jocurile cu cercuri pe care le-am desfăşurat cu copiii aş aminti jocurile "V-aţi găsit locurile?", "Găseşte locul potrivit", "Jocul cu trei cercuri". În desfăşurarea jocului "Găseşte locul potrivit" am folosit piesele trusei şi astfel copiii au putut formula probleme multiple şi variate. Am insistat să folosească expresiile caracteristice "şi ... şi" - intersecţia, "dar nu" - diferenţa, "sau ... sau" - reuniunea, "nici ... nici" complementara reuniunii.

Aceste activităţi cer eforturi mai mari din partea copiilor, ele sporesc interesul lor şi odată cu el posibilitatea de abstractizare şi generalizare.

Pentru înţelegerea echivalenţei numerice a unor grupe folosind punerea în corespondenţă a elementelor ce le compun sunt foarte utile jocurile de formare a perechilor. Astfel, în jocul "Ce piesă lipseşte?" am aşezat piesele în perechi după mărime sau grosime. Aplicând metoda învăţării prin descoperire, copiii au observat că una rămâne fără pereche (perechea fiind ascunsă de mine) şi au denumit exact piesa care lipseşte. Prin astfel de jocuri şcolarii ajung la înţelegerea sensului noţiunii de "pereche" şi îşi însuşesc algoritmul de formare a perechilor, acesta constituind un aspect esenţial pentru integrarea cu succes a copiilor în clasa I.

2.2.1 Jocuri libere de construcţie

Jocurile libere de construcţie se desfășoară în general în cadrul activităților liber alese la clasa pregătitoare sau în completarea orelor de matematică la clasele mai mici.

Înainte de a stabili contactul cu trusa, copiii trebuie să cunoască în mod nemijlocit obiecte din mediul înconjurător: animale, fructe, obiecte de mobilier, obiecte de uz personal, jucării etc. În toate activitățiile destinate cunoașterii mediului ambiant, ca și în primele activități cu conținut matematic, copilul trebuie ajutat să-și sistematizeze observațiile în sensul de a distinge mărimea, culoarea, forma obiectelor, pozițiile lor spațiale relative.

După ce copiii au căpătat o inițiere asupra formelor, mărimii și culorilor mai importante, ei pot primi trusele pentru a-și desfășura unele activități la libera alegere.

Prin aceste jocuri se cultivă abilitățile de mânuire a pieselor, capacitatea de percepție pentru distingerea atributelor, se formează primele deprinderi de activitate desfășurată în colectiv.

Aceste jocuri m-au ajutat pe mine ca învăţătoare să cunosc abilitățile și deprinderile copiilor și să mă informez asupra unora dintre trăsăturile lor psihice.

26

Am încercat de fiecare dată în cadrul acestor jocuri să-i încurajez pe copiii timizi, să temperez tendințele de egoism sau vedetism ale unora dintre școlari. Totdeauna am avut în vedere cunoștințele și vocabularul copiilor, am urmărit modul în care copiii interacționează în vederea realizării construcției propuse.

Exemple de jocuri libere de construcţie:,, CAUTĂ-ȚI CĂSUȚA ! ‘‘

Obiective de referință :- consolidarea cunostințelor privind denumirea formelor geometrice si a culorilor;-formarea deprinderii de a compara după criteriul formei si al culorii;

Material didactic :-cheie confecționată din carton, pentru fiecare copil care în partea de sus are lipită;- o figură geometrică de o anumită culoare;- lacăte mari confecționate din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite.

Regula şi desfăşurarea jocului : Fiecare bancă reprezintă o căsuță. Pe fiecare căsuță se asează un lacăt mare, pe

care este desenată o figură geometrică colorată. Se împart copiilor cheile din carton. La un semnal dat de învăţătoare, copiii îşi caută căsuța, care trebuie să aibă desenat pe lacăt aceeaşi figură geometrică, de aceeaşi culoare cu cea pe care o are cheia lui.

După ce şi-au găsit căsuța, copiii se aşează la mesele respective şi pun cheia alături de lacăt, cu figura în sus. Ȋnvăţătoarea controlează dacă împerecherea lacăt – cheie s-a făcut corect. Apoi cere fiecărui copil să denumească forma şi culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia si lacătul lor. În timpul desfăşurării jocului cheile se pot schimba de mai multe ori.

,, JOC CU BEȚIŞOARE ‘‘ Obiective de referință :

- consolidarea reprezentărilor despre figurile geometrice, dezvoltarea atenției.

Material didactic : - Bețişoare.

Regula si desfăşurarea jocului : Elevii aşezați la bănci, primesc un coşuleț cu câte 15 bețişoare (sau bețe de chibrituri ). La îndemnul învăţătoarei, copiii trebuie să combine bețişoarele în aşa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei . Câştigă cel care a terminat primul, executând corect figurile. Jocul poate fi complicat cerându-le copiilor să unească figurile pentru a obține un obiect.,, JOCUL FIGURILOR GEOMETRICE ‘‘ Obiective de referință :

- formarea deprinderii de a desena figuri geometrice cu creta pe tablă; Material didactic :

- o tablă, cretă albă si cretă colorată. Desfăşurarea jocului :

27

Copiii formează două echipe. Cu o cretă se împarte table în două părți. La comanda învăţătoarei, câte un copil din fiecare echipă trece la tablă şi desenează câte un pătrat. Echipa care are cele mai reuşite pătrate desenate este câştigătoare. Jocul poate fi complicat cerându-le copiilor să deseneze şi alte figuri geometrice cunoscute. De asemenea, la cerința ,, Desenați câte un cerc roşu ‘‘, copiii execută sarcina cerută.,,ŞTIU SĂ CONSTRUIESC”(clasele a III-a şi a IV-a)Scopul didactic:

- recunoaşterea figurilor geometrice;- dezvoltarea capacităţii de a crea unele obiecte;

Sarcina didactică: asamblarea unor corpuri geometriceMaterial didactic: hârtie, carton;Regula jocului: învăţătorul desenează pe tablă, iar elevii pe hârtie la dimensiunile alese de ei. Se decupează şi se pliază după model şi se lipeşte. Elevii sunt atenţionaţi să plieze numai după liniile punctate. Se lipeşte a cu A, b cu B, etc;

Primii trei care au realizat corect vor primi cuburi colorate. a) Cutia cu jucării

B C

b c a

D d

E f g

E F

b)Cutia păpuşii A

28

B G

b c a

d D

e f g

E F

G

,,GHICI CINE SUNT EU ?” Scopul jocului:

- dezvoltarea deprinderii de a recunoşte figuri geometrice;- dezvoltarea spiritului competitiv;- activizarea elevilor;

Sarcina didactică: recunoaşterea figurilor geometrice; Materiale didactice: foi matematice; Regula jocului: învăţătorul le spune elevilor ghicitorile următoare, cerându-le să noteze pe foi răspunsul corect.,,STELUŢA TRIUNGHIURILOR” Scopul jocului:

- consolidarea cunoştinţelor despre triunghi;- dezvoltarea spiritului practic şi tehnic;- dezvoltarea spiritului de observaţie şi a capacităţii de orientare;- dezvoltarea atenţiei şi a memoriei;

Sarcina didactică: să descopere cât mai multe triunghiuri;Materiale didactice: fişe de lucru;Regula jocului: învăţătorul cere elevilor să privească cu atenţie desenul şi să descopere cât mai multe triunghiuri. Ele sunt notate cu trei litere. Elevii au fost atenţionaţi să noteze cu aceleşi litere două triunghiuri. S-a precizat că triunghiurile pot fi mari sau mici, pot conţine mai multe triunghiuri.Recompensă: au fost desemnaţi câştigători elevii care au găsit cele mai multe triunghiuri în timpul stabilit. S-a făcut o clasificare a locurilor în ordinea numărului de triunghiuri găsite. Interesant de ştiut este faptul că se pot descoperi 110 triunghiuri în cadrul desenului.

29

,,MELCUL” Scopul jocului:

- dezvoltarea capacităţii de orientare;- consolidarea operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire;

Sarcina didactică: rezolvarea unor operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire în limitele 1 – 100;Materiale: culegerea de exerciţii matematice „Matematica ... prin joc”;Regula jocului: elevii sunt împărţiţi în două echipe şi alcătuiesc cu numerele scrise pe melc adunări, scăderi, scăderi, înmulţiri, împărţiri. Dacă un elev greşeşte calculele, trece următorul la tablă. Jocul se continuă până se epuizează toate căsuţele.Recompensă: elevii care termină pe primele trei locuri vor primi o cochilie de melc.

,,CONSTRUIŢI !” Scopul jocului:

- recunoaşterea figurilor geometrice;

30

43;12

12;4

5;9

81;9

35,7

18;5

29:15

18;25

64;8

30;6

40:20

7;7

7;8

16;18

- formarea deprinderii de a construi;- dezvoltarea imaginaţiei creatoare;- dezvoltarea atenţiei;

Sarcina didactică: construirea unei căsuţe cu ajutorul figurilor geometrice; Materiale didactice: Figuri geometrice confecţionate din carton, cretă colorată. Regula jocului: s-a cerut elevilor să scoată din trusă un pătrat mare, un dreptunghi mic, două cercuri, două triunghiuri. Cine poate construi o casă cu aceste figuri ?

Figura a. Figura b

Se pot folosi şi alte jocuri didactice „La ora de matematică”, „În grădina bunicii”, „La Grădina Zoologică”, „Coşul cu fructe”.

2.2.2 Jocuri pentru construirea mulţimilor Aceste tipuri de jocuri vin în continuarea jocurilor libere și-i ajută pe copii să-și sistematizeze observațiile făcute anterior. Scopul acestor jocuri este acela de a-l ajuta pe copil să înțeleagă procesul de formare a mulțimilor pe baza unei proprietăți caracteristice date. În același timp în cadrul acestor jocuri se urmărește și însușirea procesului invers, găsirea unei proprietăți caracteristice pentru o mulțime ale cărei elemente sunt date, în acest fel copiii învățând să stabilească o legătură firească și reciprocă între acțiune și limbaj. La clasa pregătitoare am desfășurat jocuri de genul „Alege discurile(cercurile)” , „Caută pătratul” , „Alege triunghiul” prin care copiii au separat piesele după criteriul mărimii „Alege triunghiurile mici” sau după criteriul culorii „ Te rog sa-mi dai un cerc de culoare roșie”. Am introdus noțiunea de „dreptunghi” și atributul pieselor „grosime” cu cele două variabile (gros,subțire).

31

După ce copilul învață atributele pieselor trebuie să i se ofere posibilitatea de a-și sistematiza cunoștințele, de a corela aceste atribute, în scopul determinării fiecărei piese. Acest lucru se realizează într-un mod atractiv considerând atributele pieselor ca pe niște calități. În unele jocuri de felul „Ce a găsit iepurașul”? copiii sunt provocați să sesizeze greșelile intenționat făcute de învăţătoare. Din categoria jocurilor pentru construirea de mulțimi fac parte:

a)„Alege discurile și joacă-te cu ele”(construirea de mulțimi pe baza unei caracteristici date) b)Caută pătratul.c) Construim căsuțe (formarea de mulțimi pe baza unei caracteristici date)d) Ce piesă nu cunoaștem?e) Așează-mă la căsuța mea!(construire de mulțimi după criteriul formei)f) Unul, doi, treci la locul tău! Contruire de submulțimi după criteriul mărimii.g)Așează-mă la culoarea mea (construire de submulțimi după criteriul culorii.h)Ghicește cum este! Construirea de submulțimi după criteriul grosimii.i) Șantierul de construcții, etc.

,, CINE GHICEŞTE MAI REPEDE ‘‘ Scopul jocului:

-înțelegerea constientă a folosirii conjuncției logice și a deducției logice;- consolidarea deprinderii de triere si grupare după anumite atribute a elementelor unei mulțimi.

Materialul didactic : panou cu două rânduri de buzunăraşe transparente, trusa cu 48 de piese, simboluri pentru toate atributele şi negațiile pieselor ( pentru culoare – fluturaşi, pentru mărime – flori albe, pentru grosime – steluțe, iar negațiile sunt barate cu linii negre ) . Desfăşurarea jocului :

Jocul se desfăsoară sub formă de întrecere între echipe. Mai întâi învăţătoarea prezintă panoul cu buzunăraşe şi simbolurile necesare pentru atributele și negațiile acestora. Explică modul de folosire şi regula jocului, a simbolurilor și insistă asupra momentului când trebuie folosite simbolurile barate. La semnalul învăţătoarei, copiii închid ochii şi ea alege din trusă o piesă, o intuieşte, reținându-i atributele, apoi o ascunde, după care pune prima întrebare: ,,Este o piesă roşie? ‘‘. Dacă răspunsul este afirmativ, învăţătoarea afişează pe rândul de sus simbolul roşu,iar în caz contrar, afişează pe rândul al-II-lea simbolul fluturaşul roşu haşurat. Se pune a doua întrebare în cazul în care copiii au dat răspuns negativ : ,, Este o piesă galbenă ? ‘‘ Dacă răspunsul este afirmativ, se afişează pe primul rând simbolul galben, dacă este negativ se afişează pe rândul al-II-lea simbolul galben haşurat. Dacă amândouă răspunsurile au fost negative, atunci se încearcă să se facă deducții : ,, Dacă piesa nu este nici roşie, nici galbenă, atunci cu siguranță este albastră ‘‘. Răspunsul acesta se afişează cu simbolul afirmativ albastru, dar nu se ia în considerare la numărarea punctelor. În mod similar trebuie determinate şi celelalte atribute : mărimea, grosimea şi forma.

2.2.3 Jocuri de aranjare a pieselor în tablou

32

Aceste tipuri de jocuri se desfășoară după ce copiii au învățat să constituie mulțimi din piesele trusei și constau în descoperirea secretelor acestor mulțimi, copiii trebuind să sorteze elementele după noi criterii și să le aranjeze într-o anumită ordine și succesiune. Tablourile sunt formate din căsuțe pătrate dispuse pe linii și coloane, numărul lor indicând modalitatea de aranjare, iar totalul căsuțelor este același cu numărul de piese din mulțimea ce trebuie aranjată. Prima etapă a jocului de aranjare a pieselor în tablou este completarea tabloului însă nu este cea mai importantă deoarece pot apărea erori în dispunerea pieselor, acestea fiind corectate, însă nu prin intervenția directă a învăţătoarei, ci doar cu ajutorul unor întrebări de control pe care le adresează echipei: „ Ce piesă aveți aici?”, „ Dar aici?”, „Unde sunt așezate cercurile subțiri?” , „ Dar piesele roșii și groase?” etc. O altă variantă a jocului se poate desfășura în timp ce copiii închid ochii, învăţătoarea va schimba locul pieselor din tablou iar copiii trebuie să restabilească situația inițială sau, învăţătoarea poate să ia pese din tablou ( de pe linii și coloane diferite) și copiii trebuie să descopere atributele pieselor ce lipsesc și apoi să completeze cu ele tabloul.

Din categoria jocurilor de aranjare în tablou fac parte :a) ’’Aranjăm discurile (pătratele, triunghiurile)’’b) ”V-aţi găsit locul?”c) ’’Cine aranjează mai frumos?’’d) “Tabloul discurilor (al pătratelor, al triunghiurilor, al dreptunghiurilor)’’e) “Tabloul pieselor galbene (roşii, albastre, verzi)’’f) “Tabloul pieselor mici (mari)’’g) “Tabloul tricolor’’h) “Cine aranjează mai bine?’’

,,PLANTELE DIN PĂDURE” Scopul jocului: consolidarea deprinderilor elevilor de a recunoaşte cu uşurinţă diferite plante; Sarcina didactică: construirea mulţimilor de plante dintr-o imagine dată; Materiale didactice: imagini cu plante, foi de observaţie, cu tabel; Regula jocului: pentru fiecare plantă descoperită în imagine, elevii trag câte o liniuţă. La sfârşitul timpului de joc, elevii verifică dacă fiecărei plante îi corespunde câte o liniuţă. Se cere elevilor să observe liniuţele din tabel. Care mulţime are mai multe elemente ? Ce mulţime are tot atâtea elemente ?

33

a)Jocurile numărători se folosesc pentru numărarea în ordine crescătoare şi descrescătoare şi exersarea cardinalului şi a ordinalului.,,SURPRIZA” Scopul jocului: învăţarea ordinii strict crescătoare a şirului numerelor naturale; Sarcina didactică: citirea numerelor şi completarea rapidă a figurii respectând ordinea numerelor; Material didactic: fişe de lucru; Regula jocului: fiecare elev va uni numerele naturale în ordine crescătoare. Spre surprinderea elevilor, din liniile trasate se vor forma un avion. Învăţătorul poate cere elevilor să spună tot ceea ce ştiu despre avion. Recompensă: elevii care au realizat avionul vor primi un ecuson cu un avion. 4 7 8

34

3 5 6 1 2 9 10

19 18 12 11 16 15 14 13 17

2.2.4 Jocuri de diferenţe

După ce copiii cunosc bine componența trusei, ştiu să denumească orice piesă a ei prin cele patru atribute și sesizează cu oarecare ușurință negațiile ce o caracterizează, se pot organiza și jocuri de diferențe. Știind că fiecare piesă este unicat, și considerând două piese oarecare ale trusei, vom observa că ele diferă prin cel puțin un atribut. Piesele pot avea însă două, trei sau chiar patru diferențe între ele. În cadrul jocurilor de acest tip se formulează sarcina de a aranja piesele trusei în șir, una după alta, astfel încât atributele a două piese consecutive să se distingă printr-un număr determinat de diferențe. În primele jocuri se stabilesc asemănări și deosebiri dintre două piese oarecare, apoi se cere însușirea pieselor după o anumită regulă, formându-se așa-numitele „trenuri”. Motivul „trenului ” care prefigurează relația de ordin este adesea folosit de învăţătoare și în alte activități

Din categoria jocurilor de diferenţe fac parte:a) ”Ce nu este la fel?’’b) ”Ce este la fel?’’c) “Ce este şi ce nu este la fel?’’d) “Trenul (cu patru diferenţe)’’e) “ Trenul în cerc”f) „Trenul (cu o singură diferenţă)’’g) “Trenul în 8”h) “Trenul (cu două diferenţe)”i) “Trenul (cu trei diferenţe)”j) “Casele de pe strada mea”k) “Campingul”l) “Jocul de domino”

,,PĂTRĂŢELUL BUCLUCAŞ”

35

Scopul jocului: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris; Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele 0 – 100 pentru obţinerea unei anumite constante; Material didactic: fişe de lucru în care sunt desenate trei pătrate a câte nouă căsuţe. Regula jocului: pătratele vor fic completate cu numere între 0 şi 16. Se completează mai întâi pe diagonală, după care se vor căuta numerele corespunzătoare pentru căsuţele rămase libere; Recompensă: Pentru elevul care a găsit soluţia de rezolvare în cel mai scurt timp.

Suma numerelor este 40

ROBOTUL SOCOTEŞTE

Scopul jocului: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris;

36

1210 – 20 + 16 =

320 : 8 =

1 – 242: 100 – (18: 2 + 6 x7 – 15 : 5) : 8 + 3 x 9 =

(17 + 4 x2 ) : (121 : 11 – 2 x 3 ) =

3 x 2 x 6 – 3 x (19 – 3 x5 ) : 2 :8 =

18 : 2 + (16 – 108 : 27) : 3 =

72 : 12 x 3 x 2 : 4 =

1 + 2 x (6 + 6 : 3 ) – 5 : 6 =

(3 x 1 + 5) x 3 + 5 x3 +5 x 3 + 5 =

8 + 8 x 8 +8 x8 + 8 x (8 - 8) + 8 : 8 =

1 + 2 x 3 + (4 – 4 ) x 5 : 6 x 7 =

2 508 800 : 320= 1 002 005 – 375=

Sarcina didactică: rezolvarea corectă a exerciţiilor, respectând ordinea efectuării operaţiilor; Material didactic: fişe de lucru; Regula jocului: elevii vor primi câte o fişă şi vor rezolva exerciţiile începând din partea de sus a robotului; Recompensă: câştigătorii sunt elevi al căror „robot” va râde.,,RESPECTĂ CULOAREA !”(clasa I) Scopul jocului: - recunoaşterea figurilor geometrice;

- consolidarea cunoştinţelor despre culori; Sarcina didactică: să coloreze corect figurile geometrice; Regula jocului: elevii primesc o fişă de lucru, iar învăţătorul prezintă sarcina jocului, aceea de a colora: triunghiul cu albastru, cercul cu roşu, pătratele cu verde, dreptunghiul cu galben.

,,BRĂDUŢUL” (clasa I, clasa a II-a) Scopul jocului:- dezvoltarea atenţiei,

- dezvoltrea capacităţii de analiză şi sinteză; Sarcina didactică: să deseneze figurile geometrice din versurile poeziei; Material didactic: foi de matematică, creioane. Regula jocului: Învăţătorul citeşte o poezie după care fiecare elev trebuie să deseneze figurile geometrice sugerate de versuri.

„Un dreptunghi pe verticalăCu un pix sau cu cernealăDacă desenezi, Dănuţ,Faci tulpină de brăduţiUn triunghi ce-n nori se pierdeE coloana lui cea verdeGloburi – cercuri mari şi roţii,Frunzele din linioare,Iar în vânt să bată-n soarePoţi să pui o notă mare!”

37

CAPITOLUL IIIACTIVITATEA METODICĂ ŞI DE CERCETARE

3.1 PROIECT DE CERCETARE “STUDIU PRIVIND UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN ACTIVITĂŢILE DIN

ŞCOALĂ”

I. ARGUMENTARE TEORETICĂ

Cercetările psihologice efectuate în secolul nostru în problema jocului au pus în evidenţă numeroasele elemente psihologice care conturează această formă de activitate specific umană. Este vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul în general şi care sunt suficient de operante chiar la copiii de vârstă şcolară. Prin prezenţa şi acţiunea acestor elemente psihologice, copiii ies „din anonimat” şi ni se înfăţişează ca fiinţe cu personalitatea în formare, care gândesc, acţionează motivat după posibilităţi şi aspiră la perfecţionare.

Jocul didactic matematic este o formă de activitate distractivă şi accesibilă copilului, prin care se realizează o bună parte din sarcinile instructiv-educative în instituţiile şcolare.

II. SCOP

- Cunoaşterea şi precizarea locului pe care-l ocupă jocul didactic matematic ca formă de activitate în şcoală şi ca metodă de predare-învăţare.

III. OBIECTIVE:

- optimizarea performanţelor şcolare prin utilizarea jocului didactic matematic;- activizarea şi optimizarea potenţialului intelectual şi fizic prin utilizarea

jocului didactic matematic;- dobândirea unor însuşiri sociale prin intermediul jocului didactic matematic.

IV. IPOTEZA

Presupunem că utilizarea jocului didactic matematic asigură optimizarea performanţelor şcolare ale elevilor.

V. LOT DE SUBIECŢI

Proiectul se aplică pe un lot de subiecţi format din copiii din mediul rural, din clasa pregătitoare unde predau.

38

VI. METODOLOGIA INVESTIGAŢIEI

- joc didactic; - test docimologic.

VII. APLICAREA

A. EVALUAREA INIŢIALĂ:

Se aplică următorul test docimologic:

1. Încercuieşte cifra corespunzătoare numărului de steluţe:

a . * * * * * * 3 6 8

b. * * * * 4 7 9

c.* * * * * * * 8 4 7

2. Taie răspunsul greşit:

a. 5 6 7 4 6 7

b. 7 8 10 7 8 9

c. 1 2 4 1 2 3

B: SE REALIZEAZĂ JOCUL DIDACTIC :

„RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE”:

Obiective operaţionale:

- să constituie mulţimi după criterii comune;- să formeze şirul numeric crescător şi descrescător (0-10);(10-0);- să raporteze cantitatea la număr;- să recunoască şi să stabilească vecinii cifrelor.

Sarcini:

39

1. Construiţi mulţimi de elemente după formă.2. Asezaţi narcisele în şir şi aşezaţi cifrele corespunzătoare.3. Luaţi din şir narcisa corespunzătoare numărului de zile dintr-o

săptămână.4. Număraţi în gând câte picioare are un căţel. Luaţi narcisa

corespunzătoare numărului de picioare.5. Luaţi de la panou vecinele narcisei cu numărul 3.

C: EVALUAREA FINALĂ:

Se aplică următorul test docimologic:

1. Taie răspunsul greşit:

a. * * * * * * * * * * * * * 3 5 4

b. * * * * * * * * * * * * * * * * 6 2 10

c. * * * * * * * * * * * * * * * * 7 9 5

2. Completează şirul numeric crescător cu cifrele care lipsesc:

0 _ _ _ 4 _ _ _ 8 _ 10

_ _ _ 3 _ _ 6 _ _ 9 _

_ 1 _ _ _ 5 _ 7 _ _ _

3. Completează şirul numeric descrescător cu cifrele care lipsesc:

10 _ _ 7 _ _ _ 3 _ _ 0

_ 9 _ _ _ 5 _ _ 2 _ _

_ _ 8 _ _ _ 4 _ _ 1 _

VIII. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR:

40

VârstaTest

iniţialNr.

subiecţi%

Test final

Nr.subiecţi %

6 ani F.B 2 16% F.B 6 50%

6 ani B. 7 58% B 4 32%

6 ani S 1 9% S 1 9%

6 ani I 2 16% I 1 9%

7 ani F.B 2 29% F.B 4 57%

7ani B 3 43% B 2 29%

7 ani S 1 14% S 1 14%

7ani I 1 14% I - -

Progresul şcolarilor este vizibil semnificativ între etapa iniţială şi cea finală. Jocul didactic oferă învăţătoarei prilejul de a atinge obiective importante ce ţin de latura formativă, dar şi de cea informativă în dezvoltarea personalităţii copilului şcolar.

Jocul evită achiziţiile de tip receptiv reproductiv, solicitând procesele psihice de cunoaştere la nivel operaţional, formându-se astfel deprinderi practice, intelectuale, strategii cognitive, atitudini, sentimente, structuri de personalitate.

Considerăm că prin joc poate fi transmisă o mare parte din informaţiile cuprinse în programele şcolii.

3.2 PROIECTE DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

41

PROIECT DIDACTIC

DATA:

CLASA : I

ÎNVĂŢĂTOR:

ŞCOALA:

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe

CURRICULUM EXTINS

DISCIPLINA : Matematică

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE Numere naturale de la 30 la 100

TEMA: - Ordonarea şi compararea numerelor naturale de la 30 la 100

TIPUL LECŢIEI: consolidare

SCOPUL LECŢIEI:

*formarea priceperilor şi deprinderilor de a compara, ordona numerele naturale de la

30 la 100;

*dezvoltarea operaţiilor gândirii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 să opereze cu numere naturale în concentrul 0-30;

O2 să rezolve probleme cu o singură operaţie;

O3 să numere crescător şi decrescător de la 30 la 100;

O4 să completeze numerele lipsă pe axa numerelor;

O5 să ordoneze crescător şi descrescător numerele naturale date;

O6 să compare numerele folosind algoritmul de comparare;

O7 să compună şi să descompună numere naturale în zeci şi unităţi;

O8 să identifice vecinii numerelor date;

STRATEGIA DIDACTICĂ

42

METODE ŞI PROCEDEE: jocul didactic; elemente de problematizare, explicaţia,

conversaţia, exerciţiul, munca cu manualul

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

- fişă de lucru, numărătoarea poziţională, fişe de lucru, planşă

TIPURI DE ACTIVITATE: independentă, frontală şi pe grupe;

EVALUARE: continuă, formativă;

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

*aprecierea, aprobarea, dezaprobarea, corectarea răspunsurilor, notarea;

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

- „Metodica predării matematicii la clasele I-IV”, E.D.P. Bucureşti, 1980,

- Matematică – manual pentru clasa I, Dumitra Radu, Celina Iordache, Editura

Aramis, 2004

-

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Secvenţele lecţiei Ob. Conţinutul instructiv-educativ

Metode şi procedee

Evaluare

1. MOMENT

ORGANIZATORIC

Se creează condiţiile necesare desfăşurării eficiente a lecţiei de matematică. Se pregăteşte materialul didactic necesar.

2. VERIFICAREA

CUNOŞTINŢELOR

ANTERIOARE

Ce lecţie aţi învăţat ora trecută la matematiă?

Ora trecută la matematică am învăţat să comparăm şi să ordonăm numerele

Conversaţia Apreciez corectitudinea răspunsurilor

43

naturale de la 30 la 100.

Ce aţi avut de scris?

*se verifică tema calitativ

3. CAPTAREA

ATENŢIEI

O1

O2

O2

O3

Haideţi să ne încălzim puţin minţile! Păstrăm echipele şi regulile concursului. Exerciţii de calcul mintal cu fiecare echipă.3 + 4 = 17 – 10 =9 – 6 = 10 + 5 =12 + 0 = 18 – 6 =Măriţi pe 4 cu 11!Micşoraţi pe 18 cu 8 !Găsiţi un număr cu 3 mai mic decât 8!Găsiţi perechi de numere care au suma 9!Aflaţi diferenţa dintre vecinii lui 9!Atenţie fluturaşi!Azi în vale, pe un lac 15 raţe baie fac.Două pleacă: mac, mac, mac,

Jocul didactic

Exerciţiul

Exerciţiul

Elemente de

problematizare

Jocul didactic

Evaluez frontal cunoştinţe dobândite privind adunarea şi scăderea;

Apreciez corectitudinea răspunsurilor

Apreciez capacitate de a analiza datele problemei şi de a o rezolva corespunzător

Apreciez cap. de a analiza datele problemeişi de a o rezolva corespunzător

44

Câte-au mai rămas pe lac?Atenţie buburuzelor!Ah, ce mândră-i cloşca mea!Nimeni n-are pui ca ea:4 albi, 2 roşcaţi şi 3 pestriţi.Câţi sunt toţi? Voi socotiţi!Atenţie albinuţelor!15 vrăbii stau pe-o cracă Şi se ceartă şi se-mpacă.Dacă 4 au zburat, Câte sunt la numărat?Numără de la 30 la 40; de la 55 la 61; de la 49 la 45. Din 10 în 10 de la 30 la 90.

4. ANUNŢAREA

TITLULUI ŞI A

OBIECTIVELOR

Copii, noi astăzi vom consolida ceea ce am învăţat în orele trecute la matematică. Vom număra crescător şi descrescător, vom compune şi descompune numerele, le vom ordona şi compara.

Conversaţia

5. DIRIJAREA O3 1. Număraţi de la: Exerciţiul Evaluez capacitatea de a

45

ÎNVĂŢĂRII

O4

O5

O7

O6

O8

O9

39 la 44;61 la 56.2. Completaţi şirul cu numerele care lipsesc:33, 34, , , , 3876, 75,...,..., ...., ...., 703 Ordonaţi crescător numerele:34; 56; 30; 67;4. Ordonaţi decrescător numerele:45;76; 33; 98; 5. Descompuneţi numerele:78; 65 56 54 55 636. Comparaţi numerele încercuind numărul mai mic34 87 36 87 44 4445 75 59 60 56 657. Scrie vecinii numerelor:... 41...... 53 ...... 47 ...... 96 ...8. Erau 15 pui.Au mai venit 12 pui.Câţi pui sunt acum?

Exerciţiul

Exerciţiul

Exerciţiul

Exerciţiul

Rezolvarea de probleme

număra crescător şi descrescător

Apreciez capacitatea de a ordona numerele crescător şi descrescător

Apreciez capacitatea de a descompune numerele formate din z şi u

Apreciez capacitatea elevilor de a compara numerele formate din z şi uApreciez cap. de a analiza datele problemei;Apreciez judecata problemei şi rezolvarea operaţiei corespunzătoare

6. FIXAREA O3 Fişă de lucru: Anexa

Exerciţiul Evaluez fişa pe baza

46

CUNOŞTINŢELOR

O6

Concurs: „Care este numărul mai mare?”Se prezintă trei planşe câte una pentru fiecare echipă. Elevii trebuie să încercuiască numărul mai mare din fiecare pereche de numere. Va câştiga echipa care nu are nici o greşeală.

Jocul didactic

descriptorilor de performanţăApreciez capacitatea elevilor de a compara numerele formate din z şi u

7.ÎNCHEIEREA

ACTIVITĂŢII

Recomandări, concluzii şi aprecieri asupra modului cum s-au implicat în desfăşurarea orei.Tema: de compus un exerciţiu asemănător celui rezolvat pe planşa concurs, cu alte perechi de numere.

Conversaţia Notez cu calificative

PROIECT DIDACTIC

47

DATA:

CLASA: a II-a

ŞCOALA:

ȊNVĂŢĂTOR:

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe

OBIECTUL: Matematică

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Adunarea şi scăderea numerelor 0-30 (cu trecere

peste ordin)

SUBIECTUL: Exerciţii şi probleme de adunare şi scădere

TIPUL: consolidarea cunoştinţelor

LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasă

DURATA: 50 minute

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.3 – să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu numere de la 0 la 30, cu

trecere peste ordin;

2.6 – să rezolve probleme care presupun una sau două operaţii;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

COGNITIVE:

O.C.1 - să cunoască terminologia matematică;

O.C.2 – să rezolve adunări şi scăderi în concentrul 0-30 cu trecere peste

ordin;

O.C.3 - să determine termenul necunoscut ;

O.C.4 – să găsească corect rezultatul operaţiilor în lanţ;

O.C.5 - să descopere semnul dintre numere pentru a avea rezultatul cerut;

O.C.6 – să rezolve probleme cu 1 şi 2 operaţii;

O.C.7 – să rezolve cu rapiditate execiţii de calcul oral;

AFECTIV-ATITUDINALE:

O.A.1 - să participe cu interes la activităţile propuse;

48

O.A.2 - să manifeste interes şi plăcere pentru calcule şi de asemenea, pentru

aşezarea corectă în pagină a operaţiilor din exerciţii şi probleme

O.A.3 - să participe cu plăcere la lecţie şi la munca în echipă, să-şi asume

diferite roluri în cadrul grupului;

PSIHOMOTORII:

O.P.1-să adopte o poziţie corectă şi comodă a corpului pentru scris;

O.P.2-să mânuiască corect instrumentul de scris.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ŞI PROCEDEE: observaţia, conversaţia, exerciţiul, calculul

mintal, munca independentă, învăţarea prin descoperire, jocul didactic,

problematizarea

MIJLOACE DIDACTICE: manual, caiet, culegere, puzzel, harta ţării;

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, echipe, joc didactic.

EVALUARE:

-observarea sistematică;

-evaluare;

-autoevaluarea;

-aprecieri verbale;

DURATA: 50 de minute;

LOCUL : sala de clasă.

BIBLIOGRAFIE:

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programa Şcolară – clasele I şi a II-a, Editura „Didactica Press”, Bucureşti, 2004;Simionica Elena, Caraiman Florica, Matematica … prin joc, Editura Polirom, Iaşi, 1998.Aurel Maior, Elena Maior, Matematică pentru clasa I, Editura ,,Aramis”, Bucureşti, 2004 ;Aurelia Arghirescu, Florica Ancuţă- Matematica clasa a II-a, Ed. Carminis, 2004, PiteştiMetodica predării matematiciiDidactic.ro

49

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr

crt

MOMENTELE LECŢIEI

OB.OP.

CONŢINUTUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Do-zare

STRATEGII DIDACTICE

EV

AL

UA

RE

ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

Metode şi procedee

Resurse

materiale

Forme de

organizare

1. MOMENTORGANIZA-TORIC

-Asigurarea condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a lecţiei şi pregătirea materialelor necesare

Pregătesc manualele şi caietele de matematică.

1min.

*conversaţia

*caiet, manual

individual

Observareasistematică

2. VERIFICAREA TEMEI

Se verifică tema cantitativ doar, de această dată şi se fac aprecieri.

Ascultă cu atenţie observaţiile făcute.

4 min.

*observaţia conversaţia

*caiet Individual

aprecieriverbale

3. REACTUALIZAREA CUNOŞTIN-ŢELOR O.7

Propun câteva cerinţe din lecţiile anterioare referitor la operaţiile cu numere:

Calcul oral:- suma lui 8 şi 16- diferenţa dintre 23 şi 6- cu cât este mai mare 15 decât 9

Analizează cu atenţie fiecare cerinţă şi răspund oral.

5min.

*observaţia conversaţia

*exerciţiul oral

Individual

aprecieriverbale

50

O.2

O.2

O.1

O.6

- micşorează 24 şu 7- măreşte 14 cu 8- dublul lui13- 7 cu 2 şi cu 9- 22 fără de 6, fără de 9- Andrea a colecţionat 30 timbre, iar Andrei tot atâtea. Câte timbre au colecţionat copiii?- Băiatul ţinteşte una din cele 10 păsări de pe gard. Câte mai rămân?- Găina ouă zilnic un ou şi jumătate.Câte ouă vor fi în două zile?Lucrez diferenţiat fişa:1. Calculaţi:14 + 19 + 18 + 13+ 19 + 20+ 9 5 12 6 10 52. Faceţi proba pentru operaţiile de mai sus:- prin operaţia - prin aceeaşi inversă operaţie3. Din suma nr. 14 3. Din suma nr. şi 7 ia suma nr. 9 16 şi 2 ia suma nr. şi 9. 7 şi 1.4. Liliana are 12 4. Liliana are 12 păpuşele, iar Geta păpuşele, iar cu cu 9 mai multe. Geta cu 9 mai Pune întrebarea şi multe. Câte rezolvă prin două păpuşi are Geta?operaţii.

Lucrează sarcinile pe caiet conform cerinţelor.

15min.

*exerciţiul scris(diferenţiat)

Individualcontrolfrontal Observa

reasistematicăaprecieriverbale

51

4. CAPTAREA ATENŢIEI ŞI ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR

O.2 Joc: Fiecare dacă îşi adună nr. de litere din nume cu cele din prenume, ce obţine? (o sumă)….Se fac observaţii pentru a fi mai atenţi la cerinţe (nu se cerea calcul, ci doar denumirea rezultatului).

Numără literele, le adună, au rezultatul, şi atunci... ce nu e bine?Ascultă cu atenţie observaţiile.

3min.

*învăţare prin

descoperire;

jocul didactic

*caiet Individual

Observareasistematicăaprecieriverbale

5. DIRIJAREA JOCULUI

O.1O.2,O.3,O.4,O.5,O.6,O.7,OA3

Apoi se propune un alt joc, unde pot să-şi ia revanşa. Se fac echipele de câte 4 elevi. Învăţătorul face echipele pentru că sarcinile sunt tot diferenţiate. În continuare se dau explicaţiile:Fiecare copil primeşte câte un cartonaş, cu câte o sarcină matematică pe care trebuie să o rezolve ANEXA 1Apoi prezintă echipei sale rezultatul spre verificareCând toate sarcinile sunt terminate şi verificate, se întorc cartonaşele şi se reconstituie puzzel-ul Ţara obţinută trebuie lipită la locul corespunzător pe planşăde membrii echipei.

Ascultă sarcinile ce urmează. Fiecare echipă se mobilizează pentru atingerea obiectivelor şi realizarea sarcinilor de grup.

20min

*învăţare prin descoperire;jocul didactic*autocon

trol*control

*conversaţia

*plicul cu puzzle*execi

ţiipropu

se

echipeObservareasistematicăaprecieriverbale

52

6. OBŢINEREA PERFORMANŢEI

OA3

Se vor obţine cele 4 ţări româneşti:Ţ.Românească, Moldova, Transivania şi Dobrogea. Se fac aprecieri asupra modului de lucru: corectitudine, rapiditate, atenţie, cooperare.

*problematizarea

*exerciţiul practic*autocon

trol*control

*conversaţia

*planşa cu conturul ţării

Observareasistematicăevaluarea echipelor

7. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Se fac aprecieri despre felul cum s-a desfăşurat ora de matematică. Precizează tema pentru acasă din culegerea de matematică, care este diferenţiată.

- cei doi copii 34, 44/pag.58 sunt probleme cu o singură operaţie, o transcriu şi o rezolvă

- restul copiilor 39,41,42 şi 43/pag.58 fără a le transcrie, dar cu plan de rezolvare

Ascultă aprecierile. Notează tema pe caiet.

2min.

*conversaţia

*manualCulegerecaiet

Diferenţiat

aprecieriverbale

53

ANEXA NR. 1

Fiecare elev rezolvă sarcinile:

1. Care-i suma numerelor date? Verifică făcând proba prin operaţia inversă. 9 + 15 = 13 + 8 = 16 + 14 =

2. Care-i diferenţa numerelor date? Verifică făcând proba prin operaţia inversă. 2 1 -5 = 18 – 6 = 27 – 9 =

3. Din suma numerelor 17 şi 6 ia restul dintre 25 şi 9:........................................................................................... ......................................................................................................................................................................................

4. Află termenul necunoscut:.......+ 6 = 21 15 + ….= 24

9 + .....= 28 ..... + 13 = 22

5. Într-un magazin se aduc 17 pepeni roşii şi 8 pepeni galbeni.Câţi pepeni se aduc?……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………............................

6. Din 26 lei Bogdan a luat o minge cu 19 lei şi un creion cu 4 lei.Câţi lei mai are?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7.* Pune semnele corespunzătoare:

16 ..... 2 ...... 10 ....... 1 = 29 30.......4.........5........11 = 10 26.......8.........2........20 = 0

8. Calculează următoarele sume, apoi efectuează proba prin adunare :

12 + 9 = __ 14 + 7 = __ 5 + 19 = __P : ___________ P : ___________ P : __________

9. Taie cu o linie verticală rezultatele greşite :3 + 2 = 6 + 3 = 4 + 4 = 2 + 0 = 6 + 1 = 3 + 5 =

10. Adună numerele date cu ele însele : 11 ; 15 ; 13 ; 12 ; 14 ; 10 .

11. Scrie fiecare din numerele 24, 17, 28, 9 ca sumă de două numere naturale .

12.* Completează casetele libere cu adunări care au rezultat 27 :

13.* Completează casetele libere cu scăderi care au rezultat 9 :

4 5 7

8 4 58 7 9

9 1 5

320684

27

5+22

13+

9

22-17

13-4

14. Calculează şi pune în corespondenţă :

15.* Găseşte variante care satisfac egalităţile : 20 = ....... +........ .......+ ....... = 1 7 ..... +........ +....... = 8

16. Completează tabelul următor :a 12 18 9 17 2 14b 9 7 8 8 19 16

a + b

17. Completează tabelul următor :a 12 18 21 17 22 24b 7 9 8 8 19 16

a - b

18.* Compune exerciţii de adunare şi scădere cu ajutorul numerelor : 4; 12; 3; 8; 0; 5; 9; 1

19*. a) Adună predecesorul cu succesorul numărului 8 . b) Adună cel mai mic număr natural de o cifră cu cel mai mare număr natural

de o cifră . c) Suma a trei numere consecutive este 15. Care sunt numerele?

20. Află suma numerelor : 2 + 19 = __ 18 + 3 = __ 3 + 11 = __ 2 + 28 = __ 23 + 4 = __ 22 + 3 = __ 4 + 15 = __ 3 + 14 = __ 14 + 4 = __ 21. Dragoş are 16 programe pe calculator, iar Răzvan cu 6 mai multe. Câte programe au împreună?

22*.Andrea are 7 mărgele roşii şi 6 mărgele albe, iar Alina are 9 mărgele roşii şi 5 mărgele albe. Care fată are mai multe mărgele şi cu cât?

PROIECT DIDACTIC

16+14

15+ 11

6+22

13+13

21+8

15+15

14+14

11+15

23+ 6

3 +12

DATA:

ŞCOALA:

CLASA: a III-a

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii

DISCIPLINA: Matematică

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul

0 -10 000

TIPUL LECŢIEI: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor

SCOPUL: dezvoltarea gândirii logico- matematice şi a capacităţii de utilizare a

cunoştinţelor însuşite în rezolvarea de exerciţii şi probleme;

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:1.2. să scrie, să citeasca, să compare, şi să ordoneze numere naturale1.3. să efectueze operaţii de adunare şi de scădere cu numere mai mici decât 10 000:

- fără trecere peste ordin - cu trecere peste ordin1.5. să efectueze operaţii de adunare, şi scădere a numerelor naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul şi a proprietăţilor operaţiilor2.10 – să aprecieze valoarea de adevăr a unei afirmaţii şi să cunoască sensul implicaţiei “ dacă - atunci” pentru exemple simple, eventual din cotidian;4.1.. să manifeste interes pentru analiza şi rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice4.3. să manifeste un comportament adecvat în relaţiile cu colegii dintr-un grup de lucru în cadrul activităţilor practice de rezolvare de exerciţii şi problemeOBIECTIVE OPERAŢIONALE:a) cognitive:OC1 – să folosească corect terminologia matematică în exprimare şi pentru aflarea sumei şi a diferenţe în exerciţii orale dateNivel: - minimal: recunosc o parte din terminologia învăţată ; - mediu: cunosc terminologia şi o aplică cu ajutor; - maximal: folosesc corect terminologia matematică .OC2 – să calculeze suma şi diferenţa a două numere din concentrul 0 - 10 000Nivel: - minimal: calculează cu ajutor exerciţii de adunare şi de scădere;

- maximal: calculează corect exerciţiile de adunare şi de scădere

OC3 – să efectueze oral şi scris exerciţii cu operaţiile matematice studiate, utilizând numere naturaleNivel: - minimal:efectuează cu ajutor exerciţii; - maximal :efectuează corect exerciţiileb) motrice:OM1 – să scrie corect şi lizibil, respectând aşezarea în pagina caietului şi la tablă;OM2 – să adopte o poziţie corectă la scris;OM3 – să mânuiască atent şi corect instrumentele folosite.c) afective:OA1 – vor manifesta interes pentru rezolvarea exerciţiilor şi problemei;OA2 – vor participa cu plăcere la toate etapele, REZULTATE AŞTEPTATE:

dezvoltarea capacităţii de calcul corect şi rapid, oral şi scris; dezvoltarea gândirii logice, a calităţilor ei şi a operaţiilor acesteia; stimularea interesului pentru matematică ; dezvoltarea operaţiilor gândirii, a atenţiei şi a simţului critic.

STRATEGII DIDACTICE: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic,

rezolvarea de probleme; Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, flip-chart, coli de hârtie, markere, fişe de autoevaluare, planşă „Piramida campionilor”,

plicuri colorate; Forme de organizare: frontal, individual, RESURSE:MATERIAL BIBLIOGRAFIC:▫ ,,Metodica predării matematicii la clasele I-IV”,I.Neacşu;E.D.P.,Bucureşti,1988▫ ,,Metodica predării matematicii în învăţământul primar”,prof.Florentina Stăncioiu

Jipa,Ed.Fundaţia Humanitas

EvenimentulDidactic

ObConţinutul metodic

Strategii didacticeEvaluareMetode şi

procedeeMijloace de învăţământ

Forme de organizare

1.MOMENT ORGANIZATORIC

▫ Se asigură condiţiile optime necesare desfăşurării activităţii

2.CAPTAREA

ATENŢIEI

Voi prezenta elevilor un panou din polistiren pe care am realizat un peisaj de primăvară . Fiindcă ne aflăm la începutul acestui anotimp frumos, observăm că natura revine la viaţă.Ce mai observăm primăvara?Apar ghioceii, pomii înfloresc, se întorc păsările călătoare etc.Ȋi anunţ pe copii că trebuie să fie foarte atenţi în rezolvarea exerciţiilor, deoarece fiecare exerciţiu reprezintă un element în acest peisaj.

conversaţia

explicaţia

panoul „Peisaj de primăvară”

frontal- capacitatea de concentrare a atenţiei;

3. VERIFICAREA TEMEI

O3Voi efectua controlul cantitativ şi calitativ al temelor efectuate acasă, prin sondaj.

conversaţia frontal- capacitatea de a utiliza corespunzător limbajul matematic;

4. ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR

Elevii vor fi anunţaţi că activitatea ce urmează a se desfăşura este un joc în cadrul căruia vor demonstra cunoştinţele lor matematice şi capacitatea de a rezolva exerciţii şi probleme.

-elevii ascultă cu mare atenţie

5.REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR

O1O2O3

▫ Printr-o succesiune de întrebări şi exerciţii simple vor fi verificate cunoştinţele teoretice ale elevilor şi capacitatea de utilizare a acestora în rezolvarea exerciţiilor:

-Cum se numesc numerele. care se adună? -Dacă schimbăm locul termenilor adunării, ce se întâmplă cu rezultatul?-Adunaţi numerele 2500 si 50-Mariţi cu 1000 numărul 6000 'Cât aţi obţinut?-Descăzutul este 10 000, scăzatorul este 3 000. Aflaţi diferenţa. -Putem să schimbam locul descăzutului cu al scăzătorului ?-Ce se întâmplă dacă adun la un număr 0 ? Dar dacă scad ?

conversaţia

explicaţia

exerciţiul

problemati-zarea

- capacitatea de a efectua calcule oral

- capacitatea de a efectua calcule oral

5. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

O1

O3

Se vor explica elevilor sarcinile de lucru. Peisajul nostru este acum sărac, dar rezolvând cât mai multe exerciţii el se îmbogăţeşte. Astfel noi lăudăm primăvara care tocmai a sosit. Ȋmpart elevilor fişele cu exerciţiile propuse.Exerciţii la tablăSe va citi de către un elev sarcina de lucru de la primul exerciţiu:Argumentează

-elevii ascultă cu mare atenţie

-...primesc fişele de lucru

fişă de lucru

frontal

O4

O5

O3

O3

Calculează apoi efectuează proba prin adunare şi proba prin scădere:

7 325 + 1 524 =6 158 – 4 053 =Analizează propoziţiile de mai jos şi anuleaz-o pe cea care nu prezintă un adevăr:

Termenul necunoscut al unei adunări se află prin adunare.

Primul termen al scăderii, descăzutul se află prin adunare.

Al doilea termen al scăderii, scăzătorul se află prin scădere.

Compară Suma numerelor 4 524 si 5 341 cu

diferenţa numerelor 9661 si 7330 Asociază

Asociază corespunzător:

Suma numerelor 6364 si 2 224 3 033Diferenţa numerelor 7 364 si 4 331 8 588 Măriţi cu 3562 numărul 4 125 7 687 Aplică

La suma numerelor 10035 şi 2160 adaugă diferenţa numerelor 2751 si 751.

Din diferenţa numerelor 6 959 şi 1 545 scade numărul 1010.

jocul didactic

exerciţiulF

A

A

-compararea numerele

-asociazăCorespunzător

-calculează-rezolvarea de probleme

conversaţia

explicaţia

exerciţiul

Individual

IndividualăFrontală

- capacitatea de a efectua calcule oral şi în scris;

- capacitatea de a aplica algoritmi de calcul în rezolvarea exerciţiilor;

O2

Descrie La o florărie erau 1750 de garoafe, iar lalele cu 520 mai puţine. Câte flori erau la florărie?

problemati-zarea

IndividualăFrontală

- capacitatea de a transpune terminologia matematică în operaţiile corespunzătoare;

6.REALIZAREA FEED-BACK-ULUI

O2O3

Calculează: 4 851 - 1 345 + 4 422 4 283

Joc: „ Descoperă cifra”

18□+ □3□4+ □4□1+4□7 □5□ 1□45□99 4678 386□

conversaţia

explicaţia

jocul didactic

exerciţiul

problemati-zarea

IndividualăFrontală

7.EVALUARE

Elevii vor completa un test de evaluare, care va conţine 9 itemi cu alegere multiplă.

explicaţia exerciţiul

test de evaluare

frontalindividual

8.TEMA PENTRU ACASĂ 

Se anunţă tema pentru acasă.Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat la lecţie.

Elevii notează tema în caiete

9. ÎNCHEIEREA

O2O3 Se notează elevii care au participat activ.

Ca recompensă se oferă elevilor o fişă pe

ACTIVITĂŢII

care să o rezolve şi să o coloreze până la lecţia următoare.

EXERCIŢII PROPUSE

Argumentează Calculează apoi efectuează proba prin adunare şi proba prin scădere:

7 325 + 1 524 = 6 158 – 4 053 = ................................. .................................... Analizează propoziţiile de mai jos şi anuleaz-o pe cea care nu prezintă un adevăr:

Termenul necunoscut al unei adunări se află prin adunare. Primul termen al scăderii, descăzutul se află prin adunare. Al doilea termen al scăderii, scăzătorul se află prin scădere.

Compară Suma numerelor 4 524 şi 5 341 cu diferenţa numerelor 9661 şi 7330

Asociază Asociază corespunzător:

Suma numerelor 6364 şi 2 224 3 033 Diferenţa numerelor 7 364 şi 4 331 8 588 Măriţi cu 3562 numărul 4 125 7 687 Aplică

La suma numerelor 10035 şi 2160 adaugă diferenţa numerelor 2751 si 751. Din diferenţa numerelor 6 959 şi 1 545 scade numărul 1010.

Descrie La o florărie erau 1750 de garoafe, iar lalele cu 520 mai puţine. Câte flori erau la florărie ?

Calculează: 4 851 - 1 345 + 4 422 4 283

Joc: „ Descoperă cifra” :18□+ □3□4+ □4□1+4□7 □5□ 1□45□99 4678 386□

PROBĂ DE EVALUARE LA MATEMATICĂ

Încercuieşte răspunsul corect:

1. Rezultatul adunării se numeşte ... a) sumă b) produs c) factor

2. Descăzutul este primul numar al ... a) împărţirii b) scăderii c) adunării

3. Jumătatea nunărului 14 este ... a) 10 b) 28 c) 7

4. Măreşte numărul 1000 cu 250 ..... a) 1500 b) 1325 c) 1250

5. Diferenţa dintre numerele 5765 şi 2355 este ..... a) 5500 b) 3410 c) 2841

6. În relaţia: a + 314 = 4971 valoare lui „a” este...

a) 4657 b) 5000 c) 4601

7. Dacă scăzătorul este 574, iar restul 400 atunci descăzutul este ...... a) 174 b) 1725 c) 974

8. Ana are 175 de timbre, iar Radu 209. Împreună au .................. a) 384 b) 410 c) 34

9. Dacă din suma numerelor 275 şi 581 scad 224 obţin........... a) 63 b) 632 c) 856

Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 TotalRăspuns

Barem S: 4 - 5 B : 6 - 7 FB : 8 - 9 Calificativul -

PROIECT DIDACTIC

DATA: CLASA: a IV-aARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ŞtiinţeDISCIPLINA: MATEMATICASUBIECTUL: Înmulţirea unui număr natural mai mic decât 1000 cu un număr de o cifrăTIPUL LECŢIEI: formare de priceperi şi deprinderiSCOPURI:

S1: consolidarea cunoştinţelor despre operaţiile matematice; S2: dezvoltarea capacităţii de a rezolva exerciţii şi probleme;

COMPETENŢE URMĂRITE: competenţa de a gândi şi raţiona matematic, de a utiliza operaţiile matematice învăţate; OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:

Cognitive :O1: să rezolve exerciţii de înmulţire a numerelor naturale mai mici sau

egale cu 1000 cu un număr de o cifră folosind terminologia specifică înmulţirii: « factor »,« produs », « dublu » , « triplu ». Obiectivul se consideră realizat dacă din cei 17 elevi ai clasei:

- 12 elevi efectuează înmulţiri cu grad diferit de dificultate;- 5 elevi rezolvă înmulţiri cu numere formate dintr-o cifră.O2: să compare două produse utilizând semnele de relaţie cunoscute.

Obiectivul se consideră realizat dacă:- 12 elevi scriu semnul de comparare corespunzător în trei exerciţii;- 5 elevi compară o singură expresie numerică.O3: să rezolve probleme urmărind etapele de lucru corespunzătoare.

Obiectivul se consideră realizat dacă:- 12 elevi din 17 identifică şi efectuează cele trei operaţii matematice ale

problemelor;- 5 elezi rezolvă prima operaţie de înmulţire.O4: să respecte ordinea efectuării operaţiilor în rezolvarea exerciţiilor.

Obiectivul se consideră realizat dacă:- cel mult 12 elevi identifică etapele de rezolvare ale unui exerciţiu cu trei

operaţii;

- 5 elevi efectuează o singură operaţie matematică.- O5: să compună o problemă pornind de la un exerciţiu dat.Obiectivul

se consideră realizat dacă cel mult trei elevi alcătuiesc o problemă pe baza unui exerciţiu.

Afective: O6: să manifeste spirit de competiţie şi de colaborare;

O7: să manifeste interes pentru efectuarea corespunzătoare a sarcinilor ; O8: să participe cu plăcere la activităţile desfăşurate ;STRATEGII DIDACTICE:

Resurse procedurale: explicaţia, exerciţiul, conversaţia, observaţia, munca independentă, jocul didactic, metoda -”Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat”.

Resurse materiale: planşe didactice, fişe de lucru, fişe de evaluare, markere, caiete, frunze colorate, polistiren, crenguţă de toamnă.

Resurse umane: 17 elevi Resurse temporale: 50 min. Forme de organizare: frontal, individual, în echipă;

EVALUARE: observarea sistematică, probă scrisă, probă orală, temă în clasă, evaluare frontal, aprecieri verbale frontale şi individuale.

BIBLIOGRAFIE: Matematică, manual pentru clasa a IV-a,Ş. Pacearcă, M. Mogoş, Ed. Aramis

2006; Matematică. Competenţe şi performanţă, M. Mogoş, Ed. Paralela 45, 2012; Curriculum Naţional, Programa şcolară pentru învăţământul primar,clasa a

IV-a, Matematică; Metodica predării matematicii, M. Roşu, Editura Credis, Bucureşti, 2004; www. didactic.ro.

DESFĂŞURAREA LECŢIEIMomentele

lecţieiObop

Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizare

1. MOMENT ORGANIZATORIC

Se asigură condiţiile necesare unei desfăşurări optime a lecţiei. Se asigură ordinea si disciplina, se pregătesc materialele necesare. Se explică elevilor că vor fi organizaţi pe echipe. Cele patru echipe vor primi un semn distinctiv reprezentând un animal şi se va stabili un lider pentru fiecare echipă.

Explicaţia;

2. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE

O1 Verificarea temei frontal, cantitativ şi calitativ şi aprecierea acesteia.

Conversaţia

Caiete Frontal Evaluare orală;

3. CAPTAREA ATENŢIEI.

O1

O3

O7

O8

Captarea atenţiei:Rezolvarea unor ghicitori matematice prezentate elevilor .(Anexa 1)Elevii se vor putea verifica pe videoproiector, unde vor verifica răspunsurile.

Exercitiul, conversaţia,

Videoproiector

Frontal Evaluare frontală / individualăProbă orală

4. ANUNŢAREA TEMEI LECŢIEI NOI

Anunţarea şi scrierea la tablă a titlului lecţiei: Înmulţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1000 cu un număr de o cifrăPrezentarea obiectivelor.

Conversaţia

Observarea sistematică

5. CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR O1

O7

O1

O6

O8

O3

O4

O5

O8

O5

Conversaţie despre ceea ce reprezintă înmulţirea.

Rezolvarea de exerciţii prin calcul mintal oral:

42 x 2; 11 x 7; 500 x 2; 0 x 678; 4 x 70; 101 x 8;-dublul lui 44; triplul lui 25;- produsul numerelor 9 si 5;Câte degete sunt la 7 mâini?Câte picioare au 5 urşi?Dar 20 urşi?Câte roţi au 3 maşini?Dar 11 masini?Care este produsul numerelor 8 şi 9?Aflaţi produsul numerelor12 şi 5.Aflaţi produsul numerelor 122 şi 4.Aflaţi numărul de 3 ori mai mare decât 204.Mă gândesc la un număr pe care l-am împărţit la 5 şi am obţinut 101. La ce număr m-am gândit?Rezolvarea de exerciţii prin calcul mintal scris:În sala de clasă, fiecare echipă are pe bancă o creangă ale cărei frunze vor cădea, dar nu înainte de a fi observate de fiecare elev.Acesta va găsi pe spatele ei un exerciţiu pe care va trebui să-l rezolve la tablă sau pe caiete.Pe faţa frunzei se află o literă. Din litere se vor forma două cuvinte. ( Toamna călduroasă )

Conversaţia

Exerciţiul

Exerciţiul

Caiete

Crenguţă de toamnă,Frunze colorate, polistiren

Individual

Frontal

Individual

Observarea sistematică

Probă orală

O1

O2

O3

O1

O4

O7

O1

O6

O7

O8

Problemă: Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat (Anexa 2). Identificarea întrebării problemei; Scrierea exerciţiului problemei; Rezolvarea exerciţiului; Compunerea unei probleme asemănătoare.

Compunerea unei alte probleme pe baza exerciţiului problemei anterioareElevii vor avea de rezolvat o fişă de evaluare.(Anexa 3) Cei care au un ritm rapid de lucru vor primi muncă suplimentară.(Anexa 4)

Joc didactic „Cuvântul magic”Se cere fiecărei echipe să calculeze şi să completeze cifra corespunzătoare fiecărui rezultat(Anexa 5)

Problematizarea

ExerciţiulExerciţiul,ProblematizareaExerciţiuJocul didactic,Problematizarea

Tablă, flip-chartmarker

Fişă de evaluare

Fişă de lucru

Fişă de lucruFlip-chart

Frontalindividual

IndividualIndividualIndividual

Pe echipe

Observarea sistematicăProbă scrisă

Temă în clasăprobă oralăProbă oralăProbă scrisăTemă în clasăObservarea sistematică

6. ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE

7. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII. TEMA PENTRU ACASĂ

Se dă tema pentru acasă, cu explicaţiile necesare.

Se fac aprecieri la adresa elevilor, se acordă calificative.

Conversaţiaexplicaţia

Aprecieri frontale şi individuale

GHICITORI Anexa 1

1. Zece gâşte-s pe cărareCâte aripi sunt în soare?Dar picioare?

2. Are Nelu o sută bile,De trei ori mai multe Sile.Câte bile ai tu, Sile?

3. Geta are opt caiete Ordonate, fără pete.Anca, sora ei mai mare De trei ori mai multe areSocotiţi câte caiete

4.Găinuşa Cotcodac Face ouă într-un sacZiua face 4 ouăIar noaptea 2.O săptămână ea a aşteptatŞi s-a întrebat :-Câte ouă am ouat?

5. 3 x 4 , 4 x 3 Socoteşte şi AndreiCât să fie se întreabă Am făcut-o cam în grabăCă produsul e la fel!Spune , a greşit Andrei

6.Pe crenguţã-s 11 floriFrunze, cam de 2 oriMai multe şi mai verzuiCâte-s în total sã-mi spui?

7. Am mãncat 9 bomboaneDe 3 ori mai mult, banane.Acum mã gândesc, umflatCâte banane-am mâncat?

Au acum aceste fete? Socotind pe 4 x 3?

Problemă Anexa 2 „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”

În livada noastră sunt 2 rânduri de meri cu câte 312 pomi pe fiecare rând şi 4 rânduri de peri cu câte 185 pomi pe fiecare rând.

……………………………………………………………………………………………….Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Scrierea exerciţiului corespunzător problemei.

Anexa 5 Joc didactic–„CUVÂNTUL MAGIC”

Calculaţi şi scrieţi cifra corespunzătoare fiecărui rezultat. Citiţi cuvântul obţinut.

214x2= 202x1= 3x124= 211x3 241x4=

O A B V R

372 964 202 633 428

Fişă de evaluare Anexa 3

Obiective:-să rezolve operaţiile a unor numere naturale de la 0 la 1000 cu un număr de o

cifră;-să scrie semnul de relaţie potrivit între perechile de numere;-să rezolve problema cu trei operaţii printr-un exerciţiu.I1. Calculaţi:

5 x 6 = 12 x 3 = 416 x 3 =I2. Scrieţi semnul de relaţie potrivit între perechile de produse:a. 241 x 2 315 x 4b. 420 x 6 126 x 3c. 75 x 4 150 x 2I3. De la o fermă agricolă s-au trimis spre vânzare 87 de lădiţe cu roşii a câte

6 kg fiecare lădiţă şi 190 de lădiţe cu ardei a câte 8 kg fiecare lădiţă. Câte kilograme de legume s-au trimis la vânzare?

Scrieţi rezolvarea printr-un exerciţiu.

Descriptori de performanţăItemi/Calif. FOARTE BINE BINE SUFICIENTI1 Calculează corect toate

operaţiile de înmulţire;Calculează corect 2 operaţii de înmulţire;

Calculează 1 operaţie de înmulţire.

I2

Scrie semnul de relaţie corespunzător între perechile de numere;

Scrie semnul de relaţie corespunzător în două perechi de numere;

Scrie semnul de relaţie corespunzător într-o pereche de numere;

I3

Rezolvă corect problema, cu trei operaţii..

Rezolvă corect două operaţii din problemă.

Rezolvă o operaţie, cu sprijin acordat.

Matrice de evaluareObiective Cunoaştere Înţelegere AplicareRezolvare de exerciţii x xCompararea operaţiilor matematice

x

Rezolvarea unei probleme x

Muncă suplimentară Anexa 4

1.Află numerele de 7 ori mai mari decât: 19; 195; 347.

2. Calculează efectuând întâi suma: 3 x ( 25 + 36 ) = 4 x ( 36 + 12 + 19 ) =

3. Completează tabelul:

a 34 25

254

b 5 7 8

a x b

4. Scrie numărul 72 ca:

produs de două numere naturale;

produs de trei numere naturale;

75

CAPITOLUL IVCONCLUZII

La vârsta şcolară, activitatea de învăţare, ce abia se conturează, are o mare încărcătură afectivă. Noţiunile matematice sunt cu atât mai accesibile, cu cât sunt prezentate în cadrul unei forme de activităţi mai atractive, mai interesante. Desfăşurarea activităţilor matematice sub formă de joc didactic asigură cadrul manifestării libere a copiilor, oferind posibilitatea observării psihologice a acestora. Prin intermediul jocului :

copiii îşi îmbogăţesc experienţa cognitivă, îşi educă voinţa şi pe această bază formativă, îşi conturează profilul personalităţii;

fiecare copil îşi verifică şi confruntă cunoştinţele matematice cu cele ale întregului colectiv, în conformitate cu sarcinile grupului. Are loc astfel, o autoevaluare corectă, şi, implicit o mai bună autocunoaştere;

procesul de adaptare a metodelor şi procedeelor la particularităţile individuale ale copiilor în vederea atingerii scopului instructiv-educativ, se realizează mai uşor;

copiii timizi devin mai volubili, mai activi, mai curajoşi, capătă mai multă încredere în forţele lor, mai multă siguranţă şi tenacitate;

învăţătoarea are prilejul de a atinge obiective importante ce ţin de latura formativă, dar şi de cea informativă în dezvoltarea personalităţii copilului şcolar;

se solicită procesele psihice de cunoaştere la nivel operaţional, formându-se astfel deprinderi practice, intelectuale, strategii cognitive , atitudini, sentimente, structuri de personalitate

Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea, organizarea şi desfăşurarea lui metodică, de modul în care cadrul didactic ştie să asigure o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc. Organizarea judicioasă a jocului didactic matematic are o influenţă favorabilă asupra ritmului de desfăşurare a jocului, asupra realizării cu succes a scopului propus. Sub aspect metodic, jocul trebuie să fie în mod foarte detaliat pregătit. În cadrul lecţiilor matematice am fost mereu preocupată de adaptarea conţinuturilor jocurilor în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor, precum şi de nivelul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi pe care le au copiii, am acordat atenţie deosebită elaborării minuţioase a jocurilor, am asigurat mijloace de învăţământ necesare fiecărui joc, am acordat grijă deosebită cerinţelor concrete ale fiecărui joc, am căutat să stârnesc curiozitatea, să scot în evidenţă facultăţile lor inventive şi să stimulez satisfacţia lucrului împlinit deoarece sarcina mea este de a-i stimula pe copii pe calea cunoaşterii, îndrumîndu-i, încurajându-i şi ajutându-i să depăsească dificultăţile prin efort propriu.

76

Din materialul prezentat în lucrarea de faţă reiese limpede aportul jocului didactic matematic în dezvoltarea capacităţilor de comunicare verbală, a memoriei, a imaginaţiei, a gândirii, lucru ce constituie una din sarcinile importante ale educaţiei în instituţiile şcolare.

77

BIBLIOGRAFIE

1. Antone V.,Gheorghinoiu C.,Obeadă M. - “Metodica predării matematicii.Jocul didactic matematic “, Editura Ex. Libris, Brăila,20022.Bache H. ,Mateiaş A. ,Popescu E. ,Şerban F. – Pedagogie preşcolară.Manual pentru şcolile normale,Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti,1994

3 .Breban Silvia - “Modalităţi de tratare diferenţiată şi individualizată a copilului preşcolar” , Revista învăţământului preşcolar, nr.2-3/1995

4. Cârjan F. – “Didactica matematicii’, Editura Paralela 45, Piteşti,2002.

5 .Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7ani ),2008

6. Dienes Z. P.- “Educaţia copiilor” ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1996.

7.Dinuţă N.-„Metodica activităţilor matematice” ,Editura Universităţii Piteşti, 2007.

8. Ezechil Liliana,Păişi-Lăzărescu Mihaela-„ Laborator preşcolar” ,Editura V& I Integral , Bucureşti,2001

9. Gheorghian Elena,Taiban Maria-„ Metodica jocului şi a altor activităţi cu preşcolarii” ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

10 .Lupu Costică, Săvulescu Dumitru- „Metodica predării matematicii”, Editura Paralela 45 ,Piteşti,1998.

11.Manolache A. şi colaboratorii- Dicţionar de pedagogie,Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti,1979

12 .Neagu Mihaela ,Beraru Georgeta-„Activităţi matematice în grădiniţă. Îndrumător metodologic” ,Editura Polirom,Iaşi, 1997.

13. Oprescu Nicolae- „Adaptarea copilului preşcolar la regimul activităţilor şcolare ” ,Revista învăţământului preşcola’’,nr.1-2/1993.

14 Păduraru V. –“ Activităţile matematice în învăţământul preşcolar’’ , Editura Polirom, Iaşi,1999.

15. Reveica S –‘’Implicaţiile jocului în formarea intelectuală a copiilor’’ ,Revista Învăţământului Preşcolar,nr.3-4,1998.

16. Roşu Mihail –‘’Scopuri şi obiective ale activităţilor cu conţinut matematic ‘’,Revista Învăţământului Preşcolar,nr.3-4/1993.

17. Şomeanu E –jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii,Suceava, 1977.

78