METODOLOGIA CERCETARII

Prima fisa: Sarcina I I Problema:Cercetarea prin observatie(observatia)II Ideile din curs,conceptele pe care le-am extras: Observatia stiintifica este observatia care se face in conditii precise,intr-un mod sistematic si obiectiv,inregistrand cu precizie datele. Scop:descrierea comportamentelor. Esantionarea comportamentelor care vor fi observate inseamna alegerea anumitor comportamente care sunt reprezentative pentru totalitatea comportamentelor. Ea este de doua feluri:a. Esantionarea sub aspectul timpului: Se aleg intrevale de timp variabile pentru a face observatii.Ele pot fi selectate sistematic sau intamplator,sau combinat.Ex.de selectare sistematica:Se imparte ziua de scoala (cercetare cu subiecti elevi ) in perioade de cate 2 ore si se observa elevii timp de 30 minute la inceputul fiecareia dintre aceste perioade.Ex.de selectare probabilistica (intamplatoare ) :cele 30 minute de observare se distribuie intamplator pe parcursul zilei de scoala.Ex.de selectare combinata:se imparte intervalul in perioade de cate doua ore si la inceputul fiecarui interval se aloca 30 minute in care sa se faca o observare; apoi,cercetatorul alege la intamplare 20 minute din cele 30 pentru a-si desfasura observatia.b. Esantionarea sub aspectul evenimentului:observatorul incepe observatia cand se declanseaza evenimentul ales si o sfarseste cand acesta se termina.c.Esantionarea sub aspectul situatiei: se refera la locul,conditiile,imprejurarile observarii.Ex:comportamentul unui copil fata de un parinte sau fata de celalalt,comportamentul sau la scoala si acasa.Observare:a)cu interventie b)fara interventie

a.Observarea cu interventia observatorului poate fi:participativa,structurata sau experiment in cadru natural. Observatie participativa: -Observatorul are rol dublu -se implica activ in situatia pe care o observa si in acelasi timp observa comportamentele oamenilor -subiectii pot sa stie sau nu ca sunt observati Ex:un pseudo-pacient intr-un spital Observatie structurata: -folosita pentru a inregistra comportamente greu de studiat printr-o observatie fara interventie (naturala) -folosita de psihologici clinicieni ori in psihologia dezvoltarii -trebuie sa se foloseasca aceesi procedura (pentru toate observarile si de catre toti observatorii)* -pot aparea variabile asupra carora observatorul nu are control* *pot aparea dificultati de interpretare a observarilor Ex: Piaget observa limitele de intelegere ale copiilor dandu-le de rezolvat diferite variatiuni ale aceleasi probleme.[v.Anexa….] Experiment in cadru natural: -observatorul manipuleaza una sau mai multe variabile independente intr-un cadru natural pentru a determina efectul asupra comportamentului. -obsrvatorul exercita un mai mare control. -domeniul de utilizare frecventa:psihologia socialaEx: Cineva (un “ complice “ al observatorului) este pus sa se comporte intr-un anumit fel spre a crea o situatie in scopul observarii comportamentului unui sau mai multor subiecti (v.Anexa…)b.Observatia fara interventie (naturala) Scop: sa descrie comportamentul asa cum apare de obicei si sa investigheze relatia intre variabilele prezente.Ex:Hartup (1974, cf.Shaughnessy,Zechmeister and Zechmeister,2003) a folosit observatia naturala pentru a observa frecventa si tipurile de agresiune manifestate de prescolariidintr-un centru.El face distinctie intre

agresiunea ostila (orientata catre persoane ) si agresiunea instrumentala (folosita pentru a redobandi un obiect,un teritoriu,un privilegiu ).El a urmarit si comportamente ale celor din jur (colegi) provoaca un tip sau altul de agresiune. -etica nu permite controlul anumitor variabile si atunci observatia in cadreu natural este singura potrivita (Ex:nu poti desparti copiii de parintii lor pentru a urmari efectele izolarii timpurii) III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema: As dori sa cunosc usor tipurile de cercetare,avand ocazia acum sa aflu mai multe despre acest tip de cercetare ,doresc sa recunosc mai bine aceste tipuri de cercetari pentru a ma documentain cazul unei posibile lucrari de licenta.

A doua fisa:I Problema:Analiza de continut,ca metoda de studiu a datelor de arhiva si a produselor activitatiiII Ideile din curs,conceptele pe care le-am extras: -Analiza cantitativa-se numara cuvinte,personaje,propozitii sau paragrafe,teme,probleme particulare (de cate apar acestea intr-un discurs sau intr-un document,sau ce intindere le-a fost alocata) Exemplu:-Phillips (1977)- a folosit ca masura numarul de coloane de ziar alocate unei teme particulare -cand se utilizeaza emisiuni radio sau TV se foloseste deseori timpul ca unitate de masura -Analiza calitativa- se constata prezenta unor teme,cuvinte etc (intr-un discurs sau intr-un document)Exemplu: Satterfield si Seligman (1994) -analiza explicatiilor verbale date de Bush si Hussein in perioadele care au precedat actiunile militare sau conflictele politice (ce declaratii asupra cauzelor au aparut in discursurile lor)

Trei pasi de baza in analiza de continut: 1-identificarea unor surse relevante de date Ce e relevant depinde de: -scopurile studiului2-a selecta esantione din aceste date Scop: a obtine un esantion reprezentativ,pentru a putea generaliza rezultatele3-codarea unitatilor de analiza pentru analizele cantitative si calitative Codarea presupune:- categorii descriptive relevante -unitati potrivite de masura

Exemplu de codare: Putem descrie si apoi interpreta discursul unui politician urmarind de cate ori apar in acesta referiri la propriile merite (o prima categorie) si referiri la contributiile celor pe care ii reprezinta el (o a doua categorie).Avem deci doua categorii cu care lucram in analiza discursului. III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema: Vreau sa detin cunostiinte despre tot ce contine datele de arhiva,intrebuintarea acestora,clasificarea lor inclusiv analiza de continut, ca metoda de studiu a datelor de arhiva.

A treia fisa:I Problema: Scopuri ale metodei stiintificeII Ideile din curs,conceptele pe care le-am extras: Descrierea -Definirea,categorizarea,clasificarea – evenimentelor -relatiilor dintre evenimente(Ex:cercetarea clinica furnizeaza criterii pentru clasificarea tulburarilor mentale-v.DSM)

Abordare nomothetica:descrierea unor legi psihologice valabile pentru categorii largi de populatieAbordare idiografica:se refera la unicitatea persoanei (metoda studiului de caz)Tipuri de cercetare din care rezulta descrieri: I Cercetarea cantitativa =cea ale carei rezultate sunt produsul prelucrarii statistice a datelor culese (sinteza,analiza,interpretare a datelor utilizand metode statistice ) -cele mai multe cercetari in psihologie sunt cantitative.II Cercetarea calitativa =cea care produce sinteze verbale ale datelor de cercetare (nu foloseste metode statistice de analiza si de sinteza a datelor ) -utilizata pe scara larga de catre sociologi si antropologi -poate descrie indivizi,grupuri,miscari sociale -datele se obtin prin interviuri si observatii Predictia -nu raspunde intotdeuna la intrebarea de ce exista o relatie intre doua variabile -cand scorurile unei variabile pot fi folosite spre a fece predictii asupra scorurilor altei variabile,spunem ca variabilele sunt corelate (Ex:un scor mare la inteligenta academica poate prezice o viitoare reusita scolara) Intelegerea -experimentul identifica niste cauze ale unor fenomene -intelegem un fenomen atunci cand ii cunoastem cauzele -conditii pentru a face o judecata care sa exprime o relatie de cauza-efect:-co-variatia evenimentelor -o relatie temporala (al doilea se intampla dupa ce se intampla primul) -eliminarea posibilitatii altor cauze.

Producerea schimbarii -este sarcina psihologiei aplicate -psihologii conduc cercetari spre a schimba in mai bine vietile oamenilor Cercetare fundamentala=cercetare desfasurata in laborator,cu scopul de a testa o teorie despre un fenomen. III Motivul pentru m-a atras aceasta problema: M-a atras aceasta tema prin continutul sau, fiind la prima citire o tema placuta si foarte interesanta .

A patra fisa:

I Problema:Design-uri experimentale II Ideile din curs,conceptele pe care le-am extras:

1.Design experimental cu grupuri independente a. Design propriu-zis -Variabila independenta variaza pentru diferite grupuri de participanti la experiment (ca in ex .Loftus si Burns:un grup vizioneaza versiunea violenta a filmului,celalalt grup vizioneaza versiunea non-violenta) -Design cu grupuri independente inseamna design cu grupuri randomizate,adica sunt formate grupuri comparabile prin repartizarea in ele a subiectilor cu ajutorul tabelelor de numere extrase la intamplare (v.Statistica);fiecare grup primeste doar un nivel (un aspect) al variabilei independente;grupurile sunt de marime egala;prin alegerea la intamplare,grupurile sunt si echilibrate din pct.de vedere al cara cteristicilor subiectilor. b.Design-uri alternative cu grupuri independente0 Designul experimental cu grupuri perechi:

Experimentatorul formeaza grupuri echivalente imperechind subiectii;foloseste un pre-test care permite echilibrarea pe o dimensiune care este relevanta pentru rezultatele experimentului (este de folosit numai atunci cand avem la indemana o sarcina-pre –test-care sa permita o buna imperechere). Cea mai buna sarcina care sa permita constituirea de perechi subiecti este una de acelasi fel cu cea care va fi folosita in experimental propriu-zis (de exemplu,daca variabila dependenta este presiunea sangvina,atunci pacientii vor fi imperecheati la inceputul experimentului dupa nivelul presiunii sangvine). Se foloseste atunci cand se lucreaza cu grupuri mici de subiecti. Se poate combina cu randomizarea:dupa imperechere (de exemplu intr-un studio pentru copii imaturi ,dupa imperecherea pe criteriile greutate si coordonare motorie) copiii din fiecare pereche pot fi atribuiti intamplator unuia dintre cele doua grupuri. 0 Design-ul experimental cu grupuri naturale -este un experiment implicand variabile interdependente ale caror niveluri sunt gata selectate –cum ar fi diferentele individuale -este folosit in cazul in care constrangerile etice si practice nu permit manipularea variabilelor independente.De exemplu: legatura intre divort si tulburarile emotionale.Un grup natural ar fi al celor divortati,un altul al celor care n-au divortat.Prin acest tip de design,cercetatorii acopera 2 obiective ale metodei stiintifice:descrierea si predictia. 2.Design-uri cu masurari repetate

Se folosesc atunci cand : -cercetatorul are la dispozitie putini subiecti -doreste sa masoare schimbari de comportament produse in timp -doreste sa conduca mai efficient experimental -doreste sa creasca sensibilitatea experimentului -se poate folosi acest design si atunci cand cercetatorul are destui participanti pentru un design cu grupuri independente.

Exemplu: Ludowig si altii (1993) Se refera la comunicarea dintre cele doua emisfere cerebrale.Se prezinta subiectilor perechi de litere de acelasi fel,ori de litere diferite.Ei trebuie sa apese pe butonul pe care scrie potrivit ori pe cel cu nepotrivit im functie de perechea ce li se prezinta. Perechile pot fi prezentate unei emisfere sau fiecare litera din pereche este prezentata unei emisfere.Fiecare participant este testat atat cu varianta unilaterala cat si cu varianta bilaterala. Se mai foloseste in cercetari asupra invatarii ori in cercetari longitudinale.

3. Design complex

Doua sau mai multe variabile independente studiate simultan. Combinarea factoriala in design-ul complex face posibila determinarea a doua tipuri de efecte: -Efectul principal=efectul fiecarei variabile luate singure -efectul de interactiune=efectul unei variabile interdependente difera in functie de nivelul unei a doua variabile interdependente.

Alte forme de design:3x3=9 (doua variabile interdependente,fiecare cu cate 3 niveluri; 9 conditii experimentale)

3x4x2=24 (trei variabile interdependente cu 3,4,respectiv 2 niveluri; 24 conditii experimentale)

Analiza design-urilor complexe

-Statisticile inferentiale testeaza efectele (principale,de interactiune)-analiza de varianta (testul F) -pentru a interpreta rezultatele statisticilor inferentiale se folosesc statistici descriptive

-modul in care cercetatorii interpreteaza rezultatele depinde de faptul ca exista sau nu o interactiune semnificativa statistic.

4.Design cvasi-experimental

Este vorba despre experimente conduse in cadre naturale:spitale,scoli,business Motive pentru a organiza astfel de cercetari: -a testa validitatea externa a rezultatelor de laborator -ratiuni practice: incercarea de a imbunatati conditiile in care traiesc si muncesc oamenii.

A Design cu acelasi grup Comportamentul este masurat inainte si dupa tratament: -se da un pre-test -se aplica o conditie experimentala -se da un post-test Se vede daca in urma folosirii metodei experimentale s-au schimbat in bine performantele la post-test fata de pre-test.

B Design cu un grup de control

Sunt comparabile un grup experimental si un grup de control folosind preteste si postteste. Daca cele doua grupuri sunt similare in scorurile de la pretest dar difera la posttest,cercetatorii pot face afirmatii mai concludente cu privire la efectul tratamentului.

5. Design-uri de cercetare cu un singur caz a.Studiul de caz

-Presupune descrieri si analize intensive ale indivizilor,fara gradul de control existent in design-ul N=1 -Studiile de caz sunt surse de ipoteze si idei despre comportamentul normal si anormal. Caracteristica fundamentala:lipsa unui mare grad de control.Este dificil pentru cercetatori sa faca inferente valide despre variabilele care influenteaza comportamentului individului. Domenii de utilizare: -psihologia copilului -cercetari asupra memoriei -cercetari asupra comportamentelor animalelor -cercetari in antropologie -cercetari in criminologie -cercetari in neurologie -cercetari in sociologie

b.Design-ul experimental cu un singur caz (N=1) -Are radacini in abordarea studiilor privind comportamentul dezvoltate de B.F.Skinner in anii 1930. -Controlul experimental consta in aranjarea conditiilor experimentale astfel incat comportamentul individului sa se schimbe systematic odata cu manipularea unei variabile interdependente.

Caracteristici ale experimentelor cu un singur caz: -Sunt observate mai intai niste observatii de baza pentru a descrie comportamentul individului inainte de aplicarea tratamentului experimental. -se aplica tratamentul experimental -Comportamentul de la inceput si de dupa interventia cercetatorului sunt apoi comparate pentru a vedea ce efect a avut tratamentul.

III Motivul pentru care m-a atras aceasta problema: Design-urile experimentale prezentate sunt foarte interesante si deosebite prin structural or in prezentarea modurilor sale de organizare si structurare a experimentelor. Sarcina II

Cercetarea stiintifica

Definitie:Este un altfel de cercetare,diferit de cercetarea de simt comun, teologica sau filozofica, desi obiectul lor poate fi uneori acelasi. Diferenta dintre ele nu este de obiect de studiu,ci de metoda,adica de modalitatea de abordare si cercetare a obiectului. Cercetarea stiintifica are ca scop producerea de cunostinte necesare rezolvarii unor probleme. Cercetarea clinica stiitifica are strategii nespecifice imprumutate de la cercetarea stiintifica in general,dar si strategii specifice.Stategiile specifice care formeaza nucleul tare al cercetarii clinice stiintifice sunt:studiul de caz,experimentul cu un singur subiect si studiul clinic controlat. Studiul de caz:-prezinta doua functii principale; -ne ajuta sa dezvoltam noi teorii,care apoi pot fi investigate riguros prin strategii complexe de cercetare clinica stiintifica, pentru a li se asigna o valoare de adevar. -poate exemplifica un model sau o teorie deja testate,avand rol didactic si educativ. Experimentul cu un singur subiect Caracteristici: El urmareste relevarea relatiilor cauzale dintre diverse variabile independente si raspunsurile subiectului uman,vazute ca variabila

dependenta.Atentia se focalizeaza pe studierea variabilelor ce au un efect puternic,stabil,clar si vizibil. El promoveaza noi tipuri de design experimental:designul ABAB,designul cu niveluri de baza multiple,designul manipularilor simultane si designul schimbarii criteriului. Designul ABAB In prima faza, A se masoara obiectiv (frecventa,durata,amplitudinea) si repetat comportamentul ce urmeaza sa faca obiectul interventiei psihologice.Se stabileste astfel nivelul de baza al comportamentului investigat. In faza a doua, B se introduce interventia psihologica ce vizeaza modificarea acestui comportament. In faza a treia, A se elimina interventia psihologica,asteptandu-ne ca,in acest caz,ca urmare a unei posibile relatii cauzale intre comportament (variabila dependenta) si interventia psihologica (variabila independenta),comportamentul sa revina la nivelul sau de baza. In faza a patra, B se aplica din nou interventia psihologica , In scopul rezolvarii problemei pacientului. Designul cu niveluri de baza multiple Presupune doar cele doua faze :AB.El apare in trei variante : -designul cu niveluri de baza multiple in cazul Comportamentului -designul cu niveluri de baza multiple in cazul subiectilor -designul cu niveluri de baza multiple in cazul situatiilor si momentelor diferite. Designul manipularilor simultane Este utilizat pentru a studia doua sau mai multe tehnici de interventie terapeutica.In prima faza se stabileste nivelul de baza al comportamentului ce urmeaza a fi modificat.In a doua faza

se implementeaza alternativ tehnicile care urmeaza a fi comparate.Este esential ca aplicarea sa se faca astfel incat ele sa varieze in functie de momentul aplicarii sau de persoana care le administreaza,pentru a elimina eventualele variabile mascate.In faza a treia se implementeaza cea mai eficienta tehnica iar in faza a patra se urmareste eficienta interventiei pe timp indelungat.

Designul schimbarii criteriului In cazul acestui design,respectivul comportament se modifica in acord cu criteriul stabilit de noi. Designul trebuie sa fie adaptat atingerii obiectivelor si testarii ipotezelor cercetarii si este in stransa legatura cu instrumente/materiale utilizate,prin care se masoara variabilele descrisein design:el este cadrul ce coordoneaza practice toate componentele cercetarii.Unele designuri sunt experimentale iar altele sunt non-expermentale.In designurile experimentale se presupune ca variabilele independente au un impact cauzal asupra unor variabile numite dependente,iar subiectii sunt distribuiti randomizat,in conditiile variabilei independente.Daca subiectii nu sunt distribuiti,atunci designul este numitcvasiexperimental.Designurile non-experimentale sunt de mai multe tipuri.Daca variabila independenta nu este manipulate,atunci relatia dintre ea si variabila dependenta este doar potential cauzala (design non-experimentalpropriu-zis).Daca unele variabile sunt considerate predictori,considerandu-se ca ele ne ajuta sa prezicem alte variabile numite criteriu,vorbim despre design non-experimental predictive.Atunci cand se descrie asovierea dintre diverse variabile,acestea sunt numite variabile corelationale iar designul este unul non-experimental corelational.Unele variabile sunt numite mediatoare,considerandu-se ca ele medieaza efectul unei variabile independente sau predictor asupra unei variabile dependente ,respectivcriteriu.Alte variabile sunt numite moderatoare,ele influenteaza relatiadintre variabila independenta sau predictor si variabila dependenta ,

respective criteriu.Acestea pot intra in compozitia unui design experimental sau non-experimental in functie de obiectivele cercetarii.

Obiectivele cercetarii Acestea corespund starii finale definite in cadrul problemei si trebuie sa fie clar precizate,pentru a se verifica gradul in care ele au fost atinse in cadrul cercetarii stiintifice.Unele cercetari pot fi clasificate ca fiind empirice,in timp ce altele sunt non-empirice.O varianta de cercetare empirica este aceea in care culegem anumite date in cursul cercetarii pornind direct de la obiectivul cercetarii fara a avea o teorie sau o ipoteza clara.In acest caz,teoriile vor fi construite inductive simplu,pornind de la datele culese in cercetare.Cercetarea empirica vizeaza: -constructia de modele/teorii cu functie descriptiva,predictive si/sau explicativa. -sumarizarea si sistematizarea cunoasterii Ipotezele cercetarii Ele sunt predictii derivate deductive dintr-o teorie ,ce urmeaza a fi verificate prin confruntarea cu datele culese in timpul cercetarii,date exprimate prin propozitii de observatie.Trebuie facuta o diferenta foarte clara intre ipotezele cercetarii si ipotezele statistice si trebuie spus ca ambele se refera la populatie,nu la esantionul studiat.Ipoteza fundamentala este ipoteza nula care presupune ca efectele anticipate de ipotezele cercetarii la nivelul populatiei studiate nu exista.Asadar,ipoteza nula nu spune ca nu exista efecte,ci ca nu exista efectele anticipate prin ipoteza cercetarii. Instrumentele psihologice ale cercetatorilor

Materialele (de exemplu teste psihologice) utilizate pentru a masura diverse variabile (caracteristici ale obiectului studiat ) trebuie descrise clar si précis.Ele trebuie sa poate fi identificate si evaluate sub aspectul rigorii lor ca instrumente de masurare (de exemplu calitatile psihometrice).In cercetarea

calitativa, metodele de adunare a datelor sunt in principal interviul,observatia,colectarea de informatii din alte surse sau texteori metodele senzoriale.In cercetarile cantitative se bazeaza in principal pe instrumente/materiale (de exemplu probele psihologice standardizate). Exista patru mari clase de metode cantitative statistico-matematicede analiza a datelor: -corelatiile:vizeaza asocierea intre doua sau mai multe variabile (de exemplu coeficientul Bravais-Pearson) -analizele de regresie:vizeaza relatiile dintre variabilele predictor criteriu,mediatoare si moderatoare (de exemplu regresia liniara) -comparatiile:vizeaza relatii dintre variabilele independente si cele dependente (de pilda analiza de varianta-ANOVA) - gruparea de date:vizeaza gruparea unui set de variabile asociate intre ele (de exemplu analizele factoriale).

Bibliografie:

Autor:Daniel David Metodologia cercetarii clinice Fundamente Editura Polirom ,2006

Profesor: Student:

D-na Carmen Mecu Cojoaca Mugurel Danut