metode_interactive de predare, invatare, evaluare.doc

8/16/2019 metode_interactive de predare, invatare, evaluare.doc

1/78

Investeşte în oameni!

PROGRAMUL DE FORMAREMETODE INTERACTIVE DE PREDARE,

ÎNVARE, EVALUAREA"#e$itat %#in O&M&E&C&T&'& N#& ()*+*-&*+&.*-.

/ 'UPORT DE CUR' /

F0#ni1o# $e 2o#ma#e "ontin034UNIVER'ITATEA DIN CRAIOVA

De%a#tament05 %ent#0 P#e63ti#ea Pe#sona5050i Di$a"ti"

Mate#ia5 e5a7o#at în "a$#05 %#oie"t050i4

PO' DRU89-&)'+-+*.:Ca#ie#a $e s0"es în înv3;3mENEFICIAR4 Ins%e"to#at05 '"o5a# a5 ?0$et050i Te5eo#manPARTENERI4

Ca#ie#3 $e s0""es în înv3;3m


2/78


A0to#4Conf. univ. dr. Crenguţa Oprea

Universitatea BucureştiFacultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Departaentul pentru Preg!tirea Personalului Didactic

Coo#$onato# ştiin;i2i"4Prof. univ. dr. "on # Ovidiu P$nişoar!

Universitatea BucureştiFacultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Editor: Inspectoratul Şcolar al Judeţelui TeleormanData publicarii: iunie 2012

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficialaa Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei

Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantatede Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro



3/78


CUPRIN'

&ODU'U' ". ()*+)E,"" D"D+C)"CE "-)E*+C)"E.................................................................... /1.1. &etodologia didactic! 0ntre tradiţie şi inovaţie.........................................................................../

1.1.1.Definiţia etodei................................................................................................................../1.1.%.Funcţiile etodelor didactice.............................................................................................../1.1..Clasificari ale etodelor didactice.......................................................................................21.1.3.&i4loacele de 0nv!ţ!$nt...................................................................................................11

1.%. Copleentaritatea avanta4elor şi liitelor etodelor e5po6itive şi etodelor interactive... ...111.. *olul strategiilor didactice interactive 0n procesele de predare7 0nv!ţare7 evaluare8 concept7eleente coponente7 factori9varia:ile7 clasificare7 etape de ela:orare a unei strategii eficiente. .1/

1..1.Concept.............................................................................................................................1/

1..%.Factorii9varia:ilele de care depinde organi6area strategiilor didactice7 0n general şi astrategiilor didactice interactive7 0n special..................................................................................1;1...Clasificarea strategiilor didactice.......................................................................................1<1..3. Definiţia strategiilor...........................................................................................................%%1../.Eleentele coponente ale unei strategii didactice..........................................................%31..2.Clasificarea strategiilor de predare # 0nv!ţare # evaluare.................................................%/

&ODU'U' "". P*ED+*E+ # =->?+*E+ # E+'U+*E+ "-)E*+C)">....................................%;%.1. "nv!ţarea interactiv@creativ!....................................................................................................%;

%.1.1.Conceptul de 0nv!ţare interactiv@creativ!...........................................................................%;%.1.%.Profilul elevului activ şi creativ...........................................................................................%A%.1..Factorii care :lochea6! creativitatea şi activisul elevilor 0n şcoal!..................................1%.1.3.&odalit!ţi de stiulare a creativit!ţii şi a activisului 0n procesul didactic.........................

%.%. *epere practice de inovare a etodologiei didactice. E5eplific!ri de etode interactive depredare@0nv!ţare.............................................................................................................................<

%.%.1.&etoda pred!rii90nv!ţ!rii reciproce....................................................................................<%.%.%. &etoda o6aicului 4igsa..............................................................................................<%.%.. &etoda (chi:! perechea............................................................................................3G%.%.3. &etoda piraidei..............................................................................................................3G%.%./. Diagraa cau6elor şi a efectului.......................................................................................31%.%.2. )ehnica 'O)U( Floarea de nuf!r...................................................................................31%.%.;. Brainstoring...................................................................................................................3%%.%. Ş" EDUC+?"+ PO()&ODE*->............................../<.1. )eoria constructivist! 0n educaţie şi etodele interactive......................................................./<

.1.1. &odelul constructivist......................................................................................................./<.1.%.Beneficiile constructivisului.............................................................................................2G.1..Critici aduse constructivisului..........................................................................................2G

.1.3.)eoria constructivist! 0n educaţie şi etodele interactive..................................................21Ca#ie#3 $e s0""es în înv3;3m


4/78


.%. )endinţe de diversificare a etodologiei didactice 0n concordanţ! cu de6iderate educaţiei

postoderne.................................................................................................................................. 2/.. Copetenţele profesorului necesare susţinerii 0nv!ţ!rii prin cooperare..................................;..1.Etapele strategiei de unc! 0n echip!...............................................................................;..%. Efectele favora:ile ale 0nv!ţ!rii prin cooperare.................................................................;3

B"B'"O,*+F"E ,E-E*+'>..........................................................................................................;2



5/78


MODULUL I& 'TRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE-&-& Meto$o5o6ia $i$a"ti"3 înt#e t#a$i;ie şi inova;ie

-&-&-&De2ini;ia meto$ei

!etodele didactice repre6int! Ho cale eficient! de organi6are şi conducere a 0nv!ţ!rii7 unod coun de a proceda care reuneşte 0ntr@un tot failiar7 eforturile profesorului şi ale elevilor s!i". Cerghit7 %GG17 p.2. Pot fi considerate drept Hcalea de urat 0n activitatea coun! aeducatorului şi educaţilor7 pentru 0ndeplinirea scopurilor 0nv!ţ!$ntului7 adic! pentru inforarea şiforarea educaţilor C. &oise7 1AA


6/78


reuşeşte s! fac! activitatea s! fie atractiv!7 s! stiule6e otivaţia 0n 0nv!ţare7 interesul pentru

studiu enit s! susţin! efortul cognitiv de o:ili6are pshic!.

Funcţia instruental!

&etoda este un instruent7 o odalitate7 o cale de atingere a de6ideratelor propuse. Este liantuldintre o:iective şi re6ultate. Pentru a atinge re6ultatele7 profesorul tre:uie s! st!p$neasc! artadidacticii ce presupune ştiinţa de a@i 0nv!ţa şi pe alţii ceea ce ştii de4a foarte :ine7 0ntr@un odp!cut7 atractiv7 accesi:il.

Funcţia norativ! de optii6are

Din acest! perspectiv!7 etoda arat! cu s! se procede6e pentru o:ţinerea re6ultatelor dorite.Optii6area activit!ţii presupune g!sirea variantei eficiente de co:inare varia:ilelor didactice şisugerarea unui traseu fle5i:il de reali6area a activit!ţii instructiv@educative. Pentru a fi eficient!7etoda tre:uie s! fie aplicat! 0n str!ns! corelaţie cu celelalte coponente ale procesului de 0nv!ţ!$nt7 respect$nd totodat! norativitatea didactic!.

-&-&)&C5asi2i"a#i a5e meto$e5o# $i$a"ti"e

=n literatura de specialitate7 e5ist! ai ulte opinii 0n ceea ce priveşte clasificareaetodelor didactice. Diversificarea situaţiilor de instruire a dus7 0n tip7 la diversificareaetodologiei didactice. HŞcoala de ast!6i se declar! 0n favoarea diversific!rii şi fle5i:ili6!riietodologiei de instruire ". Cerghit7 %GG17 p.23.

D0%3 '& 'toian4@ etode :a6ate pe acţiune8 e"erci#iul, lucrări de laborator, lucrări de atelier, activitatea cu cartea$@ etode iconice 8 demonstra#ia, observarea, e"cursiile, vizitele$@ etode si:olice8 e"punerea, conversa#ia$

D0%3 I& Ce#6@it 0n H&etode de 0nvata$nt7 Bucuresti7 Editura Didactica si Pedagogica71A


7/78


@ etode si procedee e5po6itiv@euristice8 povestirea, descoperirea, demonstratia, modelarea,

observatiile independente, munca cu manualul si alte carti, lucrarile e"perimentale, lucrarile practice si aplicative, lucrul )n grup$@ etode si procedee algoritice8 algoritmizarea, instruirea programata, e"ercitiul I@ etode si procedee evaluativ@stiulative8 observarea si aprecierea verbala, c*estionarea orala,lucrarile scrise, testele docimologice, verificarea prin lucrari practice, e"amenele, scarile deapreciere, verificarea cu a(utorul masinilor.

Explicaţia

E5plicaţia repre6int! o cale rapid! şi eficient! de de6v!luire a unor inforaţii noi pe :a6aunei arguentaţii deductive. Prin acest! etod! se clarific! concepte7 este facilitat! 0nţelegereaprin raportatea la cunoştinţele anterioare.

=n funcţie de o:iectivele propuse7 se disting ai ulte tipuri de e5plicaţii v. ". Cerghit7 %GG27p. 1G- e"plica#ia cauzală de ceJ7 cu accentul pe relevarea cau6elor care 4ustific! apariţia7 e5istenţa7anifestarea unui fenoen7 faptI- e"plicarea normativă7 de anali6! dup! criterii sta:ilite7 a caracteristicilor esenţiale7 aase!n!rilor şi deose:irilorI- e"plica#ia procedurală cuJ7 careJ7 de evidenţiere a operaţiilor necesare pentru producereaunui lucruI- e"plica#ia teleologică pentru ceJ7 reali6at! 0n vederea 4ustific!rii unei acţiuni prin referinţe lascopI- e"plica#ia consecutivă careJ7 de pre6entare 0n sens enuerativ a evenientelor7 st!rilor ce

conduc la o situaţie final!I- e"plica#ia prin mecanism cuJ7 de pre6entare a principiilor funcţion!riiI

Descrierea

Descrierea este o etod! a counicare care facilitea6! accesul la cunoaştere prinpre6entarea propriet!ţilor fenoenelor şi lucrurilor realit!ţii 0ncon4ur!toare. Cu a4utorul descrieriisunt evidenţiate caracteristici precu fora7 !riea7 conte5tul7 situaţia7 ase!n!rile şideose:irile7 favori6$nd ela:orarea de 4udec!ţi7 reguli7 principii. Prin aceast! etod! se stiulea6!de6voltarea spiritul de o:servaţie7 capacitatea de a diferenţia 0ntre general şi particular7 coun şispecific.

Demonstraţia teoretică (logică

+ceast! etod! este o cale deductiv! de acces la cunoaştere utili6$nd raţionaentul7spre deose:ire de deonstraţia descrirea intuitiv!7 inductiv! ce foloseşte epiricul şi percepţia.Deonstraţia teoretic! este o fundaentare logic! a unui adev!r7 folosind concepte integrate 0ndefiniţii 7 teoree7 principii. +vanta4ul acestei etode const! 0n faptul c! stiulea6! g$ndirealogic!7 capacitatea elevilor de a face raţionaente deductive pe :a6a celor pre6entate de profesor.

!e"lecţia personală

*eflecţia personal! ca etod! didactic! de counicare interioar! vi6ea6! oferirea deoca6ii9tip elevilor de a se apleca asupra forului interior pentru a g!si acolo resursele necesare



8/78


re6olv!rii unor situaţii propuse. =nsean! o concentrare a intelectului urat! de o iluinare :a6at!

pe co:inarea inedit! a cunoştinţelor7 ideilor7 principiilor.Este o etod! de stiulare a g$ndirii creative7 productive şi de incitare la cercet!riaprofundate. +re la :a6! dialogul cu sine 0nsuşi7 valorific$nd structurile operatorii şi cognitive7preg!tind druul unor construcţii noi7 folosind propria iaginaţie.

"niţiatorul reflecţiei personale poate fi la 0nceput cadrul didactic pentru a@i failiari6a peelevi cu specificul şi cu disciplina pe care o presupune efortul concentrat asupra unui fapt7 iar aiapoi7 o:işnuiţi cu aceast! etod!7 elevii pot purcede ei 0nşişi la a o iniţia.

HFolosindu@se de virtuţile li:a4ului interior7 0n r!stipul editaţieie7 ai ult sau aipuţin 0ndelungate şi pasionale7 su:iectul are oca6ia s! 0ntreprind! taton!ri7 s! 0ncerce supo6iţii7ipote6e şi c!i de re6olvareI 0n intea lui se cristali6e6! ai ulte variante de soluţii posi:ile7 sea4unge la noi ela:or!ri sau conclu6ii7 la redescoperiri de noi regului7 legi7 principii etc. ". Cerghit7%GG27 p. 1A

#on$ersaţia euristică

Const! 0n a Hscoate de la elevi7 prin interediul 0ntre:!rilor şi r!spunsurilor7 a unor cunoştinţe de4a e5istente 0n sisteul lor de cunoaştere7 pentru a le folosi 0n deersurile didacticeiediat ur!toare. Este o etod! activ! ce stiulea6! 0nv!ţarea prin descoperire şi creaţie. Prininterediul ei7 profesorul solicit! elevul la un efort de g$ndire7 de investigaţie pe :a6a proprieie5perinţe.

(copul acestei etode const! 0n a stiula curio6itatea şi interesul pentru iplicareaelevilor 0n noi e5perienţe organi6ate pedagogic7 pornind de la o realitate de4a cunoscut! de c!treei. (e doreşte crearea unor tre:uinţe de cunoaştere7 sesi6area unor noi relaţii 0ntre concepte şiforularea de noi conclu6ii7 pe :a6a integr!rii noilor cunoştinţe 0n sisteul celor e5istente. Prinacest tip de conversaţie7 cadrul didactic 0i conduce pe elevi c!tre descoperirea de noi inforaţii şilucruri. (ocrate pretindea c! dialogul este adev!rata art! de a Hoşi spiritul aieutica7 de a faces! ias! la luin! adev!rul7 ideile e5istente 0n intea discipolului7 dar 0nc! nedescoperite7 neiviteprint@un efort de ad$nc! editaţie.

Eficienţa conversaţiei euristice se relev! atunci c$nd ea are propriet!ţi transforatoare7c$nd a4ut! elevii s!@şi construiasc! propriul deers cognitiv7 plec$nd de la datele iniţiale pe careaceştia le au şi coplet$ndu@le prin r!spunsurile diverse la noile provoc!ri. Esenţial! 0n acestsens7 este construcţia 0ntre:!rilor care tre:uie s! fie deschise7 stiul$nd creativitatea7 producţia deidei şi cone5iuni 0ntre acestea. or:i astfel7 de e5ersarea g$ndirii productive7 oferind elevilor posi:ilitatea c!ut!rii7 descoperirii şi cre!rii diri4ate din u:r!. HO 0ntre:are cuprin6!toare las!li:ertate de anifestare spontaneit!ţii şi iniţiativei elevilor 0n descoperirea c!ilor prin care se a4unge

la noi cunoştinţe7 le las! tip de g$ndire7 de 4udecat!. ". Cerghit7 %GG27 p. 131

%roblemati&area

=nv!ţarea prin pro:leati6are este o variant! cople5! a conversaţiei euristice ce puneaccentul pe cercetarea@descoperirea unor cau6e ori soluţii la o pro:le!. Cadrul didactic propuneo situaţie@pro:le! pe care elevii vor putea s@o re6olve dac!@şi vor 0nsuşi noile cunoştinţe ceurea6! a fi pre6entate de c!tre profesor. aloarea forativ! a acestei etode se relev! 0n!sura 0n care situaţiile propuse antrenea6! inţile elevilor de a g$ndi creativ şi de a g!sieventualele soluţii7 f!c$nd co:inaţii 0ntre inforaţiile pe care le au de4a. Conştienti6area nevoii dea accesa noi noţiuni şi idei despre situaţia propus! susţine otivaţional 0nv!ţarea viitoare7 iar



9/78


predarea cap!t! fora unui r!spuns necesar7 aşteptat şi c!utat de c!tre elevii dornici de a g!si

soluţiile pro:leei. Provocarea pe care o lansea6! profesorul incit! elevii la cunoaştere7 iar 0nv!ţarea vine de la sine şi nu ai e un scop 0n sine.(pecificul acestei etode const! 0n faptul c! eleviilor nu le sunt pre6entate cunoştinţele

Hde@a gata7 ci li se de6v!luie He:riologia acestora. Cadrul didactic 0i conduce treptat 0n 6ona 0ncare s!@şi g!seasc! ei 0nşişi odalit!ţile de a ieşi din situaţia pro:leatic! propus!7 apel$nd ladiverse surse7 una dintre ele put$nd fi profesorul. (e creea6! astfel oca6ia 0n care elevul vine c!treprofesor şi@i cere spri4inul pentru a@şi construi propriul deers re6olutiv :a6at pe cunoaştere7c!utare7 cercetare7 situaţie aflat! la polul opus faţ! de cea 0n care cadrul didactic intervine7indiferent de interesul elevului7 pentru preda nişte concepte despre care acesta din ur! nu ştie lace@i folosesc. "portant este dac! elevul te ai caut!7 daca ave cui provoca curio6itatea şiinteresul pentru doeniul pe care@l iu:i at$t de ult. Evident7 acest lucru se construieşte printr@ounc! coun! a profesorului cu elevii s!i.

'tudiul de ca& (tudiul de ca6 repre6int! o etod! de confruntare direct! a participanţilor cu o situaţie real!7

autentic!7 luat! drept e5eplu tipic7 repre6entativ pentru un set de situaţii şi evenientepro:leatice.

(copurile acestei etode7 valoroas! din punct de vedere euristic şi aplicativ7 constau 0n8 reali6area contactului participanţilor cu realit!ţile cople5e7 autentice dintr@un doeniu

dat7 cu scopul failiari6!rii acestora cu aspectele posi:ile şi pentru a le de6voltacapacit!ţile deci6ionale7 operative7 optie şi a:ilit!ţile de a soluţiona eventualelepro:leeI

verificarea gradului de operaţionalitate a cunoştinţelor 0nsuşite7 a priceperilor şi

deprinderilor7 a coportaentelor7 0n situaţii liit!I sisteati6area şi consolidarea cunoştinţelor7 autoevaluarea din partea fiec!rui participant 0n parte7 a gradului de aplica:ilitate a acestora 0n situaţiile createI

educarea personalit!ţii7 a atitudinilor faţ! de ceilalţi participanţi şi faţ! de ca6ul respectiv7tratarea cu aturitate a situaţiilorI

e5ersarea capacit!ţilor organi6atorice7 de conducere7 de evaluare şi de deci6ie7 aseeniunei situaţii realeI

*egulile desf!şur!rii etodei au 0n vedere 0n special Hca6ul ales. +stfel7 pentru ca o situaţie s!poat! fi considerat! şi anali6at! precu un Hca6 repre6entativ pentru un doeniu7 ea tre:uie s! 0ndeplineasc! ur!toarele condiţii8

s! fie autentic! şi senificativ! 0n raport cu o:iectivele prefigurate7 condens$nd esenţialulI s! ai:! valoare instructiv! 0n raport cu copetenţele profesionale7 ştiinţifice şi eticeI s! ai:e un caracter incitant7 otiv$nd participanţii la soluţionarea lui7 corespun6$nd

preg!tirii şi intereselor acestoraI s! solicite participarea activ! a tuturor elevilor9studenţilor 0n o:ţinerea de soluţii7 asu$ndu@

şi responsa:ilitea re6olv!rii ca6uluiI

=n aplicarea etodei studiului de ca67 se parcurg 'ase etape şi anue8Eta%a -4 Pre6entarea cadrului general 0n care s@a produs evenientul şi a ca6ului respectiv8

profesorul va alege ai 0nt$i un Hca6 senificativ doeniului cercetat şi o:iectivelor propuse7 care s! evidenţie6e aspectele general@vala:ileI

ca6ul va fi prelucrat şi e5perientat ai 0nt$i pe un grup restr$ns7 apoi va fi propus

participanţilor spre anali6!ICa#ie#3 $e s0""es în înv3;3m


10/78


pre6entarea tre:uie s! fie c$t ai clar!7 precis! şi coplet!I

Eta%a .4 (esi6area nuanţelor ca6ului concoitent cu 0nţelegerea necesit!ţii re6olv!rii lui de c!treparticipanţi8

are loc sta:ilirea aspectelor neclareI se pun 0ntre:!ri de l!urire din partea participanţilorI se solicit! inforaţii suplientare privitoare la odul de soluţionare a ca6ului surse

:i:ilograficeIEta%a )4 (tudiul individual al ca6ului propus8

docuentarea participanţilorI g!sirea şi notarea soluţiilor de c!tre participanţiI

Eta%a (8 De6:aterea 0n grup a odurilor de soluţionare a ca6ului8 anali6a variantelor7 fie ai 0nt$i 0n grupuri ici /@2 e:ri şi apoi 0n plen7 fie direct 0n

plen7 fiecare 0şi e5pune variant! propus!I copararea re6ultatelor o:ţinute şi anali6a critic! a acestora printr@o de6:atere li:er!7oderat! de profesorI

ierarhi6area variantelorIEta%a 4 Forularea conclu6iilor optie pe :a6a lu!rii unor deci6ii unanie.Eta%a +4 Evaluarea odului de re6olvare a situaţiei@ca6 şi evaluarea grupului de participanţielevi9studenţi9cursanţi7 anali6$ndu@se gradul de participare. )otodat! se fac predicţii asupraiportanţei reţinerii odalit!ţilor de soluţionare 0n vederea aplic!rii lor la situaţii siilare.

*olul profesorului7 0n ca6ul apelului la etoda studiului de ca67 se reduce doar la cel deincitator şi de provocator al deersurilor de re6olvare a ca6ului. Cu a:ilitate şi discreţie7 el tre:uies! aplane6e eventualele conflicte şi s! anifeste r!:dare fat! de greut!ţile participanţilor de asoluţiona ca6ul7 pun$nd accent pe participarea activ! şi productiv!7 individual! şi de grup.

+vanta(ele etodei studiului de ca6 sunt ur!toarele8- prin faptul c! situaţia@ca67 ales! de profesor7 aparţine doeniului studiat7 iar elevii sunt

antrenaţi 0n g!sirea de soluţii7 se asigur! o apropiere a acestora de viaţa real! şi de eventualelepro:lee cu care se pot confrunta7 Hfailiari6$ndu@i cu o strategie de a:ordare a faptului real"oan Cerghit7 1AA;7 p. %G;

- prin faptul c! are un pronunţat caracter activ7 etoda contri:uie la de6voltarea capacit!ţilor psihice7 de anali6! critic!7 de ela:orare de deci6ii şi de soluţionare prot! a ca6ului7 for$nda:ilit!ţile de arguentareI

- prin faptul c! se desf!şoar! 0n grup7 de6volt! inteligenţa interpersonal!7 spiritul de echip!7toleranţa şi a4utorul reciproc7 specific 0nv!ţ!rii prin cooperareI

- prin confruntarea activ! cu un ca6 practic7 etoda ofer! oportunit!ţi 0n construirea unui

punţi 0ntre teorie şi practic!Iimitele aplic!rii etodei studiului de ca68- dificult!ţi legate de reali6area portofoliului de ca6uri adecvate disciplinei7 fapt care solicit!

ult tip de prelucreare şi e5perientare a fiec!rui ca6I- dificult!ţi 0n evaluarea particip!rii fiec!rui elev la soluţionarea ca6ului7 concoitent cu

anifestarea fenoenului de cople6enţ! ori de lene7 l!s$nd pe seaa celorlalţi responsa:ilitateare6olv!rii ca6uluiI

- dificult!ţi legate de eventualele surse de inforare7 necesare soluţion!rii ca6uluiI- e5perienţa redus! a unora dintre participanţi poate crea dificult!ţi 0n soluţionarea ca6ului7

acest lucru conduc$nd la sc!derea interesului şi a gradul de iplicare otivaţional! 0n activitateI



11/78


Direcţii de oderni6are a etodologiei didactice8- '!rgirea evantaiului etodologic 0n funcţie de varietatea situaţiilor de instruireI- Proovarea etodelor ce pun 0n valoare potenţialul intelectual şi creativ al elevilorI- Folosirea etodelor ce co:in! unca individual! cu unca 0n grupI- Cultivarea etodelor euristice7 a etodelor :a6ate pe cercetare@acţiune@descoperireI- "nstruentali6area etodologiei didacticeI

-&-&(&MiB5oa"e5e $e înv3;3m


12/78


vor:ind7 etoda didactic! cuprinde un ansa:lu organi6at de procedee ce sunt tehnici liitate de

acţiune7 detalii. =n sens pra5iologic7 etoda este un od eficient de acţiune7 o odalitate practic! de lucru aprofesorului cu elevii s!i. 'iteratura de specialitate pre6int! etoda didactic! ca fiind caleaeficient! de organi6are şi diri4are a 0nv!ţ!rii elevului de c!tre cadrul didactic.

Eficienţa etodei didactice este relevat! 0n !sura 0n care are calit!ţi transforatoare7 fiind 0nţeleas! drept odalitatea folosit! de profesor pentru a@i deterina pe elevi s! g!seasc! ei 0nşişicalea proprie de urat 0n vederea construirii propriei cunoaşteri. +stfel elevul devine conştient nunuai de conţinutul unui doeniu ci tr!ieşte şi eoţia de a@l studia7 otiv$ndu@şi alegerile7reali6$nd o 0nv!ţare teeinic!.

+tunci c$nd alege o etod! didactic!7 profesorul are 0n vedere reali6area unor finalit!ţi :inepreci6ate7 specificate şi concreti6ate su: for! de o:iective. &etodele e5po6itive % de e"emplu povestirea, descrierea, e"plica#ia, prelegerea, instructa(ul, cursul etc.& au avanta4ul pre6ent!rii

conţinuturilor unui nu!r are de auditori7 0ntr@un tip relativ scurt7 cu accent pe eleenteleesenţiale. *olul profesorului 0n acest ca6 se re6u! la cel de eiţ!tor9transiţ!tor al esa4uluieducaţional. Esenţial! este 0ns! odalitatea 0n care reuşeşte s! capte6e şi s! enţin! interesul şiatenţia concentrat! a elevilor pe parcursul e5punerii. O condiţie a eficienţei etodelor de tipe5po6itiv o constituie adaptarea li:a4ului la particularit!ţile auditoriului7 folosind un repertoriucoun.

=n ca6ul folosirii unei etodologii interactive7 rolurile cadrului didactic se diversific!7 se 0:og!ţesc7 astfel c! el devine aniator7 consilier7 oderator7 participant al!turi de elevii s!i lasoluţionarea pro:leelor7 chiar e:ru 0n echipele de lucru. Creşte gradul de activis şi deiplicare a elevului la activitate7 de la siplu receptor la participant activ. "nteractivitateapresupune şi o atitudine po6itiv! faţ! de relaţiile uane7 faţ! de iportanţa uncii 0n echip! şi odeschidere faţ! de cooperare7 o atitudine de susţinere a ideilor ap!rute prin cola:orarea cu ceilalţi.(pecific! etodelor didactice interactive este şi ultirelaţionalitatea 0ntre profesor şi elevi7 0ntreelev şi colegii s!i7 pe de o parte7 dintre elevi şi conţinut pe de alt! parte. &etodele e5po6itive nusolicit! schi:uri 0ntre agenţii educaţionali7 fiind unidirecţionale7 esa4ul circul$nd doar dinspreprofesorul # eiţ!tor c!tre elevul # receptor.

&etodologia interactiv! ţinteşte7 pe l$ng! reali6area o:iectivelor de ordin cognitiv stiulareaproceselor cognitive superioare7 de6voltarea capacit!ţii de a lega cunoştinţele 0ntre ele şi de a creareţele conceptuale7 de6voltarea inteligenţelor ultiple etc. şi atingerea o:iectivelor de ordin socio@afectiv de6voltarea capacit!ţilor de counicare7 de dialogare interpersonal! şi intrapersonal!7stiularea 0ncrederii 0n sine7 stiularea capacit!ţilor de reflectare asupra proprilor deersuri de 0nv!ţ!re # etacogniţia şi asupra relaţiilor interuane etc.

E5ist! o relaţie str$ns! 0ntre organi6area şi structurarea conţinutului inforaţional7 nivelul de

a:stracti6are şi generali6are a cunoştinţelor7 do6area şi prelucrarea etodologic! a acestora 0nanualele şcolare şi luarea unor deci6ii etodologice din partea profesorului. &aniera tradiţional!7linear!7 :a6at! cu prec!dere pe pre6entarea7 descrierea7 e5eplificarea conţinuturilor ipune cuprec!dere 0n procesul de transitere # asiilare a cunoştinţelor folosirea etodelor tradiţionale şide ulte ori pasive etode de e5punere oral! şi continu! a cunoştinţelor7 deonstraţia7e5eplificarea etc.. Dac! deci6ia cadrului didactic vi6ea6! pre6entarea inforaţiilor 0ntr@o anier!activ@pro:leati6ant!7 ipun$nd participarea direct! a elevilor 0n redescoperirea cunoştinţelor7atunci şi etodologia utili6at! iplic! etodele active şi interactive pro:leati6area7descoperirea7 cola:orarea7 studiul de ca67 0nv!ţarea reciproc!7 etc.

Counicarea e5po6itiv! a cunoştinţelor are avanta4ul c! scurtea6! druul de acces lavalorile culturii7 la cunoaşterea ştiinţific! care este ai greu accesi:il! prin alte etode. =nv!ţ!$ntul odern pune accent pe po6iţia elevului ca su:iect activ al propriei for!ri7 pe



13/78


descoperire şi cercetare7 pe creaţie7 pe refacerea parcursului ştiinţific 0n la:orator al cercet!torului7

0ns! de ulte ori7 acestea necesit! un tip ai 0ndelungat care nu se suprapune cu tipul şcolar disponi:il. alenţele inforative ale etodelor e5po6itive le confer! acestora o po6iţie via:il! 0nansa:lul etodelor didactice7 deoarece7 0ntr@un tip relativ scurt7 un singur profesor poatetransite unei colectivit!ţi o cantitate are de date. +cest lucru apare ca o necesitate ai ales 0ncondiţiile e5plo6iei inforaţionale7 a acceler!rii ritului de de6voltare cultural! şi a apariţiilor de noidescoperiri7 fapt ce se reflect! 0n voluul sporit de cunoştinţe cuprins 0n prograele şi anualeleşcolare. Un alt avanta4 al etodelor e5po6itive 0l constituie faptul c! e5sit! şi adev!ruri care nu potfi supuse unei verific!ri directe din partea elevilor.

Pe de alt! parte7 counicarea de tip e5po6itiv7 prin 0ns!şi faptul c! ofer! o cale ai scurt!de 0nv!ţare7 poate avea de6avanta4ul foralisului7 al superficialit!ţii sau al lipsei operaţionalit!ţii7elevul acuul$nd un :ogat :aga4 de cunoştinţe ce nu@şi g!sesc corespondentul 0n practic! sau pecare nu ştie cu s! le foloseasc!. ?ine de !iestria cadrului didactic felul 0n care va reuşi s!

confere etodelor e5po6itive valenţe forative7 otiv$nd elevii s! recepţione6e activ esa4ele7prin prelucrare personal! şi redare original!. -u etoda 0n sine este criticat!7 ci odul 0n care esteaplicat! şi aniera 0n care este solicitat elevul s! r!spund! cerinţelor şi sarcinilor de 0nv!ţare. =nsituaţiile 0n care cadrul didactic alege s! transit! elevilor s!i cunoştinţe Hde@a gata ela:orate şico:in! acest fapt cu un stil autoritar prin care ipune reproducerea acestora 0n aceeaşi anier! 0n care ele au fost predate7 intervine dogatisul şi rigiditatea specifice unui 0nv!ţ!$nt :a6at peeori6are şi reproducere7 lipsit de aspectele forativ@educative ce au 0n vedere stiulareag$ndirii şi a operaţiilor ei anali6a7 sinte6a7 a:stracti6area7 generali6area7 concreti6area7 aiaginaţiei7 a creativit!ţii.

Pe de alt! parte7 etodele interactive accentuea6! latura forativ@educativ! de de6voltare apersonalit!ţii at$t prin oferirea de oca6ii de a descoperi şi a valida 0n practic! cunoştinţele teoreticec$t şi prin oportunit!ţile sociale de de6voltarea a tr!s!turilor de caracter7 de voinţ! şi persverenţ!.

(pecificul metodelor interactive de grup este faptul c! ele proovea6! interacţiunea dintreinţile participanţilor7 dintre personalit!ţile lor7 duc$nd la o 0nv!ţare ai activ! şi cu re6ultateevidente. +cest tip de interactivitate deterin! identificarea elevului cu situaţia de 0nv!ţare 0n careacesta este antrenat7 ceea ce duce la transforarea acestora 0n st!p$nii propriilor transfor!ri şifor!ri.

=n condiţiile 0ndeplinirii unor sarcini siple7 activitatea de grup este stiulativ!7 gener$nd uncoportaent contagios şi o str!danie copetitiv!I 0n re6olvarea sarcinilor cople5e7 re6olvareade pro:lee7 o:ţinerea soluţiei corecte e facilitat! de eiterea de ipote6e ultiple şi variate."nteracţiunea stiulea6! efortul şi productivitatea individului şi este iportant! pentruautodescoperirea propriilor capacit!ţi şi liite7 pentru autoevaluare. E5ist! o dinaic! intergrupal!cu influenţe favora:ile 0n planul personalit!ţii7 iar su:iecţii care lucrea6! 0n echip! sunt capa:ili s!

aplice şi s! sinteti6e6e cunoştinţele 0n oduri variate şi cople5e7 0nv!ţ$nd 0n acelaşi tip aiteeinic dec$t 0n ca6ul lucrului individual. =n acest fel se de6volt! capacit!ţile elevilor de a lucra 0preun! ce se constituie 0ntr@o coponent! iportant! pentru viaţ! şi pentru activitatea lor profesional! viitoare. ,rupul d! un sentient de 0ncredere7 de siguranţ! şi de antrenare reciproc!a e:rilor ce duce la dispariţia fricii de eşec şi cura4ul de a@şi asua riscul7 reduc$nd la inifenoenul :loca4ului eoţional al creativit!ţii. 'ucrul 0n echip! ofer! elevilor posi:ilitatea de a@şi 0p!rt!şi p!rerile7 e5perienţa7 ideile7 strategiile personale de lucru7 inforaţiileI interrelaţiile dintree:rii grupului7 eulaţia sporesc interesul pentru o te! sau o sarcin! dat!7 otiv$nd eleviipentru 0nv!ţare.

Pe de alt! parte7 etodele interactive solicit! anuite condiţii de tip ai 0ndelungat faţ! decele e5po6itive de e5eplu8 tip de g$ndire acordat elevilor7 tip de interrelaţionare7 tip dee5punerea a ideilor individuale şi coune7 tip de evaluare etc.7 anuite aptitudini ale elevilor de



14/78


lucrul 0n cola:orare7 dorinţ! de sociali6are7 capacit!ţi de counicare şi interrelaţionare7 precu şi

resurse ateriale adecvate. Din partea profesorului7 etodele didactice interactive necesit! poateai ult dec$t alte tipuri7 un efort de proiectare şi corelare atent! a resurselor 0n concordanţ! cuetodele7 tehnicile şi fora de organi6are grupal! a elevilor7 pentru a enţine constant şi pentruai ult tip interesul elevilor pentru activitate.

=n lipsa acestui interes de participare din partea elevilor pentru a cola:ora şi a lucra 0preun!7 etodele interactive nu@şi satisfac condiţiile de eficienţ! şi de eficacitate dorite. ?in$ndcont c! scopul interactivit!ţii este cel de stiulare a particip!rii la interacţiuni şi la g!sirea unor soluţii prin cooperare7 i4loacele de 0nv!ţ!$nt tre:uie s! se constituie 0n factori de spri4inire alucrului 0n grup şi de stiulare a 0nv!ţ!rii individuale şi colective. 'ipsa resurselor aterialeadecvate poate conduce la renunţ!ri şi la disconfort cu efecte nedorite asupra 0nv!ţ!rii.

Didactica constructivist! accentuea6! iportanţa ediului 0nv!ţ!rii7 atr!g$nd atenţia asupraalegerii şi aena4!rii locului instruirii. =n ca6ul activit!ţilor desf!şurate 0n grup7 o:ilierul tre:uie s!

perit! astel de aran4aente care s! uşure6e discuţiile f!r! a pertur:a activitatea celorlalţi.

+plicaţii8

1. =n ce !sur! consideraţi oportun ca elevii s! decid! prin ce etod! s!@şi 0nsuşeasc! noulconţinutJ (ta:iliţi coordonatele acestei acţiuni7 preci6!nd avanta4ele şi de6avanta4ele uneinegocieri 0n acest sens cu elevii.

%. Care este ponderea folosirii etodelor e5po6itive faţ! de cele care presupun organi6areaactivit!ţii pe icrogrupuri7 0n cadrul activit!ţilor didactice pe care le propuneţiJ (usţineţi r!spunsulcu arguente specifice disciplinei d@voastr!7 preci6$nd avanta4ele şi de6avanta4ele folosiriiacestora la clas!.

. Propuneţi o secvenţ! de activitate 0n care s! se 0:ine eficient etodele e5po6itive cu celeinteractive7 evidenţiind valenţele forativ@educative ale a:elor categorii.



15/78


-&)& Ro505 st#ate6ii5o# $i$a"ti"e inte#a"tive în %#o"ese5e $e %#e$a#e, înv3;a#e, eva50a#e4"on"e%t, e5emente "om%onente, 2a"to#iva#ia7i5e, "5asi2i"a#e, eta%e $e e5a7o#a#e a 0neist#ate6ii e2i"iente

-&)&-&Con"e%t

)erenul de strategie 0şi are originea 0ntr@un cuv$nt grecesc cu senificaţia de generalitateşi p$n! de cur$nd a avut un 0nţeles strict ilitar8 arta planific!rii şi conducerii r!6:oiului. (trategie7,hid propus de )he Econoist BooMs7 1AA


16/78


=n ela:orarea acestui plan de lucru 7 profesorul ţine cont de o serie de 2a"to#i care

condiţionea6! :una desf!şurare a acţiunilor de predare90nv!ţare9evaluare, va#ia7i5e ce ţin de elev7de curriculu7 de organi6area şcolar! şi chiar de profesorul 0nsuşi."portant este ca profesorul s! prevad! iplicarea elevilor 0n reali6area acestui plan de

lucru 7 0n calitate de su:iecţi activi ce contri:uie la construirea propriei cunoaşteri. (trategiadidactic! # 0n vi6iune postodernist! # devine astfel rodul unei particip!ri cola:orative desf!şuratede profesor 0preun! cu elevii7 aceştia coplet$nd planul de lucru cu propriile interese7 dorinţe decunoaştere şi de activitate intelectual!. +stfel7 aceştia pot s!@şi anifeste dorinţa de a 0nv!ţa princooperare7 0n echip!7 colectiv sau individual7 pot s! opte6e pentru anuite ateriale didactice pecare s! le foloseasc!7 pentru anuite etode7 tehnici sau procedee de lucru. D$ndu@le şansa dea face astfel de opţiuni7 profesorul contri:uie la creşterea activisului şi a de6volt!rii creativit!ţiipropriilor discipoli7 iar strategia didactic!7 i6vor$t! din co:inarea aronioas! a tuturor factorilor iplicaţi7 poate conduce cu succes c!tre atingerea de6ideratelor propuse7 0n priul r$nd c!tre

asigurarea 0nv!ţ!rii. Şi nu orice 0nv!ţare7 ci una teeinic!7 care are leg!tur! cu realitatea7 cuinteresele şi nevoile elevilor7 este util! şi se reali6ea6! prin participarea fiec!rui elev 0n procesulconstituirii propriilor 0nţelegeri.

=n acest sens7 "oan Cerghit su:linia6! faptul c! strategiile schiţea6! evantaiul odalit!ţilor practice de atingere a ţintei prev!6ute şi au valoarea unor instruente de lucru. %GG%7 p.%;. Elatri:uie conceptului de strategie didactic! patru conotaţii care se 0ntregesc reciproc8

od integrativ de a:ordare şi acţiuneI structur! procedural!I 0nl!nţuire de deci6iiI o interacţiune opti! 0ntre strategii de predare şi strategii de

0nv!ţare"de. p. %;3

+celaşi autor priveşte strategiile didactice ca8@adoptare a unui anuit od de a:ordare a 0nv!ţ!rii prin pro:leati6are7 euristic!7algoriti6at!7 factual # e5periental! etc.I

@opţiune pentru un anuit od de co:inare a etodelor7 procedeelor7 i4loacelor de 0nv!ţ!$nt7 forelor de organi6are a elevilorI

@od de prograare selectare7 ordonare şi ierarhi6are 0ntr@o succesiune opti! a fa6elor şietapelor evenientelor proprii procesului de desf!şurare a lecţiei date 1A


17/78


• frecvenţa7 continuitatea intervenţiilor profesoruluiI

• odul de prograare a e5erciţiilor aplicativeI• natura pro:elor de evaluareI5trategiile didactice interactive ca strategii de grup7 presupun unca 0n cola:orare a elevilor

organi6aţi pe icrogrupuri sau echipe de lucru 0n vederea atingerii unor o:iective preconi6atesoluţii la o pro:le!7 crearea de alternative. (e :a6ea6! pe spri4inul reciproc 0n c!utare@cercetareşi 0nv!ţare7 stiulea6! particip!rile individuale7 antren$nd su:iecţii cu toat! personalitatea lor a:ilit!ţi cognitive7 afective7 volitive7 sociale. (olicit! efort de adaptare la norele de grup7toleranţ! fat! de opiniile7 p!rerile colegilor7 de6volt$nd capacit!ţile autoevaluative. (unt strategii deinteracţiune activ! 0ntre participanţii la activitate elev@elev7 elev@profesor7 student@student7 student@profesor.

5trategiile didactice interactive presupun crearea unor prograe care s! corespund! nevoii

de interrelaţionare şi de r!spuns diferenţiat la reacţiile elevilor "nteractivitatea 0n clas! face@to@face se refer! at$t la proovarea relaţiilor inter şi intragrupale c$t şi 0ntre profesor şi elev. =n ca6ul 0nv!ţ!$ntului la distanţ! "nternet7 interactivitatea se constituie 0ntr@un soft care r!spunde 0ntr@oanier! diferenţiat! la reacţiile celui care 0nvaţ! Francoise *anal7 +lain *ieunier7 1AA;7 pp. 1;3@1;/ Pentru crearea unui progra interactiv7 profesorul tre:uie s! cunoasc! şi s! organi6e6e :ineaterialul de studiu7 s!@şi iagine6e soluţii diverse la reacţiile9r!spunsurile elevilor şi s! conceap!trasee de 0nv!ţare diferenţiat!7 adaptate elevilor potenţiali.

5trategiile de )nvă#are interactivă stiulea6! participarea su:iecţilor la acţiune7 sociali6$ndu@işi de6volt$ndu@le procesele cognitive cople5e7 tr!irile individuale şi capacit!ţile de 0nţelegere şiautoevaluare a valorilor şi situaţiilor prin folosirea etodelor active. =n Pedagogie dictionnairedes concepts cles. +pprentissages formation et ps4c*ologie cognitive, etodele active sunt toateetodele care iplic! 0n od real pe cel ce 0nvaţ!7 ţin$nd s!@l fac! pe acesta s!@şi constuiasc!

singur propria cunoaştere7 plec$nd de la studii de ca67 4ocuri de rol7 situaţii propuse de el sau deforator7 0n care partea de iplicare a celui ce 0nvaţ! este puternic!. 1AA;7 p. %2/

-&)&.&Fa"to#iiva#ia7i5e5e $e "a#e $e%in$e o#6ani1a#ea st#ate6ii5o# $i$a"ti"e, în 6ene#a5 şi ast#ate6ii5o# $i$a"ti"e inte#a"tive, în s%e"ia5

E5ist! nueroşi factorii sau varia:ilele de care depinde organi6area acestui dispo6itivdidactic adaptat situaţiilor de instruire7 varia:ile dependente sau independente de profesor7 de elev7de organi6area şcolar!7 de curriculu8

a aria:ile care ţin de profesor 8- stilul didactic care este o re6ultant! a 0pletirii concep#iei pedagogice personale cu cea a

culturii şi societă#ii conteporane şi cu factorii de personalitate ai profesoruluiI

: aria:ile care ţin de colectivul de elevi 8- particularită#ile clasei, sintalitatea grupului7 nevoile7 cerinţele7 dorinţele şi posi:ilit!ţile şi

e5perienţele cognitive7 sociale şi afectiv@eoţionale ale elevilorI- mărimea colectivului7 gradul de oogenitate7 posi:ilit!ţile de grupare ori de lucru frontal

sau individualI- gradul de motivare al elevilor şi preg!tirea pentru a lucra 0n grup7 0n perechi7 colectiv sau

individualI- aptitudinile şi nivelul de pregătire pentru un anuit doeniuIc aria:ile care ţin de curriculum8-finalită#ile acrostructurale şi icrostructurale ur!rite7 gradul de accesi:ilitate şi

odalit!ţile de verificare a 0ndeplinirii acestoraI



18/78


19/78


I&)& 't#ate6ii $e e$aluare a noi5o# a"@i1i;ii in2o#ma;iona5e şi %#a"ti"e %#i"e%e#i şi

$e%#in$e#i, a7i5it3;i şi $e $e1vo5ta#e a "a%a"it3;i5o# autoe$aluati$e %#e$ominant e$aluati$e + optat pentru pentru folosirea terenului predoinant deoarece 0n cadrul fiec!reistrategii se pune accentul pe ceva anue pe cunoştinţe teoretice7 pe a:ilit!ţi de aplicare practic!7pe capacit!ţi de autoevaluare7 0ns!7 distincţiile sunt reali6ate din raţiuni teoretice7 deoarece nu sepot face deliit!ri concrete 0ntre achi6iţiile inforaţionale7 de6voltarea cognitiv! şi a:ilit!ţilepractice. Şi atunci c$nd se e5ersea6! şi se aplic! 0n practic! sau se evaluea6! se do:$ndescinforaţii şi invers

)oate aceste strategii didactice pot s! 0:race haina interactivit!ţii 0n !sura 0n care au la:a6! interrelaţionarea reciproc!7 astfel8

I&-& 'trategiile interacti$e de dobndire de noi cuno*tinţe presupun etode depredare90nv!ţare reciproc!7 iplicarea elevului 0n activit!ţi de grup7 participarea cadrului didactic laactivitate ca ediator al eventualelor conflicte socio@cognitive constructive sau co-participant

alături de elevi la construirea cunoa'terii.I&.& 'trategiile interacti$e de exersare *i aplicare a noilor inforaţii se refer! la

organi6area unor activit!ţi practice care s! se :a6e6e pe conlucrarea elevilor 0n cooperare sau 0ncopetiţie 0n vederea for!rii şi de6volt!rii priceperilor7 deprinderilor şi a:ilit!ţilor de a aplica 0npractic! a ceea ce s@a 0nv!ţat. &etodele sunt cele de e5ersare şi de acţiune practic! interactiv!proiectele de cercetare@acţiune7 investigaţiile7 e5erciţiul7 studiul de ca67 h!rţile conceptuale etc.

I&)& 'trategiile interacti$e de e$aluare constau 0n iplicarea elevului 0n procesul proprieievalu!ri7 stiul$nd reflecţia personal! asupra propriei activit!ţi de 0nv!ţare7 conştienti6$nd erorileşi odalit!ţile de acoperire a lacunelor. +cestea au la :a6! de6voltarea capacit!ţilor autoevaluativeşi stiularea 0ncrederii 0n sine şi 0n propriile puteri. (trategiile interactive de evaluare au ca scoppriordial aeliorarea şi corectarea procesului7 soldate cu 0:un!t!ţirea re6ultatelor şi stiularea 0nv!ţ!rii pe ai departe7 şi nu sancţionarea. Şi din faptul c! a greşit elevul poate 0nv!ţa ceva.&etodele interactive şi alternative de evaluare vi6ate sunt portofoliul7 4urnalul refle5iv7 h!rţileconceptuale7 tehnica *.+.".7 etoda 9%917 proiectul7 studiul de ca6 etc.

II& (trategiile didactice inforative pot fi clasificate şi ele dup! rela#ia 'i tipul de interac#iune asubiectului cu materialul informa#ional nou 0n8

II&-& 't#ate6ii $e transmitere *i receptare a no050i mate#ia5 in2o#ma;iona5II&.& 't#ate6ii $e căutare *i con"runtare "0 no05 mate#ia5 in2o#ma;iona5II&)& 't#ate6ii $e acţiune *i restructurare a no050i mate#ia5 in2o#ma;iona5II&(& 't#ate6ii $e ino$are *i creare $e noi mate#ia5e in2o#ma;iona5e

)oate cele patru tipuri de strategii iplic! 0n ordine cresc!toare stiularea potenţialuluicreativ şi participarea activ! a elevului 0n construirea propriei cunoaşteri. =nv!ţarea fiind prindefiniţie un proces activ de integrare a noilor cunoştinţe 0n sisteul celor e5istente şi de

restructurare a acestora 0n luina celor noi7 aceste strategii didactice au la :a6! fie activisulindividual7 fie sunt de grup9icrogrup7 presupun$nd desf!şurarea de relaţii 0ntre indivi6i.II&-& =n priul ca67 al strategiilor de transmitere *i receptare a noului material , rolul

central 0n favori6area 0nv!ţ!rii prin transiterea inforaţiilor 0l deţine cadrul didactic. 'ui 0i revineresponsa:ilitatea select!rii7 organi6!rii7 adapt!rii şi pre6ent!rii noului aterial elevilor. +ceştiarecepţionea6! inforaţiile oferite7 a putea spune de@a gata7 0ns! nu 0n od pasiv.

*esponsa:ilitatea elevului 0n 0nv!ţare const! 0n acest ca6 0n a trece prin filtrul propriu noiledate7 de a le integra7 g!sindu@le corespondentul 0n sisteul s!u cognitiv. +ctivisul intelectualastfel anifestat7 conduce la ela:orarea unor 0nţelegeri personale7 la reali6area unei 0nv!ţ!riteeinice7 utile şi aplica:ile 0n orice conte5t.

&etodele folosite cu predilecţie sunt cele de coinicare7 iar forele de organi6are a activit!ţiipot fi grupale7 individuale sau frontale8



20/78


@ frontal, atunci c$nd profesorul pre6int! tuturor elevilor noul aterial7 folosind 0n special7

etode e5po6itiveI@ grupal 'i microgrupal, atunci c$nd se reali6ea6! 0nv!ţarea 0n colectiv şi 0n cadrul grupurilor ici7 folosindu@se de e5eplu7 etoda interactiv! a pred!rii90nv!ţ!rii reciproce. =n ca6ul acesteifore de organi6area7 rolurile didactice sufer! transut!ri8 un elev poate fi profesor 0n cadrulgrupului s!u7 transiţ$nd cunosţinţele pe care el le@a asiilat7 celorlalţi elevi. "nteractivitatea estefoarte eficient! şi7 0nv!ţ$nd de la colegii lor7 elevii au şanse sporite de a@şi l!uri ne0nţelegerilepun$nd 0ntre:!ri at$t acestora c$t şi profesorului.

@ individual, atunci c$nd transiterea se reali6ea6! pentru un singur individ. 'eg!turile pot s!fie faţ!@0n@faţ! sau interediate de un calculator7 de e5eplu. =n acest ca67 interactivitatea serefer! la diversitatea i4loacelor care fac counicarea ai eficient! audio7 video etc. şi@ideterin! pe su:iecţi9agenţi s! coopere6e.

II&.& 'trategiile de căutare *i con"runtare cu noul material 7 presupun stiularea iniţiativeieducatului de a erge c!tre sursele de inforare7 responsa:ilitatea 0nv!ţ!rii revenindu@i 0n are!sur!. *olul profesorului este de a favori6a aceste oca6ii9e5perienţe de 0nv!ţare prin c!ut!re7tatonare7 descoperire şi a@i oferi spri4inul. &etodele principale sunt cele :a6ate pe e5plorare direct!şi9sau indirect!7 0n str$ns! leg!tur! cu cele dialogate. C!utarea poate s! ia fore individualedesf!şurat! pe cont propriu7 cu toat! clasa sau9şi icrogrupale 0n echip! @ interactive. Ocondiţie pentru eficienţa acestor strategii o constituie disponi:ilitatea şi :og!ţia aterialelor inforaţionale7 a suporturilor didactice.

II&)& 'trategiile de acţiune *i restructurare a noilor conţinuturi au la origine dorinţaindividului de a adapta şi a face accesi:il aterialul inforaţional7 de a opera restructur!ri şiodific!ri 0n acord cu propriile opinii. +cţion$nd asupra noilor conţinuturi7 elevul9studentul sesituea6! de4a pe un nivel ai 0nalt al cunoaşterii şi 0nţelegerii7 ştie ce are de f!cut şi 0şi asu! 0ntreaga responsa:ilitate 0n 0nv!ţare. El poate e5trage esenţialul7 face re6uate7 copletea6!inforaţiile7 le actuali6ea6!7 le particulari6ea6! sau le generali6ea6! şi le poate valida 0n practic!.&etodele folosite sunt cu prec!dere de acţiune7 dar 0pletite cu cele de e5plorare şi decounicare oral! sau scris!. +ctivit!ţile pot 0:r!ca fore individuale7 frontale7 grupale7icrogrupale7 duale şi i5te. Profesorul este cel care ur!reşte deersurile elevilor şi 0i spri4in! lanevoie.

II&(& 'trategiile de ino$are *i de creare de noi materiale (conţinuturi in"ormaţionale *i "actuale au la :a6! cunoaşterea şi folosirea etodelor şi tehnicilor de unc! intelectual!. *oluldiriguitor al profesorului este redus la iniu7 el devenind un alt e:ru al echipei creative.*esponsa:ilitatea cunoaşterii 0i revine 0n totalitate celui ce )nva#ă care poate opta 0ntre a lucrainteractiv cu ceilalţi colegi sau individual. &etodele şi tehnicile sunt li:ere de orice constr$ngeri şisunt 0n special cele de stiulare a potenţialului creativ individual şi9sau colectiv8 :rainstoringul7

strar:ursting7 tehnica lotus7 p!l!riile g$nditoare7 sinectica7 Philips 2927 etoda F*"(CO etc.O alt! clasificare a strategiilor procesului de 0nv!ţ!$nt se poate reali6a 0n funcţie de procesul pe care-l vizează 'i de cel care le )ni#iază. Cele trei acţiuni iportante ale procesului de 0nv!ţ!$nt sunt8 predarea, )nvă#area, evaluarea şi astfel ave strategii de predare, )nvă#are 'i deevaluare.

III4 +stfel+ din punct de vedere al celui care le ini#iază pute distinge 0ntre8III&-& 'trategii ale pro"esorului 8333.9.9.5trategii de conducere a activită#ii + e5priate prin stilul pedagogic personal 7 cu arie

largă de acoperire7 referindu@se la specificul )ntregii activită#i a profesorului de@a lungul cariereididactice7 av$nd profunde r!d!cini 0n personalitatea şi 0n concepţia sa pedagogic!. +cesteadau o anuit! nuanţ!7 culoare activit!ţilor desf!şurate cu elevii7 diferit! de la un profesor laaltulŞ



21/78


333.9.: 5trategii didactice, cu arie restr$ns! de acoperire7 aplic$ndu@se 0n cadrul unei

activită#i 7 a unei lec#ii sau unui ansa:lu de lecţii7 adapt$ndu@se 0n funcţie de o:iectivele vi6ate7de conţinut7 de particularit!ţile elevilor7 de suporturile avute la dispo6iţie i4loace de 0nv!ţ!$nt7 resurse de tip7 cadrul de desf!şurare etc.. +cestea sunt ult ai fle"ibile şiadapta:ile la schi:!rile ce pot s! apar! 0n clas! şi pot fi 0p!rt!şite prin schi:uri dee5perienţ!7 0n r$ndul cadrelor didactice. +ceste strategii didactice pot fi8333.9.:.a. 5trategii de predare 'i de stimulare a )nvă#ării odalit!ţi de transitere9receptare acunoştinţelorI

333.9.:.b. 5trategii de evaluare 'i de impulsionare a )nvă#ării viitoare a elevilor$III,2, 'trategii ale ele$ilor 8

333.:.9. 5trategii de )nvă#are care se refer! la odul concret 0n care elevul reuşeşte s! 0nveţeetode şi tehnici de unc! intelectul! şi s! aplice ceea ce 0nvaţ! a:ilit!ţi practice # stilul personal de )nvă#are despre care vo vor:i 0n su:capitolele ur!toareI

333.:.:. 5trategii de %auto&evaluare7 care se refer! la capacit!ţile de a@şi autoevaluaunca7 efortul şi re6ultatele o:ţinute 0n od individual şi9sau colectivI

Ca su:iect care 0nvaţ! şi se perfecţionea6! continuu7 şi profesorul deţine strategii de )nvă#are'i de autoevaluare a activit!ţii proprii.

Ceea ce ne interesea6! 0n lucrarea de faţ! sunt 0ns! strategiile didactice7 0n general7 şi 0nspecial cele interacti$e7 care stiulea6! iplicarea ai profund! a elevului 0n 0nv!ţare şicola:orarea dintre elev9student şi profesor şi dintre elev9student şi colegii s!i. Şi anue strategiilede predare 'i de stimulare a )nvă#ării 0n sensul reali6!rii interactivit!ţii dintre agenţii educaţionali şistrategiile de evaluare 'i de impulsionare a )nvă#ării elevilor 0n sensul reali6!rii cola:or!rii şicooper!rii dintre cel care 0nvaţ! şi profesor. +cestea din ur! se :a6ea6! 0n special pe folosireaetodelor alternative de evaluare7 ca i4loc de de6voltarea a capacit!ţii de a reflecta asupraprocesului de 0nv!ţare şi de a conştienti6a greşelile şi c!ile de a le reedia.3. :. Etapele elaborării unei strategii didactice eficiente

=n conceperea7 ela:orarea7 folosirea şi evaluarea unei strategii didactice eficiente profesorulare de parcurs ai ulte faze de preproiectare7 proiectare7 aplicare şi apreciere. Propuneur!toarele etape şi anue8

1 E5ainarea scopurilor 'i a obiectivelor de atinsI% +legerea con#inuturilor corespun6!toare7 adaptarea7 sisteati6area7 organi6area

acestoraI E5ainarea e5igenţelor şi orient!rilor ipuse de normele 'i principiile didactice$3 E5ainarea alternativelor metodologice de predare;)nvă#are;evaluare disponi:ileI/ +nali6a resurselor disponibile uane particularit!ţile elevilor7 ateriale i4loace

didactice7 ateriale didactice7 de conţinut anuale7 ghiduri7 caiete tip7 ateriale

:i:liografice7 de tip şcolar etc.I2 Optarea pentru o anuit! formă de grupare a colectivului de eleviI; +legerea metodelor, te*nicilor de instruire, mi(loacelor didactice 0n funcţie de situaţia de

instruire propus!7 dup! principiul copleentarit!ţii al interdependenţei şi al spri4inuluireciprocI


22/78


11 Evaluarea permanentă a deersurilor 0ntreprinse7 corectarea şi adaptarea strategiei

didactice la necesit!ţile elevilor şi la situaţiile spontane7 neprev!6uteI1% +precierea finală a eficienţei strategiei didactice desf!şurate 0n funcţie de felul cu s@au siţit elevii7 de felul 0n care le@a pl!cut sau nu s! 0nveţe7 de progresele şiperforanţele o:ţinute de aceştia7 de reali6area o:iectivelor7 şi de eficienţa 0:in!riietodelor7 tehnicilor7 i4loacelor didactice7 forelor de organi6are a activit!ţii cuvaria:ila tip disponi:il şi necesarI

1 Emiterea de predic#ii care vi6ea6! odul cu va fi folosit! strategia didactic! 0nactivit!ţile instructiv@educative viitoareI

+plicatii8 Cnd este )nvă#area mai productivă, atunci cnd elevii;studen#ii lucrează singuri sau

atunci cnd se află )n grup< Ce diferen#e apar )n interac#iunea dintre elevi;studen#i 'i )n calitatea procesului de

)nvă#are, datorită rela#iilor de colaborare sau a celor competitive dintre ei< Care este specificul strategiilor didactice interactive 'i variabilele de care depind

proiectarea 'i desfă'urarea lor< Care sunt rolul, locul 'i func#iile strategiilor didactice interactive )n cadrul procesului de

)nvă#ămnt< Care sunt factorii care, implica#i )n alcătuirea strategiei didactice contribuie la o mai

bună dezvoltare cognitivă 'i social-afectivă a individului< Ce metode 'i te*nici interactive de predare-)nvă#are poate folosi cadrul didactic cu

elevii sau studen#ii săi< Cum se pot concretiza )n practica strategiile de evaluareinteractivă<

Care ar fi atunci practicile de dezvoltare profesională ce ar putea conduce profesorii să predea )n stilul centrat pe elev<

Cum s-ar putea )mbunătă#i metodica 'i practica pedagogică pentru a asigura cre'tereaeficien#ei activită#ilor de predare 0 )nvă#are 0 evaluare<

5unt strategiile didactice interactive o cale de optimizare a acestor procese 'i o sursăde construire a propriei cunoa'teri, )n viziunea pedagogiei postmoderniste<

-&)&(& De2ini;ia st#ate6ii5o#

Pria constatare care re6ult! din cercetarea şi docuentarea ştiinţific! asupra strategiilor didactice a fost aceea a pluralit!ţii seantice a conceptului.

"at! cu sunt definite strategiile didactice de c!tre diverşi autori8 ansa:lu de resurse şi etode planificate şi organi6ate deprofesor 0n scopul de a perite elevilor s! ating! o:iectivele date. Persoanele7 localurile7aterialele şi echipaentele forea6! resursele7 0n tip ce odurile de intervenţie a:ordare7forele pedagogice şi tehnicile pedagogice constituie etodele . Parent7 Ch. -ero7 1A


23/78


ansa:lu de acţiuni şi operaţii de predare@0nv!ţare 0n od

deli:erat structurate sau prograate7 orientate 0n direcţia atingerii7 0n condiţii de a5i! eficacitatea o:iectivelor presta:ilite "oan Cerghit7 %GG%7 p.%;2I o acţiune decopo6a:il! 0ntr@o suit! de deci6ii@operaţii7

fiecare deci6ie asigur$nd trecerea la secvenţa ur!toare pe :a6a valorific!rii inforaţiilor do:$ndite 0n etapa anterioar!. =n acest sens7 strategia devine un odel de acţiune 0n acţiune7 careaccept! 0n a: initio posi:ilitatea schi:!rii tipurilor de operaţii şi succesiunea lor Dan Potolea71A


24/78


atitudini şi convingeri7 autoevalu!ri ale scheelor cognitive şi tr!s!turilor de personalitate7

educarea calit!ţilor voinţei şi ale atenţiei etc.Participarea 0n cadrul grupului la interacţiune poate avea la :a6! ur!toarele criterii8 ct s-adat, ct s-a primit, cine ini#iază dialogul, ce tip de sc*imburi sunt realizate, cine )ntreabă, cinerăspunde, cine aprobă, cine dezaprobă etc.

Profesorul ediator este un facilitator al relaţiilor educaţionale cople5e de counicare7 deinter@0nv!ţare7 de 0ntra4utorare7 de asistenţ! şi consiliere7 de diri4are şi cooperare. Una dincalit!ţile unui :un ediator este aceea de a fi atent cu cel care 0nv!ţ!. Francoise *anal7 +lain*ieunier7 1AA;7 p. %%%

-&)&&E5emente5e "om%onente a5e 0nei st#ate6ii $i$a"ti"e

Operaţionali6area unei strategii didactice se constituie ca un e5erciţiu de re6olvare creativ! aunei situaţii@pro:le! ce iplic! a:ord!ri şi soluţii etodologice cople5e din partea profesorului.

Cadrul de organi6are a strategiilor instruirii propus de Dan Potolea 1AA


25/78


5trategiile didactice presupun selecţionarea7 organi6area etodelor7 tehnicilor şi i4loacelor

şi aplicarea lor 0n 0ncercarea de a atinge o:iectivele pedagogice specifice. ve6i Francoise *anal7 +lain *ieunier7 1AA;7 pp. 3;@3A. =n ela:orarea unei strategii didactice7 aceeaşi autori pre6int!ur!toarele varia:ile pe care le poate alege profesorul8

1 )ipul de deers9raţionaent inductiv7 deductiv7 dialectic şi analogicI% &etodele e5po6itive7 interogative7 active etc.I )ehnicile8 @ de aniare7 0ntre:are7 sinteti6are7 reforulare7 0ncura4are7

stiulare7 revenireI- de e5perientare7 e5po6itiveI- e5erciţii aplicativeI- de declanşareI- de instruire prograat!I

3 &i4loacele şi ateriale didacticeI/ &odul de organi6are a colectivului8 frontal7 grupal7 individualI2 -ivelul de perforanţ! atins de eleviI

Co:in$nd aceste eleente se pot concepe diferite strategii. +legerea strategiei didactice seva face 0n funcţie de o:iectivele specifice prioritare7 ponderea unei varia:ile din cele enunţate7situaţia conte5tul pedagogic şi stilurile didactice.

"at! care este şi propunerea noastr! cu privire la eleentele care deterin! opţiunea pentruo anuit! strategie didactic! 0n general7 şi interactiv!7 0n special8

- stilul de conducere al activit!ţii instuctiv @ #ducativeI- odul 0n care se va produce 0nv!ţarea prin cooperare7 prin copetiţie7 prin cola:orare7

prin cercetare7 prin descoperire7 prin pro:leati6are7 prin e5perientare7 prin aplicaţii practice7 prinreceptare activ! etc.I

-c!ile şi odalit!ţile care vor conduce la provocarea 0nv!ţ!rii dorite8 etodele7 procedeele7tehnicile7 i4loacele de 0nv!ţ!$nt aterialele didactice7 echipaente7 noi tehnologii etc.I

- forele de organi6are a activit!ţii frontal!7 colectiv!7 pe grupe7 0n icrogrupe7individual!7 i5t!I

- odul de participare al elevilor la activitateI- tipul necesar aplic!rii strategiei aleseI- tipul de de6voltare vi6at cognitiv!7 afectiv!7 social!7 practic@aplicativ!I- odul de pre6entare a conţinuturilor de la 0nalt structurate c!tre cele ai puţin

structurate7 de la algoritice c!tre cele euristice7 inclu6$nd şi nivelurile interediareI- cadrul 0n care are loc e5perienţa de 0nv!ţare 0n clas!7 0n afara clasei7 0n la:orator etc.

-&)&+&C5asi2i"a#ea st#ate6ii5o# $e %#e$a#e înv3;a#e eva50a#e

)ipologii e5trase din lucrarea prof. "oan Cerghit7 5isteme de instruire alternative 'i complementare. 5tructuri, stiluri 'i strategii %GG%7 pp. %


26/78


o strategii imitativeI

Dup! logica g$ndirii propus! elevilor8o strategii inductiveIo strategii deductive a"iomatice 0n variantele8 strategia acadeic!7 strategia

e5plicativ!7 strategia e5plicativ@intuitiv! deonstrativ!7 strategia conversativ@euristic!7 strategia pro:leati6ant!7 strategia e5plicativ@reproducativ! e5po6itiv! I

o strategii transductive7 divergente7 care conduc la ela:orarea de soluţii9alternativenoi9originale7 stiul$nd g$ndirea lateral!I

o strategii dialectice7 cu accent pe interacţiunile9cone5iunile pro:leati6ante dintreideiI

o strategii ipotetice %rezolutive&, care stiulea6! g$ndirea divergent!9 g$ndireaconvergent!I

o strategii analogice 0 de 0nv!ţare prin construire şi prin utili6are de odeleIo strategii analitice 0 de anali6! p$n! la detaliiIo strategii integrative sau de sinteză @ :a6ate pe 0:inarea g$ndirii cu acţiunea7 a

teoriei cu practicaIo strategii descriptiveIo strategii interpretativeIo strategii ludiceIo strategii mi"te co:inatorii7 de tip inductiv@deductiv7 deductiv@inductivI

Dup! gradul de diri(are al )nvă#arii elevului 7 ave8o strategii algoritmiceIo strategii euristiceI

o strategii mi"teIo strategii creativeI

Dup! originea motiva#iei 0nv!ţ!rii8o strategii e"terne7 activit!ţile sunt susţinute otivaţional din e5terior7 de c!tre

profesorIo strategii interne7 de auto@construire a propriei cunoaşteri7 otivate din interiorI

Dup! modul de grupare al elevilor 7 ave8o strategii frontaleIo strategii de grup colectiveIo strategii de microgrup echip!Io strategii de lucru )n perec*i dualeI

o strategii individuale :a6ate pe lucrul individual7 independentIo strategii mi"teI

Un loc aparte ocup!7 0n acest grupa4 # afir! prof. "oan Cerghit # strategiile interactive,eficiente prin aceea c! 0ncura4ea6! interacţiunile po6itive dintre e:rii grupului relaţii decooperare7 de copetiţie7 :a6ate7 deci7 pe 0nv!ţarea prin cola:orare ori prin copetiţie 4ust 0nţeleas!. %GG%7 p.%


27/78


=n funcţie de acţiunea predoinant! 0n cadrul activit!ţii de predare şi 0nv!ţare7 "on şi &irela

+l:ulescu disting ai ulte tipuri de strategii didactice7 care7 de regul!7 preiau denuirea etodeide :a6! aleas! special pentru a reali6a sarcina instructiv@educativ!8• strategii e5po6itiveI• strategii euristiceI• strategii :a6ate prioritar pe acţiunea de cercetare a elevilorI• strategii algoriticeI• strategii de anifestare a personalit!ţii elevilorI• strategii de evaluare. %GGG7 p. A/

MODULUL II& PREDAREA ÎNVAREA EVALUAREA INTERACTIV

.&-& Inv3;a#ea inte#a"tiv/"#eativ3

.&-&-&Con"e%t05 $e înv3;a#e inte#a"tiv/"#eativ3

+nali6$nd po6iţia cadrului didactic 0n faţa pro:leelor instruirii şi ale 0nv!ţ!rii7 profesorul "oan-eacşu afir! c! Heducatorii sunt solicitaţi ast!6i7 0n od continuu7 s! proove6e 0nv!ţareaeficient!. Şi nu orice 0nv!ţare eficient!7 ci una participativ!7 activ! şi creativ!. 1AAG7 p.1%

Propune 0n acest sens7 un nou concept7 cel de -n$ăţare interacti$.creati$ă pe care 0ldefini drept un proces evolutiv7 care are la :a6! receptivitatea faţ! de e5perienţele noi7 c!utate şire6olvate prin e5plorare7 deducţie7 anali6!7 sinte6!7 generali6are7 a:stracti6are7 concreti6are7pun$nd accentul pe reali6area cone5iunilor 0ntre sensuri şi solicit$nd o profund! iplicareintelectual!7 psihootorie7 afectiv! şi voliţional!.

=n cadrul 0nv!ţ!rii interactiv@creative7 elevul9studentul descoper!7 inferea6!7 iaginea6!7construieşte şi redefineşte sensurile7 filtr$ndu@le prin prisa propriei personalit!ţi şi solicit$ndprocesele psihice superioare de g$ndire şi creaţie. Ea apare ca urare a eforturilor individuale şicolective7 al interacţiunii educatului cu ceilalţi7 :a6$ndu@se pe schi:urile sociale 0n do:$ndireanoului.

"ndividul care 0nvaţ! activ este Hpropriul iniţiator şi organi6ator al e5perienţelor de 0nv!ţare7capa:il s!@şi reorgani6e6e şi s!@şi restructure6e 0n peranenţ! achi6iţiile proprii7 0n vi6iunesisteic!. De6volt$nd acest tip de 0nv!ţare activ!7 cadrele didactice stiulea6! elevii s! devin!capa:ili s! ela:ore6e proiecte personali6ate de 0nv!ţare7 s!@şi asue responsa:ilitateadesf!şur!rii 0nv!ţ!rii7 conştienti6$nd7 aplic$nd7 autoevalu$nd7 gestion$nd şi do:$ndind progresivautonoie 0n propria forare. ve6i & Bocoş7 %GG%7 p. 2

&eers şi ones 1AA definesc 0nv!ţarea activ! active learning drept un ediu de 0nv!ţarecare perite elevilor9studenţilor s! discute7 s! asculte7 s! citeasc!7 s! scrie şi s! reflecte6easupra propriilor odalit!ţi de cunoaştere prin interediul e5erciţiilor de re6olvare de pro:lee7prin particip!ri 0n cadrul icro@grupurilor inforale7 prin siul!ri şi studii de ca67 prin 4ocuri de rol şialte activit!ţi7 toate enite s!@i solicite s! aplice ceea ce 0nv!ţ!. p. N"

&ulte studii deonstrea6! faptul c! 0nv!ţarea este ai eficient! atunci c$nd elevii9studenţiisunt iplicaţi 0n acest proces. (trategiile de instruire care anga4ea6! elevii 0n procesul de 0nv!ţare7stiulea6! g$ndirea critic!7 sporesc gradul de conştienti6are şi de responsa:ilitate din parteaacestora.

3nteractivitatea are la :a6! relaţiile reciproce şi se refer! la procesul de 0nv!ţare activ!7 0ncadrul c!reia7 cel care 0nv!ţ! acţionea6! asupra inforaţiei pentru a o transfora 0ntr@una nou!7personal! şi interiori6at!. =n sens constructivist7 cel ce 0nv!ţ! re@construieşte sensuri prin



28/78


e5plorarea ediului 0ncon4ur!tor9educativ7 re6olv$nd pro:lee şi9sau aplic$nd inforaţia do:$ndit!

0n situaţii noi.%rincipiile care stau :a6a construirii strategiilor didactice interactive sunt81Elevii 0şi construiesc propriile 0nţelesuri şi interpret!ri ale instruiriiI%(copurile instruirii sunt discutate7 negociate7 nu ipuseI(unt proovate alternativele etodologice de predare # 0nv!ţare # evaluareI3(arcinile de 0nv!ţare vor solicita inforaţii trasdisciplinare şi anali6e ultidiensionale ale

realit!ţiiI/Evaluarea va fi ai puţin criterial! şi ai ult refle5iv!7 integr$nd etode alternative de

evaluareI2(unt proovate 0nv!ţarea prin descoperire şi re6olvarea de pro:leeI =nv!ţarea interactiv@creativ! este un proces de creare de senificaţii vis@a@vis de noua

inforare şi de cunoştinţele anterioare7 de transforare a structurilor cognitive ale

elevului9studentului7 consecinţ! a 0ncorpor!rii noilor achi6iţii cunoştinţe7 priceperi şi deprinderi7prin anga4area eforturilor intelectuale şi psihootorii de construire a cunoaşterii.

"nteractivitatea presupune interrelaţionarea7 direct! sau ediat!7 cu ceilalţi7 cu profesorul şicolegii şi procese de acţiune transforativ! asupra aterialului de studiu. Creativitatea solicit!procese de co:inare7 de conversie7 de iaginare şi restructurare continu! a datelor7 prin situareacelui care 0nvaţ! şi situaţii pro:leatice care necesit! re6olvare. +ve 0nv!ţare creativ! atuncic$nd elevul do:$ndeşte a e5perienţ! nou! prin propriile puteri7 descoperind@o şi e5ers$nd@o 0ncadre pro:leatice divergente. 3nteractivitatea presupune creativitate7 0n tip ce creativitateapoate fi individual! sau de grup.

"nstruirea interactiv!7 asociat! tipului superior de 0nv!ţare şcolar! interactiv! şi creativ!7iplic! con4ugarea eforturilor a:ilor agenţi educaţionali profesorul # elevii9studenţii 0nconstruirea cunoaşterii. *elaţia profesor@elev9student se rediensionea6!. Educatul 0şi asu! rolulde su:iect7 de agent al propriei for!ri7 iar profesorul este ghidul s!u 0n deersurile 0ntreprinse.Este de6ira:il ca 0nv!ţarea interactiv! s! deterine7 pe l$ng! iplicarea activ! a elevilor şistudenţilor7 şi pl!cerea de a descoperi şi de a 0nv!ţa prin de6voltatea iniţiativelor personale. +cestfapt poate crea sentientele po6itive # de 0ncredere 0n propriul potenţial7 de dorinţ! de cunoaştere7de 0plinire7 otiv$nd activit!ţile de cunoaştere viitoare.

=nv!ţarea interactiv@creativ! este o fora special! a 0nv!ţ!rii şcolare7 ap!rut! din necesitateaţinerii pasului şcolii cu noile transfor!ri e5istente şi preconi6ate7 0n viaţa şi activitatea social@uan!7 0n cople5itatea epocii conteporane. +cest fapt solicit! din parte individului 0n6estrareacu un echipaent intelectual7 afectiv@voliţional7 care s!@l a4ute s! dep!şeasc! odalit!ţile desipl! echili:rare ale organisului7 prin r!spuns la stiuli la nivel doinant sen6orio@perceptiv. Eltre:uie s! foloseasc! traiectorii co:inate şi coplicate de ordin refle5iv 0n soluţianarea

pro:leelor pe care i le pune viaţa şi s! e5plore6e alternativele re6olutive. Oul viitorului tre:uies! fie un constructor de pro:lee şi de sistee ideative necesare re6olv!rii lor7 transpunerii lor 0nplan ideativ şi practic7 g!sind soluţii optie şi eficiente. El este oul faptelor pentru ca ele conving7deci oul creatorI este oul pentru care fapta nu vor:a este a5ia conduc!toare 0n viaţ!.

=n consecinţ!7 0nv!ţarea interactiv@creativ! este necesar! pentru a crea oul creativ7 unconstructor de idei care nu r!$ne suspendat 0n sisteul sau ideativ7 ci 0l foloseste pentru aela:ora deci6ii şi a re6olva pro:leele vieţii prin acţiune. +cest tip de 0nv!ţare nu se opune 0nv!ţ!rii şcolare clasice7 ci este o nou! calitate a acesteia prin o:iectivele pe care le urareşteprivind forarea personalit!ţii uane. Ea pune accentul pe )nvă#area prin cercetare-descoperire, pe )nvă#area prin efort propriu7 independent sau diri4atI pune accent ai ales pe echipaentulintelectual operatoriu7 pe gndire 'i imaginatie creatoare. =nvatarea prin descoperire asigur! 0nsuşirea activ! şi trainic! a cunoştintelorI procesele de asiilare şi 0nţelegere fiind ai atractive



29/78


ea are o valoare forativ! ai are7 favori6$nd de6voltarea atitudinilor şi spiritului investigativ şi

inventiv7 fle5i:ilitatea şi productivitatea g$ndirii7 a curio6it!ţii organi6ate7 a otivaţiei cople5e şi acreativit!ţii.-u sunt e5cluse 0ns! preocup!rile pentru educarea eoriei7 0:og!ţirea :locului eorial

şi de6voltarea calit!ţilor acesteia7 deoarece f!r! aceste instruente g$ndirea şi iaginaţiacreatoare nu ar dispune de aterial de proiectare.

(pecificul 0nv!ţ!rii creative este 0nteles de Paul Popescu@-eveanu 1AAG ca o apropierea5ial! de odelul cunoaşterii active7 prin e5plorare7 ipote6!7 deducţie7 punere şi re6olvare depro:lee7 dar şi de reali6are practic!7 de proiecte transforative. Caracteristica proprie acestuia7cea co:inatorie este 0nt!rit! de otivaţie şi de un cople5 atitudinal specific şi nespecific.Fundaental 0n acest gen de 0nv!ţare este coportaentul de e5plorare susţinut de cunoaştereaepisteic!.

Orice teorie7 orice ecanis7 orice creaţie artistic! pleac! de la datele e5istente7 pe care

individul creativ le asocia6! 0n oduri la care nieni altul nu se g$ndise p$n! atunci. =nv!ţareacreativ! are la :a6a tocai aceste procedee de co:inare7 de reorgani6are7 de inversare şi 0nlocuire folosind etoda 0ncerc!rii şi erorii7 a taton!rilor succesive.

Pentru *. ,agne7 creaţia constituie tipul superior de 0nv!ţare7 ultiul 0n ierarhia propusa deel7 şi const! 0n co:inarea a dou! sau ai ulte reguli 0nsuşite anterior7 pentru a produce o nou!capacitate ce poate fi deonstrat! ca depin6$nd de o regul! supraordonat!. Creaţia7 deşi relativase!n!toare cu re6olvarea de pro:lee7 o dep!şeşte 0ns! pe aceasta. Ea presupune7 un saltcalitativ7 o co:inare a ideilor din sistee de cunoaştere ult diferite7 o folosire 0ndr!6neaţ! aanalogiei ce dep!şeşte ceea ce se 0nţelege7 de regul! prin generali6area 0n interiorul unei clase desituaţii pro:leatice. 1A;/7 p. %

(pecificul procesului activ@creator este 0ns!7 dup! opinia unor autori7 nu soluţionarea depro:lee7 ci g!sirea lor7 deci nu pro:le@solving re6olvarea de pro:lee ci problem-finding descoperirea de pro:lee. )erenul de problem-finding devine 0n acest conte5t sinoni cu celde problematizare. Pro:leati6area9generali6area7 descoperirea de pro:lee repre6inta esenţaprocesului de creaţie Dillon7 . ).7 1A


30/78


depune eforturi proprii 0nscrise 0n schi:uri sociale7 0n scopul accederii la noua cunoaştere.

"de7 p.22Elevul activ şi creativ d! dovad! de ult! 0ndr!6neal! 0n aprecierea critic! a unui produs7 deindependenţ! 0n a:ordarea şi anali6a pro:leelor7 de spirit de contraarguentare7 de li:ertate 0nanifestarea coportaental! general!. De ulte ori7 coportaentul lui la ore devine deran4antpentru unii profesori ai conservatori. =n HDictionnaire de la langue pedagogiRue7 P. FoulRuiesenalea6! faptul c! H0n clas!7 elevul creativ apare adesea ca o aeninţare. O aeninţare pentrudisciplin! şi pentru ordine ai 0nt$i. +poi o aeninţare pentru cursul profesorului 1A;17 p.%. Eliese din tiparele presta:ilite ale activit!ţii atunci c$nd acestea devin plictisitoare7 rutiniere.Profesorul tre:uie s! profite de nevoia lui de cunoaştere şi de av$ntul s!u 0n activitate7canali6$ndu@i eforturile 0n direcţii constructive prin oferirea de oca6ii variate enite s!@i aliente6esetea de nou şi de descoperire.

Coportaentul nonconforist ce se e5pri! puternic 0n activitatea creatoare7 nu tre:uie

interpretat de c!tre cadrele didactice drept o atitudine indisciplinat!7 o dovad! de ipoliteţe sau olips! de respect. El nu tre:uie fr$nat printr@o atitudine negativ!7 de respingere7 de disciplinare ci7dipotriv!7 tre:uie creat un cliat favora:il de anifestare li:er! a spiritului creator.

Elevul activ şi creativ se caracteri6ea6! prin spirit de independenţ! 0n unc!7 o g$ndire carese desf!şoar! pe traiecte lungi7 f!r! :ariere de ordin cognitiv7 anifest$nd o puternic! şineo:işnuit! tendinţ! de a e5plora şi de a crea. Copii din aceast! categorie sunt ai puţin interesaţide activitatea 0n echipe şi au tendinţa de a@şi 0ntoci un plan personal de lucru7 p!str$nd leg!turanuai cu un nu!r restr$ns de prieteni.

Cercet!torul E.P.)orrance 1A2% enuer! ur!toarele conduite drept indicatori ai creativit!ţiiindividuale8

0şi poate ocupa tipul f!r! a fi stiulatI

prefer! s! se 0:race 0n od deose:itI erge dincolo de sarcinile trasateI este 0n stare s! se au6e cu lucruri siple 0n oduri ingenioaseI 0ntrea:! insistent Hde ce şi HcuI 0i place s! organi6e6e 4ocuri 0n curtea şcoliiI 0i place s! povesteasc! despre descoperirile şi invenţiile luiI g!seşte utili6!ri neo:işnuite ale 4uc!riilorI nu se tee s! 0ncerce ceva nouI desenea6! 0n caietul s!u 0n tip ce profesorul d! indicaţii sau ţine lecţiaI foloseşte toate siţurile 0n o:servaţieI'iteratura de specialitate pre6int! o list! de categorii de conduit! sta:ilite pe :a6!

e5periental!7 care poate fi de folos cadrelor didactice 0n identificarea elevilor cu un 0nalt potenţialcreativ ve6i +na (toica7 1A


31/78


Preferă comple"itatea7 se ocup! cu ai ulteidei 0n acel!şi tip...1%S

Preocupat peranent de ceva..........................................................1GSProfilul elevului creativ şi dinaic se refer! la acele tr!s!turi care dovedesc capacitatea de ase detaşa de inforaţii7 de a se işca li:er 0n sfera cunoştinţelor7 anifest$nd iniţiativ! şi spiritindependent. Persoanele creative au un nivel superior de aspiraţii7 au interese variate7 anifest! ovie şi peranent! curio6itate7 ieşind din şa:lon7 pun$nd 0n discuţie pro:lee interesante. Elevul cupotenţial creativ 0nalt are 0ncredere 0n forţele proprii şi este capa:il de o corect! autoevaluare. =nrelaţiile cu cei din 4ur anifest! coportaente controlate7 vr$nd s! ofere o :un! iagine at$t 0nfaţa profesorilor c$t şi 0n faţa colegilor.

Copar$nd persoanele sla: creativ e cu cele 0nalt creative7 &ihaela *oco %GG1schiţea6! tr!s!turile lor caracteristice7 0ntr@un ta:el ce poate fi de a4utor şi pentru anali6ele decaracteri6are psihopedagogic! a elevilor pe care le efectuea6! profesorii82abel Persoane slab creatoare - Persoane )nalt creatoare

Pe#soane s5a7 "#eatoa#es%e"tato#i

Pe#soane îna5t "#eatoa#ea"to#i %0te#ni" an6aBa;i

=şi H ooar! tipul Foloseşte tipul pentru a@şi de6voltapersonalitatea

Este doar un siplu o:servator Este puternic iplicat7 tr!ind din plin situaţiarespectiv!

+re puţine interese personale şiautonoe

+re ultiple activit!ţi care 0i 0:og!ţescpersonalitatea

+re e5perienţe fragentare7fracţionate dup! cu 0i dictea6!

evenientele particulare

(e iplic! 0n activit!ţi cople5e7 unde arecontinuitate

Este predispus la plictiseal! Orice lucru7 activitate i se par interesante7select$nd ce se potriveşte cu e5perienţ! lui

-u reali6ea6! niic deose:it şidevine oarecu neulţuit c! nu esteHsuficient de apreciat

+re reali6!ri deose:ite7 care 0i sporescpotenţialul creativ şi satisfacţiile profesionale

O atitudine specific! tinerilor şi adulţilor cu potenţial creator 0nalt7 indiferent de doeniu7 Hesteinteresul viu pentru orice inforaţie7 aceştia av$nd un grad de activis foarte ridicat. Pentruoaenii 0nalt creativi nu e5ist! lucruri neinteresante7 totul depinde de cine sunt privite7 la ce tip decunoştinţe ale individului sunt raportate şi ai ales odul cu sunt anali6ate7 interpretate.

&ihaela *oco7 %GG17 p. %1(trategiile didactice interactive sunt recunoscute drept odalit!ţi eficiente de stiulare apotenţialului creativ at$t individual c$t şi grupal7 proov$nd o etodologie care e5ersea6!capacit!ţile cognitive superioare ale elevilor şi studenţilor7 de6volt$nd inteligenţele ultiple.

.&-&)&Fa"to#ii "a#e 75o"@ea13 "#eativitatea şi a"tivism05 e5evi5o# în ş"oa53

O cale de stiulare şi antrenare a creativit!ţii şi a particip!rii active a elevilor9studenţilor oconstituie 0nainte de toate identificarea :loca4elor7 a :arierelor7 a factorilor inhi:atori ai acesteia.

'iteratura de specialitate ofer! a serie de clasific!ri a acestor factori nuindu@i fie :loca4e7 fie:ariere 0n calea anifest!rii activisului şi a de6volt!rii creativit!ţii7 factori ce ţin de structuraparticular! a individului7 factori culturali7 de ediu7 legaţi de grupul din care face parte etc.



32/78


(idne (hore apud &ihaela *oco7 %GG1 a inventariat trei tipuri de :loca4e ale creativit!ţii8

eoţionale7 culturale7 perceptive81, Bloca4e de tip eoţional

oteaa de a nu coite o greşeal!7 de a nu p!rea e5travagantIoteaa de a risca s! fii un Hpionier7 de a fi 0n inoritateIooprirea preatur! la pria idee7 soluţie care apare sau teaa ori ne0ncrederea faţ! de superiori7colegi7 cola:oratoriIocapacitatea sla:! de a se destinde7 de a l!sa tip incu:aţiei s! se desf!şoare7 s! acţione6eIodorinţa aproape patologic! pentru aparenta securitate a Hcunoscutului şi a HevidentuluiIodependenţa e5cesiv! faţ! de opiniile altoraIolipsa copetenţei de a depune efort susţinut pentru a desf!şura procesul de re6olvare a uneipro:lee de la identificarea ei p$n! la soluţionareI

2, /locae de ordin cultural:o dorinţa de a se confora odelelor sociale7 dorinţa de apartenenţ!Io Hconforis la idei vechi7 ca şi la cele noiIo tendinţa de a reacţiona confor principiului Htotul sau niicTIo prea are 0ncredere 0n statistici şi e5perinţa trecut!Io punerea pe priul plan a factorilor practici sau econoici 0n luarea deci6iilor7 ceea ce reduce

tipul pentru a avea un nu!r suficient de ideiIo sla:a capacitate de a transfora sau odifica ideileIo sentientul c! tendinţa de a te 0ndoi sisteatic este un inconvenient socialIo prea are 0ncredere 0n logica a ceea ce se nueşte HraţiuneIo

e5altare e5cesiv! faţ! de spiritul grupului7 conduc$nd la conforisI, /locae de ordin percepti$:o incapacitatea de a se interoga asupra evidentuluiIo incapacitatea de a distinge 0ntre cau6! şi efectIo dificultatea de a defini a pro:le! sau refu6ul de a sesi6aIo dificultatea de a destructura o pro:le! 0n eleente care pot fi anipulate7 diri4ateIo dificultatea de a diferenţia 0ntre fapte şi pro:leeIo pre6entarea preatur! a pseudo@soluţiilor la o pro:le! insuficient anali6at! şi definit!Io incapacitatea de a utili6a toate sensurile care ne pun 0n contact cu ediulIo dificultatea de a percepe relaţii neo:işnuite 0ntre idei şi o:iecteIo incapacitatea de a defini lucrurileIo

0ngustarea e5cesiv! a punctului de vedereIo credinţa negativ!8 H-u sunt creativ."nteractivitatea direct! presupune sta:ilirea de relaţii interuane stiulative pentru

re6olvarea pro:leelor ivite. +nali6$nd :arierele individuale 0n derularea cu eficienţ! a raporturilor interuane necesare cooper!rii şi cola:or!rii7 E. 'i:os 1AA37 vor:eşte despre8- Aariere legate de conte"tul socio-cultural conflictul de valori şi lipsa cadrelor de referinţ!7condiţionarea şi anipularea prin ass@ediaI pre4udec!ţileI diferenţele culturaleI nonintegrareafrustraţilorI- Aariere datorate atitudinilor individualiste coportaentul egocentric7 nerecunoaştereapropriei persoane7 sentientele de incopetenţ! sau ineficienţ!7 su:iectivitatea şi nerealisul7pasivitatea e5cesiv!I



33/78


- Aariere datorate fricii endemice frica de confruntare7 agresivitatea7 copetiţia7 re6istenţa la

schi:are7 lipsa 0ncrederii 0n sineI- Aariere referitoare la rela#ia individ-grup lipsa counic!rii7 arginali6area7 lipsa deautenticitate7 i6olarea7 dependenţa.

E5ist! nueroşi alţi factori care ţin de elev7 cu ar fi8 6estrea sa nativ!7 ediul stiulativ saunestiulativ din care provine7 particularit!ţile de personalitate7 de voinţ! şi caracter7 puterea deanga4are 0n sarcin!7 atitudinea faţ! de unc!7 faţ! de 0nv!ţare. O:stacolele creaţiei pot fi de ordinintelectual e5cesul de logic!7 pierderea sensului episteiologic7 de ordin moral nu se accept!dec$t ordinea presa:ilit!7 teaa de risc7 opunerea la schi:are7 de ordin fizic starea des!n!tate7 apatie7 de ordin psi*ic rigiditate7 refu6ul de a visa cu ochii deschişi7 lipsa despontaneitate şi de cura4 0n a 0ncerca ceva nou sau9şi de ordin social teaa de 4udecat!7respectarea etichetei sta:ilite7 spiritul critic.

+plicaţii8 +nali6aţi factorii care :lochea6$ creativitatea elevilor 0n ediul şcolar.

.&-&(&Mo$a5it3;i $e stim05a#e a "#eativit3;ii şi a a"tivism050i în %#o"es05 $i$a"ti"

Brice om poate fi creativ, dar pentru a se )ndeplini)n această direc#ie sunt necesare o serie de condi#ii.../

%!i*aela Roco, :9&

Practicile educative de predare activi6ant! şi de stiulare a potenţialului creativ alelevului9studentului se 0nscriu 0n de6ideratele pedagogiei oderniste şi postoderniste7 de

cooperare şi refle5ie asupra 0nv!ţ!rii. (pecific instruirii interactive este interrelaţia de 0nv!ţare carese sta:ileşte at$t 0ntre elevi şi profesori c$t şi 0ntre elev@elev. &unca activ! şi creativ! a elevului arela :a6! procedee de construcţie a cunoaşterii7 de restructurare a ideilor7 de reg$ndire a g$ndirii7etacogniţia. =nsuşirea strategiilor etacognitive are 0n vedere reflectarea din partea elevuluiasupra propriei identit!ţi7 ca su:iect al 0nv!ţ!rii7 efectu$nd anali6e de nevoi şi aştept!ri educaţionaleproprii intereselor sale7 0n concordanţ! cu particularit!ţile şi posi:ilit!ţile cognitive7 practice şi efortintelectual şi fi6ic de care dispune. &etacogniţia presupune 0n plus anali6a gradului de dificultate asarcinilor de 0nv!ţare şi a strategiilor oportune de re6olvare eficient! a acestora.

=nv!ţ!rea 0nv!ţ!rii # de6iderat al educaţiei postoderniste # presupune interactivitate şicreativitate 0n adoptarea unor strategii care s! solicite iplicarea 0n sarcin! şi o atitudineetacognitiv! de 0nv!ţare şi cunoaştere precu şi interesul de a te perfecţiona continuu. +titudineaactiv! şi creatoare a elevilor este o consecinţ! at$t a stilului de predare al profesorului c$t şi a

o:işnuinţei elevului de a se raporta la sarcin!. Prin felul 0n care solicit! r!spunsuri la o pro:le!7prin felul 0n care organi6ea6! activit!ţile de inforare şi de forare ale elevilor9studenţilor7 prinaccentul pe care 0l pune pe de6voltarea proceselor cognitiv@aplicative etc.7 profesorul influenţea6!coportaentul activ şi creativ al elevului.

(tiularea activisului şi a creativit!ţii 0n şcoal! presupune favori6area unui ediu de 0nv!ţare interactiv7 incitator şi dinaic. =nv!ţarea prin cooperarea asigur! de6voltarea unui c$pde relaţii optie anifest!rii creatoare şi active a elevului 0n clas!. Ea de6volt! şi 0ntreţineotivaţia episteic! intern!7 favori6$nd iplicarea activ! 0n sarcin! şi contri:uţiile creative7originale ale participanţilor.

Condiţiile şi situaţiile specifice care pot duce la de6voltarea spiritului investigativ7 a g$diriidivergente7 a atitudinii creative şi active 0n şcoal!7 pot fi considerate ur!toarele8

• =ncura4area elevilor s! pun! c$t ai ulte 0ntre:!riI



34/78


•'iitarea constr$ngerilor şi a factorilor care produc frustrareI

•(tiularea counic!rii prin organi6area de discuţii şi de6:ateri 0ntre elevi7 0ntre profesor şieleviI

• +ctivi6area elevilor prin solicitarea lor de a operara cu idei7 concepte7 o:iecte 0n vedereareconsider!rii acestora şi a eiterii de noi varianteI

•Cultivarea independenţei cognitive7 a spontaneit!ţii şi a autonoiei 0n 0nv!ţareI•(tiularea spiritului critic constructiv7 a capacit!ţii de arguentare şi de c!utare a

alternativelorI•Favori6area accesului la cunoaştere prin forţe proprii7 stiul$nd atitudinea refle5iv! asupra

propriilor deersuri de 0nv!ţareI•Posi:ilitatea de a contesta l!uritul şi nel!uritul 0n lucruri şi 0n fapt

Documents

metode_interactive de predare, invatare, evaluare.doc