Upload
anandamaitreyi
View
3.671
Download
4
Embed Size (px)
Metode de analiza ale secventelor ADN si ARN
Electroforeza pe gel de agaroza
Structura acizilor nucleici poate fi studiata in prezent utilizand diverse metode
Scopul analizarii secventelor acizilor nucleici este complex: in vederea studierii, sintetizarii si multiplicarii genelor, dar si pentru detectarea mutatiilor
Ingineria genetica reprezinta un ansamblu de tehnici de laborator folosite pentru modificarea ADN-ului organismelor vii
ADN-ul poate fi extras din sange total, dar si din diferite celule sau tesuturi
Pentru extragerea ADN-ului se folosesc diverse metode chimice
Izolarea ADN-ului constituie si ea o etapa importanta in cadrul inginerie genetice
Clonarea ADN-ului semnifica amplificarea unei molecule sau a unei catene; o clona reprezentand un numar mare de molecule sau celule identice, provenind dintr-o celula sau molecula initiala
Clonarea unui fragment de ADN se realizeaza fie prin insertia acestuia intr-un vector care se va multiplica intr-o celula gazda, fie prin metoda PCR
Vectorii frecvent utilizati sunt: plasmidele, cosmidele si bacteriofagii
Metoda PCR are ca finalitate obtinerea intr-un timp scurt a unui numar foarte mare de copii ale unei gene sau a unui anumit fragment de ADN
Aceasta se realizeaza printr-o amplificare enzimatica, ce are loc in mod exponential
PCR cuprinde 30-40 de cicluri realizate cu un aparat automat
In vederea detectarii mutatiilor se utilizeaza metode diferite
Pentru a detecta mutatiile cunoscute se folosesc urmatoarele metode: PCR si separarea pe baza marimii fragmentului de ADN; PCR si digestia cu enzime de restrictie sau metoda amplificarii cu alele specifice.
Pentru detectarea mutatiilor necunoscute se folosesc metode precum: metoda FISH, electroforeza in camp pulsatil sau, in cazul mutatiilor punctiforme, metoda clivarii cu ribonucleaze, metoda proteinelor functionale ori analiza polimorfismelor conformationale monocatenare.
Secventializarea ADN-ului uman permite: finalizarea secventei complete a genomului uman(PGU), clonarea genelelor localizate, precum si punerea la dispozitia publicului a intregii secvente de ADN in mod gratuit
Secventializarea ADN
Secventializarea ADN reprezinta identificarea tipului, felului si succesiunii nucleotidelor dintr-un fragment ADN de analizat
In momentul de fata s-au dezvoltat tehnici de secventiere automate: fie chimic prin metoda Maxam-Gilbert, fie enzimatic prin metoda Sanger
Metoda chimica presupune marcarea ADN-ului supus secventializarii la unul din capetele sale, denaturarea, urmata de de separarea prin electroforeza in gel a celor doua catene
Are loc apoi taierea ADN-ului monocatenar cu obtinerea unor fragmente de ADN cu lungime varibila ce pot fi separate electroforetic pe geluri de poliacrilamida
Metoda enzimatica Sanger consta din replicarea ADN-ului monocatenar incepand de la un punct precis de initiere, replicarea fiind apoi intrerupta in functie de baza existenta in secventa de analizatde catre dideoxinucleotide
Metode de separare ale acizilor nucleici
In functie de scopul urmarit, pentru separarea acizilor nucleici se pot utiliza: centrifugarea, cromatografia sau electroforeza
Metoda centrifugarii ofera posibilitatea obtinerii de ARN in cantitati considerabile si de inalta puritate
Din cadrul metodelor cromatografice, pentru separarea acizilor nucleici se utilizeaza cromatografia de gel filtrare, cromatografia de schimb ionic si metoda dHPLC
Cromatografia de gel filtrare se foloseste pentru purificarea produsilor PCR
Cromatografia de schimb ionic se utilizeaza pentru extractia rapida de ADN si ARN din diverse probe biologice, in cantitati suficiente
dHPLC este o metoda de screening a mutatiilor punctiforme
Electroforeza fragmentelor ADN si ARN
Electroforeza fragmentelor de ADN este o metoda analitica folosita pentru separarea acestor fragmente in functie de marimea lor
In solutie libera, la pH neutru sau alcalin, acizii nucleici nu pot fi separati
Pentru separarea lor se se folosesc matrici de gel de agaroza sau poliacrilamida
Gelurile de agaroza sunt folosite pentru separarea acizilor nucleici cu mase mari, in timp ce diferentierea moleculelor de acizi nucleici cu mase moleculare mici se face in geluri de poliacrilamida
Un camp electric determina migrarea lor prin gel
Datorita numarului mare de resturi fosfat, acizii nucleici au o puternica incarcatura negativa, migrand in campul electric spre anod
Fragmentele se separa sub forma unor benzi electroforetice
Mobilitatea unui fragment de ADN este invers proportionala cu masa moleculara, fiind de asemenea influentata de o serie de factori
In conditii ideale, viteza de migrare a fragmentelor este direct proportionala cu tensiunea aplicata
Vascozitatea gelului se poate reduce in momentul cresterii temperaturii ceea ce produce distorsiuni ale procesului de migrare
Tampoanele de electroforeza au rolul de a mentine un pH si o putere ionica constante, la valori optime pentru separare
Agentii denaturanti(ureea, formamida, formaldehida) indeplinesc functia de combatere a fenomenelor de agregare si adsorbtie a moleculelor de acizi nucleici pe matricea de gel, dar si functia de inlaturare a diferentelor conformationale
Dupa ce separatia este completa, fragmentele ADN avand lungimi diferite sunt adesea vizualizate prin utilizarea unui colorant fluorescent precum bromura de etidiu
Marimea fragmentelor este exprimata in:”nucleotide”, perechi de baze” sau “kb”- pentru o mie de perechi de baze
Determinarea marimii fragmentelor se face uzual prin compararea cu “DNA-ladders” ce contin fragmente liniare de ADN, de lungimi cunoscute
Electroforeza acizilor nucleici este o etapa obligatorie in orice protocol de analiza a acizilor nucleici
Prin ea se realizeaza: separarea fragmentelor ADN rezultate in urma digestiei cu enzime de restrictie; verficarea amplificarii PCR; identificarea si/sau determinarea semicantitativa a fragmentelor ADN rezultate in urma amplificarii PCR; detectia si determinarea semicantitativa a ADN-ului genomic obtinut in urma extractiei din tesuturi
Analizele ADN si ARN au asadar roluri cruciale in detectarea mutatiilor, in diagnosticarea bolilor genetice, a cancerelor, in diagnosticul microbiologic
Dar si in cadrul testelor de paternitate si de identificare a persoanelor
In determinarea profilului genetic al bolilor
In teste de filogenie Toate aceste analize cuprind in
mod obligatoriu si etapa de electroforeza
De aici sesizam cu usurinta importanta functie a utilizarii tehnologiei ADN in prognosticare, diagnosticare, monitorizare si terapie
Tehnologia ADN dispune de un larg spectru de aplicabilitate, in cele mai diverse si complexe domenii ale medicinii, atat in cercetarea fundamentala ce ne ofera permanent noi date si informatii, cat si in cercetarea aplicativa ce ofera noi solutii terapeutice