Metode de Amenajare

8/17/2019 Metode de Amenajare

1/31

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

Reglementarea procesului de produc ie se realizează prințstabilirea posibilită ii i prin elaborarea planurilor de recoltare iț ș ș

cultură. Prin reglementarea respectivă trebuie să se asigure:- realizarea unui fond de produc ie care să permită exercitarea,ț

cu continuitate pe termen lung, a func iilor de produc ie i de protec ieț ț ș țale pădurii i cre terea stabilită ii ecologice i eficacită ii func ionale aș ș ț ș ț țarboretelor;

- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei gospodăririsilvice intensive.

Reglementarea procesului de produc ie lemnoasă - produsețprincipale, se face numai pentru arboretele încadrate în tipurile

func ionale III !I, pentru arboretele apar in"nd tipurilor func ionale Iț ț țsi II, fiind supuse regimului de ocrotire integrală i de conservareșdeosebită nu se face reglementarea procesului de produc ie.ț

#e asemenea reglementarea procesului de produc ie se facețnumai pentru arboretele încadrate în subunitatile de gospodarire: $,%, &, ', (, ), *, ! ce cuprind arborete cu functii de protectie siproductie sau de productie.

Prin reglementarea procesului de productie se întelegetotalitatea calculelor si operatiunilor pe care le executa inginerul

proiectant +amenaist pentru a determina marimea recoltelor de lemn+posibilitatea ce pot fi valorificate de pe-o suprafata de fond forestieracoperita cu padure astfel înc"t sa se respecte cele trei principii debaza ale amenaarii padurilor +continuitatea recoltelor, valorificareasuperioara a resurselor padurii si conservarea biodivesitatii,respectiv sa se respecte regimul silvic.

arimea recoltelor de lemn, stabilita de amenaament, înconditiile asigurarii ec/ilibrului ecologic si a continuitatii pe termenlung a functiilor atribuite padurii se numeste posibilitate +P.

!olumul de recoltat anual, stabilit prin amenaament, se

numeste posibilitate anuala, iar ce-l ce urmeaza a fi recoltat într-oanumita perioada de timp se numeste posibilitate periodica.

arimea posibilitatii este rezultanta a doi factori:

0. cresterea padurii;

1. ameliorarea continua a starii padurii astfel înc"t aceasta saaunga la starea normala.


2/31

Posibilitatea, în cazul codrului regulat si la cr"ng, se stabilestede obicei diferentiat pe natura de produse, functie de tipul lucrarile cese executa în vederea recoltarii ei.

$stfel distingem:

2 posibilitate de produse principale rezultata în urma executariitratamentelor;

2 posibilitate de produse secundare rezultata în urma executariilucrarilor de îngriire.

Posibilitatea, functie de modul de exprimare, poate fi:

2 posibilitate pe suprafata +/a corespunzatoare parc/etuluianual, iar posibilitatea periodica pe suprafata se mai numestesuprafata periodica sau afectatie;

2 posibilitate pe volum +mc corespunzatoare recoltei anuale;2 posibilitate pe numar de arbori .

arimea posibilitatii anuale pe suprafata rezulta din relatia:

P 3 45r în care:

4 - reprezinta suprafata padurii aflate în studiu

r - reprezinta ciclul de productie stabilit.

Pentru arboretele cu structura neomogena, posibilitatea se

stabileste pe suprafata, cu controlul pe volum, dupa cum urmeaza:P 3 45r +6, - '

'- reprezinta o suprafata stabilita în raport cu structura deansamblu a fondului de productie si cu starea generala a arboretelor.

arimea posibilitatii anuale pe volum se stabileste cu relatia :

P 3 7 relatie valabila pentru fondul de productie normal.

7 reprezinta cresterea anuala a padurii.

Pentru un fond de productie real marimea posibilitatii anuale pevolum se stabileste cu relatia:

P 3 7 6 +8r-8n5a formula cameralista +austriaca

8r - fondul de productie real 3 fondul de productie existent la unmoment dat într-o suprafata de teren acoperita cu padure;


3/31

8n- fondul de productie normal 3 fondul de productiecorespunzator starii de maxima eficacitate, respectiv starii normaleale unei paduri;

a timpul în care diferenta dintre 8r si 8n s-ar elimina fara sase afecteze continuitatea si fara sa se micsoreze cresterea.

#iferenta 8r 8n - poate sa fie pozitiva sau negativa, motivpentru care si posibilitatea poate sa fie mai mica dec"t cresterepadurii sau mai mare dec"t cresterea padurii.

9a noi în tara p"na în prezent, pentru padurile de codru regulat,posibilitatea nu se stabileste numai pe suprafata sau numai pe volum,ci pe suprafata si volum, respectiv pe volum cu control de suprafata.Practic s-a recurs la o cale mai simpla, stabilindu-se o posibilitateperiodica pe suprafata si apoi s-a calculat o posibilitate anuala pevolum.

Posibilitatea periodica pe suprafata +s se calculeaza cu relatia:

s 3 45n

n- numarul perioadelor din ciclu;

4- suprafata padurii

Posibilitatea periodica pe volum +P se calculeaza cu relatia:

P 3 !5p 6 751

! volumul real al arboretelor din suprafata periodica în r"nd;p- numarul de ani din perioada;

7- cresterea anuala a arboretelor incluse în suprafata periodica în r"nd.

fectiv pentru determinarea posibilitatii trebuie determinatacresterea si calculat volumul.

9a arboretele încadrate în subunitatea de gospodarire de codrugradinarit, posibilitatea se stabileste, de regula, pe volum.

Prin împartirea posibilitatii pe volum la volumul mediu alarborilor exploatabili, se obtine posibilitatea pe numar de arbori.

Pn 3 P5!m

Pn posibilitate pe numar de arbori 3 numarul de arbori ce potfi extrasi din categoria de diametre n;


4/31


5/31

>. în functie de cresterea în volum a fondului de productie -etoda controlului 9a noi în tara, conform normele te/nice deamenaare a padurilor +ed.0?@A, respective ed.1BBB, reglementareaprocesului de productie se face prin normalizarea structurii fonduluide productie, utiliz"ndu-se at"t metoda claselor de v"rsta c"t si

metoda cresterii indicatoare.7ele doua metode se folosesc simultan, dar de regula se

adopta posibilitatea stabilita prin metoda cresterii indicatoare.

1.1. Metoda claselor de vârsta

#upa metoda claselor de v"rsta, padurea este un miloc deproductie. 7eea ce trebuie recoltat sunt produsele ei. 7ontinuitateaproductiei, prin urmare, se va asigura daca se va mentine înpermanenta fondul de productie la o anumita marime. etodaclaselor de v"rsta urmareste at"t mentinerea marimii potrivite a

fondului de productie c"t si îndrumarea lui spre structura normala prinnormalizarea claselor de v"rsta.

etoda porneste de la analiza ecosistemelor forestiere dintoate punctele de vedere. 9ucrarile de amenaare în cadrul metodei

încep cu studiul arboretelor, private ca ecosisteme complexe, dincare trebuie sa rezulte, pe de o parte, masurile necesare pentru

îndrumarea lor spre starea normala, iar pe de alta, prin sinteza,imaginea structurii de ansamblu a padurii si masurile organizatoricece se impun.

Cperatiile se succed apoi astfel:

0. Pe baza ciclului fixat, se stabileste structura normala afondului de productie, pe clase de v"rsta;

1. 4e constituie apoi suprafata periodica în r"nd, respectiv sestabileste posibilitatea periodica pe suprafata;

>. 4e întocmeste planul de recoltare si se calculeazaposibilitatea anuala pe volum.

odul de constituire a suprafetei periodice determina specificulmetodei claselor de v"rsta;

de aceea vom insista asupra lui.

4e porneste de la ideea ca posibilitatea este instrumentul de îndrumare a padurii spre starea normala. Dormal însa are aici sensulde cel mai bun, dupa aprecierea proiectantului, adica cel mai bunprobabil. 4tarea normala înseamna, referindu-ne la padure, stareaapreciata ca cea mai corespunzatoare functiilor acestuia sub aspectul


6/31

cresterii +bioproductiei, sub aspectul asigurarii continuitatii dar si aprotectiei mediului înconurator. #ar nici unul dintre aceste aspecte nupoate fi privit izolat, caci urmarirea fara rezerve a maximizarii cresteriipadurii poate avea efecte nefavorabile din punctul de vedere alcontinuitatii, iar urmarirea exclusiva a normalizarii structurii fondului

de productie, pe care o vizeaza metoda, poate avea consecintenefavorabile asupra productiei de lemn.


7/31


8/31

metoda a claselor de v"rsta devine improprie.

a se pastreaza, totusi ca denumire conventionala pentrumetoda folosita astazi pe scara întinsa la amenaarea padurilor decodru regulat, dupa principiile aratate mai sus, indiferent de pondereace-i revine criteriului claselor de v"rsta la stabilirea posibilitatii.

ste necesar însa sa stabilim un adevar; volumul, crestereacurenta, cresterea medie, cresterea istorica, se pot constitui reperesigure pentru orientarea amenaistului la stabilirea posibilitatii ,numaidaca se pot determina cu precizia necesara.


9/31

7lasa I: 0- 1B ani 0B /a; 7lasa II: 10-GB ani 1B /a; 7lasaIII G0-AB ani 0@B /a; 7lasa I !: A0-@B ani 01B /a; 7lasa !: @0-0BBani >BB /a;

$naliz"nd graficul de mai os se poate constata ca avem de-aface cu un excedent de arboreta exploatabile. Pentru ca structurareala a fondului de productie sa aunga la nivelul celei normale estenecesar ca o parte din arboretele exploatabile sa fie amînate de lataiere astfel în c"t sa acopere deficitul de arborete exploatabile dinperioadele imediat urmatoare. 4e admite ca suprafata arboretelor cevor fii parcurse cu taieri de regenerare sa fie cu maxim 1BJ mai maredec"t 4n adica suprafata periodica de parcurs în prima perioada+primi 1B ani poate fii de maxim 1GB /a.

B B 0BB 0B 1BB 1B >BB

B-1B ani 10-GB ani G0-AB ani A0-@B ani @0-0BB ani

4 reala -/a

4 normala- /a

1.#. Metoda crester$$ $%d$catoare

#r. ing. 8ilimon 7arcea întelege prin cresterea indicatoareKcresterea curenta a unei paduri constituite din arborete de aceeasicompozitie, aceleasi clase de productie si aceleasi densitati ca si celereale, dar av"nd clase de v"rsta egale ca întindereK +7arcea, 0??,0?A?. ai precis, ar fi vorba de cresterea curenta a unei paduriec/ivalente cu padurea data, în ce priveste marimea si repartizareasuprafetei ei pe specii si clase de productie, dar altfel structurata; aiciarboretele componente au toate acelasi aspect în ce privestecompozitia, clasele de productie +pe specii si densitate,- acesteareprezent"nd, în expresie numerica, valorile medii ale caracteristicilor arboretelor din padurea reala -, iar clasele de v"rsta, în limita ciclului,sunt egal reprezentate pe suprafata.


10/31

Posibilitatea, ca instrument de normalizare a unei paduri,trebuie sa asigure, at"t continuitatea productiei, c"t si mentinerea sauridicarea productivitatii padurii la un nivel c"t mai înalt. 7restereaindicatoare însa, fiind un indicator sintetic al capacitatii de productie apadurii, nu ne spune nimic nici despre existenta sau lipsa arboretelor

exploatabile, nici despre starea fiecarui arboret în parte. $dmisa,deci, ca posibilitate, ea poate asigura continuitatea în orice padure,daca fondul de productie atinge cel putin MJ din volumul saunormal, dar ram"ne indiferenta fata de momentul optim al taierilor,imprim"nd acestora un ritm relativ constant. #e aceea, pentru a-siputea exercita functiile sale, posibilitatea trebuie sa fie c"nd maimare, c"nd mai mica dec"t cresterea indicatoare. arimea ei rezultadin formula:

P 3 mN7i

în care: 7i reprezinta cresterea indicatoare, iar m un factor

modificator, variabil de la caz la caz în functie de structura fondului deproductie.

7i - se stabileste pe baza datelor primare +distributiasuprafetelor pe specii si clase de productie si a crsterii curente la

umatatea fiecarei clase de v"rsta, preluate din tabelele de productie. $ceasta se calculeaza cu relatia:

7i 3 . 4i x i x ci

4i suprafata ocupata de specia i; i consistenta medie aspeciei i;

ci media cresterilor curente corespunzatoare claselor dev"rsta considerate

m - factorul modificator se stabileste functie de ciclu si marimeaexcedentului de arboreta exploatabile care la r"ndul lui este functiede valoarea parametrului ' ce se calculeaza cu relatia:

' 3 +1B7i 6 #m5 1B 7i

7i -reprezinta cresterea indicatoare

#m cea mai mica valoare a diferentelor:#d3 1!ed 1B 7i

#03 1!0 1B 7i

#13 1!1e GB 7i

#>3 1!>e AB 7i în care:


11/31

!e

d - volumul ce va fi recoltat din arboretele ce devin exploatabile în primii 0B ani;

!0 e volumul ce va fi recoltat din arboretele ce devin

exploatabile în primii 1B ani;!0 e volumul ce va fi recoltat din arboretele ce devin

exploatabile în primii GB ani

!> e - volumul ce va fi recoltat din arboretele ce devinexploatabile în primii AB ani

!ed 3 0B +!0d 50B 6 !1d 51B 6 !>d 5>B 6 OO.. !nd 50B n !e

0 3 1B +!10 51B 6 !>0 5>B 6 !G05GB 6 OO.. !n0 50B n !e

1 3 0B +!G1 5GB 6 !1 5B 6 !A1 5AB 6 OO.. !n1 50B n !0d,,!1d , !>d - reprezinta volumul arboretelor exploatabile în primuldeceniu si care arputea fiiexpoatate în primi 0B ani, 1B ani >Banirespectiv 0Bn ani, plus crestereaproductiei principale peumatateaintervalelor de timp considerate;

!10, ,!>0 , !n0 - reprezinta volumul arboretelor exploatabile înprimi 1B de ani si care ar putea fii expoatate în primi 1B ani, >B anirespectiv 0Bn ani, plus cresterea productiei principale pe umatateaintervalelor de timp considerate;

!e > - este egal cu volumul total al arboretelor exploatabile în

primele > perioade de 1B de ani, adica în primi AB de ani, pluscresterea productiei lor principale pe umatatea intervaluluiconsiderat.

$vantaele folosirii metodei decurg direct din particularitatilecresterii indicatoare.

$cestea sunt:

. volumul cresterii indicatoare este egal cu volumulcorespunzator unui parc/et normal cu arborete exploatabile deproductivitate medie; #e aceea recoltarea lui asigura continuitatea;

. cresterea indicatoare reflecta conditiile reale de productie alepadurii si nu este influentata de modificarea v"rstelor;

. variatiile cresterii indicatoare de la o perioada la alta, sedatoreaza modificarilor suferite de ceilalti factori ai productiei pe urmamasurilor silvote/nice aplicate motiv pentru care constituie un criteriude control asupra calitatii acestor masuri;


12/31

. metoda asigura o mare mobilitate gospodariei silvice în cepriveste asezarea taierilor, deoarece posibilitatea este stabilitaindependent de arboretele din care se va recolta;

. posibilitatea este o expresie a cresterii întregii paduri, nunumai a arboretelor destinate a se exploata în prima perioada;

. posibilitatea nu sufera fluctuatii importante de la o perioada laalta. 4e subliniaza în mod deosebit posibilitatea de control asupraconditiilor de gospodarire pe care o ofera metoda tin"nd seama canici una din metodele de amenaare pentru codrul regulat aplicatep"na în prezent nu stabileste în ce sens si în ce masuraproductivitatea este influentata de masurile de cultura aplicate de la oamenaare la altaK. Lrebuie însa mentionat faptul ca nici un control nupoate fi eficient, daca elementele pe care se bazeaza sunt afectatede erori. #aca fenomenele urmarite comporta masuratori, acesteatrebuie sa fie facute totdeauna cu aceeasi precizie, iar daca se

datoresc mai multor cauze, trebuie urmarit efectul fiecareia, caci altfelefectul pozitiv al uneia ar putea fi anulat de efectul negativ al alteia,duc"nd la concluzii eronate. Cri, tin"nd seama de faptul cadeterminarea cresterii indicatoare se bazeaza pe caracteristicilemedii ale fondului de productie +compozitie, densitate, clase deproductie este îndoielnic ca, în actualele conditii de lucru, privindposibilitatile de predictibilitate, de prognoza sau de anticipativitate,aceste elemente se pot stabili de fiecare data cu precizia necesara.

#. METODE DE NORMALI&ARE A 'ONDULUI DEPRODUCTIE PRIN NORMALI&AREA MARIMII LUI

#.1. Metoda cameral$sta +austriaca Ideea asigurariicontinuitatii prin îndrumarea padurilor spre starea normala s-aconcretizat pentru prima data într-un decret al 7urtii Inperiale din!iena, în 0M@@. #e fapt scopul decretului era sa stabileasca regulipentru determinarea valorii unei paduri pe baza recoltelor ce le-arputea da daca ar fi organizata pentru exploatari anuale continue. ait"rziu însa dispozitiile decretului privind determinarea recoltelor

anuale au fost folosite la reglementarea exploatarii padurilor si astfels-a nascut cea mai vec/e metoda de amenaare bazata pe ideeanormalizarii fondului de productie, descrisa în literatura de $ndr= în0@00 si cunoscuta sub numele de metoda camarelistaQ sau metodaaustriaca +4c/pfer, 0?1M.

4pre deosebire de metoda claselor de v"rsta, metodacameralista urmareste realizarea starii normale orient"ndu-se nu


13/31

dupa clase de v"rsta, ci dupa marimea normala a fondului deproductie.

Pentru stabilirea starii normale s-a pornit de la urmatoarea întrebare: 7um trebuie sa fie constituita o padure împartita înparc/ete regulate, si gospodarita în mod rational, potrivit conditiilorstationale date, pentru a da anual si permanent aceeasi cantitate deproduseKS


14/31

8r 3 e0c0s0 6 e1c1s1 6 e>c>s> 6 O +.G0 în care: e0, e1, Oreprezinta v"rsta diferitelor arborete: c0, c1, O - cresterea

medie la exploatabilitate a acestora pe unitatea de suprafata,determinata în raport cu ciclul si tin"ndu-se seama de compozitie,consistenta, clasa de productie etc., cu autorul tabelelor de productiepentru arboretele neexploatabile, si direct pentru cele exploatabile;s0, s1, O - suprafetele lor.

Limpul de lic/idare a poate varia dupa starea padurii, unii autori însa îl considera egal cu ciclul.

7um actioneaza formula, s-a aratat dea +sup., G.1.1.G.. !ommai adauga, deci, numai c"teva aprecieri generale asupra metodei.

0. C importanta practica deosebita nu a avut metodacameralista niciodata, cum de altfel, nu au avut nici alte metode dinaceasta grupa.


15/31

1. etoda cameralista se ocupa numai de determinareaposibilitatii. #e unde si cum urmeaza sa fie recoltata ea, nu suntprobleme care sa intre în preocuparile metodei. #e planuri deexploatare, asadar, nu se ocupa, las"nd astfel libertate completacelui care recolteaza posibilitatea, de a aseza taierile de fiecare data

acolo unde dicteaza interesele silviculturale. 8aptul acesta ar putea fiprivit ca un avanta, daca silvicultorul ar avea posibilitatea sa verificesi sa cunoasca în fiecare moment starea si nevoile culturale aletuturor arboretelor.


16/31

cunoscuta, adica precizata dinainte prin caracteristicile ei.

8ormula ideala de padure conceputa de Paulsen în 0M@M a fostpadurea normala, aceeasi pe care cu un an mai t"rziu aveau sa ocontureze si cameralistii austrieci: o padure formata din arboretaec/iene, regulat gradate în raport cu v"rsta, asa cum putea ficonceputa în acel timp, c"nd numai taierile localizate erauconsiderate corespunzatoare din punct de vedere silvicultural.

#eterminarea raportului dintre cresterea si fondul de productie într-o astfel de padure urma sa se faca cu autorul tabelelor deproductie, care apar de fapt în istoria amenaarii padurilor, odata cuprimele metode de amenaare. 7ele dint"i tabele de productiemetodic întocmite pe clase de productie, pentru stear si fag, sedatoreaza lui Paulsen însusi +RU/rl, 0?1M.

#aca se noteaza cu 7n si 8n respectiv cresterea si marimea

fondului de productie pentru situatia normala a unei paduri +la un cicludat si se calculeaza valorile lor cu autorul tabelelor de productie,raportul 7n58n ram"ne constant.


17/31

7n si devine mai mica dec"t aceasta, c"nd 8r X 8n. #in formula sepoate deduce, desigur, valori pentru P c/iar si în cazul unei paduri încare nu exista arborete exploatabile. 8aptul acesta însa nu poate

însela pe nimeni, deoarece formula este destinata sa fie folosita cuc/ibzuinta si numai c"nd este cazul.

#ar oricare ar fi situatia în care s-ar aplica, metoda rationaladuce în mod sigur la normalizarea marimii fondului de productie.Limpul necesar pentru aceasta este relativ lung, cum se poate vedeadin urmatorul calcul:

.1.>., formula G.0? se obtine 7n58n 3 05r.Introduc"nd apoi aceasta valoare în formula +.G> avem:

P 3 7n 6 +V5/r +.GG sau P 3 7n 6 +8r 8n5r +.G


18/31


19/31

codrul regulat erau privite ca unica forma rationala de culturaforestiera. Padurile din structura gradinarita, mult rasp"ndite altadata,trebuiau sa dispara, iar acolo unde totusi, din motive de protectie,trebuiau sa fie mentinute, ele nu puteau constitui obiect de culturrapropriu zisa.

#eci cautarea unei forme ideale de padure gradinarita, de tipulpadurii normale, nu avea sens. Pentru nevoile organizatorice s-aadmis ca si în codrul gradinarit trebuie sa existe aceleasi raporturi

între arborii de diferite v"rste, ca si în codrul regulat, si aceleasi relatii între fondul de productie si cresterea lui. #e aceea metoda rationalaa fost recomandata si pentru codrul gradinarit.

.1.>., rezulta:

8n 3 +r51 N 7n +.GM sau +7n58n 3 +15r +.G@

#ar raportul 7n58n este tocmai factorul de recoltare din formula+.G1 a metodei rationale.


20/31

#eoarece metoda asson antel s-a recomandat si pentrucodrul gradinarit, este necesar sa adaugam c"teva consideratiiasupra aplicabilitatii ei. etoda duce fondul de productie în mod sigur spre 8n, cu conditia revizuirii periodice a posibilitatii, revizuirile fac"ndsi în acest caz, parte din metoda. 4-a aratat însa ca marimea fondului

de productie, calculata dupa sc/ema padurii normale, pe bazacresterii medii la exploatabilitate, nu poate constitui un criteriu sigurde orientare. 4ingura marime a fondului de productie care poate filuata în considerare pentru codrul regulat este cea calculata pe bazaunor tabele de productie corespunzatoare conditiilor stationale sitratamentului celui mai adecvat scopului economic dat. 4a fie însavalabila o astfel de marime si pentru codrul gradinaritS

ai înt"i, fiindca în codrul gradinarit recoltarea produselorprincipale si a celor secundare se face deodata, posibilitatea data deformula asson antel, care nu cuprinde dec"t volumul arboretuluiprincipal, trebuie completata cu cota anuala corespunzatoareproduselor secundare.

$poi, pentru codrul gradinarit notiunea de ciclu este fara sens;locul claselor de v"rsta îl iau clasele si categoriile de diametre; duparaportul lor se udeca normalizarea fondului de productie. #ar acestraport nu se poate determina prin calcul, ci se constata ulterior. 7acidaca functia padurii este sa produca lemn, si daca prin stareanormala se întelege, în acest caz, acea stare la care padurea îsi

îndeplineste în conditii optime functia pentru care este destinata,atunci singurul criteriu dupa care poate fi udecata normalitatea estecresterea padurii, respectiv cantitatea si calitatea produselor.

arimea cea mai buna a fondului de productie este aceea lacare productia are valoare maxima.

8iind str"ns legata de conditiile stationale, aceasta marime nupoate fi determinata dec"t pe cale inductiva, asa cum se va arata lametoda controlului.

.1.G. etode de normalizare a fondului de productie prinnormalizarea marimii lui pe clase de v"rsta sau de diametre


21/31

.>.1.G.0. etoda =lard

$ceasta metoda, cunoscuta în literatura de specialitate si subnumele de metoda circularei franceze de la 0@@>, a fost g"ndita initialnumai pentru codrul gradinarit, dar a fost extinsa apoi si la codrulregulat. 4pecificul ei consta în faptul ca foloseste pentru calcululposibilitatii marimea fondului de productie normal pe clase de v"rsta.4e stabileste înt"i, si pentru gradinarit, ciclul. $cesta se împarte apoi

în > perioade egale, carora le corespund > clase de v"rsta, fiecare der5> ani, respectiv > clase de diametre: clasa arborilor subtiri +cudiametrul de baza p"na la d5>, d fiind diametrul corespunzator v"rsteir, clasa arborilor milocii +cu diametrul cuprins între d5> si 1d5> siclasa arborilor grosi +cu diametrul situate între 1d5> si d.

4e admite apoi ca pentru situatia normala, între volumularborilor grosi +!> si volumul arborilor milocii +!1 exista raportul:

+!>5!1 3 +5> +.0 trebuie inserat un desen Pentru stabilireaacestui raport s-ar fi facut, dupa 9. Pard= numeroase experienteK. lrezulta însa pe cale logica, din sc/ema padurii normale.

8olosind aceasta sc/ema, vom deduce pe cale graficaformulele date de metoda pentru calculul posibilitatii.

ani se exploateaza defiecare data arboretele din ultima clasa de v"rsta. !olumul acesteiafiind !>, posibilitatea este data, pentru doua situatii, de formuleleurmatoare:

a 7"nd nu includ si cresterile pe timpul perioadei, P 3 +!>5+r5>+.> sau P 3 +>!>5r +.G

b 7"nd se iau în considerare si cresterile pe durata perioadei,P 3 +!> 6 7>5+r5> +.

4e vede însa din figura ca: 7> 3 +!>5 +.A #eci P 3 +!> 6+!>55+r5> +.M sau P 3 +0@!>5r +.@ trebuie inserat un desen


22/31

Pentru cazurile anormale însa +fig.., spre a se asiguracontinuitatea, taierile urmeaza sa se extinda si în clasa arborilormilocii, iar daca acestia sunt deficitari, sa nu se lic/ideze arbori grosi

într-o perioada, spre a se putea acoperi deficitul respectiv.

Posibilitatea, deci, trebuie sa se stabileasca si în functie devolumul arborilor milocii, dupa o formula pe care o stabilim mai os,pornind de la situatia normala.

înfunctie de !> 6 !1. 4criind aceasta relatie sub forma !>5 3 !15>, siaplic"ndu se o proprietate a proportiilor, se obtine: +!>5 3 +!1 6!>5@ +.? deci !> 3 ++!1 6 !>5@ +.AB

5@r +.A0

- pentru cazul b P 3 +?+!1 6 !>5Gr +.A1#aca pentru !1 si !> se iau marimile reale, asa cum se gasesc

în padurea ce se amenaeaza, posibilitatea, care reprezintatotdeauna cota normala din volumul existent, variaza odata cuacesta, întocmai ca în cazul metodei asson antel sau al metodeirationale, de care, în fond, aceasta metoda nici nu se deosebeste.

în sus +în loc de r51, ca în cazul metodeirationale deducem pe 8Yn din cresterea medie la exploatabilitate, siavem:

8Yn 3 +@5? N +051 r7n, +.AA iar formula posibilitatii devine:

P 3 8Yn +7n58Yn 3 8Yr +7n5++@5?N+051 r7n 3 +?8Yn5Gr, +.AM

4i deoarece 8Yn este considerat de la r5> în sus, contin"nd deci!1 si !>, se poate scrie:

P 3 +?+!1 6 !>5Gr +.A@ adica exact formula +.A1.

Lin"nd seama de marimile ! din formula lui =lard sunt dedusedin sc/ema padurii normale, în functie de cresterea medie la


23/31

exploatabilitate si ca formula posibilitatii este, în esenta, aceeasi ca sicea data de metoda asson antel, obiectiile facute în legatura cuaceasta sunt valabile si pentru metoda =lard.

Pentru a da o caracterizare completa, trebuie adaugat cametoda =lard, baz"ndu-se pe clase de v"rsta, include iarasi planulde recoltare ca parte integranta a ei. 5Gr 6 +05V N +!1 N P50BB +.A? în care:

05V reprezinta cota de recoltat din cresterea lui !1 si se ia înmod obisnuit egal cu 05>; p procentul cresterii în volum a arborilormilocii, considerat si el, de regula egal cu >.

7u aceste adaugiri, importanta practica a metodei creste, totusideoarece nu urmareste dec"t asigurarea continuitatii, negli"nd ideeamaririi productivitatii padurilor, metoda trebuie considerate ca

învec/ita +Rucareanu, 0?>.

.>.>. LC# # DCR$9I*$R $ $RIII 4LRH7LHRII8CD#H9HI #

PRC#H7LI .>.0. etoda controlului

Faza teoretica a metodei. Crice extractie de arbori dintr-unarboret produce modificari în relatiile reciproce dintre arbori, pe de oparte, si dintre acestia, sol si aer, pe de alta, sc/imb"nd astfelconditiile ecologice pe care si le creaza padurea însasi, spre a-siasigura existenta si perpetuarea. #ar put"nd modifica aceste conditii,

omul le si poate ameliora. l poate stimula, deci, dezvoltarea paduriisi contribuie la marirea si ameliorarea productiei ei.

7alitatea interventiilor silviculturale într-un arboret este data deefectul lor util, de scopu de productie pe care l determina sau deefectul asupra altor interese. $celasi mod de interventie însa nu arepeste tot acelasi efect, din cauza variatiilor stationale. #e aceea,singura cale sigura de cunoastere a calitatii lucrarilor si de ameliorare


24/31

continua a te/nicii forestiere de productie este controlul permanent almasurilor aplicate, prin determinarea si compararea efectelor lor,adica a cresterii si productiei arboretelor.

7onsecinta directa si imediata a interventiilor silviculturale într-un arboret este modificarea structurii si marimii fondului de productierespectiv. $ceasta modificare influenteaza mediul si prin el crestereaarboretului astfel ca între crestere, pe de o parte, si marimea sistructura fondului de productie, pe de alta, exista o str"nsa corelatie.#atorita acestei corelatii se poate recunoaste calitatea interventiilor,urmarindu-se variatia cresterii ca efect al modificarilor structuraleproduse în urma efectuarii lor. $firmatia are valabilitate generala, dar

îsi gaseste aplicare în special în codru gradinarit. $cesta va fi avut învedere în cele ce urmeaza. 7resterea unui arboret într-o perioadadata se determina prin inventarieri, fiind în cazul c"nd între timp nuse face nici o extractie tocmai diferenta dintre volumul gasit lasf"rsitul perioadei +!1 si volumul initial +!0, adica: 70 3 !1 !0+.MB

#ar daca între cele doua inventarieri se extrage un volum 0,acesta micsoreaza, desigur, volumul initial, astfel înc"t formulacresterii se poate scrie în general: 70 3 !1 +!0 0 sau 70 3 !1

!0 6 0 +.M0

#ar cresterea fiind în functie de marimea si structura fonduluide productie, not"nd aceste caracteristici cu ! si s, putem scrie:

7 3 f+!, s, +.M1 iar daca s se considera constant, adica dacastructura gradinarita este realizata, cresterea devine o variabilaindependenta numai de marimea fondului, deci:

7 3 f+!. +.M> 7"nd cresterea se calculeaza pe perioade, !din formula reprezinta volumul initial.

#e aici rezulta ca daca se face sa varieze ! de la o perioada laalta, variaza si cresterea +7, care pentru un anumit volum al fondului+! devine maxima. $ceasta este marimea cautata +normala sauoptima si trebuie mentinuta.

8ie, de exemplu, urmatorul caz: Hn arboret gradinarit se

inventariaza din A în A ani. 9a prima inventariere s-a gasit un volum+initial de >B m>/a-0. .

7alcul"nd cresterea dupa formula +.M0, avem:

70 3 >>B >B 6 B 3 >B m>; deci 70 3 m>/a-0

, adica mai mult dec"t cresterea, fondul de


25/31

productie se micsoreaza din perioada în perioada, iar crestereavariaza dupa cum urmeaza:

>B m>

xtractii 1 3 B m>

!olumul final !> 3 >11 m>

71 3 >11 >>B 6 B 3 G1 m>; deci M m> an-0/a-0

3 >11 m>xtractii > 3 B m>

!olumul final !G 3 >0G m>

7> 3 >0G >11 6 B 3 G1 m>; deci M m> an-0/a-0

0G m>

xtractii G 3 B m>

!olumul final ! 3 >B> m>

7G 3 >B> >0G 6 B 3 >? m>; deci A, m> an-0/a-0

$sadar, marimea cea mai eficienta a fondului de productie,respectiv marimea normal +optima este cuprinsa între >11 si >>B m>N /a-0. 7ontrol"ndu-se astfel, din aproape în aproape, fondul deproductie, prin determinarea si compararea periodica a cresterii, sepoate meliora necontenit starea arboretelor si te/nica de productie.

etoda de amenaare presupune împartirea suprafetei padurii în parcele bine delimitate pe teren, a caror marime sa nu depaseasca0-1B /a, spre a întruni conditii de crestere c"t mai omogene si a seasigura conditiile necesare pentru o precizie suficienta a lucrarilor simasuratorilor. 8iecare parcela constituie o unitate independenta decercetare si control. #e aceea inventarierea si calculul cresterii se facpe parcele. Inventarierea arborilor ar trebui sa se faca, principal, în


26/31

fiecare parcela imediat înainte de a fi parcursa cu taierea si în timpulrepausului vegetativ. Dumai asa cresterea dintr-o perioada se poateatribui în întregime unei anumite stari a fondului de productie.


27/31

Pentru prima rotatie, adica la începutul aplicarii metodeicontrolului, c"nd neexist"nd dec"t o singura inventariere nu se poatecalcula cresterea prin diferente de volume, posibilitatea se stabilestecu aproximatie, apeciindu-se procentual volumul de extras, în raportcu volumul fondului de productie, ori pe baza cercetarilor directe

asupra cresterii arborilor aplic"nd metoda diferentelor de tarif sau aprocentelor cresterii.

Planul de recoltare consta în esalonarea parcelelor pe aniirotatiei, dupa urgenta interventiei, urmarindu-se realizarea de recoltec"t mai egale de la an la an.

$ceasta este metoda controlului: o metoda experimentala carecauta, pe cale inductiva, sa aduca si apoi sa mentina fondul deproductie în cea mai buna stare. a a fost conceputa de silvicultorul

$. %urnaud în anul 0@M@, si a fost dezvoltata mai t"rziu sifundamentata at"t din punct de vedere teoretic, c"t si sub aspect

practic, de mai multi cercetatori, dintre care cel care si-a legat maimult numele de aceasta metoda este E. . FiolleT.

$plicarea metodei. 7a orice metoda de amenaare comporta siaceasta o organizare a terenului, apoi stabilirea posibilitatii siplanificarea lucrarilor. #ar toate au caracterul lor particular.


28/31

%ruparea de clase indicata în coloana 0 este conventionala. si M si arata c"ti arbori din categoriarespectiva au trecut în categoria imediat superioara, în decursulperioadei expirate. $stfel, de exemplu, la sf"rsitul rotatiei +col. M, s-agasit la inventariere un arbore de M cm, care nu exista în aceastacategorie la începutul perioadei +col. >.

l a trecut, deci, din categoria MB, în care au ramas numai doidin cei trei existenti la început. #ar la a doua inventariere se gasesc

în aceasta categorie G arbori +col. si cu 0 care a fost extras +col. Ase aunge la un numar de arbori +col. M. Lrei din acestia aupromovat, deci, din categoria.

Hrmarindu-se de la categorie miscarea arborilor, secompleteaza coloana ?, apel"nd la metoda diferentelor care a fostconceputa pentru arboretele de codru gradinarit. etoda reprezinta,de fapt, o aplicatie a ideilor introduse de %urnaud +0?11 si dezvoltatamai t"rziu de Prodan +0?GG, 0?G, 0?A si 8erguson +0?.

$lgoritmul de calcul specific acestei metode poate fi sintetizat întrorelatie care da numarul de arbori +Dn-0promovati dintr-o categorie dediametre +n 0 într-una proxima superioara +n, în functie denumarul arborilor inventariati la începutul perioadei +DYn, de cei

înregistrati la sf"rsitul acesteia, plus cei extrasi între timp +DKn si denumarul de arbori +Dn promovati în categoria proxima superioara:

Dn-0 3 DKn +DYn Dn +.MG sau în raport cu semnificatiaelementelor din tabelul .M.: +col. ?n-0 3 +col. Mn +col. >n 6 +col.?. xemple de calcul, dupa relatia de mai sus: DAB 3 0B @ 6 > 3 ;D>B 3 1 G 6 1B 3 1M D 3 0> 0B 6 3 @; D1 3 A? AB 6 1M 3>A. Pe ultima linie sunt înscrisi aici ? arbori. $cest numar rezulta dindiferenta dintre umarul de arbori inventariati la sf"rsitul perioadei,inclusiv arborii extrasi între timp, si numarul de arbori inventariati la

începutul perioadei +. col. M . col. > si reprezinta numarul de arboripromovati în decursul perioadei în categoria de 0 cm dintre arboriicei subtiri. 7unoasterea acestui numar este importanta, fiindca, înmod normal, în arborele cu structura gradinarita în stare de ec/ilibru,

el trebuie sa corespunda cu numarul arborilor extrasi. O


29/31

0 rezulta din cea periodica, prin împartirea ei la anii rotatiei R, înacest caz R 3 , iar pentru coloana 0, si prin împartirea cu numarulde /ectare. Procentul pe categorii +col. 0A este dat de raportul dintrecresterea anuala din coloana 0>, si volumul la care s-a adaugat +col.G.

7oloana 0M da media acestor procente, pe clase si pe fondulde productie întreg.

Limpul de trecere, indicat în coloana 0@, reprezinta timpulnecesar pentru ca toti arborii dintr-o categorie data sa treaca încategoria imediat superioara. l este ec/ivalent cu timpul necesarpentru ca un arbore din categoria respectiva sa se îngroase cu unnumar de centimetri egal cu marimea / a unei categorii de diametre+în acest exemplu, / 3 cm. 7alcularea timpului de trecere sebazeaza pe urmatorul rationament: daca în decursul rotatiei R aupromovat dintr-o categorie inferioara într-alta proxima superioara n

arbori +col. ? din totalul de arbori +col. >, timpul L necesar pentru catoti arborii sa treaca în categoria superioara este dat de raportul:

+n5R 3 +D5L +.M din care se obtine relatia:

L 3 +D N R5n +.MA

si ? se obtine coloana 0@.

a ne indica ritmul cresterii si constituie un miloc de control altratamentului aplicat.

7alculul detaliat al cresterii ne lamureste procesul de productiesub toate aspectele. #in compararea rezultatelor periodice se poatedescoperii usor calea de urmat la stabilirea posibilitatii.

#ar, fiind experimentala, metoda controlului nu vrea sa fieempirica.

Raporturile de cauzalitate stabilite în decursul timpului prinaplicarea metodei pot fi generalizate. Dumai astfel metoda inductivade unoastere devine stiintifica. 4e întelege, generalizarea trebuie sapastreze un caracter ipotetic, întruc"t conditiile de crestere ce se

creaza prin aplicarea unui tratament variaza cu statiunea, deci cu uncomplex de factori al caror efect nu a putut fi determinat dec"t înparte.

Pentru statiuni similare însa se poate admite ca aceeasi stare afondului de productie +cauza va avea ca efect aceeasi crestere. steo ipoteza, care trebuie verificata si corectata c/iar în practica, dupaprincipiile proprii metodei. $ceste consideratii au facut ca si metoda


30/31

controlului sa admita diferite tipuri normale de codru gradinarit, dupastatiune si specie +sup., G.1.0..., iar dispozitiile sa fie orientateastfel înc"t padurea sa fie condusa spre structura cea mai buna.


31/31

evolutia capacitatii padurilor de a-si exercita functiile atribuite.

lementele ce stau la baza reglementarii procesului deproductie sunt:

0. fondul de productie real +8r 3 fondul de productie existent la

un moment dat într-o suprafata de teren acoperita cu padure;1. fondul de productie normal +8n 3 fondul de productie

corespunzator starii de maxima eficacitate respectiv starii normale aleunei paduri;

>. ciclul + r ca v"rsta medie a exploatabilitatii;

G. suprafata padurii aflate în studiu +4;

. suprafata reala pe clase de v"rsta +4r;

A. suprafata unei clase de v"rsta normala +4n 3 suprafata uneiclase de v"rsta corespunzatoare unui fond de productie normal;

M. cresterea curenta +7c 3 acumularea de masa lemnoasarealizata de o padure la un moment dat +mc5an5/a respectivcresterea reala a fondului de productie;

@. cresterea indicatoare +normla -7i 3 acumularea de masalemnoasa realizata de o padure normala, repectiv o padure cea arecompozitia, consistenta si clasa de productie reale dar cu luarea înconsiderare a unei structuri normale pe clase de v"rsta +mc5an5/a,respectiv cresterea normala a fondului de productie;

0B. perioada +s;

00. lungimea perioadei +p.

Documents

Metode de Amenajare