Metoda pe faze

Introducere

Producţia, în dubla ei ipostază de proces economic ce se desfăşoară într-un anumit cadru

organizatoric şi de rezultat al procesului de muncă, generează pe de o parte cheltuieli de

organizare, conducere şi control al procesului de muncă şi pe de altă parte, cheltuieli aferente

produselor obţinute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate.

Prin particularităţile ce diferă de la o ramură la alta sau de la o firmă la alta, putem spune

că producţia determină conţinutul, nivelul, structura şi dinamica costurilor.

O firmă, în condiţiile economiei de piaţă, poate supravieţui în cazul în care obţine venituri care

să depăşească cheltuielile de producţie. De aceea o preocupare deosebită, pentru conducerea

firmelor este reducerea costurilor de producţie.

În proiectul de faţă am prezentat metoda de calculaţie a costurilor complete pe faze din

punct de vedere teoretic precum şi un studiu de caz privind organizarea şi conducerea

contabilităţii de gestiune în condiţiile aplicării acestei metode la S.C. TEHNOTOP S.R.L.

Aplicarea metodei pe faze implica luarea în considerare a particularitatilor procesului

tehnologic a caracteristicilor tipului de productie si a modului de organizare a productiei în

unitatile patrimoniale. Astfel, având în vedere încadrarea societăţii în industria siderurgică, am

ales metoda pe faze fără semifabricate. Aceasta se aplică atunci când nu este necesar să se

determine costul semifabricatelor după fiecare fază.

1

I. Metoda pe faze – condiţii de aplicare a metodei, caracterizare modelele de

calcul

Metodele de calculaţie a costurilor, numite şi metode de conducere prin costurilor

cuprind un ansamblu de procedee prin care se ″asigură cuantificarea corelaţiei dintre cheltuieli şi

producţia care le-a ocazionat, în calitatea lor de marimi economice determinabile prin măsurare

şi calcul″.1

Această metodă de contabilitate şi de calculaţie a costurilor se aplică de către entităţile cu

producţie de masă sau de serie mare, unde procesul tehnologic are un caracter relativ omogen, iar

produsul finit se obţine din prelucrarea în faze succesive a materiei prime (de exemplu în cazul

entităţilor din industria siderurgică, alimentară etc.)

În cazul metodei pe faze, cheltuielile de producţie ale secţiilor de fabricaţie sunt

programate şi evidenţiate după structura de cheltuieli practicată de fiecare entitate, pe feluri de

produse şi pe fazele procesului tehnologic.

Deoarece se bazează pe conceptul costului complet, metoda e calculaţie pe faze implică

desfăşurarea lucrărilor privind determinarea acestuia potrivit schemei de principiu specifice

metodelor de calculaţie de tip absorbant.

Deşii în principiu parcurgerea etapelor în cauză comportă folosirea procedeelor având

valabilitate generală în calculaţie, totuşi aplicarea metodei pe faze la condiţiile concrete existente

în entităţile care utilizează această metodă presupune găsirea unor soluţii de rezolvare pentru o

serie de probleme importante, între care:

Stabilirea fazelor de calculaţie a costurilor;

Reflectarea costurilor de producţie pe faze de fabricaţie;

Repartizarea cheltuielilor de producţie între produsele obţinute în aceeaşi fază.

Nu exista un model unic pentru aplicabilitate în practica, fiecare unitate patrimoniala îsi

stabileste numarul fazelor de fabricatie si raportul dintre acestea si fazele de calculatie. Fazele de

calculatie odata stabilite si delimitate sunt apoi simbolizate cu ajutorul unor simboluri atribuite

care se înscriu obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate si productia

obtinuta în cazul lor.

1 Cârstea G., Călin O., Calculaţia costurilor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică 1980, p.61

2

În etapa de lucru urmatoare sunt colectate cheltuielile directe pe fazele de calculatie

stabilite anterior, iar cheltuielile indirecte pe sectii omogene ca atelierele si sectiile de productie.

Repartizarea cheltuielilor indirecte între doua sau mai multe produse finite obtinute în aceiasi

faza de calculatie, se face la finele lunii, utilizând anumite procedee specifice.

Pentru calculul costului fiecarei faze si produselor rezultate se completeaza o Fisa de

calcul a costului pe faza. Aceasta fisa cuprinde o serie de informatii referitoare la productia în

curs de la începutul perioadei; cheltuielile perioadei; costul produselor transferate altei faze;

costul productiei în curs de la sfârsitul perioadei.

Fazele procesului tehnologic se realizează în cadrul secţiilor de bază, delimitate din punct

de vedere organizatoric, în care se execută mai multe operaţii care contribuie la obţinerea

produselor finite.

Fazele de calculaţie constituie expresia tehnico-economică a fazelor de fabricaţie

caracterizate printr-un anumit specific al nivelului şi structurii cheltuielilor de producţie şi a

costurilor de producţie. Ele se constituie în locuri de cheltuieli, ajutând din punct de vedere

contabil la determinarea si delimitarea cheltuielilor de producţie.

Fazele de calculaţie se determină prin decuparea procesului tehnologic, iar

semifabricatele sau produsele finite obţinute în cadrul acestora constituie purtătorul de cheltuială.

În consecinţă, fazele de fabricaţie stau la baza determinării fazelor de calculaţie, în raport cu care

se stabilesc şi se delimitează cheluielile de producţie ocazionate.

Odată stabilite fazele de calculaţie, acestea sunt simbolizate. Simbolurile se înscriu în

mod obligatoriu pe toate documentele privind consumurile ocazionate şi producţia obţinută în

cadrul acestora.

Cheltuielile pe baza carora se calculeaza costul sunt grupate în urmatoarele articole:

materiale directe aferente fazelor si produselor;

salarii directe aferente fazelor si produselor;

cheltuieli indirecte repartizate asupra fazelor si produselor prin intermediul ratelor

de absorbtie prestabilite sau efective.

Cheltuielile directe de producţie se determină şi delimitează pe faze de calculaţie,

respectiv pe feluri de semifabricate sau produse finite obţinute în cadrul acestora. Din ultima fază

a procesului tehnologic rezultă produsele finite.

3

Cheltuielile indirecte de producţie, în structura pe articole de cheltuieli se colectează pe

faze de calculaţie.

Teoretic cât şi practic, metoda de calculaţie a costurilor pe faze are două variante: cu

semifabricate şi fără semifabricate.

Varianta cu semifabricate se aplică în întreprinderile care fabrica un numar relativ redus

de produse, in cadrul unor produse tehnologice unde semifabricatele rezultate din diferite faze nu

se consuma imediat si integral in faza imediat urmatoare intervenind ca atare depozitarea si

manipularea gestioanara a lor. Varianta se mai utilizeaza si atunci cand din aceleasi semifabricat

se obtin mai multe produse sau cand o parte din semifabricate sunt destinate vanzarii.

Ca urmare a depozitării semifabricatelor între fazele de calculaţie se impune calculul

costului acestora pentru fiecare semifabricat. Calculul costului semifabricatelor se face ţinând

cont de costul materiilor prime sau al semifabricatelor primate din fazele anterioare, cât şi de

cheltuielile directe şi indirecte din faza respectivă.

Calculul costului semifabricatelor dupa fiecare faza de calculatie asigura concordanta

circuitului material al diferitelor semifabricate cu cel al cheltuielilor de productie.

Costul semifabricatului obtinut intr-o anumita faza de calculatie se transfera in faza

urmatoare. In acest mod costul calculat pentru productia ultimei faze reprezinta costul produsului

finit.

Costul unitar efectiv al semifabricatului obtinut in fiecare faza de fabricatie se determina

pe baza urmatorului model de calcul:

Cuf= Csf·Cuf −1+∑

d=1

n

Chdf +∑i=1

m

Chif

Qsf

unde:

Cuf – costul unitar efectiv al semifabricatelor obtinute in fiecare faza de fabricatie;

Csf – consumul efectiv de semifabricate in faza “n” provenite din faza “n-1”;

Cuf-1 – costul efectiv al semifabricatelor obtinute in faza “n-1”;

Chdf – articole de cheltuieli directe, ocazionale in faza “n”;

4

Chif – articole de cheltuieli indirecte, ocazionale in faza “n”

Qsf – cantitatea de semifabricate obtinute in faza de fabricatie “n”

Daca cerintele nu impun folosirea variantei cu semifabricate, este preferabila utilizarea

metodei pe faze in varianta fara semifabricate ( fara mutarea cheltuielilor de productie de la o

faza la alta). In aceasta situatie in conturile de cheltuieli se deschid analitice corespunzatoare

fazelor, iar costul efectiv al produsului finit presupune insumarea cheltuielilor de la toate aceste

analitice ( faze ) si raportarea totalului obtinut in cantitatea productiei obtinute, astfel:

Cu = ∑f=1

t

¿¿¿

unde:

Cu – costul unitar pe produs;

f – fazele de fabricatie;

Chd – elemente sau categorii de cheltuieli directe;

Chi – elemente sau categorii de cheltuieli indirecte;

Q – cantitatea de produse obtinute;

În cadrul fiecărei metode de calculaţie a costurilor, implicit şi în situaţia aplicării metodei

pe faze, organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune trebuie să înceapă cu unele opţiuni

ale utilizatorilor. Aceste opţiuni trebuie să fixeze împrejurările precise, clare în care urmează a fi

organizată aceasta.

5

II. Posibilitatea organizării şi conducerii contabilităţii de gestiune şi

calculaţia costurilor în condiţiile aplicării metodei pe faze fără

semifabricate

SC TEHNOTOP SRL a obţinut în cursul unei perioade de gestiune trei produse: instalaţii

din inox pentru fabrici din industria alimentară (IA), recipienţi din inox pentru lichide alimentare

(RA), mobilier inox pentru bucătării profesionale (MB). Acestea s-au obţinut în trei faze de

fabricaţie succesive: pregătirea materialelor, laminarea, sudarea.

Producţia în curs de execuţie la începutul perioadei se prezintă în tabelul 1.

În cursul perioadei de gestiune au loc următoarele cheltuieli:

Consum materii prime în faza 1 56600 lei

Din care: - pentru produsul ″IA″ 24600 lei

- pentru produsul ″RA″ 16200 lei

- pentru produsul ″MB″ 15800 lei

consum materiale directe nestocabile în faza 1 7200 lei

Din care: - pentru produsul ″IA″ 2950 lei

- pentru produsul ″RA″ 2600 lei

- pentru produsul ″MB″ 1650 lei

combustibili, energie şi apă 25000 lei care se repartizează pe faze şi produse în funcţie de

numărul orelor de funcţionare a utilajelor, respectiv:

În faza 1 950 ore

Din care: - pentru produsul ″IA″ 400 ore

- pentru produsul ″RA″ 300 ore

- pentru produsul ″MB″ 250 ore

În faza 2 850 ore




În faza 3 700 ore

6




amortizarea imobilizărilor 2150 care se repartizează pe faze în funcţie de valoarea de

inventar a acestora de 1500000 lei în faza 1, 2000000 lei în faza 2, 2500000 în faza 3, iar

repartizarea pe purtători în cadrul fazei se realizează în funcţie de numărul orelor de

funcţionare a utilajelor

cheltuielile cu lucrările de întreţinere şi reparaţii executate de terţi sunt de 500 lei şi

privesc numai faza 2 repartizându-se pe purtători după numărul orelor de funcţionare a

utilajelor

salariile personalului 74000 lei

În faza 1 26500 lei

Din care: - imputabile: pentru produsul ″IA″ 10000 lei

pentru produsul ″RA″ 9500 lei

pentru produsul ″MB″ 4000 lei

- neimputabile pe purtători 3000 lei

În faza 2 21500





În faza 3 16000





salariile personalului administrativ şi de conducere al entităţii 10000 lei

asimilatele aferente salariilor sunt 30%, identificându-se pe purtători după nivelul

salariilor imputabile celor trei produse, respectiv neimputabile pe purtători

alte cheltuieli de exploatare 15000 lei

7

repartizarea cheltuielilor cu salariile indirecte, asimilatele aferente acestora pe purtători se

realizează în funcţie de salariile directe totale, iar repartizarea altor cheltuieli de

exploatare se face în funcţie de cheltuielile materiale directe totale.

La sfârşitul perioadei au fost obţinute 1440 de bucăţi din produsul ″IA″, evaluate la 95,5

lei∕buc, 1350 de bucăţi din produsul ″RA″ evaluate la 96 lei∕buc, 1550 de bucăţi din produsul

″MB″ evaluate la 94,50 lei∕buc.

Producţia în curs de execuţie la sfârşitul perioadei a fost stabilită prin inventariere

reprezentând 1% din totalul cheltuielilor din fiecare fază, pentru fiecare element de cheltuială.

S-a optat pentru calculul costurilor în structura pe elemente primare de cheltuieli şi în

consecinţă, pentru contabilizarea cheltuielilor directe se utilizează contul 921 ″cheltuielile

activităţii de bază″, dezvoltat pe operaţionale de gradul II în structura amintită şi în analitic, pe

faze de fabricaţie şi pe purtători de cheltuieli. Fiecare fază de fabricaţie se desfăşoară în cadrul

unei secţii, iar pentru contabilizarea cheltuielilor indirecte ale acestora se utilizează contul 923

″cheltuieli indirecte de producţie″ dezvoltat în operaţionale de gradul II, astfel:

923.4 ″Salarii″

923.5 ″Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială″

Similar se procedează şi în cazul cheltuielilor generale de administraţie care sunt

contabilizate în contul 924 ″Cheltuieli generale de administraţie dezvoltat pe următoarele

operaţiuni de gradul II:

924.4 ″Salarii″

924.5 ″Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială″

924.8 ″Alte cheltuieli″

8

A. La începutul perioadei, preluarea producţiei în curs de execuţie

% = 933 215522

921.0 77810

921.0.I.IA 23500

921.0.I.RA 15000

921.0.I.MB 8550

921.0.II.IA 14000

921.0.II.RA 9560

921.0.II.MB 7200

921.1 8958

921.1.I.IA 1764

921.1.I.RA 1450

921.1.I.MB 1100

921.1.II.IA 1080

921.1.II.RA 954

921.1.II.MB 895

921.1.III.IA 650

921.1.III.RA 540

921.1.III.MB 525

921.2 7153

921.2.I.IA 1115

921.2.I.RA 1074

921.2.I.MB 1062

921.2.II.IA 930

921.2.II.RA 915

921.2.II.MB 800

921.2.III.IA 450

921.2.III.RA 413

921.2.III.MB 394

9

% = 933

921.3 2430

921.3.I.IA 595

921.3.I.RA 498

921.3.I.MB 425

921.3.II.IA 313

921.3.II.RA 310

921.3.II.MB 289

921.4 71030

921.4.I.IA 19500

921.4.I.RA 10500

921.4.I.MB 7500

921.4.II.IA 10000

921.4.II.RA 6580

921.4.II.MB 5900

921.4.III.IA 4500

921.4.III.RA 3500

921.4.III.MB 3050

921.5 21309

921.5.I.IA 5850

921.5.I.RA 3150

921.5.I.MB 2250

921.5.II.IA 3000

921.5.II.RA 1974

921.5.II.MB 1770

921.5.III.IA 1350

921.5.III.RA 1050

921.5.III.MB 915

10

% = 933

921.8 26832

921.8.I.IA 4236

921.8.I.RA 3450

921.8.I.MB 2975

921.8.II.IA 3996

921.8.II.RA 2845

921.8.II.MB 2620

921.8.III.IA 2325

921.8.III.RA 2205

921.8.III.MB 2180

B. Preluarea cheltuielilor perioadei de gestiune din contabilitatea financiară în

contabilitatea de gestiune pe baza tabloului de conversie (tabelul nr.2)

Tabelul nr.2

Tablou de conversie

c.f

c.g

Conturi de cheltuieli Total

601 604 605 6811 611 641 645 658

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

921.0 56600 7200 - - - - - - 63800

921.0.I.IA 24600 2950 - - - - - - 27550

921.0.I.RA 16200 2600 - - - - - - 18800

921.0.I.MB 15800 1650 - - - - - - 17450

921.1 - - 25000 - - - - - 25000

921.1.I.IA - - 4000 - - - - - 4000

921.1.I.RA - - 3000 - - - - - 3000

921.1.I.MB - - 2500 - - - - - 2500

921.1.II.IA - - 3500 - - - - - 3500

921.1.II.RA - - 2500 - - - - - 2500

921.1.II.MB - - 2500 - - - - - 2500

11

921.1.III.IA - - 3000 - - - - - 3000

921.1.III.RA - - 2800 - - - - - 2800

921.1.III.MB - - 1200 - - - - - 1200

921.2 - - - 2150 - - - - 2150

921.2.I.IA - - - 220 - - - - 220

921.2.I.RA - - - 165 - - - - 165

921.2.I.MB - - - 140 - - - - 140

921.2.II.IA - - - 300 - - - - 300

921.2.II.RA - - - 200 - - - - 200

921.2.II.MB - - - 200 - - - - 200

921.2.III.IA - - - 390 - - - - 390

921.2.III.RA - - - 364 - - - - 364

921.2.III.MB - - - 171 - - - - 171

921.3 - - - - 500 - - - 500

921.3.II.IA - - - - 200 - - - 200

921.3.II.RA - - - - 150 - - - 150

921.3.II.MB - - - - 150 - - - 150

921.4 - - - - - 58850 - - 58850

921.4.I.IA - - - - - 10000 - - 10000

921.4.I.RA - - - - - 9500 - - 9500

921.4.I.MB - - - - - 4000 - - 4000

921.4.II.IA - - - - - 8000 - - 8000

921.4.II.RA - - - - - 7200 - - 7200

921.4.II.MB - - - - - 5150 - - 5150

921.4.III.IA - - - - - 6500 - - 6500

921.4.III.RA - - - - - 5000 - - 5000

921.4.III.MB - - - - - 3500 - - 3500

921.5 - - - - - - 17655 - 17655

921.5.I.IA - - - - - - 3000 - 3000

921.5.I.RA - - - - - - 2850 - 2850

921.5.I.MB - - - - - - 1200 - 1200

12

921.5.II.IA - - - - - - 2400 - 2400

921.5.II.RA - - - - - - 2160 - 2160

921.5.II.MB - - - - - - 1545 - 1545

921.5.III.IA - - - - - - 1950 - 1950

921.5.III.RA - - - - - - 1500 - 1500

921.5.III.MB - - - - - - 1050 - 1050

923.4 - - - - - 5150 - - 5150

923.4.I - - - - - 3000 - - 3000

923.4.II - - - - - 1150 - - 1150

923.4.III - - - - - 1000 - - 1000

923.5 - - - - - - 1545 - 1545

923.5.I - - - - - - 900 - 900

923.5.II - - - - - - 345 - 345

923.5.III - - - - - - 300 - 300

924.4 - - - - - 10000 - - 10000

924.5 - - - - - - 3000 3000

924.8 - - - - - - - 15000 15000

923.5.III 56600 7200 25000 2150 500 74000 22200 15000 202650

% = 901 202650

921.0 63800

921.0.I.IA 27550

921.0.I.RA 18800

921.0.I.MB 17450

921.1 25000

921.1.I.IA 4000

921.1.I.RA 3000

921.1.I.MB 2500

921.1.II.IA 3500

921.1.II.RA 2500

13

921.1.II.MB 2500

921.1.III.IA 3000

921.1.III.RA 2800

921.1.III.MB 1200

921.2 2150

921.2.I.IA 220

921.2.I.RA 165

921.2.I.MB 140

921.2.II.IA 300

921.2.II.RA 200

921.2.II.MB 200

921.2.III.IA 390

921.2.III.RA 364

921.2.III.MB 171

921.3 500

921.3.II.IA 200

921.3.II.RA 150

921.3.II.MB 150

921.4 58850

921.4.I.IA 10000

921.4.I.RA 9500

921.4.I.MB 4000

921.4.II.IA 8000

921.4.II.RA 7200

921.4.II.MB 5150

921.4.III.IA 6500

921.4.III.RA 5000

921.4.III.MB 3500

921.5 17655

921.5.I.IA 3000

921.5.I.RA 2850

14

921.5.I.MB 1200

921.5.II.IA 2400

921.5.II.RA 2160

921.5.II.MB 1545

921.5.III.IA 1950

921.5.III.RA 1500

921.5.III.MB 1050

923.4 5150

923.4.I 3000

923.4.II 1150

923.4.III 1000

923.5

923.5.I 1545

923.5.II 900

923.5.III 345

921.8.III.RA 300

924.4 10000

924.5 3000

924.8 15000

C. Repartizarea cheltuielilor indirecte

1. Repartizarea cheltuielilor cu salariile indirecte fiecărei faze de fabricaţie:

Bazele de repartizare a cheltuielilor cu salariile indirecte pe purtători sunt reprezentate de

salariile directe totale.

921.4 = 923.4 5150

921.4.I.IA 1200 923.4.I 3000

921.4.I.RA 1140 923.4.II 1150

921.4.I.MB 660 923.4.III 1000

921.4.II.IA 400

15

921.4.II.RA 360

921.4.II.MB 390

921.4.III.IA 429

921.4.III.RA 330

921.4.III.MB 241

2. Repartizarea asimilatelor aferente salariilor de mai sus:

921.5 = 923.5 1545

921.5.I.IA 360 923.5.I 900

921.5.I.RA 342 923.5.II 345

921.5.I.MB 198 923.5.III 300

921.5.II.IA 120

921.5.II.RA 108

921.5.II.MB 117

921.5.III.IA 129

921.5.III.RA 99

921.5.III.MB 72

3. Repartizarea cheltuielilor cu salariile personalului administrativ şi de

conducere al entităţii:

921.4 = 924.4 10000

921.4.I.IA 1700

921.4.I.RA 1615

921.4.I.MB 680

921.4.II.IA 1360

921.4.II.RA 1224

921.4.II.MB 871

921.4.III.IA 1105

921.4.III.RA 850

16

921.4.III.MB 595

4. Repartizarea asimilatelor aferente salariilor personalului administrativ şi de

conducere al entităţii:

921.5 = 924.5 3000

921.5.I.IA 510

921.5.I.RA 485

921.5.I.MB 204

921.5.II.IA 408

921.5.II.RA 367

921.5.II.MB 261

921.5.III.IA 332

921.5.III.RA 255

921.5.III.MB 178

17

5. Reprezentarea altor cheltuieli generale de administraţieîn funcţie de

cheltuielile materiale directe totale (tabelul nr.3)

921.8 = 924.8 15000

921.8.I.IA 5210

921.8.I.RA 3602

921.8.I.MB 3295

921.8.II.IA 656

921.8.II.RA 468

921.8.II.MB 468

921.8.III.IA 556

921.8.III.RA 519

921.8.III.MB 226

D. Stabilirea şi înregistrarea, la sfârşitul perioadei de gestiune a cheltuielilor aferente

producţiei în curs de execuţie conform datelor din tabelul nr 4:

933 = % 4182

921.0 1416

921.0.I.IA 510

921.0.I.RA 338

921.0.I.MB 260

921.0.II.IA 140

921.0.II.RA 96

921.0.II.MB 72

921.1 340

921.1.I.IA 58

921.1.I.RA 44

921.1.I.MB 36

921.1.II.IA 46

921.1.II.RA 35

18

921.1.II.MB 34

921.1.III.IA 37

921.1.III.RA 33

921.1.III.MB 17

921.2 93

921.2.I.IA 13

921.2.I.RA 12

921.2.I.MB 12

921.2.II.IA 12

921.2.II.RA 11

921.2.II.MB 10

921.2.III.IA 9

921.2.III.RA 8

921.2.III.MB 6

921.3 29

921.3.I.IA 6

921.3.I.RA 5

921.3.I.MB 4

921.3.II.IA 5

921.3.II.RA 5

921.3.II.MB 4

921.4 1450

921.4.I.IA 324

921.4.I.RA 228

921.4.I.MB 128

921.4.II.IA 198

921.4.II.RA 153

921.4.II.MB 123

921.4.III.IA 125

921.4.III.RA 97

921.4.III.MB 74

19

921.5 435

921.5.I.IA 97

921.5.I.RA 68

921.5.I.MB 39

921.5.II.IA 59

921.5.II.RA 46

921.5.II.MB 37

921.5.III.IA 38

921.5.III.RA 29

921.5.III.MB 22

921.8 419

921.8.I.IA 94

921.8.I.RA 71

921.8.I.MB 63

921.8.II.IA 47

921.8.II.RA 33

921.8.II.MB 31

921.8.III.IA 29

921.8.III.RA 27

921.8.III.MB 24

E. Decontarea cheltuielilor efective aferente producţiei terminate:

902 = % 413990

902.IA 182793 921.0 140194

902.RA 132582 921.0.I.IA 50540

902.MB 98616 921.0.I.RA 33462

921.0.I.MB 25740

921.0.II.IA 13860

921.0.II.RA 9464

921.0.II.MB 7128

20

921.1 33618

921.1.I.IA 5706

921.1.I.RA 4406

921.1.I.MB 3564

921.1.II.IA 4534

921.1.II.RA 3419

921.1.II.MB 3361

921.1.III.IA 3613

921.1.III.RA 3307

921.1.III.MB 1708

921.2 9210

921.2.I.IA 1322

921.2.I.RA 1227

921.2.I.MB 1190

921.2.II.IA 1218

921.2.II.RA 1104

921.2.II.MB 990

921.2.III.IA 831

921.2.III.RA 769

921.2.III.MB 559

921.3 2901

921.3.I.IA 589

921.3.I.RA 493

921.3.I.MB 421

921.3.II.IA 508

921.3.II.RA 455

921.3.II.MB 435

921.4 143580

921.4.I.IA 32076

921.4.I.RA 22527

921.4.I.MB 12712

21

921.4.II.IA 19562

921.4.II.RA 15211

921.4.II.MB 12188

921.4.III.IA 12409

921.4.III.RA 9583

921.4.III.MB 7312

921.5 43074

921.5.I.IA 9623

921.5.I.RA 6759

921.5.I.MB 3813

921.5.II.IA 5869

921.5.II.RA 4563

921.5.II.MB 3656

921.5.III.IA 3723

921.5.III.RA 2875

921.5.III.MB 2193

921.8 41413

921.8.I.IA 9352

921.8.I.RA 6981

921.8.I.MB 6207

921.8.II.IA 4605

921.8.II.RA 3280

921.8.II.MB 3057

921.8.III.IA 2852

921.8.III.RA 2697

921.8.III.MB 2382

F. Înregistrarea producţiei obţinute în cursul perioadei de gestiune, evaluată la preţ

de înregistrare:

22

931 = 902 413595

931.IA 902.IA 137520

931.RA 902.RA 129600

931.MB 902.MB 146475

G. Stabilirea şi înregistrarea diferenţelor de preţ:

903 = 902 395

903.IA 902.IA 45273

903.RA 902.RA 2982

903.MB 902.MB 47852

H. Închiderea conturilor de rezultate ale contabilităţii de gestiune:

901 = % 413990

931 413595

931.IA 137520

931.RA 129600

931.MB 146475

903 395

903.IA 45273

903.RA 2982

903.MB 47852

În urma efectuării acestor înregistrări, s-au soldat toate conturile cu excepţia celor ce

reflectă producţia în curs de execuţie, respectiv 933 ″Costul producţiei în curs de execuţie″, care

are un sold de 4182 lei şi a contului 901 ″Decontări interne privind cheltuielile″, care prezintă

acelaşi sold.

23

Concluzii şi propuneri

Fiind o metodă absorbantă, aplicarea metodei de calculatie pe faze la conditiile concrete

din unitatile de productie implica parcurgerea acelorasi etape succesive de desfasurare a

lucrarilor de calculatie a costurilor ca si celelalte metode de tip absorbant si anume: identificarea

si delimitarea fazelor de calculatie a costurilor; colectarea cheltuielilor directe pe faze si a

cheltuielilor indirecte pe sectiuni omogene; repartizarea cheltuielilor indirecte între doua sau mai

multe produse finite obtinute în aceiasi faza de calculatie; calculul costului unitar al

semifabricatelor interne pe faze de calculatie; determinarea cheltuielilor de productie aferente

productiei în curs de executie; calculul costului unitar al produselor finite.

Dezavantajul variantei : Acesta consta în faptul ca impune pe lânga calculatia

intermediara sau pe faze si o centralizare a cheltuielilor de productie din toate fazele de

prelucrare pe fiecare produs obtinut. În cazul ambelor variante ale acestei metode, daca la finele

unei faze de calculatie a existat productie în curs de ececutie , cheltuielile aferente acesteia se

scad din totalul cheltuielilor de productie ale fazelor unde au aparut.

Deasemeni din procesul de prelucrare pot rezulta doua sau mai multe produse

principale simultan sau cuplat, sau pe lânga produsul principal pot rezulta si produse secundare.

În acest caz se impune necesitatea utilizarii unor procedee specifice pentru separarea cheltuielilor

de productie si pe feluri de produse obtinute.

24

Bibliografie

1. Adrian Trifan „ Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor”, Braşov, 2007,

Infomarket

2. Cârstea G., Călin O., Calculaţia costurilor, Bucureşti, 1980, Editura Didactică şi

Pedagogică

25

Documents

Metoda pe faze