UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOLSPECIALIZAREA: INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM

COORDONATORII:LUMINITA PARVULESCU STUDENTA:

ANUL II IMAPA GRUPA 622 B

TIMISOARA 2009

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………3

CAPITOLUL I

CALITATEA MATERIILOR PRIME

1.1 NOTIUNI GENERALE.......................................................................................................................61.2 PARTICULARITATI PRIVIND COMPOZITIA CHIMICA A MATERILOR PRIME............................61.3 PRINCIPALELE CARACTERISTICI DE CALITATE ORGANOLEPTICE SI FIZICO-CHIMICE ……………..……………………………………………………………………………………………….......….7

CAPITOLUL II

CALITATEA PRODUSULUI ALIMENTAR CEAIUL VERDE SI NEGRU

2.1 ASPECTE PRIVIND VALOAREA ALIMENTARA A PRODUSULUI ALIMENTARE CEAIUL VERDE SI NEGRU………………………………………………………………………………………………8

2.2 GAMA SORTIMENTARA A CEAIULUI VERDE SI NEGRU…………………………………………..8

2.3 CARACTERIZAREA CEAIULUI VERDE SI NEGRU PRIN INTERMEDIUL CARACTERISTICILOR DE CALITATE …………………………………………………………………….10

2.4 ASPECTE PRIVIND AMBALAREA, DEPOZITAREA SI PASTRAREA CEAIULUI VERDE SI NEGRU…………………………………………………………………………………………………………..11

2

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATI CEAIULUI VERDE SI NEGRU PRIN METODA INDICATORULUI SINTETIC INTEGRAL AL CALITATII

3.1 NOTIUNI GENERALE……………………………………………………………………......................12

3.2 METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI INDICATORULUI…………………........................12

3.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR. CONCLUZII………………………………….......................14

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................16

INTRODUCERE

3

Exista multe legende despre descoperirea ceaiului insa nici un indiciu concret de cand le este cunoscut oamenilor faptul ca din frunzele de ceai se poate prepara o bautura deliciosa. Primele culturi de ceai salbatice au fost descoperite in China in provincia Yunnan. Ceaiul este una dintre cele mai vechi bauturi ale lumii si a durat secole pana cand arta pregatirii ceaiului s-a perfectionat pana la nivelul de astazi.

Denumirea de ceai provine din limba chineza Cha sau limba japoneza Tay.Ceaiul este considerat de secole ca avand proprietatti curative, el fiind promovat ca bautura sanatoasa ,naturala, dietetica si ieftina. Ceaiul este o planta stimulativa cultivata pentru frunzele care se consuma. Din grupa stimulentelor mai fac parte cafeaua si cacao.

In comert se cunoaste ceaiul negru ale carui frunze au fost supuse fermentatiei si ceaiul verde ale carui frunze nu a fost supuse fermentatiei.

O legenda populara chineza spune ca imparatul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apa fierbinte la umbra unui copac, în anul 2737 i.Hr. Cateva frunze se scuturara în bolul imparatului, facand culoarea apei sa se schimbe. Curios din fire, Shennong lua o sorbitura si placut surprins fiind de aroma si de proprietatile revigorante ale bauturii.

Alta legenda, din vremea dinastiei Tang, atribuie raspandirea ceaiului lui Bodhidharma, fondatorul scolii budiste Zen. Acesta, dupa ce meditase în fata unui zid timp de noua ani, s-a intamplat sa adoarma. Dispretuindu-se pentru slabiciunea sa, isi taie pleoapele si acestea cazura pe pamant unde prinsera radacini, din ele crescând tufe de ceai.

Dovezi materiale ale intrebuintarii plantei sunt recipientele cu ceai descoperite in morminte datand de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima atestare documentara apartine unui functionar chinez despre care se stie ca a murit în anul 273; despre planta de ceai se poate sa fi pomenit şi Confucius in scrierile sale cu 600 de ani inainte, insa atestarea este nesigura. Cert este ca în timpul dinastiei Tang (618-907) bautul ceaiului devenise popular datorita gustului sau si a calitatilor sale medicinale. Ceainariile atrageau artistii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile ceaiului).

Cam in aceeasi perioada (648-749), ceaiul a fost introdus si in Japonia de catre un calugar budist, Gyoki; el a plantat arbustii în 49 de gradini ale templelor; in secolul al XIII-lea un preot Zen a creat Ceremonia ceaiului (Cha-no-yu).

Pe la sfarsitul secolului al XVI-lea apar mentiuni rare despre acest obicei si la europeni, autorii acestora fiind negustorii si misionarii portughezi care traisera in partile acelea rasaritene. Dar nu portughezii au fost cei care au facut primele importuri de ceai in Europa, ci olandezii. Prima lada cu ceai care-a fost înregistrata într-un port european a ajuns la Amsterdam în 1606 si pe parcursul secolului a castigat in popularitate. Ceaiul a devenit o bautura la moda printre olandezii bogati si din Olanda s-a raspandit si in alte tari din vestul Europei. La curtea engleza, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul secolului al XVII-lea de catre printesa lusitana Ecaterina de Braganza in urma casatoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind si in prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai.

Se gasesc foarte rar flori de ceai, care sunt in realitate butoni florali din care se poate produce o infuzie de ceai – o bautura placuta si reconfortanta.

Productia de ceai este amplasata pe o curbura ascendenta ca urmare a sporirii suprafetelor plantate si a cresterii randamentelor culturiilor, datorita imbunatatirii tratamentelor impotriva daunatorilor. Cele mai mari producatoare de ceai sunt: India, China, Sir-Lanka, Kenya, tarile din fosta Unuiune Sovietica si Indonezia.

Consumul de ceai este in scadere in tarile importatoare ca: Marea Britatnie, Rusia, in schimb este in crestere in tarile producatoare( India, Africa de Nord, Pakistan ).

Intre sfarsitul luni aprilie si sfarsitul lunii septembrie ,se culeg patru recolte de ceai care se diferentiaza din puncat de vedere calitativ. Din recolta I si II se obtine ceaiul de ce mai buna calitate. Acest ceai este format din frunze mici, care dau aroma puternica si eleibereaza mult extract.

Din recolta III si IV, rezulta ceai de calitatea a II-a, care este construit din frunze mari,cu petioli dezvoltati si cu raportul frunze/cozi redus.

4

Fabricarea ceaiului cuprinde urmatoarele opratiuni: ofilirea ceaiului recoltat, rasucirea, fermentarea, uscarea si ambalarea.

In Europa ceaiul verde a ajuns prima oara in anul 1610, la bordul unei corabii a companiei olandeze a indiilor de rasarit. In secolul al XIX-lea ceaiul verde a fost inlocuit treptat cu cel negru. Acesta era produs in coloniile engleze,din India, de unde britanici l-au introdus cu scucces in Europa.Astfel Londra devine rapid metropola europeana a ceaiului. Deorece noul ceai negru se deosebea evident la gust fata de cel verde, mai amar, era mai stimulator si putea fi dres cu lapte, smantana si zahar pentru a putea fi servit cu prajituri,englezi au reusita sa convinga lumea apuseana de calitatea acestei noi delicatese. Astfel ceaiul verde a cazut tot mai mult in uitare. Abia in zilele noastre ceaiul verde are parte de o renastere, o data cu constientizarea efectelor sale pozitive asupra sanatati, aspectului exterior si starii generale, adevarata binecuvantare pentru corp, spirit si suflet.

Figura nr.1

Cultura ceaiului verde

Figura nr.2

5

Frunze de ceai verde

Figura nr. 3

6

Ceaiul verde

Ceaiul verde

7

CAPITOLUL I

CALITATEA MATERIILOR PRIME

1.1Notiuni generale

Ceaiul se obtine prin prelucrarea frunzelor arborelui de ceai sub forma de ceai negru(fermentat) si sub forma de ceai verde (nefermentat si semifermentat). Cele mai mari producatoare de ceaiu sunt:India, China, Sir-Lanka, Kenya, tarile din sudul Rusiei, Indonezia etc. Tarile importatoare de ceai sunt: Marea Britanie, Irlanda, SUA, Egipt, Pakistan, tari din Europa. Datorita concurentei cafelei, bauturilor racoritoare si sucurilor de fructe, consumul de ceai/ locuitor este in declin in tarile importatoare cu efect negativ asupra tarilor exportatoare ( de exemplu India exporta doar 20% din productia sa fata de 70% acum 50 de ani).

Clasificarea ceaiului se face dupa mai multe criterii:

a) dupa dimensiunea frunzelor:

frunze intregi; frunze rupte ; frunze strivite sau sub forma de praf.

b) dupa tehnologia de fabricatie:

ceaiul negru (fermentat); ceaiul semifermentat; ceaiul verde (nefermentat); ceaiul aromeat (parfumat); ceaiul instant.

Ceaiul negru se obtine din urmatoarele operatii: ofilire, rasucire, fermentare, uscare, sortare, ambalare. Prin ofilire, desfasurata la temperaturi de 28-400C, frunzele de ceai pierd din apa continuta, pierd elasticitetea, circa 1/3 din clorofila si substantele tanante se oxideaza.

Fermentarea are rol hotarator asupra definitivari caracteristicilor organoleptice ale ceaiului; are loc in lazi de lemn, la temperaturi de 18-200C si 96-98% umiditate relativa a aerului. In

8

timpul fermentarii frunza isi schimba culoarea verde in rosie-bruna, capatand o aroma caracteristica si puternica de ceai.

Uscarea se realizeaza in cuptoare la temperaturi de 90-950C si continua pana cand umiditatea frunzelor atinge 4%( este operatia in care enzimele din frunze se distrug).

Ceaiul verde se obtine din frunzele tratate cu abur la temperaturi de 85-900C, timp de cateva minute pentru a se distruge enzimele. Urmeaza o uscare pana la o umiditate se 18% a frunzelor,apoi rasucirea si uscarea pana la umiditatea de3%.

1.2Particularitati privind compozitia chimica a materiilor prime

Compozitia chimica a ceaiului variaza in limite relativ mari,in functie de sort,perioada de recoltare si starea frunzelor,mod de prelucrare etc. Continutul de apa poate varia intre 7-9%, continutul de teina 1-5%,continutul de tanin 5-26%,continutul de uleiuri esentiale 0.6-1%, continutul desaruri minerale3-8%.

Tabel 1.1 Compozitia chimica medie a ceaiului,%

CeaiApa 8.0Substante azotate 23.0Teina 3.0Substante solubile in eter 8.0Substante extractibile libere de azot 30.0Tanin 12.0Celuloza 10.0Saruri minerale totale 6.0

Sursa :Luminita Parvulescu, Merceologia produselor agroalimentare

1.3 Principalele caracteristici de calitate organoleptice si fizico-chimice ale materiei prime

Calitate ceaiului este influientata in mod hotarator de calitatea frunzelor prelucrate din cele patru recolte(intre sfarsitul lunii aprilie si sfarsitul lunii septembrie) cel mai bun ceai se obtine din frunzele primei recolte.

Caracteristici organoleptice

Ceaiul verde se clasifica in urmatoarele categorii de calitati:

1) Hyson: ceaiul provenit din prima recolta, cu frunze mici, rasucite, de culoare verde-albastruie;

9

2) Gunpowder: ceaiul obtinut din recolta a doua, cu frunzele rasucite in forma de globule, de culoare verde spre negru;

3) Tonkay: ceaiul provenit din recolta a treia, cu frunzele rasucite si neregulate, de culoare verde-galbuie.

Caracteristici fizico-chimice

In functie de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong si ceaiul negru. Compozitia chimica a ceaiului variaza în functie de recolta, conditii pedoclimatice si metoda de prelucrare; dintre componenti amintim: teina (alcaloid asemanator cu cel care se gaseste in cafea, maté si nucile de cola), tanin si uleiuri volatile.

Astfel avem:

a) solubilitate: solubila 100% in apa calda si rece;

b) umiditate: maximum 4%;

c) pH: maximum 4,5-5;

d) corpuri straine: absente;

e) fractia masica de cofeina (calculata la substanta uscata) in cafea trebuie sa fie de minimum 2,3 %;

f) fractia masica de impuritati metalice (particole de cel mult 0,3 mm), %, de cel mult: 3 x 10-4.

10

CAPITOLUL II

CALITATEA PRODUSULUI ALIMENTAR CEAI

2.1 Aspecte privind valoarea alimentara a ceaiului verde si negru

Antioxidantii prezenti în ceai sunt substantele chimice care au ca principal rol protejarea celulelor organismlui. Antioxidantii neutralizeaza substantele periculoase din corp, precum radicalii liberi de oxigen, care ataca celulele organismului, dereglându-le functionarea si favorizând aparitia bolilor.

Ceaiul verde si ceaiul negru contin multe vitamine si saruri minerale, dintre care cea mai importanta fiind vitamina C. Un consum zilnic de 2 - 3 cesti, asigura un aport important de vitamine precum: B1, B2, B6, acid folic, plus urme de elemente minerale (printre care si fluorul, ce ii confera calitati cariopreventive) si uleiuri aromatice. In afara de fluor, cel mai bine reprezentate in ceai sunt: potasiul (5-6 cesti de ceai zilnic asigura 75% din necesarul zilnic de potasiu, intr-o dieta cu 2.000 kcal) si manganul (5-6 cesti de ceai pe zi asigura 45-50% din necesarul zilnic, raportat la un aport de 2.000 kcal).

De asemenea, frunzele arborelui Thea Chinensis contin tanin, aminoacizi, glucide si uleiuri volatile responsabile de aroma, culoarea si gustul astringent al ceaiului. Ambele ceaiuri pot înlocui cu succes cafeaua, fiind foarte bune stimulente intelectuale si fizice.O cana de ceai negru, bauta zilnic, previne si vindeca ateroscleroza. Ceaiul verde este consumat in tarile asiatice de mii de ani, insa in Europa este folosit doar de curand. Pe langa gustul foarte bun, ceaiul verde are o serie de proprietati pentru care se recomanda a fi consumat in mod frecvent. In compozitia ceaiului verde se gasesc numeroase substante cu rol antioxidant. In urma studiilor s-a stabilit ca ceaiul verde contribuie la mentinerea sanatatii, avand urmatoarele proprietati:

Previne aparitia cancerului - Consumul regulat de ceai verde reduce riscul instalarii cancerului de colon, vezica urinara, esofag, pancreas, rect si stomac.

Scade nivelul colesterolului Limiteaza coagularea anormala a sangelui, care sta la baza aparitiei trombozelor. Reduce valorile tensionale mari Reduce glicemia – si in acest fel riscul de diabet zaharat. Protejeaza ficatul impotriva substantelor toxice (alcool, substante chimice) Stimuleaza functiile sistemului imun si distruge radicalii liberi care participa la procesul de

imbatranire,etc

2.2 Gama sortimentala a ceaiului verde si negru

Gama de ceaiuri Celmar cuprinde: ceaiuri din fructe naturale, ceaiuri din fructe naturale uscate, ceaiuri din plante medicinale, ceaiuri verzi, ceaiuri pentru slabit, ceaiuri speciale. "O noua gama de ceai a fost introdusa pe piata romaneasca anul trecut, si anume ceaiurile speciale - Echinaceea si

11

Ginkobiloba, alaturi de Rooibos si Puerh cu iasomie, care existau de ceva timp. Succesul avut cu Echinaceea si Ginkobiloba ne-a facut sa aducem inca patru ceaiuri: Sport (o sursa bogata de vitamine si minerale), Refreshment (un ceai puternic relaxant), Activia (cu melisa, rozmarin, ginseng si yerba mate verde in compozitie), Pleasure (o compozitie specifica cu gust de grapefruit si gutui)". "Lipton este una dintre putinele marci de ceai premium de pe piata romaneasca. Alte firme producatoare pe piata romaneasca sunt : Belin, Flosana, Zauberer, Siembra cu diferite sortimente de ceaiu verde simplu si ceai verde cu lamaie.

Gama Lipton comercializata in Romania este formata din patru categorii de produse - ceai negru, ceai verde, ceai negru cu aroma de fructe, amestecuri pe baza de plante sau fructe pentru infuzie. In total, portofoliul Lipton cuprinde 31 de variante de ceaiuri, printre care se numara: Lipton Yellow Label - ceai negru, Earl Grey - ceai negru cu bergamota, Lipton Green Tea - ceai verde, Lipton Taste Tea - ceai negru cu aroma de fructe, Lipton Wellbeing - amestecuri pe baza de plante pentru infuzie si o varianta lansata recent: Lipton Collection Infusions - ceaiuri de colectie pentru infuzie.

Ceaiurile Lipton sunt disponibile in doua formate: pliculete si, in cazul colectiei Lipton Collection Infusions, in formatul de "ceai varsat" (ambalat in pungi de celofan sau hartie). Toate variantele de ceai din gama Lipton se caracterizeaza printr-o calitate superioara a aromei, culorii si tariei infuziei, care se obtin in urma amestecului mai multor soiuri de ceai provenite de pe diferite plantatii. De altfel, Lipton detine cea mai mare suprafata de plantatii de ceai din lume (peste 18.000 de hectare) - iar plantatiile Lipton sunt situate in 30 de locatii diferite, inclusiv in India, Sri-Lanka si Kenia".

Gama Lipton Collection Infusions, ultima lansare Lipton din aprilie anul acesta,cuprinde patru variante de ceai, obtinute din ingrediente de calitate, cu adaosuri naturale de bucati mari de fructe, petale de flori, condimente si mirodenii: ceai negru cu begamota Earl Grey 100 g, ceai verde cu iasomie Mystic Nepal 100 g, ceai rosu African Safari 100 g, ceai de fructe Citrus Carnival 100 g. Vavian Pharma are in portofoliu o singura marca de ceai importat si anume Teekanne, care acopera o gama larga de ceaiuri la plic, pornind de la ceaiul de plante si pana la ceaiul alb, verde, negru, rosu si de fructe.

Figura nr.4 Figura nr.5

12

Cele mai cunoscute sortimente de ceai din China sunt: Gunpowder - Praf de pusca - si Chun Mee sunt ceaiuri verzi clasice.

Gunpowder este un ceai clasic ale carui frunze sunt prelucrate in forma de bilute - din aceasta cauza si numele ceaiului - Praf de pusca , avand un gust puternic si proaspat cu o aroma florala.

Chun Mee este pe langa Gunpowder cel mai exportat ceai din China. Fiind un ceai simplu cu o aroma tipica, aspra.

Lung Ching este unul dintre cele mai populare ceaiuri verzi, este un ceai fin cu miros dulce, floral. Ceaiul de culoarea jadului are un gust placut si usor fara sa fie amar.

Cele mai cunoscute sortimente de ceaiuri verzi in Japonia:

Sencha este cel mai popular sortiment de ceai in Japonia. Frunzele sale sunt lungi , verzi si presate. Ceaiul poate fi gasit in calitati diferite de la simplu pana la foarte valoros. Sencha are un gust tipic aspru dar si cu o nota dulce surprinzatoare.

Bancha este un ceai verde japonez de zi cu zi. Ceaiul are frunze mari, usor inrolate cu un gust proaspat, inviorator si poate fi baut si seara datorita continutului scazut de cofeina. Bancha contine mult Calciu si Fier si este recomandat de sistemul de alimentatie japonez Macrobiotica.

Matcha este un ceai japonez de calitate superioara in forma de pudra. Matcha este ceaiul folosit in ceremonia ceaiului japoneza. Matcha are un gust foarte concentrat si aspru cu un bogat continut de Carotina, Vitamina A si D.

Gyokuro este unul dintre cele mai fine si valoroase ceaiuri verzi japoneze. Gyokuro are un miros aromat, frunze verde inchis si un gust delicat cu o nota dulce proprie.

Ceaiul negru sortimente:

Ceaiul cel mai popular din lume este ceaiul negru. Ceaiul isi schimba culoarea de la verde la negru prin fermentatie si are un gust foarte variat de la floaral sau gust de fructe pana la condimentat.

Ceaiul negru Yunnan este produs in provincia Yunnan si are frunzele mari si moi cu un gust aromatic. Ceaiul este numit de chinezi "ceaiul rosu" din cauza culorii lui rosu-aurii. O specialitate de ceai produsa aici este ceaiul Pu-Erh care este folosit in scopuri terapeutice.

Ceaiul negru Keemun este un ceai negru chinezesc deosebit produs in provincia Anhui in nordul Chinei. Ceaiul are un gust usor, floral amintind a orhidee, cu putina cofeina.

Ceai negru din Sri Lanka (Ceylon).Pe platourile din Sri Lanka la inaltimi intre 1500 - 2200 metri se gasesc plantatii de ceai de unde se recolteaza ceaiuri de foarte buna calitate.

Ceai negru din India.Ceai negru Darjeeling

In partea de nord-est a Indiei in apropiere de Himalaia este produs ceaiul Darjeeling, cel mai valoros sortiment de ceai din lume.

Ceaiul negru First Flush este ceaiul recoltat in martie dupa pauza de iarna. Ceaiul are un gust usor, proaspat si cu o aroma florala.

Ceai negru Darjeeling Second Flush.Acest ceai este recoltat in perioada dintre mijlocul lui mai si sfarsitul lui iunie. Aroma aceastui ceai are foarte mult de oferit. Gustul ceaiului este mai puternic si mai aromatizat decat ceaiul First Flush.

13

Ceai negru Darjeeling Autumnal. In perioada dintre sfarsitul lui octombrie si sfarsitul lui noiembrie este recoltat un ceai Darjeeling "de toamna". Darjeeling Autumnal are un gust mai usor ca si ceaiul First Flush si Second Flush.

Ceai negru Assam. Provincia Assam, pe platourile din nordul Indiei, este cea mai mare regiune unde se plateaza ceaiul din lume iar ceaiurile Assam produse aici sunt printre ceaiurile negre cu gustul cel mai puternic. Ceaiul Assam are un gust plin, aromat cu o culoare rosu-inchis pana la maro-inchis in ceasca.

2.3 Caracterizarea ceaiului verde si negru prin intermediul caracteristicilor de calitate

Caracteristici organoleptice

Dupa calitatea infuziei se comercializeaza trei tipuri de ceai negru:

Calitate supreioara (Pekőe) – provenit din prima recolta cu frunzulite negre-argintii,gust fin aromat ce prezinta o infuzie galbena.

Calitatea I (Souchong ) – provenit din a doua recolta, are culoare negru inchis, gust dulce cu o infuzie galben deschis.

Calitatea a II-a (Congo) provenit din a treia recolta cu frunze mari de culoare negru-cenusiu,infuzia este aspra de culoare rosiatica.

Ceaiul verde se comercializeaza in urmatoarele clase de calitate:

Calitatea superioara (Hyson) – provenit din prima recolta cu frunze mici, rasucite,de culoare verde-albastrui, cu o infuzie galbena aromata;

Calitatea I (Gunpowder) – provenit din a doua recolta cu frunze rasucite, de culoare verde negricioasa si cu o infuzie galbena;

Calitatea a II-a (Tonkay) – provenit din a treia recolta, cu frunze rasucite, neregulate, de culoare verde-galbui infuzie intens colorata.

Proprietatile organoleptice: 1) aspectul: ceaiul trebuie sa fie uniform, sub forma de fire subtiri, rasucite, intregi sau fragmentate, curate, fara aglomerari si fara impuritati minerale sau vegetale. Ceaiul in ambalaje mici (pliculete) trebuie sa se prezinte sub forma de pudra, cu aspect uniform, curat si fara corpuri straine; 2) culoarea: trebuie sa fie neagra cu nuante cenusii, uniforma; 3) infuzia: de culoare galbena sau bruna-roscata, cu aroma caracteristica, bine precizata; 4) mirosul: specific, fara mirosuri straine (de mucegai).

Caracteristici fizico-chimice

Cele mai importante caracteristici fizico-chimice selectionate drept caracterisrici standardizate (ISO 3720) se mentioneaza:

Umiditatea max. 9% Continut de teina max. 2% Continut de substante tanante max. 7% Extract solubil apos max. 32%

14

Cenusa totala max. 6.5% Cenuse solubila in HCI 10% max. 1%

2.4 Aspecte privind ambalarea, depozitare si pastrarea ceaiului verde si negru

Ceaiul se pastereaza in plicuri sau in pungi de hartie pergaminata sau in folie complexa, in pachete de carton duplex venil, in cutii metalice vernisante etc.

Datorita higroscopicitatii ceaiului,pastrarea acestuia se face in incaperi uscate,curate aerisite,la o temperatura ce nu depaseste 200C si o umiditate relativa a aerului de max.75%, izolat de alte produse aromate sau condimentate.

Termenul de valabiltate este de 6-12 luni de la data ambalarii.

15

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATII CEAIULUI VERDE SI NEGRU PRIN METODA INDICATORULUI SINTETIC INTEGRAL AL CALITATII

3.1 Notiuni generale

In indicatorul complex sintetic al caliatatii se afla toate valorile principalelor caracteristici ale produsului ponderat dupa importanta in stabilirea calitatii.

Indicatorul complex sintetic al caliatatii se afla pe ultima parte a piramidei si are trei variante de calcul:

1. suma produselor dintre indicatorii analitici ai grupelor caracteristici si ponderile aferente acestora. Icq= Ic×p1 + Ie×p2 + Is×p3 + Iee×p4 + If×p5

It = indicatorul analitic al grupei caracteristice tehnice

Ie = indicatorul analitic al grupei caracteristice economice

Ips = indicatorul analitic al grupei caracteristice psihosenzoriale

16

Iee = indicatorul analitic al grupei caracteristice ecologice ergonomice

If = indicatorul analitic al grupei caracteristice functionale

p1..........p5 = ponderile aferente caracteristicilor

Marimea indicatorilor caracteristici din fiecare grupa de caracteristici variaza de la 0,1 la 1. Calcularea indicatorilor analitici se face tinand cont de valorile caracteristicilor de calitate din fiecare grupa si prin raportare la un produs de referinta (etalon).

i

n

i ri

aiq p

x

xl ×∑

=1

caracteristici direct proportionale cu calitatea

j

m

j ai

rig p

x

xl ×=∑

=1 caracteristici invers proportionale cu calitatea

2. Formula indicatorul complex sintetic al caliatatii ia in calcul valorile caracteristicilor de calitate in mod individual conform relatiei:

j

m

j ai

rjn

ii

ri

aig p

x

xp

x

xl ×+×= ∑∑

== 11

3. Devine Icqp prin completarea formulei cu costul productiei

R

Aj

m

j ai

rjn

ii

ri

aig P

Pp

x

xp

x

xl ×

×+×= ∑∑

== 11

3.2 Metodologia de aplicare a indicatorului sintetic integral al calitatii

Etapa I

17

Am ales ca produs de referinta pentru aplicarea metodei indicatorului sintetic integral al calitatii Lipton Green Tea, iar produse de analizat am ales urmatoarele firme producatoare:Siembra, Belin, Flosana

Etapa II

Principalele caracteristici de calitate alese in studiu pentru ceaiul verde si negru sunt urmatoarele: mod de prezentare, gust miros, culoare infuzie, umiditate.

Etapa III

Transformarea in puncte pe o scara generala a caracteristicilor atributive (de la 0 la 1)astfel:

1 - foarte bun

0.75 - bun

0.50 - normal ,obisnuit

0.25 - satisfacator

Tabel nr.1.2

Caracteristici de calitate

Lipton Green Tea Siembra Belin Flosana

mod de prezentare

1 0.50 0.75 0.25

gust miros 1 0.75 0.75 0.50culoare infuzie 1 0.75 0.50 0.75

umiditate 1 1 1 1

Etapa IV

18

Acordarea ponderilor caracteristicilor, folosind in acest scop metoda expertizei este reprezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr.1.3

Caracteristici de calitate

Punctaj acordat Si Pi = Si/ TI II III IV V

mod prezentaregust miros

culoare infuzie

umiditate

9

10

8

6

10

8

9

5

8

10

7

4

8

10

6

5

9

10

7

6

44

48

34

26

0.2894

0.3157

0.2236

0.1710T = 152 ∑ = 0.9997

Etapa V

Centralizarea datelor in tabel:

Tabel nr.1.4

Produse de referinta caracteristici direct proportionale caracteristici Pret de vanzare

19

si de analizat cu calitatea invers proportionale cu

calitateamod

prezentaregust

mirosculoare infuzie

umiditate

Lipton Green TeaSiembra

Belin

Flosana

1

0.50

0.75

0.25

1

0.75

0.75

0.50

1

0.75

0.50

0.75

5

4

6

7

2.8

2.5

2.3

2.1Ponderile

caracteristicilor0.2894 0.3157 0.2236 0.1710

Etapa VI

Calcularea Icq si ierarhizarea in ordine descrescatoare a variantelor de produs:

Icq L = 1

Icq S = 0.50/1 * 0.2894 + 0.75/1 * 0.3157 + 0.75/1 * 0.2236 + 5/4 * 0.1710 = 0.1447 + 0.2367 + 0.1677+ 0.2137= 0.8548

Icq B = 0.50/1 * 0.2894 + 0.75/1 * 0.3157 + 0.75/1 * 0.2236 + 5/6 * 0.1710 = 0.1447 + 0.2367 + 0.1677+ 0.1424= 0.6126

Icq F= 0.25/1 * 0.2894 + 0.50/1 * 0.3157 + 0.75/1 * 0.2236 +5/7* 0.1710 = 0.0723 + 0.1578 +0.1677 +0.1221= 0.5457

Icqp S = 0.8548 * 2.5/2.8 = 0.8548 *0.8928 = 0.7631

Icqp B = 0.6126* 2.3/2.8 = 0.6126 * 0.8214 = 0.5031

20

Icqp F = 0.5457* 2.1/2.8 = 0.5457* 0.75 = 0.4092

3.3 Interpretearea rezultatelor. Concluzii.

Din calcularea indicatorului sintetic integral al calitatii obtinem rezultatul calitatii produselor de analizat fata de produsul de referinta( Lipton Green Tea ).

Astfel marcile de produs Siembra, Belin si Flosana sunt inferioare din punct de vedere calitativ produsului de referinta.

In urmatorul grafic sunt prezentate caracteristicile de calitate ale produselor luate in studiu.

Grafic 3.1 carcateristicile produselor

LiptonGreenTea

Siembra Belin Flosana

Icq

Icqp

1

0,7631

0,5031

0,4092

1

0,8548

0,61260,5457

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

Icq

Icqp

21

22

Bibliografie

1. Alexandru, B. , Neicu, B. , (2006) MERCEOLOGIE ALIMENTARA, Editura Universitara, Bucuresti

2. Alexandrina, Pop, Constanta, Neagu, (1963) MERCEOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE Vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3. Luminita, Parvulescu, (2007) MERCEOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara

4. Home / Sortimente de ceai verde - Magazin de ceai si produse ecologice - Ceai verde ecologic – w w w. naturales.ro/sortimente-de-ceai-verde-china/

5. Zaharia, Suciu, Gheorghe P. , Ion, M. ,(1976) CULTURII TROPICALE (partea a II-a), Editura Institutul Agronomic Timisoara Facultatea de Agronomie, Timisoara

23

24