Meniul Ptr Copii-bebelusi

8/7/2019 Meniul Ptr Copii-bebelusi

1/25


2/25

Cupr ins

11Men iu r i pen t r u cop i i de v i r s t a cupr in sa in t r e 0 -4 an i . Rete te pen t r u m en iu l cop i i l o r Sfa tu r i pen t ru pa r in t i ca re au p rob lem e la m incare cu

cop i i !

Cop i lau l tau t rebu ie sa f i e cu ra t s i f ru m os !

I ng r i j i r ea cop i l u lu i cu a j u to r u l s cu tece leo r de u n i cafo los in ta !

Cum com un icam cu cop i lu l !? Dia log cu bebe lusu l !


3/25

11 m en iu r i speci al e pen t ru o a l im en ta t i e

sana t oasa l a cop i i de va rs ta 0 -4 an i !

1.LUNI Micu l de j u n :200ml lapte cu faina pentru copii;2 feli de piine alba sau neagra uscata sfarmata foarte bine

15g-zahar.Toate astea se adauga il lapte putin caldut,si se dacopilasului!Gust a rea de la o ra 10 :suc de portocale naturalPr inz: proteine-30-40g(aici hotariti dvs ce maninca mai binecopilasul);legume sau fructe-30gpaste fainoase-desert-compot-80gapa la discretie.

Gusta re :150ml lapte-1 bucata de zahar;2 biscuitii cu un mar ras.Cina:piure de 50g-cartofi cu legume verzi,si o lingurita decascaval ras;desert-10g gris cu o 100 de ml de lapte si 10g-zahar vanilat.

2.MARTI :

M icu l de ju n :

200ml-lapte cu arome de; zeamil,cacao,paine.Gust a rea de la o ra 10 : mere verziPr inz: proteine-1ou fiert tare,legume sau fructe-piure de cartofi si morcovidesert:prune uscate fara simburi,striviteapa la discretie.Gusta re :1iaurt,banana pisata,20g brinza dulce.Cina:ciorba de praz cu cartofi


4/25

desert-1 pahar cu apa,20g branza cu cu smantina cu putinzahar sau gem,1,2 biscuitii.

3 .MI ERCURI Micu l de j u n :suc de portocale,3 biscuiti-40g de brinza cusmintana.Gust a rea de la o ra 10 :suc de struguri.Pr inz: proteine;30g-peste sfarmat cu putin unt,legume sau feculente;fasole verde,brinza camembert.

desert;fructe proaspete.Gusta re : lapte cu biscuitii;Cina:ciorba de fulgi de ovaz si 200 ml lapte

compot de mere si peltea de cocoze.

4.JOI Micu l de j u n : lapte,paine cu unt,dulceata.Gust a rea de la o ra 10 :suc de fructePr inz: proteine-morcovi rasi-gratar de legume,brinza dulce

fructe proaspete,apa la discretie.Gusta re : lapte si biscuitiCina:ou moale,legume de sezon,brinza de vaci.

5.VI NERI Micu l de j u n : iaurt,paine prajita si dulceata.Gust a rea de la o ra 10 :perePr inz: proteine-salata de sfecla,pui;

legume-cartofi prajitiidesert-iaurd,piersici in sirop,apa la discretie.Gusta re :brinza cu smintina si prajitura;Cina:gris cu lapte si stafide,brinza dulce, compot la alegere

6.SI MBATAMicu l de j u n : lapte,fulgi de porumb,popcorn sau pufarini;


5/25

Gust a rea de la o ra 10 :suc de portocalePr inz: proteine:salata de rosi,sunca,brinza cu smintina;

legume:ghiveci de legumedesert:prajitura de gris,apa la discretie.Cina:gris cu lapte si stafide,brinza dulce,compot.

7 . DUMI NI CAMicu l de j u n :suc de legume,paine prajita,1-2 de sunca si

brinza.Gust a rea de la o ra 10 : iaurt sau brinza.Pr inz:legume fierte,friptura(alegerea ta)

orez,brinzeturi,iaurt.desert:crema de ciocolata,apa la discretie.

Gusta re : tarta cu fructe si lapte aromat(alegerea ta).Cina:salata mixta,iaurt,fructe.

8.LUNIM icu l de j u n : un castronel cu ciorbita;Gust a rea de la o ra 10 : pepenePr inz: proteine-peste file

legume-spanac cu unt si cascaval rasbrinzeturi:brinza topitadesert:fructe proaspe-te,apa la discretie.

Gusta re : lapte cu cacao si biscuiti.Cina:ciorbita,brinza cu smantina,fruct.

9.MARTI Micu l de j u n : lapte cu cacao si cerialeGust a rea de la o ra 10 :biscuitiPr inz: proteine-ficat de vitel

legume-paste cu unt,iaurtdesert:salata de fructe cu sirop,apa la discretie.

Gusta re :mar si tartine cu miere


6/25

Cina:paste,brinza cu smantina,un desert(la alegerea ta)

10 .MI ERCURI Micu l de j u n : lapte aromat si cerialeGust a rea de la o ra 10 :compot(la alegerea ta)Pr inz: proteine-ficat,creier(facut la alegerea ta)

legume-(la alegerea ta),brinza de vacidesert-fructe proaspete ,apa la discretie

Gusta re : iaurt de baut si biscuiti.Cina:salata de cruditati,cascaval,compot.


7/25

Ret e te pen t ru m en iu r i l a cop i i de

va rs ta 0 -4 an i !

1 . Mar cu b i scu i t e -o po r t i e :

timp de preparare:102-3 biscuiti,1mar:

Mod de p repa ra re :

se curata marul apoi se rade pe cea mai deasarazatoare pe care o aveti,dupa care la fel proceda-ti sicu biscuitii.

se amesteca foarte bine dupa care se servestecopilasului.

2.Lap t i c cu g r i s -o por t i e .

timp de pereparare:10 min200ml lapte fiert,20g gris

Mod de p repa r a re:

se pune laptele la incalzit si se adauga pestegrisul,lasind-ul sa fiarba paina ce aceste incepe sa seingroase.

Atentie!nu lasati grisul sa se ingroase foarte tare!

3 .Banan a cu b i scu i t e -o por t i e .


8/25

timp de preparare:10 min1banana,2-3 biscuiti,


se piseaza banana cu furculita,dupa care se radepe cea mai deasa razatoare biscuitele peste banana.

se amnesteca foarte bine si se serveste micutului

4 . Pu i cu p i u r e de v i ne t e -po r t i e de 4 pe rs . t i m p d e pr e p ar a r e/ 1 5 m i n - 1 0 m i n / co acer e 1pui,3vinete,1lingurita ulei floarea

soarelui,1cartof,2linguri lapte, 2linguri ulei de masline,1catel de usturoi tocat

marunt,sare si piper.


frigeti pui la cuptor timp de o ora; vinetele se spala se inteapa din loc in loc(in coaja)la

abur in oala sub presiune timp de 10 min,(8min-lamicrounde,45min-la cuptor),

vinetele se scurg si se extrage pulpa cu o lingurita; pen t r u cop i l:puneti portia lui de vinete intr-un mixer

cu un cartoful fiert si 3 lingurite de lapte; se serveste cu bucatele din piept de pui maruntite bine. pen t r u res t u l f am i l i e i :adaugati ulei de

masline,usturoiul,sarea si piperul,peste pulpa devinete:

Amestecati cu lingurita, si seviti linga puiul fript.

5.Cre ie r de m ie l cu paste s i p raz-p o t ie de 4 per s .

timp de preparare/30min-35min fierbere;


9/25

3buc de creier de miel,200g spagete,4buc depraz(partea alba);

1lingurita smantana,putin unt,sare si piper.Mod de p repa ra re :

se pune creierul 30 de minute in apa rece; inlaturati membrana si fierbeti 15 minute in apa cu sare

creierul; prazul se curata,se indeparteaza partile dure,verzi,apoi

se fierbe 10min.la abori sau in microunde,(20 de

minute pe foc); pastele se fierb in apa cu sare timp de 12 min; dupa care se strecoara se adauga untul. pen t r u cop i l:pune-ti la mixer o jumate de creier,putin

praz,putina smintina,si serviti amestecul cu spaghetimaruntite foarte bine.

p e n t r u f a m i l i e: face-ti un piure de praz,adaugatismantina si serviti linga creier si paste.

6 .Fr i p t u r a d e v i t a c u c a r t o f i u m p l u t i - p o r t i e p e n t r u 4

pers .

timp de pregatire-20min/fierbere-30min; 500g muschi de vita,4 cartofi,4linguri brinza de vaci, 2linguri verdeata tocata marunt,sare si piper.Mod de p repa ra re :

se pune muschiul de vita 15 min la cuptor; cartofi se spala bine si se fierb in abur timp de 12min; apoi se taie in jumate si se scobesc usor,fara

astrapunge coaja; brinza se amesteca cu verdeata si cu restul de pula de

la cartofi; se servesc cu friptura;


10/25

pen t r u cop il : friptura tocata marunt se serveste cucartoful umplut bine maruntit cu furculita.

7.Sfec la g ra t in a t a :

timp de preparare-15min/coacere-30min; 150g sfecla,50ml lapte,1 ou,un praf de sare, 10g cascaval ras,8 picaturi zeama de lamie;Mod de p repa ra re :

se spala sfecla si se indeparteaza partile tari; in apa cu lamie si sare se pune sfecla taiata cubulete sa

fiarba timp de 15 min; se scurge; oul se bate pentru omleta si se adauga treptat cite

putin din cantitatea de lapte; apoi puneti sfecla intr-un vas special de cuptor si

turnati amestecul de ou cu lapte;

presarati cascaval ras; introduce-ti la cuptor(200`C)pentru 15 min.

8.Crem a de ou cu sun ca la cup t o r .

timp de preparare-5min/coacere15min;60g sunca de Praga,3 morcovi noi,1ou,1lingurita zeamil,

1cescuta lapte,o bucatica de unt,un praf de sare;


morcovi taiati rondele subtiri de fierb timp de 10 min; taiati sunca foarte marunt; bateti oul cu praful de sare; adugati zeamilul,sunca tocata marunt,laptele si bateti

in continuare;


11/25

amestecati totul foarte bine; apoi puneti continutul la foc foarte incet si amestecati

pina ce se ingroasa; rasturna-ti compozitia intr-un vas uns cu unt,acoperi-ti

vasul cu folie de aluminiu,si il pune-ti la cuptor timp de10 min;

desprinde-ti preparatul de vas si serviti-l pe o farfurie.


12/25

10 sfa tu r i pen t ru cop i i cu p r ob lem e la

m inca re !

1.In nici un caz sa nu fortati copilu sa manince mai multdecit are el nevoie!Copilul nu trebuie felicitat daca maninca!A minca nu este ovirtute ci un privilegiu.Maninci ca trebuie sa te hranesti si nu

ca sa-i faci placere mamai tale.

2.La ora mesei aduce-ti mincarea pe masa.Fiecare este servit dupa bunul plac.Daca mincarea nu este dupa preferintele micutului pune-i

in farfurie o cantitate simbolica,fara a-l forta sa guste.

3.Nu inlocuiti felul mincari,cu altul special preparat pentrucopil!

Masa nu trebuie sa dureze mai mult de 30 de minute!Nu lasati sa mestece ore in sir bucatica de carne in gura

sau legumeme!Nu-l obliga sa isi termine mincarea,din farfurie,chiar da

farfuria lui este plina!

4.Luat-i farfuria din fata dupa 5 minute fara sa abordati o

figura trista,enervanta,plictisita,deprimataimaginativa asunteti filmata si trebuie sa va jucati rolul.In cazul copiilor care nu stau bine cu apetitul nu trebuie sale umpleti farfuria (1,2,3 lingurite carne cu piure)ii maipuneti numa in cazul in care sunteti solicitata.

5.O farfurie plina taie pofta de mincare in special la copiimofturosi.


13/25

Trebuie sa pune-ti copilul in pozitia activa de a mai cere,sinu in ceea pasiva de a refuza.

Nu-i dati copilului sa manince nimic intre mese!

6.In schimb puteti sa aplicati asa numita clauza desecuritate,care consta in a lasa pe masa ,ca si cum le-ati fiutat,tot feluri de alimente (fructe,rinzeturi,ridichi,o felie desunca,etc..)pe care copilul le va inhata fara stireadumneavoastra(asa va crede el).

7.Nu faceti niciodata observatii in fata copilului pe temamincari!

Nu-l pedepsiti daca nu maninca!Si nici nu-l recompesati daca maninca!

Cind sunte-ti cu el stergeti de pe accea zi ordineaalimentatiei!

8.Nu mai atacati acest subiect!

Nu va aratatii trista si enervanta ca el nu maninca!Daca nu va pute-ti aptine iesitii din camera si consumati-va

nervi in alta parte!

9.Nu dati ascultare la sfaturile haiotice saucontradictori,deplasate pe care vi le dau colegi de serviciu

sau preteni de familie!

10.Daca urmati aceste prescripti , se va intimpla urmatorullucru:citeva zile copilul nu va minca decit cei place adicadesertul.


14/25

si va refuza carnea si laptele,legumele.citeodata el nu va minca nimic si chiar va roade un colti de

paine.nu va pierde-ti firea,fi-ti tari!copilul dvs nu se va inbolnavi!!dupa 3-8-15 zile,daca ati urmat indeaproape aceesteprocedee,el va incepe si va minca dupa nevoile sale iarcercul vicios al Mesei infernale va lua sfirsit!

Cop i l cu ra t si f ru m os !

Cu siguranta orice metoda de ingrijire depinde in intregimede parintii,si nu se vor putea lipsi de scutecele de unicafolosinta.Aceasta minunata inventie le permite sa mentina hainutelecopilului uscate si curate mai ales in anumite situatii:

vizita la medic, vizita la preteni de familie sau preteni noi, sau pur si simplu cind este scos la plimbare.


15/25

I ng r i j i r ea pe rsona la l a bebelus

Exista trei parti ale corpului care cer o atentie si ingrijirespeciala, pentru prevenirea unor infectii sau iritari: zonaombilicala (buricul), zona genitala si zona scutecelor.

Majoritatea bebelusilor, dupa cateva saptamani de adaptarese bucura foarte mult cand sunt imbaiati. De obicei, inprimele luni de viata, este recomandabil sa imbaiati sugaruldimineata, inainte de masa, de la ora 10, dar momentul estebine ales chiar inaintea oricarei mese din zi.

Copilul trebuie imbaiat intr-o camera destul de calduroasa,in bucatarie sau unde este mai cald. In zilele in care nu-ifaceti baie spalati-l cu buretele in regiunea scutecului.

Sugarii pot sa nu se simta la inceput nici ei in largul lor incada la inceput, deoarce sunt cuprinsi de sentimentul denesiguranta. In afara curatirii organelor genitale, intre baicuratati mainile, fata, gatul si piciorusele.

Folositi un vas cu apa fiarta si racita si cate un tamponpentru fiecare parte a corpului. Uscati apoi pielea cu untampon de vata sau cu un prosop.

Sapunul va usca pielea bebelusului, deci nu folositi sapun.

De asemenea nu folositi pudra care poate provoca problemede respiratie


16/25

I n g r i j i r e a co p i lu l u i cu a j u t o r u l

scu t ece leo r de u n i ca fo los in t a !

Nu se poate nega faptul ca scutecele de unica folosinta suntfoarte comode atit pentru copil cit si pentru parinti.

In prezent personalul medical din multe maternitati pretindeca parinti sa achizitioneze neaparat pentru noul nascutscutece de unica folosinta.

Se intimpla insa ca tinerile mamica sa refuze scuteceleinpregnate cu gel.

Daca vati hotarit dinainte sa folositi scutecile de bumbacface-ti asa cum credeti de cuvinta.Insa in maternitate trebuie sa cereti permisiunea mediculuipentru folosirea scutecelor care le-ati adus de acasa.


17/25

Avan t a je le scu t ece lo r d e un i ca

fo los in ta ! Daca sunte-ti hotarita sa folositi scutecele de unica folosintatineti seama de faptul ca ele nu revolva problema eternuluifisier in totalitate.

Cautati o cale de mijloc:nu tineti copilul toata ziua in ele, darnu refuzati in totalitate folosirea lor.

Scutecele de unica folosinta reprezinta citeva avantaje:

sunt comode pentru utilizarea lor unica la parinti, copilul are la fel comfort si ii asigura un somn linistit, nu trebuie sa il deranzezi la fiecare 10 minute atunci

cind copilul doarme!


18/25

Recomandar i !

Cu toate ca nimeni nu le interzice unuii pediatri sustin cafolosirea lor permanenta si in timp indelungat estedaunatoare mai ales in cazul baietilor.

Aceeasta pentru ca se supraincalzeste punga testiulara,ceeace poate conduce la tulburari in formarea spermei dupamaturizarea sexuala.

Fireste majoritatea mamicilor nu se poate lipsi de eleintimpul nopti de ajutorul scutecelor de unica folosinta,astfelcopilul sar fi trezit foarte des,de fiecare data cind se simnteud si de fiecare data cind mama ii schimba scutecul.

Pe linga aceest facp aveti grija sa nu supraiincalziticopilul inscutece in timpul veri cind temperatura aerului trece de 25de grade.

Mai bine dotati-va pentru plimbare cu citva pantalonas deschimb.

Recurgerea la scutecele de unica folosinta se inpune maiales in situatia in care micutul este racit astfel fiindu-i frig sepoate agrava raceala!


19/25

Cum cum param scu t ece le de un i ca

fo los in ta?Scutecele se cumpara individual pentru fiecare copil inparte,iar oferta de piata este foarte bogata.

Daca copilul nu reprezinta semne de opareala cind iischimbati scutecul la 4 ore ,iar pe pielea copilului nu raminurme de gel de pe scutec inseamna ca a-ti luat un produs decalitate.

Insa cind cel mic se opareste va trebui sa folosit o cremaspecialape care o gasiti in farmaci.

Este foarte important sa alegeti scutecele dupa dimensiuni:pe ambalaj este indicat pentru orice categorie de varsta suntpotrivite.

daca micutul cintereste deja 4 kg,nu cumparati prea multe

scutece destinate copiilor pina la 5 kg.

copii cresc foarte repede,iar peste citeva saptamini unasemenea scutec ii va fi deja mic.

pentru copii care deja invata sa stea pe olita existachilot-scutec special.

cumparati pachete mai mari sunt mult mai ecomonice.Pentru ca mama sa stie exact cind trebuie sa schimbeodorului ei scutecul, exista scutece cu indicator al umpleriacestuia.


20/25

Cum com u n icam cu cop i l u l !?

Plinsul,gingaritul,zimbetele,privilele sunt primele moduri princare bebelusul incerca sa comunice cu cei din jur In primeleluni de nastere copilul cunoaste un singur mod de acomunica: pinsul ,prin care isi exprima toate nevoile emotionale

sau fizice. Veti observa ca incetul cu incetul plinsetele sale vor fi

diferite : intr-un fel va plinge atunci cind ii este foamne in alt fel cind vrea sa fie schimbat in alt fel cind il doare ceva,Toate astea sunt pentru a o ajuta pe mama lui sa inteleagace vrea!


21/25

Cop i lasi i n t re va rs t a 0 -3 l un i !

Modul sau principal de comunicare ramine tipatul.

Copilasul simnte cu tot corpul si se exprima cu tot corpul:cind se simnte bine suride si ginganeste,iar cind estenemultumit tipa.

Dar face priogrese reala in ceea ce priveste comunicarea:se intoarce in directia de unde aude un sunet,se calmeaza cind i se vorbeste blind,devina atent cind aude o voce familiara,suride.

Isi exersiaza tot mai des vocea:in gingurelile sale veti putea auzi si vocale precum:a,e ,o,u

Copilasi intre 3-6 luni!

Dupa varsta de 6 luni,copilul urmareste cu ami mare atentiece se petrece in jurul lui si incearca sa copieze ce aude.

Bebelusul poate sa anticipeze unele actiuni,de exemplu:incepe sa gindureasca in momentul in care vede beberonul.vocalizele sale sunt tot mai variatechiar veti observa ca incearca sa converseze.

Cind sunteti linga el,el va povesteste multe pe limba luidar,vorbeste mult si cind singur.


22/25

Desi sunetele care le scoate sunt tot mai guturale,fiindrealizate fara a folosi prea mult limba si buzele,modul sau de

exprimare se va inbunatati.

De la o saptamina la alta veti constata ca pronunta sunetetot mai variate pe tonuri diferite in functie de starea saemotionala.

Este incintat de sunetele care le scoate iar gingureala lui setraduce prin repetarea silabelor simple:pa-pa,ga-ga,gu-gu.

Daca mama emite sunete scoase de micut satisfactiacopilului creste si continua sa ii vorbeasca.

Copilul intre 9-1 2 luni!

Micultul incepe sa comunice,tot mai mult cu ajutorulsunetelor a expresei fetei,si chiar cuvintelor simple formatedin doua silabe:

da-da,mama,tata,papa,bebe.

Dar intelege sensul a mai multor cuvinte.

Daca il intrebati despre o persoana din familie sau despre unobiect,de exemplu,unde e tata,mama,gurita sau beberonul,isi va indrepta privirea in aceeasi directie.

Isi exprima dorintele si sentimentele prin silabe simple siexecute comenzi simple,de exemplu arata gurita.


23/25

Dia log cu b ebe lusu l !

Sa nu credeti ca e inutil sa vorbiti doar pentru ca el nuintelege ce spune.Bebelusul este sensibil la intonatia,si la ritmul cu care rostitiicuvintele.

Micutul va recunaoste vocea deoarece a auzito inca de pevremea de cind erea in burtica,ceea ce va ajuta si mai multsa se linisteasca si sa se simnta in siguranta.

Uni copii voebesc mai tirziu decit alti,dar asta nuinseamna,ca se dezvolta mai lent sau ca sunt mai putininteligenti.nu sunt inca pregatiti,chiar daca au inplinit un an!

Vrei sa ii raspunzi copilului tau, dar nu esti sigura deraspunsul pe care ar trebui sa i-l dai. Lasa-te condusa de celmic si acesta iti va da raspunsul la dilema ta.

Copiii si adultii sunt interesati uneori de lucruri completdiferite.

O mama vrea sa ii dea copilului sau un pahar de suc si apoivrea sa vorbeasca despre acea bautura.

Copilul poate fi fascinat de condensul pe care il provoacalichidul pe exteriorul paharului. Daca observi acest lucru artrebui sa folosesti expresii precum: "da, este ud" sau"picatura cade jos, jos". In felul acesta vei fi mai apropiatade cel mic decat daca i-ai spune "bea-ti sucul" sau "acestaeste un pahar".


24/25

Cu r ioz i ta t ea cop i i l o r .

Copiii mici sunt foarte curiosi. Ei exploreaza lumea in caretraiesc in fiecare secunda a vietii lor. Cand incercam sa leatragem atentia si sa vorbim despre ideile noastre nu facemaltceva decat sa ii indepartam de interesele lor.

S-ar putea sa nu facem altceva decat sa le cream o stare deconfuzie daca ei se gandesc la ceva si noi incepem sa vorbimcu ei despre altceva.

Copiilor le place ca parintii lor sa isi arate interesul pentrulucrurile care ii intereseaza pe ei.

In momentul in care vedem ce il intereseaza pe un copil siincepem sa comunicam cu el despre acest lucru il invatamcum sa inceapa o conversatie cu noi si va invata mai multelucruri desprea acea picatura de apa de pe paharul sau.

Singura modalitate prin care ne dam seama ca suntem peaceeasi lungime de unda cu copilul nostru este sa acordammai multa atentie lucrurilor care ii starnesc curiozitatea.

Daca bebelusul tau iti arata ceva va trebui sa te uiti la acellucru, sa pari interesata de el si sa deschizi o conversatie.Daca cel mic se uita la ceva si rade va trebui sa faci si tuacelasi lucru. Daca se bucura atunci cand vede un ursulet deplus fa si tu la fel. Dupa ce faci ceea ce face el poti sa incepio convesatie spunandu-i "ideea ta este foarte interesantapentru amandoi".

Cum iti arata copilul tau lucrurile de care este interesat? Deobicei copiii se uita la obiecte, le ating, le apuca cu manutelesi le baga in gura. Ei incearca sa ajunga la obiectele care iiinterseaza sau la obiectele luminoase sau la alti copii mici. Ei


25/25

rad cand vad anumite fete sau de diferite actiuni. Acorda ofoarte mare importanta tuturor lucrurilor care ii intereseaza

sau la cele foarte noi.

Pentru t ine www.viitoarea-mamica.eu !

Documents

Meniul Ptr Copii-bebelusi