Meningioame parasagitale si ale coasei creierului

CURSUL DE EDUCATIE MEDICALA CONTINUA AL SOCIETATII ROMANE DE

NEUROCHIRUGIE-2005

MENINGIOAME PARASAGITALE SI ALE COASEI CREIERULUI

DR GORGAN MIRCEASPITALUL CLINIC DE URGENTA

“BAGDASAR-ARSENI” BUCURESTI

Conf. Dr. Mircea GorganCopyright © 2005

CARACTERISTICI GENERALE

FRECVENTA: 14.3 – 19% DIN TUMORILE PRIMARE INTRACRANIENEINCIDENTA: VARFUL INCIDENTEI IN JURUL VARSTEI DE 45 DE ANIRAPORTUL INTRE SEXE: F/M – 1.8/11.5% DINTRE MENINGIOAME APAR LA COPII, DINTRE CARE 19-24% SUNT DATORATE NEUROFIBROMATOZEI TIP I (von RECKLINGHAUSEN)DEZVOLTARE LENTA, EXTRA-AXIALA, CU ORIGINEA LA NIVELUL LEPTOMENINGELUITUMORI BINE DELIMITATE, NEINFILTRATIVE, PREDOMINANT BENIGNE1.7% SUNT HISTOLOGIC MALIGNECLINIC POT EVOLUA ASIMPTOMATICSUNT MULTIPLE IN 8% DIN CAZURI – ASOCIATE BOLII von RECKLINGHAUSEN


LOCALIZARE

• PARASAGITAL: 20 – 22%, CU BAZA DE IMPLANTARE LA NIVELUL SINUSULUI SAGITAL SUPERIOR

• COASA CREIERULUI: 8 – 9%, CU DEZVOLTARE UNI- SAU BILATERALA

• APROAPE 50% INVADEAZA SINUSUL SAGITAL SUPERIOR


MENINGIOM DE COASA -1/3 ANTERIOARA - IRM CU CONTRAST


MENINGIOM ATIPIC DE COASA 1/3 MEDIE, RECIDIVAT, CU

OCLUZIA SLS -IRM SI ANGIO-IRM

RM preop.


CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR PARASAGITALE SI DE COASA

criteriul topografic

ANTERIOR: ETMOID – SUTURA CORONALA ( 30%); SIMPTOMATOLOGIE: CEFALEE SI TULBURARI PSIHICE

MIJLOCIU: SUTURA CORONALA – SUTURA LAMBDOIDA (50%)SIMPTOMATOLOGIE: CRIZE JACKSONIENE, MONOPLEGIE, CRIZE SENZITIVO-MOTORII IN PICIORUL CONTRALATERAL

POSTERIOR: SUTURA LAMBDOIDA – TEASCUL HEROPHIL (20%)

SIMPTOMATOLOGIE: CEFALEE, TULBURARI DE VEDERE, CRIZE EPILEPTICE FOCALE, TULBURARI PSIHICE.


MENINGIOM DE COASA 1/3 POSTERIOARA CU INVAZIA SLS - CT CU

CONTRAST


MENINGIOM DE COASA 1/3 POSTERIOARA, IRM CU CONTRAST SI ANGIOGRAFIE CU TIMP

VENOS



criteriul histopatologic

MENINGOTELIOMATOSVARIANTA ANGIOMATOASA

FIBROS SAU FIBROBLASTICTRANZITIONAL

ALTE VARIANTE (POT FI ASOCIATE ORICAREI CATEGORII DE MAI SUS):

1. MICROCHISTIC 2. PSAMOMATOS3. MIXOMATOS 4. XANTOMATOS5. LIPOMATOS 6. GRANULAR7. SECRETOR 8. CONDROBLASTIC9. OSTEOBLASTIC 10. MELANOTIC



criteriul histopatologic

ANGIOBLASTIC: HEMANGIOPERICITOM ( HISTOLOGIC SIMILAR HEMANGIOBLASTOMULUI); POATE DA METASTAZE

ATIPIC: ACTIVITATE MITOTICA, HIPERCELULARITATE, ARII DE NECROZA, CELULE GIGANTE

MALIGN: FRECVENTE MITOZE, INFILTREAZA CORTEXUL, RECIDIVA RAPIDA DUPA EXEREZA APARENT TOTALA, FRECVENT LA TINERI, POATE DA METASTAZE

ANAPLASTICPAPILARSARCOMATOS


VASCULARIZATIA MENINGIOAMELOR

APORT SANGUIN DUBLU:

PRIN PEDICULUL DE INSERTIE ( BAZA DE IMPLANTARE)ARTERELE MENINGEE ( CAROTIDA EXTERNA)ARTERELE ETMOIDALE ( CAROTIDA INTERNA)SISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR

PRIN PEDICULII VASCULARI AI CAPSULEI TUMORALEARTERELE CORTICALE


MENINGIOM DE COASA 1/3 MEDIE, CU INVAZIA SLS - IRM SI FLEBOGRAFIE-IRM


TABLOU CLINIC

CEFALEE: MIGRENA ATIPICA UNILATERALA, DATORATA UNUI MENINGIOM DEZVOLTAT IN CONTACT CU ARTERA MENINGEE MIJLOCIEHIC: MENINGIOM INTRAVENTRICULAR CU HIDROCEFALIEDEFICIT NEUROLOGIC:

HEMIPLEGIE: BRAHIALA – CRURALATULBURARI SENZITIVE:

SINDROM GERSTMANN ( LEZIUNE PARIETALA EMISFER DOMINANT) – AGNOZIE DIGITALA, ACALCULIE, AGRAFIE, TULBURARI DE SCHEMA CORPORALASINDROM ANTON-BABINSKI (LEZIUNE PARIETALA EMISFER NEDOMINANT) – HEMIASOMATOGNOSIE, ANOSOGNOSIE

TULBURARI FAZICEHEMIANOPSIE LATERALA OMONIMAEPILEPSIE TARDIVASINDROM PSIHIATRIC FRONTAL

HIPEROSTOZA: TUMEFACTIA CALVARIEI


MENINGIOM PARASAGITAL 1/3 ANTERIOARA -CT CU CONTRAST SI RECONSTRUCTIE


MENINGIOM DE COASA 1/3 POSTERIOARA -CT CU CONTRAST SI RECONSTRUCTIE


EXPLORARI COMPLEMENTARE

EEG: FOCAR DE UNDE LENTEEXAMEN OFTALMOLOGIC: FUND DE OCHI, OCULO-MOTRICITATERADIOGRAFII DE CRANIU:

CALCIFICARIMODIFICARI DE STRUCTURA OSOASA: HIPEROSTOZA, OSTEOM, LACUNA, DISTRUGEREA TABLIEI INTERNE

EXAMEN CT: NATIV: IZODENS SAU USOR HIPERDENSCONTRAST: HIPERDENS OMOGENMICROCALCIFICARIPRECIZEAZA: DIMENSIUNEA TUMORII, TOPOGRAFIA, BAZA DE IMPLANTARE, HIPEROSTOZA, EDEM PERITUMORAL, EFECT DE MASA, SISTEM VENTRICULAR SI CISTERNELE


EXPLORARI COMPLEMENTARE

EXAMEN IRM: T1 – T2 NATIV: IZOINTENST1 GADOLINIUM: HIPERINTENS NEOMOGEN. DEMONSTREAZA ( FATA DE EXAMENUL CT) NECROZA, VASELE TUMORALE, MICROCALCIFICARI INTRATUMORALE, FORMATIUNI MICROCHISTICET2 GADOLINIUM: EDEM PERILEZIONAL

ANGIOGRAFIA: PEDICULII ARTERIALI AI INSERTIEIPEDICULII CAPSULEI TUMORALEBLUSH OMOGEN TARDIVPERMEABILITATEA SINUSURILOR DUREIPERMITE EMBOLIZAREA PEDICULILOR ARTERIALI


ANGIOGRAFIE CAROTIDA EXTERNA STANGA PENTRU MENIGIOM DE

CONVEXITATE


ANGIOGRAFIE CAROTIDIANA DREAPTA PENTRU MENINGIOM DE COASA, TREIME

MEDIE


TRATAMENTUL MENINGIOAMELOR PARASAGITALE SI DE COASA

MEDICAL: PREGATITOR, 1-2 ZILE DEXAMETAZONA 16mg/24hEMBOLIZAREA PREOPERATORIE - SOLUTIE EFICIENTA PENTRU TUMORILE MARI (REDUCE PIERDERILOR DE SANGE)


TRATAMENTUL MENINGIOAMELOR PARASAGITALE SI DE COASA

CHIRURGICAL:CLASIFICAREA SIMPSON (CALITATEA EXEREZEI)

GRADUL I: EXEREZA MACROSCOPICA COMPLETA, INTERESAND SI BAZA DURALA DE INSERTIE SI EVENTUAL ZONA DE INVAZIE OSOASAGRADUL II: EXEREZA MACROSCOPICA COMPLETA SI COAGULAREA INSERTIEI DURALEGRADUL III: EXEREZA COMPLETA MACROSCOPICA, FARA COAGULAREA INSERTIEI DURALE SI FARA REZECTIA OSULUI INVADATGRADUL IV: EXEREZA INCOMPLETAGRADUL V: SIMPLA BIOPSIE


CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR PARASAGIRALE - SINDOU

TIPUL I: MENINGIOM ATASAT IN AFARA PERETELUI SINUSULUI SAGITAL SUPERIOR

ATITUDINE CHIRURGICALA: TUMORA SE REZECA SI BAZA ARAHNOIDIANA SE COAGULEAZA, DURA SINUSULUI SAGITAL RAMANAND INDEMNA

TIPUL II: RECESUL LATERAL AL SINUSULUI SAGITAL SUPERIOR ESTE INVADAT TUMORAL

ATITUDINE CHIRURGICALA: FRAGMENTUL TUMORAL INTRASINUSAL ESTE REZECAT SI DEFICITUL DURAL REPARAT PRIN SUTURA SIMPLA SAU PETIC DIN DURA-MATER, FASCIA TEMPORALA, PERIOST SAU FASCIA LATA

TIPUL III: INTREGUL PERETE LATERAL AL SINUSULUI SAGITAL ESTE INVADAT

ATITUDINE CHIRURGICALA: PERETELE DURAL INFILTRAT ESTE REZECAT CU TUMORA SI REPARAREA DEFECTULUI DURAL


CLASIFICAREASINDOU


REZECTIE SIMPSON I IN MENINGIOM DE COASA TREIME MEDIE RECIDIVAT (SINDOU

VI)


CLASIFICAREA MENINGIOAMELOR PARASAGITALE - SINDOU

TIPUL IV: PERETELE LATERAL SI LUMENUL SINUSULUI SAGITAL SUPERIOR SUNT INVADATE; SINUSUL ESTE PATENT

ATITUDINE CHIRURGICALA: SE REFACE SINUSUL PRIN RECONSTRUCTIE SAU SE PRACTICA BY-PASS

TIPUL V: SINUSUL SAGITAL SUPERIOR ESTE COMPLET OCLUZIONAT, DAR PERETELE DURAL CONTRALATERAL NU ESTE INVADATTIPUL VI: SINUSUL SAGITAL SUPERIOR ESTE OBTURAT SI AMBII PERETI DURALI INFILTRATI TUMORAL

ATITUDINE CHIRURGICALA (PENTRU TIPUL V SI VI): REZECTIE SI BY-PASS TERMINO-LATERAL CU VENA SAFENA AUTOLOGA ( IN ALT TIMP OPERATOR, DUPA EXTIRPAREA TUMORII) SI 12-14 ZILE HEPARINA

PENTRU MENINGIOAMELE 1/3 POSTERIOARA A SINUSULUI SAGITAL SAU CU INVADAREA TEASCULUI HEROPHIL SAU SINUSULUI LATERAL, SACRIFICAREA PORTIUNII INVADATE TREBUIE PRECEDATA DE UN BY-PASS SINO-JUGULAR


REZULTATE• RECURENTA:

– GR I SIMSON=5%– GRII SIMSON=17%– GR III SIMSON=29%– GR IV, V, VI=39%

• SUPRAVIETUIREA LA 15 ANI:– 91% PENTRU PACIENTI CU CONDITIE PREOPERATORIE

BUNA– 72% PENTRU PACIENTI CU CONDITIE PREOPERATORIE

PRECARA• MORTALITATE:

– LEZIUNILE PARASAGITALE=3,7-12,6%– LEZIUNILE DE COASA=7,3-13,4%


CURSUL DE EDUCATIE MEDICALA CONTINUA AL SOCIETATII ROMANE DE

NEUROCHIRUGIE-2005

MENINGIOAME PARASAGITALE SI ALE COASEI CREIERULUI

PREZENTARE DE CAZ

DR GORGAN MIRCEASPITALUL CLINIC DE URGENTA “BAGDASAR-ARSENI”

BUCURESTI


PREZENTARE DE CAZ

• FEMEIE, 47 DE ANI, CU CEFALEE SI O CRIZA UNICA EPILEPTICA GENERALIZATA, CU DOUA SAPTAMANI INAINTE DE INTERNARE

• IRM ARATA LEZIUNE PARASAGITALA FRONTALA STANGA, CU ASPECT SUGESTIV PENTRU MENINGIOM DE COASA

• INTRAOPERATOR SE DESCOPERA UN MENINGIOM CARE SE ABLEAZA IN TOTALITATE PRIN CRANIOTOMIE FRONTALA STANGA.


IRM CU CONTRASTConf. Dr. Mircea Gorgan

Copyright © 2005

INVESTIGATIILE PREOPERATORII

• PENTRU TUMORILE MICI - INVESTIGATIA PRIN IRM SI ANGIO-IRM OFERA INFORMATII COMPLETE SI SUFICIENTE DESPRE:– RELATIA TUMORII CU SINUSURILE VENOASE– PATENTA SINUSURILOR– VENELE CORTICALE DIN APROPIEREA TUMORII– EDEMUL CEREBRAL CARE PREDISPUNE LA DEFICIT

POSTOPERATOR – INVAZIA PIALA SI DURALA - ( DURAL TAIL )– PENTRU A PREVENI COMPLICATIILE LEGATE DE ABLATIE

SE PREFERA LASAREA PE LOC A PORTIUNII DIN TUMORA ATASATA DE CORTEX


INVESTIGATIILE PREOPERATORII

• PENTRU TUMORILE MEDII SI MARI:– ANGIOGRAFIA CEREBRALA ESTE ESENTIALA, DEOARECE OFERA

INFORMATII LEGATE DE: – ANATOMIA VENELOR SI RELATIA LOR CU TUMORA,– PATENTA ACESTOR VENE – CIRCULATIA COLATERALA

– PATENTA SINUSURILOR PE TOATA LUNGIMEA LOR, EVIDENTIATA DE TIMPUL ANGIOGRAFIC VENOS

– PENTRU MENIGNIOAMELE DE COASA 1/3 ANTERIARA, ESTE IMPORTANTA IDENTIFICAREA ARTEREI CEREBRALE ANTERIOARE CA SI A RAMURILOR EI, LOCALIZAREA LOR IN RELATIE CU TUMORA (INGLOBATE, DEPLASATE)

– EMBOLIZAREA PREOPERATORIE ESTE O SOLUTIE EFICIENTA PENTRU TUMORILE MARI,

• RAMURILE ARTEREI TEMPORALE SUPERFICIALE SAU ALE ALTOR ARTERE ALE SCALPULUI SE EVITA PENTRU A NU PRODUCE NECROZE DE SCALP.


TRATAMENTUL CHIRURGICAL

• DACA POZITIONAREA PACIENTULUI NECESITA RIDICAREA CAPULUI FATA DE ATRIUL DREPT TREBUIE LUATE MASURI DE PREVENIRE A EMBOLIEI GAZOASE ( CATETER ATRIAL)

• DACA LEZIUNEA ESTE LOCALIZATA IN ARII SENZITIVE SAU MOTORII, ESTE UTILA MONITORIZAREA POTENTIALELOR EVOCATE SOMATOSENZITIVE

• INCIZIILE SCALPULUI SUNT LARGI, LA DISTANTA DE PROIECTIA LEZIUNII

• CRANIOTOMIA SE PLANIFICA ATENT, SA DEPASEASCA CU 2 CM MARGINILE LEZIUNII

• SINUSUL SAGITAL POATE FI EXPUS PRIN VOLETE CARE DEPASESC LINIA MEDIANA

• DESPRINDEREA VOLETULUI DE DURA POATE FI DIFICILA SI SANGERANDA DIN CAUZA ADERENTELOR


INCIZIA SCALPULUI, VOLETUL OSOSConf. Dr. Mircea Gorgan

Copyright © 2005

RIDICAREA VOLETULUIConf. Dr. Mircea Gorgan

Copyright © 2005


• DACA OSUL ESTE INVADAT TUMORAL SAU ESTE FOARTE GROS SE POATE INDEPARTA FOLOSIND DRILL-UL, CU ATENTIE PENTRU EVITAREA LEZARII ACCIDENTALE A CORTEXULUI (+/- DURA INGLOBATA IN HIPEROSTOZA)

• HEMOSTAZA LA OS SE FACE CU CEARA DIN ABUNDENTA.• REZECTIA TUMORII• INCIZIA DUREI SE FACE LATERAL DE TUMORA• DURA SE DESCHIDE CIRCUMFERENTIAL PENTRU TUMORILE

CORTICALIZATE• PEDICULUL DURAL TREBUIE ORIENTAT CATRE LINIA

MEDIANA• VENELE CARE TRAVERSEAZA DURA IN APROPIEREA LEZIUNII

SE CONSERVA PRIN DECUPARE• TUMORA SE DEVASCULARIZEAZA PRIN COAGULAREA

PEDICULILOR VASCULARI, DUPA CARE SE PRACTICA DECOMPRESIUNEA INTRATUMORALA (CUSA)


REZECTIA TUMORIIConf. Dr. Mircea Gorgan

Copyright © 2005

ASPECTUL DUPA ABLATIE TOTALAConf. Dr. Mircea Gorgan

Copyright © 2005


• DUPA DECOMPRESIUNEA INTRATUMORALA, PIESA SE DISECA CIRCULAR DIN TESUTUL CEREBRAL

• SE LUCREAZA SPRE CAPSULA (NU SPRE CREIER)• SE CONSERVA VENELE SITUATE PERITUMORAL • SINUSUL SAGITAL SE SACRIFICA DOAR DACA ESTE

OCLUZIONAT COMPLET SI NUMAI DUPA O PROBA DE CLIPARE TEMPORARA DE 10 MINUTE (EDEMUL CEREBRAL APARUT CONTRAINDICA SECTIONAREA!)

• INVAZIILE SUBTOTALE ALE SINUSULUI BENEFICIAZA DE REZECTIA PERETELUI SI GREFAREA CU PETEC VENOS

• IN TUMORILE DE COASA, CREIERUL NU TREBUIE RETRACTAT FATA DE TUMORA CU MAI MULT DE 2 CM

• INCHIDEREA- PLASTIE DURALA, SUSPENDAREA DUREI, RECONSTRUCTIE OSOASA IMEDIATA SAU TARDIVA


ERORI TEHNICE • PLANIFICAREA PROPERATORIE INCOMPLETA• POZITIONAREA GRESITA A PACIENTULUI• RIDICAREA NEINGRIJITA A VOLETULUI• SECTIONAREA SINUSULULUI FARA PROBA INTROPERATORIE

DE OCLUZIE• ABLAREA TOTALA A TUMORILOR CARE INVADEAZA

CORTEXUL ELOCVENT -URMATA DE DEFICITE POSTOPERATORII IREVERSIBILE ( SE LASA UN MIC REST)

• ABLAREA TOTALA A TUMORII CAND EXISTA INVAZIE PIALA ( SE LASA UN MIC REST)

• PRIMEAZA STATUSUL NEUROLOGIC FARA DEFICITE POSTOPERATORII FATA DE O ABLATIE TOTALA CU DEFICITE!


Documents

Meningioame parasagitale si ale coasei creierului