Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru ...arpmag.anpm.ro/upload/43891_SC OMV Petrom SA, Ciuperceni.pdfMemoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru obiectivul

Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru obiectivul

“Statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti,

Judetul Teleorman”

apartinand S.C. OMV PETROM S.A.

Pagina (i)

Ianuarie 2010 Halcrow Romania

CUPRINS

I DATE GENERALE............................................................................................... 1

II DATE SPECIFICE PROIECTULUI .................................................................... 2

II.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii .................................................................. 2

II.1.1 Scopul proiectului ........................................................................................................................ 2

II.1.2 Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, planul national de gestiune a deseurilor .................................................................................................................... 4

II.1.3 Importanta obiectivului de investitii - incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare..........................................................................................................................................11

II.2 Conditii generale de amplasament................................................................................... 13

II.2.1 Alegerea amplasamentului dintre alternativele studiate........................................................13

II.2.2 Descrierea amplasamentului.....................................................................................................14

II.3 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului .............................................................23

II.3.1 Statia de bioremediere ...............................................................................................................28

II.3.1.1. Infrastructura statiei de bioremediere.................................................................................28

II.3.1.2. Descrierea procesului de bioremediere ..............................................................................30

II.3.1.3. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie ................................33

II.3.2 Depozitul de deseuri nepericuloase.........................................................................................36

II.3.2.1. Infrastructura depozitului de deseuri..................................................................................36

II.3.2.2. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie ................................43

II.3.2.3. Aspecte specifice depozitului de deseuri............................................................................45

II.4 Descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului ....49

III SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU .......... 50

III.1 Protectia calitatii apelor....................................................................................................50

III.1.1 Situatia existenta .........................................................................................................................50

III.1.2 Faza de constructie ....................................................................................................................52

III.1.3 Faza de exploatare......................................................................................................................53

III.2 Protectia aerului................................................................................................................54



III.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor....................................................................57

III.4 Protectia impotriva radiatiilor...........................................................................................59

III.5 Protectia solului si subsolului...........................................................................................59

III.5.1 Situatia existenta .........................................................................................................................59



III.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvative ......................................................................63

III.7 Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public ........................................64





Pagina (ii)


III.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament .........................................................64

III.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase ..............................................................65

IV LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI ........ 65

IV.1 Situatii identificate de risc potential, zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati......65

IV.1.1 Identificarea surselor potentiale si a receptorilor sensibili - zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati ......................................................................................................................66

IV.1.2 Identificarea situatiilor de risc potential..................................................................................66

IV.2 Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse .......67

IV.3 Planul de interventii pentru cazul de accidente sau situatii de urgenta...........................68

IV.4 Lucrari propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului la incetarea activitatii .68

IV.5 Sistemul de inchidere si monitoring post inchidere.........................................................69

IV.6 Reabilitarea si utilizarea ulterioara a amplasamentului ...................................................70

V PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ............................. 70

Anexe

Anexa A – Localizarea amplasamentului

Anexa B – Plan de situatie al statiei de bioremediere si depozitului de deseuri

Anexa C – Plan de amplasare al forajelor





Pagina (1)


I DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investitii: ,,Statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni’’ apartinand S.C. OMV PETROM S.A., Grup de Zacaminte Videle-Vadu Lat, judetul Teleorman.

Profilul de activitate al obiectivului: Investitia consta in construirea unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase (clasa “b”) ce urmeaza a fi exploatate in exclusivitate de catre OMV PETROM S.A.

Amplasamentul obiectivului: Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in afara zonei intravilane, la peste 1,5 km distanta de cea mai apropiata localitate, respectiv satul Ciuperceni, comuna Cosmesti, judetul Teleorman (Anexa A – Localizarea amplasamentului).

In vecinatatea amplasamentului se gasesc: terenuri agricole, sonde si parcuri de rezervoare apartinand OMV PETROM si padurea Betiu (500 m distanta).

Accesul in zona se face din drumul judetean 610B pana in satul Ciuperceni, dupa care se urmareste un drum de exploatare apartinand OMV Petrom ce se desprinde din satul Ciuperceni, pe o directie nord est - sud vest catre o ferma. Dincolo de ferma drumul de acces este din pamant/drum de tarla si apartine Primariei Cosmesti.

Vecinatati : N – teren agricol, drum de acces, ferma Ciuperceni (la distanta de 500 – 700 m NE) si padure;

S – teren agricol ;

V – teren agricol ;

E – teren agricol.

Proiectantul lucrarilor: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Strada Carol Davila, nr. 85, sector 5, Bucuresti;

Telefon: +40 311 065 377; Fax: +40 311 034 189

Beneficiarul lucrarilor: OMV PETROM S.A., Calea Dorobantilor nr. 239, Sector 1, Bucuresti.

Investitia va fi realizata de catre OMV PETROM S.A. – Grupul de zacaminte Videle - Vadu Lat, Str. Republicii nr. 17, localitatea Videle, judetul Teleorman

Telefon: +40 372 427 088; Fax: +40 372 484 536

Persoana de contact: Silvia Pirvan

Perioada de executie propusa: 6 luni de la data obtinerii tuturor acordurilor si avizelor necesare





Pagina (2)


Valoarea estimativa a lucrarilor: Valoarea investitiei este confidentiala costurile fiind suportate integral de OMV Petrom. Prin specificul ei (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) intreaga investitie este dedicata protectiei mediului.

Autorul memoriului: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila, nr. 85, sector 5, Bucuresti

Telefon: 0311 065 377 / 0311 065 376

Fax: 0311 034 189

Persoana de contact: George Stoian/Robertino Ciufuliga

Telefon: 0742 193 517 / 0745 760 846

II DATE SPECIFICE PROIECTULUI

II.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii

II.1.1 Scopul proiectului

In conformitate cu obiectivele si tintele generale stipulate in “Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor” ca si cu prevederile HG 349/2005 care implementeaza Directivele Europene din domeniul gospodaririi deseurilor, OMV Petrom trebuie sa modifice sistemul clasic de gospodarire a deseurilor ce se baza predominant pe stocarea slamurilor petroliere in bataluri. Conform reglementarii mentionate, batalurile existente au incetat operarea la sfarsitul anului 2006.

In acest context, OMV Petrom a implementat si continua sa implementeze un nou sistem de gospodarire a deseurilor la nivel national, in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate.

Din activitatile de extragere si separare primara a titeiului si din cele de dezafectare a unor sonde si a altor tipuri de facilitati conexe, rezulta o serie de deseuri pentru care trebuie gasite modalitati conforme de recuperare/tratare/depozitare, dupa cum urmeaza:

• Sol contaminat cu produse petroliere recuperat din perimetrele de extractie si de separare primara a titeiului, in urma unor situatii accidentale sau ca urmare a dezafectarilor de sonde sau alte facilitati (parcuri de rezervoare, statii de compresoare, dezbenzinare etc.);

• Reziduuri din rezervoarele de separare si stocare titei;

• Deseuri nevalorificabile rezultate din dezafectarea/demolarea facilitatilor prezentate mai sus;

• Slamuri din batalurile a caror activitate a fost sistata la 31 decembrie 2006.

Pentru procesarea si eliminarea acestor tipuri de deseuri, societatea OMV Petrom a propus o schema de gestionare care sa se conformeze cu legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor, care transpune Directivele si alte acte legislative ale UE in domeniu.





Pagina (3)


Schema de gestionare a acestor deseuri cuprinde urmatoarele faze tehnologice:

• Tratarea prin procedee termice a slamurilor din bataluri si prin procedee mecanice a reziduurilor din rezervoare; se va efectua la fata locului cu instalatii mobile si va contribui la recuperarea si refolosirea hidrocarburilor continute in slamul petrolier;

• Stocarea temporara a fractiei solide rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare (sedimente) si a solului contaminat rezultat din lucrari de dezafectare, pentru a se asigura o zona de colectare temporara care sa mareasca eficienta modului de gospodarire a deseurilor in faza premergatoare fluxului de gestionare planificat prin intermediul statiilor de bioremediere si a depozitelor de deseuri nepericuloase aferente;

• Tratarea prin procedee biologice a sedimentului solid rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat in statii de bioremediere; statiile bioremediere, prin aplicarea de procedee specifice pentru stimularea activitatii bacteriene, pot reduce semnificativ continutul de hidrocarburi din materialul initial, care este apoi separat in sol recuperat si material pentru depozitare; in acest fel creste substantial eficienta si durata de functionare a depozitului de deseuri;

• Dupa verificarea ca materialul recuperat prin procedeele de bioremediere se incadreaza in cerintele de calitate a solului, acesta va fi folosit ca material de umplutura la lucrarile de remediere a terenurilor aferente perimetrelor de extractie si de procesare primara;

• Eliminarea finala a deseurilor de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului se realizeaza prin depozitare in depozite conforme tip „b” pentru deseuri solide nepericuloase.

Acest nou sistem de gospodarire a deseurilor, constituind obiectul proiectului de fata, implica investitii importante si va fi implementat de OMV Petrom la scara nationala, in vederea conformarii la prevederile reglementarilor de mediu.

Pentru implementarea acestei noi scheme de gestionare a deseurilor este necesara realizarea a doua tipuri de facilitati care reprezinta elemente centrale in ansamblul de operatii implicate, si anume:

• Statii de bioremediere;

• Depozite de deseuri nepericuloase (depozite conforme tip “b”).

Scopul prezentului proiect consta in amenajarea unei statii de bioremediere pentru tratarea biologica a sedimentului rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat din zona unitatilor de exploatare care este colectat in vederea aplicarii masurilor de remediere, precum si a unui depozit pentru deseuri nepericuloase in care sa fie admise deseurile de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului.

La finalizarea operatiei de bioremediere o parte din sedimentul si solul tratat va ajunge la un continut de hidrocarburi suficient de redus incat sa poata fi folosit ca material de umplutura eventual pentru refacerea amplasamentelor din care este preluat sol contaminat.





Pagina (4)


Partea din acest material, care nu ajunge insa la o concentratie suficient de redusa de hidrocarburi va trebui eliminata ca deseu in depozitul de deseuri nepericuloase. Deseurile ce vor fi depozitate se vor conforma prevederilor OM 95/2005 pentru aprobarea „Criteriului de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri”.

La nivel national este necesara amenajarea a opt astfel de depozite de deseuri care vor deservi diferite Grupuri de Zacaminte apartinand OMV Petrom.

Constructia acestor obiective va asigura functionarea in conditii de siguranta si legalitate a obiectivelor OMV PETROM din zona aferenta.

Investitia propusa incluse masuri pentru protectia factorilor de mediu, asa cum reiese din descrierile din capitolele urmatoare.

II.1.2 Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, planul national de gestiune a deseurilor

Noul sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor

Utilitatea publica, exprimata prin protejarea “sanatatii populatiei si a mediului” si “prevenirea/ minimizarea expunerii populatie”, este explicit formulata in obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor, in general, si a celor periculoase, in particular, stipulate in tabelele I.7 si I.9 din Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2004, modificata de HG 358/2007). In continuare sunt prezentate obiectivele din plan legate de tratarea si eliminarea deseurilor periculoase si, respectiv, de gestionarea terenurilor contaminate care se reflecta in mod direct in strategia OMV Petrom privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, a sedimentelor rezultate in urma procesarii primare a slamului si a solului contaminat cu produse petroliere.

Astfel, la pozitia 7 din tabelul I.9, referitoare la “tratarea si eliminarea deseurilor periculoase” se mentioneaza obiectivul general “eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational, eficient economic si acceptabil social”, realizabil prin obiectivele subsidiare referitoare la:

“7.1.1. incurajarea tratarii deseurilor periculoase in vederea:

- valorificarii (daca este posibil);

- facilitarii manipularii;

- diminuarii caracteristicilor periculoase”.

7.1.2. asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor.

7.1.3. Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivelul cerintelor Uniunii Europene”.

La pozitia 8 din tabelul I.9, referitoare la “gestionarea terenurilor contaminate”, obiectivele generale mentionate sunt:

“8.1. asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine; si

8.2. prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate ”.





Pagina (5)


Conform strategiei OMV PETROM privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, deseurile solide contaminate cu hidrocarburi (sedimente si soluri), vor fi tratate printr-un proces de bioremediere. Tratarea acestora determina reducerea substantiala a volumului de deseuri care vor fi depozitate in final, iar procesul de biodegradare are avantajul unei tehnologii curate si a unui consum minim de energie si resurse, in conformitate cu cerintele Aquis-ului Comunitar transpuse in legislatia in vigoare si cu “Planul National de Gestionare a Deseurilor” (HG 1470/2004, modificata de HG 358/2007).

Realizarea investitiilor de amenajare a infrastructurii aferente noului sistem de gospodarire a deseurilor raspunde cerintelor Hotararii Guvernului (HG) nr. 349/2005 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor (modificata prin OUG nr. 61/2006 si aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007).

In figura urmatoare este prezentata Schema noului sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor.


“Statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, comuna Cosmesti, Judetul Teleorman”


Pagina (6)


Sol sau deseuri din demolari sau de la lucrari de dezafectare

Stocare temporara inainte de

bioremediere

Tratament biologic (bioremediere)

Refolosire (ca material de

umplutura)

Depozit de deseuri solide nepericuloase

Reziduuri din rezervoare tratate prin procedee mecanice

Recuperare titei

Injectare in subteran a apei

de zacamant

Titei Apa de zacamant Materii solide puternic contaminate Materii solide usor contaminate Materii solide curate





Pagina (7)


Figura II.1.2.1 – Excavarea solului contaminat la lucrari de inchidere/abandonare a sondelor scoase din productie

Figura II.1.2.2. La dezafectarea unora dintre facilitatile scoase din productie este nevoie de lucrari pentru decontaminare care vor avea ca efect producerea de deseuri (sol contaminat) si vor necesita aport de material de umplutura ce va putea fi preluat de la statiile de bioremediere

Figura II.1.2.3 – Necesitatea realizarii de lucrari de decontaminare chiar si la unele sonde active vor avea ca rezultat producerea de deseuri (sol contaminat preluat din amplasament) si vor necesita aport material de umplutura





Pagina (8)


Noul sistem de gospodarire a deseurilor implementat de OMV Petrom raspunde punctual cerintelor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor aprobata prin HG 1470/2004 (modificata de HG 358/2007).

In acest sens in cele ce urmeaza vor fi comentate mentiunile din Capitolul 4:

“Principii si obiective strategice

Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza “

“ • principiul protectiei resurselor primare - este formulat in contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabila" si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. “

Prin recuperarea materiei utile din slamurile petroliere, conceptul dezvoltat de OMV Petrom se incadreaza in principiile dezvoltarii durabile prin eficientizarea utilizarii resurselor.

“ • principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

Strategia de gospodarire a deseurilor propusa este una fezabila din punct de vedere tehnic si economic fiind o practica preluata din metodele utilizate pe plan international constand in procesare mecanica, termica si chimica si bioremediere.

“ • principiul prevenirii - stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu. “

In ce priveste prevenirea aparitiei deseurilor, acest aspect nu este controlabil sub aspectul accesului particulelor de material (nisip-detritus) in fluxul de titei extras. Pe de alta parte insa, in ce priveste prevenirea contaminarilor este in curs de implementare un vast program de investitii de retehnologizare la nivel national care se intinde pe o perioada de mai multi ani.

“ • principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului - stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora. “

OMV Petrom se ocupa de implementarea si finantarea sistemului propriu de gospodarire a deseurilor.

“ • principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei - stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri. “

Prin dispunerea cate unei statii de bioremediere in fiecare zona principala de productie si a unui depozit de deseuri regional, OMV Petrom incearca sa optimizeze costurile aferente de transport prin dispunerea optima in teritoriu a facilitatilor necesare.

“ • principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) - stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national. “





Pagina (9)


Din punct de vedere institutional, OMV Petrom a creat un nou department pentru abandonari si gospodarirea deseurilor avand echipe in fiecare Grup de zacaminte. Orice decizie se ia plecand de la informatiile concrete oferite de managerii de proiect locali.

“ • principiul integrarii - stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. “

Fiind gestionata de OMV Petrom, activitatea de gospodarire a deseurilor este considerata o parte integrata din activitatea de ansamblu a companiei.

De asemenea strategia OMV Petrom in domeniul deseurilor se inscrie in mentiunile Planului National de Gestiune a deseurilor conform caruia in Partea III-a se mentioneaza:

“ • Obiectivele gestionarii deseurilor periculoase

- Minimizarea impactului deseurilor periculoase asupra sanatatii si mediului inconjurator

- Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale

• Tehnologiile pentru gestionarea deseurilor periculoase

Aceste tehnologii trebuie sa fie disponibile, fezabile economic si sa respecte cerintele pentru protectia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win". “

Aspecte privind proiectul depozitului de deseuri

Pentru investitia propusa beneficiarul detine Certificat de Urbanism emis de catre Primaria Cosmesti, judetul Teleorman.

Statia de bioremediere asigura reducerea gradului de nocivitate a acestor reziduuri considerate ca fiind preiculoase, folosind un proces de bioremediere.

Depozitul va asigura stocarea in conditii de siguranta a deseurilor finale din care in prealabil a fost recuperata materia utila (titeiul) la limitele la care o permit tehnicile disponibile fara costuri excesive si care ulterior au fost supuse unui proces de reducere a nocivitatii pana la pragul necesar admiterii lor la depozite de deseuri nepericuloase.

Se face mentiunea ca aceasta investitie (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) este o componenta a noului sistem ce va functiona la nivel national in vederea gospodaririi conforme a deseurilor si aplicarii masurilor de decontaminare a solului din perimetrele facilitatilor OMV Petrom care se dezafecteaza si in care calitatea solului a fost afectata de activitati anterioare.

In acest context trebuie remarcata amploarea actiunii cu efectul net pozitiv pentru gospodarire a reziduurilor din rezervoare, care vor fi supuse unor procese de recuperare a materiei utile (titei) concomitent cu reducerea riscurilor implicate de aceste deseuri, avand initial consistenta unui fluid vascos, prin transformarea acestora intr-un material solid, urmata de reducerea gradului de nocivitate a deseului solid obtinut (bioremediere). In plus, in ce priveste suprafetele de teren utilizate de noile facilitati de stocare si procesare a deseurilor, acestea sunt net compensate de numeroasele suprafete la nivel national care vor fi decontaminate si redate folosintelor initiale.

In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856 din 16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase,





Pagina (10)


materialele care vor fi tratate in statia de bioremediere si depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase pot fi incadrate la urmatoarele coduri, aflate in lista anexei nr. 2:

Statia de bioremediere:

• 19 13 01* - “deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase” - pentru solul rezultat din lucrarile de dezafectare/decontaminare;

• 17 05 03* - ”pamant si pietre cu continut de substante periculoase’’ pentru solul rezultat din contaminari accidentale, zone cu scurgeri de titei;

• 19 03 04* - “deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate’’ – pentru sedimentul rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoarele de titei;

• 17 09 03* - “alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de substante periculoase’’.

Depozitul de deseuri nepericuloase:

• 19 03 05 - deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 - pentru sedimentul rezultat din procesarea slamurilor ca si pentru solul contaminat, in prealabil supuse bioremedierii si care vor contine inca hidrocarburi;

• 17 05 04 - pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase (specificate la 17 05 03) – pentru materialul bioremediat pana la stadiul la care poate fi folosit ca umplutura in cazul in care acesta nu va – putea fi refolosit ca atare;

• 17 09 04 - amestecuri de deseuri de la constructii si demolari.

Avand in vedere faptul ca materialul bioremediat va mai contine inca hidrocarburi un alt cod posibil pentru incadrarea acestor deseuri ar putea fi: 19 03 04* - “deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate’’.

Trebuie cunoscut faptul ca principala caracteristica pentru care titeiul continut de deseurile de productie ale OMV Petrom este considerat periculos este data de inflamabilitatea acestuia. In acest context se poate afirma ca gradul de periculozitate al sedimentelor este extrem de redus avand in vedere ca riscul ca acest sediment sa arda este practic nul. Se mentioneaza totodata faptul ca titeiul nu este caracterizat de un grad semnificativ de toxicitate nici pentru plante si nici pentru animale, in acest sens putand fi mentionate diferite cercetari efectuate de ICPA (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie) in ce priveste soluri cu concentratii ridicate de titei 5% - 10% (50.000 – 100.000 mg/l).

Mai mult, procesul de bioremediere va avea ca efect reducerea continutului de hidrocarburi si implicit reducerea gradului de periculozitate a deseurilor. Se asteapta ca pentru o parte din deseurile procesate, concentratia in hidrocarburi sa fie redusa pana la stadiul la care va fi permisa recuperarea acestuia prin utilizare ca material de umplutura in zonele din care se excaveaza sol contaminat in cadrul operatiilor de decontaminare, fiind astfel redusa cantitatea de deseuri ce va intra in depozitul final.





Pagina (11)


II.1.3 Importanta obiectivului de investitii - incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare

Importanta practica a realizarii investitiei (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) a fost expusa in sectiunea precedenta a memoriului tehnic (II.1.1), iar incadrarea acestuia in Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2005 modificata de HG 358/2007) este prezentata in sectiunea precedenta (II.1.2). Obiectivul prezentei sectiuni este de a identifica si prezenta legislatia aplicabila acestui proiect.

Amenajarea statiei de bioremediere urmeaza sa fie realizata in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000 prin privind regimul deseurilor, modificata ulterior prin OUG nr. 61/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007.

Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul 757/2004, modificat prin Ordinul 1230/2005, precum si cu prevederile privind regimul deseurilor din Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000, actualizata ulterior prin OUG nr. 61/2006, care a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007.

Activitatea depozitului de deseuri va avea un caracter quasipermanent, urmand a functiona pentru o perioada estimata de cca. 21 de ani, dependenta de afluxul real de deseuri ce se vor produce in acest interval de timp in unitatile de productie apartinand Grupului de Zacaminte (FC) Videle – Vadu Lat.

Activitatea proiectata pentru statia de bioremediere are un caracter permanent, avand rolul de tratare biologica a solului contaminat. Conform definitiei din anexa 1 a OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea 27/2007) pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea 426/2001), “tratare” reprezinta “totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau valorificarea lor”.

In consecinta, dupa tratare, deseurile pot fi eliminate sau valorificate prin una din operatiunile mentionate in anexele 2 si, respectiv, 4 din legislatia sus-mentionata. Acest fapt determina doua posibilitati de incadrare a instalatiei, ca instalatie de eliminare (1) sau valorificare (2) a deseurilor, in functie de destinatia finala a compusilor sau amestecurilor rezultate dupa tratamentul biologic.

1) Tratamentul biologic mentionat face parte din operatiunile de eliminare a deseurilor numai daca “rezulta compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatii numerotate de la D1 la D7 si de la D9 la D12”, conform prevederilor continute la pozitia D8 din anexa nr. 2 “Operatiuni de eliminare a deseurilor” a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

Operatiunile de eliminare a deseurilor prin depozitare sunt cele enumerate la pozitiile D1 si D5 din anexa nr. 2 “Operatiuni de eliminare a deseurilor” a OUG 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor:

“D1. depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de deseuri);

………………………………………………………………………………………………..





Pagina (12)


D5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu)”.

conduc la concluzia ca tratamentul biologic din statia de bioremediere poate fi considerat o operatiune de eliminare a deseurilor in conditiile mentionate.

2) In toate situatiile in care produsul rezultat din tratarea biologica nu este supus uneia din operatiunile de eliminare descrise mai sus, tratamentul biologic poate fi incadrat ca operatiune de valorificare a deseurilor reprezentata de “imprastierea pe sol […] pentru reconstructie ecologica […] si alte procese de transformare biologica”, conform prevederilor continute la pozitia 10 din anexa nr. 4 “Operatiuni de valorificare a deseurilor” din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de Legea nr. 27/2007).

Considerand reglementarile in vigoare la data elaborarii prezentului memoriu, procedura de obtinere a acordului de mediu aplicabila prezentul memoriu se conformeaza prevederilor Ordinului 860/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si HG nr. 445/2009.

Din punct de vedere constructiv, proiectul propus are un grad redus de complexitate, constand practic intr-o platforma impermeabilizata (statia de bioremediere) pe care va fi dispus materialul ce se bioremediaza si intr-o incinta impermeabilizata impartita in celule (depozitul de deseuri) in care se vor depozita deseurile. Obiectivele vor fi prevazute cu masurile si sistemele necesare reducerii efectelor negative si riscurilor de mediu (impermeabilizare, diguri perimetrale impermeabile, imprejmuire, colectarea apelor meteorice, spalare autovehicule, cantarirea deseurilor, etc).

Investitia (statie bioremediere si depozit de deseuri) se gaseste in etapa de realizare a proiectului tehnic, urmand ca eventualele aspecte identificate de catre autoritati ca necesitati impuse de reglementari sa fie prompt implementate inainte de finalizarea proiectului.

Din acest motiv, o parte din solutiile tehnice se gaseste la faza de analiza de alternative, urmand ca decizia sa fie luata inclusiv ca urmare a aspectelor reiesite din evaluarea impactului de mediu.

Totodata trebuie avut in vedere faptul ca termenele de punere in functiune a acestor obiective sunt critice prin prisma necesitatilor OMV Petrom de solutionare a aspectelor de gospodarirea deseurilor, initiativa implementarii acestui nou sistem fiind una benefica, solicitata de reglementari si care se bucura de un sprijin deosebit din partea persoanelor cu putere de decizie din cadrul OMV Petrom.

In acest context se presupune ca orice eventual aspect neclar poate fi clarificat mult mai prompt inca de la stadiul de memoriu tehnic prin solicitarea de eventuale informatii suplimentare de catre autoritatea competenta de protectie a mediului, la acelasi nivel de detaliu ca si in cazul elaborarii unui studiu de evaluare a impactului de mediu.

Trebuie mentionat ca, spre deosebire de depozitele clasice pentru deseuri menajere, in acest depozit nu va avea loc fermentarea materialelor organice, deseurile avand mai degraba un caracter stabil. Ca atare nu se vor produce gaze de fermentare si in consecinta nu apare ca necesara dispunerea de sisteme de colectare a gazelor de fermentare. In plus, ca urmare a lipsei proliferarii de microorganisme specifice depozitelor ce stocheaza deseuri cu continut de materii organice (deseuri menajere) levigatul produs de apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului va avea mai putine deficiente de calitate si nu va induce riscuri in situatia in care se opteaza pentru recircularea acestiei ape. In plus, nu se va produce practic levigat din masa deseurilor (modificari fizico-chimice cu





Pagina (13)


producere de lichide) singurul aport de apa fiind cel datorat apelor pluviale cazute pe suprafata aferenta depozitarii.

In anexa 1 a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, la punctul 5.4 se mentioneaza ca pentru „depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte” este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor de la art. 1 in acelasi act.

Ca atare, dupa punerea in functiune a depozitului de deseuri, va fi initiata procedura de autorizare integrata de mediu in conformitate cu prevederile Ordinul 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu modificat de Ordinul 1158/2005.

II.2 Conditii generale de amplasament

II.2.1 Alegerea amplasamentului dintre alternativele studiate

Amplasamentul a fost ales tinand seama de localizarea sa in raport cu zonarile functionale ale localitatii. In faza preliminara au fost intreprinse investigatii pentru identificarea conditiilor geologice, hidrogeologice si geotehnice de pe amplasamentul depozitului si din zonele imediat invecinate, pentru a evita amplasarea viitoarei investitii in:

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa;

b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;

c) zone ce se constituie in arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului natural si cultural;

d) zone de protectie a surselor de apa potabila sau zone izolate temporar, prevazute in acest scop de autoritatile competente, zone cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic;

e) excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cadere libera in conductele de evacuare plasate in afara zonei de depozitare.

Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt:

A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice;

b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona;

c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei subterane;

d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa;

e) starea de inundabilitate a zonei;

f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii.

B) Criterii climatice:





Pagina (14)


a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti in atmosfera;

b) regimul precipitatiilor.

C) Criterii economice:

a) capacitatea depozitului si durata de exploatare;

b) distanta pe care se efectueaza transportul deseurilor de la sursa de producere/colectare la locul de tratare;

c) necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitati).

D) Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului;

b) accesul la amplasament;

c) topografia terenului.

Amplasamentul ales in urma analizei pluricriteriale a fost considerat ca fiind cel mai favorabil realizarii obiectivului propus (a se vedea Anexa A – Localizarea amplasamentului).

II.2.2 Descrierea amplasamentului

Din punct de vedere geografic, zona studiata este amplasata in cadrul marii unitati geomorfologice Campia Romana, care prezinta o serie de subunitati, ca de exemplu: Campul Burnasului, Campul Gavanu Burdea, Campul Vlasiei, zona de subsidenta Titu, etc.

Campul Gavanu Burdea ocupa cea mai mare parte din teritoriu, dezvoltandu-se de la raul Vedea in V, pana la valea raului Arges in E, cu o inclinare generala de la NV spre SE, sens in care cotele altitudinale scad de la 225 m la 75 m.

Campul Gavanu Burdea prezinta un aspect neted, fragmentat, pe directia generala NV - SE, de vaile Teleormanului, Dambovnicului, Glavaciocului si Neajlovului.

Teritoriul ocupat de Depozitul de deseuri Ciuperceni se afla situat in Campia Videle, subdiviziune din cadrul campului Gavanu Burdea.

Campia Videle este cea mai intinsa subunitate din cadrul Campiei Gavanu -Burdea, are 3 vai mari - Glavacioc, Dambovnic si Neajlov si se suprapune marelui con - delta format de Arges pe directia nord - sud.

Privita sub aspect morfologic si morfodinamic, zona apare ca o suprafata cvasiorizontala, unde accidentele de relief sunt reprezentate doar prin ridicaturi largi, asociate cu mici zone depresionare de tipul crovurilor. Densitatea fragmentarii reliefului din interiorul Campiei Videle este foarte mica si este determinata de existenta vailor Glavacioc si Dambovnic.

Terenul are o altitudine cuprinsa intre 116 si 118 m, are un aspect tabular cu o panta generala NV - SE, inspre principalul curs de apa Sericu (2 km NE).

In partea de nord, la 600 m distanta se gaseste o padure (Betiu) iar la est, la 800 m distanta o ferma. Terenul din vecinatate are o umiditate excesiva.





Pagina (15)


Din punct de vedere geologic, teritoriul analizat face parte din marea unitate denumita Platforma Moesica. Dintre formatiunile de cuvertura reprezentate in acest teritoriu sunt cunoscute numai cele apartinand ultimelor patru cicluri de sedimentare: Permian - Triasic, Jurasic mediu - Barremian, Albian - Senonian si Tortonian -Cuaternar.

De interes pentru studiul de fata este cuvertura sedimentara depusa in ultimul ciclu si anume Tortonian - Cuaternar. Depozitele tortoniene sunt reprezentate prin gresii calcaroase friabile, marne si argile cu grosimi de 60 - 200 m, care stau peste depozitele cretacice. Sarmatianul este constituit din marne, marne nisipoase si argile cu intercalatii calcaroase cu grosimi de 50 - 750 m.

Depozitele Pliocene sunt reprezentate prin Meotian (argile cu intercalatii de marne cu grosimi ce variaza de la 20 la 300 m), Pontian (marne si marne nisipoase cu grosimi de la 10 la 250 m), Dacian (nisipuri si gresii cu intercalatii de marne si marne nisipoase cu grosimi de la 60 m la 500 m) si Levantinul (reprezentat de argile, argile nisipoase si nisipuri cenusiu - vinete sau negricioase cu grosimi ce variaza de la 60 la 500 m).

Cuaternarul este reprezentat prin depozitele Pleistocenului inferior (Stratele de Candesti si Stratele de Fratesti, constituite din nisipuri marunte si fine, uneori grosiere, cu grosimi de 15-25 m), Pleistocenului mediu (o succesiune de marne, argile si nisipuri constituite in „complexul marnos” cu grosimi de 1 - 5 m si care se gaseste la adancimi de 20 - 80 m, complex marnos acoperit cu depozite loesoide alcatuite din prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de 10 - 20 m) si depozitele Pleistocenului superior (reprezentate prin aluviunile si depozitele loessoide apartinand Campului Gavanu - Burdea).

Depozitele aluvionare sunt alcatuite in baza din pietrisuri si bolovanisuri constituite in cea mai mare parte din cuartite bine rulate, silicoide si elemente de sisturi cristaline. Spre partea superioara pietrisurile trec treptat in nisipuri grosiere si marunte de culoare galbui - rosietice si cu grosimi ce variaza intre 2 si 6 m.

Depozitele aluvionare sunt acoperite de depozitele loessoide constituite din argile prafoase nisipoase galbui inchise cu concretiuni calcaroase si cu grosimi cuprinse intre 5 si 12 m si apartin Holocenului inferior si Holocenului superior.

In cadrul studiului „Raport de evaluare a amplasamentului propus pentru constructia unui depozit in zona Ciuperceni” efectuat de catre S.C. Halcrow Romania, au fost executate 10 foraje geotehnice si 9 foraje hidrogeologice de monitorizare. Localizarea forajelor este prezentata in Anexa C – Plan de amplasare a forajelor.

De la suprafata in adancime forajele au strabatut o succesiune litologica formata din:

• 0,00 - 0,50 m - sol vegetal;

• 0,50 - 5,00 m - argila galbuie;

• 5,00 - 7,50 m - argila nisipoasa;

• 7,50 - 10,00 m - nisip;

• 10,00 - 15,00 m - argila bruna cenusie.

Forajele au fost oprite in aceasta argila pentru a nu pune in comunicarea acviferul freatic si cel de medie adancime.





Pagina (16)


Din punct de vedere granulometric, pachetul argilos din zona superioara (0,5-5,00 m) prezinta urmatoare compozite:

• argila (<2 µ) - 45%-56%;

• praf (2 µ - 50 µ) - 24%-38%;

• nisip (>50 µ) - 0%-16%.

In succesiune litologica urmeaza o argila nisipoasa care prezinta urmatoarea granulometrie:

• argila (<2 µ) - 44%-46%;

• praf (2 µ - 50 µ) - 24%-28%;

• nisip (>50 µ) - 27%-30%.

Stratul nisipos (fin-mediu) are in compozitie aproximativ 47% nisip. Forajele s-au oprit la adancimea de 15.00 m iar depozitul nisipos-argilos din baza prezinta urmatoarea compozitie granulometrica:

• argila (<2 µ) - 45%-59%;

• praf (2 µ - 50 µ) - 16%-28%;

• nisip (>50 µ) - 8%-18%.

In conformitate cu datele din literatura, compozitia depozitelor sedimentare din punct de vedere mineralogic este urmatoarea:

• illit -50-60%;

• caolinit -10-15%;

• montmorillonit -5-10%;

• vermiculit -1-5%;

• allophan -1-3%;

• mice -1-3%;

• feldspat -3-5%;

• silice -5-12%;

• carbonati -1-5%;

• oxizi de fier -1,5-2%;

• compusi organici -<1%.

In urma testelor geotehnice efectuate pe probele prelevate din forajele executate pe amplasamentul analizat au fost rezultat urmatoarele valori medii:

• greutate volumetrica γw = 19,5 kN/mc;

• unghi de frecare interna φ = 15º;





Pagina (17)


• coeziune c = 45 kPa;

• modul edometric M2-3 = 12500 kPa;

• tasarea specifica ep2 = 3,0 cm/m;

• indice de plasticitate Ip = 35-40%;

• indice de consistenta Ic = 0,70;

• indicele porilor e = 0,65;

• porozitate n = 37-40%;

• coeficientul de frecare beton-teren fb/t = 0,30;

• coeficientului lui Poisson ν = 0,35;

• coeficientul de permeabilitate la 20ºC: K = 2,5x10-7 cm/s.

Coeficientul de permeabilitate vertical (K) a fost determinat conform standardului romanesc STAS 1913/6-76, utilizand formula:

k=v/i, unde

v = viteza aparenta de filtrare si,

i = panta hidraulica

Conform “Normativului pentru proiectare antiseismica, indicativ P100-92” amplasamenstul se gaseste situat in zona tip “D” caracterizata de un coeficient ks = 0,16 si o perioada de colt Tc = 1,5 sec, echivaland cu o intensitate seismica de gradul VII (MSK).

Din punct de vedere al incadrarii in normativul TS – 1982 (comportare la sapare) terenul se incadreaza in categoria tare (sapatura manuala), II (sapatura mecanica).

In concluzie, conform rezultatelor preliminare, amplasamentul se prezinta in conditii geotehnice favorabile fundarii dar, functie de solutia de fundare propusa in cadrul Proiectului Tehnic de Executie, fiind recomandabile masuri de impermeabilizare suplimentare pentru o deplina siguranta in exploatare.

Din punct de vedere pedologic, zona se caracterizeaza prin preponderenta caracteristica zonelor de campie, cu teren plan, in care se dezvolta crovuri numeroase, pe depozite loessoide argiloase si luto - argiloase cu apa freatica la adancimi mari si cu vegetatie naturala de silvostepa.

Procesele pedogenetice principale care au actionat in zona sunt iluvierea si bioacumularea. Procesul de iluviere a constituientilor minerali si organici este in momentul de fata predominant fata de procesul de bioacumulare, ceea ce a dus la existenta in teritoriu a solurilor cu orizont Bt, de acumulare a argilei.

Principala clasa in care se incadreaza solurile din arealul analizat este clasa argiluvisolurilor cu subclasele soluri brun roscate vertice (continut ridicat de argila al materialului din care este format solul) si brun roscate slab pseudogleizate. Aceste subtipuri de siluri au fost afectate de o serie de procese (eroziunea si colmatarea) ca urmare a conditiilor de mediu, ele fiind rezultatul interactiunii tuturor factorilor pedogenetici ce activeaza in teritoriu. Solurile din Campia Gavanu – Burdea sunt





Pagina (18)


soluri de padure moderat acide ce provin din soluri brune de padure sau din smolnite sau alte soluri negre de faneata.

Soluri brun roscate din zona analizata au urmatoarele caracteristici:

• Caracter de pseudogleizare slaba (retinand apa datorita orizontului argilos de adancime – Bt – orizont greu permeabil);

• regimul de umiditate caracterizat prin alternante de exces de umiditate si uscaciune;

• pH slab acid pana la neutru;

• grade de saturatie in baze – pe un interval foarte larg, in functie de adancime 50-90%, crescand cu adancimea;

• stabilitate morfogenetica.

Din punct de vedere hidrografic, amplasamentul se incadreaza in bazinul Raului Arges, subbazinul raului Glavacioc, pe un afluent al acestuia, numit paraul Sericu.

Sericu este afluent de gradul 5 al raului Arges. In Cadastrul apelor Romaniei rezulta ca paraul Sericu are codul X-1.23.11.8.3 si o lungime de 30 km, iar bazinul sau hidrografic are o suprafata de 103 km2.

Paraul Sericu curge la peste 2000 m Est de amplasamentul analizat fiind un curs de apa intermitent si temporar, directia de curgere a acestui parau este NV – SE.

Raul Glavacioc este amplasat la mai mult de 7 km NE fata de locatia viitorului depozit. Principalele caracteristici ale Glavaciocului sunt: seaca vara, scurgerea medie multianuala de apa fiind de 0,2 l/s.km², lungime totala fiind de 120 km, bazin cu suprafata de 681 km² si panta 1 ‰.

Avand in vedere distanta fata de aceste cursuri de apa si panta locala a terenului este putin probabil ca investitia propusa sa afecteze sau sa fie afectata de prezenta acestora.

Din punct de vedere hidrogeologic, pentru zona studiata, literatura de specialitate consemneaza prezenta a trei complexe acvifere, respectiv:

• Complexul acvifer de mica adancime, cu caracter freatic, este specific zonelor de lunca ale vailor studiate: Sericu, Glavacioc. Complexul de mica adancime este alcatuit dintr-un strat relativ subtire (2-3 m) de nisipuri cu pietrisuri apartinand sesurilor aluvionare din luncile mai dezvoltate.

• Complexul acvifer de medie adancime, denumit si complexul stratelor de Fratesti este alcatuit din 4 -5 strate de nisipuri fine, mai rar cu pietris dezvoltate pe grosimi de 3 - 5 m interceptate in puturile hidrogeologice pentru alimentarea cu apa, la adancimi de 45 - 105 m.

• Complexul acvifer de mare adancime, denumit complexul de Candesti, este consituit din 3 - 4 strate de nisipuri, mediu-grosiere frecvente cu pietrisuri avand grosimi de 12 - 16 m pe strat. Acest complex situat la 140 - 260 m adancime, prezinta un potential acvifer ridicat si o calitate buna a apei putand fi luat in considerare pentru diferite necesitati de apa potabila.

Apa freatica prezinta in general un nivel cu caracter usor ascensional cu adancimi stabilizate in functie de factorii naturali (regim pluvial, conditii geomorfologice, drenajul natural al vailor cu regim permanent de curgere ca in cazul Glavaciocului). Directia predominanta de curgere este VNV - ESE.





Pagina (19)


In zona de terasa complexul acvifer freatic este alcatuit din 1 - 3 strate predominant nisipoase, apartinand depozitelor de terasa ale Campiei Gavanu - Burdea. Adancimea apelor freatice depaseste 10-15 m pe interfluviul dintre Glavacioc si Dambovnic.

In cadrul studiului „Raport de evaluare a amplasamentului propus pentru constructia unui depozit in zona Ciuperceni” efectuat de catre S.C. Halcrow Romania, au fost executate 9 foraje de monitorizare pentru stabilirea conditiilor hidrogeologice. Forajele de monitorizare au deschis acviferul superficial avand caracter freatic si constituit din nisipuri fine-medii care trec usor in prafuri nisipoase sau argile nisipoase.

Grosimea acviferului deschis este relativ mica (0,70 -2,00 m). Acviferul este acoperit de un pachet argilos avand in medie o grosime de 6.00 m cu o permeabilitate verticala masurata cuprinsa intre k =1.68x10-6 cm/sec si k=1.63x10-7 cm/sec.

Acviferul are un coeficient de cedare redus (testele de pompare, realizate chiar cu debite foarte mici au determinat epuismentul apei din foraje) si un gradient hidraulic relativ mic (2,8‰). La peste 800 m distanta (fata de cel mai apropiat colt al amplasamentului), pe directia SE, este amplasata o ferma de animale care dispune de 6 foraje de alimentare cu apa. Forajele de la ferma au deschis orizontul acvifer de medie adancime (situat sub argila din baza acviferului deschis de noi) pentru a-si putea asigura un debit satisfacator nevoilor fermei. In aceste conditii (deschiderea unor acvifere diferite) constructia depozitului nu va afecta calitatea apei din captarea de la ferma.

Analizele de laborator efectuate pentru apa din forajele executate in vederea stabilirii agresivitatii fata de betoane (STAS 3349-83) si metale (I14-76) indica o agresivitate medie.

Clima, intreaga zona apartine in intregime sectorului cu clima continentala (tinutul climatic al Campiei Romane). Regimul climatic general, se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii moderate ce cad adesea sub forma de averse si prin ierni reci, cu viscole mai rare, si cu frecvente intervale de incalzire, care provoaca topirea stratului de zapada si implicit discontinuitatea lui.

In teritoriul studiat nefiind amplasata nici o statie meteorologica care sa furnizeze date multianuale am folosit datele de la statiile Bucuresti - Baneasa, Alexandria si unele din datele disponibile de la statia Rosiori de Vede. Astfel, in ceea ce priveste temperatura medie multianuala a lunii ianuarie este de - 3,3 0C la statia Bucuresti - Baneasa, iar media multianuala este e 10,3 0C. La statia Alexandria media lunii ianuarie este de - 3,2 0C, iar media multianuala de 10,8 0C.

Temperaturile maxime se inregistreaza in luna iulie, media acestei luni fiind de 22,3 0C la statia Bucuresti-Baneasa si 22,7 0C la statia Alexandria .

Din datele prezentate mai sus rezulta ca zona studiata se caracterizeaza printr-o temperatura medie multianuala a aerului ce depaseste 10 0C, o temperatura medie multianuala a lunii ianuarie de aproximativ - 3 0C si o temperatura medie multianuala a lunii iulie in jur de 22 0C.

In ceea ce priveste statia Alexandria valorile de temperatura extreme inregistrate sunt urmatoarele:

• temperatura minima absoluta ......................................... – 34,8 °C;

• temperatura maxima absoluta ........................................ + 42,9 °C.

In ceea ce priveste durata intervalului de zile cu temperaturi medii mai mari de 10 0C, aceasta oscileaza intre 195 si 175 zile, conform datelor inregistrate la statiile Bucuresti - Baneasa si Alexandria .





Pagina (20)


Temperatura aerului (C). Media lunara si anuala. Amplitudinea anuala.

Intervalul 1981-1991.

Lunile Statia

Altitudinea m

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Amplitudinea

anuala Bucuresti- Baneasa

92 -3,3 -1,2 4,4 10,8 16,4 20,0 22,3 21,6 17,4 11,4 4,8

-0,5 10,3 25,6

Alexandria 45 -3,2 0,9 4,9 11,5 16,8 20,5 22,7 22,1 17,9 11,9 5,3

-0,2 10,8 25,7

Climatograma comparativa intre temperaturile statiei Baneasa si cele ale statiei Alexandria

Precipitatiile atmosferice in zona studiata depasesc 500 mm/an (Bucuresti - Baneasa 555,1 mm, Alexandria 530,6 mm, Rosiorii de Vede 562,0 mm), fiind repartizate neuniform in cursul anului.

Frecventa precipitatiilor prezinta o importanta deosebita pentru aceasta zona, deoarece apar intervale destul de mari in care nu cad precipitatii. In ceea ce priveste frecventa zilelor cu precipitatii in cadrul anului, ea creste la sfarsitul primaverii si inceputul verii, la sfarsitul verii si inceputul toamnei.

De asemenea trebuie relevata oscilatia cantitatilor de precipitatii de la un an la altul, in raport cu mediile plurianuale, oscilatie care in anii ploiosi a depasit cu circa 2 -3 ori cantitatile medii, iar in anii secetosi, s-a redus la mai putin de jumatate.

Precipitatii atmosferice (mm). Cantitatea medie lunara si anuala (Intervalul 1981-1991)

Lunile Statia


Bucuresti - Baneasa

29,4 26,0 32,2 40,8 63,5 92,4 69,2 49,8 39,0 39,3 42,5 31,0 555,1

Alexandria 35,1 30,2 33,5 41,2 57,7 78,9 58,1 42,3 34,5 39,2 41,7 38,2 530,6 Rosiori de

Vede 39,8 31,4 35,9 43,2 60,0 81,8 58,3 40,9 39,2 44,3 45,2 42,0 562,0

Precipitatiile atmosferice (mm) inregistrate la statiile Baneasa, Alexandria si Rosiori de Vede

-5

0

5

1 0

1 5

2 0

2 5

I I I II I IV V V I V II V III IX X X I X II

B a n e a sa

A l e x a n d ria

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

I II III IV V V I V II V III IX X X I X II

B aneasa

Alexandr ia

R osior i





Pagina (21)


Evapotranspiratia este intensa in lunile VI - IX, atingand maximul in luna a VII-a (143 – 146 mm, ceea ce duce la inregistrarea unui deficit de apa in aceasta perioada, cuprins intre 170 – 185 mm. Asigurarea umiditatii solului la capacitatea de camp sau aproape de capacitatea de camp (umiditatea optima pentru degradarea petrolului) este dificila si greu de realizat.

Evapotranspiratia potentiala medie lunara si anuala (Metoda Thornthwaite) (mm). Intervalul 1981-1991.

Lunile Statia


Bucuresti Baneasa

0 0 14 50 94 124 143 125 83 45 13 0 691

Alexandria 0 0 16 52 96 216 146 127 85 46 14 0 708

Excedentul de apa din sol (mm). Intervalul 1981-1991

Excedent de apa Deficit de apa Statia

XI XII I III IV V VII Anual

VI VII VIII IX X Anual

Bucuresti Baneasa

0 0 0 16 18 0 0 34 34 45 75 44 6 170

Alexandria 0 0 0 14 23 0 0 37 0 64 74 41 6 185

Regimul eolian:

Un alt factor important al climei, il reprezinta determinarea vitezei si directiei vantului. La Statia Alexandria, directia predominanta a vanturilor este cea estica (18,9 %) si vestica (26,8%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 20,0 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,6 – 2,4 m/s.

Pentru zona studiata, directia predominanta a vantului este din nord - est (15,6%) si est (10,3%), iar intensitatea medie a vantului la scara Beaufort are valori cuprinse intre 2,4 - 4,0 m/s.

Adancimea de inghet si perioada cu fenomene de inghet:

Adancimea maxima de inghet este de 0,8 – 0,90 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T ≤

0°C este de 100 – 107 zile/an (conform STAS 6054-77).

Din analiza hartilor din Atlasul climatologic al Romaniei, in zona analizata, primul inghet se produce dupa 25 octombrie, ultima zi cu inghet fiind in jurul datei de 11 aprilie.

Din punct de vedere geobotanic, regiunea in care se afla situata viitoarea investitie, se caracterizeaza printr-o slaba diversificare biogeografica si un grad inalt de antropizare a lumii vegetale si animale. Zona silvostepei, este cea mai raspandita (in partea de sud a tarii), fiind reprezentata prin paduri insulare de stejar pufos, stejar brumariu, amestec de stejar pufos si brumariu.

0

50

100

150

200

250

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Baneasa

Alexandria





Pagina (22)


Amplasamentul depozitului Ciuperceni este situat in partea de nord - est a Judetului Teleorman, zona dominata de padurile de foioase (padurea Betiu la circa 500 m nord). Padurea de foioase este alcatuita din cerete, cereto-garnitete, sau sleauri. Influenta antropica s-a exercitat puternic si asupra acestor paduri care alcatuiau codrii intinsi ai Teleormanului (padure nebuna). Padurile au fost in mare parte defrisate si inlocuite cu culturi si pajisti stepizate cu paius (Festuca valesica) si firuta (Poa angustifolia)

Din punct de vedere bioclimatic sectorul apartine subzonei stejarului, respectiv subzonei padurilor subtermofile de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus fraineto) si pajistilor xeromezofile de Festuca Valesica, Poa prateusis, Bothriochioa ischaemum si Artemisia austriaca. In perimetrele studiate se remarca abundenta unor specii vegetate, conditionate in dezvoltarea lor de gradul de umiditate al solului.

Dintre plantele din culturi merita a fi amintite Chenopodium ilbum, specie care abunda acolo unde s-au administrat ingrasaminte cu azot. Se mai intaInesc Polygonum aviculare, Xantium italicum, etc.

Datorita gradului mare de antropizare, vegetatia naturala a fost inlocuita cu culturi agricole.

Fauna. Elementele faunistice care populeaza zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor, speciile mai frecvente fiind: dihorul de stepa, popandaul, harciogul, soarecele de camp, salamadra obisnuita. Dintre pasari, caracteristic zonei sunt cele ce cuibaresc pe pamant: fazanul de camp, ciocarlia, presura de gradina, prepelita, potarnichea - specii cinegetice; dropia si sparcaciul - monumente ale naturii.

Dintre speciile de padure, mai importante sunt: capriorul, mistretul, lupul, vulpea, pisica salbatica, viezurele, iepurele; dintre pasari: mierla, stancuta, cotofana, bot-gros, sitarul si fazanul (colonizat).

De asemenea, se constata infiltrarea si inaintarea spre N a unor elemente sudice si mediteraneene: termitele, carcaiacul, scorpionul, greiele.

Vegetatia si fauna azonala sunt cantonate in luncile raurior, unde vegeteaza salcete, plopisuri, sleauri de lunca si pajisti mezohigrofile. Acestea sunt populate cu: mistreti, vulpi, vidre, nurci (specii cinegetice) si pasari de balta (rate, gaste, lisite, cormorani, starci, etc).

Arii protejate. Amplasamentul analizat a avut in trecut folosinta agricola facand parte din terenurile de cultura ale fostei cooperative agricole din zona. In urma retrocedarii terenurilor catre fostii proprietari (Legea nr. 18/1991) terenul a revenit fostului proprietar. Folosinta actuala a terenului este agricola.

Conform informatiilor de care dispunem si legislatiei in vigoare, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (modificata si completata de O.U.G. nr. 154/2008 si Legea nr. 329/2009) si Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – Arii protejate, in zona amplasamentului studiat nu sunt consemnate arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei sau din punct de vedere arhitectonic si arheologic.

Asezari umane. Amplasamentul analizat este situat in afara zonei intravilane, la peste 1,5 km distanta de satul Ciuperceni, cea mai apropiata localitate din zona. In vecinatatea amplasamentului sunt terenuri agricole, sonde si parcuri de rezervoare apartinand OMV PETROM si padurea Betiu (peste 500 m distanta). Se apreciaza ca, prin functionarea viitoarei investitii nu se va crea disconfort asupra populatiei (emisii de poluanti, mirosuri neplacute sau afectarea peisajului).





Pagina (23)


Retele existente. Amplasamentul viitoarei constructii este situat pe un teren cu folosinta agricola, in afara zonei intravilane, la peste 1.5 km distanta de localitatea Ciuperceni, cea mai apropiata localitate din zona.

Accesul in zona se face din drumul judetean 610B pana in satul Ciuperceni, dupa care se urmareste un drum de exploatare apartinand OMV Petrom ce se desprinde din satul Ciuperceni, pe o directie nord est - sud vest catre o ferma. De aici, drumul de acces este din pamant (drum de tarla) si apartine Primariei Cosmesti.

Trebuie mentionat ca in partea de nord a amplasamentului, exista o retea electrica de inalta tensiune. De asemenea, la aproximativ 800 m de amplasament se gaseste o ferma de animale care exploateaza prin foraje apa din acviferul de medie adancime.

Pe amplasament nu exista retea de alimentare cu apa sau gaze naturale.

II.3 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului

Dupa cum s-a mentionat anterior, investitia consta in amenajarea unei statii de bioremediere pentru tratarea biologica a sedimentului rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat din zona unitatilor de exploatare care este colectat in vederea aplicarii masurilor de remediere, precum si a unui depozit pentru deseuri nepericuloase in care sa fie admise deseurile de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului.

Amenajarea statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase va cuprinde facilitati generale aferente statiei de bioremediere si depozitului de deseuri si facilitati specifice fiecarui obiectiv in parte (statie si depozit). Dintre facilitatile generale amintim:

a. Drumul de acces

Drumul de acces la statia de bioremediere si depozitul de deseuri nepericuloase va avea o lungime totala de L=2148m. Intre km 0+000 si 1+720 drumul de acces va avea o parte carosabila de 6.00 m latime (2 benzi x 3.00 m) si acostamente de 1.50 m latime (2 acostamente x 0.75 m). Intre km 1+720 si 2+148 drumul de acces va avea o parte carosabila de 4.00 m latime (2 benzi x 2.00 m latime) si acostamente de 1.00 m latime (2 acostamente x 0.50 m).

Drumul de acces a fost proiectat pentru o perspectiva de 20 ani si pentru un trafic zilnic de 40 camioane/zi, avand o greutate de 40 t. Mixturile asfaltice sunt alese astfel incat sa reziste variatiilor de temperatura.

Sistemul rutier proiectat va avea urmatoarea structura:

• 4cm: imbracaminte din beton asfaltic, BA16;

• 6cm: strat de baza din mixtura asfaltica, AB2;

• 20cm: piatra sparta;

• 25cm: strat de balast;

• 15cm: strat de forma (pamant amestecat cu balast minim 30%).





Pagina (24)


In cadrul proiectului se vor prevedea dispozitive pentru colectarea si evacuarea apelor de suprafata (santuri, subtraversari).

Apele de suprafata sunt evacuate cu ajutorul pantelor transversale de pe partea carosabila si acostamente in dispozitivele de colectare a apelor (santuri executate de-alungul drumului de acces). In zonele in care drumul este partial in rambleu/debleu, santurile vor fi prevazute in amonte de drum. Pentru portiunile de drum aflate in totalitate in debleu, santurile vor fi prevazute pe ambele parti ale drumului. Apa din aceste dispozitive se evacueaza la podetele noi prevazute a fi realizate.

b. Gardul de imprejmuire

Imprejmuirea incintei se va face cu un gard de plasa sudata din otel galvanizat avand inaltimea de 2,40 m (50 x 50 mm) prevazuta la partea superioara cu 3 randuri de sarma ghimpata, montata pe stalpi din cornier metalic avand o lungime totala de 3,60 m si o grosime de 8,00 mm. Plasa sudata a gardului va fi ingropata cu 0,30 m sub inaltimea stalpilor fiind sustinuta cu 4 fire de sarma montate din stalp in stalp. Stalpii vor fi fixati in fudatie de beton.

c. Poarta de acces

Gardul va fi prevazut cu o poarta batanta din 2 parti, avand inaltimea de 2,40 m si o latime de 7,00 m. Poarta va fi montata la intrarea in incinta obiectivului fiind realizata pe un cadru din profile metalice cu plasa de sarma galvanizata (50 x 50 x 4 mm). Stalpii portii vor fi din otel tubular galvanizat avand un diametru de 15 cm si grosime de 5,00 mm.

Poarta va fi operata manual. O bariera automatizata din doua parti va fi instalata si operata din cladirea administrativa.

d. Zona de intrare si parcare

Vor fi prevazute 8 locuri de parcare pentru angajatii obiectivului. Locurile de parcare si intrarea in incinta vor fi prevazute cu sistem de iluminat. Biroul de control trafic va fi amplasat la intrarea in incinta.

e. Zona de cantarire a deseurilor (cantare tip pod bascula)

Pentru cantarirea deseurilor se intentioneaza a fi prevazute doua cantare avand o capacitate maxima de 60 tone si suprafata totala de 54 m2 (lungime de 18,00 m si latime de 3,00 m) montate unul pe sensul de intrare in incinta si unul pe sensul de iesire din incinta (a se vedea Anexa B – Plan de situatie).

f. Zona de spalare a autovehiculelor

Zona de spalare a autovehiculelor va fi instalata la iesirea din incinta si va consta intr-un bazin de spalare prevazut cu un gratar cu bare din otel galvanizat si basa colectoare.

g. Zona administrativa

Pentru activitatile administrative se intentioneaza a fi realizata o cladire administrativa (bloc administrativ prefabricat) prevazuta cu urmatoarele facilitati minime:

• birou administrativ si de control pentru cantare, incluzand zona cu mese si scaune pentru 8 persoane);

• cantina/sala de sedinte cu mese, scaune, facilitati de stocare si preparare hrana;





Pagina (25)


• vestiar si facilitati dusuri/toalete pentru barbati;

• vestiar si facilitati dusuri/toalete pentru femei;

• toaleta pentru soferi si vizitatori, etc.;

• sala de intrare, camera de depozitare, coridoare, etc.;

• camera de odihna (pentru o persoana);

• camera de observatie.

h. Laborator

Pentru testarea probelor de sol se intentioneaza a fi instalat un laborator tip container prevazut cu urmatoarele echipamente standard:

• distilator apa;

• refrigerator;

• frigider;

• hota;

• senzor de umiditate a solului;

• termometru;

• statie meteorologica automatizata;

• laptop;

• pH-metru;

• conductivitate-metru;

• cabina de uscare;

• cuptor de recoacere;

• balanta analitica (200 grame);

• balanta (5000 grame);

• ustensile de laborator (sticle de laborator, pahar Erlenmeyer, sticle volumetrice si pipete);

• echipamente mici de laborator (taler cantarire, hartie cantarire, stilouri, etc.);

• mobilier;

• echipamente de securitate si curatare, etc.

i. Zona de intretinere curenta a utilajelor

Pentru reparatiile curente a autovehiculelor si depozitarea pieselor mici si echipamentelor se intentioneaza a fi prevazut un garaj/atelier constand in:





Pagina (26)


- garaj avand o suprafata totala de 168,7 m2;

- atelier avand o suprafata totala de 10,6 m2;

- statie compresoare avand o suprafata totala de 5,2 m2;

- camera de depozitare avand o suprafata totala de 10,6 m2;

- doua usi avand o latime de 5,00 m fiecare.

In vecinatatea garajului si atelierului pentru reparatii va fi realizat un rezervor de combustibil pentru alimentarea utilajelor de pe amplasament avand o capacitate de 10 m3. Rezervorul va fi amplasat in aer liber pe un cadru din otel situat pe o suprafata impermeabilizata fiind prevazut cu pompa electrica si sistem de masura pentru alimentarea utilajelor.

In fata garajului va fi amplasata o gura de scurgere pentru spalarea utilajelor. Zona de spalare va fi prevazuta cu un deznisipator si un separator de grasimi. Garajul si atelierul de reparatii curente a utilajelor vor fi racordate la sistemul de colectare si recirculare a apelor.

j. Zona de carantina a deseurilor

Solul a carei compozitie este incerta va fi stocat intr-o zona de stocare, carantina si incadrare a deseurilor in vederea depozitarii finale. Solurile poluate vor fi stocate intr-o zona imprejmuita cu pereti din beton.

k. Drumuri interne temporare si permanente

Zonele de depozitare, tratare si manevrare vor fi impermeabilizate (asfaltate). Amenajarea structurii platformei va consta in realizarea unei fundatii din strate succesive respectiv:

• strat de uzura din beton asfaltic BA16 avand o grosime de 4,00 cm;

• strat de legatura din beton asfaltic BAD25 avand o grosime de 5,00 cm;

• strat de baza din mixtura asfaltica avand o grosime de 8,00 cm;

• strat de piatra sparta avand o grosime de 20 cm;

• strat de balast avand o grosime de 20 cm;

• strat de forma (balast) avand o grosime de 20 cm.

Straturile de asfalt sunt proiectate sa reziste variatiilor de temperatura si au o impermeabilitate ridicata in vederea protejarii apelor subterane.

Pentru a preveni descarcarea apelor pluviale ce spala platforma de bioremediere pe terenurile invecinate a fost prevazuta o bordura perimetrala din beton.

Drumurile de acces la celulele de depozitare a deseurilor, bazinele de retentie a apelor pluviale, statia de pompare si alte spatii de stocare temporara vor fi realizate dupa cum urmeaza:

• accesul la bazinele de stocare si caminele de curatare va fi de 4 m latime;

• accesul la celula de depozitare nr. 1 a depozitului de deseuri nepericuloase va fi de 6 m latime;

• structura rutiera va consta in:





Pagina (27)


- 20 cm de piatra sparta compactata;

- fundatie din piatra sparta avand o grosime de 40 cm;

- strat de fundatie din pamant compactat avand o grosime de 20 cm.

• panta transversala de 3%;

• santuri pentru colectarea apei de suprafata prevazute intre drumurile de acces si depozitul de deseuri nepericuloase.

l. Utilitati

Apele menajere din cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc.

Pentru alimentarea cu energie electrica se intentioneaza a se folosi un generator Diesel de 120 kW. Se va studia de asemenea conectarea la reteaua publica de alimentare cu energie electrica (in partea nordica a amplasamentului se afla o retea de inalta tensiune) sau la cea mai apropiata retea electrica apartinand OMV Petrom. In cazul in care se va realiza conectarea la una dintre sursele mai sus mentionate, generatorul diesel va functiona ca sistem auxiliar.

Pentru personalul statiei apa potabila va fi achizitionata din comert (PET). Se intentioneaza ca necesarul de apa pentru uz menajer (dusuri, sala de mese), precum si rezerva pentru incendii sa poata fi asigurate dintr-un rezervor de apa amplasat in incinta statiei ce urmeaza a fi umplut periodic prin intermediul unor cisterne.

Apa necesara pentru procesul de bioremediere va fi asigurata partial din precipitatii, fiind stocata in bazinul colector din incinta statiei in vederea recircularii. In cazul unor precipitatii reduse, necesarul de apa poate fi suplimentat din rezervorul de stocare apa din incinta statiei (mentionat mai sus).

m. Instalatii de colectare, depozitare, tratare si eliminare a apei uzate

Apele pluviale colectate in santurile perimetrale depozitului de deseuri nepericuloase vor fi descarcate in cel mai apropiat curs de apa de suprafata.

Apele pluviale (levigatul) care spala celulele de depozitare ale depozitului si platforma de bioremediere a statiei sunt manevrate in urmatoarele facilitati:

- camera de colectare (camin) cu deznisipator si separator de grasimi;

- bazin de retentie si stocare ape pluviale;

- pompa recirculare pentru hidranti;

- vane de control/vane reglare debit;

- conducta de conectare la bazinul de retentie;

Din motive de securitate vor fi montate facilitati pentru golirea manuala a bazinelor (pompe actionate automat; traductori de presiune, senzori de nivel, vane actionate electric, sistem de monitorizare tip SCADA etc.).

n. Foraje de monitorizare

Urmarirea calitatii apei subterane ofera informatii privind contaminarea acesteia datorata tratarii deseurilor. Controlul calitatii apei subterane se va realiza prin intermediul forajelor de monitorizare executate pentru stabilirea conditiilor hidrogeologice ale amplasamentului (in cazul in care acestea





Pagina (28)


mai sunt functionale la data finalizarii constructiei) sau daca se considera necesar prin intermediul a cel putin trei foraje de monitorizare executate pana la adancimea de 15 m in amonte (un foraj de monitorizare) si aval (doua foraje de monitorizare) fata de amplasamentul analizat pe directia de curgere.

In cele ce urmeaza prezentam infrastructura specifica a fiecarui obiectiv in parte (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase).

II.3.1 Statia de bioremediere

II.3.1.1. Infrastructura statiei de bioremediere

Conform datelor de proiectare (Anexa B – Plan de situatie al Statiei de bioremediere), statia de bioremediere, inclusiv constructiile auxiliare, va avea o suprafata totala de cca. 3,00 ha.

Suprafata utila efectiva a zonei pe care se va desfasura bioremedierea este de aproximativ 2,86 ha, din care:

- zona de tratare a solului depozitat in randuri (2 serii/an) avand o suprafata de 2,24 ha;

- zona de receptie a solului primit avand o suprafata de 0,141 ha;

- zona de depozitare materiale de adaos avand o suprafata de 0,0637 ha;

- zona de depozitare sol tratat avand o suprafata de 0,0875 ha;

- zone de manevrare avand o suprafata de 0,3375 ha.

Capacitatea proiectata a statiei de bioremediere este de 55 200 m3/an (capacitatea a fost estimata considerandu-se doua serii de bioremediere pe an). Conform estimarilor preliminare, pe amplasament vor putea fi tratate aproximativ 46 000 m3 deseuri/an, iar cantitatea estimata de material afanat va fi de 9 200 m3/an.

Facilitatile specifice statiei de bioremediere (a se vedea Anexa B – Plan de situatie al Statiei de bioremediere si Depozitului de deseuri nepericuloase) sunt:

• Zona de receptie si de depozitare a solului poluat (temporara – max 1 luna). Aceasta suprafata va fi impartita in sectiuni pentru stocare, carantina si incadrare a deseurilor aduse. Solurile poluate vor fi stocate intr-o zona imprejmuita cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

• Zona de stocare a materialului de afanare, constand din rumegus sau paie tocate. Durata maxima de stocare este de o luna. Materialul de afanare va fi depozitat intr-o zona inconjurata cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

• Zona de stocare a materialului bio-remediat. Aceasta va compartimentata astfel: un compartiment pentru depozitarea materialului care dupa bio-remediere se incadreaza in normele legale pentru sol si va fi folosit ca umplutura si un compartiment destinat materialelor care dupa bio-remediere se incadreaza in normele legale de deseuri, urmand a fi transportat in depozitul prevazut a fi realizat in zona Ciuperceni (pe acelasi amplasament). Durata maxima de stocare este de o luna. Materialul bioremediat va fi depozitat intr-o zona





Pagina (29)


inconjurata cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

• Zona in care va fi asezat materialul contaminat ce va fi supus procesului de bioremediere. Perioada de bioremediere va fi de 4-6 luni (2 serii pe an). Zona va fi amenajata cu sistem de drenaj a apelor pluviale si cu sistem de udare/stropire a materialului supus bioremedierii. In procesul de bioremediere este necesar un aport de apa care va fi partial asigurat de apa pluviala ce cade pe aceasta suprafata. Apa va fi repompata, pentru asigurarea aportului de apa necesar bioremedierii, apele pluviale care spala materialul putand fi asimilate levigatului. Aceste ape vor fi colectate intr-un rezervor (bazin de stocare) fiind trecute in prealabil printr-un decantor si separator de ulei/grasimi. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu. Zona va fi inconjurata de o bordura inalta pentru a impiedica eventualele descarcari catre zonele limitrofe.

In procesul de bioremediere se va utiliza apa pentru mentinerea unei umiditati optime a materialului supus biodegradarii si asigurarea suplimentului nutritiv bacteriilor ce vor actiona in cursul acestui proces. Apa va fi recirculata, fiind colectata intr-un bazin exterior platformei. Recircularea apelor se va realiza prin asigurarea unui sistem de drenare corespunzator avand o panta asiguratoare.

Sistemul de drenare, colectare si recirculare a apei pluviale din cadrul Statiei de bioremediere este format din:

• Platforma statiei de bioremediere va fi construita cu pante longitudinale de aproximativ 1,1% si transversale de aproximativ 1% care sa permita apei pluviale sa fie drenata catre rigolele construite din beton si prevazute cu gratare proiectate pentru trafic greu. Dimensiunile acestor rigole variaza de la 300 mm latime x 400 mm adancime la 400 mm latime x 410 mm adancime. Rigolele vor deversa apa intr-un camin conectat la rezervorul de stocare. Caminul va fi prevazut cu capac de otel proiectat pentru a suporta traficul greu (40 to).

• Apa drenata prin canalul de scurgere va fi preluata de un camin decantor si separator de produse petroliere. Caminul decantor (deznisipator)-separator va dispune de trei compartimente si va avea o capacitate totala de aproximativ 427 m³. Compartimentele vor fi accesibile pentru a putea fi curatate cu ajutorul unui excavator. Separatorul de produse petroliere este proiectat pentru a retine circa 95% din hidrocarburile de la suprafata apei.

• Pompele sunt prevazute pentru recircularea apei, fiind asigurata astfel umiditatea optima a materialului supus procesului de bioremediere. Vanele sunt folosite pentru golirea si controlul evacuarilor in/din caminul de colectare.

• Surplusul de apa va fi dirijat catre un bazin de retentie si stocare ape pluviale. Dupa caz, apa pluviala din acest bazin este recirculata (asigurarea umiditatii materialului). Rezervorul va fi astfel dimensionat incat sa tina seama de datele statistice privitoare la cantitatea de precipitatii, zona acoperita, posibilitatea de producere a inundatiilor, volumul necesar pentru stocarea apei pluviale si gradul de retentie a apei de suprafata datorat materialului dispus in brazde spre bioremediere. Dupa cum a estimat proiectantul, bazinul de retentie va avea o capacitate de 3704 m3.

Este de asteptat ca decantarea gravitationala si separarea uleiului liber flotant sa reprezinte un tratament suficient al apei contaminate cu atat mai mult cu cat in conditii normale de functionare nu va fi necesara deversarea acestora. Se prevede o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui





Pagina (30)


program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate in vederea analizarii eficientei sistemelor de epurare a apelor si necesitatea eventualei epurari aditionale a acestora.

Programul de monitorizare initial trebuie sa includa analize pentru determinarea urmatorilor parametri:

• Metale grele relevante conform listei standard pentru apa reziduala;

• Saruri neutre: cloruri si sulfati;

• Azot total, amoniac si nitrat;

• pH;

• Conductivitate;

• Suspensii solide (SS) si totale solide (TS);

• TOC, CCO si CBO5;

• Ulei mineral;

• Hidrocarburi (BTEX, hidrocarburi C6- C10 si C10 – C25, naftalina si hidrocarburi poliaromatice) - analize specifice.

Este de asteptat ca multe dintre componentele analizate vor fi prezente in cantitati infime, nefiind relevante pentru monitorizarea viitoare, astfel, programul va fi revizuit si redus fiind concentrat asupra parametrilor relevanti.

Apele pluviale colectate de pe suprafata impermeabilizata pe care este amplasata pompa de motorina vor fi drenate catre bazinul colector cu decantor si separator de produse petroliere.

II.3.1.2. Descrierea procesului de bioremediere

Pentru reducerea continutului de hidrocarburi petroliere atat sedimentele rezultate in urma procesarii reziduurilor din rezervoare cat si solul contaminat cu produse petroliere vor fi tratate prin bioremediere.

Aceasta operatie are ca scop pe de o parte reducerea cantitatii totale de deseuri prin preluarea si refolosirea acelei fractii care se biodegradeaza pana la stadiul la care poate fi folosit ca material de umplutura, cat si reducerea gradului de nocivitate a acestor deseuri prin reducerea continutului de hidrocarburi pana la limita la care aceste deseuri pot fi acceptate la depozite de deseuri nepericuloase, conform Ordinului 95/2005.

Reziduurile din rezervoarele aferente parcurilor de rezervoare vor fi initial tratate la locul de producere utilizand unitati mobile de procesare, dupa care sedimentul rezultat va fi transportat la statia de bioremediere pentru reducerea continutului de hidrocarburi prin biofragmentare biologica. Continutul de hidrocarburi din aceste sedimente rezultate de la tratarea primara va fi in medie de cca 5 - 6%.

Din punct de vedere tehnologic, procesul de bioremediere este un proces simplu si consta in dispunerea materialului in brazde inalte, urmata de amestecarea deseurilor cu material de afanare si reamestecarea periodica a acestuia pentru a asigura aportul necesar de oxigen.





Pagina (31)


Bacteriile care descompun hidrocarburile se gasesc in mod normal in sol, si ca atare tehnologia se va baza doar pe asigurarea parametrilor optimi pentru dezvoltarea acestor bacterii, manifestati prin necesarul de aerare si umiditate.

In scopul de a facilita activitatea microorganismelor asupra hidrocarburilor petroliere, se pot adauga nutrienti (fertilizanti) si apa, in functie de gradul de incarcare a materialului. Pentru a obtine o depoluare eficienta se impune ca interactiunea microorganismelor aerobe asupra hidrocarburilor petroliere contaminante sa fie maxima, ceea ce este posibil in conditiile asigurarii unei bune oxigenari a materialului.

In scopul de a facilita activitatea microorganismelor asupra hidrocarburilor petroliere, se pot adauga nutrienti (fertilizanti) si apa, in functie de gradul de incarcare a materialului. Pentru a obtine o depoluare eficienta se impune ca interactiunea microorganismelor aerobe asupra hidrocarburilor petroliere contaminante sa fie maxima, ceea ce este posibil in conditiile asigurarii unei bune oxigenari a materialului.

Fig. II.3.1.2.-1 Prezentarea schematica a modului de actiune a bacteriilor pentru degradarea hidrocarburilor petroliere

Solutia de bioremediere aleasa a fost de asezarea a materialului in brazde. Profilul brazdelor va avea urmatoarele caracteristici:

Fig. II.3.1.2.-2 Prezentarea schematica a profilului brazdelor

Fig. II.3.1.2.-3 Vedere generala a unei statii de bioremediere





Pagina (32)


Fiind un proces biologic aerob, pentru bioremediere este necesara asigurarea de oxigen prin aerarea periodica a materialului. In acest scop materialul dispus in brazde va fi amestecat/afanat periodic cu ajutorul unui utilaj special, materialul textural din amestec avand rolul de mentinere a starii de afanare.

Fig. II.3.1.2.-4 Utilaj pentru amestecare-afanare a materialului supus bioremedierii

Echipamentele mobile pentru amestecarea materialului supus bioremedierii vor opera numai in incinta statiei.

Fig. Fig. II.3.1.2.-5 Procesul de amestecare/aerare in cadrul unei statii de bioremediere in functiune

Procesul va fi controlat periodic prin analize de laborator atat in ce priveste parametrii de bioremediere cat si continutul in hidrocarburi.

In aceste conditii, perioada de timp calculata pentru bioremediere este de 3-9 luni.

Depunerea sedimentului pe platforma se va asigura prin transport cu ajutorul auto-basculantelor si nivelare utilizand un incarcator frontal pe pneuri. Pentru afanarea stratului ce trebuie bioremediat se va folosi un utilaj special.

In procesul de bioremediere se va utiliza apa (cu adaos de nutrienti: azot si fosfor, daca va fi necesar pentru optimizarea procesului) pentru mentinerea unei umiditati optime a materialului supus biodegradarii si asigurarea suplimentului nutritiv bacteriilor ce vor actiona in cursul acestui proces.





Pagina (33)


Pentru asigurarea umiditatii va fi folosita apa de precipitatii colectata de pe suprafata statiei care va fi recirculata prin intermediul bazinului special destinat dispus in exteriorul platformei. Recircularea apelor se va realiza prin asigurarea unor sisteme de drenare, stocare, pre-epurare si pompare a acestora.

Eventualul surplus de apa va fi dirijat si colectat in bazinul colector mentionat anterior, apa fiind reintrodusa in circuitul de umezire a materialului. Din experienta beneficiarului (activitate similara desfasurata de OMV in Austria) si in functie de evolutia concentratiei acestora (hidrocarburi din petrol), beneficiarul va optimiza procesul de biodegradare (adaos de nutrienti), obiectivul declarat fiind scaderea progresiva a volumului de deseuri care va fi transportat in final la depozitul permanent.

Pentru optimizarea procesului este necesar ca parametrii fizico-chimici sa fie masurati periodic. Materialul supus procesului de biodegradare va fi monitorizat continuu, urmarindu-se variatia concentratiei poluantului (hidrocarburi totale petroliere) pana la atingerea valorilor acceptabile pentru utilizarea acestuia ca material de umplutura, pentru lucrari de remediere in zona sondelor si a parcurilor.

II.3.1.3. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie

Faza de constructie

Pentru realizarea investitiei „Statie de bioremediere” se intentioneaza a se lua urmatoarele masuri cu caracter organizatoric:

• marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii cu strictete a perimetrului afectat constructiei.

• amenajarea corespunzatoare a drumului de acces la fronturile de lucru, utilizandu-se pe cat posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseul existent al drumului.

• asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru.

• asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrului (sursa de apa potabila, locuri de servit masa, grupuri sociale, containere pentru colectat deseuri menajere).

Fazele principale de constructie sunt:

• decopertarea solului vegetal si depozitarea pe suprafete special amenajate, in incinta, in vederea utilizarii acestuia pentru refacerea terenului la obiectivele supuse dezafectarii (sonde, parcuri).

• excavarea terenului existent pe adancimi variabile dictate de amplasarea obiectivului si de necesitatea asigurarii de pante de scurgere a apei dinspre toate directiile spre caminul colector;

• amenajarea platformei propriu-zise de bioremediere;

• drenarea apelor pluviale, precum si a celor tehnologice;

• separarea zonelor de receptie si carantina a materialului supus bioremedierii, a materialului de afanare a deseurilor (rumegus sau paie), precum si materialului tratat;





Pagina (34)


• imprejmuirea incintei cu un gard din plasa de sarma galvanizata;

• amenajarea drumurilor de acces spre obiectivul proiectat si a celor de incinta;

• amenajarea sistemului de iluminat a obiectivului si drumului de acces, precum si supravegherea video a obiectivului.

Asigurarea utilitatilor

Accesul in zona este prezentat in subcapitolul II.2.2. (Descrierea amplasamentului).

In perioada de constructie sunt consumuri reduse de energie electrica, principala necesitate fiind iluminatul zonei de lucru. Pentru asigurarea necesarului de energie electrica beneficiarul va notifica societatii de distributie a energiei electrice din zona racordarea unui nou consumator. Trebuie mentionat ca, in partea nordica a amplasamentului se afla o retea de inalta tensiune. Dupa caz, beneficiarul poate decide utilizarea unui generator de electricitate actionat de un motor cu ardere interna.

Consumurile de apa in perioada de constructie sunt reduse fiind reprezentate in principal de apa potabila necesara personalului implicat in realizarea acestui obiectiv. Avand in vedere dimensiunile obiectivului, lucrarile vor solicita un numar redus de personal pentru o perioada scurta de timp (estimata la 6 luni). In aceste conditii, necesarul de apa pentru personalul implicat, intr-o prima faza, poate fi asigurat din comert (PET).

In perioada de constructie nu se produc ape uzate tehnologice avand in vedere specificul lucrarilor executate (excavatii si terasamente). Pentru personalul implicat in aceste lucrari vor fi instalate toalete ecologice.

Faza de exploatare

Statia de bioremediere nu face parte din categoria depozitelor de deseuri definite de H.G. nr. 349/2005, art. 7, alin. (1), ci constituie o facilitate de tratare in vederea recuperarii unor cantitati mari de sol, fapt care conduce la reducerea cantitatii de deseuri (pamanturi partial stabilizate cu continut de hidrocarburi din petrol) ce urmeaza a fi depozitate in depozite special amenajate in acest scop.

Dupa tratare, in functie de concentratia de hidrocarburi petroliere, materialul rezultat va avea caracteristicile unui sol ce poate fi utilizat ca material de umplutura pentru compensarea golurilor aparute in urma excavatiilor pentru curatarea zonelor contaminate de la sondele si parcurile de rezervoare dezafectate.

In cadrul statiei de bioremediere vor fi tratate exclusiv tipurile de deseuri mentionate in cadrul subcapitolului II.1.2. Continutul de hidrocarburi petroliere in materialul supus bioremedierii a fost estimat a fi in medie de 5÷6 %.

Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, Anexa nr. 3, operatiile de eliminare a deseurilor prin bioremediere se incadreaza in categoria D8 - Tratamentul biologic nespecificat la celelalte operatii din prezenta anexa, din care rezulta compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatii numerotate de la D1 la D7 si de la D9 la D12.

Defalcata pe etape, faza de exploatare (tratare prin bioremediere) implica urmatoarele activitati:





Pagina (35)


- transportul solurilor si sedimentelor contaminate cu hidrocarburi petroliere;

- dispunerea in brazde a materialului ce urmeaza a fi bioremediat in zona destinata bioremedierii;

- monitorizarea continua a activitatilor din cadrul statiei si a calitatii componentelor de mediu (prelevarea si analiza probelor din materialul supus biodegradarii, precum si a probelor de apa din forajul de monitorizare);

- aerarea materialului stocat (intoarcerea periodica pentru asigurarea oxigenarii optime);

- evacuarea materialului tratat, dupa incheierea unui ciclu de bioremediere. In functie de incadrarea in normativele legale in vigoare, materialul poate fi dirijat dupa caz:

o pentru umplerea zonelor rezultate in urma lucrarilor de excavare a solului contaminat la sondele si parcurile de rezervoare dezafectate;

o pentru depozitarea definitiva in depozitul permanent ce va fi amenajat de catre OMV Petrom in conformitate cu standardele europene, la nivel de grup de zacaminte.

Toate transporturile vor fi insotite de formulare specifice privind caracteristicile si cantitatea de deseuri ce urmeaza sa intre in statia de bioremediere.

Exploatarea statiei de bioremediere

Functionarea in perioada operativa

• La sosire in obiectiv autobasculantele intra in zona de receptie/carantina si asteapta verificarea actelor de insotire al transportului. Pentru transporturile cu acte corespunzatoare, autobasculantele sunt dirijate spre zona de descarcare. Transporturile pentru care exista neclaritati vor fi verificate, iar materialul va fi supus unor analize rapide in cadrul laboratorului din cadrul statiei.

• Dupa receptie, autobasculantele descarca in zona desemnata de operatorul statiei, iar materialul ce urmeaza a fi supus procesului de bioremediere este amestecat cu un afanator (maxim 20% din masa totala) pentru asigurarea unei porozitati corespunzatoare (cum ar fi rumegus sau paie tocate).

• Materialul amestecat este asezat cu ajutorul unui incarcator frontal in randuri cu profil trapezoidal (conform schitei prezentate mai sus).

• Conform graficului intocmit de operatorul statiei de bioremediere, adaptat conditiilor specifice (climatice), materialul va intors periodic, stropit pentru asigurarea umiditatii corespunzatoare si a eventualelor suplimente de nutrienti.

• Apa de umectare a materialului va fi recirculata fiind colectata, dupa decantare si separarea eventualelor urme de hidrocarburi petroliere, in bazinul de ape pluviale din exteriorul statiei.

Fluxul de circulatie al deseurilor in statie

• Autobasculantele vor intra din drumurile de acces, in incinta statiei de bioremediere.

• Personalul de serviciu va dirija mijloacele de transport spre cantar si apoi catre zona de descarcare.





Pagina (36)


• Autobasculantele vor descarca deseurile in mod ordonat, in conformitate cu instructiunile de lucru specifice.

• Descarcarea si dispunerea deseurilor se va face cu utilaje specifice pentru atingerea inaltimii optime de asezare.

• Dupa descarcare, autobasculantele sunt dirijate spre zona de curatare si spalare.

Procedura de acceptare a deseurilor si modul de inregistrare a datelor

Acceptarea deseurilor se va baza pe:

a) liste de deseuri, definite dupa natura si origine;

b) caracteristicile deseurilor determinate prin metode de analiza standardizate.

Elementele de identificare ale deseurilor vor fi :

a) caracteristici fizico-chimica;

b) continutul de hidrocarburi petroliere;

c) proprietatile ecotoxicologice ale deseurilor.

Comportarea in timp a deseurilor tratate in aceasta statie pentru stabilirea eficientei metodei si introducerea unor eventuale corectii va fi verificata periodic, prin:

• efectuarea de analize simple, standardizate, a materialului supus bioremedierii prin prelevare de probe dispuse intr-o retea uniforma;

• prelevare de probe de levigat.

Operatorul statiei va realiza inregistrarea datelor referitoare la: cantitatea si caracteristicile deseurilor primite, sursa, data livrarii, alte informatii considerate relevante.

Automonitorizarea tehnologica va consta in verificarea permanenta a starii si functionarii urmatoarelor amenajari si dotari din cadrul statiei:

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

b) starea impermeabilizarii platformei;

c) functionarea sistemelor de drenaj;

d) functionarea sistemului de colectare si stocare a apelor pluviale impurificate cu hidrocarburi petroliere.

II.3.2 Depozitul de deseuri nepericuloase

II.3.2.1. Infrastructura depozitului de deseuri

Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate dintre care cele mai relevante sunt: HG nr. 349/2005 completat de HG nr. 210/2007 si Normativul tehnic pentru depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul nr. 757/2004 modificat de Ordinul nr. 1230/2005.





Pagina (37)


In sinteza, principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt:

- Suprafata totala: 14,77 ha;

- Suprafata totala folosita pentru depozitare: 10,96 ha;

- Capacitate totala proiectata: 1 500 000 m³ (3 000 000 tone);

- Numar celule: 3 celule de depozitare;

- Durata de viata estimata pentru fiecare celula: 7 ani;

- Suprafata primei celule pentru faza I: 4,92 ha;

- Capacitate proiectata pentru faza I: 500 000 m³.

In vederea etapizarii lucrarilor necesare si pentru corelarea acestora cu ritmul de depozitare necesar, depozitul va fi constituit din mai multe celule, ce vor fi realizate esalonat.

Principalele componente constructive ale depozitului pot fi grupate in:

- lucrari de terasamente pentru amenajarea cuvei si digurilor perimetrale;

- lucrari de impermeabilizare constand in verificarea/realizarea barierei geologice si impermeabiliizarii;

- lucrari privind realizarea sistemului de drenare a levigatului (de fapt exclusiv ape pluviale cazute in celulele de depozitare);

- masuri privind epurarea si descarcarea apelor pluviale ce percoleaza masa de deseuri;

- lucrari de inchidere, in timp, pentru celulele care ating capacitatea de stocare proiectata.

Facilitatile specifice depozitului de deseuri nepericuloase (a se vedea Anexa B – Plan de situatie al Statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase) sunt:

a. Zona de depozitare finala a deseurilor

In cadrul depozitului se vor construi trei celule, cu o durata de viata estimata la 7 ani fiecare, astfel ca durata totala de functionare a depozitului este estimata la 21 de ani. In prima faza se va construi doar o celula avand o suprafata totala de 4,92 ha. Capacitatea proiectata pentru prima faza este de 500 000 m³. In faza initiala de operare doar aceasta celula va fi folosita pentru depozitarea deseurilor.

Celulele vor fi separate intre ele de diguri interne de pamant avand o inaltime de 2,5 m. Coronamentul digului va fi plasat la o distanta suficienta fata de gardul perimetral al depozitului pentru a se asigura un spatiu suficient pentru construirea drumurilor de serviciu sau a altor dotari.

Digul reprezinta baza sistemului de impermeabilizare a pantelor interioare catre celulele depozitului. Construirea digului va include lucrari de terasamente ale terenului existent, realizarea umpluturii pentru corpul digului, amenajarea unui covor vegetal in partea superioara si insamantarea pantelor externe ale digului.

Digul va fi, de asemenea, construit in etape, astfel ca in prima faza se va realiza doar acea parte aferenta celulei de deseuri in curs de constructie.





Pagina (38)


b. Constructia unei celule de depozitare

Fiecare celula de depozitare va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului dispuse astfel:

• Bariera geologica construita;

• Strat artificial de impermeabilizare – membrana PHD;

• Geotextil de protectie;

• Sistem de drenuri pentru colectarea levigatului;

• Geotextil – intre pietris si materialul depozitat.

Plecand de la amplasamentul ales cu respectarea criteriilor legale mentionate in capitolul anterior, un aspect esential este dat de natura terenului de amplasare in special in ce priveste impermeabilitatea nativa a terenului.

Amplasamentul este caracterizat de prezenta unui strat relativ gros de argila (cu o grosime medie de 6 m), urmat de un strat de nisip argilos, care constituie acviferul, avand un coeficient de cedare redus.

In ce priveste bariera geologica, aceasta este data intr-o oarecare masura de prezenta nativa a materialul argilos din amplasament caracterizat de un coeficient de permeabilitate cuprins intre k =1.68x10-6 cm/sec si k=1.63x10-7 cm/sec.

Aceasta valoare este mai ridicata decat cea impusa prin HG 349 si Normativul tehnic aprobat prin Ordinul 757, si ca atare in cadrul lucrarilor de amenajare se va realizata o bariera geologica artificiala cu grosimea de minim 0,5 m prin compactarea de material argilos, care sa asigure o protectie echivalenta unui strat natural cu grosimea de 1 m si cu impermeabilitatea mai mica decat 1 x 10-9 m/s.

Sistemul de impermeabilizare va acoperi atat baza depozitului cat si taluzele digurilor ce delimiteaza celulele. Componentele individuale ale sistemului sunt specificate in tabelul de mai jos.

Amenajari Descriere Bariera geologica:

Materialul component al barierei geologice va fi: argila compactata sau soluri cu adaos de bentonita. Coeficientul de permeabilitate (k) al materialului utilizat trebuie sa fie mai putin de 1,0 x 10-9 m/s. Grosimea barierei trebuie sa fie de cel putin 1,00 m sau cu un coeficient de permeabilitate echivalent cu cel al unui strat de 0,50 m grosime. Bariera va fi construita din straturi succesive de 0,25 m grosime, ce se vor compacta individual pana la atingerea parametrilor necesari. Coeficientul de permeabilitate va fi confirmat in timpul executiei lucrarilor prin realizarea de teste standardizate pe probe prelevate din santier.

Geometria celulelor de depozitare

Baza depozitului de deseuri va fi proiectata cu celule componente, separate, avand panta asigurata spre pozitia conductei de drenare a levigatului. Lucrarile de terasamente necesare pentru realizarea formei celulelor de depozitare se vor dimensiona pentru a asigura stabilitatea ansamblului dar si in vederea optimizarii volumelor de sapatura si umplutura necesara astfel incat materialul escavat sa fie folosit la realizarea digurilor perimetrale. Adancimea excavatiilor va varia in vederea asigurarii pantelor necesare





Pagina (39)


Amenajari Descriere sistemului de drenare.

Impermeabilizare aditionala cu geomembrana

Se va folosi o membrana din polietilena de inalta densitate (PEHD) cu o grosime de 2,5 mm si o densitate minima de 0,94 g/cm³. Integritatea sudurilor va fi testata in situ odata cu analiza vizuala care sa confirme lipsa oricaror defecte vizibile. Instalarea se va efectua doar de catre personal specializat. Toate cordoanele de sudura vor fi duble, cu posibilitatea de a fi testate cu aer comprimat, sau vor fi suduri de extrudare prevazute cu un conductor de scantei inclus lipit in imbinarea sudata, care va permite testarea etanseitatii sudurilor prin metode cu scantei de inalta tensiune.

Pentru protejarea geomembranei din polimer (PEHD) impotriva eroziunii si uzurii peste aceasta se va aseza un geotextil.

Geotextilele vor fi confectionate dintr-un material textil netesut, din polipropilena, polietilena sau poliester, rezistent la actiunea ultravioletelor, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel putin doi ani.

Grosimea geotextilelor va fi de minim 4,0 mm (functie de permeabilitatea si forma granulelor stratului drenant).

Conditiile enuntate in specificatii vor asigura faptul ca geotextilul poate actiona ca un invelis protector pentru geomembrana din polietilena. In esenta, aceasta este asigurata cu conditia ca geotextilul sa fie netesut, sa isi mentina o grosime minima in conditii de incarcare (200 kPa) si sa aiba suficienta rezistenta in fibre astfel incat sa nu fie rupt in timpul instalarii sau dupa instalare (valoare minima CBR de 5 kN).

Grosimea va fi certificata folosind EN 964-1 la 200 kN/m². iar Rezistenta la perforare statica va fi testata conform CBR – ISO 12236 – si va trebui sa fie de peste 5 kN.

Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile.

c. Sistemul de gestiune a apelor pluviale

Sistemul de gestiune a apelor pluviale de pe amplasament (levigat) cuprinde conductele de drenare si stratul drenant descris mai sus in sectiunea de prezentare a caracteristicilor constructive. Sistemul este de asemenea prevazut cu bazin de stocare si echipamente pentru epurarea acestor ape, asa cum vor fi acestea descrise mai jos.

Sistemul de colectare a levigatului va fi format din drenuri realizate din conducte riflate dispuse intr-un strat drenant cu grosimea de 0,5 m, deasupra geomembranei si protejat cu o geomembrana.

Pentru fiecare celula in parte, sistemul de colectare a levigatului va fi instalat imediat dupa instalarea suportului de polimer si a geotextilului de protectie. Stratul de drenare va acoperi atat partea inferioara, cat si taluzele laterale ale celulelor.

Materialul utilizat pentru realizarea stratului drenant va fi pietrisul, sortat, fara continut de material fin (argila praf). Continutul de materii organice va fi mai mic de 1%. Coeficientul de permeabilitate a materialului drenant va fi mai mare de 10-3 m/s.

Conductele de evacuare din interiorul depozitului de deseuri vor fi din teava perforata PEHD, SDR11 si vor avea diametrul Ø315 mm.





Pagina (40)


Fiecare teava de drenaj va avea o panta de scurgere de 1% si va deversa levigatul intr-un colector principal printr-un camin de racord. Conductele de evacuare vor fi instalate astfel incat sa permita curatarea si spalarea tevii in caz de colmatare.

Deasupra stratului de drenaj va fi dispus un geotextil cu rolul de a separa stratul drenant de masa deseurilor.

Geotextilele vor fi confectionate din material textil netesut din polipropilena, polietilena sau poliester rezistente la UV, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel putin doi ani.

Conditiile enuntate in specificatii vor asigura faptul ca geotextilul poate actiona ca un invelis de separatie a stratului drenant. Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile.

Sistemul de stocare, epurare si evacuare a apelor tehnologice uzate (levigat) va avea urmatoarele componente:

• Bazin de stocare (egalizare);

• Sistem de epurare prevazut cu deznisipator si separator de grasimi.

Debitul de levigat provenind din apele pluviale poate varia mult pe perioada de viata a depozitului considerand acceeasi cantitate de precipitatii. Astfel la celulele goale, retentia apei de ploaie nu este semnificativa si ca atare debitele colectate vor fi maxime. In cazul celulelor in care exista deseuri, debitul levigatului este uniformizat ca urmare a retentiei apei in masa de deseuri si eliberarii ei treptate. In cazul celulelor acoperite practic nu se mai produce levigat ca urmare a straturilor de acoperire care atenueaza percolarea in masa de deseuri favorizand scurgerea superficiala si deci dirijarea apelor pluviale potential curate.

Tinand cont de aceste aspecte avand in vedere necesarul de dimensionare a bazinelor de stocare ca si a sistemelor de epurare necesare, colectorul de evacuare a levigatului va fi prevazut cu o vana de reglare si uniformizare a debitului levigatului care sa asigure mentinerea in depozit a excesului de apa in situatii de precipitatii extreme, asigurand functionarea in parametrii a sistemelor de epurare in ce priveste debitele de apa ce se epureaza.

Cantitatea estimata de levigat colectata intr-un an pentru o celula a depozitului de deseuri este de 5900 m3 (s-a luat in considerare faptul ca nu pot functiona simultan mai multe celule).

Apele pluviale potential contaminate (levigatul) colectate vor fi drenate catre bazinul de stocare (egalizare) avand si rolul de uniformizare a debitelor ce intra in sistemul format din deznisipator si separator de grasimi.

Acest bazin de egalizare va fi proiectat pentru un debit corespunzator unei precipitatii de 140mm, avand o capacitate de 1912 m3. Bazinul va fi realizat din beton.

Sistemul de epurare va dispune de praguri pentru retentia materiilor flotante si a celor sedimentabile, si care au fost dimensionate pentru a fi accesibile pentru curatare cu ajutorul unui excavator. Separatorul de grasimi este proiectat pentru a retine cca 95% din hidrocarburile de la suprafata apei. La iesirea din bazinul colector va exista un robinet de control al fluxului de evacuare.

Este de asteptat ca decantarea gravitationala si separarea uleiului liber flotant sa reprezinte un tratament suficient al apei pluviale ce percoleaza deseurile.





Pagina (41)


Este prevazuta oricum o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate in vederea analizarii eficientei sistemelor de epurare a apelor si necesitatea eventualei epurari aditionale a acestora.

In primele 6 luni se propune recircularea levigatului si practic eliminarea lui prin evaporare din masa de deseuri urmand ca in functie de parametrii apei la evacuare sa fie prevazuta o instalatie de epurare adecvata aducerii apei la caracteristicile NTPA-001/2005 in cazul in care se decide ca aceasta sa fie descarcata in emisari naturali.

Recircularea apei epurate din levigat ar putea constitui o solutie de refolosire a acesteia in conditii de siguranta. Reglementarile de specialitate interzic recircularea levigatului pentru depozitele de deseuri cu exceptia primelor 6 luni de la darea in folosinta. Aceasta masura este justificata in primul rand de riscul de proliferare a microoganismelor ce se pot transforma in aerosoli in straturile superficiale de deseuri ca urmare a evaporarii apei, si care ar putea induce riscuri de sanatate in primul rand pentru angajatii depozitului dar si pentru populatia din vecinatate. Pentru acest depozit insa aceste riscuri sunt practic nule continutul microbiologic/bacteriologic ca si cel in materii organice al levigatului fiind nesemnificative. In plus prin tratarea levigatului practic nu se propune o recirculare a acestuia ca atare ci doar refolosirea apelor pluviale epurate pana la un nivel rezonabil si utilizarea lor pentru mentinerea umiditatii materialului depozitat ca si in vederea unei eliminari optime in conditii de siguranta, prin evaporare.

Programul de monitorizare pe primele 12 de luni trebuie sa includa in prima faza analize pentru determinarea urmatoarelor componente:

� Metale grele relevante conform listei standard pentru apa reziduala;

� Saruri neutre: cloruri si sulfati;

� pH;

� Conductivitate;

� Suspensii solide (SS) si totale solide (TS);

� COT, CCO si CBO5;

� Ulei mineral;

� Hidrocarburi (BTEX, hidrocarburi C6 - C10 si C10 – C25, naftalina si hidrocarburi poliaromatice) - analize specifice.

Este de asteptat ca multe dintre componentele analizate vor fi prezente in cantitati nesemnificative, nefiind relevante pentru monitorizarea viitoare, astfel incat programul va fi revizuit si redus dupa 6 luni si concentrat asupra parametrilor relevanti in perioada de testare ramasa.

Ca reper privind caracteristicile levigatului pentru un astfel de depozit in cele ce urmeaza sunt prezentate valorile medii ale analizelor pe levigat efectuate in perioada 2002-2006 pentru depozitul de deseuri OMV din localitatea Mühlberg:





Pagina (42)


Parametri U.M Valoare medie Limite (NTPA-001 /2005)

Temperatura Grade Celsius 16.4 35

pH pH units 8.5 6.5-9.0

Conductivitate µS/cm 1762.2

Calciu Ca mg/l 89.8 300

Magneziu Mg mg/l 25.1 100

Sodiu Na mg/l 248.9

Potasiu K mg/l 23.0

Fier Fe mg/l 1.4 5

Mangan Mn mg/l 0.1 1

Amoniu NH4 mg/l 0.1

Nitrati NO3 mg/l 23.0 25

Nitriti NO2 mg/l 1.8 1

Clorui Cl mg/l 185.6 500

Clor (liber rezidual) Cl2 mg/l 0.2

Sulfati SO4, mg/l 453.4 600

Cyanide, total CN mg/l <0.02 0.1

Fosfati PO4 mg/l 0.6

Fluoruri F, mg/l 5

Plumb Pb mg/l 0.036 0.2

Cadmiu Cd mg/l 0.007 0.2

Crom (total) Cr mg/l 0.004 1

Crom hexavalent Cr6 mg/l 0.1

Cupru Cu mg/l 0.046 0.1

Nichel Ni mg/l 0.054 0.5

Mercur Hg mg/l 0.00010 0.05

Zinc Zn mg/l 0.015 0.5

Arsen As mg/l 0.1

Aluminiu Al mg/l 5

Argint Ag mg/l 0.1

Molibden Mo mg/l 0.1

Seleniu Se mg/l 0.1

Cobalt Co mg/l 1

CCO - Permanganat de Potasiu O2 mg/l 121.3

Ulei mineral (titei) mg/l 0.089 5

Extractibile in solventi organici mg/l 20

Detergenti sintetici biodegradabili mg/l

Detergenti sintetici 0.5

Consum Chimic de Oxigen O2 mg/l 198.4 70 - 125,0

Water destilled phenols mg/l





Pagina (43)


Parametri U.M Valoare medie Limite (NTPA-001 /2005)

Fenoli mg/l 0.0

Benzen µg/l <0.5

Toluen µg/l <0.5

Suspensii solide SS mg/l 35,0 - (60,0)

Reziduu fix (uscat la 105 oC) TS mg/l 2,000

CBO5 mg O2/l 20 - 25,0

Azot total N mg/l 10

Sulfuri S mg/l 0.5

In ce priveste evacuarea apelor epurate singura solutie este transportul catre cea mai apropiata facilitate OMV Petrom in vederea injectarii in subteran impreuna cu apa de sonda. Partial apa colectata poate fi utilizata ca apa pentru mentinerea umiditatii optime a brazdelor din statia de bioremediere.

In cazul deversarii in receptori naturali apa va fi epurata pana la limitele impuse de normele in vigoare (NTPA-001) sau NTPA 002 in cazul unei canalizari (nu exista in zona).

II.3.2.2. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie

Activitatile induse de investitia analizata pot fi grupate in trei categorii:

• activitatea de constructie;

• activitatea de functionare efectiva;

• activitatea de inchidere a depozitului.

Desi ordinea logica a desfasurarii acestor activitati este cea prezentata, prin realizarea de celule individuale aceste activitati se vor suprapune ca etapizare in timp, data fiind necesitatea de depozitare, construirea de noi celule si inchiderea celulelor ajunse la capacitatea de stocare.

Nu se va insista asupra activitatii de constructie care va consta predominant din lucrari de terasamente menite sa creeze cuva depozitului prin excavare de material ce va fi folosit la realizarea digurilor perimetrale. Aditional, realizarea bazinelor si a cladirilor aferente sunt activitati de mica amploare si care nu prezinta un interes deosebit din punct de vedere al protectiei mediului.

Receptia deseurilor.

Conform prevederilor reglementarilor de specialitate (Ordinul 757/ 26.11.2004 pentru aprobarea normelor tehnice de depozitare a deseurilor, art. 4.2.1.3), receptia deseurilor sa va realiza conform celor prezentate in continuare.

Deseurile acceptate la depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

• sa se regaseasca in lista deseurilor acceptate pe depozitul respectiv, conform autorizatiei de mediu;

• sa fie livrate numai de transportatori autorizati;





Pagina (44)


• sa fie insotite de documentele necesare, conform normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor si a criteriilor de receptie prevazute de operatorul depozitului.

Documentele care insotesc un transport de deseuri trebuie sa cuprinda cel putin:

• tipul deseurilor (denumirea si codul, conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase);

• sursa de provenienta si cantitatea transportata;

• analiza de declaratie, vizata de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care sa dovedeasca faptul ca deseurile respective indeplinesc criteriile de acceptare pe depozitul respectiv.

La intrare in depozit transportul va fi insotit de formularele specifice conform Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei (normele ADR).

Operatorul va verifica documentatia privind cantitatile si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv buletine de analiza pentru sarja din care fac parte deseurile.

Se va face si inspectia vizuala a deseurilor atat la intrare cat si ulterior la punctul de descarcare pentru a se urmari conformitatea cu descrierea prezentata in documentatia insotitoare.

Probele folosite pentru analize de laborator vor fi prelevate in numar suficient astfel incat o parte sa fie pastrate pentru o perioada de minim 3 luni pentru a permite repetarea analizelor in cazul in care exista suspiciuni.

Operatorul depozitului va elibera celui care preda deseurile o confirmare scrisa a receptiei fiecarei cantitati livrate si acceptate la depozit, conform Anexei nr. 3 la Procedura de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, aprobata prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al Ministrului Economiei si Comertului nr. 2/211/118/2004

Se va intocmi un registru al depozitului in care vor fi inregistrate cantitatile, caracteristicile (inclusiv analizele chimice pentru sarja de deseuri, originea (statia de bioremediere sau locatia lucrarii de dezafectare etc), data livrarii, ca si localizarea acestora in depozit. Informatiile din registru vor fi introduse si intr-o baza date.

Dupa cum s-a mentionat depozitul va fi un depozit pentru deseuri nepericuloase, in care deseurile vor fi acceptate conform criteriilor aprobate prin Ordinul 95/2005.

Tipul de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare vor fi cele aferente codurilor 19 03 05 (“deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04’’), 17 05 04 (pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase (specificate la 17 05 03)) si 17 09 04 (“amestecuri de deseuri de la constructii si demolari).

In cazul in care deseurile bioremediate ce vor mai contine inca mici cantitati de hodrocarburi vor fi considerate periculoase ele pot fi incadrate sub codul respectiv 19 03 04*.

Depunerea in depozit

Odata receptionate deseurile, dupa cantarirea camionului, acesta va descarca deseurile in depozit folosind rampele sau bermele special amenajate in acest sens.





Pagina (45)


Dupa descarcare, materialul este preluat de catre utilajele ce deservesc depozitul pentru dispunerea lor intr-o maniera care sa asigure stabilitatea necesara si accesul utilajelor.

Astfel, deseurile se vor depune si se vor distribui in straturi cu grosimea de maxim 1 m si apoi se vor compacta.

Catre zona de depozitare vor fi dirijate un numar de utilaje de transport care sa nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deseurile descarcate sa poata fi distribuite, controlate si compactate in scurt timp.

Descarcarea unui transport de deseuri va fi supravegheata si controlata de o persoana instruita in acest scop. Daca vor aparea dubii in ce priveste caracteristicile deseurilor si acceptarea lor pe depozit, atunci conducerea depozitului va fi imediat informata asupra acestui fapt, astfel incat ea sa poata lua masurile necesare.

Avand in vedere caracterul stabil al deseurilor ce se vor depozita ca si lipsa efectelor uzuale induse de depozitele de deseuri menajere (miros, proliferare de pasari, rozatoare, insecte, microorganisme, antrenarea pungilode plastic de catre vant etc) se considera ca nu va fi necesara zonarea celulelor in vederea reducerii ariei de depozitare si acoperirea periodica a deseurilor cu straturi de material inert.

Operatorii din zona de descarcare vor purta echipament de protectie colorat, usor de recunoscut.

Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si sa fie informat imediat la aparitia de noi reglementari legate de functionarea depozitului:

• organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare, instructiuni de functionare, planul de alarma etc.);

• modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in vederea asigurarii conditiilor de protectie a mediului;

• modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri de urgenta.

Activitati auxiliare

Depozitul va fi asigurat cu personal de paza permanenta care va interzice accesul oricaror persoane neautorizate in incinta depozitului.

II.3.2.3. Aspecte specifice depozitului de deseuri

Clasa din care face parte depozitul

Depozitul de deseuri planificat va face parte din clasa “b”: depozit de deseuri nepericuloase.

Suprafata ocupata si capacitatea maxima

Suprafata totala a incintei depozitului va fi de 14,77 ha din care 10,96 ha va fi folosita efectiv pentru amenajarea celulelor de depozitare a deseurilor.

Durata de functionare estimata

Durata de functionare a depozitului este estimata la 21 de ani.





Pagina (46)


Lista deseurilor care vor fi acceptate la depozitare

Dupa cum s-a mentionat anterior, deseurile ce se vor accepta la depozitare vor fi exclusv deseuri solide industriale rezultate din activitatea de extractie a OMV Petrom constand in sol contaminat si sedimente rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare, dupa o prealabila bioremediere a acestora. In plus, la depozit vor fi acceptate si deseuri din demolari provenite de la lucrari de dezafectare a facilitatilor petroliere scoase din functiune.

Pentru aceste deseuri se considera urmatoarele coduri: 19 03 05, 17 05 04, 17 09 04 (respectiv 19 03 04*).

Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare (inclusiv modul de inregistrare a datelor);

Acceptarea deseurilor la depozitare se va face conform reglementarilor aplicabile (Ordinul 757/2004, Ordinul 95/2005).

Modul de receptie al deseurilor este prezentat in capitolul II.3.2.3 iar aspectele legate de documentatiile si inregistrarile aferente functionarii depozitului sunt grupate mai jos.

Infrastructura depozitului si alte elemente componente

Dupa cum s-a prezentat anterior., depozitul va fi realizat conform prevederilor Ordinului 757/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind prevazut cu sistem de impermeabilizare la baza depozitului, sistem de drenare a apelor pluviale (levigat) dispus intr-un strat drenant, bazine pentru stocarea levigatului, sisteme de epurare a acestor ape, laborator, platforma pentru spalarea rotilor autovehiculelor, cantar, imprejmuire, drumuri de incinta etc.

Fata de depozitele clasice pentru deseuri menajere, acest depozit nu va necesita colectarea gazelor de fermentare.

Sistemul de impermeabilizare a cuvetei depozitului

Amplasat intr-o zona in care se regasesc in mod natural straturi relativ groase de material impermeabil, depozitul va fi prevazut si cu sistem de impermeabilizare conform reglementarilor de specialitate realizat din bariera geologica artificiala, impermeabilizare cu geomembrana din polietilena de inalta densitate si protejata cu geotextil, peste care se dispune stratul drenant.

Detalii privind caracteristicile constructive ale depozitului se gasesc in capitolul II.3.2.2.

Sistemul de auto-monitorizare tehnologica;

Atat in timpul functionarii cat si ulterior dupa inchidere depozitul va fi monitorizat atat sub aspectul comportarii din punct de vedere constructiv, cat si al factorilor meteorologici, si aspectelor privind caracteristicile levigatului.

Detalii privind monitorizarea depozitului se regasesc in capitolul V.

Aspecte privind protectia muncii si paza contra incendiilor

Toate persoanele care vor activa in depozit vor fi instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea se va realiza pentru urmatoarele aspecte:

• drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste Protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte;





Pagina (47)


• cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;

• echipamentul de protectie necesar;

• amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;

• masurile de prim-ajutor;

• alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cantar, curatarea anvelopelor, laborator etc.).

Aspecte privind documentatiile aferente functionarii depozitului

Conform reglementarilor de specialitate (Ordinul 757/2004 cu modificarile si completarile ulterioare), toate documentele, informatiile si instructiunile care se refera la activitatile depozitului (incepand cu faza de proiect pana la reconstructia ecologica) se vor pastra intr-un registru de functionare ce va fi intocmit atat in forma scrisa cat si in forma electronica si care va cuprinde:

• documentele de aprobare;

• planul organizatoric;

• instructiunile de functionare;

• manualul de functionare;

• jurnalul de functionare;

• planul de interventie;

• planul de functionare/de depozitare;

• planul starii de fapt.

Acest registru se va prezenta, la cerere, autoritatii competente pentru protectia mediului.

Sectiunile din registrul sus mentionat vor contine urmatoarele date:

a. Documentele de aprobare

La depozit trebuie sa existe un exemplar complet si autentificat al documentelor care au stat la baza obtinerii tuturor autorizatiilor si aprobarilor.

b. Planul organizatoric

Organizarea activitatii in cadrul depozitului de deseuri va fi prezentata intr-un plan organizatoric, care va contine numele si responsabilitatile fiecarei persoane. Acest plan va fi actualizat la zi in functie de personalul angajat in operarea depozitului.

c. Instructiunile de functionare

Instructiunile de functionare vor contine prevederile relevante pentru siguranta si ordine. Ele vor reglementa intregul proces de functionare al depozitului. Acestea se vor afisa la loc vizibil, in zona de acces. In instructiunile de functionare se prevedea interzicerea fumatului in incinta depozitului.





Pagina (48)


d. Manualul de functionare

In manualul de functionare se vor stabilii toate masurile pentru functionarea in stare normala, pentru intretinere si pentru cazuri anormale de functionare. Masurile necesare in cazurile neobisnuite se vor corela cu planul de interventie.

Sarcinile si domeniile de responsabilitate ale personalului conform planului organizatoric (punctul b), instructiunile de lucru, masurile de control si intretinere, obligatiile de informare, documentare si pastrare a documentelor vor fi de asemenea incluse in manualul de functionare.

e. Jurnalul de functionare

Jurnalul de functionare va contine toate datele importante pentru functionarea zilnica a depozitului, in special:

• date despre deseurile preluate (determinarea greutatii, stabilirea tipului de deseuri inclusiv codul deseurilor, rezultatele controalelor vizuale si ale analizelor efectuate);

• formularul de inregistrare (confirmarea de primire) pentru receptia deseurilor;

• cazurile de neacceptare a deseurilor la depozitare, inclusiv cauzele si masurile intreprinse;

• rezultatele controalelor proprii si a celor efectuate de autoritati;

• evenimente deosebite, in special defectiuni de functionare, inclusiv cauzele si masurile intreprinse;

• programul de functionare al depozitului;

• rezultatele programului de monitorizare.

Jurnalul de functionare se va realiza in forma electronica si va fi asigurat impotriva accesului neautorizat. Jurnalul va fi controlat periodic de conducatorul depozitului, pana la sfarsitul perioadei de monitorizare post-inchidere.

f. Planul de interventie

Pentru depozit se va intocmi un plan de interventie care va descrie toate masurile in cazuri de incendiu, accidente, poluarile accidentale produse pe raza de activitate a depozitului si alte situatii de necesitate. In planul de interventie se vor mentiona persoanele responsabile si vor fi descrise masurile care trebuie luate. In planul de interventie se vor mentiona si datele de contact pentru urmatoarele institutii: pompieri, salvare, aparare civila. Planul de interventie va fi prezentat tuturor angajatilor si va fi afisat intr-un loc vizibil. Planul de interventie se va intocmi in acord cu toate autoritatile implicate, iar un exemplar se va preda autoritatii competente pentru protectia mediului.

g. Planul de functionare/de depozitare

Se va intocmi un plan de functionare, care va contine toate reglementarile importante despre:

• procedura de acceptare si control al deseurilor;

• modul de depozitare si realizare a corpului depozitului;

• gestionarea levigatului;

• colectarea si gestionarea apei din precipitatii,





Pagina (49)


• colectarea si gestionarea apelor uzate menajere.

h. Planul starii de fapt

Dupa incheierea umplerii unei celule de depozit se va intocmi un plan al starii de fapt.

Planul se va prezenta la o scara adecvata (1:500).

Planul starii de fapt se va inainta autoritatii competente, la cel tarziu 6 luni dupa incheierea umplerii celulei.

II.4 Descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului

In situatia respectarii reglementarilor de specialitate aplicabile ca si a proiectului propus nu se preconizeaza efecte notabile asupra mediului.

Totusi aspectele sensibile legate de functionarea obiectivului analizat se refera la:

- Riscul de afectare a solului si freaticului ca urmare a infiltrarii in sol a contaminantilor continuti de deseuri prin infiltrarea de apa pluviala contaminate (levigat); acest risc este insa bine controlat prin intermediul elementelor constructive ale statiei de bioremediere si depozitului si caracteristicile fizice ale amplasamentului:

o Existenta nativa a unor soluri impermeabile cu grosimi de peste 6 m;

o Sistemul de impermeabilizare (platforma asfaltata) pe care va fi dispus materialul ce se bioremediaza ;

o Dispunerea sistemului de impermeabilizare a bazei depozitului constituit din bariera geologica artificiala si geomembrana;

o Sistemul de colectare si epurare a apelor pluviale contaminate (levigat);

o Dirijarea apelor pluviale ce se pot colecta pe terenurile adiacente pentru a se impiedica contaminarea lor prin interferenta cu deseurile ce se vor trata si depozita.

- Emisii atmosferice rezultate din masa deseurilor prin evaporarea de compusi organici volatili:

o Avand in vedere faptul ca deseurile nu vor contine predominant fractii usoare din titei ci mai degraba fractii mai putin volatile este putin probabila aparitia unor emisii semnificative de compusi organici volatili; mai mult deseurile ce vor intra in depozit vor fi in prealabil supuse unui tratament prin bioremediere care va dura cca 3 – 9 luni.

- Riscurile de pierdere a stabilitatii constructiei:

o aceste riscuri sunt extrem de reduse data fiind conformatia terenului intr-o zona relativ plata cu pante extrem de reduse.

- Aspecte legate de zgomotul si emisiile produse de utilajele din amplasament si de cele destinate transportului deseurilor.

o avand in vedere amplasarea izolata a statiei de bioremediere si a depozitului, zgomotul produs de utilajele ce vor functiona in amplasament nu pot avea efecte semnificative asupra locuitorilor din zona;





Pagina (50)


o in ce priveste gazele de esapament si zgomotul produs de utilajele de transport acestea se vor situa la un nivel rezonabil specific unor drumuri cu trafic redus.

III SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

III.1 Protectia calitatii apelor

III.1.1 Situatia existenta

Ape de suprafata

Singurul curs de apa din zona este reprezentat de paraul Sericu, afluent de gradul 5 al raului Arges. Paraul Sericu curge la peste 2000 m distanta de amplasamentul analizat, fiind unul din afluentii paraului Glavacioc. Avand in vedere distanta fata de paraul Sericu, este putin probabil ca amplasamentul propus pentru viitoarea investitie sa afecteze sau sa fie afectat de prezenta acestui curs de apa (prin fenomene de genul inundatiilor).

Totodata amplasamentul nu este tranzitat de cantitati insemnate de ape pluviale dinspre amonte, iar in proiect vor fi prevazute rigole pentru dirijarea acestor ape.

Aspecte privind prezenta apelor subterane in zona amplasamentului

Apa subterana a fost analizata din punct de vedere chimic si biologic, in cadrul studiului „Raport de evaluare a amplasamentului propus pentru constructia unui depozit in zona Ciuperceni” efectuat de S.C. Halcrow Romania pentru selectarea amplasamentului. In cadrul studiului au fost prelevate probe de apa din cele 9 foraje hidrogeologice si o proba de apa prelevata din forajul de alimentare cu apa apartinand fermei locale (proba AF) situata la aproximativ 800 m amonte de amplasamentului analizat.

Valorile obtinute in urma analizelor chimice si biologice sunt prezentate in Tabelul III.1.1.-1 si Tabelul III.1.1.-2 fiind comparate cu normativele in vigoare.





Pagina (51)


Tabel nr. III.1.1.-1 –Caracteristicile chimice ale apei din acviferul freatic, prelevate din forajele de monitorizare sapate pe amplasament, comparativ cu normativele in vigoare si apa din fantana locala(Fantana Ferma AF) situata la aproximativ 800 m amonte de amplasament si deschizand acviferul de medie adancime.

Indicator Analizat

pH Cl SO4 COT Pb Cr Cu Cd Ni THP

U.M. unit mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l Legea nr. 458/2002

modif. Legea nr. 311/2004

6,5-9,5 250 250 fara modific

0,01 0,05 0,1 0,005 0,02 -

STAS 1342/91 6,5-8,5 250 200 - 0,05 0,05 0,05 0,005 0,1 - Ord.nr.161/2006 6,5-8,5 50 120 - 0,01 0,05 0,03 0,001 0,025 0,2 STAS 9450/88 -

C3 6,5-8,6 370 1000 - 2 0,1 0,2 0,01 0,2 -

Lista Olandeza /2000

- 100 - - 0,015 0,001 0,015 0,0004 0,015 0,05/ 0,6

Loc prelevare FM1 - AFM1 7,21 28,92 39,18 6,47 <0,01 <0,01 0,015 <0,001 <0,005 <0,05 FM2 - AFM2 7,26 29,58 37,19 8,27 <0,01 <0,01 0,016 <0,001 <0,005 <0,05 FM3 - AFM3 7,29 30,89 39,57 7,23 <0,01 <0,01 0,015 <0,001 <0,005 <0,05 FM4 - AFM4 7,19 44,7 23,4 4,51 <0,01 <0,01 0,011 <0,001 <0,005 <0,05 FM5 - AFM5 7,5 55,2 35,6 4,01 <0,01 <0,01 0,012 <0,001 <0,005 <0,05 FM6 - AFM6 7,09 98,41 22,78 8,34 <0,01 <0,01 0,017 <0,001 <0,005 <0,05 FM7 - AFM7 7,18 84,35 70,4 8,42 <0,01 <0,01 0,013 <0,001 <0,005 <0,05

FM8 - AFM8 7,03 77,57 77,76 7,62 <0,01 <0,01 0,014 <0,001 <0,005 <0,05

FM9 - AFM9 7,6 51,3 28 6,83 <0,01 <0,01 0,011 <0,001 <0,005 <0,05

Fantana ferma AF

6,92 144,6 31,02 4,21 <0,01 <0,01 <0,005 <0,001 <0,005 <0,05

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus apa se incadreaza in limitele impuse de legislatia in vigoare. Nu sunt semnalate diferente calitative semnificative intre apa din acviferul de medie adancime (Fantana Ferma AF) si apa din acviferul freatic (forajele de monitorizare).

Dupa cum se observa concentratiile sunt apropiate, nefiind inregistrate variatii semnificative, ale apei indiferent de zona de prelevare (amonte-aval). Se poate concluziona ca acviferul din zona nu este afectat de activitatile desfasurate in momentul de fata in vecinatate.

Conform Ordinului 161/2006-Clasificarea Apelor de Suprafata, apa se incadreaza in limitele clasei a II-a de calitate (calitate buna) pe o scara de 5 clase de calitate (unde clasa a I-a este cea mai buna).

Totusi, exista cateva exceptii in ceea ce priveste continutul in Cloruri (din probele de apa colectate din forajele de monitorizare FM5, FM6, FM7, FM8 si fantana fermei), care depaseste limita clasei a II-a de calitate in conformitate cu ordinul mai sus mentionat si se incadreaza in limitele clasei a III-a de calitate (calitate moderata).

Din punct de vedere biologic, dupa cum se vede din tabelul de mai jos (Tabel nr. III.1.1-2) apa nu corespunde normelor sanitare fiind improprie consumului in scop potabil. Prezenta coloniilor de enterococi si Eceritia coli atat in apa din forajele de monitorizare sapate pe amplasament dar si in apa din fantana fermei sugerea posibilitatea infestarii datorita prezentei latrinelor in gospodariile personale din cadrul localitatii Ciuperceni.





Pagina (52)


Tabel nr. III.1.1.-2 – Caracteristicile biologice ale apei din acviferul freatic, prelevate din forajele de monitorizare sapate pe amplasament si din fantana locala (Fantana Ferma AF) situata la aproximativ 800 m amonte de amplasament, comparativ cu normativele in vigoare

Indicator Analizat

Loc prelevare Nr. Col. 22°C Nr. Col. 37°C

Nr. Bact. Colif./100

ml

Nr. E.coli/ 100 ml

Enterococi/100 ml

FM1 - AFM1 300 280 200 5 7 FM2 - AFM2 250 180 200 2 4 FM3 - AFM3 178 165 74 1 2 FM4 - AFM4 240 230 145 1 2 FM5 - AFM5 220 200 130 1 1 FM6 - AFM6 240 200 160 1 1 FM7 - AFM7 200 175 165 3 7 FM8 - AFM8 240 170 145 5 11 FM9 - AFM9 230 200 144 1 3 Fantana ferma

AF 250 140 118 3 9

Legea nr. 458/2002 modif.

Legea nr. 311/2004

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

0 0 0

Arealul analizat a fost folosit in scopuri agricole, singurele surse de poluanti pentru paraul Sericu fiind activitatile agricole (cultura cerealelor si zootehnia) si activitatile industriale (exploatare petroliera) desfasurate in zona. In principiu, activitatile agricole, desfasurate in conditii responsabile, nu pot avea efecte negative asupra apelor.

III.1.2 Faza de constructie

Sursele posibile de poluare a apelor ca urmare a activitatii de constructie sunt nesemnificative si pot aparea in special in situatii accidentale ca urmare a lucrarilor de executie propriu-zisa, manevrarea materialelor de constructie, traficul de santier si functionarea utilajelor.

Lucrarile de constructie determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in cursurile de apa locale. Manevrarea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Astfel, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.

Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea. Avand in vedere amplasarea obiectivului la o distanta semnificativa de cursurile de apa, riscul poluarii acestora in perioada de constructie este minim.

Traficul greu poate determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx, particule in suspensie etc). De asemenea, ca urmare a frecarii si uzurii mecanismelor de transmisie ale utilajelor (calea de rulare, pneuri) pot rezulta particule in suspensie care vor fi antrenate de precipitatii si transferate in sol si surse de apa.





Pagina (53)


Se considera ca alimentarea cu carburanti si intretinerea utilajelor si a mijloacelor de transport se va face de unitati specializate sau contractori ai beneficiarului.

Pentru executia proiectului nu sunt prevazute amenajari de santier si nici depozite permanente de materiale, astfel ca nu este cazul unor amenajari speciale pentru colectarea si epurarea apelor uzate.

In perioada de constructie nu se produc ape uzate tehnologice avand in vedere specificul lucrarilor executate (excavatii si terasamente).

Pentru colectarea apelor uzate menajere rezultate de la angajatii santierului, zona de executie a lucrarilor va fi prevazuta cu toalete ecologice.

III.1.3 Faza de exploatare

In faza de exploatare sursele de ape uzate vor fi reprezentate de:

- Ape uzate tehnologice (levigat - ape pluviale impurificate in urma contactului cu materialul procesat, suplimentul de apa folosit in lipsa precipitatiilor pentru asigurarea umiditatii in procesul de bioremediere, ca si apele provenite de la spalarea rotilor autovehiculelor si de la intretinerea platformelor tehnologice);

- Ape uzate menajere.

In procesul de bioremediere se va utiliza apa pentru mentinerea unei umiditati optime a materialului supus biodegradarii si asigurarea suplimentului nutritiv bacteriilor ce vor actiona in cursul acestui proces. Apa va fi recirculata, fiind colectata intr-un bazin exterior platformei. Recircularea apelor se poate realiza prin asigurarea unui sistem de drenare corespunzator avand o panta asiguratoare.

Levigatul va consta in fapt doar din ape pluviale colectate pe suprafata statiei de bioremediere si a depozitului, deseurile in sine nefiind surse de faza lichida prin transformari de natura fizica chimica sau biologica. Trebuie mentionat ca acest levigat nu va avea deficientele de calitate specifice levigatului din deseurile menajere (incarcare organica si biologica extrem de ridicate) fiind impurificat doar cu urme de hidrocarburi petroliere. Aceste ape pluviale potential contaminate se vor colecta prin sistemele de drenare si colectare aferente statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase.

Sistemul de drenare, colectare si recirculare a apei pluviale din cadrul Statiei de bioremediere a fost prezentat detaliat in subcapitolul II.3.1.1. Infrastructura statiei de bioremediere.

Sistemul de drenare, colectare si evacuare a apei pluviale din cadrul Depozitului de deseuri nepericuloase a fost prezentat detaliat in subcapitolul II.3.2.2. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului.

Apele pluviale potential curate vor fi colectate prin intermediul unor santuri perimetrale si vor fi descarcate in cel mai apropiat curs de apa de suprafata.

Apele uzate menajere provenind de la cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc.





Pagina (54)


III.2 Protectia aerului

Pentru calitatea aerului se va avea in vedere respectarea actelor de reglementare in vigoare si anume:

• O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea 265/2006, O.U.G. nr. 57/2007, O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr. 164/2008);

• Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;

• Ordinul Ministrului nr. 592/2002 “Aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a CO2, NO2 si NOx, pulberilor in suspensie, Pb, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator”;

• STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate.

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

• tehnologia de fabricatie a motorului;

• puterea motorului;

• consumul de carburant pe unitatea de putere;

• capacitatea utilajului;

• varsta motorului/utilajului.

Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare – evacuare in atmosfera a aerului impurificat.

In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

• categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

• cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari;

• intensitatea lucrarilor;

• tipul utilajelor;

• numarul de utilaje pe tipuri;

• capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje;

• durata lucrarilor/perioada de functionare.

Mentionam faptul ca pana in prezent nu exista norme legale pentru conditiile de incadrare ale emisiilor pentru surse nedirijate si libere. Referitor la sursele mobile exista norme pentru emisiile de la autovehicule rutiere, iar respectarea acestora cade in responsabilitatea proprietarilor de autovehicule care vor fi implicati in traficul auto de lucru.





Pagina (55)



Sursele de poluare in faza de constructie sunt liniare si de suprafata si sunt reprezentate aproape exclusiv de gaze de esapament.

Susele liniare – sunt reprezentate, pe perioada executarii constructiei noii investitii, de traficul zilnic de transport materiale de constructie.

Sursele de suprafata – sunt reprezentate, pe perioada realizarii noi investitii, de utilajele si echipamentele din zonele de lucru.

Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea materialelor de constructie si construirea in sine a unor facilitati specifice.

Activitatile care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de realizare a proiectului sunt urmatoarele:

• sapaturi, ce constau in:

� decopertarea stratului de sol vegetal, inclusiv modelarea suprafetei;

� strangerea in gramezi a pamantului;

• depozitarea pamantului in depozit temporar (inclusiv incarcare/descarcare);

• depozitarea materialelor;

• umpluturi:

� descarcare si imprastiere pamant pentru realizarea bazei;

� compactarea;

• asternerea de straturi de balast si asfalt;

• realizarea constructiilor:

� turnare beton;

� executarea armaturilor;

• montarea instalatiilor.

Volumul de lucrari prognozat (excavatii si terasamente) este efectuat pe o suprafata extinsa dar implica un transport redus al materialului excavat sau a celui de umplutura. In consecinta principala sursa de poluanti va fi reprezentata de functionarea utilajelor in zona de lucru.

In perioada de desfasurare a operatiilor de excavare si terasare, emisiile vor varia de la o zi la alta, fiind functie de activitatile din ziua respectiva.

Perioada de desfasurare a activitatii de amenajare a statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase a fost estimata la circa 6 luni din care in primele 4 luni se vor defasura principalele lucrari de terasamente.

Odata cu finalizarea lucrarilor de terasamente, sursele si emisiile de poluanti se vor reduce semnificativ.





Pagina (56)


In aceasta faza se poate face numai o estimare a emisiilor de poluanti in atmosfera pentru utilajele caracteristice lurcrarilor de terasamente, respectiv un utilaj de tip Buldozer sau Excavator ce functioneaza cu un motor Diesel de 120 CP. Consumul specific estimat este de 24 l/h. Folosind factorii de emisie mentionati in Metodologia aprobata prin Ordinul 578/2006, rezulta debite masice orare pentru principalii poluanti, dupa cum urmeaza:

Emisii de poluanti(g/h)

NOx SO2 PM10 COV Cd

436,8 14,4 19,2 0,0672 0,000192

Considerand un program de lucru zilnic de cca 10 ore/zi rezulta urmatoarele debite zilnice de poluanti emisi de fiecare dintre utilajele folosite:

Emisii de poluanti(g/zi)

NOx SO2 PM10 COV Cd

4368 144 192 0,672 0,00192

Avand in vedere amploarea relativ redusa a lucrarilor de constructii necesare ca si timpul relativ redus de desfasurare a lucrariilor, si tinand cont ca singurele surse de poluanti sunt date de emisiile de esapament se poate afirma ca in timpul constructiei nivelul de afectare al aerului nu va fi semnificativ.


Emisiile datorate functionarii statiei de bioremediere pot fi grupate in emisii de la esapamentele utilajelor de transport si ale celor terasiere folosite la operarea statiei si depozitului de deseuri, iar pe de alta parte in emisii usoare de compusi organici volatili ce se pot evapora din masa de deseuri si ce vor fi resimtite doar prin miros in conditii meteo specifice.

O alta sursa potentiala de emisii poate fi reprezentata de antrenarea fractiei fine din deseuri de catre curentii de aer. Prin specificul tehnologiei de bioremediere folosite care impune mentinerea unei umiditatii relativ ridicate a deseurilor, aceasta sursa de emisii va fi practic eliminata.

Conform datelor furnizate de beneficiar in cadrul statiei de bioremediere vor fi utilizate un incarcator frontal pe pneuri si un utilaj cu plug de intors materialul supus bioremedierii, iar in cadrul depozitului de deseuri vor fi utilizate doua buldozere.

Timpul de functionare al acestor utilaje va depinde de cantitatea de material supus bioremedierii si depozitarii.

In afara acestor utilaje care vor functiona in incinta statiei si depozitului, un aport aditional de emisii in amplasament va fi dat si de autocamioanele care transporta deseurile.

Considerand ca utilajele vor folosi motoare de cca 120 CP si vor functiona in acelasi timp, emisiile orare de poluanti provenite de la cele patru utilaje (2 buldozere, 1 incarcator frontal si 1 utilaj cu plug) pe baza factorilor de emisie mentionati in Metodologia aprobata prin Ordinul 578/2006, rezulta astfel:





Pagina (57)


Emisii de poluanti(g/h)

NOx SO2 PM10 COV Cd

1747,2 57,6 76,8 0,2688 0,000768

Considerand un program de lucru zilnic de cca 10 ore/zi rezulta urmatoarele debite zilnice de poluanti emisi de fiecare dintre utilajele folosite:

Emisii de poluanti(g/zi)

NOx SO2 PM10 COV Cd

17472 576 768 2,688 0,00768

Se poate observa ca in ce priveste emisiile de la esapament acestea se vor incadra in marje rezonabile avand in vedere amploarea necesarului de utilaje necesare.

In ce priveste emisiile de COV din masa de deseuri acestea sunt mai dificil de evaluat si in general se apreciaza ca nu vor fi semnificative avand in vedere ca deseurile vor fi in prealabil supuse bioremedierii, in contact cu aerul, pentru o perioada de cateva luni (3-9 luni), timp in care cea mai mare parte a hodrocarburilor continute vor fi deja descompiuse de catre bacterii.

Trebuie mentionat ca prin comparatie cu vechiul sistem de gospodarire al deseurilor care se baza pe stocarea slamurilor in bataluri, noul sistem va genera cantitati mult mai reduse de emisii volatile data fiind recuperarea celei mai mari parti din titeiul continut in slamuri.

Pentru amplasamentul viitoarei statii de bioremediere si depozitul de deseuri nepericuloase Ciuperceni este dificil de evaluat cu precizie nivelul emisiilor de COV insa se poate aprecia ca acestea nu se vor situa la un nivel la care sa constituie un factor de disconfort pentru locuitorii din zona.

III.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

In perioada de constructie a statiei de bioremediere si depozitului de deseuri, sursele de zgomot vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor care, atat prin activitatea in punctele de lucru, cat si prin deplasarile lor, constituie surse de zgomot si vibratii.

Lucrarile de constructie implica mai multe surse de zgomot si vibratii:

• procesele tehnologice de executie a constructiilor, drumului, retelelor utilitare datorita functionarii unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot.

Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factori:

• fenomene meteorologice, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de vant;

• absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol”;

• absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta spectrala a zgomotului;

• topografia terenului;





Pagina (58)


• vegetatie.

Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor. Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, datorita deplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

A doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se presupune ca vor fi folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si cel mult de 40 tone.

Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si marimea fronturilor de lucru.

Afectate de zgomot si vibratii sunt in principal zonele de locuit traversate de traficul de vehicule grele aferente. Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere, se poate afirma ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinta de 24 ore, de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20.

Se inregistreaza nivele echivalente de zgomot de 60 - 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100 si mai mult de 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de peste 150.

Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv, in exterior, sunt precizate in STAS 10 009-88 si prevad, la limita incintei, valoarea de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS-10009-88).

In cazul de fata, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor si autovehiculelor folosite in perioada de constructie in special in perioada executiei lucrarilor de terasamente unde datorita cantitatilor de materii si materiale folosite sunt necesare si utilaje de capacitati mari.

In cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite, in lucrari de constructii (terasamente) si puterile acustice asociate:

• buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

• incarcatoare tip Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

• excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

• autogredere Lw ≈ 112 dB(A);

• compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

• finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

• basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Programul de lucru si numarul de utilaje va face ca zgomotul perceput in exteriorul obiectivului sa fie sub limita admisa de 65 dB(A) din STAS 10009 – 88, pentru limita unei incinte industriale.

Conform estimarilor noastre, pentru traficul de lucru in eventualele zone locuite traversate, se estimeaza ca nivelurile de zgomot la marginea soselei nu pot atinge Leq.24h mai mari de 65 dB(A), valoare limita impusa de STAS 10 144 / 1 – 80 si pentru drumurile folosite (categoria I -III).





Pagina (59)


Lucrarile de constructie vor fi executate de companii specializate dar, beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona.

Se apreciaza ca activitatile aferente proiectului nu vor reprezenta o sursa de poluare fonica, avand in vedere distanta fata de zonele locuite si programul de lucru intermitent.

III.4 Protectia impotriva radiatiilor

Activitatile ce se vor desfasura pe amplasament atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare nu presupun existenta sau utilizarea de substante sau surse radioactive.

III.5 Protectia solului si subsolului

III.5.1 Situatia existenta

In prezent, pe amplasament nu se desfasoara nici o activitate industriala care sa induca surse potentiale de poluarea solului sau a apei subterane. Arealul analizat a fost folosit in scopuri agricole, singurele surse de poluanti pentru solul si apele subterane fiind activitatile agricole (cultura cerealelor). In principiu, acest tip de activitate, desfasurat in conditii responsabile, nu poate avea efecte negative asupra solului sau subsolului.

Dupa cum am mentionat si in capitolul II.2.2, in cadrul studiului „Raport de evaluare a amplasamentului propus pentru constructia unui depozit in zona Ciuperceni,” efectuat de catre S.C. Halcrow Romania, au fost executate 10 foraje geotehnice si 9 foraje hidrogeologice de monitorizare din care au fost prelevate si probe de sol si sedimente pentru analize chimice. Analizele au fost efectuate in conformitate cu standardele in vigoare iar valorile determinate in urma efectuarii analizelor sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Probele au fost analizate in laboratoarele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND S.R.L. (acreditat RENAR). Determinarile de laborator au urmarit urmatorii parametrii: pH, cloruri, sulfati, sulfiti, Cd, Cu, Cr, Ni, Pb si HTP. Analizele de laborator s-au facut conform normativelor de specialitate, rezultatele fiind prezentate sintetizat in tabelul urmator.





Pagina (60)


Tabel nr. III.5.1.-1 Valorile determinate pentru pH, cloruri, sulfati, sulfuri, THP si metale grele din probele de sol si sedimente prelevate din forajele geotehnice si hidrogeologice comparativ cu valorile limita conform Ordinului nr. 756/1997 si Lista Olandeza. Valorile limita pentru Pragul de Alerta si Pragul de Interventie prezentate in tabel sunt cele pentru soluri din categoria de folosinta „ sensibila” avand in vedere ca locatia analizata a fost teren agricol

Indicator Analizat

pH Cl SO4 S Cd Ni Cu Pb Cr THP

unit mg/kg

Val Norm

- - - - 1 20 20 20 30 <100

Prag Alerta

- - 2000 200 3 75 100 50 100 200 Ord. nr. 756/1997

Prag Interv

- - 10000 1000 5 150 200 100 300 500

Val Norm

- - - - 0,8 35 36 85 100 -

Prag Alerta

- - - - 0,8 35 36 85 100 50

Punct prelev.


Prag Interv

- - - - 12 210 190 530 380 5000

SFM1 0,50 m 6,14 53,9 564,3 0,26 <0,5 28,3 24,2 8,5 33,9 <25 FM1

SFM2 1 m 6,48 46,5 457,7 0,23 <0,5 32,6 27,4 6,7 36,9 <25

SFM1 0,50 m 6,12 35 659,2 0,2 <0,5 32,4 24,9 6,2 30,3 <25 FM2

SFM2 1 m 6,01 47,1 634,8 0,15 <0,5 33,6 25,4 6,4 29,5 <25

SFM1 0,50 m 6,16 37,6 582,3 0,18 <0,5 30,8 17,3 7,1 26 <25 FM3

SFM2 1 m 6,03 45,1 522,2 0,15 <0,5 32,7 23,7 9,4 24,9 <25

SFM1 0,50 m 6,43 30,7 325,9 <0,1 <0,5 31,2 27,3 12,7 27,5 <25 FM4

SFM2 1 m 6,03 29,2 294,1 <0,1 <0,5 30,1 23,6 14,8 22,2 <25

SFM1 0,50 m 6,61 31,4 302,5 <0,1 <0,5 37,3 28,8 13,1 24,9 <25 FM5

SFM2 1 m 6,43 26,8 313,6 <0,1 <0,5 23,4 20,7 9,5 19,1 <25

SFM1 0,50 m 6,35 51,1 237,9 0,15 <0,5 41,6 23,5 9,6 31,1 <25 FM6

SFM2 1 m 6,32 58,9 225,3 0,16 <0,5 43,4 23,6 9,3 31,9 <25

SFM1 0,50 m 6,17 50,4 328,9 0,28 <0,5 34,9 25,1 9 32,7 <25 FM7

SFM2 1 m 6,03 53,8 291,2 0,13 <0,5 39,1 19,9 7,5 54,6 <25

SFM1 0,50 m 6,15 34,5 324,7 <0,1 <0,5 26,4 22,2 18,1 18,2 <25 FM8

SFM2 1 m 6,27 28,8 264,9 <0,1 <0,5 38,6 27,1 13,2 22,1 <25

SFM1 0,50 m 6,4 33,5 289,9 <0,1 <0,5 46,6 27,2 15,7 27,4 <25 FM9

SFM2 1 m 6,48 38,2 312,3 <0,1 <0,5 31 25,2 9,9 21,9 <25

SF1 0,50 m 6,38 39,2 201,6 0,13 <0,5 35,4 23,8 13,3 25,9 <25 F1

SF2 1 m 6,57 47,1 118,8 0,2 <0,5 39 19,7 7,8 28,9 <25

SF1 0,50 m 6,05 31,7 552,2 0,25 <0,5 31,9 25,3 9,2 28,5 <25 F2

SF2 1 m 6,04 35,7 468,4 0,17 <0,5 36,2 26 8,7 32 <25

SF1 0,50 m 5,96 33,8 551,8 0,31 <0,5 35,2 26,8 9,3 41,2 <25 F3

SF2 1 m 5,95 40,2 522,6 0,17 <0,5 43,3 28,4 10,3 43,9 <25

SF1 0,50 m 5,93 32,3 585,9 0,26 <0,5 40,9 29,7 11,2 39,9 <25 F4

SF2 1 m 6 35,5 549,4 0,21 <0,5 37,4 22,9 7,5 31,1 <25

SF1 0,50 m 7,3 23,1 379,8 <0,1 <0,5 39,5 26,9 13,1 30,6 <25 F5

SF2 1 m 7,18 26,9 337,5 <0,1 <0,5 34,1 24,1 11,6 25,4 <25

F6 SF1 0,50 m 6,64 29,4 342,1 <0,1 <0,5 41,4 30,1 15,3 35,1 <25





Pagina (61)


Indicator Analizat

pH Cl SO4 S Cd Ni Cu Pb Cr THP

unit mg/kg

Val Norm

- - - - 1 20 20 20 30 <100

Prag Alerta

- - 2000 200 3 75 100 50 100 200 Ord. nr. 756/1997

Prag Interv

- - 10000 1000 5 150 200 100 300 500

Val Norm

- - - - 0,8 35 36 85 100 -

Prag Alerta

- - - - 0,8 35 36 85 100 50

Punct prelev.


Prag Interv

- - - - 12 210 190 530 380 5000

SF2 1 m 6,85 31 356,1 <0,1 <0,5 38,2 28,2 14,5 32,9 <25

SF3 2 m 7,39 30,8 262,2 <0,1 <0,5 38,2 26,6 13 35,2 <25

SF4 3 m 7,87 28,1 271,6 0,11 <0,5 32,1 21,2 10,7 25,1 <25

SF5 4 m 8,01 29,5 285 0,26 <0,5 33,7 23,9 11,7 24,9 <25

SF6 5 m 8,29 29,7 278,7 0,22 <0,5 30,9 22 9,6 21,3 <25

SF7 6 m 8,14 30,5 250,6 0,16 <0,5 27,5 22,7 10,3 24,5 <25

SF8 7 m 8,12 34,6 259,8 0,15 <0,5 23 17,6 7,4 15,4 <25

SF9 8 m 8,16 38,7 242,1 0,18 <0,5 20,3 18,2 6,4 16,9 <25

SF10 9 m 8,09 43 273,2 0,18 <0,5 18,9 16,3 6,1 14,1 <25

SF11 10 m 8,29 39,3 247,8 0,17 <0,5 20,4 16,3 6,7 16,2 <25

SF12 11 m 8,35 33,1 254,3 0,16 <0,5 20,7 18,1 6,8 18,3 <25

SF13 12 m 8,43 27,3 265,6 0,15 <0,5 18,3 16,9 6,3 18,9 <25

SF14 13 m 8,31 29,4 223,9 0,13 <0,5 16,1 15,4 6,8 19,8 <25

SF15 14 m 8,27 28,8 282,1 0,11 <0,5 18,2 16,7 6,1 19,5 <25

SF16 15 m 8,35 32,5 262,5 0,11 <0,5 17,5 15,7 6,1 18,7 <25

SF1 0,50 m 6,56 30,7 325,6 <0,1 <0,5 28,2 25,1 11,3 30,2 <25 F7

SF2 1 m 6,43 25,3 270,5 <0,1 <0,5 31,3 26,7 12 27,7 <25

SF1 0,50 m 6,53 46,7 342 <0,1 <0,5 24,9 20,2 11,4 27,3 <25 F8

SF2 1 m 6,21 49,1 320,8 <0,1 <0,5 25,1 18,7 10,2 24,1 <25

SF1 0,50 m 6,36 28,3 298,7 <0,1 <0,5 43,9 29,4 14,7 30,2 <25 F9

SF2 1 m 6,4 30,9 317,8 <0,1 <0,5 33,1 27,6 13,1 32,8 <25

SF1 0,50 m 6,46 19,2 280,2 <0,1 <0,5 37,5 26,5 12,1 27,4 <25 F10

SF2 1 m 6,35 18,5 268,1 <0,1 <0,5 34,8 25,6 9,4 27,2 <25

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, apar depasiri sistematice ale valorilor normale in sol in cazul indicatorilor Cr, Cu si Ni. Depasirile reflecta probabil fondul natural din perimetrul analizat. In conformitate cu Lista Olandeza se inregistreaza depasiri ale limitelor admise in ceea ce priveste indicatorul Nichel.

Folosinta trecuta a terenului din zona amplasamentului a fost exclusiv agricola, astfel incat este exclusa o eventuala contaminare cu metale datorita activitatilor desfasurate in trecut. Ipoteza este sustinuta de rezultatele obtinute in cazul probelor colectate din forajul geotehnic F6. In acest caz, se observa ca nu exista variatii semnificative ale concentratiei in raport cu adancimea.





Pagina (62)



Principala agresiune asupra solului este reprezentata de lucrarile de excavare si terasare propriu zise. Implementarea proiectului necesita decopertarea si punerea in opera a unor volume mari de materiale locale (pamant), aducerea la cota a unor lucrari de infrastructura existente si amenajarea statiei de bioremediere.

Realizarea acestor lucrari nu necesita ocuparea unor suprafete suplimentare de teren (utilajele vor activa in interiorul incintei supuse lucrarilor de amenajare), iar utilajele de constructii vor fi intr-un numar redus.

Principalele substante poluante in cazul de fata sunt reprezentate de carburanti si lubrifianti. Aprovizionarea, stocarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.

Principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de implementare a proiectului sunt asociati urmatoarelor activitati:

• procese de excavare a substratului pentru indiguire;

• sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport;

• functionarea utilajelor de constructii;

• scurgeri necontrolate de produse petroliere pe amplasamentul santierului, folosite in lucrarile de construire, care pot fi antrenate de apele de precipitatii pe sol;

• depuneri de particule sedimentabile cu continut de metale grele.

In vederea diminuarii impactului asupra calitatii solului in timpul implementarii proiectului trebuie avute in considerare urmatoarele masuri:

• managementul corespunzator al deseurilor rezultate in perioada de constructii;

• managementul materialelor de constructie.


Materialul adus la bioremediere poate fi incadrat ca si substanta periculoasa, avand o concentratie relativ ridicata de hidrocarburi. De aceea se va acorda o atentie deosebita stocarii sau manevrarii acestui material astfel incat sa se impiedice imprastierea acestuia direct pe substrat. In acest caz trebuie mentionat faptul ca statia va avea de jur imprejur amenajari speciale de tipul platformelor asfaltate de transport, acestea impiedicand producerea unor deversari accidentale a materialului direct pe substrat.

Apa pluviala care strabate materialul, impurificandu-se la contact va fi colectata si recirculata. Se va avea in vedere vidanjarea surplusului de apa ori de cate ori este necesar pentru a se preveni situatiile de deversare a acestei ape contaminate pe terenurile adiacente.

De asemenea, apele tehnologice (provenite de la spalarea rotilor autovehiculelor si de la intretinerea platformelor tehnologice) se pot constitui si ele intr-o sursa de poluare daca nu este bine administrat bazinul de colectare al acestora. De precizat este faptul ca bazinul colector al acestora este prevazut cu separator de produse petroliere si decantor.





Pagina (63)


Deseurile ce vor fi acceptate la depozitare vor avea un continut relativ redus de hidrocarburi petroliere, substanta considerata periculoasa ca urmare a inflamabilitatii. Aceasta trasatura nu se va manifesta insa in ce priveste deseurile ce se vor depozita (pamant si sedimente bioremediate care vor respecta continutul in carbon organic si parametrii levigatului conform Ordinului 95/2005 privind criteriile de acceptare a deseurilor in depozite de deseuri nepericuloase).

Modul de amenajare a depozitului in ce priveste sistemul de amenajare a cuvei si impermeabilizarea dubla cu argila si geomembrana ca si sistemul de gospodarire a apelor pluviale cazute in incinta, elimina practic riscul de infiltare in sol a oricaror contaminanti.

Existenta nativa a unui substrat predominat argilos cu o impermeabilitate redusa reprezinta un factor favorabil in ce priveste riscurile de infiltrari accidentale.

In proiectul se mentioneaza ca amplasamentul va fi dotat cu un rezervor de carburanti si o pompa. Rezervorul va fi construit si amplasat respectand cerintele legale pentru protectia mediului, iar pompa va fi amplasata pe o suprafata bine impermeabilizata si cu un sistem de colectare a apelor corespunzator, pentru a se evita poluarea solului si subsolului.

In sinteza, principalele masuri pentru protectia solului si subsolului constau din:

• impermeabilizarea platformei de bioremediere si a bazei depozitului;

• amenajarea depozitului in forma de cuva cu diguri perimetrale astfel incat sa nu fie posibila deversarea de ape contaminate sau preluarea de deseuri in afara celulei de depozitare;

• realizarea unui sistem de colectare si epurare a apelor pluviale ce cad pe suprafata statiei de bioremediere si a depozitului;

• masuri de prevenire a infiltratiilor accidentale de la operatiile de alimentare cu carburanti si cele de spalare a rotilor vehiculelor.

III.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvative

Suprafata pe care se va amenaja Statia de bioremediere si Depozitul de deseuri nepericuloase este incadrata la limita dintre doua ecosisteme: unul natural al stepei si silvostepei (700 – 800 m Nord padurea Betiu) si unul amenajat – agricol (cu precadere zootehnic – ferma Ciuperceni). Biocenozele adaptate in acest areal au suferit in timp puternice antropizari, ce pot fi observate prin afectarea diversitatii biocenotice.

Amplasamentul ales pentru constructia obiectivului analizat in prezentul studiu face parte dintr-un perimetru agricol. Avand ca referinta un sistem antropizat de activitatile agricole se poate aprecia ca lucrarile de constructie nu pot conduce la intensificarea factorilor de stress asupra ecosistemelor naturale.

Prin dotarile care vor fi prevazute pentru colectarea apelor uzate (tehnologica si menajera) si apelor pluviale se apreciaza ca ecosistemele acvative si terestre nu vor fi afectate de functionarea viitorului obiectiv.





Pagina (64)


III.7 Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public

Activitatile care se vor desfasura atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare nu vor afecta zonele rezidentiale aferente localitatii Ciuperceni, avand in vedere distanta fata de acestea (1,5 km), respectiv faptul ca activitatile se vor desfasura cu respectarea tuturor prevederilor legale privind protectia mediului inconjurator si a sanatatii umane.

Avand in vedere ca depozitul de deseuri propus nu va induce neplacerile cauzate de depozitele uzuale de deseuri menajere (mirosuri din descompunerea de subtante organice, preluarea de catre vant a pungilor de plastic, proliferarea de insecte, rozatoare sau alti daunatori, etc) se presupune ca efectele asupra locuintelor cele mai apropiate (cca 1500 m) nu vor fi semnificative.

Situatia se incadreaza in prevederile HG 349/2005, punctul b. articolul 1.1.2.1.2. din Anexa 2, in care se mentioneaza:

“b) pozitionarea fata de zonele locuite existente sau planificate; distanta de protectie fata de corpul depozitului trebuie sa fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase si periculoase;”

Mai mult, aceste prevederi sunt derivate din cele prevazute de Norma de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei, aprobata prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, care in Art. 11 prevede o distanta de 1000 m fata de depozitele controlate de deseuri solide.

III.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Asa cum reiese din capitolele anterioare, obiectivul in sine este o componenta a noului sistem de gospodarire a deseurilor ce urmeaza a fi implementat de OMV Petrom la nivel national.

Ca atare, elementele privind acest sistem se regasesc descrise in capitolele anterioare ale prezentului memoriu.

Activitatea in sine nu va avea efect generarea de deseuri, ci doar tratarea si depozitarea conforma a acestora in concordanta cu reglementarile de specialitate.

Singurele deseuri produse efectiv in cadrul statiei de bioremediere si depozitului vor fi deseurile menajere provenite de la angajati. Gospodarirea deseurilor menajere rezultate de la personalul care va asigura constructia cat si operarea ulterioara a statiei si depozitului se vor face in conformitate cu prevederile legale privind colectarea si eliminarea deseurilor.

Avand in vedere personalul redus prognozat a activa in acest punct de lucru in perioada de functionare, cantitatile rezultate vor fi reduse (cca. 1 - 3 kg/zi). Aceste deseuri vor fi colectate intr-o europubela ce va fi asigurata de beneficiar. Deseurile vor fi colectate de catre o societate acreditata cu care beneficiarul va semna un contract de prestari de servicii.

Se apreciaza ca gestionarea deseurilor se va realiza in conditii corespunzatoare si ca atare nu se vor produce efecte negative asupra solului si subsolului. Se are in vedere ca intreaga suprafata destinata tratarii si depozitarii deseurilor va fi impermeabilizata.





Pagina (65)


III.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculoase care se vor utiliza in faza de constructie vor consta in: carburanti (motorina sau benzina), lubrifianti, necesari functionarii utilajelor. Acestea vor fi gestionate in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Utilajele care vor fi folosite, vor fi aduse in perfecta stare de functionare cu toate reviziile tehnice la zi.

Avand in vedere profilul de activitate, in perioada de functionare, nu sunt prognozate a fi utilizate substante toxice si periculoase in cadrul acestui amplasament exceptand continutul in hidrocarburi din petrol al deseurilor ce vor fi procesate si al pompei de motorina. Gospodarirea acestor deseuri avand continut in substante toxice si periculoase constituie obiectul lucrarii de fata.

Activitatea de baza se refera la sol contaminat si sedimente cu un continut de titei. Legislatia de specialitate mentioneaza ca hidrocarburile petroliere sunt substante periculoase fara a mentiona insa specific care este pragul de continut pentru care astfel de deseuri pot fi considerate periculoase.

Principalul risc indus de componenta periculoasa (titeiul) este legat de inflamabilitatea acestuia, caracteristica a carei manifestare este improbabila pentru solul si sedimentele ce se vor manipula pe amplasament.

Intrucat componentele din titei nu sunt definite de un grad semnificativ de toxicitate, si mai ales dupa ce au fost supuse in prealabil operatiei de bioremediere este discutabil in ce masura aceste deseuri (in fapt sol) mai pot fi considerate periculoase prin prisma riscurilor mentionate de legislatie (inflamabilitate).

Oricum acceptarea deseurilor la depozitare se va supune criteriilor legale mentionate de Ordinul 95/2005.

IV LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI

IV.1 Situatii identificate de risc potential, zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati

Notiuni introductive

Notiunea de "risc", definita ca fiind “probabilitatea ca un anumit efect negativ sa se producA intr-o anumita perioada de timp si/sau in anumite circumstante”:

• este asociata prezentei substantelor periculoase pe un amplasament si

• corespunde unei functionari anormale (ca de ex. “accident major”) “care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii unui obiectiv” si “care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului” (HG 95/2003).

Pericolele si expunerile sunt clasificate semi-cantitativ pe urmatoarea scala:

Foarte mic < Mic < Moderat < Semnificativ < Mare < Foarte mare





Pagina (66)


Riscurile sunt clasificate pe o scala care o urmareste pe cea a pericolelor si expunerilor, cu mici diferente:

IV.1.1 Identificarea surselor potentiale si a receptorilor sensibili - zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati

Surse potentiale

1. Singurele substante periculoase preconizate sa fie stocate pe amplasament sunt combustibilii pentru alimentarea utilajelor de exploatare. Rezervorul de combustibil reprezinta una din sursele potentiale in identificarea riscului.

2. “Materia prima” a activitatii o constituie anumite categorii de deseuri clasificate ca deseuri periculoase. De aceea, atat zona de depozitare a acestor deseuri, cat si instalatiile de drenare, colectare, tratare a apei reprezinta surse potentiale in identificarea riscului.

Receptori sensibili

Principalii receptori sensibili identificati in raport cu activitatea ce se va desfasura pe amplasament sunt solul si acviferul freatic. Afectarea acestora poate favoriza, in anumite conditii, migrarea poluantilor.

Cai de transmitere Sursa Cale Receptor

-Rezervor combustibil; -Depozite deseuri; -Instalatii procesare deseuri si auxiliare, prin scurgeri de substante poluante din manipulare, transport, instalatii de stocare/productie, drenuri/retele de canalizare (poluare accidentala)

-Sol; -Straturi permeabile de sol, subsol; -Freatic; -Lant trofic

-Culturi agricole; -Ecosisteme; -Acviferul freatic; -Cursuri de suprafata

IV.1.2 Identificarea situatiilor de risc potential

Principalii factori de risc sunt reprezentati de scurgeri accidentale de combustibil, de levigat sau manevrarea necorespunzatoare a deseurilor. Tinand cont ca amplasamentul este caracterizat de un strat natural de argila de 6 m cu permeabilitate foarte redusa, riscul penetrarii panzei freatice este foarte redus.

Asocierea acestor riscuri cu situatii de dezastre naturale (precipitatii extreme) trebuie avuta, de asemenea, in vedere.

Dupa cum s-a mentionat in capitolul III.2. riscul de aparitie a emisiilor atmosferice de poluanti sunt date predominant de emisii la esapamentul utilajelor, usoare emisii de substante volatile (COV) din masa de deseuri si emisii de praf datorate preluarii de material de catre curentii de aer.

Nesemnificativ < Minor < Mic < Moderat < Mare < Foarte mare





Pagina (67)


Avand in vedere specificul acestor riscuri in contextul proiectului analizat se apreciaza ca riscul asociat operatiilor de pe amplasament este minor-moderat.

IV.2 Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse

Aer

Masurile pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer, in faza de operare se refera in principal la stabilirea si respectarea unui management adecvat al operatiilor din cadrul statiei de bioremediere si depozitului. In principal aceste masuri se refera la:

• utilizarea de utilaje ce respecta standarde privind emissile de esapament (Euro 2 – 4) si cu reviziile tehnice la zi;

• optimizarea operatiunilor de incarcare si descarcare a autocamioanelor de transport;

• eficientizarea operatiunilor de aerare a deseului supus bioremedierii, respectiv operatiunilor de nivelare si compactare a deseului in depozit;

• asigurarea unei umiditati optime in vederea cresterii eficientei procesului de bioremediere dar avand ca efect si reducerea emisiilor de pulberi (preluate de curentii de aer).

Ape subterane si de suprafata

Masurile pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse care trebuie implementate si respectate in faza de operare sunt:

• Asigurarea cu facilitati pentru spalarea rotilor utilajelor de transport si manipulare a deseurilor;

• Intretinerea retelelor de transport si a suprafetelor tehnologice din cadrul incintei;

• Intretinerea in buna stare (curatare) a sistemelor de colectare a apelor tehnologice si a bazinelor de epurare si stocare aferente;

• Verificarea periodica a starii impermeabilizarii platformei de bioremediere, bazinelor si rigolelor colectoare.

Sol si subsol

Masurile menite sa protejeze factorul de mediu apa au efect si asupra solului. In plus se vor acorda atentie urmatoarelor aspecte:

• Gestionarea atenta a cantitatii de apa stocata in raport cu aportul potential din precipitatii;

• Manevrarea si dispunerea doar pe suprafete impermeabilizate a deseurilor evita practic riscul infiltrarii de substante contaminante;

• Apele pluviale ce percoleaza deseurile (levigat) vor fi colectate in bazine special destinate, si trecute prin sistemul de epurare;

• Rigolele perimetrale de dirijare a apei pluviale potential curate care se scurge de pe taluzuri si suprafetele adiacente incintei depozitului vor asigura dirijarea acestora astfel incat sa se evite contactul cu materialul depozitat.





Pagina (68)


Asezari umane/Ecosisteme terestre si acvatice

Masurile ce trebuie implementate pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra asezarilor umane si ecosistemelor sunt cele legate de asigurarea conditiilor adecvate de functionare pentru a se evita afectarea factorilor de mediu mentionati mai sus ca si evitarea producerii de zgomot la niveluri care sa depaseasca limitele impuse de reglementari.

Masuri adiacente pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse in perioada de operare sunt:

• Controlarea poluarii fonice prin utilizarea de utilaje cu un nivel redus de poluare si intretinerea acestora la parametrii optimi de functionare;

• Monitorizarea periodica a calitatii factorilor de mediu (aer, sol, apa);

• Plantarea de arbori la limita incintei poate contribui la reducerea efectului vizual (asupra peisajului).

IV.3 Planul de interventii pentru cazul de accidente sau situatii de urgenta

Avand in vedere specificul activitatii prognozate a se desfasura in cadrul acestui obiectiv precum si conditiile de amplasare, in cazul unei functionari normale, sunt reduse posibilitatile de producere a unor evenimente nedorite care sa conduca la producerea unor poluari accidentale. Astfel de evenimente ar putea sa apara doar ca urmare a unor neglijente in intretinerea sistemului de canalizare coroborate cu aparitia unor ploi torentiale de mare intensitate. Principalul factor de mediu posibil a fi afectat este reprezentat de apa de suprafata. Distanta pana la receptorul natural (paraul Sericu avand albia la peste 2000 distanta de amplasament) face ca aceasta perspectiva sa fie extrem de redusa.

Totusi, pentru reducerea la maxim a efectelor nedorite, beneficiarul dispune de planuri detaliate de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, care detaliaza modul specific de actiune si interventie al angajatilor care identifica astfel de fenomene si al persoanelor cu responsabilitati in acest sens.

In astfel de situatii, reprezentantii unitatilor implicate au obligatia informarii, consultarii si coordonarii cu institutiile relevante, dupa caz.

In ce priveste aspectele specifice aferente functionarii viitoarei statii de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase, acestea urmeaza a fi incluse intr-o versiune revizuita a acestui plan, detaliile urmand a fi disponibile in faza de autorizare de mediu.

IV.4 Lucrari propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului la incetarea activitatii

Masurile propuse la incetarea activitatii desfasurate pe amplasament sunt:

• solicitarea avizului de mediu pentru incetarea activitatii;

• colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor de tip menajer si industrial;

• curatarea si spalarea spatiilor in care s-au desfasurat diferite activitati;

• eliminarea substantelor continute in instalatii, rezervoare, neutralizarea sau eliminarea prin firme specializate;

• curatarea si spalarea instalatiilor si rezervoarelor;





Pagina (69)


• vidanjarea bazinelor in care sunt colectate apele uzate;

• evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea instalatiilor de canalizare si a bazinelor vidanjabile cu expedierea apelor la Statia de epurare;

• dezafectarea tuturor instalatilor care au deservit activitatea desfasurata pe amplasament, valorificarea utilajelor fie prin reutilizare ca atare, fie prin dezmembrare si valorificarea deseurilor materiale rezultate;

• testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate si necesitatea oricarei remedieri in vederea redarii zonei asa cum a fost definita in raportul initial al amplasamentului;

• reconstituirea conditiilor naturale ale ariei inconjuratoare.

La umplerea unei celule a depozitului, suprafata va fi impermeabilizata cu straturi de geo-compozit (aplicat direct pe deseu), urmate de dispunerea unui strat de 1000 mm argila si a unui strat de 200 mm sol vegetal.

Dupa umplerea completa si nivelarea unei celule de depozitare, inchiderea acesteia se va face folosind un sistem de acoperire care va indeplini urmatoarele cerinte:

• sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitatii;

• sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetatie;

• sa prezinte siguranta impotriva deteriorarilor provocate de eroziuni;

• sa fie rezistent la variatii mari de temperatura (inghet, temperaturi ridicate);

• sa fie circulabil;

• sa fie usor de intretinut.

Intrucat aceste deseuri nu produc gaze de fermentare sistemul de inchidere nu va avea specificatii pentru aceasta. Totodata pentru aceste deseuri nu exista riscul proliferarii de insecte, rozatoare sau alte animale care in cazul in care ar intra in depozit ar putea deteriora sistemele de impermeabilizare aferente.

Planul de inchidere se regaseste in documentatia care se inainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului in vederea obtinerii acordului de mediu si se preia integral la documentatia pentru obtinerea autorizatiei de mediu.

Pentru inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postinchidere, beneficiarul va constitui un fond special destinat.

IV.5 Sistemul de inchidere si monitoring post inchidere

La incetarea activitatii beneficiarul va dezafecta toate instalatiile aferente statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase.

Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze monitorizarea postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu competenta (minimum 30 de ani).





Pagina (70)


Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.

Prin dezafectarea instalatiilor si refacerea suprafetei fostului depozit, terenul va fi redat in circuitul natural iar monitorizarea postinchidere isi pierde ratiunea de a fi efectuata.

IV.6 Reabilitarea si utilizarea ulterioara a amplasamentului

Dupa dezafectarea facilitatilor existente in zona si a inchiderii celulelor depozitului vor fi inlaturate si betoanele si drumurile de acces aferente depozitului. Deseurile rezultate din dezafectare vor fi depozitate, functie de caracteristici, la un depozit de deseuri autorizat. Suprafata rezultata va fi nivelata, completata cu sol fertil si redata folosintei agricole anterioare achizitionarii pentru constructia statiei si depozitului.

V PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Controlul apei de suprafata

Avand in vedere distanta fata de apele de suprafata nu sunt de asteptat efecte semnificative asupra apelor de suprafata astfel ca nu se considera necesara monitorizarea.

Controlul apei subterane

In amplasament nu a fost identificata apa subterana pana la adancimea de 7 m. Urmarirea calitatii apei subterane ofera informatii privind contaminarea acesteia datorata depozitarii deseurilor. Controlul calitatii apei subterane se poate realiza prin intermediul forajelor de monitorizare executate pentru stabilirea conditiilor hidrogeologice ale amplasamentului (in cazul in care acestea mai sunt functionale la data finalizarii constructiei) sau daca se considera necesar prin intermediul a cel putin trei foraje de monitorizare executate pana la adancimea de 15 m in amonte (un foraj de monitorizare) si aval (doua foraje de monitorizare) fata de amplasament pe directia de curgere.

Controlul apei uzate

In ceea ce priveste monitorizarea factorilor de mediu trebuie amintita importanta monitorizarii apei uzate/levigatului. Dupa cum am mentionat, este de asteptat ca decantarea gravitationala si separarea uleiului liber flotant sa reprezinte un tratament suficient al apei contaminate. In perioada de functionare este prevazuta o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate in vederea analizarii eficientei sistemelor de epurare a apelor si necesitatea eventualei epurari aditionale a acestora.

Programul de monitorizare pe primele 12 de luni trebuie sa includa in prima faza analize pentru determinarea urmatoarelor componente:

• Metale grele relevante conform listei standard pentru apa reziduala;

• Saruri neutre: cloruri si sulfati;

• Azot total, amoniac si nitrat;

• pH;





Pagina (71)


• Conductivitate;

• Suspensii solide (SS) si totale solide (TS);

• COT, CCO si CBO5;

• Ulei mineral;

• Hidrocarburi (BTEX, hidrocarburi C6- C10 si C10 – C25, naftalina si hidrocarburi poliaromatice) - analize specifice.

Este de asteptat ca multe dintre componentele analizate vor fi prezente in cantitati infime, nefiind relevante pentru monitorizarea viitoare, astfel, programul va fi revizuit si redus dupa 6 luni si concentrat asupra parametrilor relevanti in perioada de testare ramasa.

De asemenea monitorizarea depozitului va avea in vedere analiza celorlalti parametrii mentionati de Normativul aprobat prin Ordinul 757/2004 in ce priveste:

• tasarile si deformatiile sistemului de izolare a bazei depozitului;

• functionarea sistemului de drenaj al apelor pluviale ce percoleaza deseurile (levigat)

• monitorizarea datelor meteorologice:

o precipitatii,

o temperatura,

o vant,

o evaporarea apei.

Parametrii ce pot fi monitorizati la intervale regulate care se vor stabilii cu precizie in faza de autorizare a depozitului sunt:

• Date meteorologice:

o Cantitatea de precipitatii

o Temperatura

o Directia si viteza vantului

o Evaporare direct cu lisimetrul sau prin stabilirea umiditatii aerului si determinarea princalcul a evaporarii dupa Haude

o Umiditatea aerului

• Date despre emisii:

o Cantitatea de levigat

o Compozitia levigatului

o Nivelul levigatului in corpul depozitului

o Cantitatea de apa colectata de pe suprafetele acoperite

o Compozitia apei colectate de pe suprafete acoperite





Pagina (72)


o Calitatea apei de suprafata din vecinatatea depozitului, daca este cazul

• Date despre corpul depozitului:

o Constructia si compozitia corpului depozitului

o Tasarea corpului depozitului.

Masuratorile si inregistrarile cele mai relevante legate de functionarea obiectivului vor fi cele legate de caracteristicile si cantitatile deseurilor care vor fi admise la depozitare.

In acest sens vor fi efectuate analize de laborator pentru fiecare lot de deseuri.

Metodele folosite pentru analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european.

In plus, in laboratorul propriu vor fi efectuate periodic analize cu privire la caracteristicile apei pluviale (levigat) epurate atat la evacuare cat si in ce priveste eficienta proceselor de epurare.

Rezultatele masuratorilor (automonitorizare) vor fi raportate periodic autoritatii teritoriale pentru protectia mediului. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

Activitati de monitorizare post-inchidere

In plus fata de o selectie a parametrilor monitorizati in mod curent, principalele elemente ce pot fi analizate in cadrul monitorizarii post-inchidere se refera la:

• Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei depozitului de deseuri;

• Starea sistemului de acoperire a deseurilor;

• Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite incluzand intensitatea de evaporare;

• Starea stratului vegetal.

Documents

Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru ...arpmag.anpm.ro/upload/43891_SC OMV Petrom SA, Ciuperceni.pdfMemoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru obiectivul