DEPARTAMENTUL PROIECTARE ŞI CERCETARE

MEMORIU DE PREZENTARE

pentru proiectul

PT nr. 849 / 2011

„PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A CONDUCTEI DE

TRANSPORT GAZE NATURALE Dn 800 x 45 bar

ŞENDRENI-SILIŞTEA-BUCUREŞTI,

Etapa I, Zona I : SCV AFUMAŢI-R9S SINEŞTI,

L=8,645 km”.

Exemplar 1/1

- 2012-

CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI: ............................................................................................................. 4

II. TITULAR ............................................................................................................................................... 4

III. DESCRIEREA PROIECTULUI: ......................................................................................................... 4

III.1. Prezentarea proiectului................................................................................................................... 4

III.2. Necesitatea şi oportunutatea proiectului ...................................................................................... 14

III.3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren

solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente); ..................................... 15

III.4. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, ..................................................... 15

materiale de construcţie, etc.) ............................................................................................................... 16

III.5. Elementele specifice caracteristice proiectului propus sunt prezentate după cum urmează: ....... 16

III.6. Localizarea proiectului: ............................................................................................................... 20

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA

POLUANŢILOR ÎN MEDIU ................................................................................................................... 29

IV.1.Protecţia calităţii apelor: ............................................................................................................... 29

IV.2. Protecţia aerului: .......................................................................................................................... 30

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:.............................................................................. 30

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor: ..................................................................................................... 30

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului: .................................................................................................. 31

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: ................................................................................ 31

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: ................................................ 32

IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament: .................................................................... 32

IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: ................................................. 32

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI: ............................................................... 32

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE

NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO,

COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A

DEŞEURILOR ETC.) ............................................................................................................................... 33

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER: ............................................................... 33

VII.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier; ................................................................ 33

VII.2. Localizarea organizării de şantier; ............................................................................................. 33

VII.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier; ................................ 33

VII.4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în

timpul organizării de şantier; ................................................................................................................ 33

VII.5. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. ............................. 33

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN

CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE

INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE: ..................................................................................................... 34

IX. ANEXE - PIESE DESENATE ........................................................................................................ 34

IX.1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a

utilizării suprafeţelor ............................................................................................................................. 34

IX.2. Schemele-flux pentru: .................................................................................................................. 35

X. PENTRU PROIECTELE PENTRU CARE ÎN ETAPA DE EVALUARE INIŢIALĂ

AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI A DECIS NECESITATEA

DEMARĂRII PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU

................................................................................................................................................................... 35

MEMORIU DE PREZENTARE

I. DENUMIREA PROIECTULUI:

P.T. nr. 849/2011: „Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km

II. TITULAR

- Numele companiei : S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS - Adresa poştală: Piata Constantin I.Motas nr. 1, Mediaş, Sibiu,România. - Numărul de telefon: +40-0269-803333 ; fax: +40-269-839029; - Adresa de e-mail: cabinet@transgaz.ro; - Adresa paginii de internet: web: www.transgaz.ro; - Numele persoanelor de contact: Director: Bucur Adrian, Direcţia Calitate – Mediu, Prevenire şi Protecţie 0269801074 Şef proiect: Ing. Petre Grezer; telefon/fax 0269801694 / 0269841839, mobil 0721/583030

III. DESCRIEREA PROIECTULUI:

III.1. Prezentarea proiectului

Prezenta documentaţie analizează impactul generat de realizarea proiectului " Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I: SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km ", întocmit de S.N.T.G.N.-,,TRANSGAZ” S.A. MEDIAS – Departamentul Proiectare şi Cercetare.

Lucrările privind punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I se vor executa în zone extravilane astfel:

- în partea de vest a judeţului Ialomiţa pe raza comunei Sineşti; - în partea de est a judeţului Ilfov pe raza comunelor Găneasa, Petăchioaia şi Afumaţi. Elaborarea proiectului " Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar

Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km " s-a efectuat în conformitate cu prevederile Normelor Tehnice nr. 1220/2006 pentru "Proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale".

Traseul evită în general zonele construibile, intravilanul localităţilor, şi asigură în mare parte executarea mecanizată a lucrărilor de construcţii-montaj.

La alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate s-au avut în vedere următoarele: - amplasamentul propus să afecteze cât mai puţin terenurile agricole; - necesitatea de amenajări minime ale terenului în raport cu alte variante posibile; - considerente tehnico - economice şi constructive, precum şi posibilităţi de supraveghere a conductei în

timpul exploatării; - impact minim asupra mediului înconjurător (cu toate componentele sale); - evitarea pe cât posibil a zonelor construite şi construibile; Diametrul conductei de transport gaze naturale proiectate este de Dn 800 (Ø32”), conform SR EN 10208-

2/2009.

Grosimea peretelui ţevii pentru conducta proiectată Dn 800 este de 10,00 mm pentru clasa 2 de locaţie , 11 mm pentru clasa 3 de locaţie, 14,2 mm pentru clasa 4 de locaţie, conform SR EN 10208-2+AC/2009, din material oţel L 360 NB.

Grosimea de perete a materialului tubular s-a stabilit pe bază de calcul, în funcţie de debitul maxim de gaze care se poate transporta prin conductă, de presiunea de operare la care este exploatată conducta, precum şi în funcţie de încadrarea traseului conductei în clase de locaţie conform Normelor Tehnice NT 1220 -2006.

Pentru schimbările de direcţie ale conductei, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, se vor utiliza curbe obţinute prin încălzire la cald (CMF). Dimensiunile peretelui ţevii pentru curbe proiectate Dn 800 este s = 14,2 mm pentru clasele 2 şi 3 de locaţie şi s = 17,5 mm pentru clasa 4 de locaţie, conform SR EN 10208-2 /2009, din material oţel L 360 NB.

In calcule s-a utilizat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsura S.I. Astfel, în urma calculelor de dimensionare , au rezultat următoarele diametre, lungimi şi grosimi de perete

pentru ţevi:

► pentru traseul de conductă încadrat în clasa 2 de locaţie se va utiliza ţeavă sudată elicoidal

813mm x 10 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, L = 7928 m;

► pentru traseul de conductă încadrat în clasa 3 de locaţie se va utiliza ţeavă sudată elicoidal

813mm x 11 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, L = 37 m ;

► pentru traseul de conductă încadrat în clasa 4 de locaţie se va utiliza ţeavă sudată elicoidal

813mm x 14,2 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, L = 680 m;

► la subtraversarea hidrocanalelor, se va utiliza ţeavă sudată elicoidal 813 mm x 11 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009, care se va betona sub talveg, grosimea betonului fiind de 13 cm. Lungimea totală a ţevii betonate este L = 8 m ;

► la subtraversarea râului Mostiştea prin foraj orizontal dirijat se va utiliza ţeavă sudată elicoidal 813 x 14,2 mm, material L.360 NB (X.52 după API), conform SR EN 10208-2/2009. Lungimea totală a subtraversării este L = 420 m;

► la schimbările de direcţie, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal, se vor folosi curbe obţinute prin încălzire la cald, utilizând încălzirea inelară-zonală prin curenţi de medie frecvenţă, confecţionate din

ţeavă sudată elicoidal : 813 x 14,2 mm, având Rc = 7 m, pentru clasele 2 şi 3 de locaţie şi 813 x 17,5 mm, având Rc = 6 m, pentru clasa 4 de locaţie, executate din ţeavă din oţel, material L 360 NB, conform SR EN 10208-2/2009. Lungimea totală a ţevii pentru curbe este L = 31,72 m.

Notă: calculul grosimii de perete pentru curbele îndoite la cald s-a făcut conform normelor de proiectare. Materialele utilizate la realizarea conductelor vor fi însoţite de certificate de inspecţie tip 3.1 sau raport de

inspecţie tip 3.2 conform SR EN 10.204 şi declaraţii de conformitate respectând prevederile SR EN 45.014. Traversările pâraielor, văilor şi a canalelor se vor realiza subteran cu conductă betonată, în funcţie de

condiţiile locale din teren, acestea urmând a fi detaliate la proiectele de execuţie. Traversarea pârâul (balta) Mostiştea se va realiza prin foraj orizontal dirijat, forajul având lungimea de 420

m; Pentru traseul conductei încadrat în clasa 4 de locaţie se vor lua următoarele măsuri suplimentare de

siguranţă: a) controlul integral al corpului ţevii, inclusiv sudurile de fabricaţie, prin metode nedistructive; b) controlul integral al sudurilor realizate în şantier, prin radiaţii penetrante sau ultrasunete; c) proba de rezistenţă se realizează cu apă la presiune de 1,4 x Pmax; d) izolaţie de tip foarte întărită sau întărită în funcţie de sistemul de izolare; e) în funcţie de situaţia din teren, se iau măsuri suplimentare de drenare a curenţilor de dispersie. Protecţia împotriva coroziunii exterioare a conductei de transport gaze naturale îngropate, se va executa

prin izolarea anticorozivă cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă extrudată) de tip întărită pe intreg traseul conductei.

La subtraversare căilor de comunicaţii (drumuri, căi ferate, a apelor şi a canalelor de desecare) izolaţia conductei va fi de tip întărită în cazul sistemului de izolare cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă extrudată), şi de tip foarte întărită în cazul utilizării benzilor termocontractil la curbe.

Părţile aeriene ale instalaţiilor se vor proteja împotriva coroziunii exterioare prin vopsire cu un strat de grund şi două straturi de vopsea email.

Protecţia anticorozivă a conductei de transport gaze naturale se va realiza cu ajutorul unor SPC – uri, staţii de protecţie catodică existente pe traseul conductei .

Toate măsurile de protecţie anticorozivă a conductei se prevăd a fi corelate cu factorii locali de mediu incluzând efectele mecanice ale solului asupra izolaţiei, posibilitatea riscului datorat intervenţiei unei terţe părţi, precum şi a reglementărilor internaţionale privitoare la exploatarea conductelor ce transportă fluide periculoase (explozive). Menţionăm că conducta nu intersectează şi nici nu se află în apropierea zonelor de interes SITE Natura 2000.

În conformitate cu prevederile Normelor Tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale aprobate prin Decizia preşedintelui A.N.R.E. nr. 1220/2006 art. 5.22÷5.33 şi Anexa nr. 4e, lăţimea culoarului de lucru pentru montajul conductei Dn 800 este de 21 m în terenuri agricole şi neproductive.

Pentru punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti Etapa I - Zona 1 : Robinet R 9 S Sineşti (km 164 + 242) - Nod Afumaţi (km 172 + 711), L = 8.645 m, se vor executa următoarele lucrări:

Înlocuirea tronsonului de conductă situat între Robinet R 9 S Sineşti (km 164 + 242) – Nod Afumaţi (km 172 + 711), în lungime de 8.645 m (lungime rezultată în urma măsurătorilor topografice), necesită realizarea următoarele lucrări :

- Tronsonul de conductă situat între robinetul R 9 S Sineşti şi nodul Afumaţi va fi dezafectat; - Primele două tronsoane debitate la capetele conductei ce se va dezafecta (la robinetul R 9 S Sineşti şi

nodul Afumaţi) vor fi tăiate cu un dispozitiv de tăiere în sistem antiex;

- Următoarele tronsoane ale conductei vor fi tăiate cu sudură oxiacetilenică lângă sudurile circulare; - Conducta dezafectată se va tronsona pe lungimi de cca. 10 m; - Materialul tubular dezafectat de pe tronsoanele înlocuite se va transporta şi depozita într-o locaţie

desemnată de către beneficiar; - După examinarea vizuală a tronsoanelor de ţeavă depozitate, cele corespunzătoare (fără defecte), vor

fi transportate la o unitate specializată pentru lucrări de investigaţii şi probe, în vederea reutilizării acesteia;

- Materialul tubular va putea fi reutilizat în cadrul programului de reparare a celorlate tronsoane, necesar a fi schimbate, între S.C.V. Jugureanu şi S.C.V. Urziceni (nu face obiectul prezentului proiect);

- Se va înlocui tronsonul de conductă dezafectat pe acelaşi traseu, mai puţin următoarele zone : o traversarea pârâului Mostiştea, între km 0 + 260 şi km 0 + 680, pe o lungime de 420 m; o între forajul orizontal dirijat la traversarea pârâului Mostiştea şi colţul pădurii, între km 0 + 680

şi km 1 + 171, pe o lungime de 491 m; o în dreptul pădurii, la intersecţia cu conducta Dn 500, între km 2 + 564 şi km 2 + 682, pe o

lungime de 118 m; o înainte de intrarea în pădure şi subtraversarea Hc 3, între km 7 + 703 şi km 7 + 753, pe o

lungime de 50 m; o la ieşirea din pădure şi subtraversarea Hc 4 şi intersecţia cu conducta Dn 500, între km 7 +

796 şi km 8 + 021, pe o lungime de 225 m; - lansarea conductei proiectate se va realiza în acelaşi şanţ din care a fost scoasă conducta existentă; - firul conductei proiectate se va realiza pe marginea şanţului, fiind sprijinit pe suporţi, iar lansarea ei în

şanţ se va realiza cu ajutorul a trei lansatoare având 20 to, ţinând cont de raza elastică a conductei (Re = 900 m), lansarea realizându-se în fir continuu;

- Datorită interconectării de la Sineşti între conductele de transport gaze naturale 20” Şendreni –

Bucureşti şi 32” Şendreni – Siliştea – Butimanu (între robinetul R 2 pe conducta 32” şi robinetul R

12 pe conducta 20”), pe perioada lucrărilor gazele vor circula pe conducta 20”; - Cuplarea în conducta existentă în zona Sineşti se va realiza aval faţă de robinetul de secţionare R 9 S

Sineşti şi interconectarea Dn 300 prin intermediul robinetului R 15 cu conducta de transport gaze naturale Dn 500 x 45 bar Şendreni – Bucureşti;

- Se va monta la distanţa de 2 metri faţă de gardul împrejmuirii robinetului un ştuţ cu o flanşă multifuncţională Dn 200 pentru introducerea unui balon de obturare a gazelor remanente;

- Ca şi coş de evacuare a gazelor, se va folosi descărcătorul de presiune r 3, montat pe ocolitorul robinetului de secţionare R 9 S de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti;

- La supratraversarea pârâului Mostiştea se vor executa următoarele lucrări :

o Conducta de transport gaze naturale 32” Şendreni – Siliştea – Butimanu va fi demontată de pe suporţi;

o Conducta de transport gaze naturale 20” Şendreni – Bucureşti se va reabilita prin curăţirea şi vopsirea conductei, precum şi înlocuirea aparatelor de reazem izolante;

o Conducta 32” Şendreni – Siliştea – Butimanu proiectată va subtraversa pârâul (balta) Mostiştea prin foraj orizontal dirijat, în lungime de 420 m;

- Pe traseul ei, conducta va subtraversa Hc 1, având adâncimea de cca. 0,4 m, din fir, din raza elastică;

- Conducta proiectată va intersecta (subtraversa) conducta de transport gaze naturale 20” Şendreni – Bucureşti din fir, din raza elastică, pe o lungime de 132 m;

- Conducta proiectată va subtraversa un canal de desecare (HC 2) cu o adâncime de 4,4 m, cu conductă betonată în lungime de 8 m, şi patru curbe de 300;

- De asemenea, va subtraversa două canale (HC 3 şi HC 4) cu adâncimea de 0,6 m, fiecare din fir, din raza elastică, fiecare traversare având lungimea de 75,3 m;

- Conducta proiectată va intersecta (subtraversa) conducta de transport gaze naturale 20” Şendreni – Bucureşti din fir, din raza elastică, pe o lungime de 129 m;

- Conducta proiectată va intersecta (supratraversa) conducta de distribuţie gaze naturale 4”, racordul la S.R.M. Pioneer;

- Cuplarea în conducta existentă în zona nod Afumaţi se va realiza amonte faţă de robinetul de secţionare R 9 A de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti, şi R 1 de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Butimanu;

- Se va monta la distanţa de 2 metri faţă de gardul S.C.V. Afumaţi un ştuţ cu o flanşă multifuncţională Dn 200 pentru introducerea unui balon de obturare a gazelor remanente;

- Ca şi coşuri de evacuare a gazelor, se vor folosi : descărcătorul de presiune r1, montat pe ocolitorul robinetului de secţionare R 1 de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Butimanu şi descărcătorul de presiune r2, montat pe ocolitorul robinetului de secţionare R 9 A de pe conducta Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti;

Materialul tubular pentru reparaţia conductei de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar Şendreni – Siliştea

– Bucureşti va fi L 360 NB (X 52 conform API), conform SR EN 10208-2/2009, grosimea peretelui ţevii a fost stabilită prin dimensionare, în funcţie de clasa de locaţie a conductei.

Se vor folosi curbe CMF Dn 800, din material L 360 NB, conform SR EN 10208-2/2009, în funcţie de clasa de locaţie a conductei.

Conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar x 8,645 km între SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti se va monta îngropat, la adâncimea de 1,1 m faţă de generatoarea superioară.

De la kilometrul „0” până la kilometrul „8 + 645” conducta de transport gaze naturale Dn 800 x 4,5 MPa, traversează următoarele obstacole:

canale; apă cadastrală; conducte de transport şi distribuţie; antene de irigaţii.

În urma studiilor geotehnice efectuate pe traseul conductei, a adâncimilor, a lăţimilor şi a configuraţiilor malurilor

canalelor, a prevederilor STAS-ului 9312 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte în afara localităţilor”, a avizelor şi acordurilor administraţiilor (beneficiarilor) obstacolelor menţionate mai sus, precum şi din considerente de securitate, tehnice, de exploatare , economice şi de protecţie a mediului înconjurător, toate obstacolele vor fi traversate în soluţie subterană.

Toate tronsoanele de conductă din zonele de traversare subterană a căilor de comunicaţie şi a canalelor de apă sunt încadrate în clasa 2, 3 şi 4 de locaţie, în următoarele condiţii de calitate:

Ţeava utilizată pentru porţiunile drepte - 813 x 10 mm pentru clasa 2 de locaţie, 813 x 11 mm

pentru clasa 3 de locaţie şi 813 x 14,2 mm pentru clasa 4 de locaţie, ţeavă din oţel, material L 360 NB, conf. SR EN 10208-2+AC/2009;

Ţeava utilizată pentru curbe - 813 x 14,2 mm pentru clasele 2 şi 3 de locaţie şi 813 x 17,5 mm pentru clasa 4 de locaţie, ţeavă din oţel, material L 360 NB, conf. SR EN 10208-2 /2009;

Toate îmbinările sudate vor fi examinate , cu RP sau US;

Tronsoanele de traversare vor fi supuse probei de rezistenţă hidraulică (5,6 MPa) înainte de montarea în poziţie definitivă (curbele şi alte confecţii vor fi probate în atelier).

Traversări canale

Conducta va subtraversa o serie de canale numerotate pe planurile de amplasare a conductei de la HC 1 la HC 4 după cum urmează:

Tronson 1 - km 00 + 000 ÷ km 4 + 500 - (desen nr. 849 - 01)

- km 01 + 675 – subtraversare torent (HC 1),din fir L = 41,8 m;

Tronson 2 - km 04 + 500 ÷ km 8 + 645 - (desen nr. 849 - 02) - km 05 + 595 – subtraversare canal de desecare (HC 2),în şanţ deschis,cu conductă betonată, L = 37m

Lungimea de betonare este de 8 m. Adâncimea de pozare a conductei s-a realizat la 1,50 m de la cota talvegului până la generatoarea superioară a conductei betonate. Conducta se va racorda cu tronsonul traversării prin intermediul a patru curbe având 30o.

- km 07 + 748 – subtraversare şanţ (HC 3),din rază elastică, L = 75,3 m; - km 07 + 834 – subtraversare şanţ (HC 4),din rază elastică, L = 75,3 m;

Subtraversare canale - săparea mecanizată cu excavatorul conform planurilor de săpătură în şanţ deschis cu malurile

înclinate; - pregătirea platformei de lucru având dimensiunea de 50 x 5 m, prevăzute cu plăci prefabricate din

beton; - îmbinarea pe mal a tronsoanelor de ţeavă izolate şi betonate în staţie, inclusiv a curbelor; - gamagrafierea sudurilor executate pe şantier; - completarea izolaţiei la îmbinările sudate; - executarea probei hidraulice timp de 6 ore cu 1,4 x 45 bar; - evacuarea apei din conductă în vidanje; - verificarea izolaţiei cu izotestul cu scântei înainte de lansare; - lansarea în şanţ a tronsonului de traversare prin intermediul lansatoarelor sau cu căruciorul; - întregirea cu firul liniar al conductei (sudură, izolaţie); - efectuarea probei de etanşeitate de 24 ore cu aer la 45 bar ce se va face odată cu firul liniar; - astuparea şanţului şi refacerea malurilor prin compactarea pământului; - în cazul canalelor la care s-au desfăcut digurile, se vor reface digurile, se va compacta pământul şi se

va îmbrăca taluzul cu pământ vegetal, după care se va semăna gazon. Punctele de subtraversare a canalelor sunt redate în planurile de situaţie, iar tehnologia de execuţie şi

montaj în desenele de detaliu.

Traversări ape cadastrale

Conducta va subtraversa următoarele cursuri de ape cadastrale :

Tronson 1 - km 00 + 000 ÷ km 04 + 500 - (desen nr. 849 - 01) 1. km 00 + 490 – subtraversare apă cadastrală râul Mostiştea, prin foraj orizontal dirijat, L = 420 m, cod

cadastral : XIV – 1.35, Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa (se varsă în Dunăre, în dreptul localităţii Dorobanţu, judeţul Călăraşi);

Conform H.G.766/1997-categoria de importanta a construcţiei este ,,C’’. Debitele maxime cu asigurare de 1% au fost transmise de Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa cu adresa nr. 17990/SM/03.10.2011.

Valorile debitelor la regim natural de curgere:

Nr. crt.

Râul

Secţiunea

F

(Kmp)

Debite maxime cu probabilitatea (mc/s)

1%

1. Mostiştea Localitatea Sineşti -

amonte DN 2 130 47

Conform studiului hidrologic întocmit de S.C. SNIF Proiect S.A. Târgovişte, afuierea locală la pila traversării, în secţiunea de traversare, este de 1,66 m, afuierea generală maximă este zero, iar afuierea totală este de 1,66 m.

Subtraversarea se va realiza în sistem foraj dirijat, lungimea acestuia fiind de 420 m, conducta fiind conform condiţiilor clasei 4 de locaţie, NT 1220/2006 “Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

Conducta se va realiza din ţeava Φ 813 x 14,2 mm, ţeavă sudată elicoidal conform SR EN 10208 – 2 / 2009, şi va fi alcătuită din material L 360 NB. Raza elastică a conductei proiectate în sistemul foraj dirijat este de R = 1100 m. Toate sudurile vor fi gamagrafiate 100% iar corpul ţevii va fi controlat integral cu ultrasunete. Conducta va fi izolata cu polietilenă extrudată întărită de tip N-v cu grosimea de 3,7 mm, peste care se vor aplica 5 straturi cu suprapunere de 50% răşini epoxidice armate cu fibră de sticlă cu grosimea de 5 mm.

Adâncimea de pozare a conductei sub talvegul râului Mostiştea este de minim – 4,0 m, măsurată până la generatoarea superioară. Probele subtraversării se vor realiza astfel: - proba de rezistenta cu apă la 63 bar, durata de 6 ore. - proba de etanşeitate se va realiza cu aer la 45 bar, la întregirea tronsoanelor, durata de 24 ore. După montajul conductei se va verifica in mod obligatoriu continuitatea izolaţiei. Operaţiuni premergătoare lucrărilor de foraj orizontal dirijat :

Înaintea începerii lucrărilor va fi întocmit un raport care să precizeze următoarele: - suprafaţa totală a zonei de lucru; - profilul rampei de lansare, inclusiv poziţia suporţilor şi distanţa între lansatoare; - valoarea forţei de tracţiune pe conductă la începutul, în timpul şi la sfârşitul forajului; - viteza de avansare; - profilul teoretic de foraj; - stratul vegetal din zonă trebuie îndepărtat şi depozitat separat; - suprafaţa şi punctele de început şi sfârşit a forajului trebuiesc delimitate cu ajutorul ţăruşilor; - toate sudurile trebuiesc verificate prin gamagrafiere; - tronsoanele de conductă trebuie puse pe suporţi care să permită tragerea. În urma tragerii suporţii nu

trebuie să deterioreze izolaţia conductei; - înaintea tragerii şi după tragere trebuie realizată o verificare a rezistivităţii şi a continuităţii izolaţiei; - toleranţa permisă trebuie să fie mai mică de 2 m în plan orizontal şi 0.5 m în plan vertical faţă de

profilul teoretic de foraj; - se va evita împrăştierea fluidului de foraj pe suprafaţa de lucru; - parametrii folosiţi pentru calculul efortului de tracţiune şi presiunea fluidului în timpul tragerii trebuiesc

înregistrate în permanenţă; - în timpul operaţiei conducta de transport trebuie obturată până când aceasta va fi racordată. - după executarea lucrărilor, suprafaţa de lucru trebuie readusă la starea iniţială.

Forajul orizontal se va efectua de către firme specializate autorizate de A.N.R.E. Bucureşti şi S.N.T.G.N.

Transgaz S.A. Mediaş. Forajul direcţional dirijat utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune a fluidelor de foraj concomitent cu

rotirea mecanică a sculei de foraj (sapei). Precizia de pozare a conductei prin foraj va fi asigurată prin localizarea electromagnetică permanentă a

sapei. În mod obligatoriu, proiectantul va fi convocat la faţa locului înainte şi după tragere, pentru a testa calitatea

lucrării. MODUL DE REALIZARE A LUCRĂRILOR

1. Verificarea profilului terenului pe axul forajului cu staţia totala Leica seria 400. 2. Întocmirea reţelei de picheţi pentru desfăşurarea cablului de detecţie: Utilajul 100 tone forţă este dotat cu

sistemul de detecţie Paratrack2 ce necesită desfăşurarea unui cablu izolat (secţiune 5mmp) pe suprafaţa terenului în zona dintre utilaj şi pârâul Mostiştea, respectiv zona dintre pârâu şi punctul de lansare a conductei. Pe acest cablu se transmit date seriale necesare la localizarea emiţătorului aflat în motorul de foraj. Astfel se poate localiza exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare.

3. Executarea forajului pilot

Dintr-o groapă de poziţie se forează cu un utilaj de forare prin introducerea prăjinilor in sol, urmărind cu precizie traseul forajului. Urmărirea se face cu sistemul de detecţie. Utilajul de forare dirijabil realizează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea; în mod uzual această suspensie din bentonită are greutatea specifică de 1,1÷1,2 t/mc, în cazul nostru aceasta suspensie s-a proiectat la o greutate specifică de 1,18 t/mc. Bentonita are în compoziţia sa, argilă montmorillonitică care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar după un timp relativ scurt aceasta se întăreşte.

Diametrul motorului de foraj: 200mm Lungime prăjina de foraj: 8m Diametru prăjină: 125mm Viteza de avansare: 1m/min

4. Dublarea în lungime a coloanei de foraj. 5. Lărgirea găurii forate.

În urma forajului pilot rezultă gaura forată la diametrul de 200 mm. În vederea tragerii conductei de diametru 813 mm se va lărgi în trepte gaura până la diametrul de 1200 mm cu un regim de foraj precis determinat astfel încât la fiecare unitate de volum de detritus să introducem 4 unităţi volum suspensie foraj: - prima lărgire: diametrul: 400mm, viteza de foraj 1,6 m/min; - lărgirea a doua: d = 600 mm, v = 1,3 m/min; - lărgirea a treia: d = 800 mm , v = 0,9 m/min; - lărgirea a patra: d = 1000 mm, v = 0,7 m/min; - lărgirea a 5-a: d = 1200 mm, v = 0,6 m/min Fluidul de foraj constă în amestecarea energică a bentonitei cu apa, respectând proporţia de 26 kg de BENTONITĂ (tip HD - FT 28 / 2008 provenind dintr-un mineral prezent în natura, „BENTONITĂ” care nu este modificat chimic şi care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu face parte din categoria substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.) cu 1000 litri apă. Amestecarea se face în instalaţia specială de barbotaj cu bazin de 12.000 litri, (6000 litri barbotaj şi 6000 litri pentru recirculare). Pentru transportul detritusului rezultat în procesul de foraj se pompează 1308 mc suspensie de foraj ce se recirculă din gropile de intrare respectiv de ieşire a forajului. Recircularea se face printr-un sistem de site vibratoare ce separă detritusul (sol dislocat) rezultat. Circuitul fluidului de foraj este următorul: - Într-o haba se prepară fluidul de foraj natural dispersat ( apă şi bentonită cu conţinut ridicat de argila

montmorillonitică ); - din aceasta este preluat fluidul de foraj, gata preparat, în haba de lucru de unde prin intermediul unei

pompe de înaltă presiune ( 100 bar ) este pompat la utilajul de foraj prin furtune de înaltă presiune; - în timpul forajului, fluidul de foraj transportă materialul dislocat către groapa de poziţie de unde este

dirijat prin intermediul unui jgheab metalic către haba metalică; - din această habă metalică fluidul de foraj “contaminat” este preluat către sitele vibratoare în care se

separă particulele solide de fluid; - după separare se prelevează probe din fluidul de foraj şi dacă este necesar acesta se aditivează

pentru a se aduce la greutatea specifică proiectată; - solidul separat este încărcat în auto şi transportat; - aceste operaţii sunt repetitive şi se efectuează pe toată durata de execuţie a forajului; Menţinerea

calităţii fluidului de foraj în parametrii de proiectare este absolut obligatorie operaţiei de foraj; 6. Tragerea conductei

Se face cu utilajul de foraj, imediat după capul de lărgire ( lărgirea a 5-a ) se prinde conducta care trebuie trasă. Conducta este lansată de pe malul opus amplasării instalaţiei de foraj. La capătul de tragere

al conductei se va suda pe diametrul ţevii un inel din oţel beton OB 37 20-22 mm, având rol de protecţie mecanică.

Pentru atenuarea forţei arhimedice datorată plasării în noroi bentonitic a conductei de oţel, aceasta se va îngreuna de la 203.9 kg/m la 650 kg/m prin introducerea unei conducte PEHD diametrul 400 mm si umplere cu apă în spaţiul inelar (dintre exterior PEHD şi interior OL). Forţa de tragere a conductei este proporţională cu lungimea conductei introduse în tunel şi începe de la zero la începerea lansării până la 30 tone forţă spre sfârşitul operaţiunii de tragere. Utilajul de foraj are ca unităţi de lucru: - Foreza de 100 tf; - Pompa de presiune fluid foraj ce asigură 1.400 litri/min la presiunea de 100 bar, necesar pentru regimul de lucru al motorului de foraj şi al sapelor de foraj; - Unitatea de comandă; - Unitatea de recirculare noroi foraj; - Unitatea de preparare fluid de foraj. La încheierea lucrărilor trebuie încheiat un raport care trebuie să precizeze : - profilul longitudinal al conductei cu valorile razelor de curbură; - măsurările efectuate în timpul forajului, referitoare la presiune, debit fluid de foraj, forţa de tracţiune,

coordonatele x, y, z ale sapei, şi orice alte date relevante.

Traversări căi de comunicaţie

Conducta nu subtraversează nici o cale de comunicaţie.

Traversări conducte şi alte instalaţii subterane

Conducta de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni-Siliştea-Bucureşti se încrucişează cu conducte de gaze după cum urmează:

Tronson I - km 00 + 000 ÷ km 4 + 500 - (desen nr. 849 - 01)

- km 02 + 637 –subtraverseaza conducta de transport gaze naturale Dn 500x45bar Şendreni-Siliştea-Bucureşti - din raza elastică, L = 132 m -

Tronson 2 - km 04 + 500 ÷ km 8 + 645 - (desen nr. 849 - 02) - km 08 + 000 - subtraverseaza conducta de transport gaze naturale Dn 500x45bar Şendreni-Siliştea-Bucureşti

din fir, din raza elastică, L = 129 m; - km 08 + 293 - supratraversează o conductă de distribuţie gaze

Traversări antene de irigaţii

Conducta de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni-Siliştea-Bucureşti se încrucişează cu antenele de irigaţii după cum urmează:

Tronson I - km 00 + 000 ÷ km 4 + 500 - (desen nr. 849 - 01) - km 00 + 880 –supratraverseaza antena de irigaţii A 10, Dn 200 AZBO, din fir - km 03 + 660 –supratraverseaza conducta metalică îngropată de irigaţii CS1, Dn 400 , din fir

Tronson 2 - km 04 + 500 ÷ km 8 + 645 - (desen nr. 849 - 02) - km 04 + 720 –supratraverseaza antena de irigaţii A 4, Dn 250 AZBO, din fir - km 05 + 155 –supratraverseaza antena de irigaţii A 2, Dn 250 AZBO, din fir - km 05 + 865 –supratraverseaza antena de irigaţii A 6, Dn 250 AZBO, din fir - km 06 + 660 –supratraverseaza antena de irigaţii A 5, Dn 250 AZBO, din fir - km 07 + 155 –supratraverseaza antena de irigaţii A 4, Dn 250 AZBO, din fir - km 08 + 200 –supratraverseaza antena de irigaţii A 3, Dn 250 AZBO, din fir

Proiectarea sub/supratraversărilor mai sus enumerate s-a făcut în conformitate cu prevederile Normelor

Tehnice nr. 1.220 - 2006 " Proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale ".

Distanţa de siguranţă între conducta t.g.n. Dn800, încadrată în clasa a 4-a de locaţie şi orice tip de clădire, va fi de 6 m stg/dr. faţă de axul conductei, iar distanţa de siguranţă între cond. t.g.n. Dn 800, încadrată în clasa a 2-a şi a 3-a de locaţie şi orice tip de clădire, va fi de 20 m stg/dr. faţă de axul conductei.

Îmbinarea ţevilor se va realiza prin sudarea electrică a capetelor acestora (cap la cap) prin rotire, pentru formarea tronsoanelor şi la poziţie (în şanţ) pentru formarea firului conductei, cu respectarea coeficientului de calitate al îmbinării sudate la valoarea de 1(φ=1). La asamblarea ţevilor prin sudură se va avea în vedere respectarea prevederilor SREN 29692-1994 şi STAS 6726-85.

Asamblarea ţevilor prin sudură se va realiza în conformitate cu API Std. 1104-05.

Beneficiarului/reprezentantului autorizat, îi revine dreptul de a accepta sau respinge orice sudură care nu îndeplineşte cerinţele din API 1104. Toate sudurile se vor controla vizual (în proporţie de 100%). Controlul sudurilor se va face prin gamagrafiere sau US (cu asigurarea înregistrărilor) astfel: a) pentru traseu încadrat în clasa 2 de locaţie:

- suduri realizate prin rotire : 25% - suduri de poziţie : 100% b) pentru traseu încadrat în clasa 3 de locaţie şi la traversări (căi de comunicaţie, ape, canale, etc): - suduri realizate prin rotire : 75% - suduri de poziţie : 100% c) pentru traseu încadrat în clasa 4 de locaţie şi la traversări (căi de comunicaţie, ape, canale, etc): - suduri realizate prin rotire : 100% - suduri de poziţie : 100% d) pentru formarea dubleţilor în staţie fixă:

- suduri realizate prin rotire : 100%.

Probele de presiune se vor realiza cu aer conform NT 1.220-2006 şi STAS 8281. Probarea conductei se va executa în baza unui program elaborat de antreprenor pe tronsoane, în funcţie

de situaţia din teren, în aşa fel încât evacuarea aerului comprimat folosit la probă să fie trecut în tronsonul următor. Proba de rezistenţă pentru traversările subterane încadrate în clasele 3 şi 4 de locaţie (subtraversările

căilor de comunicaţie, a canalelor şi a cursurilor de apă cadastrate) se va face la sol cu apă. Probarea conductei montată în poziţie definitivă va consta din:

proba de rezistenţă cu aer;

probă de etanşeitate cu aer; Presiunile şi duratele probării conductei la rezistenţă şi etanşeitate vor fi următoarele:

Proba de rezistenţă cu aer, presiune : 1,2 x 45 bar = 54 bar pentru clasa 2 de locaţie. 1,4 x 45 bar = 63 bar pentru clasele 3 şi 4 de locaţie.

durata : minimum 6 ore de la stabilizarea presiunii şi egalizarea temperaturii fluidului de probă din conductă cu temperatura solului.

Proba de etanşeitate cu aer, presiune : 45 bar durata : 24 ore.

Probele de presiune se vor executa cu manometru înregistrator montat pe conductă. Valoarea presiunii de probă, înregistrată pe diagramă trebuie să rămână constantă pe toată durata probei. Diagramele cu probele de presiune (de rezistenţă şi etanşeitate) se vor păstra şi vor fi introduse în Cartea

Tehnică a Construcţiei

Probele de presiune constituie fază determinantă, iar verificările vor fi atestate în procese verbale semnate de: Inspecţia de Stat în Construcţii, Beneficiar, Proiectant si Executant.

III.2. Necesitatea şi oportunutatea proiectului

Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Ø32” Şendreni – Siliştea – Bucureşti constă în înlocuirea tronsoanelor de conductă necorespunzătoare şi utilizarea în continuare a celor corespunzătoare.

Lucrările se vor face etapizat, în etapa I se va interveni în zonele Nod Afumaţi – robinet R2(R9S) Sinesti. Conducta de transport gaze naturale Ø32” Şendreni – Siliştea – Bucureşti a fost pusă în funcţiune, pe

tronsoane, în anii 1989 şi 1990 şi are o lungime de 180,7 km. Ea a fost destinată transportării gazelor provenite din import către Bucureşti, pentru satisfacerea nevoilor tot mai mari de gaze ale municipiului.

Construită într-un ritm extrem de alert de către TAGCSP Ploieşti ( CIPROM Ploieşti) şi într-o perioadă în care calitatea materialelor nu era cea mai bună, conucta a avut multe probleme în exploatare, care au culminat cu exploziile de la Batogu din 1998 şi 2002, apoi cu cele din 20.04.2009 de la Jugureanu şi Sineşti şi cea din 05.04.2010 de la Sineşti – Lilieci.

Toate exploziile au condus la formarea unor cratere de dimensiuni apreciabile, cu lungimi cuprinse între 15 şi 25 m, lăţimi între 8 şi 4 m, respectiv adâncimi de 3 ÷ 5 m, precum şi împrăştierea unor fragmente ale tubulaturii de oţel sparte pe o rază cuprinsă între 50 şi 100 m, iar la Lilieci şi cu afectarea vegetaţiei pe o rază de circa 80m, datorită incendiului produs. Ele s-au soldat de asemenea cu pierderi foarte mari de gaze: 1,5 mil. mc la Jugureanu, 1 mil. mc la Sineşti, 0,8 mil. mc la Lilieci, la care se adaugă pierderile economice ale utilizatorilor. Din fericire accidentele nu sau soldat cu rănirea s-au afectarea sănătăţii vreunei persoane.

Potrivit rapoartelor de expertiză întocmite de către institutul ICEM Bucureşti accidentele(exploziile) de la Batogu din anul 1997 şi 2002 s-au datorat unor defecte superficiale locale produse prin coroziune.

În anul 2007 pe această conductă a fost efectuată o inspecţie cu pig MFL pentru depistarea defectelor de tip lipsă de material produse prin coroziune, urmate în 2009 de o inspecţie efectuată cu un pig AFD pentru depistarea defectelor de tip laminare(exfoliere) posibil a fi în materialul tubular. În anul 2010 au fost finalizate toate lucrările de remediere a defectelor cu lipsă de material > 40% şi a defectelor de laminare depistate cu ocazia celor două inspecţii. Toate defectele de coroziune < 40% s-au protejat prin realizarea sistemului de protecţie catodică.

Rapoartele de expertiză a accidentelor(exploziile) de la Jugureanu, Sineşti şi Lilieci din anii 2009 şi 2010 efectuate de către U.P.G. Ploieşti au evidenţiat alte cauze care au determinat accidentele, şi anume:

Cauza principală a accidentului a fost existenţa în materialul ţevii care a cedat a unor defecte produse în cursul fabricării benzii laminate din care aceasta a fost realizată. Defectele au avut caracterul unor fisuri sau unor zone de decoeziune, localizate aleatoriu, probabil în locurile în care materialul utilizat pentru obţinerea benzii a avut segregaţii importante de impurităţi şi/sau incluziuni, cu extindere mare şi dispunere în plane paralele cu direcţia de laminare.

Cauza secundară – dar de importanţă majoră, deoarece a determinat scăderea semnificativă a duratei de viaţă a ţevii implicate în producerea accidentului – a constituit-o structura metalografică necorespunzătoare a benzii laminate folosite la fabricarea acestei ţevi, caracterizată prin rezistenţă mecanică şi duritate ridicată, dar prin tenacitate foarte scăzută şi înclinaţie accentuată către ruperea fragilă.

Mecanismul de declanşare a accidentelor a fost cel descris şi demonstrat în rapoarte prin simulare numerică: sub acţiunea solicitărilor mecanice ale ţevilor, în principal a fluctuaţiilor presiuni gazelor transportate prin acestea, defectele de laminare de tip fisură s-au extins lent în cursul exploatării ţevilor şi au atins dimensiunile critice, la care, în condiţiile de tenacitate scăzută ale oţelului ţevilor, s-a produs propagarea instabilă a acestora şi cedarea ţevilor prin rupere fragilă.

Producerea accidentelor nu a fost determinată de: a) Tehnologiile de fabricare şi sudare elicoidală a ţevilor; b) Tehnologiile de montare şi sudare a tubulaturii conductei; c) Operarea necorespunzătoare a conductei; d) Realizarea şi exploatarea necorespunzătoare a sistemului de protecţie anticorosivă a conductei.

Analizând cele de mai sus, se constată că pe tot traseul conductei Ø32” Şendreni – Siliştea – Bucureşti există o probabilitate ridicată ca astfel de defecte de material să existe în foarte multe din ţevile utilizate la executarea conductei, fapt care conduce la un risc mărit în exploatare.

Deoarece depistarea ţevilor cu defecte de fabricaţie este dificilă, iar nivelul de risc al conductei care conţine astfel de ţevi este inacceptabil, apare ca necesitate urgentă punerea în siguranţă a conductei prin înlocuirea în prima etapă a tronsoanelor de conductă construite în 1990 deoarece toate accidentele tehnice care au avut loc s-au produs pe tronsoane construite în această perioadă.

III.3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);

Încadrarea obiectivului de investiţii în zonă este prezentată în pl. nr 849-00, respectiv în planurile de situaţie tronson I şi II pl. nr. 849-01/02.

Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport gaze naturale Dn 800 x 45 bar, Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti, se află pe teritoriul administrativ al comunei Sineşti, judeţul Ialomiţa şi pe teritoriul administrativ al comunelor Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.

Menţionăm că amplasamentul conductei t.g.n. Dn 800 care se înlocuieşte, s-a proiectat în extravilanul comunelor Sineşti,judeţul Ialomiţa şi Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.

S-au respectat distanţele de siguranţă între conducta t.g.n. Dn 800 şi obiectivele din zonă (căi de comunicaţie, CF, LEA, fibră optică de telecomunicaţii, canalizare, alte tipuri de instalaţii, etc.) conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.

Pentru realizarea proiectului, amplasat pe teritoriul judeţelor Ialomiţa şi Ilfov se vor ocupa temporar sau definitiv următoarele suprafeţele de teren :

Total suprafaţă: 180.771 mp, din care :

- arabil – ocupat temporar: 152.880 mp

- neproductiv – ocupat temporar: 14.700 mp

- păşune – ocupat temporar: 12.159 mp

- culoar pădure– ocupat definitiv: 1.032 mp.

Suprafeţele pe judeţe se prezintă astfel:

A) teritoriul judeţului Ialomiţa

- Total suprafaţă ocupată temporar judeţul Ialomiţa: 65.625 mp, din care :

- arabil: 50.106 mp

- neproductiv: 3.360 mp

- păşune: 12.159 mp

B)pe teritoriul judeţuli Ilfov

- Total suprafaţă judeţul Ilfov: 115.146 mp, din care :

- a)suprafaţă ocupată temporar : 114.144 mp, din care

- arabil: 102.774 mp

- neproductiv: 11.340 mp

b)suprafaţă ocupată definitiv

- culoar pădure: 1.032 mp

III.4. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri,

materiale de construcţie, etc.)

Formele fizice a elementelor necesare executării lucrării sunt prezentate în următoarele planşe:

1. Plan de încadrare în zonă - pl. nr. 849-00, sc. 1:50.000 2. Plan de situaţie Tronson I - pl. nr. 849-01, sc. 1:5.000 3. Plan de situaţie Tronson II - pl. nr. 849-02 sc. 1:5.000

III.5. Elementele specifice caracteristice proiectului propus sunt prezentate după cum urmează: III.5.1. Profilul şi capacităţile de producţie

Profilul producţiei – transport gaze naturale. III.5.2. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz);

Caracteristicile tehnice ale obiectivului de investiţie sunt următoarele :

- diametrul nominal : 800 mm;

- diametrul exterior : 813 mm;

- lungimea conductei pe teritoriul judeţului Ialomiţa : 3.125 m.

- lungimea conductei pe teritoriul judeţului Ilfov : 5.520 m.

- materialul ţevii : L 360 NB, conform SR EN 10208-2/2009;

- grosimea de perete a ţevii existente : 9,52 mm;

- grosimea de perete a ţevii proiectate : 10 mm pentru clasa 2 de locaţie;

- grosimea de perete a ţevii proiectate : 11 mm pentru clasa 3 de locaţie;

- grosimea de perete a ţevii proiectate : 14,2 mm pentru clasa 4 de locaţie;

- presiunea de proiectare (DP) : Pc = 45 bar;

- presiunea maximă admisibilă de operare (MAOP) : Pmax = 45 bar;

- presiunea maximă de operare (MOP) : Pmop = 45 bar;

- lungimea cumulată a tronsoanelor de înlocuit : 8.686 m;

- lungimea cumulată a tronsoanelor proiectate : 8.645 m;

- protecţia anticorosivă.

III.5.3. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea;

Specificul proiectului este transportul de gaze naturale prin intermediul conducteI în vederea asigurării gazelor necesare municipiului Bucureşti.

III.5.4. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate la execuţia conductei, vor corespunde

standardelor şi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse în CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI.

La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cu certificatele de calitate însoţitoare. Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrării. Orice înlocuire sau schimbare de material se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului general

şi al beneficiarului. Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriile utilizate vor fi depozitate corespunzător pe toată

durata execuţiei, pentru a se evita deteriorarea, degradarea sau risipa, după cum urmează:

Denumire material Condiţii de depozitare

1. Material tubular Pe rampe, cu evitarea contactului cu solul

2. Ţevi de instalaţii şi profile În stelaje (rastele)

3. Tuburi de oxygen Conform normelor PSI, MP ord.869/1990

4. Materiale pentru izolaţii:

Sub şoproane, protejate de radiaţia solară şi ploi.

5. Materiale pentru sudură :

- electrozi, sârme, fluxuri, gaze de protecţie - carbide

În magazii închise, ventilate şi uscate, conform instrucţiunilor furnizorilor

6. Materiale mărunte:

- şuruburi şi prezoane - fitinguri - robinete

În magazii închise

7. Prefabricate, confecţii metalice, curbe, claviaturi din ţeavă

Pe platforme betonate

8. Diluanţi, benzină extracţie, grund, vopsele În magazii închise cu respectarea normelor PSI

Pe perioada de construcţii şi montaj a conductei, energia electrică şi combustibilii pentru funcţionarea echipamentelor vor fi asigurate de antreprenor.

Întrucât transportul gazelor se realizează în sistem închis (sub presiune), pe perioada de exploatare a conductei nu sunt necesare materii prime, energie şi combustibili

Gazele naturale transportate prin conductă sunt conform SR 3317/2003, fiind asigurate din producţia internă şi din import, conform contractului de furnizare a gazelor naturale încheiat între părţi.

III.5.5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

- Nu este cazul.

III.5.6. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei;

Refacerea amplasamentului pe traseul conductei constă în operaţii de nivelare, tasare, fertilizare şi redepunerea stratului fertil decopertat la începutul lucrărilor pe aliniamentul conductei cu scopul aducerii terenului la starea iniţială a acestuia.

Solul fertil se decopertează de pe culoarul de lucru şi se depozitează separat de pământul rezultat din săparea şanţului pentru montarea conductei. După terminarea lucrărilor de montaj conductă, astuparea şanţului se va realiza cu pământul rezultat de la săpătură şi depozitat pe marginea şanţului, în final se depune stratul vegetal depozitat separat astfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul iniţial, la categoria de folosinţă iniţială.

Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mână şi cu maiul mecanic la umiditatea optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat.

Solul se va fertiliza prin administrarea de îngrăşăminte. În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păşune, se vor împrăştia seminţe cu mâna, care ulterior

se vor îngropa cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână. Apa necesară udării suprafeţelor se va transporta cu cisterna.

III.5.7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Nu este cazul, întrucât pentru accesul în teren al constructorilor în vederea executării lucrărilor de C + M la obiectivul de investiţii, se utilizează drumurile de exploatare existente.

III.5.8. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

Resursele naturale folosite pe perioada de realizare a proiectului sunt reprezentate de apa utilizată pentru probarea rezistenţei conductei şi pentru udarea stratului vegetal refăcut.Apa utilizată va fi asigurată prin grija antreprenorului din cursurile de apă de suprafaţă.

Pe perioada de exploatare a conductei nu se utilizeză resurse naturale.

III.5.9. Metode folosite în construcţie;

Proiectarea ,,Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km s-a efectuat în conformitate cu prevederile Normelor Tehnice nr. 1220/2006 pentru "Proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale".

Traseul evită în general zonele construibile, intravilanul localităţilor, şi asigură în mare parte executarea mecanizată a lucrărilor de construcţii-montaj.

Modul de execuţie a şanţului (manual sau mecanizat) în vederea montării conductei s-a stabilit în funcţie de natura terenului, volumul terasamentelor, precum şi de dotarea constructorului, astfel:

manual, în zonele unde montarea conductei se realizează la distanţă mică faţă de alte conducte de gaze, de canalizare sau instalaţii subterane, de telecomunicaţii şi electrice existente, în zonele de apropiere şi intersecţie cu căile de comunicaţie, precum şi în locurile unde nu este posibil accesul utilajelor de săpat.

mecanizat, cu excavator rotativ şi excavator tip Castor, în zonele unde este posibil accesul acestora, precum şi pentru lucrările care necesită volume mari de dislocări de pământ.

Subtraversările drumurilor comunale şi judeţene se vor executa conform STAS 9312-87, fiind prevăzute tuburi de protecţie, răsuflători şi prize de potenţial.

Terasamentele necesare montării tuburilor de protecţie se vor realiza prin foraj orizontal la drumurile modernizate, iar la drumurile nemodernizate prin săpătură în şanţ deschis.

Traversările pâraielor, văilor şi a canalelor se vor realiza subteran cu conductă betonată, pentru protejarea izolaţiei, în funcţie de condiţiile locale din teren, acestea urmând a fi detaliate la proiectele de execuţie.

Forajul direcţional dirijat utilizează principiul injecţiei sub înaltă presiune a fluidelor de foraj concomitent cu rotirea mecanică a sculei de foraj (sapei).

Precizia de pozare a conductei prin foraj va fi asigurată prin localizarea electromagnetică permanentă a sapei.

Dintr-o groapă de poziţie se forează cu un utilaj de forare prin introducerea prăjinilor in sol, urmărind cu precizie traseul forajului. Urmărirea se face cu sistemul de detecţie. Utilajul de forare dirijabil realizează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de înaltă presiune un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditiv) dislocă pământul, transportă materialul dislocat în gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea;in mod uzual aceasta suspensie din bentonita are greutatea specifica de 1,1-1,2 t/mc, in cazul nostru aceasta suspensie s-a proiectat la o greutate specifica de 1,18 t/mc. Bentonita are in compoziţia sa, argila montmorillonitica care are un grad de impermeabilitate foarte ridicat, iar după un timp relativ scurt aceasta se întăreşte.

Fluidul de foraj consta in amestecarea energica a bentonitei cu apa respectând proporţia de 26 kg de Bentonita (tip HD - FT 28 / 2008 provenind dintr-un mineral prezent in natura „Bentonita” care nu este modificat chimic si care, potrivit legislaţiei in vigoare, nu face parte din categoria substanţelor si preparatelor chimice periculoase.) cu 1000 litri apa. Amestecarea se face in instalaţia speciala de barbotaj cu bazin de 12000 litri, (6000 litri barbotaj si 6000 pentru recirculare). Bentonita are în compoziţia sa argilă montmorilonitică care are un grad de implementare foarte ridicat, iar după untimp relativ scurt aceasta se întăreşte.

La stabilirea adâncimii şanţului se va ţine cont de faptul că montarea conductei în poziţie definitivă va fi sub adâncimea de îngheţ, respectiv la o adâncime de 1,10 m măsurată de la suprafaţa solului la generatoarea superioară a conductei, cu excepţia subtraversărilor căilor de comunicaţie, cazuri în care aceasta se va monta la o adâncime de cel puţin 1,50 m.

De asemenea, adâncimea de montaj a conductei va fi diferită de la un caz la altul, dar nu mai mică de 1,10 m până la generatoarea ei superioară, în situaţiile în care aceasta intersectează alte conducte şi instalaţii subterane (cursuri de ape, conducte de apă, canale, etc).

Protecţia anticorozivă a conductelor de gaze a fost prevăzută a se realiza în acord cu standardele internaţionale în domeniu prin realizarea unei protecţii pasive (izolaţia exterioară a conductei) utilizându-se sistemul de izolare cu materiale aplicate prin extrudare (polietilenă extrudată);

III.5.10. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,

exploatare, refacere şi folosire ulterioară;

Planul de exececuţie se va face conform proiectului P.T. nr. 849/2011: „Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km”.

Durata de execuţie a lucrărilor de contrucţie montaj este de aproximativ 4 luni. Funcţionarea conductei Dn 800 va fi de 24h din 24, timp de 365 zile/ an. Durata normală de serviciu pentru conducta de transport gaze naturale este de 25 ani.

III.5.11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;

Realizarea proiectului se va face cu respectarea distanţelor de siguranţă între conducta de transport gaze naturale şi obiectivele existente în zonă, conform normativele şi legislaţiei în vigoare.

III.5.12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Având în vedere că lucrările sunt de reparaţie (punerea în siguranţă) a conductei t.g.n. nu este cazul de a se lua în considerare alte alternative.

III.5.13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);

Nu este cazul

III.5.14. Alte autorizaţii cerute pentru proiect.

Proiectul se va executa în baza Autorizaţilor de Construire care vor fi emise de Consiliul Judeţean Ilfov şi

de Consiliul Judeţean Ialomiţa. Prin Certificatul de Urbanism nr. 203/19.12.2011 emis de Consiliul Judeţean Ilfov se prevede obţinerea

următoarelor avize şi acorduri: - Acord Mediu; - Aviz Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare; - Aviz I.T.R.S.V; - Acordurile administratorulor drumurilor afectate (primăriile comunelor) - Acord propritari - Aviz Apele Române Prin Certificatul de Urbanism nr. 34/12.10.2011 emis de Consiliul Judeţean Ialomiţa se prevede obţinerea

următoarelor avize şi acorduri: - Acord Mediu; - Aviz alimentare cu apă(primăria Sinesti); - Aviz Apele Române - Acord propritari

III.6. Localizarea proiectului:

Amplasamentul lucrărilor de investiţii proiectate în vederea execuţiei conductei de transport gaze naturale

Dn 800 x 45 bar, Şendreni – Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti, se află pe teritoriul administrativ al comunei Sineşti, in vestul judeţul Ialomiţa şi pe teritoriul administrativ al comunelor Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa la estul judeţul Ilfov.

Menţionăm că amplasamentul conductei t.g.n. Dn 800 care se înlocuieşte, s-a proiectat în extravilanul comunelor Sineşti,judeţul Ialomiţa şi Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.

S-au respectat distanţele de siguranţă între conducta t.g.n. Dn 800 şi obiectivele din zonă (căi de comunicaţie, CF, LEA, fibră optică de telecomunicaţii, canalizare, alte tipuri de instalaţii, etc.) conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.

Gabaritele şi gradul de ocupare a terenului se încadrează conform normativelor de proiectare. Distanţa de siguranţă între conducta t.g.n. Dn800, încadrată în clasa a 4-a de locaţie şi orice tip de clădire,

va fi de 6 m stg/dr. faţă de axul conductei, iar distanţa de siguranţă între cond. t.g.n. Dn 800, încadrată în clasa a 2-a şi a 3-a de locaţie şi orice tip de clădire, va fi de 20 m stg/dr. faţă de axul conductei.

III.6.1. Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001; - Nu este cazul.

III.6.2. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile

fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:

Se prezintă următoarele fotografii din zonă:

Foto 1 : zona robinet R2 Sineşti

Foto 2 : zona traversare râu Mostiştea

Foto 3 : zona Sineşti (paralel cu pădurea Voanta)

Foto 4 : zona Pădurii Voanta

Foto 5 : zona HC 2

Foto 6 : zona Găneasa

Foto 7: zona SCV Afumaţi

III.6.2.1. Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone

adiacente acestuia;

Categoria de folosinţă a terenului din zonă este arabil, păşune, culoar pădure şi neproductiv. Folosinţele planificate se regăsesc la punctul III. 3.

III.6.2.2. Politici de zonare şi de folosire a terenului;

Pentru realizarea proiectului au fost întocmite documentaţii de identificare proprietari de terenuri, obţinere acorduri şi scoaterea temporară din circuitul agricol şi scoaterea definitivă din fondul forestier.

III.6.2.3. Arealele sensibile; - Nu este cazul

III.6.2.4. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. - Nu este cazul

III.7. Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt

disponibile

Amplasamentul conductei de gaze a fost analizat din punct de vedere al protecţiei mediului având în vedere următoarele aspecte:

- prevederile legale in România privind protecţia speciilor periclitate, desemnarea siturilor Natura 2000, a rezervaţiilor naturale;

- condiţii climatice; - reducerea impactului asupra rezervaţiilor naturale şi a zonelor de protecţie specială, ţinând cont de

existenţa siturilor Natura 2000 şi a altor rezervaţii naturale in apropierea culoarului conductei sau intersectate de acesta;

- surse de poluare a solului şi zone contaminate; - alunecări de teren, zone mlăştinoase; - surse de alimentare cu apă pentru populaţie; - evitarea afectării siturilor arheologice, a monumentelor naturii, monumentelor istorice şi altor obiective de

interes public; - evitarea afectării aşezărilor umane şi a demolărilor de locuinţe; - accesul în zonă şi realizarea de drumuri noi sau consolidarea acestora; - existenţa, pentru organizarea de şantier, a facilităţilor de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate.

III.7.1. Impactul asupra populaţiei sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor,

bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

- Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane

Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane este nesemnificativ, lucrările de construcţii montaj se desfăşoară in afara localităţilor. Prin resapectarea măsurilor de sănătate şi securitate în muncă de către personalul care execută lucrările, se reduce la minim posibilitatea apariţiei unor accidente tehnice sau umane.

- Impactul asupra faunei şi florei

Nu este cazul

- Impactul asupra solului şi folosinţei terenului Proiectarea obiectivului „Punerea în siguranţă a conductei de transport gaze naturale Dn 800x45bar Şendreni

– Siliştea – Bucureşti , Etapa I – Zona I : SCV Afumaţi – Robinet R9S Sineşti , L=8,645 km, a fost efectuată în conformitate cu prevederile Normelor Tehnice nr. 1220/2006 pentru "Proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale", presupune îndepărtarea separată a stratului vegetal.

Înainte de aşezarea stratului vegetal, pământul compactat se va săpa, se va întoarce pe 10 cm grosime şi se va nivela cu grebla pentru a asigura priza cu stratul vegetal. Stratul vegetal se va aşterne uniform în 30 cm grosime pe teren orizontal sau cu pantă 20% şi în 20 cm grosime la taluzuri cu pantă mai mare de 20%.

Solul se va fertiliza prin administrarea de îngrăşăminte. În condiţiile respectării etapelor de execuţie conform proiectului tehnic impactul asupra solului va fi redus.

- Impactul asupra bunurilor materiale Realizarea proiectului nu va avea impact asupra bunurilor materiale.

- Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei Impactul asupra corpurilor de apă este generat de operaţiile de execuţie a subtraversării pârâului Mostiştea. Lucrările de subtraversare a pârâului Mostiştea se execută prin foraj orizontal dirijat. În cazul forajului dirijat calitatea apei de suprafaţă nu este afectată în nici un fel. În cazul unei stări tehnice necoraspunzătoare a utilajelor utilizate la relizarea lucrărilor de subtraversare, pot fi

generate scurgeri de carburaţi şi lubrifianţi

- Impactul asupra calităţii aerului şi climei În timpul lucrărilor de montare a conductei de transport gaze naturale, sursele de poluare a aerului sunt

reprezentate de: o Motoarele autovehiculelor şi utilajelor de execuţie; o Lucrărrile de sudare a tronsoanelor de conductă şi de protejare a acestora prin vopsire.

Poluanţi produşi de aceste surse sunt emisii de ardere(gaze de eşapament) provenite de la motoarele utilajelor şi emisii de COV(compuşi organici volatili) din operaţiile de vopsire.

Funcţionarea utilajelor la punctele de lucru este intermitentă, ceea ce face ca emisiile generate de motoare să fie punctiforme şi moamentane, fapt ce conduce la un impact nesemnificativ asupra aerului.

Suprafeţele protejate prin vopsire sunt de asemena reduse.

- Impactul zgomotelor şi vibraţiilor Sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de echipementele necesare săpării şi astupării şanţului,

transportul şi manipularea tronsoanelor de conductă, transportul personalului. Întrucât acestea trebuie să fie omologate, se consideră că zgomotele şi vibraţiile generate se gasesc în limite acceptabile, impactul situându-se în limite admise.

- Impactul asupra peisajului şi mediul vizual Impactul asupra peisajului este generat temporar de schimbarea folosinţei terenului pe perioada executării

lucrărilor de montare a conductei.

- Impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural Nu au fost semnalate obiective istorice şi culturale pe traseul conductei.

- Impactul asupra interacţiunilor dintre componentele de mediu

Ţinând cont de toate activităţile necesare realizării proiectului, ce pot genera surse de poluare a factorilor de mediu, de potenţiali poluanţii emişi şi impactul redus asupra factorilor de mediu, rezultat ca urmare a desfăsurării proiectului, se poate considera că nu există impact asupra interacţiunilor dintre aceste componente.

- Natura impactului

În urma analizei realizate pentru stabilirea impactului asupra componentelor de mediu se poate aprecia că nu există efecte permanente, lucrările desfăşurate vor avea un efect temporar redus şi reversibil asupra factorilor de mediu.

Efectele negative produse ca urmare a realizării proiectului asupra calităţii mediului se pot produce doar in cazuri accidentale. III.7.2. Extinderea impactului (zona geografică, numărul

populaţiei/habitatelor/speciilor afectate);

Impactul asupra componentelor de mediu va fi local, exclusiv pe perioada de realizare a proiectului. Realizarea proiectului nu va avea impact negativ asupra habitatelor din zonă analizată in condiţiile

respectării măsurilor prevăzute in memoriu. III.7.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului;

Proiectul analizat face parte din domeniul de transport al gazelor naturale. Din analiza impactului asupra fiecărei componente de mediu se poate aprecia că realizarea proiectului prezintă un impact redus din punct de vedere al poluǎrii mediului ambiant. III.7.4. Probabilitatea impactului;

Sistemul de transport gaze naturale va fi dotat cu dispozitivele, aparatură şi personalul necesar preântâmpinării si lichidării unor eventuale incendii provocate de cauze naturale (cutremure, alunecări de teren) sau acţiuni omeneşti.

Faţă de măsurile adoptate prin proiect pentru micşorarea riscului tehnic, în faza de exploatare, trebuie să se respecte si măsurile de prevenire, combatere si diminuare a impactului in caz de avarii.

Riscul este reprezentat de probabilitatea apariţiei unui accident intr-o perioadă de timp specificată si este descris de ecuaţia:

Risc = Probabilitate x Gravitate Obiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin

identificarea: − agenţilor poluanţi sau pericolelor celor mai importante; − resurselor şi receptorilor expuşi riscului; − mecanismelor prin care se realizează riscul; − riscurilor importante care apar pe un amplasament; − măsurilor generale pentru a reduce gradul de risc la un nivel acceptabil.

Relaţia sursă – cale – receptor pentru surse posibile de poluare este prezentat în tabelul următor: Matricea pentru analiza relaţiei sursă – cale - receptor

Agent poluant posibil

Pericol Surse Căi Ţinte Atingerea

ţintei Importanţa

riscului

Necesitatea lucrării de remediere

Gaze naturale

Ecotoxic

Fisuri sau spargeri

accidentale ale

conductei

Emisii Aer Da Medie Închiderea sursei de poluare

În cazul apariŃiei unui accident, cuantificarea riscului este următoarea:

− agent poluant: gaze naturale Probabilitate = 1 (mică) Gravitate = 2 (medie) R = 1 x 2 = 2

În conformitate cu cele de mai sus se poate aprecia că riscul unui accident cu impact asupra mediului este minim.

III.7.5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;

Impactul asupra mediului este redus pe durata de execuţie a proiectului (durata totală de aproximativ 4 luni), de mică intensitate si reversibil.

III.7.6. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului;

- Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apă

Pentru siguranţa în exploatare a conductei în secţiunile de traversare au fost intocmite studii geotehnice şi

studii hidrologice prin care s-au determinat nivelele maxime pentru debite de calcul si de verificare ale cursurilor de apă şi a afuierilor generale.

După execuţia lucrărilor, malurile cursurilor de apă vor fi refăcute la starea iniţială. Pe parcursul execuţiei lucrărilor, constructorul şi beneficiarul au obligativitatea de a asigura scurgerea liberă

a apelor. Depozitarea de materiale, deşeuri, sau staţionarea utilajelor in albia apelor curgǎtoare este interzisă.

- Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu aer Pe perioada lucrărilor de construcţii – montaj impactul asupra aerului este reprezentat de gazele de ardere

din motoarele autovehiculelor şi utilajelor utilizate, de emisiile nesemnificative de COV provenite de la vopsirea robinetelor şi armăturilor.

În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje şi/sau autoutilitare.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se propune verificarea tehnică riguroasă a motoarelor autovehiculelor si utilajelor necesare realizării proiectului.

- Măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot si vibraţii

Proiectul tehnic prevede ca verificarea calităţii la execuţia construcţiilor să fie obligatorie şi să se efectueaze

de către investitori prin diriginţii de şantier sau prin agenţii economici de consultanţă specializaţi. Antreprenorii i au următoarele obligativităţi: − asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor într-un sistem propriu de calitate conceput si

realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici atestaţi; − utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi echipamentelor prevăzute in proiect; − respectarea detaliilor de execuţie.

- Măsuri de diminuare a poluării si impactului asupra solului Pe perioada de execuţie se recomandă respectarea programului de control pe faze de execuţie precum şi

depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal în vederea refacerii calităţii terenului prin lucrări de arat, grăpat şi fertilizat.

În vederea evitării poluării solului se vor respecta următoarele: − nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere

sau alte tipuri de deşeuri(anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienţi pentru vopsele etc.); deşeurile se vor depozita separat pe categorii (hârtie; ambalaje din polietilenă, metale etc.) în recipienţi sau containere destinate colectării acestora;

− se interzice deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor; − se vor utiliza doar căile de acces şi zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru; − se interzice depozitarea materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor . În afara măsurilor luate în proiect privind diminuarea poluării şi a impactului asupra solului, nu sunt necesare

măsuri suplimentare.

- Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii Amplasarea conductei fiind în exteriorul siturilor Natura 2000, se consideră că impactul asupra faunei şi florei

este redus la minim.

- Măsuri de diminuare a impactului asupra cadrului natural Pe perioada execuţiei conductei sunt prevăzute pentru protecţia solului/subsolului următoarele lucrări: − operaţia de săpare a şanţului pentru montarea conductelor se va executa corelat cu fluxul general al

lucrărilor de montaj a conductei pentru reducerea duratei de menţinere deschisă a sanţului în vederea evitării surpărilor, umplerilor cu apă, infiltraţiilor în straturile inferioare, alunecărilor de teren;

− stratul vegetal va fi depozitat separat în vederea utilizǎrii lui la refacerea terenului la terminarea lucrărilor; − după pozarea conductei, umplutura sanţului se va compacta corespunzător pentru a evita infiltrarea apelor

de precipitaţii, prin roca nisipoasă in sanţul conductei.

- Măsuri de reducere a impactului asupra activităţii social – economice Activităţile social – economice nu sunt influenţate de realizarea proiectului şi nu sunt necesare măsuri de

reducere a impactului.

- Măsuri de reducere a impactului asupra populaţiei în general Având în vedere că nu există impact asupra populaţiei din localităţile învecinate produs de realizarea

proiectului, nu sunt necesare măsuri speciale de reducere a impactului III.7.7. Natura transfrontieră a impactului.

Nu este cazul.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

IV.1.Protecţia calităţii apelor:

- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; - staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute.

Măsurile ce se iau prin proiectare exclud orice risc de poluare a apelor în procesul de transport gaze naturale, chiar şi în caz de avarii.

In timpul exploatării conductei de t.g.n. în procesul de transport gaze naturale nu se utilizează apă. Nu se consideră necesară staţie de epurare sau preepurare.

IV.2. Protecţia aerului: - sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi; - instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Activităţile generatoare de poluanţi pentru aer în timpul lucrărilor de construcţii – montaj sunt următoarele:

La cuplarea conductei cu cea existentă, precum şi în timpul exploatării, în cazul în care au loc remedieri ale defecţiunilor apărute accidental se poate evacua în atmosferă o cantitate relativ mică de gaze naturale.Componentele gazului ce se transportă prin conductă, sunt elemente nepoluante şi au viteza de difuziune

mare în aer atmosferic (=0,554, a=1). Metanul nu este un poluant în sine. În timpul exploatării, la refulările tehnologice precum şi în cazul în

care au loc remedieri ale defecţiunilor au loc evacuări în atmosferă (emisii) de metan. Aceste cantităţi sunt relativ reduse şi cu frecvenţă scăzută de apariţie.

Utilajele implicate ìn realizarea lucrării au revizia tehnică efectuat şi nu prezintă o posibilă sursă majoră de poluare. În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje şi/sau autoutilitare.

Funcţionarea vehiculelor se face cu utilizarea de motoare termice care au fost aprobate pentru funcţionare pe teritoriul României, fără a fi necesare prevederea suplimentară de instalaţii de reţinere a Poluanţilor.

IV.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: - sursele de zgomot şi de vibraţii - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.

În timpul lucrărilor de construcţii – montaj a conductei, utilajele folosite sunt surse de zgomot şi vibraţii, dar acestea nu vor depăşi limitele admise pentru acest gen de lucrări. În procesul de transport gaze naturale prin conductă, nu se produce zgomot sau vibraţii.

Transportul gazelor naturale prin conductele de transport îngropate în sol, la cca 1,1 m adâncime, nu produce zgomot şi nici vibraţii.

Nivelul de zgomot şi vibraţii se va încadra în limitele admise prin STAS 10.009/88 şi în limitele prevăzute în Ord. Ministrului Sănătăţii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

Nu sunt prevăzute amenajari sau dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului sau a vibraţiilor, deoarece nivelul produs de acestea este nesemnificativ, iar lucrările se execută în câmp departe de zona locuită. Dupa punerea în funcţiune a conductei nu vor mai exista surse de zgomot şi de vibraţii.

IV.4. Protecţia împotriva radiaţiilor: - sursele de radiaţii;

Nr. crt.

ACTIVITATE POLUANŢI OBSERVAŢII

1 Transportul materialului tubular (autovehicule grele)

Compuşi organici volatili Oxizi de Carbon

Nivele variabile funcţie de trafic

2 Săparea mecanizată a şanţului

Compuşi organici volatili Oxizi de Carbon

Nu se pot estima

3 Îmbinarea ţevilor prin sudură electrică

Oxizi de Carbon

Gazele reziduale rezultate din procesul de sudură vor fi cantităţi mici şi se răspândesc imediat în atmosferă

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

În procesul de control al calităţii sudurilor electrice executate pentru îmbinarea ţevilor se va folosi metoda de gamagrafiere.

Gradul radiaţilor este scăzut, încadrându-se în limitele admise şi nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie în afara celor luate de laboratorul specializat. În procesul de transport gaze naturale nu se produc şi nici nu se folosesc radiaţii.

IV.5. Protecţia solului şi a subsolului: - sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice; - lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.

Posibilă sursă de poluare locală a solului, ar fi eventuale defecţiuni tehnice ale utilajelor. Alimentarea utilajelor si gresarea lor se va face ìn locuri special amenajate, luându-se toate masurile de

protectie. Pe durata lucrărilor nu se vor arunca, incinera, depozita pe sol şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere

(sau alte tipuri de deşeuri – anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienţi pentru vopsele etc.); deşeurile se vor depozita separat pe categorii (hârtie; ambalaje din polietilenă, metale etc.) în recipienţi sau containere destinate colectării acestora.

In timpul execuţiei lucrărilor de montaj solul fertil de pe culoarul de lucru va fi depozitat separat de restul pamântului rezultat din săpătura. Stratul vegetal va fi decopertat şi depozitat, iar la încheierea lucrărilor se va recoperta pe traseu în scopul readucerii terenului la categoria de folosinţa iniţială.

Pe durata exploatării conductei nu se produce poluarea solului, a subsolului sau a apelor freatice. Eventualele lucrări de reparaţie la conducta t.g.n., se vor face respectând prevederile de refacere şi redare a terenului folosinţei avute inainte de reparaţie.

IV.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; - lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi

ariilor protejate.

Clima în judeţul Ialomiţa este excesiv continentală în nord şi vest şi mai moderată în în partea de sud-est, fiind caracterizată printr-o amplitudine termică medie anuală de 25,1°C ; maxima absolută a atins valori de 41,4°C (în august 1951 la Călăraşi), iar minima absolută - 30°C (în 8 ianuarie 1938 la Călăraşi, precum şi în anul 1942 la Griviţa). Teritoriul judeţului se află sub influenţa maselor de aer estice-continentale, vestice-oceanice şi sudice-mediteraneene, materializate în vânturi aspre din nord-est (Crivăţul), uscate din sud-est (Austrul, care provoacă adesea îndelungate perioade de secetă) şi dinspre sud-est (Băltăreţul). Clima este influenţată şi de precipitaţiile scăzute neuniforme şi cu diferenţe mari de la un anotimp la altul, atingând în medie anual 400-500 mm, cantitate insuficientă pentru cultura plantelor.

În judeţul Ilfov clima prezintă un caracter temperat, fiind continentală excesivă în zona de stepă din sud şi est şi mai moderată în cea de silvostepă din nord şi vest. Temperatura medie anuală oscilează între 11°C în sud şi 10°C în nord, în luna ianuarie - 3°C şi - 4°C, iar în iulie 22°C şi 23°C. Maxima absolută a înregistrat 44°C, în 1951, la valea Argovei, iar minima absolută a coborât până la – 35°C, în 1942, la Snagov. Iarna sunt viscole şi înzăpeziri în estul judeţului, iar verile sunt secetoase. Pe câmpia Burnasului radiaţia solară este mai puternică, favorizând cultura viţei de vie. Vântul caracteristic este Crivăţul (din nord-est), ce provoacă uscăciune vara şi viscole în timpul iernii, iar în zona de luncă în timpul primăverii se resimte influenţa Băltăreţului.

În judeţul Ialomiţa, solurile, în general zonale, variază între solurile bălane şi cernoziomuri levigate moderat. Cele mai răspândite, în partea centrală şi de est, sunt cernoziomurile carbonatice; urmează apoi solurile aluviale pe luncile Dunării şi Ialomiţei şi, în sfârşit, cernoziomurile freatice şi umede şi cernoziomurile levigate slab şi moderat, aflate în partea de vest a judeţului.

În judeţul Ilfov solurile sunt variate : predomină cele brun-roşcate podzolite, răspândite îndeosebi în partea centrală şi de nord-vest. Urmează apoi, spre sud, dispuse zonal, cernoziomurile levigate puternic, cernoziomurile levigate moderat şi slab şi cernoziomurile carbonatice. Pe lunci sunt soluri aluviale şi local lăcovişti şi sărături.

IV.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc.;

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

Menţionăm că amplasamentul conductei t.g.n. Dn 800 care se înlocuieşte, s-a proiectat în extravilanul comunelor Sineşti,judeţul Ialomiţa şi Afumaţi,Petrăchioaia şi Găneasa judeţul Ilfov.

Prin proiectare s-au luat toate măsurile pentru respectarea distanţelor de siguranţă dintre conductă şi diferite obiective prevăzute în „Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale”.

Distanţa faţă de aşezările umane este relativ mare, din acest motiv nu există impact asupra asezărilor umane. Pe traseul ales nu sunt obiective de interes public, monumente istorice şi de arhitectură sau zone cu regim de restricţie

Lucrarea nu afectează zone declarate „Monumente ale Naturii”. In timpul execuţiei constructorul va respecta curaţenia si normele privind protecţia si igiena muncii ìn

construcţii. Următoarele avize nu sunt necesare: Centru de Medicină Preventivă, Departamentul Geologiei, Comisia

Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. IV.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

- tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate; - modul de gospodărire a deşeurilor.

Pe durata de execuţie a conductei de transport gaze naturale , deşeurile rezultate sunt în cantităţ i mici, putând fi recuperate.

Deşeurile rezultate în timpul execuţiei lucrărilor se vor depozita separat pe categorii (hârtie; ambalaje din polietilenă, metale,lavete, etc.) în recipienţi sau containere destinate colectării acestora.

Ele vor fi eliminate de pe amplasament şi ulterior depozitate pe baza contractelor încheiate cu firme autorizate.

În timpul funcţionării conductei de transport gaze naturale nu se produc deşeuri. IV.9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse; - modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi

asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei

Procesul tehnologic de transport gaze naturale nu produce substanţe toxice şi periculoase.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

Prezentul proiect, prin soluţiile de proiectare alese respecta reglementările aplicabile in vigoare, referitoare la protecţia mediului in România.

Eventualele defecte accidentale (emanaţii de gaz) în timpul exploatării vor fi sesizate vizual, auditiv sau prin scăderea bruscă a presiunii la aparatele de măsură şi control, existente la capetele conductei.

Instalaţiile sunt amplasate şi supravegheate permanent de către personalul operativ al S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA – Exploatare Teritorială Bucureşti – Sector Bucureşti şi , Exploatare Teritorială Brăila – Sector Urziceni care implicit urmăreşte şi parametrii tehnologici de calitate ai gazelor transportate.

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR

ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC,

SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-

CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

- Nu este cazul

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER:

VII.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier;

Dimensiunea lucrărilor necesare organizării de şantier va fi în funcţie de firma constructoare de numărul de utilaje folosite , de numărul personalului.

VII.2. Localizarea organizării de şantier;

. Organizarea de şantier va intra în sarcina antrepenorului care va stabilii soluţiile cele mai avantajoase, precum şi locaţia de amplasare – cu acceptul invertitorului.

VII.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;

Execuţia lucrărilor de organizare de şantier poate avea impact negativ prin : - modificări în structura solului datorat traficului utilajelor . - emisiilor de particule solide(praf) rezultate pe timpul lucrărilor de terasamente , - noxele chimice şi pulberile în suspensie provenite de la vehiculele/utilajele ce realizează lucrările (traficul

de şantier), - transportul materialelor, - generarea de deşeuri pe perioada de execuţie a proiectului. VII.4. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier;

Utilajele si autovehiculele folosite la transportul materialelor, a personalului muncitor sunt surse temporare de poluare fonica , praf, emisii si vibraţii.

Datorita faptului ca utilajele functioneaza intermitent emisiile realizate sunt momentane si punctiforme.Deasemenea fuctionarea pe o perioada scurta de timp determina ca poluarea produsa de aceste surse mobile sa fie nesemnificativa.

VII.5. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

Evitarea amplasării organizării de şantier în zone sensibile şi în rezervaţii naturale. Alegerea amplasamentului astfel încât să se minimizeze distanţele parcurse de utilajele de construcţii. Asigurarea utilităţilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor în bune condiţii (sursa de alimentare cu apă,

facilităţi igienico-sanitare, containere pentru depozitarea deşeurilor, punct sanitar). Schimburile de ulei de la utilaje se vor efectua în staţii speciale pentru astfel de operaţii.

Revizii periodice ale utilajelor conform cărţii tehnice. Colectare şi depozitare selectivă a deşeurilor. Se va avea in vedere ca serviciile sanitare din cadrul organizarii de santier sa nu afecteze saa sa aduca

prejudicii cadrului natural limitrof sau vecinilor. Constituie avantaj dacă firma constructoare are implementate sisteme de asigurare a calităţii sau mai bine pe

cel de management de mediu.

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN

CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE

ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE:

VIII.1- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în

caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii;

Terenul pe care se vor executa lucrările de constructii - montaj pentru realizarea obictivului va fi refăcut la categoria de folosinţa iniţială. In proiect sunt alocate fonduri pentru refacerea terenului.

VIII.2- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

Nu este cazul.

VIII.3- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;

Nu este cazul.

VIII.4- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

Terenul va fi readus la categoria de folosinţă iniţială, prin executarea următoarelor lucrări:

- eliberarea terenului de deşeuri metalice; - împrăştierea pe traseu a stratului de sol fertil; - nivelarea terenului; - însămânţare acolo unde este cazul ; - solul se va fertiliza prin administrarea de îngrăşăminte. - recepţia lucrărilor de redare a terenului la categoria de folosinţă iniţială semnate de proprietarul de teren si

beneficiarul de investiţie;

IX. ANEXE - PIESE DESENATE

IX.1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor

- Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.) - Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

Certificat de Urbanism nr. 34/12.10.2011 eliberat de C.J. Ialomiţa. Certificat de Urbanism nr. 203/19.12.2011 eliberat de C.J. Ilfov.

Piese desenate:

1. Plan de încadrare în zonă - pl. nr. 849-00, sc. 1:50.000 2. Plan de situaţie Tronson I - pl. nr. 849-01, sc. 1:5.000 3. Plan de situaţie Tronson II - pl. nr. 849-02 sc. 1:5.000

IX.2. Schemele-flux pentru:

- procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare.

IX.3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.

X. PENTRU PROIECTELE PENTRU CARE ÎN ETAPA DE EVALUARE INIŢIALĂ

AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI A DECIS NECESITATEA

DEMARĂRII PROCEDURII DE EVALUARE ADECVATĂ,

MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

Planurile au fost executate în coordonate geografice STEREO 70 şi corespund cu planul de situaţie traseu conductă, conform pl. 849-01 ŞI 849-02 , scara 5.000 .

TABEL COORDONATE STEREO 70

Conducta de transport gaze naturale Sendreni – Silistea - Bucuresti

X (Nord) Y (Est)

342112.675 608630.298

341007.998 608255.728

340062.213 607243.085

339984.062 607118.561

339445.18 606550.482

338233.374 604825.924

337047.882 603150.726

337004.673 603102.377

336932.805 602987.566

336900.952 602946.121

336800.33 602861.82

336389.00 602409.157

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului;

d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;

e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;

f) alte informaţii prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată.

- Nu este cazul.

Semnătura şi ştampila: Şef proiect: ing. Petru Grezer Întocmit: ing. Octavian Cozma