MEMORIU CRACAU BODESTI

“Amenajare albie râu Cracău la Bodeşti, jud. Neamţ” Pr.140

S.C. AQUAPROIECT S.A. 1

S.C AQUAPROIECT S.A. Pr. 140“Amenajare albie râu Cracău la Bodeşti, jud.

Neamţ””

Faza S.F.- 2011 -

M E M O RIU TE HN IC

I. DAT E G ENER AL E

I.1. Denumire obiectiv de investiţii: “Amenajare albie râu Cracău la Bodeşti, jud.

Neamţ”

I.2 Amplasamentul: Lucrările se află amplasate pe teritoriul

administrativ al satelor Oşlobeni (amonte podul

rutier de pe DN) şi Bodeştii de Jos (la 400m

aval de pod), comuna Bodeşti, judeţul Neamţ

pe râul Cracău

I.3. Titularul investiţiei: A.N. Apele Române

I.5. Beneficiar investitie: Administratia Bazinala de Apa Siret

I.6. Elaboratorul studiului: S.C. AQUAPROIECT S.A.

II. INF ORM AŢ II G ENER AL E P RIV IND PRO IEC T UL

II.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu

implementarea proiectului

Constructiile hidrotehnice propuse prin proiectul de fata se incadreaza in

Bazinul Hidrografic Siret, subbazinul Cracau, pe sectorul inferior al raului Cracau fiind

amplasate pe malul stâng şi drept al cursului raului, în zona localităţilor Oşlobeni şi

Bodeştii de Jos, comuna Bodesti, jud. Neamţ.

Râul Cracău este afluent de ordinul II al râului Siret, fiind afluent de stânga al râului

Bistriţa şi are o lungime de 66 km, suprafaţa de 447 km2, panta medie 10‰ şi un

coeficient de sinuozitate de 1,33.

Bazinul hidrografic Siret este situat în partea de est a ţării, între bazinul Prutului la

est, al Someşului, Mureşului şi Oltului la vest, însumând aria de formare a

scurgerii



următoarelor cursuri principale de apă: Suceava, Moldova, Bistriţa, Cracăul,

Trotuşul, Râmnicul Sărat, Bârladul şi Buzăul şi reprezintă 12,6% din suprafaţa ţării,

respectiv 42.830

kmp.

Principalele lucrări de aparare impotriva inundatiilor realizate în b.h.Siret

totalizează: cca 220 mil.mc volume de atenuare în lacuri de acumulare, cca. 370km

îndiguiri, cca. 320km regularizări şi cca. 100km apărări de mal.

Fig.1 – Pozitionare zona analizata in cadrul B.H. Siret

Din punct de vedere administrativ, comuna Bodesti se învecinează la sud cu

comuna Girov, la nord cu comunele Bălţeşti, Grumăzeşti şi Petricani, la est cu

comuna Ştefan cel Mare şi la vest cu comuna Dobreni. În componenţa comunei Bodeşti

intră localităţile Bodeşti, Bodeştii de Jos, Oşlobeni şi Corni.



Fig.2 – Pozitionare zona analizata in cadrul jud. Neamt

Datorită poziţiei bazinului hidrografic (în zona montană) şi a suprafeţei relativ

reduse de colectare a apelor, râul Cracău are cu caracter torenţial, viiturile propagându-se

cu o viteză mare şi având o durată scurtă, punând în pericol gospodăriile riveranilor

(case,anexe gospodăreşti), inundarea intravilanelor, a căilor de comunicaţie, obiectivelor

sociale, terenurilor agricole şi uneorise pot solda chiar cu pierderi de vieţi omeneşti.

Pentru stabilirea zonelor de risc la inundaţii a fost analizată statistica cazurilor de

producere a inundaţiilor la nivelul comunelor/localităţilor, potrivit următoarelor surse:

- situaţiile existente la nivelul administraţiei locale până în anul 2000, pe

baza cărora a fost validată şi anexa din Legea 575/2001 privind aprobarea

Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V-a, Zone de risc

natural;

- listele actualizate cu zonele inundate din evidenţele Direcţiilor de Apă Siret;

- datele furnizate în HG nr. 1512/29.XI.2005, publicată în Monitorul Oficial nr.

1132 / 14.XII.2005, privind declararea ca zone calamitate a localităţilor

afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005;

Printre zonele de favorizare a fenomenului de inundaţie stabilite pe baza surselor

enumerate se regăseşte şi răul Cracău in zona localităţii Cracaoani şi pe sectorul

Bodeşti



– Roznov (confluenţă râu Bistriţa), sector care cuprinde şi localitaţile Oşlobeni şi

Bodeştii de Jos, unde sunt prevazute lucrări prin acest proiect.

Deasemenea, pe acest sector Bodeşti - Roznov, se află în curs de execuţie o

altă lucrare hidrotehnică – Amenajare rău Cracau la Slobozia, care cuprinde execuţia unui

nod hidrotehnic care va realiza protecţia împotriva inundaţiilor a locuitorilor din Slobozia,

prin derivarea unui debit important de apă pe un canal adiacent localităţii. Capacitatile

finale a acestei investiţii care este în curs de execuţie sunt:

- 3,5 km regularizare albie;

- 4,8 km canal derivaţie ape mari,

- 2 poduri.

Pe sectorul de râu situat între Bodeşti şi Slobozia, sunt executate şi sunt

funcţionale două lucrări, şi anume:

- Regularizare râu Cracău la Căciuleşti, jud. Neamţ – 1,5 km albie regularizată;

- Consolidare mal râu Cracău la Girov, jud. Neamţ – 2,3 km apărări de mal.

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului:

Cursul r. Cracău se află în administrarea A.N. “Apele Române – Administratia

Bazinala de Apa Siret”, cu sediul în Bacău, str. Cuza Vodă nr.1.

Conducerea ABA Siret este asigurata de un Comitet de directie format din: Director

– dr. Ing. Emil Vamanu, directorul tehnic de administrare resurse apă - ing. Irina

Lucaveţchi si director economic ec. Camelia Ardelean.

Informatii suplimentare privind organizarea, principalele atributii ale

compartimentelor, programele si managementul apelor din bazinele hidrografice ale

spatiului Siret se pot obtine prin accesarea site-ului: www.rowater.ro/daSiret.

II.2 . Desc rie re a i nvest iţ ie i

II.2. a. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul

tehnico-economic selectat

Lucrarile ce fac obiectul proiectului sunt necesare pentru apararea impotriva

inundatiilor a localitatilor Oşlobeni şi Bodeştii de Jos, a obiectivelor economice,

a drumurilor de pe malul stang şi drept al raului Cracău in raza comunei Bodeşti.

Datorită poziţiei bazinului hidrografic, în zona montană, şi a suprafeţei relativ

reduse de colectare a apelor, râul Cracău are cu caracter torenţial, viiturile propagându-

se cu o



viteză mare şi având o durată scurtă, punând în pericol gospodăriile riveranilor

(case,anexe gospodăreşti).

Albia minoră a râului Cracău este foarte instabilă, fiind constituită din material

necoeziv, schimbându-şi traseul foarte des, în special după viituri, apărând eroziuni şi

depuneri, malul stâng al cursului de apă fiind puternic afectat de eroziune în zona

localităţii Oşlobeni.

Valoarea pagubelor directe produse ca urmare a inundatiilor din anul 2005 este de

cca. 1.100.100 lei, la care se adauga pagubele indirecte, cauzate obiectivelor economice

din zona si locuitorilor din localităţile Oşlobeni şi Bodeştii de Jos, prin intreruperea atat a

activitatilor de productie cat si a celor din sfera serviciilor si aprovizionarii.

PAGUBE INREGISTRATE IN ANII 2009 - 2010

Obiectiveafectate

Fizic ValoricRON

Cauze Precipitatii si Debite Perioada

BodestiSat Oslobeni

Sat BodestiSat Bodestii deJos

- 1.0 km drum satesc afectat- 3.0 km DJ 155G afectat- 1.0 km albie colmatata

67 . 00 0

5.00012.00050.000

scurgeri torentirevarsare r. Cracau

pp = 63.9 l/mpQmax = 36.6 mc/s

26 - 27.07.2010

Bodesti- 11 km DJ afectat- 1.9 km Dc afecatat- 1 podet distrusire

121 8 00 0 12.0006.000

120.000

scurgeri de peversanti cresteri dedebit si revarasare r. Cracau

pp =181.9 /mpQmax = 50 mc/s(+20cm CA)

21 - 27.06.2010

Bodesti- 3 gospodarii afectate(case inundate)- 0.3 km Dc afectat(terasament spalat)- 1 pod afectat(rampedistruse+aripa distrusa)- 1 punte afectata- 0.7 km albie colmatata- 20 ha teren arabil afectat

47 . 85 0

1600

3200

4500

100021000

16550

cresteri de debite siroiri,afuieri eroziuni

pp= 115.7l/mpQmax =24 mc/s (+3 cmCA – cota deatentie )

22 - 28.05.2010

Bodestisat Bodestii deJos

sat Bodestii deSus

sat Oslobeni

0.8 km albie r. Cracau(schimbare de curs)- 1 gospodarie afectata- 0.15 km drum satescafectat,santuri colmatate-1 podet tubular distrus- 2 km canale colectoarebetonate colmatate- 1 pod din chesoane si tuburiPremo afectat+ regularizarealbie in amonte

112 6 0 0 60000

1000

3600

5000

12000

31000

debite mari r.Cracau , ploitorentiale

s-au inregistat cresteride debit fara depasiri 02.06.2009



Oportunitatea investitiei:

Lucrarile care se propun sunt lucrari de aparare impotriva inundatiilor si se inscriu

in schema de amenajare a r. Cracău si in schemele de investitie regionala.

Solutiile tehnice se inscriu in cerintele normelor tehnice, economice si de protectie

a mediului.

II.2.b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de

investiţii pot fi atinse

Ca scenarii tehnico-economice, au fost luate în calcul următoarele scenarii:

Scenariul I – fără investiţie” – în care nu se va realiza nici un fel de investiţie

viitoare, iar populatia de cca. 5200 locuitori din comuna Bodesti , precum si

obiectivele socio-economice vor continua sa fie expuse riscului de inundatii.

Scenariul II – „cu investitie” in care se propun lucrari de aparare impotriva

inundatiilor a populaţiei, a gospodăriilor şi obiectivelor economice situate:

în z on a l o c a l i t ă ţ i i O ş l obe n i prin realizarea:

- unui dig de apărare pe malul drept al râului în lungime de 2.320 m;

- lucrări de stabilizare a malului stâng al râului în zonele cu concavităţi

pronunţate în lungime de 500 m;

- lucrări de recalibrare a albiei colmatate în lungime de 2.190 m pe

tronsonul intravilan al răului,

în z on a l o c a l i t ă ţ i i B ode ş t ii d e J o s prin realizarea:

- unui dig de apărare pe malul stâng al râului în lungime de 2.115 m;

- lucrări de recalibrare a albiei colmatate în lungime de 2.160 m pe

tronsonul intravilan al răului.

Clasa de importanta a obiectivului (conform STAS 4273/1973) va fi clasa a IV-a -

impune obligativitatea dimensionarii lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor

la scurgerea debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depaşire p = 5% si

verificarea tranzitarii debitului de 1% conform HG 846/2010.

Scenariul III – „cu proiect in varianta maximala” se propune apararea

impotriva inundatiilor şi a obiectivelor economice si sociale situate între cele două

localităţi pe



sectorul extravialan al râului prin amenajarea cu lucrări ce-şi menţin continuitatea pe

întreg sectorul de râu Oşlobeni – Bodeştii de Jos, respectiv:

în z on a l o c a l i t ă ţ i i O ş l obe n i :

- realizarea atât pe malul stâng, cât şi pe malul drept pe toată lungimea

sectorului intravilan al râului a unui dig de apărare în lungime cumulată de 4.640

m;






m;

lucrări de recalibrare a albiei colmatate pe tot sectorul de râu cuprins între localităţile

Oşlobeni şi Bodeştii de Jos în lungime de 7.300 m.

Deasemenea, clasa de importanta a obiectivului (conform STAS 4273/1973) va fi

clasa a IV-a - impune obligativitatea dimensionarii lucrărilor de apărare împotriva

inundaţiilor la scurgerea debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depaşire p = 5% si


S ce n a r i u l r ec o m a n d a t d e căt r e e l a b o r at o r

Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul II, scenariu in care se vor

realiza lucrari hidrotehnice minimale si care vor asigura tranzitarea viiturilor prin localitatile

Oslobeni si Bodestii de Jos fara a se mai produce pagube insemnate.

Lucrarile propuse in cadrul scenariului II fac parte din masurile structurale de

protectie adoptate pentru prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de

inundatii in bazinul hidrografic Cracau.

In starea actuala naturala a cursului de apa Cracau se pot produce inundatii la

debite mai mari decat cele cu probabilitatea de 10%. Prin amenajarea cursului r. Cracau

in zona localitatilor Oslobeni si Bodestii de Jos cu lucrarile propuse ca si masuri

structurale nu se vor produce pagube pentru debite mai mici decat debitele cu

probabilitatea de 1%.

Astfel, prin realizarea lucrarilor propuse in scenariul II in spatiul intravilan al

localitatilor Bodestii de Jos si Oslobeni inaltimea coloanei de apa corespunzatoare

debitului cu probabilitatea de 1% este de cca. 0,90 m peste cota malurilor albiei minore,

insa la cota coronamentului digurilor propuse (care a fost stabilita la nivelul de verificare,



respectiv la debitul cu probabilitatea de 1%), conform prevederilor HG 846/2010 care la

pct. 4.2. – Obiective specifice, subpct. 1 spune ca:



„Obiectivele economice ale strategiei cuprind:

1. prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la

inundatii pentru zonele populate, obiectivele economice si bunuri – obiectivul pe

termen lung este asigurarea protectiei localitatilor pentru viituri cu probabilitati de

depasire cuprinse intre 1% si 0,01%, diferentiat functie de rangul localitatilor...”.

Alaturi de aceste masuri structurale pot fi luate si alte masuri ulterioare (impaduriri,

amenajarea terenurilor in panta) care sunt posibile dupa implementarea prezentului

proiect, in vederea reducerii riscului rezidual si care ar trebui incluse in strategia de

amenajare a raului Cracau si in schemele de investitie regionala.

Deasemeni, scenariul II este recomandat si din punct de vedere social, ecologic si

economico-financiar asa cum se va vedea in cap. IV - Analiza multicriterială pentru

selectarea soluţiilor de amenajare.

Scenariu I - Varianta Zero nu este acceptabila din punct de vedere al riscului

prezent.

Scenariul III are dezavantajul ca se vor face aceleasi tipuri de lucrari cu valoare de

investitie mai mare, care vor avea cam acelasi efect din punct de vedere al apararii

impotriva inundatiilor in intravilanul localitatilor Oslobeni si Bodestii de Jos ca si

lucrarile propuse in scenariul II, insa vor apara de inundatii si terenul extravilan, care

in prezent conform STAS 4273/1973 poate fi inundat la debite mai mari decat

debitul cu probabilitatea de 10%.

II.2.c. Descrierea constructivă

In cadrul scenariului recomandat (scenariul II) soluţiile constructive pentru realizarea

lucrarilor hidrotehnice sunt propuse in doua variante, respectiv:

V ar i a n ta I :

- Diguri de aparare din materiale locale in lungime de 4.335 m,

- Zid din beton ciclopian pentru stabilizarea malurilor albiei in lungime de 500 m,

- Recalibrarea albiei minore pe tronsoanele de intravilan in lungime de 4.350

m. V ar i a n ta I I:

- Diguri de aparare din materiale locale in lungime de 4.335 m,

- Aparare de mal din saltea antierozionala inierbata sprijinita pe grinda din

beton pentru stabilizarea malurilor albiei in lungime de 500 m,

- Recalibrarea albiei minore pe tronsoanele de intravilan in lungime de 4.350 m.



Digurile de aparare – vor fi executate din materiale locale avand urmatoarele

caracteristici:

- latimea la coronament, b = 4.00 m;

- panta taluzului interior: 1:1,5

- panta taluzului exterior: 1:2

Inaltimea acestor diguri este variabila (1.0 2.00 m) in functie de cotele terenului de

amplasare.

Pentru etansarea digului pe partea dinspre apa se va prevedea un material

geocompozit ce contine bentonita. Acest geocompozit se va încastra cca. 50 cm într-

o grinda de beton de 0,60 x 1,60 m, care se va executa la piciorul taluzului digului spre

albie, iar la coronament se va intoarce 50 cm. Peste geocompozit se va realiza o

umplutura compactata de materiale locale de 50 cm grosime.

Fundarea digurilor se va realiza pe depozitele aluviale din luncă după îndepărtarea

pământului vegetal pe o grosime de 30 cm. Conform recomandarilor din Avizul geotehnic

preliminar, fundarea digurilor de aparare se va face pe stratul de pietris si bolovanis

cu nisip sau pietris cu nisip si bolovanis care se dezvolta in zona de lunca si care prezinta

o capacitate portanta mult superioara presiunii induse in terenul de fundare de catre diguri

Pentru lucrarile de stabilizare a malului stang in zona localitatii Oslobeni se propun

doua variante, respectiv:

i) Zid de sprijin din beton ciclopian (Varianta I) se impun in zonele de

concavitate, acolo unde eroziunile de mal pun in pericol stabilitatea malului.

Soluţia de apărare de mal cu ziduri de sprijin din beton ciclopian a fost aleasa

datorită faptului că în imediata apropiere a acestor lucrări există proprietati particulare,

precum si un drum comunal, care nu pot fi distruse, iar zidurile din beton sunt construcţii

zvelte şi ocupă cea mai mică ampriză a lucrărilor.

Zidurile de sprijin vor fi executate cu lăţimea de 40cm la partea superioară, cu

pantă de 2:1 o înălţime medie de 2,10m – 2,50 m, din care înălţimea fundaţiei min.

1,00m care se află sub talvegul proiectat al râului .

Cota superioarã a apărării cu zid de sprijin din beton ciclopian corespunde nivelului

debitului cu asigurarea de 5% cu o gardă de 50cm, conform clasei a IV-a de importanţă la

care sunt incadrate lucrările.

Pentru zidul de sprijin propus s-au determinat impingerile la care va fi supus acesta

cu ajutorul unui program de calcul computerizat denumit GEO 5. Datele de intrare

sunt prezentate in graficele urmatoare:



Geo me tr i a zi d ul ui :

Ca r a ct e r i s t i c i l e m a t er i a l e l o r d i n s pa t e l e z i d u lu i : (zidul de sprijin se va amplasa in

albia minora, prin excavarea malurilor existente compuse din nisip si pietris):



Rezultatele calculului de stabilitate sunt prezentate in figura de mai jos, asa cum au

fost rezultat din programul utilizat GEO 5:



Coeficientii rezultati sunt:

- pentru stabilitatea la alunecare = 1,5;

- pentru rasturnare = 1,77.

ii) Apărările de mal cu protectie din saltea antierozionala inierbata sprijinita

pe grinda din beton (Varianta II) se vor executa din:

- o grinda de beton încastrata sub cota talvegului 0,70 m având o lãţime la

coronament de 50 cm ;

- o protecţie din saltea antierozionala inierbata cu panta a taluzului de 1:1,5 .

- cota superioara a apararii de mal va fi situata la nivelul debitului cu asigurarea de

5% cu o gardă de 50cm, conform clasei a IV-a de importanţă la care sunt

incadrate lucrările.

Lucrarile de protectie cu saltea antierozionala inierbata sprijinita pe o grinda de beton nu

pot fi utilizate, deoarece ele se desfasoara pe o ampriza mai mare decat zidurile din

beton ciclopian, si nu exiata spatiu suficient pentru realizarea acestora intrucat în imediata

apropiere există proprietati particulare si drumuri comunale, care nu pot fi distruse sau

refacute pe alt amplasament.

Astfel desi sunt lucrari elastice si sunt conforme Ordinului nr. 1.163 din 16 iulie

2007 privind aprobarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de proiectare

şi de



realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare şi reamenajare a cursurilor de apă , ele

nu sunt recomandate deoarece implica exproprieri de terenuri costisitoare.

In consecinta, pentru lucrarile de stabilizare a malului stang se alege varianta de

stabilizare a malului stang cu zid de sprijin din beton ciclopian.

Recalibrare de albie – se va face după o secţiune trapezoidală cu lăţimea la bază

de 25m şi pante ale taluzurilor de 1:2 care să permită tranzitarea debitului cu

asigurarea de 5% (debitul de calcul), precum si cel cu asigurarea de 1% (verificare

conform HG

846/2010).

Traseul albiei recalibrate s-a racordat în amonte si în aval la albia naturala, astfel ca

lucrarile executate sa fie pe cât posibil conservative - folosind malurile stabile si sa nu

modifice esential elementele hidraulice si morfometrice ale cursului de apa.

La executarea traseului albiei minore regularizate trebuie sa se respecte urmatoarele

conditii:

- traseul albiei minore trebuie sa fie racordat - din punct de vedere hidraulic si constructiv

- în amonte si în aval, la lucrarile existente sau la zonele natural stabile, cautând sa nu se

provoace influente negative asupra acestora.

I I . 3 . Da t e te hn i c e a le o b i ect i vu l u i d e i n v est i ţ i e

II.3.a. Zona şi amplasamentul

Lucrarile hidrotehnice propuse sunt amplasate in în albia minora si majoră a râului

Cracău, în zona localităţilor Oşlobeni şi Bodeştii de Jos, comuna Bodeşti, judeţul Neamţ.

II.3.b. Statutul juridic al terenului ce urmează să fie ocupat de lucrare

Din punct de vedere juridic, terenurile ocupate de consolidarile de mal se afla in

administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“. Terenurile ocupate de ampriza

digurilor se afla in proprietatea consiliului local sau a proprietarilor particulari.

Terenurile care vor fi ocupate de lucrari si se afla in proprietate particulara vor fi

cumparate de catre beneficiar, respectiv A.B. A.Siret sau vor fi expropriate potrivit

prevederilor Legii

255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică.

Daca terenurile sunt proprietate publica, atunci este necesar ca Consiliile locale, respectiv

Consiliul local al comunei Bodesti sa emita o Hotarare de Consiliu Local (H.C.L.) din care



sa rezulte ca terenurile sunt, după caz, în proprietatea/posesia autorităţilor publice

sau sunt accesibile în scopul realizării proiectului.



Dupa identificarea de catre beneficiarul lucrarii – ABA Siret, impreuna cu

autoritatile locale – primaria Bodesti, a suprafetelor de teren ocupate de ampriza

digurilor de protectie, s-a constatat ca suprafetele de teren ocupate de diguri apartin

autoritatilor locale si nu proprietarilor particulari (conform adresei emise de primaria

Bodesti).

II.3.c. Situaţia ocupărilor definitive de teren

S= 15,0m (ampriza medie a digurilor) x 4.435 m = 66.526 mp = 6,7 ha (ocupata de

ampriza digurilor de protectie).

Pe durata realizării lucrărilor este posibilă ocuparea temporară a unor terenuri pentru

depozitarea materialelor şi pentru drumurile de acces. Aceste terenuri vor fi stabilite de

comun acord cu primăria comunei Bodesti în proprietatea căreia se află.

II.3.d. Studii utilizate la elaborarea proiectului

S t ud ii topogra f i ce

Datele de baza topografice utilizate au fost următoarele:

Un numar de cca 22 profile transversale executate, la nivelul anului 2006, prin intreaga albie minora a raului Cracău pe sectorul de rau Oşlobeni – Bodeştii de Jos.

Profile in lung pe sectorul intravilan al râului Cracău in zonele localităţilor Oşlobeni şiBodeştii de Jos;

Releveu la podul de pe DN 15 C care traverseaza raul Cracău in dreptul localitatiiBodeştii de Jos;

Plan de situatie la scara 1: 5000 si 1: 25000 pe zona analizată.

S t ud ii geo t ehn i ce

Prospecţiunile de teren au avut în vedere cartări geotehnice şi hidrogeologice

oferite de deschiderile naturale. De asemenea au fost utilizate date din literatura de

specialitate (secţiune hidrogeologică transversală pe valea râului Cracău). Identificarea

pământurilor s-a făcut conform prescripţiilor din STAS 1243-88: “Teren de fundare –

CLASIFICAREA ŞI IDENTIFICAREA PĂMÂNTURILOR” – Capitolul 3 (Identificarea

preliminară pe teren a pământurilor).

Con d i ţ ii geomor f o l o g i ce

Din punct de vedere geomorfologic, zona se situează în cadrul luncii râului Cracău,

ce străbate pe o direcţie generală NNW-SSE Depresunea Cracău-Bistriţa.



Etajul colinar-depresionar cuprinde dealurile şi depresiunile subcarpatice, unităţi în

care condiţiile de rocă, pantă şi climă, coroborate cu folosinţa agricolă predominantă a

terenurilor, determină manifestarea unei game largi de procese geomorfologice, unele cu

efecte negative importante. Spălarea în suprafaţă se înregistrează pretutindeni, dar iese

în evidenţă pe majoritatea dealurilor subcarpatice cu pante până la 15°. Materialele

antrenate dau glacisuri coluviale întinse care se întâlnesc aproape la baza tuturor

versanţilor care limitează depresiunea Cracău. Pe versanţii cu pantă mai mare ea înlătură

o parte a solului şi frecvent se asociază cu şiroirea. Aceasta este mai activă în

bazinele de recepţie ale afluenţilor de pe stânga Cracăului. O mare parte din regiune

este formată din terenuri cu pante până în 3° pe care se produc infiltraţii, procese

biochimice, tasări locale în depozitele loessoide, înmlăştiniri. Rîul Cracău are albia

extinsă în care eroziunea lineară se manifestă mai slab, domină eroziunea laterală,

transportul în suspensie şi soluţie; au loc acumulari însemnate de materiale (mai ales în

aval de confluenţe), despletiri. La nivele mari sunt frecvente revărsările şi inundarea unei

părţi însemnate din luncă.

Con d i ţ ii h i drogeo lo g i ce

Din punct de vedere geologic, perimetrul de studiu aparţine depresiunii getice.

Depresiunea Getică este alcătuită din depozite neogene cu o structură relativ simplă.

Depozitele acoperitoare

HOLOCEN (qh):

depozite aluviale de luncă, reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş,

acoperite de pământuri fin granulare - argile şi prafuri, uneori loessoide– din constituţia

terasei joase.

PLEISTOCEN (qp3):

în bază nisipuri şi pietrişuri, acoperite de loessuri din cadrul teraselor ;

Roca de bază

HELVEŢIAN (he):

nisipuri, marne, gresii şi gipsuri;

BURDIGALIAN (bd):

Marne şi gresii;

Din punct de vedere hidrogeologic, perimetrul cercetat se încadrează în zona

Carpaţilor Orientali. În cadrul acestei unităţi hidrostructurale se deosebesc:

acvifere aluvionare în lunci;

acvifere suspendate în terase.



Acviferele aluvionale se dezvoltă în cadrul luncilor. Depozitele în care sunt

cantonate au vârsta Holocen (qh), fiind alcătuite din pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş.

Alimentarea acestora se realizează prin infiltraţii din râu, din precipitaţii şi din apele de

siroire care vin de pe versanţii adiacenţi şi se infiltrează în zona de luncă;

Con d i ţ ii cl i m a t i ce

Clima este de tip continentală, iar temperatura medie anuală este de 8-90C.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii au valori de circa 700 mm.

Car a cte r i st i c i le g e o fi z ice a le te r e n u lui d i n a m p lasa m e n tu l lu c r ă r i lor

Perimetrul se încadrează din punct de vedere seismic, în macrozona de intensitate

seismică “6” (conform SR 11.100/1-93: "Zonare seismică - MACROZONAREA

TERITORIULUI ROMÂNIEI"), iar potrivit normativuluI P 100-1/2006, în zona de hazard

seismic cu o valoare a acceleraţiei pentru proiectare ag=0,20g şi o perioadă de colţ

(control) Tc=0,7 sec.

Conform STAS 6.054/77 - “Teren de fundare - ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEŢ -

Zonarea teritoriului României”, adâncimea maximă de îngheţ este de 0,90 m.

Da t e h i dro lo g i ce

La proiectarea lucrărilor au fost luate în calcul următoarele date morfometrice:

Râul SectiuneaF

[km2]

L

[km]

i

[‰]

Hm

[m]

Cracău Av. confl. pr. Burloaia 177 34 15 768

Râul prezintă un coeficient de sinuozitate de 1,14.

Valorile debitelor maxime cu diverse probabilităţi de depăşire, estimate, pe râul

Cracău sunt:

Râul F(km 2)

Debite maxime cu probabilităţile (mc/s)Q1% Q5% Q10%

Cracău - av. conf. pr. Burloaia 177 325 175 120

Valorile debitelor maxime se referă la regimul natural de scurgere şi au fost

confirmate de I.N.H.G.A. prin adresa nr. 6950/18.12.2006.



II.3.e. Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii

Conform STAS 4273 – 1983 clasa de importanta a lucrarilor este clasa a IV-a.

Conform STAS 4068/2 - 1987, debitul de calcul corespunzãtor clasei a IV - a de

importanţã este Qc 5%.

Conform HG 846/2010 lucrarile hidrotehnice trebuie verificate astfel incat sa

asigure tranzitarea debitul corespunzãtor probabilitatii de 1%.

Conform H.G. nr. 261/1994 şi Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,

categoria de importanţă a construcţiei este NORMALA (C).

Calcule hidraulice

Simularea curgerii apei pe r. Cracău în zona localităţilor Bodeşti şi Oşobleni s-a

efectuat cu un model hidraulic care efectuează integrarea numerică a ecuaţiei Bernoulli,

scrisă pentru curenţi cu suprafaţă liberă, unidimensionali, în mişcare permanentă lentă.

Corespunzător debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire, modelul oferă

elemente hidraulice precum: niveluri (cote de apă), adâncimi, lăţimi la oglinda apei,

secţini de scurgere şi viteze medii în albia minoră şi în albiile majore.

Programul tratează secţiuni de albie obişnuită şi următoarele secţiuni de excepţie:

schimbare de debit datorată afluxului lateral şi baraj transversal pe firul apei.

Parametrii principali cu care se operează în model sunt :

- rugozităţi în albii,

- pasul de calcul,

- debitele de calcul şi distribuţia acestora,

- elementele hidraulice solicitate (cote apă, lăţimi la oglinda apei, arii secţiune

vie, viteze medii în albia minoră şi în albiile majore),

- considerarea energiei cinetice şi factorul de recuperare al acesteia,

- secţiuni cu rezultate,

- condiţia limită în secţiunea aval,

- pragurile transversale, poziţia şi caracteristicile acestora.

Mişcarea permanentă unidimensională cu suprafaţă liberă gradual variată,

este guvernată de ecuaţia lui Bernoulli, care poate fi scrisă diferenţial astfel:

(Fig.2.1) :

dZ + d( * V2 / 2 / g ) + JE * dX = 0 (1)



cu formulele Chézy şi Manning:



JE = V2 / ( C2 * RH ) (2)

C = RH1/6 / n (3)

ZJE

V

Fig 2.1.

dX X

unde:

X - abscisă;

Z - cota suprafeţei libere;

V - viteza medie în secţiune

- coeficientul Coriolis

g - acceleraţia gravitaţiei

JE - panta energetică

RH~ H - raza hidraulică

H - adâncimea medie

C - coeficientul Chézy

n - coeficientul de rugozitate

Înlocuind (3) în (2) şi exprimând viteza prin debitul (Q) raportat la aria

secţiunii transversale a curentului (A), rezultă:

JE = ( Q * n / A / RH2/3 )2 (4)

sau

JE = ( Q / D )2 (5)

unde s-a notat cu D debitanţa :

D = A * RH2/3 / n (6)



În cazul albiilor compuse (albia minoră + mai multe majore, (Fig. 2.2) se impun

Fig. 2.2.

precizările:

debitanţa totală D a unei secţiuni de calcul rezultă din cumularea debitanţelor

parţiale:

D = D1 + D2 + D3 +... (7)

coeficienţii în cazul albiilor unice sunt consideraţi =1; ei devin >1 în cazul albiilor

compuse, în special în momentul inundării albiei majore şi se calculează cu formula:

= 1 / A * A ( Vi / V )3 * dA (8)

unde :

A - secţiunea totală;

V - viteza medie pe secţiunea totală;

Vi - viteza medie locală.

Ariile, lăţimile la oglinda apei şi debitanţele totale şi pentru albia minoră, precum

şi coeficienţii , se calculează preliminar şi se tabelează funcţie de cotă prin program

pentru fiecare profil transversal, urmând ca la integrarea propriu – zisă, valorile

corespunzătoare într-o secţiune de calcul, să se obţină prin interpolare liniară.

Transcriind ecuaţia (1) în diferenţe finite se obţine:

DZ = 2 * Q2 * DX / ( D2av + D2

am ) + Fre * ( av * V2

av - am * V2

am ) / ( 2 * g ) (9)

unde :

DZ - creşterea nivelului pe DX în sensul aval – amonte;



Dav, Dam - debitanţe în sectiunea aval, respectiv amonte;

av, am - coeficienţi Coriolis în secţiunea aval şi amonte;

Termenul cinetic este afectat de factorul de recuperare:

Fre = 1 dacă Vav > Vam

sau

Fre < 1 dacă Vav < Vam .

Rezultatele calculelor hidraulice

Modelarea albiei r. Cracău în zona localităţilor Bodeşti şi Oşobleni, în lungime

de cca. 7,5 km , s-a realizat prin 21 profile transversale. De asemenea au fost ridicate şi

releveeele celor două poduri care traversează albia r. Cracău pe zona analizată. Profilele

transversale au fost amplasate în aşa fel încât să reliefeze cât mai judicios

morfologia albiei râului Cracău.

Panta medie a r. Cracău în zona localităţilor Bodeşti şi Oşobleni este de 1,36%.

Coeficienţii de rugozitate adoptaţi pentru modelarea rezistenţei hidraulice a albiei

r.

Cracău, pe sectoarul analizat, au valoarea de 0,040 pentru albia minoră şi 0,065 pentru

albia majoră.

În continuare sunt prezentate rezultatele calculelor hidraulice, constând în cotele şi

lăţimile curbei supra feţei libere a apei, arii şi viteze de curgere a apei, conform

situaţiei existente in prezent a cursului de apa Cracau, respectiv nivelele care se obtin pe

rau in zona analizata daca nu se va face nici o lucrare de amenajare.

R. CRACAU REGIM NATURAL ACTUALCOTE Z (M) LATIMI B(M) ARII A (M) VITEZE MIN V1 (M/S) VITEZE MAJ V2 (M/S)

PASUL DE CALCUL DX= 25.0 IFR0=99***************************************

ASIG= 10% 5% 1%NUME X Q= 120.0 175.0 325.0*************************************** P25 10. 99

Z0= 384.69 Z= 385.83 385.98 386.31B= 373. 396.7 418.7A= 197. 254. 387.

V1= 1.07 1.20 1.45V2= .49 .57 .71

RHMI= .76 .91 1.24FRMI= .15 .16 .17

P22 380. 99Z0= 385.62 Z= 387.63 387.91 388.17

B= 293. 402.5 471.5



A= 92. 193. 305.V1= 2.79 2.02 2.26V2= .69 .66 .87

RHMI= 1.00 1.14 1.26FRMI= .80 .37 .41

P18 940. 99Z0= 389.89 Z= 391.20 391.40 391.73

B= 207. 259.0 322.3A= 110. 156. 255.

V1= 2.03 2.23 2.61V2= .79 .83 1.01

RHMI= .94 1.13 1.47FRMI= . 45 .45 .47

P17 1335. 99Z0= 392.62 Z= 393.85 394.05 394.46

B= 147. 166.7 240.8A= 87. 119. 201.

V1= 2.06 2.31 2.87V2= .74 .86 1.00

RHMI= 1.00 1.19 1.59FRMI= .43 .46 .53

P16 1948. 99Z0= 397.10 Z= 398.31 398.48 398.87

B= 164. 186.7 219.2A= 101. 135. 214.

V1= 2.07 2.32 2.77V2= .88 .99 1.23

RHMI= .95 1.13 1.50FRMI= . 46 .49 .52

$$$$ 1985. 99Z0= 397.34 Z= 398.57 398.75 399.14

B= 168. 190.3 221.2A= 104. 138. 217.

V1= 2.03 2.28 2.72V2= .86 .98 1.21

RHMI= .96 1.13 1.51FRMI= .43 .47 .50

*RV1 2221. 99Z0= 398.75 Z= 400.20 400.42 400.86

B= 76. 77.6 79.9A= 63. 80. 115.

V1= 1.92 2.19 2.83V2= .00 .00 .00

RHMI= .81 1.02 1.42FRMI= .46 .48 .58

$$$$ 2261. 99Z0= 399.14 Z= 400.51 400.7 7 401.34

B= 194. 221.3 251.7A= 121. 172. 308.

V1= 1.79 1.88 1.94V2= .76 .81 .89

RHMI= 1.01 1.26 1.82FRMI= .32 .29 .21

P151 2452. 99Z0= 400.38 Z= 401.73 401.92 402.28

B= 196. 216.9 243.1A= 109. 147. 231.

V1= 2.00 2.21 2.61V2= .85 .95 1.17

RHMI= .93 1.11 1.47FRMI= .44 .45 .47

P13 2817. 99



Z0= 402.48 Z= 403.89 404.10 404.49B= 173. 193.3 219.5A= 96. 132. 213. V1= 2.08 2.33 2.77V2= .76 .85 1.09

RHMI= 1.11 1.32 1.70FRMI= .40 .42 .46

P121 3020. 99Z0= 404.10 Z= 405.57 405.80 406.14

B= 188. 256.1 332.5A= 93. 142. 241. V1= 2.73 2.79 3.23V2= .87 .89 1.07

RHMI= 1.22 1.45 1.79FRMI= .62 .55 .59

P12 3288. 99Z0= 406.10 Z= 407.45 407.67 408.03

B= 187. 221.5 258.9A= 115. 157. 245.

V1= 2.04 2.26 2.69V2= .88 .95 1.17

RHMI= .99 1.19 1.54FRMI= .43 .44 .48

P11 3551. 99Z0= 408.19 Z= 409.44 409.62 410.00

B= 152. 175.2 211.4A= 85. 116. 189.

V1= 2.22 2.46 2.95V2= .83 .97 1.21

RHMI= 1.00 1.17 1.54FRMI= .50 .53 .58

P101 3770. 99Z0= 410.00 Z= 411.27 411.45 411.82

B= 167. 177.5 200.4A= 99. 129. 200.

V1= 2.23 2.49 3.01V2= .93 1.08 1.34

RHMI= .97 1.14 1.52FRMI= .52 .56 .61

P9 4013. 99Z0= 411.50 Z= 412.88 413.08 413.48

B= 163. 173.2 200.6A= 95. 128. 202.

V1= 1.94 2.16 2.64V2= .83 .93 1.15

RHMI= .90 1.11 1.50FRMI= .42 .43 .47

P8 4284. 99Z0= 413.40 Z= 414.92 415.08 415.42

B= 226. 247.6 274.3A= 103. 141. 226.

V1= 1.95 2.12 2.49V2= .69 .82 1.05

RHMI= .85 .99 1.32FRMI= .46 .46 .48

$$$$ 5241. 99Z0= 421.84 Z= 423.45 423.62 424.00

B= 149. 178.6 227.5A= 84. 114. 191.

V1= 2.34 2.64 3.10V2= .85 .97 1.19

RHMI= 1.00 1.16 1.54



FRMI= .56 .61 .63*RV2 5392. 0

Z0= 423.59 Z= 425.21 425.42 425.87B= 55. 58.4 63.6A= 48. 60. 88. V1= 2.49 2.923.71

V2= .00 .00 .00RHMI= .87 1.02 1.37FRMI= .73 .86 1.02

$$$$ 5413. 0Z0= 423.36 Z= 425.53 425.85 426.56

B= 218. 236.8 275.5A= 180. 253. 433.

V1= 1.23 1.29 1.42V2= .46 .51 .60

RHMI= 1.57 1.89 2.59FRMI= .10 .09 .08

P7 5644. 99Z0= 425.39 Z= 427.07 427.29 427.69

B= 122. 170.1 210.5A= 77. 110. 187.

V1= 2.55 2.89 3.30V2= .91 .95 1.20

RHMI= 1.09 1.31 1.71FRMI= .61 .65 .65

P6 5915. 99Z0= 427.90 Z= 429.22 429.39 429.75

B= 218. 234.0 268.6A= 115. 154. 245.

V1= 2.15 2.33 2.70V2= .93 1.03 1.22

RHMI= .89 1.06 1.41FRMI= .53 .53 .52

P5-1 6208. 99Z0= 430.00 Z= 431.32 431.48 431.81

B= 211. 233.0 285.7A= 98. 135. 221.

V1= 1.97 2.18 2.60V2= .71 .82 1.02

RHMI= .86 1.03 1.36FRMI= .46 .47 .51

P5 6379. 99Z0= 431.50 Z= 432.61 432.80 433.19

B= 95. 113.3 170.9A= 67. 87. 142.

V1= 1.96 2.30 2.95V2= .57 .68 .85

RHMI= .88 1.06 1.45FRMI= .44 .51 .61

P4-1 6829. 99Z0= 434.68 Z= 435.97 436.13 436.51

B= 167. 181.0 232.1A= 89. 117. 194.

V1= 1.81 2.06 2.52V2= .72 .84 .98

RHMI= .76 .92 1.30FRMI= .44 .47 .50

P3 7115. 99Z0= 436.10 Z= 438.06 438.31 438.73

B= 128. 164.8 216.3A= 74. 111. 192.

V1= 3.10 3.23 3.71



V2= .98 1.06 1.27RHMI= 1.39 1.62 2.03FRMI= . 70 .66 .69

P1-1 7337. 99Z0= 438.43 Z= 439.63 439.82 440.21

B= 170. 205.6 261.7A= 97. 137. 228.

V1= 2.25 2.44 2.85V2= .93 .99 1.16

RHMI= .95 1.14 1.53FRMI= .54 .53 .54

P1 7561. 99Z0= 440.15 Z= 441.19 441.37 441.73

B= 127. 130.8 152.7A= 76. 100. 149.

V1= 1.58 1.78 2.25V2= .00 .00 .56

RHMI= .61 .79 1.14FRMI= .42 .41 .45

Se observa ca inaltimea coloanei de apa pentru debitul de 325 mc/s (debitul cu

probabilitatea de 1%) variaza de la 1,58 m la 2,63 m, in timp ce malurile albiei minore

sunt inalte de cca. 1 m, iar latimea zonei inundate variaza de la 64 m (in zona podului

RV2) la cca. 472 m (in zona profilului P22).

În vederea reducerii riscului producerii de inundaţii şi diminuării efectelor

negative ale acestora în zona localităţilor Bodeşti şi Oşobleni, pornind de la analiza

datelor curgerii din regim existent, precum şi a informaţiilor culese în urma campaniilor de

măsurători, au fost propuse executarea unor lucrări hidrotehnice constând în:

- regularizarea albiei r. Cracău cu o lăţime la bază de cca. 25 m;

- executarea unor diguri de apărare în zona intravilanului localităţilor Bodeşti şi

Oşobleni;

Rezultatele calculelor hidraulice care au stat la baza dimesionării lucrărilor mai sus

amintite, precum şi a determinării efectelor acestora sunt:

In regim amenajat se considera curgerea debitului prin albia recalibrata care se

asimileaza cu un canal trapezoidal cu baza mica fiind latimea albiei minore, respectiv

25 m. Pentru digurile de aparare care se propun, se verifica daca cota coronamentului

digului nu este depasita de cota suprafetei libere a apei pentru debitul cu probabilitatea de

1%. Daca se intampla acest fenomen, atunci se ridica cota coronamentului digurilor de

aparare pana cand nivelul apei nu va depasi cota coronamentului digului propus.

P. CRACAU REGIM AMENAJATCOTE Z (M) LATIMI B(M) ARII A (M) VITEZE MIN V1 (M/S) VITEZE MAJ V2 (M/S)

PASUL DE CALCUL DX= 25.0 IFR0=99***************************************



ASIG= 10% 5% 1%NUME X Q = 120.0 175.0 325.0***************************************P25 10. 99Z0= 384.75 Z= 385.82 385.96 386.27

B= 214. 291.0 306.2A= 127. 182. 274.

V1= 1.68 1.83 2.18V2= .77 .80 1.03

RHMI= .84 .98 1.28FRMI= .34 .35 .38

P22 380. 99Z0= 386.75 Z= 388.04 388.17 388.46

B= 332. 338.6 353.3A= 122. 168. 270.

V1= 2.05 2.18 2.50V2= .63 .75 .96

RHMI= 1.05 1.18 1.47FRMI= .41 .41 .43

P18 940. 99Z0= 390.00 Z= 391.31 391.50 391.87

B= 167. 209.8 248.1A= 98. 133. 216.

V1= 1.93 2.21 2.65V2= .77 .86 1.08

RHMI= 1.02 1.21 1.58FRMI= .37 .41 .45

P17 1335. 99Z0= 393.22 Z= 394.32 394.51 394.88

B= 138. 169.7 261.8A= 91. 122. 202.

V1= 2.06 2.33 2.86V2= 1.03 1.13 1.29

RHMI= .90 1.08 1.45FRMI= .48 .51 .57

P16 1948. 99Z0= 397.10 Z= 398.29 398.47 398.88

B= 154. 156.1 159.7A= 103. 130. 194.

V1= 1.98 2.23 2.73V2= .87 1.05 1.36

RHMI= .99 1.16 1.56FRMI= .40 .44 .48

$$$$ 2058. 99Z0= 397.82 Z= 399.04 399.21 399.61

B= 161. 166.1 176.6A= 102. 130. 199.

V1= 2.01 2.27 2.74V2= .88 1.05 1.33

RHMI= .97 1.14 1.54FRMI= .43 .46 .50

*RV1 2221. 99Z0= 398.75 Z= 400.19 400.40 400.84

B= 76. 77.5 79.8A= 62. 78. 113.

V1= 1.94 2.23 2.88V2= .00 .00 .00

RHMI= .80 1.01 1.41FRMI= .48 .51 .60

$$$$ 2255. 99Z0= 399.10 Z= 400.47 400.73 401.31

B= 182. 199.4 224.0A= 120. 168. 291.



V1= 1.74 1.84 1.98V2= .77 .83 .94

RHMI= 1.03 1.29 1.86FRMI= .30 .27 .22

P151 2452. 99Z0= 400.38 Z= 401.73 401.91 402.28

B= 196. 216.7 243.1A= 109. 146. 231.

V1= 1.99 2.21 2.61V2= .84 .95 1.17

RHMI= .93 1.11 1.47FRMI= .44 .45 .47

P13 2817. 99Z0= 402.48 Z= 403.89 404.10 404.49

B= 173. 193.2 219.5A= 96. 132. 213.

V1= 2.08 2.33 2.77V2= .76 .85 1.09

RHMI= 1.11 1.32 1.70FRMI= .40 .42 .46

P121 3020. 99Z0= 404.10 Z= 405.57 405.80 406.14

B= 188. 256.1 332.5A= 93. 142. 241.

V1= 2.73 2.79 3.23V2= .87 .89 1.07

RHMI= 1.22 1.45 1.79FRMI= .62 .55 .59

P12 3288. 99Z0= 406.10 Z= 407.45 407.67 408.03

B= 187. 221.5 258.9A= 115. 157. 245.

V1= 2.04 2.26 2.69V2= .88 .95 1.17

RHMI= .99 1.19 1.54FRMI= .43 .44 .48

P11 3551. 99Z0= 408.19 Z= 409.44 409.62 410.00

B= 152. 175.2 211.4A= 85. 116. 189.

V1= 2.22 2.46 2.95V2= .83 .97 1.21

RHMI= 1.00 1.17 1.54FRMI= .50 .53 .58

P101 3770. 99Z0= 410.00 Z= 411.27 411.45 411.82

B= 167. 177.5 200.4A= 99. 129. 200.

V1= 2.23 2.49 3.01V2= .93 1.08 1.34

RHMI= .97 1.14 1.52FRMI= .52 .56 .61

P9 4013. 99Z0= 411.50 Z= 412.88 413.08 413.48

B= 163. 173.2 200.6A= 95. 128. 202.

V1= 1.94 2.16 2.64V2= .83 .93 1.15

RHMI= .90 1.11 1.50FRMI= .42 .43 .47

P8 4284. 99Z0= 413.40 Z= 414.92 415.08 415.42

B= 226. 247.6 274.3



A= 103. 141. 226.V1= 1.95 2.12 2.49V2= .69 .82 1.05

RHMI= .85 .99 1.32FRMI= .46 .46 .48

$$$$ 5200. 99Z0= 421.72 Z= 423.10 423.31 423.64

B= 163. 203.6 226.2A= 79. 113. 185.

V1= 2.41 2.65 3.11V2= .86 .94 1.23

RHMI= 1.01 1.19 1.52FRMI= .59 .60 .65

*RV2 5392. 99Z0= 423.59 Z= 425.21 425.43 425.89

B= 55. 58.6 63.7A= 48. 61. 88.

V1= 2.49 2.88 3.68V2= .00 .00 .00

RHMI= .87 1.03 1.38FRMI= .73 .82 1.00

$$$$ 5420. 99Z0= 423.72 Z= 425.56 425.87 426.58

B= 212. 232.0 278.8A= 164. 234. 413.

V1= 1.29 1.35 1.46V2= .50 .55 .62

RHMI= 1.50 1.82 2.51FRMI= .11 .10 .09

P7 5644. 99Z0= 425.75 Z= 427.09 427.30 427.68

B= 135. 177.1 206.9A= 74. 104. 178.

V1= 2.54 2.83 3.28V2= .90 1.01 1.27

RHMI= 1.09 1.29 1.66FRMI= .61 .63 .66

P6 5915. 99Z0= 427.90 Z= 429.27 429.47 429.83

B= 176. 185.5 203.7A= 81. 115. 187.

V1= 2.33 2.59 3.05V2= .73 .84 1.15

RHMI= 1.06 1.25 1.62FRMI= .52 .55 .58

P5-1 6208. 99Z0= 429.99 Z= 431.40 431.61 432.02

B= 149. 158.9 177.7A= 87. 119. 188.

V1= 2.29 2.55 3.01V2= .80 .94 1.25

RHMI= 1.15 1.33 1.66FRMI= .47 .50 .55

P5 6379. 99Z0= 431.07 Z= 432.63 432.90 433.46

B= 55. 61.3 74.1A= 58. 74. 112.

V1= 2.59 3.03 3.93V2= 1.11 1.29 1.66

RHMI= 1.28 1.51 1.96FRMI= .53 .62 .80

P4-1 6829. 99Z0= 434.14 Z= 435.87 436.18 436.66



B= 94. 143.0 172.3A= 58. 92. 168.

V1= 2.65 2.88 3.35V2= .59 .72 1.06

RHMI= 1.39 1.66 2.11FRMI= .52 .51 .54

P3 7115. 99Z0= 436.10 Z= 437.79 438.10 438.65

B= 78. 94.8 124.1A= 56. 82. 142.

V1= 2.36 2.64 3.15V2= .52 .63 1.02

RHMI= 1.28 1.51 1.91FRMI= .44 .47 .53

P1-1 7337. 99Z0= 438.10 Z= 439.37 439.65 440.17

B= 87. 103.0 129.7A= 69. 94. 156.

V1= 2.48 2.70 3.22V2= 1.00 1.17 1.42

RHMI= 1.17 1.41 1.91FRMI= .53 .53 .55

P1 7561. 99Z0= 440.15 Z= 441.27 441.47 441.91

B= 127. 131.6 153.1A= 88. 113. 175.

V1= 2.13 2.38 2.84V2= 1.06 1.24 1.53

RHMI= .89 1.06 1.47FRMI= .52 .54 .56

Din analiza rezultatelor simularii hidraulice in regim amenajat prezentate mai sus

rezulta ca inaltimea coloanei de apa pentru debitul de 325 mc/s (debitul cu probabilitatea

de 1%) variaza de la 1,50 m la 2,50 m, in timp ce cota coronamentului digurilor este

situata la cca.

+2,50 m fata de cota talvegului proiectat, astfel incat pentru zona localitatii Oslobeni cota

coronamentului digului este la cota corespunzatoare nivelului de 1%, iar pentru localitatea

Bodesti digul de protectie are o garda de cca. 15 – 20 cm fata de nivelul de 1%.

II.3.f. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

În zonă există toate utilităţile necesare realizării obiectivului de investiţii, nu sunt

necesare branşamente sau racordări noi.

II.3.g. Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Producerea fenomenelor distructive au fost cauzate de capacitatea mică

de transport a albiei, fenomene de depuneri pe unele tronsoane, de eroziuni pe

alte tronsoane, precum şi de precipitatiile cu caracter torential.



Lucrările proiectate au drept scop stoparea şi prevenirea fenomenelor de inundaţii,

eroziuni de mal, punându-se în siguranţă gospodăriile din zonă şi evitarea producerii altor

evenimente majore.

Masurile propuse nu sunt identificate ca prioritati intr-un Master Plan,

dar indeplinesc criteriile de incadrare ca masura „no regret” deoarece ele nu au

consecinte asupra amenajarilor, viitoare si sunt o continuare a lucrarilor existente realizate

pentru protectia impotriva inundatiilor.

Pe sectorul de râu situat între Bodeşti şi Slobozia (confluenta r. Cracau cu

r. Bistrita) sunt executate două lucrări, şi anume:

- Regularizare râu Cracău la Căciuleşti, jud. Neamţ – 1,5 km albie regularizată;

- Consolidare mal râu Cracău la Girov, jud. Neamţ – 2,3 km apărări de mal.

Aceste lucrari executate apara impotriva inundatiilor localitatile Caciulesti, respectiv

Girov pentru viituri cu probabilitatea de depasire de %, fiind lucrari executate la clasa a

IV- a de importanta. Din acest motiv, lucrarile de aparare propuse pe r. Cracau in zona

localitatilor Oslobeni si Bodesti pot fi considerate masuri „no regret”, deoarece ele permit

tranzitatrea debitelor cu probabilitatea de 1% (fara a se produce inundatii), deci pentru

debite mai mari decat lucrarile realizate in aval.

Lucrarile de aparare propuse pe r. Cracau in zona localitatilor Oslobeni si

Bodesti se incadreaza in schema generala de amenajare a raului Cracau.

Având în vedere aceste considerente, impactul lucrărilor asupra factorului social

este pozitiv, favorizând dezvoltarea generală a zonei, creşterea încrederii în rândul

populaţiei şi agenţilor economici din zonă, în legătură cu mai buna protecţie a bunurilor

lor.

Prin realizarea lucrărilor se produc şi unele influenţe negative cu caracter temporar

asupra mediului. Prin „Documentatia tehnica pentru obtinerea acordului de mediu” se

fac urmatoarele precizari referitoare le impactul potential asupra mediului:

„a. impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane – este direct si pozitiv deoarece se elimina posibilitatea inundarii localitatii la ape mari. Prin aceste lucrari se vor evita pierderi de bunuri materiale, animale sau chiar vieti omenesti. Nu vor mai fi afectate bunurile materiale, drumurile, casele, puturile, terenurile agricole de deversarile de ape.

b. impactul asupra faunei şi florei

Fauna va fi protejata; nu se vor mai ineca animalele domestice iar cele salbatice nu vor mai trebui sa-si schimbe cuiburile/vizuinile – impact pozitiv, indirect.

Este posibil ca avifauna care cuibareste prin arealele cu stuf sa trebuiasca sa-si schimbe locurile de cuibarit – impact negativ.

Flora prin acoperirea excesiva cu apa dispare. Prin eliminarea cauzei exista premisele pentru continuarea ciclului natural – impact pozitiv, direct.



De asemeni este posibil ca in unele zone umede, care vor fi acoperite cu pamant si diguri sa dispara vegetatia specifica – impact direct negativ.

Se vor crea zone noi (diguri) care vor fi inierbate si plantate cu vegetatie zonala sau, chiar si zone agricole (zone care vor fi umplute cu pamant) – impact direct pozitiv.

c. impactul asupra solului

In perioada de constructie a acestor investitii din comuna Bodesti se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

Prin organizarea santierului, impactul asupra solului este direct, pe termen determinat si negativ.

Prin realizarea lucrarilor de regularizare a raului Cracau se vor castiga suprafete de teren datorita faptului ca se va scurta traseul raului prin taierea/astuparea unor meandre ale cursului natural – impact pozitiv, definitiv si se va elimina inundarea solului pe suprafete extinse – impact pozitiv.

d. impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei

Pe perioada construirii amenajarii cursului raului Cracau calitatea apei se poate schimba datorita cantitatii crescute de sedimente – impact negativ.

Debitul raului nu se va schimba – impact secundar.

Pe perioada exploatarii lucrarilor de amenajare, cursului raului Cracau va fi stabil, nu se vor mai produce inundatii – impact pozitiv, definitiv.

e . impactul asupra calităţii aerului

In perioada realizarii lucrarilor de santier calitatea aerului va fi afectata de activitatea utilajelor in miscare: autotransportoare, graifare, tractoare, etc – impact direct, de medie spre mica amplare, cumulativ, temporar.

In perioada de exploatare a amenajarii cursului raului Cracau nu vor apare surse de poluare a aerului – impact nesemnificativ.

f. impactul asupra climei – atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare, regularizarea raului Cracau nu va determina schimbari climatice – impact nesemnificativ.

g. impactul asupra zgomotelor şi vibraţiilor

In perioada de constructie, activitatea utilajelor in miscare poate produce un discomfort acustic in perioada de activitate – impact negativ, temporar.

Dupa aceea, in perioada de explotare nu se preconizeaza ca vor fi surse de zgo mot. Doar susurul apei poate fi considerat ca sursa de zgomot – impact pozitiv definitiv.

i. impactul asupra peisajului şi mediului vizual

Prin lucrarile de regularizare si indiguire a cursului raului Cracau se va schimba definitiv peisajul in zona. Se va micsora albia minora a raului si se vor amenaja spatii verzi pe terenurile castigate.



In perioada de constructie impactul asupra peisajului este negativ si temporar, iar in perioada de exploatare impactul este pozitiv si definitiv.

j. impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural

Deoarece in zona cursului raului Cracau, unde se vor face lucrarile de regularizare, nu sunt semnalate constructii cu valoare istorica si culturala impactul asupra acestui punct este pozitiv si permanent.

Bisericile care sunt semnalate in zona nu sunt pe malul raului, iar lucrarile de regularizare vor sista probabilitatea producerii de inundatii care sa le afecteze – impact pozitiv, pe teremen lung.”

Lucrările de terasamente vor determina modificări temporare ale caracteristicilor

fizice ale apelor râurilor care încetează la terminarea lucrărilor. Nu sunt necesare

măsuri de protecţia apelor pe perioada de execuţie. La terminarea lucrărilor, constructorul

va dezafecta zona organizării de şantier, refăcând cadrul natural. În cazul lucrărilor de

regularizări, pe durata execuţiei, deci temporar, sunt create unele influenţe negative

asupra ecosistemelor terestre (fauna şi flora).

Lucrările preconizate se vor integra treptat în mediul natural, cu adaptări de

sistematizare a obiectivelor din perimetrele lacurilor în cauză, în mod armonios iar

completarea şi întreţinerea lor va fi urmărită prin „Reglementări de Exploatare”.

Prin soluţiile tehnice adoptate se realizează lucrări ce se încadrează în ansamblul

natural în concordanţă cu planurile de amenajare urbanistică.

II.4 . DUR AT A DE RE AL IZ AR E Ş I ET APEL E PRIN CIP AL E

Durata de execuţie a lucrărilor de C+M este de 12 luni lucrătoare.

1. Execuţialucrărilor de construcţii- montaj

Feb.2013

Ian.2014

Feb

. 201

3

Mar

. 201

3

Ap

r. 2

013

Mai

201

3

Iun

. 201

3

Iul.

2013

Au

g. 2

013

Sep

. 201

3

Oct

. 201

3

Nov

. 201

3

Dec

. 201

3

Ian

. 201

4

Organizare de şantier Feb.2013

Sep.2014

Terasamente Mai2013

Dec.2014

Lucrari de construcții Iun.2013

Ian.2014

*- Periodic, odată cu deplasarea punctelor de lucru pot apărea cheltuieli de C+M

pentru mutarea organizării de şantier sau pentru asigurarea transportului personalului

muncitor.



III. COST URIL E EST IM AT IVE AL E IN VE ST IŢ IE I

III.1. Devizul general

Devizul general al lucrărilor, precum şi devizele pe obiecte a fost calculate în lei

şi euro pe bază de indici unitari pe fiecare categorie de lucrări, în preţuri

31.10.2011 (1

EURO=4,3243 lei).

Varianta I (propusa) - valoarea totală în a investiţiei este:

TOTAL INVESTIŢIE 24 521 178 lei 5 670 554 €

Din care C+M: 20 432 350 lei 4 725 008 €

Detalierea pe structura de deviz a lucrărilor se regaseşte în anexa 2, ataşată

prezentei documentaţii.

r. rt.

Denumirea obiectului

Valoare totala

ANUL 1 – febr. 2013 – ian. 2014

Febr. 2013 Mar. 2013 Apr. 2013 Mai 2013 Iun. 2013 Iul. 2013 Aug.2013 Sept.2013 Oct.2013 Nov.2013 Dec.2013 Ian. 2014

1Organizare de santier

557.218 185.739 185.739 185.740

2Lucrari de terasamente

3.390.704 376.745 376.745 376.745 376.745 376.745 376.745 376.745 376.745 376.744

3Lucrari deconstructii

16.216.354 1.621.635 1.621.635 1.621.635 1.621.635 1.621.635 1.621.635 1.621.636 1.621.636 1.621.636 1.621.63



III.2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei – varianta propusă


IV. A N A L I Z A M U L T I C R I T E RI A L Ă P E N T RU S E L E C T A R E A S O L U Ţ II L OR DE

AMEN AJ AR E

Evaluarea şi selectarea soluţiilor de amenajare s-a efectuat conform NTLH – 001 –

„Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea soluţiilor tehnice de proiectare şi

realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă

pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor”, aprobat cu

Ordinul nr.

1215/06.10.2008.

Selectarea soluţiilor de amenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie

multicriterială reprezintă o metodă euristică de decizie multicriterială simplificată,

derivată din metoda ELECTRE, care aduce variantele proiectate la o unitate de

măsură convenţional comună, denumită punctaj.

Variantele prezentate au în vedere satisfacerea unui număr cât mai mare de

exigenţe, iar alegerea soluţiilor trebuie să se facă analizându-se minimum 2 variante:

- Varianta I – aparare de mal realizata din beton ciclopian

- Varianta II – aparare de mal realizata din saltea antierozionala sprijinita

pe grinda de beton

la care se adaugă varianta „zero”, conform prevederilor anexei nr. 2 din HG nr. 28/2008.

I V . 1 . S e l ecta r e a c r i t e r i i l o r

Criteriile şi subcriteriile utilizate în cadrul proiectului pentru analiza multicriterială în

selectarea soluţiilor sunt:

1. Economic

Costul investiţiei + cheltuieli actualizate de intreţinere

Costul efectelor secundare: eroziuni, prăbuşiri de mal, afectarea gospodăriilor

Criteriul „Zero”

2. Social

Estetică, peisaj

Regimul populaţiei din zona riverană


3. Ecologic

Indicele impactului global datorat soluţiilor de amenajare

IGSA Indicele impactului global datorat soluţiilor constructive

IGSC Gradul de afectare a ecositemelor existente



IV.2 . Ie ra rh iza re a ş i s t a b ili re a po nd e ril o r

Numerotarea criteriilor avute in vedere: C1 – criteriul economicC2 – criteriul socialC3 – criteriul ecologicC4 – criteriul „zero”

Fiecaruia dintre aceste criterii li se atribuie o pondere 0,1 sau 2 functie de importanta acestuia in raport cu celalalte: 0 – importanta redusa, 2 – importanta mare.

PONDERILE CRITERIILOR PRINCIPALE

CRITERIUL C1 C2 C3

EconomicC1 0 1

SocialC2 2 2

EcologicC3 1 0

"ZERO" C42 2 2

TOTAL PUNCTE 5 2 5

PONDERE 0.417 0.167 0.417 0.00

Total puncte = 5 + 2 + 5 +0 = 12

Pondere criteriu C1 = 5/12 = 0,417




Σ pondere = 0,417 + 0,167 + 0,417,+0,000 = 1,000

Fiecarui criteriu i se pot asocia niste subcriterii si anume:

- Pentru C1 – criteriul economic i se poate asocia:

C1.1. – valoarea investitiei;

C1.2. – efectele secundare care le poate produce prin realizarea investitiei;

C1.3. – criteriul „zero”

- Pentru C2 – criteriul social i se poate asocia:


C2.1. – subcriteriul estetic;

C2.2. – subcriteriul populatiei afectate ;


- Pentru C3 – criteriul ecologic i se poate asocia:

C3.1. – I.G.S.A. - indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare;

C3.2. – I.G.S.C. - indicele impactului global datorat solutiilor constructive;

C3.3. – gradul de afectare;


Identic se va proceda pentru a se evalua ponderile acestor subcriterii: fiecaruia dintre

aceste subcriterii li se atribuie o pondere 0,1 sau 2 functie de importanta acestuia

in raport cu celalalte: 0 – importanta redusa, 2 – importanta mare.

PONDERILE SUBCRITERIILOR C1

CRITERIUL C 1.1 C 1.2

Investitii - C1.1 1

Efecte secundare C1.2. 1

"ZERO" C1.32 2

TOTAL PUNCTE 3 3

PONDERE 0.5 0.5

Total puncte = 3 + 3 +0 = 6

Pondere subcriteriu C1.1. = 3/6 = 0,5

Pondere subcriteriu C 1.2. = 3/6 = 0,5


Σ pondere = 0,5 + 0,5 + 0,000 = 1,000



CRITERIUL C 1.1 C 1.2 C

Estetic - C2.1 2

Regimul populatiei - C2.20

"ZERO" C1.32 2

TOTAL PUNCTE 2 4

PONDERE 0.333 0.667 0

Total puncte = 2 + 4 +0 = 6




Σ pondere = 0,333 + 0,667 + 0,000 = 1,000


CRITERIUL C 1.1 C 1.2 C 1.3 C

IGSA - C3.1 2 0

IGSC - C3.2 0 0

Gradul de afectare - C3.32 2

"ZERO" C1.32 2 2

TOTAL PUNCTE 4 6 2

PONDERE 0.333 0.500 0.167

Total puncte = 4 + 6 +2 + 0 = 12

Pondere subcriteriu C31. = 4/12 = 0,333




Σ pondere = 0,333 + 0,5 + 0,167 + 0,000 = 1,000


Se vor centraliza intr-un tabel toate criteriile, cu subcriteriile aferente impreuna

cu ponderile rezultate (fara criteriul „zero”).

CENTRALIZATORUL PONDERILOR CRITERIILOR SI SUBCRITERIILOR

CriteriulPondere

(P)Subcriteriul

Ponderein criteriu Pondere to

EconomicC1

0.4167Investitii - C1.1 0.5 0.2083

Efecte secundareC1.2. 0.5 0.2083

SocialC2 0.1667

Estetic - C2.1 0.333 0.0556Regimul populatiei -

C2.2 0.667 0.1111

EcologicC3

0.4167

IGSA - C3.1 0.333 0.1389IGSC - C3.2 0.500 0.2083Gradul de afectare -

C3.3 0.167 0.0694

TOTAL 11

Total pondere se calculeaza prin inmultirea ponderii subciteriului aferent

cu ponderea criteriului, respectiv:

Pondere subcriteriu C1.1. = 0,5 x 0,4167 = 0,2084







Σ pondere subcriterii = 0,2084 + 02084 + 0,0556 + 0,1111 + 0,1389 + 0,2083 +

0,0694 = 1,000

IV.3 . Nota re a va ria n te lo r p e c rit e rii

Pentru subcriteriul C1.1.= valoarea investitiei, punctajul cel mai mare se

acorda investitiei minime. Daca eliminam varianta”zero” dintre cele doua variante

propuse,


varianta mai economica primeste punctaj maxim, dar astfel incat suma

punctajelor sa fie 1:

C1.1. (V1) = 1 – 1/(1+1,228) = 1 -0,449 = 0,551

C1.1. (V1) = 1 – 1,228/(1+1,228) = 1 -0,551 = 0,449

Pentru subcriteriul C1.2. – efecte secundare, punctajul cel mai mare se acorda

investitiei cu efecte secundare minime. Consideram ca atat varianta 1, cat si

varianta 2 au efecte pozitive in ceea ce prineste apararea impotriva inundatiilor

si primesc acelasi punctaj, in timp ce varianta”zero” are efecte negative cu

producere de pagube prin inundare.

C2.1. (V1) = 1/0.1 / (1/0.1 + 1/0.1 + 1/2) = 0,488

C2.1. (V2) = 1/0.1 / (1/0.1 + 1/0.1 + 1/2) 0,488

C2.1. (V”zero”) = 1/2 / (1/0.1 + 1/0.1 + 1/2) = 0,024

Investitii - C1.1

VARIANTA INVESTITIANOTA PRIMARA NOTA

NORMALIZATA

V1 - 1 I1 0.085 0.085

V2 - 1.228 I1 0.069 0.069

V3 – var. “zero” 0.1 I1 0.846 0.846

1.000


NORMALIZATAV1 1 I1 0.551 0.551V2 1.228 I1 0.449 0.449

1.000Efecte secundare C1.2.


NORMALIZATAV1 0.1 E3 0.488 0.488V2 0.1 E3 0.488 0.488

V3 - Lucrari minime2 E3 0.024 0.024

1.000

Pentru subcriteriile C2.1, C2.2 si C2.3 se vor atribui note de

la 0 la 10 functie de aprecierea efectelor produse de fiecare


varianta, nota mare fiind pentru efect pozitiv mai mare.

Estetic - C2.1

VARIANTANOTA PRIMARA NOTA NORMALIZATA

V1 4 0.285V2 7 0.500

V3 - Lucrari minime3 0.214

14 1.000


V1 4 0.363V2 7 0.636

11

Regimul populatiei - C2.2


V1 8 0.571V2 4 0.286


14 1.000


V1 8 0.667V2 4 0.333

12

Pentru subcriteriul C3.3 se vor atribui note de la 0 la 10

functie de aprecierea efectelor produse de fiecare varianta,

asupra ecosistemelor existente, nota mare fiind pentru efect

grad de afectare minim (deci varianta fara lucrari).

Gradul de afectare a ecosistemelor existente - C3.3


V1 7 0.700V2 2 0.200



10 1.000


V1 7 0.778V2 2 0.222

9

IGSA - INDICELE IMPACTULUI GLOBAL DATORAT SOLUTIILOR DE AMENAJARE (determinat conform recomandarilor NTLH 001)

IGSA = L I T w2

10-4

L = lungimea tonsonului analizatI = I1 + ….+ I8 = coeficienti de intensitate partialiT = durata de remanenta (ani)W

2 = suprafata in hectare a fiecarei unitati de linear artificializat

W = latimea la ras a albiei minoreR = coeficient al rangului fluvialCoeficientul A A 7

CoeficientulR R R 2

Intensitatea impactului

Timpul de remanenta

I1 0.3I2 4I3 7.8I4 0I5 12I6 2I7 0I8 0Total I 26.1

T 20

Latimea medie la ras a albiei minorew 33

Lungimea tronsonuluiL = (l/w)*AR L 2237.1134Suprafata fiecarei unitati de linear artificializat

w2

1.5035

IGSA = L I T w2

10-4

IGSA 175.5747

Pentru ambele variante IGSA are aceeasi valoare


NOTELE PENTRU CRITERIUL C 3.1

VARIANTA IGSANOTA

PRIMARANOTA

NORMALIZATA

V1 1 I 0.083 0.083V2 1 I 0.083 0.083

V3 - Lucrari minime

0.1 I 0.833 0.833

12 1.000

VARIANTA IGSANOTA

PRIMARANOTA

NORMALIZATA

V1 1 I 0.500 0.500V2 1 I 0.500 0.500

2 1.000

IGSC - INDICELE IMPACTULUI GLOBAL DATORAT SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE

Indicele de intensitate Ic

Varianta 1- structura rigida Ic 9Varianta2 – structura elastica Ic 3

IGSC = A R Ic T (l/w) w2

10-4

unde A, R, T, w, w2 au aceleasi semnificatii ca pentru IGSA IGSC - VAR. 1 = 91.850IGSC - VAR. 2 = 80.369

NOTELE PENTRU CRITERIUL C 3.2

VARIANTA IGSANOTA

PRIMARANOTA

NORMALIZATAV1 1 I 0.082 0.082V2 0.8750 I 0.094 0.094

V3 - Lucrari minime 0.1 I1 0.824 0.824

12.142857 1.000

VARIANTA IGSANOTA

PRIMARANOTA

NORMALIZATAV1 1 I 0.467 0.467V2 0.8750 I 0.533 0.533

2.1428571 1.000


IV.4 Ca lc u lu l pun cta je lor

CALCULUL PUNCTAJELOR - 3 VARIANTE

Criteriul Pondere(P) Subcriteriul Pondere

(p)

Varianta 1 Varianta 2Varianta 3 (V.”zero”)

Nota normalizata

(Ni,j)

Nota ponderata

(N*i,j)

Nota normalizata

(Ni,j)

Nota ponderata

(N*i,j)

Nota normalizata

(Ni,j)

Nota ponderata

(N*i,j)

EconomicC1 0.4167

Investitii - C1.1 0.208 0.084 0.017 0.080 0.017 0.836 0.174

Efecte secundare

C1.2.0.208 0.488 0.102 0.488 0.102 0.024 0.005

SocialC2 0.1667

Estetic -C2.1 0.056 0.643 0.036 0.143 0.008 0.214 0.012

Regimul populatiei -

C2.20.111 0.571 0.063 0.286 0.032 0.143 0.016

EcologicC3

0.4167

IGSA - C3.1 0.139 0.083 0.012 0.083 0.012 0.833 0.116IGSC - C3.2 0.208 0.082 0.017 0.094 0.020 0.824 0.172Gradul deafectare -

C3.30.069 0.700 0.049 0.200 0.014 0.100 0.007

TOTAL 1 1.000 0.296 0.203 0.501

N* i,j = N* i,j / Σ N*i,j

CALCULUL PUNCTAJELOR - 2 VARIANTE (fara Varianta "0")

CriteriulPondere

(P)Subcriteriul

Pondere(p)

Varianta 1 Varianta 2

Nota normalizata

Nota ponderata

Nota normalizata

Nota pondera

EconomicC1

0.4167

Investitii - C1.1 0.208 0.510 0.106 0.490 0.10

Efecte secundare

C1.2.0.208 0.000 0.000 0.000 0.00

SocialC2

0.1667

Estetic - C2.1 0.056 0.818 0.045 0.182 0.01


C2.20.111 0.667 0.074 0.333 0.03

EcologicC3

0.4167

IGSA - C3.1 0.139 0.500 0.069 0.500 0.06

IGSC - C3.2 0.208 0.467 0.097 0.533 0.11

Gradul de afectare -

C3.30.069 0.778 0.054 0.222 0.01

TOTAL 1 1.000 0.447 0.34


IV.5 Co mp a ra ţ ia v a ria n te lo r

COMPARATIA CELOR 3 VARIANTE

CRITERIUL Np1 Np2 Np3 Np1/Np1 Np2/Np1 Np3/Np1 Np2/Np3

Investitii - C1.1 0.017 0.017 0.174 1.000 0.959 10.000 0.096

Efecte secundare

C1.2.0.102 0.102 0.005 1.000 1.000 0.050 20.000

Estetic - C2.1 0.036 0.008 0.012 1.000 0.222 0.333 0.667


C2.20.063 0.032 0.016 1.000 0.500 0.250 2.000

IGSA - C3.1 0.012 0.012 0.116 1.000 1.000 10.000 0.100IGSC - C3.2 0.017 0.020 0.172 1.000 1.143 10.000 0.114

Gradul de afectare - C3.3 0.049 0.014 0.007 1.000 0.286 0.143 2.000

TOTAL 0.296 0.203 0.501 1.000 0.687 1.696 0.405

COMPARATIA CELOR 2 VARIANTE (fara Varianta "0")

CRITERIUL Np1 Np2 Np1/Np1 Np2/N

Investitii - C1.10.0174 0.0167 1.0000 0.959

Efecte secundareC1.2. 0.1016 0.1016 1.0000 1.000

Estetic - C2.10.0357 0.0079 1.0000 0.222

Regimul populatiei- C2.2 0.0635 0.0317 1.0000 0.500

IGSA - C3.10.0116 0.0116 1.0000 1.000

IGSC - C3.2 0.0172 0.0196 1.0000 1.142Gradul de afectare - C3.3

0.0486 0.0139 1.0000 0.285

TOTAL 0.2956 0.2031 1.0000 0.687

"Amenajare albie riiu Craciiu Ia Bode§ti, jud. Neamf' Pr.140

S C AOUAPROIECT SA 45

IV.5 Comentarii asupra rezultatelor

Varianta 2- este eea mai dezavantajoasa, avand punetajul eel mai mie.

Din eomparatia doar a variantelor ee presupun luerari, varianta eu eel mai mare punetaj

este varianta 1.

Se recomanda Varianta 1



V. AN AL IZ A CO ST – BENEF ICIU

I. I D E N T I F I C A R E A I N VES T I T I E I S I D E F I N I R E A O B I E C T I VE L OR, I N C L U S IV SPE C I F I C A R E A P E R I O A D E I DE R E F E R I N T A

I. I Id e nt if ica re a i nvest it ie i

Denumirea obiectivului de investitie„Amenajare albie rau Cracau la Bodesti, judetul Neamt”. Actualizare Studiu de Fezabilita teconform H.G. 28 / 2008.”

Amplasamentul lucrarilorLucrarile propuse in cadrul studiului de fezabilitate se vor realiza pe teritoriul administrativ al satelor Oşlobeni (amonte podul rutier de pe DN) şi Bodeştii de Jos (la 400m aval de pod), comuna Bodeşti, judeţul Neamţ pe râul Cracău

Titularul investitieiAdministratia Nationala „Apele Romane”

Beneficiarul investitieiAdministratia Bazinala de Apa Siret

Elaboratorul studiuluiS.C. AQUAPROIECT S.A.Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, sector 6

Analiza cost beneficiu realizata pentru proiectul mai sus mentionat a fost realizata in concordanta cu H.G 28 / 2008 si respecta continut cadru stabilit de aceasta pentru aceste tipuri de rapoarte, respectiv:

Identificarea investitiei si definirea obiectivelor Analiza Optiunilor Analiza Financiara Analiza Economica Analiza de risc si senzitivitate

I. II Def inire a ob ie ct ive lo r

A) Situatia actuala si anterioara.Proiectul “Amenajare albie rau Cracau la Bodesti” este necesar pentru apararea

impotriva inundatiilor a localitatilor Oşlobeni şi Bodeştii de Jos, a obiectivelor economice, a drumurilor de pe malul stang şi drept al raului Cracău in raza comunei Bodeşti.

Necesitatea acestor lucrari se datoreaza poziţiei bazinului hidrografic, în zonamontană, şi a suprafeţei relativ reduse de colectare a apelor, râul Cracău avand cu caracter torenţial, viiturile propagându-se cu o viteză mare şi având o durată



scurtă, punând astfel în pericol gospodăriile riveranilor (case,anexe gospodăreşti), inundarea



intravilanelor, a căilor de comunicaţie, obiectivelor sociale, terenurilor agricole şi uneorise pot solda chiar cu pierderi de vieţi omeneşti.

Pentru obiectivul de investiţie sus menţionat nu există un studiu de prefezabilitate şi nu este identificat ca prioritate într-un Master Plan, dar îndeplineşte criteriile de încadrare ca măsură „no regret”, întrucât este o lucrare de mărirea gradului de apărare a localităţilor rurale împotriva inundaţiilor, avându-se în vedere hidrologia actuală şi prevederile legislative.

De asemenea, lucrarile propuse prin prezentul studiu se incadreaza in tipologia lucrarilor aflate in executie. Spre exemplificare, pe sectorul Bodeşti - Roznov, se află în curs de execuţie o altă lucrare hidrotehnică – Amenajare rău Cracau la Slobozia, care cuprinde execuţia unui nod hidrotehnic care va realiza protecţia împotriva inundaţiilor a locuitorilor din Slobozia, prin derivarea unui debit important de apă pe un canal adiacent localităţii. Totodata, pe sectorul de râu situat între Bodeşti şi Slobozia, sunt executate şi sunt funcţionale două lucrări, şi anume:

Regularizare râu Cracău la Căciuleşti, jud. Neamţ – 1,5 km albie regularizată; Consolidare mal râu Cracău la Girov, jud. Neamţ – 2,3 km apărări de mal.

Întrucît lucrările de reabilitare din punct de vedere hidrologic se desfăşoară numai pe maluri, nu sunt identificate efecte de dezatenuare ale debitelor maxime de calcul care să stea la baza dimensionării altor incinte neîndiguite.

B) Definirea obiectivelor proiectului

Obiectivul generalObiectivul general al proiectului este contribuirea la un management sustenabil

al inundatiilor, in cele mai vulnerabile zone, prin implementarea de masuri preventive. Obiectivul specific

Obiectivul specific al proiectului este reducerea riscului de producere a dezastrelornaturale cu efect asupra populaţiei, in localitatile Oslobeni si Bodestii de Jos, prin realizarea a doua diguri de aparare in zona localitatilor, lucrari de stabilizare a malului si lucrari de recalibrare a albiei colmatate.

C) Incadrarea proiectului in Programul Operational Sectorial Mediu, programarea financiara 2007 – 2013

Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu), elaborat de catre Ministerul Mediului si Padurilor, stabileste prioritatile de interventie prin fondurile structurale si de coeziune din timpul programarii financiare, cat si strategia de alocare a fondurilor europene, in vederea dezvoltarii sectorului de mediu din Romania.

POS Mediu reprezinta cel mai important program operational din punct de vedere al alocarii financiare. Programul este finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC), avand o valoarea de aproximativ 4,5 miliarde EUR, la care se adauga cofinantarea nationala.

Obiectivul global al POS Mediu vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu si, in acelasi timp, contribuie substantial la indeplinirea angajamentelor de aderare a Romaniei la UE cu privire la protectia mediului.

Obiectivul specific al Axei 5, DMI 1, este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.



D) Eligibilitatea investitiei in cadrul POS Mediu

Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007 – 2013 vine în sprijinul Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), in calitate de beneficiar unic pentru obţinerea finanţării nerambursabile pentru proiecte de protecţie împotriva inundaţiilor şi de reducere a eroziunii costiere în cadrul Axei Prioritare 5 a POS Mediu – “Dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea riscului natural în zonele cele mai expuse la risc”.

Astfel, prin natura si obiectivul specific, proiectul „Amenajare albie rau Cracau laBodesti, judetul Neamt” este eligibil in cadrul POS-Mediu, prin incadrarea in Axa prioritara5, Domeniul major de interventie 1: „Protecţia împotriva inundaţiilor”.

E) Incadrarea masurilor propuse in categoria masurilor „no regret”

Ca urmare a situatiei actuale a pe raul Cracau, in cadrul studiului de fezabilitate au fost propuse urmatoarele masuri:în z on a l o c a l i t ă ţ i i O ş l obe n i prin realizarea:

unui dig de apărare pe malul drept al râului în lungime de 2.320 m;

lucrări de stabilizare a malului stâng al râului în zonele cu concavi tăţi pronunţate în

lungime de 500 m;

lucrări de recalibrare a albiei colmatate în lungime de 2.190 m pe

tronsonul intravilan al răului,


unui dig de apărare pe malul stâng al râului în lungime de 2.115 m;

lucrări de recalibrare a albiei colmatate în lungime de 2.160 m pe

tronsonul intravilan al răului.

Clasa de importanta a obiectivului (conform STAS 4273/1973) va fi clasa a IV-a -

impune obligativitatea dimensionarii lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor

la scurgerea debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depaşire p = 5% si


Masurile propuse nu sunt identificate ca prioritati intr-un Master Plan,

dar indeplinesc criteriile de incadrare ca masura „no regret” deoarece ele nu au

consecinte asupra amenajarilor, viitoare si sunt o continuare a lucrarilor existente realizate

pentru protectia impotriva inundatiilor. Din acest motiv, lucrarile de aparare

propuse se incadreaza in schema generala de amenajare a raului Cracau.

Realizarea lucrarilor de investitie propuse pentru proiectul „Regularizare rau Cracau la Bodesti” va conduce la eliminarea pericolului inundarii localitatilor Oslobeni si Bodestii de Jos si protejarea locuitorilor si a obiectivelor socio-economice din raza celor doua localitati.

F) Perioada de referinta

Perioada de referinta reprezinta intervalul de timp pentru care se realizeaza prognozele in cadrul analizei cost-beneficiu. Cum timpul influenteza orice decizie



de



investitie, si in acest caz perioada de timp aleasa pentru realizarea prognozelor influenteaza calculul indicatorilor, acestia fiind in stransa corelatie cu aceasta.

Confom Ghidului privind metodologia de lucru pentru Analiza cost-beneficiu, pentru perioada 2007 – 2013, orizonturile de timp recomandate pentru fiecare sector în parte, sunt următoarele:

Sector Orizont de timp(ani)

Energie 15-25

Apă şi mediu 30

Căi ferate 30

Porturi şi aeroporturi 25

Drumuri 25-30

Industrie 10

Alte servicii 15

Tabel nr 1 Perioade de referinta recomandate

Astfel, in conformitate cu recomandarile ghidului, prezentate in tabelul anterior, perioada de referinta luata in considerare este de 30 de ani.

G) Calendarul implementarii proiectului

Conform graficului de realizare a lucrarilor de constructii si montaj, perioada de executie necesara realizarii investitiei este de 12 de luni, la care se adauga perioada necesara organizarii procedurilor publice de adjudecare a contractelor de lucrari, servicii. Astfel, calendarul de implementare a proiectului este:

Perioada 2012 – 2014 implementarea investitiei Perioada 2014 – 2041 operarea investitiei

I I . A N A L I Z A O P Ţ I U N I L OR Conform CBA methodology for Flood Risk Management projects in Romania,

Jaspers, 2009, paginile 3-4, analiza optiunillor trebuie sa evidentieze faptul ca optiunea (varianta) selectata pentru a fi implementata este cea mai potrivita alternativa dintre variantele luate in considerare. Etapele realizarii acestei analize sunt, conform aceleiasi surse, urmatoarele:

A. Identificarea optiunilor strategice, pe baza problemelor identificate si arestrictiilor de ordin tehnologic, care sa conduca la indeplinirea obiectivelor propuse;

B. Eliminarea scenariilor care nu sunt fezabile din punct de vedere tehnicC. Evaluarea comparativa si ierarhizarea scenariilor selectate, sub

aspectul fezabilitatii economice

In cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate două variante, varianta zero(BAU) si varianta investitiei propuse.

II.I Optiunea “Business as Usual (BAU)”In cadrul variantei zero, mentinerea situatiei existente, respectiv lipsa investitiilor

pentru regularizarea raului Cracau va conduce la inundarea noi obiective social- economice (case, terenuri agricole, şcoală, etc) din localităţilor Oslobeni si Bodestii de Jos. Aceasta varianta, prin implicatiile sale, va conduce la costuri financiare si socio-economice



pentru pentru locuitorii zonelor afectate si persoanele care tranziteaza zona, situatie de nedorit.

Deoarece implementarea proiectului nu va conduce la obtinerea de profit, beneficiile acestuia trebuie cuantificate monetar functie de pagubele evitate. Astfel, conform recomandarilor JASPERS, s-a calculat valoarea Pagubei Medii Anuale (AAD) si s-a conturat curba pagube – probabilitate

Pe baza datelor transmise de beneficiar prezentate in anexa Pagube Bodesti 2000- 2012, referitoare la pagubele produse in anii anteriori, a debitelor maxime cu diferite probabilitati de depasire, cat si pe baza planului de situatie, au fost estimate urmatoarele pagube potentiale.

Nr. Ctr. Obiective UM

PU (Euro)

Cantitate

Q10% Q5% Q1%

1 Constructii de locuit buc 65000 60 68 98

2 Anexe gospodaresti buc 30000 0 77 101

3 Constructii demontabile buc 3500 0 0 0

4 Obiective economice buc 200000 0 0 1

5 Retele de utilitati km 500000 0.1 0.15 1.8

6 Lucrari hidrotehnice km 400000 0 0 0.75

7 Terenuri private ha 2000 0 3 20

8 Drum communal km 3500 0.5 0.7 6

9 Poduri buc 650000 0 1 2

10 Strazi km 210000 0 0 0

11 Drum national km 600000 0 0 1.2

Pe baza datelor de mai sus, utilizand metoda pagube – probabilitate, Pagubele Medii Anuale ce vor fi evitate au fost estimate la 387,10 mii EUR. Calculul detaliat al acestora se gaseste in anexa analizei cost-beneficiu, EVALUARE PAGUBE – Cracau.

Nu trebuie uitat faptul ca pagubele directe sunt insotite si de pagube indirecte. Deoarece cuantificarea exacta a acestora este dificil de realizat, pagubele indirecte ce vorfi evitate prin implementarea proiectului au fost calculate procentual din cele directe.

In categoria pagubelor indirecte au fost incluse costurile cu relocarea temporara a persoanelor, piederea veniturilor din agricultura, piederea veniturilor din alte activitati economice, pierderi financiare pentru aducerea la starea initiala a strazilor, drumurilor, etc.

Astfel, pentru calcularea pagubelor indirecte s-a luat in considerare un procent de30% din cele directe, valoarea acestora fiind egala cu 116,13 mii EUR



Astfel, in cazul analizei economice, daunele medii potentiale a fi evitate au fost prezumate la 503,23 mii EUR.

Pagube Anuale Medii ( EUR ) 503.232,93Beneficii socio-economice (%) 100Beneficii directe ( EUR ) 387.102,25Beneficii socio-economice (%)Beneficii indirecte (mii EUR) 106.130,68Total beneficii – mii EUR 503

Totodata, in situatia neimplementarii proiectului – varianta BAU, paguba medie totala potentiala, formata din costuri directe si indirecte, luata in considerare va avea valoarea de 503.233 mii EUR anual.

II.II Optiunea medie (Scenariul II)In cadrul scenariului II, se propun lucrari de aparare impotriva inundatiilor a

populaţiei, a gospodăriilor şi obiectivelor economice situate: în z on a l o c a l i t ă ţ i i O ş l obe n i prin realizarea:

- unui dig de apărare pe malul drept al râului în lungime de 2.320 m;- lucrări de stabilizare a malului stâng al râului în zonele cu concavităţi

pronunţate în lungime de 500 m;- lucrări de recalibrare a albiei colmatate în lungime de 2.190 m pe

tronsonul intravilan al răului, în z on a l o c a l i t ă ţ i i B ode ş t ii d e J o s prin realizarea:

- unui dig de apărare pe malul stâng al râului în lungime de 2.115 m;- lucrări de recalibrare a albiei colmatate în lungime de 2.160 m pe

tronsonul intravilan al răului.Clasa de importanta a obiectivului (conform STAS 4273/1973) va fi clasa a IV-a -

impune obligativitatea dimensionarii lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor la scurgerea debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depaşire p = 5% si verificarea tranzitarii debitului de 1% conform HG 846/2010.

Valoare de investitie 4.583.517 EUR

II.III Optiunea maximaIn cazul scenariului cu investitie maxima, se propune apararea impotriva inundatiilor

şi a obiectivelor economice si sociale situate între cele două localităţi pe sectorul

extravialan al râului, prin amenajarea cu lucrări ce-şi menţin continuitatea pe întreg

sectorul de râu Oşlobeni – Bodeştii de Jos, respectiv:

în z on a l o c a l i t ă ţ i i O ş l obe n i :



m;










m;

lucrări de recalibrare a albiei colmatate pe tot sectorul de râu cuprins între localităţile

Oşlobeni şi Bodeştii de Jos în lungime de 7.300 m.

De asemenea, clasa de importanta a obiectivului (conform STAS 4273/1973) va fi clasa a IV-a - impune obligativitatea dimensionarii lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor la scurgerea debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depaşire p = 5% si verificarea tranzitarii debitului de 1% conform HG 846/2010.

Pentru calcularea unui deviz general estimativ in cazul acestei variante, s-a luat inconsiderare un cost dublu pentru capitolul 4.1, 5.1 si 5.2, direct proportional cu cantitatile de lucrari incluse in aceasta varianta tehnica analizata, caeteris paribus.

In cazul acestei variante, s-a calculat o valoare de investitie de 8.418.490 EUR.

Mai multe detalii tehnice se regasesc in Volumul I „Regularizare rau Cracau laBodesti, judetul Neamt - faza Studiu de fezabilitate conform HG28/2008”.

Rezultatele economice ale celor doua variante tehnice analizate sunt

urmatoarele: V ar i a n ta p r opu sa Rezultatul metodei incrementaleImpactul proiectului (Varianta Propusa)

Nr crt Anul

Flux net economic

varianta cu proiect

Beneficiieconomice

nete varianta cu

proiect

Rezultat net

varianta cu proiect

Flux net economic varianta

fara proiect

Beneficiieconomice

netevarianta fara

proiect

Rezultatnet

varianta fara

proiect

Impactul proiectului

1 2012 -372.48 0.00 -372.48 0.00 0.00 0.00 -372.48

2 2013 -3,752.69 0.00 -3,752.69 0.00 0.00 0.00 -3,752.69

3 2014 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

4 2015 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

5 2016 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

6 2017 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

7 2018 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

… … … … … … … … …

23 2034 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

24 2035 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

25 2036 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

26 2037 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

27 2038 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

28 2039 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

29 2040 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

30 2041 260.20 0.00 260.20 0.00 -503.23 -503.23 763.43

VANE variant propusa 2,527.349

RIR Economica 11.2%

Indicatorul Beneficii Costuri 1.65



Rezultatul metodei incrementaleImpactul proiectuluiVarianta Maximala Analizata

Nr crt Anul

Flux net economic

varianta cu proiect

Beneficiieconomice

nete varianta cu

proiect

Rezultat net

varianta cu proiect

Flux net economic

varianta fara proiect

Beneficiieconomice

netevarianta fara

proiect

Rezultatnet

varianta fara

proiect


1 2012 -372.48 0.00 -372.48 0.00 0.00 0.00 -372.48

2 2013 -7,204.16 0.00 -7,204.16 0.00 0.00 0.00 -7,204.16

3 2014 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

4 2015 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

5 2016 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

6 2017 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

…. …. …. …. …. …. …. …. ….

28 2039 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

29 2040 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

30 2041 546.42 0.00 546.42 0.00 -503.23 -503.23 1,049.66

VANE variant maximal -516.209

RIR Economica 4.8%


Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul II, scenariu in care se vor realiza lucrari hidrotehnice minimale si care vor asigura tranzitarea viiturilor prin localitatile Oslobeni si Bodestii de Jos fara a se mai produce pagube insemnate.

Lucrarile propuse in cadrul scenariului II fac parte din masurile structurale deprotectie adoptate pentru prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii in bazinul hidrografic Cracau.

Acesta recomandare se datoreaza si faptului ca, costurile necesare investitiei in varianta maxima sunt superioare celor din varianta medie, iar beneficiile obtinute suntsimilare in ambele variante tehnice analizate.

Astfel, realizand rapoarte beneficii – costuri (Rb/c) pentru cele doua varianta tehnice analizate, se poate poate concluziona ca

Rb/c varianta propusa > Rb/c varianta maxima

motiv pentru care si rezultatele analizei economice,

VANE varianta propusa; RIRE varianta propusa

sunt superioare rezultatelor scenariului cu investitie maxima.

II.IV Evaluarea scenariilor analizate din perspectiva economicaAplicand metoda incrementala, cele doua scenarii, BAU si scenariul propus au fost

comparate din punct de vedere socio-economic.

A) Estimarea costurilor investitieiValoarea totala economica a investitiei in cazul optiunilor (mii EUR fara TVA, in

preturi constante 2011), rezultata prin aplicarea unui factor de convesie standard (FCS) de



0,9 asupra costurilor financiare, este de:



O p t i une a B A U: 0,00 mii EURO p t i une a propu s a : 4.125,17 mii EUR

Valoarea reziduala a fost estimata pentru scenariul propus la 275,01 mii EUR, prinaplicarea metodei amortizarii liniare.

B) Estimarea costurilor de intretinereIn cazul variantei BAU, costurile de intretinere au fost estimate ca fiind egale

cu zero datorita lipsei investitiilor. In cazul variantei propuse, costurile de exploatare şi întreţinere s-au calculat conform „Norma tehnica din 9 mai 2008 pentru lucrari de intretinere si reparatii curente la cladirile si constructiile speciale din patrimoniul imobiliar al Ministerului Apararii” , publicata in Monitorul Oficial 402 din 28 mai 2008 (M. Of.402/2008). Pentru transformarea costurilor financiare in costuri economice s-a folosit acelasi FCS de 0.9. Costurile de intretinere anuale rezultate pentru cele doua optiuni sunt:O p t i une a B A U: 0,00 mii EUR

Op tiune a propu sa : 14,81 mii EUR

C) Estimarea daunelor medii anuale evitateConform datelor prezentate mai sus, daunele medii anuale in cazul celor

doua variante analizate sunt:O p t i une a B A U: 503,233 mii EUROp tiune a propu sa : 0,00 mii EUR

D) Estimarea rezultatelor economiceIn urma realizarii analizelor economice pentru cele doua variante si aplicarii

metodei incrementale, rezultatele au fost urmatoarele:

Tabel nr. 2 Sumar analiza economica – varianta cu proiect

Nrcrt

AnulCosturi

de Investitie

ExploatareValoare

rezidualaBeneficii

Economice

Beneficii economice

nete

Indice actualizare

Valoarea actualizata

ainvestitiei

Flux monetar perioada

de exploatare

Valoare reziduala actualizat

1 2012 372.48 0.00 0.00 -372.48 105.50% 353.06 0.00

2 2013 3,752.69 0.00 0.00 -3752.69 105.50% 3,371.61 0.00

3 2014 14.81 0.00 -14.81 105.50% -12.61

4 2015 14.81 0.00 -14.81 105.50% -11.95

5 2016 14.81 0.00 -14.81 105.50% -11.33

6 2017 14.81 0.00 -14.81 105.50% -10.74

7 2018 14.81 0.00 -14.81 105.50% -10.18

8 2019 14.81 0.00 -14.81 105.50% -9.65

9 2020 14.81 0.00 -14.81 105.50% -9.15

10 2021 14.81 0.00 -14.81 105.50% -8.67

11 2022 14.81 0.00 -14.81 105.50% -8.22

12 2023 14.81 0.00 -14.81 105.50% -7.79

13 2024 14.81 0.00 -14.81 105.50% -7.38

14 2025 14.81 0.00 -14.81 105.50% -7.00

15 2026 14.81 0.00 -14.81 105.50% -6.63

16 2027 14.81 0.00 -14.81 105.50% -6.29

17 2028 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.96

18 2029 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.65



19 2030 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.35



20 2031 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.08

21 2032 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.81

22 2033 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.56

23 2034 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.32

24 2035 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.10

25 2036 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.88

26 2037 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.68

27 2038 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.49

28 2039 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.31

29 2040 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.13

30 2041 14.81 275.01 0.00 260.20 105.50% -2.97 55.1

Valoarea Actualizata Neta Financiara a Costurilor de Investitie 3,724.6

Valoarea Actualizata Neta Financiara a Costurilor de Mentenanta si Operare 187.8

Valoarea actualizata neta a Beneficiilor Economice 0.0

VANE (folosind formula NPV) -3,857.38 VANE (∑ valori actualizate) -3,857.3

Tabel nr 3 Sumar analiza economica – varianta fara proiect

Nr. Anul

Cost investitie /

E&M / reinvestitii

Costuri reparatii

Total costuri

Beneficii economice

Beneficii economice

Nete

Indice nominal deactualizare

Total Costuri Actualizate

1 2012 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.055 0.000

2 2013 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.055 0.000

3 2014 0.000 0.000 0.000 -503.233 -503.233 1.055 -428,560

4 2015 0.000 0.000 0.000 -503.233 -503.233 1.055 -406,218

…. …. …. …. …. …. …. …. ….

29 2040 0.000 0.000 0.000 -503.233 -503.233 1.055 -106,524

30 2041 0.000 0.000 0.000 -503.233 -503.233 1.055 -100,971

Valoarea Actualizata Neta Economica (VANE – variant fara proiect) -6.384,730

Cost total net actualizat reparatii si intretinere 0,00

Valoarea totala neta a beneficiilor economice -6.384,730

Astfel, aplicand metoda incrementala, rezultat economic “cu proiect” – rezultat economic “fara proiect”, implementarea proiectului va avea urmatorul impact socio- economic:

Tabel nr 4 Sumar analiza economica, aplicarea metodei incrementale

Nr crt

Anul

Flux net economic

varianta cu proiect

Beneficiieconomice

nete varianta cu proiect

Rezultat net

varianta cu proiect

Flux net economic

varianta fara proiect

Beneficiieconomice

nete varianta fara proiect

Rezultat net varianta fara

proiect


1 2012 -372.48 0.00 -372.48 0.00 0.00 0.00 -372.48

2 2013 -3,752.69 0.00 -3,752.69 0.00 0.00 0.00 -3,752.69

3 2014 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

4 2015 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

5 2016 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

6 2017 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42



7 2018 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

8 2019 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

9 2020 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

10 2021 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

11 2022 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

12 2023 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

13 2024 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

14 2025 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

15 2026 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

16 2027 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

17 2028 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

18 2029 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

19 2030 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

20 2031 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

21 2032 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

22 2033 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

23 2034 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

24 2035 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

25 2036 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

26 2037 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

27 2038 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

28 2039 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

29 2040 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

30 2041 260.20 0.00 260.20 0.00 -503.23 -503.23 763.43

VANE 2,527.349

RIR Economica 11.2%


Luand in considerare rezultatul analizei optiunilor, cat si faptul ca doar implementarea proiectului conduce la obtinerea de beneficii socio – economice (pagubele medii anuale sunt evitate), se recomanda implementarea proiectului in varianta propusa, varianta ce va fi analizata in cadrul analizei cost-beneficiu.

I I I . A N A L I Z A F I N A N C I A R A A I N V ES T I T I E I , INC L U S I V C A L C U L A R E A I N DI C A T OR I L OR DE P E R F OR M A N Ţ Ă F I N A N C I A R Ă : FL U X UL C U M U L A T , V A L O A R E A A C T U A L Ă N E T Ă , R A T A I N T E R N Ă DE R E N T A B I L I T A T E Ş I R A P OR T UL CO S T - B E N E F I C I U

Analiza financiara se realizeaza din punctul de vedere al beneficiarului investitiei si are drept obiectiv calcularea performantei financiara a proiectului propus, pe parcurul perioadei de referinta. In functie de aceasta, se poate determina cea mai buna metoda de finantare a proiectului.

Intocmirea analizei financiare s-a realizat in conformitate cu CBA methodology for Flood Risk Management projects in Romania, Jaspers, 2009 si Documentul de lucru nr. 4, elaborat de Comisia Europeana “Noua perioada de programare 2007 – 2013. Orientari privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii”.

Principiul utilizat in realizarea analizei



In conformitate cu recomandarile documentelor mai sus mentionate, metodologia utilizata este analiza fluxului de numerar actualizat (discounted cash-flow analysis) si comparea fluxurilor de numerar in varianta „cu proiect” – „fara proiect”, respectiv utilizarea metodei incrementala.

III.1 Valoarea investitiei

Costul total al proiectului, conform Devizului General, este de 19.820,50 mii RON fara TVA, (4.583,52 mii EUR fara TVA) din care C+M se ridica la valoarea 16.477,70 mii RON fara TVA (3.810,49 mii EUR), exprimate in preturi constante la data 30.10.2011

Pentru calcularea devizului in preturi curente, la data finalizarii implementarii proiectului,estimata la jumatatea anului 2014, s-au utilizat urmatorii indici ai preturilor de consum (IPC), conform Prognozei pe termen mediu 2011 – 2015, varianta de toamna20111, elaborata de Comisia Nationala de Prognoza:

o 2012 – cresterea preturilor de consum (medie anuala) : 103.4%

o 2013 – cresterea preturilor de consum (medie anuala) : 102.9%

Astfel, a rezultat un indice al preturilor de consum utilizat de 106.40%

In preturi curente, la data finalizarii proiectului, costurile se vor ridica la valoarea de4.864,388 mii EUR fara TVA, respectiv un cost de C+M de 4.053,913 mii EUR fara TVA.

In cadrul analizei s-a considerat faptul ca, esalonarea investitiei se va realiza astfel:

9.03% din investitie se va realiza in anul 1 de implementare reprezentand cheltuielile necesare pentru pregatirea lucrarilor de constructii

90.97% dinn investitie se va realiza in anul 2 de implementare reprezentand cheltuielile aferente capitolelor 1.3 (100%), 3.5.1, 3.5.2 si 3.5.3 (70%), 3.6.1 si 3.6.2 (100%), 4.1 (100%), 5.1 si 5.2 (100%), respectiv 5.3 in procent de 95%.

De asemenea, utilizand metoda amortizarii liniare si luand in considerare durata medie de viata a activelor de 30 de ani, s-a calculat valoarea reziduala, aceasta fiind egala cu 305,57 mii EUR, conform formulei :

Valoarea investitiei / durata medie de functionare * 2 ani (diferenta dintre durata medie de functionare si perioada de exploatare analizata).

III.2 Ipoteze in evaluarea financiara

Conform graficului de implementare a investitiei, perioada necesara implementarii investitiei este de 18 ani, la care se adauga o perioada necesara procedurilor publice de atribuire a constractelor de lucrari, servicii, etc. Astfel, perioada de implementare este anul2012 – anul 2014.

Exploatarea investitiei se va realiza intre anii 2014 – 2041.



Analiza financiara a fost realizata utilizand preturi constante, estimate la nivelul anului 2011, fara a lua in considerare efectul inflatiei.

Rata de actualizare reala utilizata este de 5%

III.3 Evolutia prezumata a tarifelor

Nu este cazul, nu se aplica un tarif locuitorilor din aria de interes.

III.4 Evolutia prezumata a costurilor de exploatare si intretinere

Costurile de exploatare şi întreţinere s-au calculat conform documentului „Norma tehnica din 9 mai 2008 pentru lucrari de intretinere si reparatii curente la cladirile si constructiile speciale din patrimoniul imobiliar al Ministerului Apararii” , Publicat in Monitorul Oficial 402 din 28 mai 2008 (M. Of. 402/2008), si reprezinta un procent de cca0,45% /an din valoarea cap 4 a obiectivului de investiţie. Astfel, a rezultat un cost deexploatare total, pe durata exploatarii, de 460,73 mii EUR.

Tabel nr 5 Calculul costurilor de exploatare

Nr. crt.

Denumire capitol de

lucrari principale

Durata normata de functionare

Coeficient valoric maxim

anual %

Ciclu de executie a lucrarilor

Valoarea de investitie (mii EUR fara TVA)

Valoarea lucrarilor

anualeI R

1 Regularizare 30 0.3 1.5 4 3,656.58 16.45

Total cheltuieli de intretinere si exploatare (preturi constante 2011) - analiza financiara 16.45Total cheltuieli de intretinere si exploatare (preturi constante 2011) - analiza economica 14.81

A rezultat astfel un cost de exploatare anualizat in valoare de 16,45 mii EUR. Costurile de intretinere si reparatii curente vor fi suportate de Administratia Bazinala d e Apa Siret, din fonduri proprii sau din fonduri atrase de la bugetul de stat.

III.5 Evolutia prezumata a veniturilor

Proiectul nu este generator de venituri financiare, proiectul implicand doar costuri financiare. Astfel, rezultatele analizei financiare sunt negative.

Totodata, nu se va aplica articolul 55.2 al Regulamentului (CE) nr 1083 din 11 iulie2006, deficitul de finantat fiind in proportie de 100%.

III.6 Modelul financiar

Utilizand metoda incrementala, in cadrul analizei financiare se va analiza fluxul monetar financiar, pentru intreaga perioada analizata, avand drept punct de plecare costul investitiei si costurile de operare si mentenanta. In acest caz, nu se vor lua in considerare venituri financiare, acestea fiind egale cu zero.

In cadrul analizei se vor analiza:

Profitabilitatea financiara a investitiei (intregului efort financiar), prin calcularea indicatorilor Valoare Actualizata Neta Financiara a Investitiei (VANF/C) si Rata Interna de Rentabilitate Financiara a Investitiei (RIRF/C)



Profitabilitatea financiara a capitalului propriu utilizat prin calcularea indicatorilor Valoare Actualizata Neta Financiara a Capitalului (VANF/K) si Rata Interna de Rentabilitate Financiara a Capitalului (RIRF/K)

Prezentarea rezumativa a calculului si valorilor indicatorilor financiari ai investitiei (VANF/C si RIRF/C)

Tabel nr 6 Analiza financiara, flux de numerar in varianta „cu proiect”

Nr crt Anul

Costuri totale de Investitie

Costuri deExploatare

Alocatii bugetare ANAR /

ABA

Valoare reziduala

Flux numerar

Indice actualizare


ainvestitiei

Fluxmonetar perioada

de exploatare

Valoare reziduala

actualizata

1 2012 413.87 0.00 -413.87 105.00% 394.16

2 2013 4,169.65 0.00 -4169.65 105.00% 3,782.00

3 2014 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

4 2015 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

5 2016 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

6 2017 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

7 2018 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

8 2019 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

9 2020 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

10 2021 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

11 2022 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

12 2023 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

13 2024 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

… … … … … … … … … … …

19 2030 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

20 2031 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

21 2032 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

22 2033 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

23 2034 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

24 2035 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

25 2036 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

26 2037 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

27 2038 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

28 2039 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

29 2040 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

30 2041 16.45 16.45 305.57 305.57 105.00% 0.00 70.70



VANF/C (folosind formula NPV)-

4,105.45 VANF/C (∑ valori actualizate) -4,105.45



Tabel nr 7 Analiza financiara, flux numerar in varianta „fara proiect”

Nr. AnulCost

investitie

Costuri exploatare si mentenanta

Costuri reinvestitii

Costuri reparatii

Alocari bugetare

ANAR

Flux net de

numerar


1 2012 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2 2013 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

3 2014 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

4 2015 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

5 2016 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

… … … … … … … …

29 2040 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

30 2041 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

VANF/C varianta fara proiect 0.000

Aplicand metoda incrementala, respectiv diferenta dintre flux numerar „cu proiect” –flux numerar „fara proiect”, rezultatele analizei financiare a investitiei sunt urmatoarele:

Tabel nr 8 Impactul proiectului (VANF/C, RIRF/C)

Nr crtAnul

Fluxnumerar actualizatvarianta cu proiect

Fluxnumerar actualizat

varianta fara proiectImpactul proiectului

1 2012 -394.16 0.00 -394.16

2 2013 -3,782.00 0.00 -3,782.00

3 2014 0.00 0.00 0.00

4 2015 0.00 0.00 0.00

5 2016 0.00 0.00 0.00

6 2017 0.00 0.00 0.00

7 2018 0.00 0.00 0.00

8 2019 0.00 0.00 0.00

9 2020 0.00 0.00 0.00

21 2032 0.00 0.00 0.00

22 2033 0.00 0.00 0.00

23 2034 0.00 0.00 0.00

24 2035 0.00 0.00 0.00

25 2036 0.00 0.00 0.00

26 2037 0.00 0.00 0.00

27 2038 0.00 0.00 0.00

28 2039 0.00 0.00 0.00

29 2040 0.00 0.00 0.00

30 2041 70.70 0.00 70.70

VANF/C -4,105.453

RIRF/C -13.52%

Utilizand aceeasi metoda, calculului si valorile indicatorilor financiari ai capitalului (VANF/K si RIRF/K), sunt prezentate in continuare. Efortul financiar propriu beneficiarului a fost calculat ca fiind 10% din valoarea de investitie, fara TVA.

Nr crt Anul

Costuri de

InvestitieExploatare

Alocatii bugetare ANAR /

ABA

Valoare reziduala

Flux numerar

Indice actualizare


ainvestitiei

Flux monetarperioada

de exploatare

Valoare reziduala

actualizata

1 2012 41.39 0.00 -41.39 105.00% 39.42

2 2013 416.97 0.00 -416.97 105.00% 378.20

3 2014 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

4 2015 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

5 2016 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

6 2017 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

7 2018 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

8 2019 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

9 2020 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

10 2021 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

11 2022 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

12 2023 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

13 2024 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

14 2025 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

15 2026 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

16 2027 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

17 2028 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

18 2029 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

19 2030 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

20 2031 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

21 2032 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

22 2033 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

23 2034 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

24 2035 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

25 2036 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

26 2037 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

27 2038 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

28 2039 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

29 2040 16.45 16.45 0.00 105.00% 0.00

30 2041 16.45 16.45 305.57 305.57 105.00% 0.00 70.70

Valoarea Actualizata Neta Financiara a Costurilor de Investitie 417.62

Valoarea Actualizata Neta Financiara a Costurilor de Mentenanta si Operare

222.35

VANF/K (folosind formula NPV) -346.91 VANF/K (∑ valori actualizate) -346.91



Tabel nr 9 Analiza financiara a capitalului, flux de numerar in varianta „cu proiect”



Tabel nr 10, Analiza financiara a capitalului, flux numerar varianta „fara proiect”

Nr. AnulCost

investitie

Costuri exploatare si mentenanta

Costuri reinvestitii

Costuri reparatii

Alocari bugetare

ANAR

Flux net de

numerar


1 2012 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

2 2013 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

… … … … … … … …

29 2040 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

30 2041 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

VANF/K varianta fara proiect 0.000

Astfel, rezultatele analizei financiare a capitalului au fost urmatoarele:

Tabel nr 11 Impactul proiectului (VANF/K, RIRF/K)

Nr crtAnul

Fluxnumerar

actualizat varianta cu proiect

Fluxnumerar

actualizat varianta fara proiect


1 2012 -39.42 0.00 -39.42

2 2013 -378.20 0.00 -378.20

3 2014 0.00 0.00 0.00

4 2015 0.00 0.00 0.00

5 2016 0.00 0.00 0.00

6 2017 0.00 0.00 0.00

7 2018 0.00 0.00 0.00

8 2019 0.00 0.00 0.00

9 2020 0.00 0.00 0.00

10 2021 0.00 0.00 0.00

11 2022 0.00 0.00 0.00

12 2023 0.00 0.00 0.00

13 2024 0.00 0.00 0.00

14 2025 0.00 0.00 0.00

15 2026 0.00 0.00 0.00

… … … … …

24 2035 0.00 0.00 0.00

25 2036 0.00 0.00 0.00

26 2037 0.00 0.00 0.00

27 2038 0.00 0.00 0.00

28 2039 0.00 0.00 0.00

29 2040 0.00 0.00 0.00

30 2041 70.70 0.00 70.70

VANF/K -346.914

RIRF/K -6.13%



Conform datelor prezentate, valorile indicatorilor calculati in cadrul analizei financiare sunt urmatoarele:

In cazul valorii totale a investitiei

Indicator VANF/C RIRF/C

Valoare (mii EUR) -4.105,45 -13.52%Tabel nr 12. Principalii indicatori financiari ai investitiei

In cazul contributiei propriiIndicator VANF/K RIRF/K

Valoare (mii EUR) -346,91 -6.13%Tabel nr 13. Principalii indicatori financiari ai capitalului

Valorile negative ale indicatorului financiar VANF si RIRF, care se situeaza sub pragul de 5%, demonstreaza faptul ca, conditiile necesare obtinerii unor fonduri nerambursabile se confirma in cazul investitiei supusa analizei.

Astfel, proiectul este eligibil pentru finantarea prin Programul Operational SectorialMediu, Axa Prioritara 5, contributia UE fiind de 90.00% din totalul cheltuielilor eligibile.

III.7 Sustenabilitatea Financiara

Deoarece proiectul nu genereaza venituri financiare, sustenabilitatea financiara a proiectului pe perioada de exploatare va trebui asigurata din alte surse de venituri. Astfel, Administratia Nationala „Apele Romane”, prin fondurile de care dispune, indiferent de sursele de provenienta, respectiv venituri proprii sau atrase de la Bugetul de Stat, va suplimenta bugetul ABA Jiu cu sumele necesare exploatarii proiectului

Proiectia costurilor de exploatare si a veniturilor necesare este redata in continuare.

SUSTENABILITATE FINANCIARA

Valori exprimate in mii EUR, fara TVA (preturi constante 2011)

Nr crt

AnulCosturi

totale de Investitie

Costuri deExploatare

Finantare POS MEDIU

Cofinantare Buget de Stat

Alocatii bugetare

ANAR / ABAFlux

numerar

1 2012 413.87 0.00 372.48 41.39 0.00

2 2013 4,169.65 0.00 3,752.69 416.97 0.00

3 2014 16.45 16.45 0.00

4 2015 16.45 16.45 0.00

5 2016 16.45 16.45 0.00

6 2017 16.45 16.45 0.00

… … … … … … … …

28 2039 16.45 16.45 0.00

29 2040 16.45 16.45 0.00

30 2041 16.45 16.45 0.00Tabel nr 14. Sustenabilitatea Financiara



In conditiile in care costurile de operare si mentenanta vor fi sustinute din surse proprii si atrase de beneficiar, fluxul de numerar pozitiv inregistrat de proiect in perioada analizata demonstreaza sustenabilitatea si durabilitatea financiara a proiectului.

Desi indicatorii de performanta ai poiectului sunt negativi din punct de vedere financiar, acest lucru este normal si intalnit in cazul proiectelor de acest gen, care nu aduc venituri financiare odata cu realizarea investitiei.

In acest caz, rentabilitatea si viabilitatea proiectului sunt stabilite in functie de analiza economica, care ia in calcul beneficiile aduse de realizarea proiectului din punct de vedere social si de mediu, din perspectiva pagubelor medii anuale evitate.

I V A N A L I Z A E CON O M I C A , I N C L U S I V C A L C U L A R E A I N D I C A T OR I L OR DE PE R F OR M A N Ţ Ă F I N A N CIA R Ă : V A L O A R E A A C T U A L Ă N E T Ă , R A T A I N T E R N Ă DE R E N T A B I L I T A T E Ş I RA P OR T UL CO S T - B E N E F I C I U

IV.1 Metodologie

Obiectivul analizei economice este de a demonstra contributia proiectului la bunastarea societatii, a tuturor stakeholderilor, in functie de dimensiunea proiectului (local, regional sau national), faptul ca proiectul produce beneficii socio-economice.

Rata de actualizare sociala reala utilizata este de 5.5%, conform recomandarilorComisiei Europene.

Punctul de start al analizei economice este fluxul de numerar calculat pentru analiza financiara, la care se aplica corectii.

Un proiect se considera a fi benefic din punct de vedere socio-economic daca:

Valoarea Actualizata Neta Economica este pozitiva;

Rata Interna de Rentabilitate Economica este egala sau mai mare decat Costul Economic Real de Oportunitate al Capitalului (CEROC). In acest caz, costul de oportunitate este de 5,5%;

Raportul Beneficii – Costuri este supraunitar.

Esalonarea investitiei

Se presupune o esalonare a costurile necesare implementarii proiectului identica cu cea prezentata in analiza financiara, respectiv 2/3 din investitie in primul an de implementare si 1/3 in cel de-al doilea an, perioada de implementare fiind cuprinsa intre anii 2012 – 2014.

IV.2 Corectii fiscale si preturi „umbra”

Pentru realizarea analizei economice, trebuie realizata conversia costurilor si veniturilor financiare in economice, eliminandu-se astfel distorsiunile date de conditiile



imperfecte ale pietei, ce se reflecta in costurile financiare. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca, din punct de vedere socio-economic, o parte din costurile financiare, pot avea o valoarea nula pentru societate, cum ar fi de exemplu marja de profit a constructorului investitiei. Aceasta reprezinta un cost pentru beneficiarul investitiei, dar reprezinta un beneficiu pentru constructor. Deoarece ambii au aceeasi importanta in analiza economica, si reprezinta in fapt un transfer marja de profit va avea valoarea zero.

Pentru realizarea analizei economice, sunt necesare urmatoarele faze:

Faza 1 Corectii fiscale

In aceasta faza trebuie excluse taxele indirecte, ca de exemplu TVA, subventiilor sau orice alt element care constituie transferuri si nu costuri pentru societate. Deoarece analiza financiara nu a utilizat costuri cu TVA, iar costul de exploatare nu include costuri salariale, nici alte subventii, costurile in analiza economica vor ramene neschimbate.

In schimb, analiza financiara a inclus alocatiile bugetare ANAR pe perioada exploatarii, care pot fi asimilate subventiilor si care vor fi eliminate in analiza economica.

Faza 2 Corectiile externalitatilor

In cadrul acestei faze se determina beneficiile si costurile externe, care nu au fost laute in considerare in cadrul analizei financiare.

Ca regula generala, orice cost sau beneficiu care se propaga de la proiect sper alti subiecti, fara a se compensa, trebuie inclus in cadrul analizei economice.

Astfel, conform datelor prezentate in cadrul analizei optiunilor, valoarea medie anuala a pagubelor directe evitate (externalitate pozitiva) este de 387,102 mii EUR si va fi inclusa in fluxul de numerar. De asemenea, conform aceleiasi analize, valoarea medie anuala a pagubelor potentiale ce vor fi evitate (externalitate pozitiva) este de 116,131 mii EUR si va inclusa in analiza economica. Valoarea beneficiilor externe sociale este data de insumarea celor doua externalitati pozitive si va avea o valoare totala de 503,233 mii EUR anual.

Pasul 3. Corectii pentru transformarea preturilor de piata in preturi „umbra”

Factorul de conversie standard (FCS) pentru determinarea preturilor „umbra” se determina prin calcularea factorilor de conversie corespunzatori sectoarelor productive ale unei economii, utilizand relatia:

unde,

M X FCS M Tm Sm X Tx Sx

FCS = factor de conversie standard;M = valoarea totală a importurilor în preţuri CIF la graniţă; X = valoarea totală a exporturilor în preţuri FOB la graniţă;Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;



Sm = valoarea totală a subvenţiilor pentru importuri;



Tx = valoarea totală a taxelor la export;Sx = valoarea totala a subvenţiilor pentru exporturi.

In cadrul analizei economice, pentru simplificarea calculului, s-a utilizat un FCS aplicat atat costurilor de investitie, cat si costurilor de exploatare de 0.9. Acesta a rezultat luandu-se in considerare o marja de profit de 10%, pentru toate activitatile necesare implementarii si operarii investitiei.

FCS = 0.9

Pasul 4 Calculul indicatorilor de performanta ai proiectului (VANE, RIRE si RaportulBeneficii-Costuri)

Elementele care au stat la baza analizei economice (exprimate in preturi constate2011, fara TVA) sunt urmatoarele:

Denumire U.M. V

Cost investitie an 1

Mii EURCost investitie an 2

Costuri de intretinere si reparatii anuale

Beneficii directe anuale

Beneficii indirecte anuale

Rata de actualizare sociala %

Tabel nr 15. Elementele analizei economice

Astfel, utilizand metoda incrementala, rezultatele analizei economice, exprimate in mii EUR, au fost urmatoarele:

Tabel nr 16 Analiza economica, varianta „cu proiect”

Nr crt Anul

Costuri de

InvestitieExploatare

Valoare reziduala

BeneficiiEconomice

Beneficii economice

nete

Indice actualizare


ainvestitiei

Flux monetarperioada

de exploatare

Valoare reziduala actualizat

1 2012 372.48 0.00 0.00 -372.48 105.50% 353.06 0.00

2 2013 3,752.69 0.00 0.00 -3752.69 105.50% 3,371.61 0.00

3 2014 14.81 0.00 -14.81 105.50% -12.61

4 2015 14.81 0.00 -14.81 105.50% -11.95

5 2016 14.81 0.00 -14.81 105.50% -11.33

6 2017 14.81 0.00 -14.81 105.50% -10.74

7 2018 14.81 0.00 -14.81 105.50% -10.18

8 2019 14.81 0.00 -14.81 105.50% -9.65

9 2020 14.81 0.00 -14.81 105.50% -9.15

10 2021 14.81 0.00 -14.81 105.50% -8.67

11 2022 14.81 0.00 -14.81 105.50% -8.22

12 2023 14.81 0.00 -14.81 105.50% -7.79

13 2024 14.81 0.00 -14.81 105.50% -7.38

14 2025 14.81 0.00 -14.81 105.50% -7.00

15 2026 14.81 0.00 -14.81 105.50% -6.63



16 2027 14.81 0.00 -14.81 105.50% -6.29

17 2028 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.96

18 2029 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.65

19 2030 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.35

20 2031 14.81 0.00 -14.81 105.50% -5.08

21 2032 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.81

22 2033 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.56

23 2034 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.32

24 2035 14.81 0.00 -14.81 105.50% -4.10

25 2036 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.88

26 2037 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.68

27 2038 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.49

28 2039 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.31

29 2040 14.81 0.00 -14.81 105.50% -3.13

30 2041 14.81 275.01 0.00 260.20 105.50% -2.97 55.1



Valoarea actualizata neta a Beneficiilor Economice 0.0

VANE (folosind formula NPV) -3,857.38 VANE (∑ valori actualizate) -3,857.3

Se observa faptul ca beneficiu economic luat in considerare este zero. Acest lucru se datoreaza faptului ca acesta a fost luat in considerare in cadrul analizei economice, varianta „fara proiect”, cu semn negativ, respectiv prezentat drept paguba economica medie anuala ce se va inregistrata. Astfel, analiza economica in cazul variantei „fara proiect” este prezentata in continuare.

Tabel nr 17 Analiza economica, varianta „fara proiect”

Nr. AnulCost

investitieTotal

costuriBeneficii

economice

Factor real de actualizare

Indice real de actualizare


1 2012 0.000 0.000 0.000 5.50% 1.055 0.000

2 2013 0.000 0.000 0.000 5.50% 1.055 0.000

3 2014 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -428.560

4 2015 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -406.218

5 2016 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -385.041

6 2017 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -364.968

7 2018 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -345.941

8 2019 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -327.906

9 2020 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -310.811

10 2021 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -294.608

11 2022 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -279.249

12 2023 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -264.691

13 2024 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -250.892

14 2025 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -237.812

15 2026 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -225.415



16 2027 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -213.663

17 2028 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -202.524

18 2029 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -191.966

19 2030 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -181.958

20 2031 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -172.472

21 2032 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -163.481

22 2033 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -154.958

23 2034 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -146.880

24 2035 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -139.223

25 2036 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -131.965

26 2037 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -125.085

27 2038 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -118.564

28 2039 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -112.383

29 2040 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -106.524

30 2041 0.000 -503.233 5.50% 1.055 -100.971

VANE variant fara proiect -6.384,73

Costuri M&O 0,00

Aplicand metoda incrementala, rezultatele analizei economice, respectiv Valoarea Actualizata Neta Economica (VANE), Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) si Raportul Beneficii-Costuri (Rb/c) sunt urmatoarele:

Tabel nr 18 Analiza economica, VANE, RIRE, Rb/c

Nr crt Anul

Flux net economic

varianta cu proiect

Beneficii economice

netevarianta cu

proiect

Rezultat net

varianta cuproiect

Flux net economic varianta

fara proiect

Beneficii economice

netevarianta

fara proiect

Rezultat net varianta fara

proiect


1 2012 -372.48 0.00 -372.48 0.00 0.00 0.00 -372.48

2 2013 -3,752.69 0.00 -3,752.69 0.00 0.00 0.00 -3,752.69

3 2014 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

4 2015 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

5 2016 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

6 2017 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

7 2018 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

8 2019 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

9 2020 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

10 2021 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

11 2022 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

12 2023 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

13 2024 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

14 2025 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

15 2026 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

16 2027 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

17 2028 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

18 2029 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

19 2030 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42



20 2031 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

21 2032 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

22 2033 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

23 2034 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

24 2035 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

25 2036 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

26 2037 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

27 2038 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

28 2039 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

29 2040 -14.81 0.00 -14.81 0.00 -503.23 -503.23 488.42

30 2041 260.20 0.00 260.20 0.00 -503.23 -503.23 763.43

VANE 2,527.349

RIR Economica 11.2%


IV.3 Concluziile analizei economice

Proiectul „Regularizare albie rau Cracau la Bodesti, judetul Neamt” este considerat fezabil din punct de vedere socio-economic deoarece inregistreaza o valoarea actualizata neta economica pozitiva, de 2.527,349 EUR, o rata interna de rentabilitate economica mai mare decat rata de actualizare sociala, de 11.2% si un raport beneficii - costuri supraunitar, indeplinind astfel criteriul Kaldor-Hicks, care mentioneaza faptul ca un proiect ar trebui implementat daca suma beneficiilor acestuia depaseste suma costurilor.

V. ANALIZA DE SENZITIVITATEObiectivul analizei de senzitivitate este de a identifica variabilele critice ale

implementarii proiectului si impactul pe care acestea il au asupra proiectului si implicit asupra indicatorilor. O variabila poate fi considerata critica daca variatia acesteia de x% conduce la modificari mai mari de x% a indicatorilor de performanta.

Odata identificate variabilele critice, se va calcula valoarea acestora care conduce la valoarea zero a indicatorilor de performanta.

Analiza de senzitivitate realizata este una de tipul „ce se intampla daca”, pentrucare au fost recalculate valorile indicatorilor de performanta.

In cadrul analizei de senzitivitate au fost analizate doua variabile considerate cheie pentru implementarea proiectului:

Costul investitiei;

Cheltuielile de exploatare

Pornind de la cele doua variabile s-au analizat 3 scenarii:

Influenta cresterii costului de investitie cu 20%

Influenta cresterii costurilor de intretinere cu 20%

Influenta cresterii costurilor totale cu 20% (costul de investitie + costuri de intretinere)



Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

Anul

Scenariul de baza Investitii + 20% Costuri exploatare +20% Costuri totale +20%

Costuri economice

BeneficiiEconomice

Costuri economice

BeneficiiEconomice

Costuri economice

BeneficiiEconomice

Costuri economice

BeneficiiEconomice

1 372.48 0.00 446.98 0.00 372.48 0.00 446.98 0.00

2 3,752.69 0.00 4,503.22 0.00 3,752.69 0.00 4,503.22 0.00

3 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

4 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

5 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

6 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

7 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

8 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

9 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

10 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

11 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

12 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

13 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

14 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

15 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

16 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

17 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

18 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

19 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

20 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

21 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

22 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

23 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

24 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

25 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

26 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

27 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

28 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

29 14.81 503.23 14.81 503.23 17.77 503.23 17.77 503.23

30 -260.20 503.23 -315.20 503.23 -257.24 503.23 -312.24 503.23

VANE 2,527.35 1,793.45 2,489.77 1,755.87

VAN(CE) 3,857.38 4,591.28 3,894.96 4,628.86

VAN(BE) 6,384.73 6,384.73 6,384.73 6,384.73

Rb/c 1.65 1.37 1.61 1.35

RIRE 11.15% 8.95% 11.08% 8.89%Tabel nr 19. Rezultatele analizei de senzitivitate

In urma realizarii analizei de senzitivitate se poate observa faptul ca variabila costul investitiei reprezinta o variabila critica in ipotezele utilizate. Modificarea costului de investitie cu +20% a condus la modificarea celui mai important indicator (VANE) cu -29,04%.

In cazul celei de-a doua variabila testata, cheltuielile de exploatare, se poate concluziona faptul ca aceasta nu reprezinta o variabila critica deoarece variatia VANE a fost de 1,49%.

De asemenea, modificarea costurilor totale cu +20% a condus la modificarea VANEcu 30,53%.

In aceste conditii, se recomanda controlul cu atentie a costurilor de investitie.



Cu toate acestea, in toate cele trei scenarii analizate, valoarea indicatorilor ramane pozitiva, demonstrand fiabilitatea proiectului. Rezultatele analizei sunt redate in forma tabelara in continuare.

Variabila TestataRaportul

B/CVariatia B/C Variatia B/C (%)

Scenariul de baza 1.65 - -Investitii + 20% 1.37 -0.28 -17.03%

Costuri exploatare +20% 1.61 -0.04 -2.32%(Investitii si costuri exploatare)

+20%1.35 -0.29 -17.68%

Tabel nr. 20. Variatia indicatorului Raport Beneficii-Costuri

Variabila Testata RIRE Variatia RIREVariatia RIRE

(%)Scenariul de baza 11.15% - -

Investitii + 20% 8.95% -0.02 -19.71%

Costuri exploatare +20% 11.08% 0.00 -0.70%Tabel nr. 21. Variatia indicatorului Rata interna de rentabilitate economica

Variabila Testata VANEVariatiaVANE

Variatia VANE(%)

Scenariul de baza 2,527.35 - -Investitii + 20% 1,793.45 -733.90 -29.04%

Costuri exploatare +20% 2,489.77 -37.58 -1.49%

Tabel nr. 22. Variatia indicatorului Valoarea Actualizata Neta Economica

De asemenea, a fost calculata valorea de comutare pentru variabila valoare de investitie, situatie in care indicatorii analizei economice devin negativi .

In cazul costului de investitie, valoarea de comutare pentru care VANE devine nula este egala cu 167.85% din costul estimat al investitiei, conform devizului general si esalonarii investitiei.

VI. ANALIZA DE RISC

In cadrul analizei de risc au fost identificate o serie de riscuri care ar putea conduce la implementarea proiectului in alte conditii decat cele optime. Acestea sunt:

Din punct de vedere tehnic cu privire la schimbarile climatice, exista riscul depasirii cotelor de aparare calculate prin acest proiect. Intrucat acest risc depinde de factori naturali ce nu pot fi controlati, riscul va fi acceptat ca atare.

Din punct de vedere al mediului, exista riscul maririi perioadei de executie aproiectului datorita conditiilor meteo-climatice defavorabile;

Din punct de vedere financiar, exista mai multe riscuri cum ar fi lipsa fondurilor pentru realizarea proiectului si de aici ar rezulta marirea costurilor investitiei avand in vedere amanarea lucrarilor; cresterea costurilor de investitie; de asemenea trecerea la moneda euro sau devalorizarea monedei nationale;

Din punct de vedere institutional, exista riscul reorganizarii teritoriale care modificastructura administrativa locala sau teritoriala care administreaza bugetul pentru astfel de lucrari



In tabelul de mai jos s-a estimat impactul fiecarui risc cu indicativele „Redus”,„Mediu”, Ridicat”, „Incert” atat pentru perioada de executie cat si perioada de exploatare,inclusiv planul de raspuns recomandat pentru riscurile identificate.

Factor de risc

Probabilitatea de a se întâmpla

Impactul asupra proiectului d.p.d.v.

calitativ

Impact financiarasupra proiectulzi – IMPACT COST (IC), IMPACT TIMP (IT), IMPACT RESURSE

(IR)

PLAN DE RĂSPUNS LARISC

Perioada de execu

ţie

Perioa da de

exploat are

Perioada de execu

ţie

Perioa da de

exploat are

Perioada de execu

ţie

Perioa da de

exploat are

Perioadade execuţie

Perioada de

exploatar e

Lipsa fondurilor

pentru realizare aproiectulu

i

Incert a

Redusă

Ridic at

Redus

IC –ridicat

IT –ridicat

IR –redus

IC –redus

IT –redus

IR –redus

Se vaasigura

realizarea cererilor de finantare din

timp si cu acoperire a costurilor proiectului pentru a asigura

obtinerea finantarii necesare

Asigurar ea unor

supraveg heri atente a lucrărilorpe duratade viaţă.

Devaloriz area

monedei nationale

Incert a

IncertaRidic

atRidicat

IC –ridicat

IT –redus

IR –ridicat

IC –mediu

IT –redus

IR –redus

Acceptarea riscului

Acceptar ea riscului

Lucrari supliment

are

Medi u

RedusRidic

atRedus

IC –ridicat

IT –ridicat

IR –redus

IC –redus

IT –redus

IR –redus

In selectiaConstructo

rului, se recomanda

clauze contractual e prin care

sa se respecte nivelul

valoric al lucrarilor estimat in Studiul de

fezabilitate, in baza

carora se conteaza

pe obtinerea fondurilor

neramburs abile .

A fost inclusa

categoria de

„Cheltuieli neprevaz

ute” pentru analiza

exploatar iiproiectul ui, pentru

a evita acest risc

Tabel nr. 23. Riscurile identificate si planul de masuri la risc

"Amenajare albie riiu Craciiu Ia Bode§ti, jud. Neamf' Pr.140

S C AOUAPROIECT SA 73

CONCLUZIILE ANALIZEI COST BENEFICIUIn urma implementarii proiectului "Amenajare albie rau Cracau Ia Bodesti, judetul

Neamt", beneficiarul nu va obtine venituri financiare din exploatarea acestuia.Cu toate acestea, din punct de vedere socio-economic, rezultatele analizei

economice au demonstrat faptul ca proiectul este dezirabil, implementarea sa producand numeroase beneficii pentru locuitorii din zonele ce vor fi protejate, motiv pentru care este recomandabila implementarea acestuia.



VI. SURSEL E DE F IN ANŢ ARE A INV EST IŢ IEI

Lucrările ce fac obiectul PROIECTULUI se pot finanţa din credite de la Bugetul de

Stat şi/sau împrumuturi rambursabile sau nerambursabile de la Comunitatea Europeană -

FC (Fondul de Coeziune).

Documentaţia tehnică, faza S.F, elaborată conform cerinţelor HG 28/09.01.2008,

Ordinului M.D.L.P.T.L. nr. 863/2008 de aplicare a HG 28/2008 şi a Ordinului

M.F.P./M.L.P.T.L nr. 762/913/2005 poate fi prezentată şi pentru aprobarea finanţării

prin credite externe.

VII. ES T I M Ă R I P R I V I N D F O R Ţ A DE M U N C Ă O C U P A T Ă P RIN

R E A L I Z A R E A I N V ES T I Ţ I E I

Prin realizarea investiţiei, pe perioada de execuţie forţa de muncă ocupata va fi de

40 muncitori.

VIII. PRIN CIP AL II IND IC AT ORI T EHNICO - ECON OMICI

Evaluarea lucrărilor de construcţii s-a făcut în preţuri 31.10.2011 (1€ =

4,3243RON):

Varianta I:

TOTAL INVESTIŢIE 24 521 178lei 5 670 554 €

Din care C+M: 20 432 350 lei 4 725 008 €

Ca p ac i t ă ţ i :

Dig de apărare: L = 4.435 ml

Apărări de mal L = 500 ml

Reprofilare albie L = 4350 ml

IX. CON C L U Z I I

Producerea fenomenelor distructive au fost cauzate de capacitatea mică

de transport a albiei, fenomene de depuneri pe unele tronsoane şi de eroziuni pe alte

tronsoane, precum şi de precipitatiile cu caracter torential.



Lucrările proiectate au drept scop stoparea şi prevenirea fenomenelor de inundaţii,

eroziuni de mal, punându-se în siguranţă gospodăriile din zonă şi evitarea producerii altor

evenimente majore.

Pentru a vedea eficienţa lucrărilor propuse, au fost calculaţi indicatorii de eficienţă

economică – valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate şi raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate.

Lucrările proiectate au indicatorii de eficienţă economică favorabili.

Pe termen mediu şi lung, amenajarea albiei are un impact economic benefic asupra

zonei.

Prin tehnologiile stabilite în proiect nu se perturbă viaţa şi mediul natural existent şi

nu se produc factori poluanţi ce ar putea agresa mediul.

Documentaţia a fost întocmită conform prevederilor H.G. 28/09.01.2008 privind

aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor

publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru

obiective deinvestiţii şi NTLH – 001 – „Criterii şi principii pentru evaluarea şi selectarea

soluţiilor tehnice de proiectare şi realizare a lucrărilor hidrotehnice de

amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pentru atingerea obiectivelor de mediu din

domeniul apelor”, aprobat cu Ordinul nr. 1215/06.10.2008.

Şef proiect,

Ing. M onica GHIHANIS

Documents

MEMORIU CRACAU BODESTI