12
Hans-Ulrich Rudel Memorii Volumul II traducere Sorin Cristescu editura Miidecflrfi Bragadiru - 2019

Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

  • Upload
    others

  • View
    85

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

Hans-Ulrich Rudel

Sorin Cristescu

;stagebuch;BUCHFIANDLUNGd-

n limba romAnl aparlinRTI

I:arti.ro

omalll€l

n Cri"$escu - Bragadiru:

MemoriiVolumul II

traducere

Sorin Cristescu

editura

MiidecflrfiBragadiru - 2019

Page 2: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

CUPRINS

Capitoiul 12

Mai departe spre vest......... ........,.........7

Capitolul 13

Fugi pe malul Nistrului. ....37

Capitolul 14Vara fatall a anului 1944........ ...........83

Capitolul 15Bitilia Ungariei ............... 149

Capitolul 16

Criciun, 1944...,....

Capitolul 17Luptele pe viafl si pe moarte din ultimele luniale rizboiului......... .......... 201

Capitolul 18

Sfdrgitul ............2j9

Capitolul 19Eliberarea din prizonierat........ .......261

Page 3: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

Capitolul 12

MAI DEPARTE SPRE VEST

Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate

avantajele gi dezavantajele sale, firegte, pentru noi cei dincentrul Europei, mai multe dezavantaje. Satul este risipit pe

o suprafall mare gi const6 in mare parte din case de chirpici.Doar puline case sunt de piatrl. Nu se poate vorbi de strizi, cidoar de poteci de pimAnt care str5.bat satul in toate direcliileimaginabile. CAnd ploui maginile noastre se infundi. in noroipAnl la butucul rolii gi nu se mai pot clinti. Aerodromul se

afli in partea de nord a satului, pe drumul spre Apostolove;

drumul pan[ acolo este practic inutilizabil pentru vehiculelemotorizate. Din acest motiv ne-am instruit imediat personalul

I Azi Velika Kostromka, o comuni din raionul Apostolove, regiunea Dnipropetrovsk, formatinumai din satul de regedinli. De la 17 august 1941 la 26 februarie 1944, satul a fost ocupatde trupele Wehr m acht - u,lut,

Page 4: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

F{ANS.ULR.ICH RT.IDEL

in folosirea atelajelor trase de cai sau. de boi ca s[ firn gata d,e

lupti in orice situatie. Echipajete de zbor merg adesea ciiarepani la avioanele 1or. De pe cal sar direct pe suprafala aripilorpentru c5. nici pista de mlare nu aratd mult mai bine. inanurnite condilii rneteo seainln} cu un lac de noroi, presrratcu neici insuie qi doar cauciucu.rile late ale lui ju g7 ne dauposibilitatea s[ ne desprindem de sol. Apropierea Nipruluise f,ace simlit[" Ad[posturile noastre sunt rbspdndite prin totsatui; statui h4ajor atr Grupului s-a incartiruit in sccala dinapropiere, in parte de sud a satului" in aqa numita crddire astatului Major arn arnenajat un spatiu cornun) un fei de popotl.

cr-rrtea din fa![ este adesea acoperiti de api si cand este

ger qi inghea{[ jucln'r hockeyin fata casei. Ebersbach2 gi Fickel3

nu rateazS nicio partidl, totugi in ultima vreme amindoisi.rnt mai pulin entuziasti din cauza prea rnultor vanSt[i pe

picioare. cand vremea este foarte urat5, porlile de hocleeysunt montate in casi, si atunci distanta prea rnici. dintre ele

iace camisiunea portarilor si fie si mai plicuti. Mobilierul nuare cum si fie avariat pentru ci nici nu existi.

RuEii privesc uluili la rnultele qi rnicile obiecte pe care leau cu ei soldalii nostri; spun ins[ c[ pozele caseior noastre,

Iians Ebersbach, locotenenl at'iator, avea sd fie ucis ln misiune la 31 mai 1944, ciecorat post-mortem la 8 august 1944.Heimut Fickel (i921 - 2t)05) locotenent aviator de elitl, cu 800 de misiuni; a fost de trei oridobordt si decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii cle Fier 1a 9 iunie 1944: de la I noiemtrrie1944, comandant al escadrilei 9 din Schiac]-rtgeschwader 2 ,,Imrnelmannl Dupa iegirea 4inprizonieratul american a fosl legator de carti, Alburnele sale de fotografii de iarnilie suntinci de vAnzare pe net.

Page 5: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

U)EL

r:. de boi ca s[ fim gata de

: z'cor merg adesea cilare:i:c: ne suprafala aripilor.:.:a mult mai bine. in

. -:: -:; ie noroi, presirat

-.:. i'= ili ]u 87 ne dau

=.: - -i::opierea Nipruiui: i""::: :aspandite prin tot

-:-:.::-:jt in gcoala din

- -: ..a rumita clidire a

: : : :-::i. un fel de popot5..

:::::, ;e apd si Cdnd este

::,*u.- : f e:sbach2 gi Fickel3

*::i \-reme amAndoi

: :::: :::'iltOr vAnitii pe

:.:.. :orlile de hockey

:-::- ::ea rnici dintre ele- ' :-a;;ie. Ilobilierul nu- - ---- --;

- ::----r"c oriecte pe care le

. : - re-e casel0r noastre,

: ---r.-:: 'il:ta.i 1944, decoratpost-

. '-"r- :- * n. :: :::<lu:ti; a fost de trei ori: : .- = : ,-:,: l;ii: de la 1 noiembriea.:;: I , -:-:--:ar:r'l Dupi iesirea din-:::: i:: :: :::r*atli de familie sUnt

MEMORII - VOLUMUL II

ale camerelor, ale logodnicelor si nevestelor noastre suntpropagandi. Doar cu greu s-au putut convinge ci sunt autentice

si au in{eles c[ nu toli germanii sunt canibali. in curand numai dau crezare sloganului care li s-a inoculat: Germanskinix Kultura. cateva zlle mai tarziu vin aici rusi, ca peste totdealtfel, ca s[ intrebe daci au voie si-qi puni pe pereli icoanele

qi crucifixele; pani acum, sub autoritatea statului sovietic, au

trebuit s[ le lini ascunse pentru ci fiul, fiica sau comisarulnu le dldeau voie. Faptul ci noi nu le punem nicio opreligte

in acest sens ii impresioneazi enorm. CAnd aud ci la noi in

!ar[ crucifixele gi alte reprezentiri religioase stau la vedere, nuIe vine s[ cread[. Imediat iEi construiesc fiecare cAte un coltcu icoane si ne spun de nu gtiu cAte ori c5. speri ci lucrurilevor rimine mereu aga. Sunt tare speriali de comisarii lor care

lin satul sub observalie gi ii-spion eaz6. pe locuitori. Adesea

aceastl func{ie este asumati de c5.tre invilltorul din sat.

Momentan domnegte din nou blocajul provocat de noroigi din aceste motiv avem greutili serioase cu aprovizionarea,

chiar Ei in ceea ce priveste alimentele. Adese a zbor la joaslaltitudine peste Nipru gi vld cum atat trupele noastre terestre

cAt Ei cele ale rusilor aruncS. cu grenade in apl ca si prindipegte. Suntem in rizboi, Niprul este zoni de confruntare,iar fiecare posibilitate de hrrnire a trupelor trebuie folositi.in consecinli mi hot[r5"sc gi eu s[ arunc odati o bomb[de dimensiuni reduse de 50 de kg. Goslet omul nostru cu

Page 6: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

tt) I{ANS.ULRiCH RUDEL

aprovizionarea] este trimis intr-o zt cw o rnici. echiB[ de

comando inspre l'lipru, dar inainte ii arlt exact pe hartl ince portiunea a fluvir.rlui o s5. arunc bomba, aproape de rnai.

DtrpS ce rni-am reperat carnarazh, atrunc bomba de la 2A -30 de rnetri altitildine, c6t mai aproape de mai" DupS cAteva

secunde de aqteptare se produce explozia" Fescarii aflaliundeva mai jos trebuie s5 fi fost speriali de bubruitura pentruc5. nu"maicecat s-au intins cu totii la pbmant" cfiiiva temeraricare se afiau pe apa intr-o harca veche ca sI" prind5 pestele mairepeCe se pomenesc aproape risturnali de valul provocat d.e

explczie si de arteziana care se ridicfi tot din cavza ei" De sus

zhresc burlile albe aie pegtilor care piutese pe suprafata apei.

Soldalii sunt la clatorie ca si-i prinda pe toli cit rnai repede cu

putin!5.. Pescarii locului ies gi ei din ascunzatorile lor gi scot ia

mal cAt pct de mult pegte" De un pescuit adevirat nu. poate fivorba. La e$teva ore d"u,pi aterizarea mea' vine si camionul eu

comandutul de la TtJipru; au cAteva sute de kilograrne de pegte"

Frin;re ei se aflft .qi c&teva specimene rncnstruoase de 30 * 40

de kiiograme, in rnajoritate st,+rion si un soi de crap specific

acestui fiuviu". Vrerile de zece zile m6ncSrn numai peEte gi ne

ptrace foarte mu-lt. &4ai ales sturionul afurnat sau fiert are ungust delicios, gi chiar sl crapii aceiamari nu-s r}.i deloc. CAteva

s5pt1mAni mai tdrziu organizim o nou operatiu.ne de peseuit

cu acelasi succes"

Page 7: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

l1MEMORII - VOLUMUL II

Misiunile noastre au loc aproape zilnic in toate direcliileposibile. lnspre est gi sud-est sovieticii lovesc intr-una in capulnostru de pod de la l.{ikopola, mai ales din zona Metritopols.

Multe puncte cheie de pe harta poarta nume germane:Heidelberg Gruntal, Gustavfeld. Aici triiesc colonisti germaniai c5.ror strimosi au colonizat zana cu cateva secole in urmi.Mai inspre nord linia frontului rnerge pe celalalt mal al Nipruluispre r5-s5"rit, spre zaparojie gi apoi traverseazl fluviul in zona

Kremenciuk6. Dnipropetrovsk se afl[ deja in spateie liniilorruse. Asa cum s-a intamplat de atdtea ori, sovieticii lovesc inpuncte diferite gi de multe ori reusesc pltrunderi locale infrontui nostru. Ele sunt lichidate prin contraatacuri, executate

mai ales de citre diviziile de tancuri. oragul industrial aEezat

la nord, Krivoi Rogt, are un aerodrom cu pisti de beton, dar

noi nu ne putem folosi de el.

intr-o diminea![ una din pS.trunderile sovietice atinge

Krivoi Rog gi aerod.romul. Forta principall a atacului sovietic

vine din zana de la nord, din direclia Piatihakta. Aici este dat

4 Nikopol estc un orag pc malul de vest al Niprului, la cca 50 de km est dc Velika Kostromka,Ei la 1i0 km nord-vest de Melitopol. A fost cucerit Ia 17 august l94i de trupe),e Wehrmacht-ului. ln vremea ocupaliei germane se extrigeau lunar 120.000 tone minereu de mangan sise produceau 1800 tone maxgan pur. in anii rg42 - 43 produclia de armamcnt si de ofcl aGermaniei depindea in proportie de 90o/o de livrdrile de la Nikopol. La 16 februarie 1944,generalul Schcirner, amenintat cu incercuirea de citre sot'ietici, a dat ord.in <le evacuare acapului de pod de la Nikopol.

5 Ora;ul Melitopol fusese recucerit de Armata Roqie in urma unei ample operatiuni desf6suratiintre 26 septembrie - 5 noiembrie 1943.87 de militari qi aviatori sorrietici au primit ordinul,,Erou al uniunii Sovietice" pentru faptele de eroism din cursul acestei cperatiuni.

6 Kremenciuk estela220 km nord in linie dreaptd de Nikopol.7 Krivoi Rog este un oras 1a 40 km nord-vest de satul Apostolove. Orasul avea sd fie eliberat de

Armata Rosie la 22 febntarie 1944.

:. :* c' mica echip[ de

: , it'ii e\act pe hart[ int -:.ta. aproape de mal.

:-'.'rJ ,--omba de la 20 -:: - .e nal. Dup;. cAteva

:..,:. -'zla, Pescarii aflali..,,- j: bubuitura pentru

: ..:r.:it. CAliva temerari

: ,: Si prindl peqtele mai

.-,-r a: r-alul provocat de

, ,-: irn cavza ei. De sus

:, *::s. :e suprafala apei.

: t: -itr-1 cat mai reped.e cu

,:: *::atorile lor si scot ia

, -- *-: .i;r-irat nu poate fir:--;1. r,'i:le si camionul cu

-t: ,:; r-ograme de pegte.

: r- - -1S -i.toase de 30 - 40

:, -:t s,-'i de crap specific

i -::- iruinai peste $i ne

.- ,.-t*-:a: sau fiert are un

..:,.. :.*-. l'ai deloc. CAteva

* :::r.tune de pescuit

Page 8: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

ffi

lz FJ|AN S - ULRIC FI Rl.rrf F i

dispamt ]occtenentul &4ende. in p*fida efiurthrilor extremd.e atente nu-l mai putem g5si pe acest hi,lra camarad., a fcstinghigit clie imrensitatea Rusiei. U*n ecntr aatac resta"blleqte siaici situatia qi ?rnpinge frcntul e6.tiva kitrometri rnai la ncrd""

Transp ortu.rile care- i aproviziei neazbp e sovietici s e d est"[q o arafiir[ intretrupe]:e, asa efr atachrn podu.rile eie peste Nipru" odat5, la trei sau patru zile vine de la corpul aerian ordinulaLe a ataca un ait pod" Tn g*neral, tinteie ncastre s* afia inrreKrernenciul< gi Dniproretrcvsk. intr-o dimineat5, c.in eauza

uanui n*ur- atac rusese desflqurat dinspre nord-est, trehuie s6

poriifse Ire 1/r:eme rea. vreau s6 stabilese eare este sit*aiiade ansamhiu a dispunerii inamrcului gi s5 vfrel d.ae& *ste e=r-l

p'utin{6 pe aga o vrerne rea Ltn atac eu o forma{ie mal mare.

inainie c{e eieeoXare rni se explica fapti.rl el o anumitr }oealitate

'rifi z*yt& luptelor este ine6 Nlnutft d,e trupeie noastre, dar ele se

ll-ii intr-o sit"*atie grea gi au nevoie sa fie despresurate" Tre'buie

sra,:iiit irn eontaet operarlcnal cu unitatea ln eau.rd qi r-r-n cfiqerde iegaturl a fost trirnis la fa{:a loeului"

In conditiiie r;nui plafon jos de nori zhur5* tr: formatiede trei lra zsna rnisiunii noastre si tn curdncl auei in c5qti vocea

unui ewlcseut cf;ter ce legfrtr"lrfi; in oriee eaz spcr sE" fie ei,

cel care ne-a solicitat inferventia pentru- riio,rizia sa" Trc'flllie sa

intreb[nt nlereu" tn moc expiicit, numele de e,ocl ai unltatii.Solicit&rile pe care Ie primim sunt irnense! al: tre'bui sA airern

rie dou.S.zeci eie *i:i mai r::ulte avioane gi piloti. Duph voee se

Page 9: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

R.UDEL

pofida cautlrilor extrem

acest bun camarad, a fost

I contraatac restabileEte qi

iva kilometri mai la nord.

i pe sovietici se desflqoarl

>durile de peste Nipru. O: la corpul aerian ordinulintele noastre se afll intre

Ltr-o dimineatS., din cauza

nspre nord-est, trebuie si;tabilesc care este situatia

Llui gi si vld dacl este cu

: cu o formalie mai mare.

rtul ci o anumiti localitate

: trupele noastre, dar ele se

ii fie despresurate. Trebuie

ritatea incauzlqi un ofi1er

lut

e nori zburS.m in formalie

r cur6.nd aud in c5.qti vocea

ln orice caz sper si fie el,

:ntru divizia sa. Trebuie s5.

numele de cod al unitllii.imense, ar trebui s5. avem

rne;i pilo$. Dupi voce se

MEMORII - VOLUMUL II

pare cl acolo jos este Epp fotbalistul. Iau legitura directi cu el,

dar pAni si-mi dea el explicalii zdresc puternice concentrlriinamice la un kilometru qi jumitate, doi kilometri, in falamea. Cum zbor inci schimbAnd periodic direcfia deasupra

teritoriului propriu, observ fulgerele de la gura multor bateriiantiaeriene. Nu pot si vid cum explodeazi obuzele in aer

pentru ci asta se produce undeva in nori, dar uite ci ceva

imi loveqte carlinga gi motorul. Schije mi inleapi in fali gi inmAni, iar motorul se poate opri din clipl in clipi. Mai huruieel cu pavze vreme de vreo doui minute qi apoi gata, s-a oprit.in acest ristimp zS.resc o pajiEte la vest de sat. Cu siguranll cinu a fost observatS. gi de ruEi. Reugesc si atefizez pe ea fIr[probleme. Fickel vine Ei el repede cu avionul slu lAngi. mine.

Nu gtim citi vreme zona o s5. mai rimAnl in st[pAnirea alor

nogtri; din acest motivimpreuni cu Hentschel8lulm lucrurilecele mai importante - arme, ceasuri, paraqute - qi le urci.min avionul lui Fickel. Cel de-al treilea din echipa noastrlzboard,deja spre casi qi a raportat incidentul. Pulin mai tArziu

aterizdm gi noi la Kostromka teferi qi nevitimali.

ZlLele acestea Ei locotenentul Fickel are parte de noroc.La sud-vest de Zaporojie, lAngi Heidelberg, a fost doborAt de

un vAn5.tor, sare cu paraguta, Ei scapi accidentAndu-se u$or.

8 E *t H*r*h.l (1r17 - 20 martie 1944), de Ia 17 octombrie 1941 a fost mitraliorul de bordal lui Hans-ulrich Rudei. Cei doi au zburat impreuni in 1200 de misiuni gi la 25 noiembrie1 943, cand Rudel a primit spadele la Crucea de Fier, acesta a obtinut decorarea lui Hentschelcu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier. La 20 martie 1944,irt urma unei ateriztri for[ate,avionul 1or s-a scufundat intr-o mlagtinl, iar pe drum spre liniile proprii Hentschel s-ainecat in apele inghe[ate ale Nistrului. Rudel scrie insi mereu Henschel.

13

Page 10: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

n4 H,{N 5 - Ui,R,i C F{ F.{,]D.ET,

Dup6 o scurtfr. eonvaleseen{5" aeest extra-orEiina,r eomand,ant

de eseadril6 Ei car'aier ax crueii de Fier porneste d"rn ncu inffil.isiune"

D*ar e5 nu intctdeauna avefil pante de ncuroe. Cdatft ne

tiltoreeam: cj.in zana de lupt6 de ia nc,rd-vest, eraffi deia aproape

de aer*drcm qi nc preg&team s5. aterizdrn, *J*sprinzAndi:.-ne

pe rAnd d,in forma{i.a, strAns[ de p5m1 atu.ner" ]Jeod,at[, ehie.r

in r"rl'ci.ma fata a cperatiunii, antiaeriana noastr[ incepe sh.

trag*. Io{ai sus, d,*asupra noastr[, abu.rau avioane ei.e v3'nfitoai.e

sovieiice" lJu daeleau sernne e5 ar vrea sa ataee, dar anriaeriana

noastrd desciride focul esT.tpr:a lor si lneearel sa traga printreavicanele noastre" l"tAt loectencntux F{er}inge, eornandarr.tu}

eseaerilei a saptea, e6t qi noeotenentul" Knurnmi.nganfi, cfitertrite:nre atr gru.uulu.i sunt lcvrli Ei se prfi.bugese in flae#.ri" Fuigin

:::ai tarzi'r-l eade g;r L*e otenentul. Fritzseheli. Trei prie teni, uni!:l

ea lii'lz,ele r:ilui lrifoi, t*{i trei ilavaieri ai Crueii d"e Fier, q,i-

ar.r ,:,at "r'iala pentru patrie ira aeetrasi tir'p A ceas;-E. pierdere ne

lcveste ca o lcv"itura Berfiuifr. Erar: exper{i ?rr eeea ee f5eeaur Ei

b,-ini ea.n:arazi per:.tru oai,nenii lor" 'L-Inecri trecem prin nigte

mci::ente hlestemate, eff,nd sirul ghinloar,ei*r nr-t vr:ea sa se

terrnine"

9 \\rdlfricd Herling, n. 7 iur.nie 192C, avrator g€rnlar eizui la datorie la 28 noienrbrie ig4':,laKosircmka, avansai posl-mortem cipilan.

l0 Hans Krumrninga, n. 6 maj 1920, arriator gcrman c)zut la eiai:orie la 2E nojenbri"- \g43.,1.aKostrorlka; ambele inibrrna{ii rie pe sitc u} Tracesofr,l'ar.coin

I i lrr,mc Fritzsche firsese deeorat ia 15 aprilie 1943.

Page 11: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

TUDET

t extraordinar comandant

: Fier pornegte din nou ln

. parte de noroc. Odati ne

,rd-rcst, eram deja aproape

terizim, desprinzAndu-ne

lni atunci. Deodatl, chiar

reriana noastri incepe sirurdu avioane de vAnltoare

ea si. atace, dar antiaeriana

;i incearci. sl tragl printre

ul Herlinge, comandantul

tul Krummingalo, ofilerulprabuEesc in fliclri. Pulinzschell. Trei prieteni, unitiraleri ai Crucii de Fier, qi-

timp. AceastS. pierdere ne

:rperli in ceea ce fbceau gi

Lheori trecem prin niqte

hinioanelor nu vrea s5. se

cizut Ia datorie la 28 noiembrie 1943,1a

cizur ia datorie Ia 28 noiembrie I943,Ialfo'a:-corn

MEMORII - VOLUMUL II

in noiembrie vine o telegrami: mi-a fost conferitiCrucea de Fier cu spade si frunze de stejart2 qi trebuie sim[ prezint de indati la cartierul General al Filhrer-uIui dinPrusia orientall. Era pe vremea cand doborasem cel de-al osutilea tanc. Personal mi bucuram pentru aceastl reinnoitrdistinclie, care sublinia, Ei nu in ultimul rind, realizlrilegrupului meu. Dar regretam nespus ci propunerea de decorare

a lui Hentschel cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier nuse intorsese la noi aprobati. Trebuie cl propunerea zace pe

undeva neluati in seami. Din acest motiv m-am hotirAt si-liau cu mine pe mitraliorul meu de bord. Hentschel tocmaiavusese cea de a o mia misiune gi avAnd in vedere cele cAteva

avioane de vAnitoare sovietice doborite de curAnd este de

departe cel mai bun mitralior de bord. Aqa ci zburim inPrusia Orientali, trecAnd peste Vinila, Proskurov, Lemberg

Ei Cracovia Ia Cartierul General al Fiihrer-ului de lAngiGoldapl3.

Am aterizat mai intAi la Lotzen.ra M-am prezentat la lt.

colonelul von Below si am aflat de la el ci odati cu mine va

primi frunzele de stejar si maiorul Hrabakls, vom fi prezentaliimpreunS.. L-am luat pe Hentschel cu mine si l-am intrebat

12 in datele existente despre Hans-tllrich Rudel se poate vedea ci aceasti distinctie i-a fostconferitd la 25 noiembrie 1943.

13 Azi oraq in nord-estul Poloniei, in apropierea exclavei ruse Kaliningrad.14 Azt Gizycko, la 80 km sud-vest de Goldap, pe maliul nordic la iacului |ezioro Niegocin.15 Dietrich Adolf Hrabak (1914 - 1995), ofi1er german de aviajie, creditat cu 125 de victorii in

peste opt sute de misiuni. Dupi rdzboi a fost coionel qi apoi general in avialia Bundeswehr-ului, pensionat in 1970.

15

Page 12: Memorii Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel Vol.2 - Hans-Ulrich Rudel.pdf · Capitolul 12 MAI DEPARTE SPRE VEST Balqaia Costromkal este un mic sat rusesc tipic, cu toate avantajele gi dezavantajele

16 HANS-UI-RiC}{ RUDEI-

pe tselow dac[ propunerea pentru decorarea sa nu a ajuns ]ae}. Acesta a spus c5. nu, dar a promis sL verifice imed.iat cun-l

stau luerurile tntreband la cabinetul R.eichsmsrschall-IuLwi.

bJici acolo nu s-a putut g5-si documentul respectiv; trebuie c[deocarndatl aEteapt[ chiar \a Reichsmarschallca sI fie aprobat.Aprobarea este iuati de lt"colonelul von Below prin viu graide la acesta gi apoi se duce La Fithrer gi ii raporteaz6. motiveiepentru care l-ain acus pe F{entsc}rei cu mine si cx d,ecorarea

sa cu crucea ce cavaler a fost aprobat[ de citre comandantulsuprem aTLuftwffi.

- F{entschel sd vin[ imediat, a fast ri.spunsr_e1.

Pentru credinciosui nleu mitralior a fost un mareeveniment" Foarte pulini au primit crucea de cavaler chiardin r:rAna Fiihrer-wlui, pentru cL decor}.rile personale de catre

coinandantul suprem ?nceB ci.r ccnfbrfueafrunzetror de stejar

la Crueea de Cavaier.

Si uite asa rnaiorul F{rabak, F{entschel si cu mine sti.m

in faia Fi.ihrer-ulu.i" Acesta mai intAi ne conferi decoraqiiie gi

apoi ne inviti s5" servirn ceaiul cu eX in biro.rl sftu" Ide vorbeste

d.espre operatiunile care au a\rut loc pe frontui de est gi despre

inv6lXmintele lor, despre noua pozilionare a unit5.lilor eare

vor fi neapi.rat necesare pentru a contracara atacul alialilcroccidentali. Din patrie se vor putea forma o rriullinae de

unitili gi industria le poate inzestra eu toate cele neeesare.

intre timp geniul inventatcr al germanilor munceste pentru