9
Alina Ene MEMORATOR Literatura romini pentru clasele 9-12 gi bacalaureat - DRAMATURGIA si POEZIA - N NICUIESCU

Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

  • Upload
    others

  • View
    79

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

Alina Ene

MEMORATORLiteratura romini

pentru clasele 9-12gi bacalaureat

- DRAMATURGIA si POEZIA -

NNICUIESCU

Page 2: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. EditwaParalela 45, Piteqti, 2008

Munteanu, George, Istoria literaturii romine. Epoca marilor clasici,vol. I, Editura Porto Franco, Galal| 1994

Papadima, Ovidiu, Literatura populard romdnescd, Editura pentruLiteraturl, Bucuresti, 1968

Petrescu, Camil, Teze qi antiteT.e, Editura Minerva, Bucuregti, 1972

Pop, Mihai; Rux[ndoiu, Pavel, Folclor literar romdnesc, EdituraDidactic[ si Pedagogicd, Bucuresti, l99l

Propp, Vladimir, Morfol.ogia basmului, Editura Univers, Bucuresti,1970

Roqianu, Nicolae, Stereotipia basmzlai, Editura Univers, Bucureqti,1973

Simion, Etgen, Scriitori romini de azi, Editura Cartea Romdnesci,Bucuresti, 1985

Teodorescu, G. Dem., Basme romdne, Editura Didacticd si Peda-gogicd, Bucuresti, I 968

Vianu, Tudor, Arta pro?.atorilor romiini, Editura Orizonturi, Bucu-resri.2010

Zahai.a Filipas, Elena, Retoricd Ei semnificalie, Editura Paideia.Bucuresti, 1995

CUPRINS

ARGUMENT .......5

DRAMATURGIA

COMEDIA - 0 scrisoare pierduti (de l.L. Caragiale) . ' ' . . . . . . . . .7

Expozitiunea . ....10Desfdqurarea actiunii ...11

...16Clasicismul comediilor lui Caragiale

Problema cuplului in textul dramatic(Zaharia si Zoe Trahanache) . . . .19

DBAMA (perioada interbelice) - Jocul ielelor (de Camil Petrescu) . ' .24

Jocul ielelor- dramd de idei . . . . ... . -. .26

Relalia intre douI Personaje(Ge I u Rusc a nu-Se rban Sa ru'Si ne sti)

DRAMA (perioada postbelicd) - lona (de Marin.Sorescu) . .......44lona-draml,deidei . . '... .46

Caracterizareapersonaiuluiunic ... .. 48

POEZIA

ROMANTISMUL .. ......54Roniantismul romanesc ........56

LITERATURA PA$OPTISTA

l/lHAl EMINESCU- Sara pe deal . ...... ,..67Paralel\Dorinta-Deciteori, iubito... ...........70

.36

.58

127126

Page 3: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

cRrTrcrsMUL JUN|M|ST . . . . . . . . . . .75

PRELUNGTRT ALE CLAS|C|SMULUt $t ALE R0MANT|SMULUt(curentetraditionaledeinceputdesecol XX) .............80

Siminitorismul ......80Poporanismul ........82

0CTAVIANGOGA-IVo/ ... ......84srMBoLtsMUL .. .......87

Simbolismul rom0nesc ........90GEoRGEBACoVIA-kcustrd ......92

Paraleli privind ipostazele eului liric (Plumbg Amurg Violetl . .94

MODERNISMUL INTERBELIC .......96Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ......g6

TUD0RARGHEZI- Flori de mucigai .........99Paraleld Psalm de Lucian Blaga - Psalmii arghezieni . . . . . . . .1 01

IONBARBU-Dinceas,dedus... ..........106TRADITIONALISMULINTERBELIC..... ......I09

Gdndirismul ........109IONPILLAT- Aci sosi pevremuri . .........111NEOMODERNISMUL POSTBELIC . .....,. .114

NICHITASTANESCU - Frunzd verde de albastru .......1i7P0STMoDERNTSMUL... ........j20B|BLT0GRAFTECR|T|CA ..........125

128

Page 4: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

DRAMATURGIA

COMEDIA

O SCRISOARE PIERDUTAde l.L. Caragiale

Clasic prin valoanea operei sale dar qi prin apartenenta la curen-tul literar, I.L. Caragiale este considerat Dramaturgul prin excelenfd,

chiar daci s-a remarcat qi in genul epic prin schite qi nuvele, si in do-

meniul publicistic.Temele pe care le abordeazl in operele literare surprind caracte-

ristici si institutii fundarnentale ale societilii: alegerile parlamen-tare, ca momente cruciale in lupta pentru putere, modul de formaresi de consolidare a lumii capitaliste, decadenta moravurilor, ca

trisdturl dominantd a lumii burgheze, parvenitismul, proces carac-

teristic al acestui tip de societate, Ecoala, instrument de fbrmare a

viitorilor ariviqti, familia, ca pepinierl de formare a parazililor so-

ciali, justi{ia, mediul in care sunt cultivate coruplia qi decaden{a,

presa, mijloc de intoxicare sociald.

O caracteristici a operei lui Caragiale este dubla dimen-siune a lumii creatc: cea comici qi cea tragici. Chiar dacl in mod

evident schilcle si comediile surprind prima dimensiune, ien nuvelis-tica pe a doua, in esen{I, in semnilicatia de profunzime, aspectul co-

rnic ascunde intotdeauna o realitate tragicii, precum irnaginea zeului

Page 5: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

Ianus cel cu doui fe!e. O lume in care nu exist[ valori, ci doar aspecte

negative, in care indivizii nu urmlresc decAt realizarea propriilor

interese, nu Poate fi decat tragicl.Schitele ilustreaz6 o mare varietate de forme: sceneta (Amicii,

CFI?), povestirea (Triumful talentului), raportul (Proce s-verbal),

telegrama (Tetegrame), epistola (Urgent), tabla de materii (1,4

Moqi) in care scriitorul evoc[ viala Bucureqtiului cu saloanele mon-

dene, balurile, berlriile, birourile funclionarilor, str[zile, b6lciurile

qi pdcllelile de I aprilie.

La grani{a dintre schif5;i nuveli, intre comic qi tragic se si-

tueazl doui texte: Doud loturi $i Inspecyiune.

Nuvelistica ilustreazl si ea o mare varietate de forme. Autorul

abordeaz6 nuvela de inspirafie naturalisti: O fdclie de Pa;te,

Piicat, invrerne de rdzboi, Grand HOtel ;'Victoia Romdni",nuvela

fantastici: Itt hanul lui Mhnjoatd, La conac, Kir lanulea, Calul

dracului,parabola cu inten(ie moralizatoare: Norocul cule gdtorului,

O inventie ruare, Partea poetului, Ion,parodia: Smirdndila (parodie

la Sultdnica de B.St. Delavrancea), Dd ddmult mai dd ddmult (pa-

rodie la basmele culte ale lui Delavrancea), autoparodia Noaptea

invierii (cu refbrire la O ficlie de Pa;te).

Se remarcd in plus proza lui memorialisticf: Boborul, Baio'

neta inteliSentd, Caut casd Fi Peste 50 de ani.

Marile comedii O noapte furtunoasd, Conu l-eonida fayd cu

Reacyiunea, O scrisoare pierdutd qi D-ale carnavalulai au fost pu-

blicate in perioada 1878-1885, iar drama Ndpasta in 1890. Inspi-

rate din viala burgheziei romdneqti din a doua jumitate a secolului

al XIX-lea, comediile analizeazl. formele parvenirii qi ale parveni-

tismului, ca trlslturi tipologicd a individului. Caragiale urmereEte

aici ambitia si orgoliile unei lumi care tr[ieqte intr-un moment isto-

ric favorabil afirmlrii sociale. Aceast[ lume nu este ins[ prezentatl

8

in mod abstract, ci concretizati istoric. Caragiale iqi proiecteazl

viziunea artistici in spa{iul rominesc, specificul parvenirii hind ilus-

trat prin indivizi, situalii qi limbaj caracteristice burgheziei vremiide la noi. Toate comediile iqi extrag substanla comicd din eviden-

tierea contrastelor caracteristice pawenirii: intre ceea ce sunt qi ceea

ce vor sI pari personajele, ceea ce spun qi ceea ce ar dori sI spunl etc.

Scriitorul se opreqte la pdturi sociale diferite, de la micul inaw[itde mahala, la marea burghezie, subliniind insl acelaqi fenomen.

Denumirea de,comedie" provine din termenii greceqti tomos

si ode (cdntec), avdnd semnificalia de,,cdntec in timpul komosului".

Etimologia plaseazi originea comediei in cintecele rituale grecegti

inchinate zeului Dionysos. Dionisiacele - serbiri in cinstea zeului,

se terminau cu o procesiune veseld, numitl [omos, in timpul cireiase canta si se dansa.

O scrisoare pierdutd de I.L. Caragiale este o comedie, specie

a genului dramatic in prozi, in care sunt inf[{iEate situa{ii, mo'ravuri, personaje, intr-un mod care stArneqte rdsul, avind finalfericit gi un sens moralizator.

Comedia lui Caragiale apar{ine gepului dramatic, in primul

rAnd, la nivelul con{inutului, prin faptul cd autorul se exprimi inmod indirect, lhsAnd personajele sI transmiti mesajul artistic'El nu intervine direct decAt in didascalii (indicaliile de regie). inplus, personajele sunt antrenate in derularea unor evenimente

care sunt plasate intr-un anumit cadru spatio-temporal: ,,in ca'pitala unui judel de munte; tn zilele noastre."

La nivelul formei, opera este destinati a fi reprezentati pe

sceni prin unele particulariti{i: este structurati in 4 acte alci-ruite dintr-un numdr variabil de scene, apare o listi cu numele per-

sonajelor gi cu ocupafiile lor, este indicat de fiecare datd numelepersonajului care di replica: TIPATESCU: ,,La revedere, neicd

Page 6: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

Zahario! " , apar indica{iile de regie in care, prin intermediul des-

crierii sau al naraliunii sunt prezentate elemente de decor: ,,O anti'camerd bine mabilatd. U;dtnfund cu. doudferestre mai...", poftrete

ale personajelor:,, Farfuridi (hofirAt), Trahanache (incruntat)", com'portarnentul acestora.',,Tipdtescu (vine amelit qi tmpleticindu-se

din fund qi caele pe un scantn cu capul tn mdini)". Modul de

expunere dominant intr-o operd dramatici este dialogul qi, ca

urmare a folosirii lui, se remarc[ prezenta elementelor de oralitate

a stilului: verbe la persoana a II-a: ,,Nu te mai tulbura, neicd..",

,,Ai putinticd rdbdare!", forme pronominale la persoana a II-a:

,,Stimabile, eu te las aici... D-ta n-ai nicio grijd...", construc{ii incazul vocativ: ,,Salutare, stimabile, sahiare! " , ,,7e sd-yi mai spui,

pui.cuEorule? ", verbe la modul imperativ: ,J)u'te ;i ia loc tn capul

mesii; fii zelos..." interjeclii: ,,8i, uite si d. Nae... ", termeni si ex-

presii populare'. ,,li-ai arwtcat norocul fu gdrld...", ,,bunioard",

,,fiecare figurd pe care o vdz", ,,nu-li fali o idee..." , ,,Mii scoli din

fi$"i..."Firul desfiqurlrii evenimentelor se structureazl in mod cro-

nologic, urmlrind momentele subiectului unei opere literare.

Expozi!iunea

Personajele piesei, numite de cltre autor ,,persoane" sunt pre-

zentate in lista de la inceputul textului cu numele qi statutul lor social

gi politic: $tefan Tipitesat - prefectul judelului, Agamemnon

Dandanache - vechi luptdtor de la 48, Zaharia Trahanache -prezidentul Comitetului Pennanent, Comitetului e I ectoral, C onti-

tetului ;colar, Comiliului agricol. ;i al altor conitete qi comitii,

Tache Farfuridi - avocat, membru al acestor comitele ;i comilii'lordache Brinzovenescu - asemenea, Nae Ca(avencu - avocat,

10

director-proprietar al ziarului,, Rdcnetul Carpalilor", prezident-fon-

dator al Societdlii Enciclopedice Cooperative ,,Aurora Economicd

Romdnd" ,Ionescu - insdrutor, colaborator la acel ziar si membru alacestei societdyi, Popescu - rnstitutor, asemenea, Ghifi Pristanda -poliyaiul ora;ului, Un Ceti{ean Turmentat, Zoe Trahanache -sotia celui de sus etc.

in aceeaqi listi sunt indicate timpul desfbqurdrii evenimentelor:

,,in zilele noastre", sintagmd echivoci si timp nedeterminat, putAnd

trimite la epoca contemporanl lui Caragiale, dar gi la oricare moment

istoric c5ruia ii apartine cititorul qi spa{iul, marcat qi el prin semnul

zero al indetermindii: ,,tn capitala unui judel de munte". Aceste

coordonate sugereazi caracterul de generalitate al operei. care pre-

zinti fapte exemplare qi creeazl tipologii, modele imuabile de com-portament, universal valabile, marci a clasicismului.

Intriga o constituie greqeala pe care o tace Zoe Trahanache

pierzdnd o scrisoare de amor primitd de la $tefan Tiptrtescu, ,,prie-tenul intim" al,,venerabilului pre4ident", gi amantul ei. Scrisoarea

esrc g5sit5 de Cetileanul Turmentat de la care o ia vicleanul Nae

Calavencu, pentru a o folosi ca instrument de qantaj, impotriva ,,ina-nicilor politici " din facliunea Tip[tescu-Trahanache-Farfuridi.

Desligurarea ac!iunii

Dupi ce incearcd zadamic prin amenin{5ri sau promisiuni sd

oblind ,,docomentul" compromilltor, Tipltescu se las5 convins de

Zoe sd suslinX candidatura lui Ca{avencu. Pe de alt[ parte, aparent

naivul Zaharia Trahanache consideri scrisoarea o ,,plastografie"grosolanl, dar aclioneazl cu promptitudine, ciutAnd si contracareze

atacul lui Ca{avencu. Glseqte astfel o polild falsificati de acesta gi

este pregltit pentru contraofensivl.

't1

Page 7: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

Actul al treilea prezintd discursurile candida(ilor suslinuli de

cele doud facliuni ale aceluiaqi partid politic: Faffirridi gi Cafavencu.

De altfel intreaga luptd politic[ se dd pentru desemnarea candida-

tului care, odatl hotdrAt, va fi ales ,,in unanimitare " de cdtre membriipartidului. Discursul lui Farfuridi este un imens Ei cople$itor nonsens,

lipsit de substanli qi complet nearticulat logic, frizAnd absurdul, iarcel al lui Calavencu sforlitor, demagogic qi fals patetic.

La sfArqitul aceluiaqi act este atins punctul culminant, in mo-

mentul in care, de la ,,centru" , esle impus drept candidat Agamemnon

Dandanache, sumd a tuturor defectelor ilusffatq prin intermediul

celorlalte personaje: qantajist ordinar, aspect pe care il dezvdluie cu

o senin[tate zguduitoare, senil, ticlit, peltic, culme a prostiei, dar qi

canalie de cea mai joas[ spe{I.in incdierarea care se declanqeazl intre suslindtorii celor doud

grupXri din cauza impunerii unui candidat necunoscut, Calavencupierde plliria in clptuqeala cdreia pistra scrisoarea. Gisit[ din nou

de Cetdleanul Turmentat care fusese ,,impdrlitor la po;tie" ea este

livratd ,,andrisantului", adicd lui Zoe.

PierzAnd orice qans[ de a mai fi desemnat drept candidat qi ris-c6nd si fie lEcut rdspunzitor pentru falsul descoperit de Trahanache,

Calavencu acceptl pedeapsa umilitoare impusi de Zoe, aceea de

a conduce manifestalia publicd pentru sirbhtorirea victoriei luiAgamemnon Dandanache.

Deznodim6ntul surprinde prin urmare un compromis, fogtiiadversari politici implcandu-se in sunetele fanfarei militare.

Prin confinut qi prin modul de rezolvare a conllictului O scisoarepierdutd se subsumeazi comicului, categorie estetice reprezentati

printr-o serie de modalit{i de realizare: comicul de moravuri, de

situafie, de caractere, de nume sau de limbaj.

12

Piesa lui Caragiale este o comedie de moravuri pentru cd sanc-

lioneazd prin intermediul satirei modul de vialI al unui eqantion din

societate intr-un moment relevant, acela al alegerilor pentru Camerl

(a deputalilor). Este surprinsd in mod magistral 5i exemplar farsa

alegerilor care vizeazdmt desemnarea deputatului, ci a candidatului

in interiorul a doud facliuni ale aceluiaqi partid. Odatd desemnat,

candidatul este ales, dupl cum afirmdZahaia Trahanache: ,,Nu in

majoritate ci in unanimitate."Comicul de situafie este dat, in primul rAnd, de pierderea qi

gdsirea in mod repetat a scrisorii, apare apoi in momentul in care

Tipitescu descoper[ ingeldtoria pe care o pusese la cale Ghi![ cu

steagurile, dar reiese gi din procedee specifice precum: cind doi se

cearti al treilea ciqtigi (Se ceartl pentru candidatur[ Farfuridi gi

Calavencu qi cdqtig[ Agamemnon Dandanache), qui'pro'quo-ul, a

1ua pe cineva drept altcineva sau o situalie drept ceea ce nu este

(Dandanache ii confundl mereu pe Tipltescu gi Trahanache numin-

du-l pe primul ,domnule prezident" si pe al doilea ,domnule pre-

fect"), picilitorul picilit (Calavencu care incercase sI pdc[leascd

fac{iunea adversi este obligat in final de Zoe s[ conduci manifes-

tatia publicl in cinstea lui Dandanache).

Comicul de caractere contureazl profiluri ridicole prin abun-

den{a de trdslturi negative, tragice prin lipsa oricdrei calit[fi. Drama-

turg clasic, Caragiale construieqte tipologii, personaje plate, dominate

de o singuri trlseturi de caracter, incapabile s[ evolueze, ac{iondnd

in orice imprejurare in func1ie de obsesiile lor, atAt de bine creionate

incdt,,fac concurente st[rii civile", ieqind din paginile c64ii qi de-

venind memorabile. Astfel se pot remarca: tipul incornoratului(Zahaia Trahanache), care aparent este naiv qi uqor de manipulat,

dar in realitate este diplomat. El se preface cI nu acceptl trddarea

sotiei, deoarece incearc[ sI evite scandalul care i-ar ruina imaginea

13

Page 8: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

publicl gi l-ar lipsi de sprijinul politic a1 lui Tipdtescu. Tipul de'

magogului este ilustrat de Nae Calavencu care vrea sI pari patriotgi promotor al progresului, dar este un qantajist gi un protitor lipsitde scrupule. Farfuridi reprezintd prostul fudul care, propus pentru

a fi ales deputat, ar trebui s[ poati reprezenta interesele judelului,

insl este capabil de trddare ,,dacd o cer interesele partidului" qi rnpoate avea nici m[car un discurs coerent. Tipul servilului prefbcut

este intruchipat de Ghit[ Pristanda care ar trebui s[ reprezinte

,,bratul impa(ial al legii" qi care, in aparentl, este ,,omul prefectu-

lui", dar, in esen[[, se conduce dupl principiul ,,PupdJ tn bot si-ipapd tot, cd sdtulul nu crede la dl fldmdnd". Zoe este interesataadulteri care poate si se pretacd a fi sentimentali qi fiagild, dar

este voluntar[, duri si t[ioasd: ,,Te aleg eu, eu qi cu bdrbatul meu!"

Chiar dacl Tipltescu ii propune si plece impreun[, ea nu poate

renunta la privilegiile pe care i le aduce pozilia sociald a so{ului.

Agamemnon Dandanache, perfidul senil, cel ales deputat, ,,maiprost decdt Faduridi Ei mai canalie decdt Calavencu" este tot ceea

ce meritd o ,,sotietate" corupt[ in care ,J{u mai e moral, nu mai sunt

prinlipuri, nu mai e nimic: enteresul qi iar enteresul..."

Caragiale valorificl in opera O scrisoare pierdutd qi comicul

de nume. Prenumele Zaharia sugereazd zahariseala, incapacitatea

personajului de a se sustrage ticurilor sale qi canoanelor unei socie-

tI{i corupte qi venale, iar Trahanache (de la ,gahana" - coci moale)

reprezint[ in aparen{[ un personaj uqor de modelat qi de manipulat.

Tipitescu este probabil un derivat de la ,,tip", un filfizon care se fo-

loseqte de influenla qi de pozilia social[ a femeilor. Pristanda este

un joc popular in timpul cdruia dansatorii se miqcd la comanda unui

lider, ca si polilaiul care ,danseazil' la ordinele diverselor personaje.

dupd cum ii dicteazd interesul. Cafavencu face trimitere ori la o

,,ca![", personaj strident $i sforiitor, ori la,,calaveic6", haind cu

14

doui 1'ete, sugestiv[ pentru caracterul duplicitar al personajului.

Farfuridi gi BrAnzovenescu formeazE un cuplu de imbecili, depen-

denli unul de cel[lalt, fiind unul altuia de folos, precum fzrfuria cu

brdrza. Zoe este un nume care, prin diminutivare, Joilica, sugereazivulgaritatea qi impostura, dar si un caracter voluntar, masculin:

,,Zoe, Zoe fii bdrbatd..." Agamemnon Dandanache qocheazi prinantiteza dintre numele eroului grec care a cucerit Troia si ,dandana",incurc[-lume cu ,,clopotei qi zdronca-zdronca". Uneori celelaltepersonaje folosesc diminutivul depreciativ Agamit[, pentru a subliniaprofilul unui individ de cea mai joas[ spetA, un ,,gagami1d" printre

alli ,,Mitici" si Popegti imortalizali in mod magistral de Caragiale.Comicul de limtraj este ilustrat printr-o serie extrem de larg[ de

mijloace: pronun{area greqitS a unor termeni: ,,.famelie", 'bam-pir",,,sotietate ",,, prir{ipuri ",,, entere s ", etimologia popular[,,scrofulosi", ,capitalisti" (locuitori ai Capitalei), lipsa de proprie-tate a termenilor: ,,liber-schimblst" (elastic in conceplii in viziunealui Cafavencu), valorificarea polisemiei: ,,ne-am rdcit tmpreund",confuzia paronimici:,,ple bicist ",,, renurneralie ", asocia{iile in-compatibile: ,,lntlustrkt romAnd este admi.rabild, e sublimd, dar lip-se;te cu desdvdrqire ", contradicfia in termeni: ,,Dupd lupte secu-

lare care au durat aproape 30 de ani", ,,Ori sd se revizuiascd,primesc! dar sd nu se schimbe nimica, ori sd nu se reviTuiascd, pri-ntesc! dar atunci sd se schimbe pe ici pe colo, qi anume in punc-tele... esenliale", nonsensul: ,,Dacd Europa... sdfie cu ochii alintiliasupra noastrd, dacd md pot pronunya astfel, care lovesc solietatea,

adicdfiindcd din cauza zguduirilor... qi... idei subversive... ;i md-nle-Iegi, mai tn sfdrqit, pentru care in orce ocaziuni solemne... a datprobe de rdcr... ", truismele: ,,O soyietate fdrd printipuri, va sd zicdcd ru,r le are...", ,,Un popor care n.u merge iilainte, std pe loc, ba maidd ;i-napoi". Automatismele verbale (ticurile) ce c'Nacteizeazd

15

Page 9: Memorator Literatura Romana Cls 9-12 Si Bacalaureat ... Literatura Romana Cls 9-12 Si... · Manolescu, Nicolae, Istoria criticii a literaturii romAne. Editwa Paralela 45, Piteqti,

aproape toate personajele trimit cdtre o lume tragicd dominati de

tare adAnci, suferind de toate maladiile morale posibile, in care in-

divizii, urmirindu-si doar propiile ,,enterese" sunt ni$te masiniriistricate, incremenite in pozilii macabre. Expresia ,,Ai puyinticd rdb-

dare" trddeazd, in cazul lui Trahanache, dorinla de a cAqtiga timppentru a-qi pune in ordine gAndurile, o fire calculat[ qi vicleanl.Pristanda se pliazI dupd cum bate vdntul, fiind de acord cu toatl lumea

de la care poate avea vreun beneficiu ,,Curat caraghioz... Curatmi s e1... ", pdnd cAnd ajunge la oximoronul:,, C urat murdar... / " Dan-

danache intrd in scend cu,, ho doronc - hodoronc... zdronc a- zdronc a "qi ,,Nu-lifayi o idee... neicusorule... puicusorule... " venit fiind ,,cuocazia aledzerii...".

CLASICISMUL COMEDIILOR LU! CARAGIALE

Ap5rut in Franla Ei dezvolt0ndu-se in secolele XVII-XVIII, cla-

sicismul se caracteizeazh prin respectul pentru valorile Antichitilii.Curent bazat pe ra(iune, el aqaz[ in centrul preocuplrilor fiin(a

umanl, manifestdnd o pronuntatl tendinl5 c[tre ordine, rigoare,

simetrie, cltre sensul moral qi estetic al artei, cltre expresia sobrisi stilul inalt gi promovdnd puritatea genurilor qi a speciilor.

Personajul clasic este plat, dorninat de o singurl trlsdturi de

caracter, in functie de care aclioneazi in orice imprejurare, un model

imuabil de compofiament: avarul, mizantropul, afemeiatul etc.

tn teatru, clasicismul aduce aqa-numita reguli a celor treiunitifi: de timp, de loc qi de acliune.

Prin unitatea de timp li se impunea autorilor dramatici ca eve-

nimentele prezentate in piesa de teatru sI se deslEEoare intr-un in-

terval de timp cdt mai limitat: doulzeci si patru de ore sau chiar

16

doul-trei ore, cdt dura spectacolul teatral. Unitatea de loc restrAngeacadrul desfisurdrii ac(iunilor Ia un oras, o cas* sau chiar la o camer[.Unitatea de actiune presupunea surprinderea unui singur conflict.

Comediile lui Caragiale se subsumeazl esteticii clasice prin:rela{ia de simetrie intre incipit qi finat, aplicarea regulii celortrei unitSfi, creionarea de tipologii.

Comediile au o structure circulari datd de rela{ia de simetrieintre incipit gi final: O noapte furtunoasdincepe cu descoperirealui ,,coate-goa1e", Ric[ Venturiano care le urmiregte pe femei qi se

incheie cu nunta lui cu Zi1a. O disculie despre Revolu(ia de la1 1 februarie 1866 deschide presa Conu l-eonida..., ca sI urmireascdapoi desflgurarea miqcirilor de strad[ care se dovedesc a nu fi revo-lulionare, ci un chef la casa blcanului din colt. D-ale carnavaluluiincepe qi se termin[ in acelasi decor al unui salon de frizeie de ma-hala, cu intenlia lui Iordache de a-i scoate o m[sea Candidatului,inten{ie,,subminatd" de frica celui din urm5, iar O scrisoare pier-dutd svpinde, in acelaqi fel, pierderea qi glsirea scrisorii de amor.

Din punctul de vedere al aplicirii regulii celor trei unitifi,Caragiale o respecti in aspectele ei esen[iale, dar resimlind-o carestrictivi, se foloseqte de diverse modaliteti de elasticizare a ca-racterului siu rigid.

Astfel, acfiunea comediilor incepe intr-un anumit punct al des-fdsur[rii evenimentelor, iar partea nereprezentati scenic este rezu-mate prin apelul la nara{iune qi la dialog, extinzAndu-se in acest felintervalul de timp in care se petrec acliunile. in O scrisoare pierdutdtarsa alegerilor se desfEgoarl in aproximativ doud zile, dar scrisoareafusese deja pierdutd de Zoe si furat5 de Ca(avencu in momentul incare incepe piesa. Cititorul (spectatorul) afl[ aceste lucruri ulterior,din discutlile lui Zoe cu Tipitescu gi ale lui Tipdtescu cu GhiFPristanda. in celelalte trei comedii acliunea se petrece intr-o singur[noapte, respectand normele clasice.

17