Mem Tehnic dimensionare parcare

8/10/2019 Mem Tehnic dimensionare parcare

1/25

Managementul si ingineria traficului rutier

1

I. Memoriu Tehnic

I.1 Tehnici de parcare in zonele urbane

Statisticile referitoare la gradul de ocupare al arterelor rutiere, arata ca in generalspatiile din carosabil destinate in mod curent derularii traficului sunt in general ocupate

partial cu automobile in stationare. Astfel, pe durata unei zile, in zonele urbane dens

circulate, in medie cca. 30 45 % din totalul autovehiculelor sunt stationate, procentul

variind in functie de ora de raportare din timpul zilei.

Stationarea unui autovehicul face ca acesta sa isi schimbe identitatea de participant

la trafic, devine un participant pasiv, care insa ridica o serie de probleme fluxurilor de

vehicule aflate in miscare. Cateva argumente in acest sens sunt relevante si fac sa impuna

luarea in considerare a o serie de restrictii in sistematizarea traficului rutier, astfel:

reducerea culoarelor de deplasare pentru autovehiculele in miscare;

restrictionarea acceselor in si din artere adiacente celei pe care s-a efectuat

parcarea;

diminuarea vitezei fluxurilor de vehicule sau blocarea datorita manevrelor de

garare;

reducerea sigurantei traficului prin limitarea campului de vizibilitate pentru

automobile aflate in deplasare;

reducerea drastica a capacitatii de trafic a arterelor rutiere, care in aceste

conditii ajung sa fie exploatate pana la 40 % din capacitatea prevazuta prin

proiect.

Edilii urbani se confrunta cu serioase probleme privind identificarea si alocarea

spatiilor destinate stationarii vehiculelor. In functie de particularitatile urbanistice si

politica de dezvoltare adoptata prin Planurle de Urbanism Zonal, sunt identificate cateva

categorii de parcari, pretabile stationarii vehiculelor in zonele urbane. Este insa necesar sa

se faca remarca ca: dezvoltarea urbanistica actuala la nivel european si diversificarea

modalitatilor (uneori inventive) de asigurare a locurilor destinate stationarii vehiculelor,

au facut ca din punct de vedere al clasificarii parcarilor, sa existe o serie de noi solutii


2/25


2

constructive care ies din tiparele obisnuite si impun o abordare mai flexibila a acestei

problematici.

In functie de amplasamentul si modul de amenajare al parcarilor acestea sunt

clasificate in:

parcari riverane, situate in imediata vecinatate sau la limita carosabilului;

parcari tip siloz care sunt delimitate prin constructii permanente fiind

asigurate cai de acces si ghid de informare privind locurile disponibile; acestea

pot fi subterane sau supraterane, functie de spatiul disponibil;

parcari terane de incinta specifice marilor complexe comerciale, unde parcarea

are un rol strict definit din punct de vedere al obiectivelor utilizatorilor si al

destinatiei date;

parcarile valet in care manevrarea automobilului pentru garare in spatiile

special destinate si readucerea acestuia in trafic se face de catre personal angajat

in acest scop; acest tip de parcare asigurand posibilitatea parcarii in conditii de

blocaj total, fapt ce duce la cresterea numarului de vehicule garate pe unitatea de

spatiu disponibila.

Fiecare din categoria de parcari mentionate se poate detalia functie de

particularitatile date de amenajarea spatiilor destinate stationarii autovehiculelor in

categorii distincte.

Parcarile riverane, sunt de regula cele mai utilizate in mediul urban, oferind o serie

de avantaje directe utilizatorilor, dar ridicand in acelasi timp probleme deosebite in

fluidizarea fluxurilor de vehicule in trafic. Parcarile riverane pot fi:

parcari de tip perpendicular pe axa drumului;

parcari dispuse inclinat (unghi sub 80 );

parcari paralele cu axa drumului (parcari in tandem).


3/25


3

Fig. I.1.1 Gararea automobilului in parcarea perpendiculara

Parcarile de tip perpendicular(fig. 1) au avantajul ca utilizeaza cel mai bine spatiul

disponibil, cu conditia ca sa existe suficient spatiu intre artera pietonala sau fatada

cladirilor riverane arterelor rutiere din vecinatate si marginea drumului. Prezinta insa un

dezavantaj legat de numarul manevrelor in vederea gararii autovehicului.

Complexitatea manevrelor este redusa si nu ridica probleme speciale din punct de

vedere al sigurantei traficului. Astfel, daca intrarea se poate executa dintr-o singura

manevra, iesirea se executa din doua manevre si ridica o problema de asigurare a

conducatorului auto in conditii de vizibilitate redusa. In cazul in care intrarea se face din

doua manevre, iesirea din spatiul de parcare se face in conditii de siguranta sporita, dintr-o

singura manevra.

Acest tip de parcare este mai putin recomandat ca modalitate de amenajare a

spatiilor de stationare in imdediata vecinatate a arterelor de trafic sau in zonele intenscirculate.


4/25


4

Fig. I.1.2 Avantaje si dezavantaje ale parcarii perpendiculare

Parcarile paralele (in tandem) sunt des utilizate ca solutie de garare in imediata

vecinatate a arterei de trafic, prezentand insa dezavantajul major, legat de spatiul ocupat

pe directia drumului.

Fig. I.1.3 Parcare paralela


5/25


5

Fig. I.1.4 Parcarea in tandem

Nu necesita amenajari deosebite si asigura o buna vizibilitate a conducatorului auto

la reincadrarea in fluxul de vehicule. Ca numar de manevre executate la intrarea iesirea

din spatiul de parcare si in acest caz suma lor este constanta, cu specificarea ca incadrarea

in fluxul de vehicule se face mult mai rapid, fara a stanjeni autovehiculele aflate in

deplasare. O eventuala economie virtuala de spatiu se poate face prin pozitionarea

automobilului cat mai aproape de bordura, astfel ca deschiderea portierei din dreapta sa se

faca in spatiul pietonal (trotuar), cu asigurarea corespunzatoare ca debarcarea imbarcarea in automobil sa nu stanjeneasca (surprinda) pietonii.

Din punct de vedere al sigurantei traficului, acest tip de parcare insa expune

conducatorii auto la cel mai mare numar de evenimente rutiere, deoarece se creeaza o

falsa iluzie a sigurantei sporite la incadrarea in trafic.

Parcarea in unghi , reprezinta o solutie de compromis, care este utilizata in

urmatoarele situatii: spatiul disponibil pana la axa drumului este mai redus si nu permite

efectuarea manevrelor solictitate pentru amenajarea unei parcari perpendiculare, exista

suficient spatiu comparativ cu cel necesar parcarii paralele, astfel ca se poate asigura un

numar sporit de locuri disponibile.


6/25


6

Fig. I.1.5 Parcare in unghi

Fig. I.1.6 Parcare in unghi

Dupa cum se poate constata, parcarile in unghi aduc o economie semnificativa de

manevre concomitent cu reducerea duratei prezentei automobilului pe suprafata de

carosabil destinata deplasarii fluxurilor de vehicule.

Astfel scade probabilitatea formarii plutoanelor de vehicule in asteptare, ducand la

reducerea congestiilor in trafic atat la intrarea cat si la iesirea din spatiul de parcare.

Parcarile siloz, reprezinta solutia moderna de asigurare a spatiilor de garare a

autovehiculelor pentru perioade mai lungi, in zonele urbane aglomerate.


7/25


7

Sunt amenajari cu caracter permanent si reprezinta rezultatul unei investitii a

administratiilor locale sau a intreprinzatorilor particulari, care in timp, functie de gradul de

utilizare a parcarilor se amortizeaza.

Rata de amortizare a acestui tip de parcare depinde de modul de aministrare si

eficienta amplasarii ei, functie de cerinta de stationare din zona. Exista tendinte ca acest tip

de parcari sa deserveasca si ansambluri de locuinte, prin aceasta reducandu-se necesarul

spatiilor de garare din imediata vecinatate a imobilelor, crescand astfel procentul de spatii

verzi de depoluare sau permitand trasarea de noi configuratii a arterelor de circulatie.

Conditiile care asigura o amortizare rapida a acestui tip de parcari sunt:

existenta unor obiective turistice de interes in zona (areale urbane istorice,monumente, muzee, etc.);

amplasarea unor institutii de interes public major (de sanatate, administrative,

legislative, culturale);

amplasarea in imediata vecinatate a centrelor civice si comerciale.

Parcarile siloz pot fi: subterane sau supraterane, in functie de spatiile existente la

dispozitie si axa dezvoltarii lor. In multe cazuri alegerea se face in acord cu cerintele de

arhitectura urbanistica, pentru a masca sau a incadra obiectivul in arhitectura arealului.

Sunt frecvent intalnite indeosebi in zonele centrale ale metropolelor parcarile subterane pe

unul sau doua nivele, care prezinta avantaje legate de posibilitatea dezvoltarii lor fara a

stanjenii traficul si fara a implica restrictii de urbanism. Parcarile supraterane sunt de

regula asociate unor institutii cu un aflux constant mare de utilizatori sau in cazul

investitorilor unor zone incluse. Parcarile tip siloz subterane sunt mai des utilizate ca

solutie de asigurare a garajelor imobilelor de locuit sua institutiilor publice cu un aflux

constant mediu de utilizatori.

Se intalnesc insa si in zone centrale urbane ca solutie de armonizare arhitecturala

cu locatiile invecinate.


8/25


8

Fig. I.1.7.1 Parcare subterana tip siloz cu doua nivele cu elevator

Fig. I.1.7.2 Elemente parcare tip siloz pe doua nivele cu elevator: 1 - grinda nivel II; 2

platforma suport de pozitionare; 3 platforma de andocare; A spatiul de degajare

permutare vehicule.

Din punct de vedere al administrarii spatiului de parcare pentru a utiliza cat mai

judicios spatiul disponibil, se constata ca alterneaza parcarile perpendiculare cu cele in

unghi. Astfel, cele mai des intalnite sunt amenajarile de tip perpendicular in culoare

paralele dar, sunt agreate in functie de aria disponibila si parcarile in unghi.

Solutii moderne utilizate la ora actuala in conditiile unor spatii de parcare mult

reduse fata de necesarul zonal, o constituie parcarea tip siloz elevator, in care

automobilele sunt asezate pe platforme suprapuse, ce necesita o structura de transfer fara


9/25


9

insa a impune amenajarea suplimentara a unor structuri de rezistenta de tipul celor din

beton armat.

Transferul automobilelor se face prin intermediul platformelor elevator care sunt

deplasate pe verticala si orizontala (de-a lungul palierului de parcare).

In prezent, asemenea solutii se aplica in mari aglomerari urbane unde cererea de

parcare este suficient de mare ca sa permita practicarea unor tarife ridicate. Asemenea

parcari sunt in functiune inca din anii 2003 in Venetia, Roma si Londra.

In SUA silozul elevator este utilizat ca solutie de parcare in zonele rezidentiale dens

poluate, accesul fiind restrictionat, in plus fiind luate masuri, probleme de securizare a

automobilelor.

Parcarile terane de incinta, sunt amenajate indeosebi in cadrul marilor complexe

comerciale, unde fluxul de vizitatori este ridicat, acestea variind prin numarul de locuri si

modul de marcare a locurilor de parcare in acord cu spatiul disponibil si cu respectarea

normelor de siguranta in deplasarea autovehiculelor.

Parcarile valet sau parcarile asistate, sunt o solutie relativ noua, derivata din

serviciile asigurate in cadrul hotelurilor de lux. Astfel, gararea automobilului se face de

catre personal pus la dispozitie in acest scop de administratorul parcarii.

Eficienta nu consta doar in serviciul oferit, dar asigura si o utilizare a spatiului de

parcare existent mult mai judicioasa. Astfel, in acest tip de parcari marcarea nu mai este

necesara, vehiculele putand fi garate chiar in conditii de blocaj reciproc, deoarece

personalul de deservire are posibilitatea de a realiza manevre de deblocare, avand la

dispozitie posibilitatea de a misca orice vehicul aflat in custodie.

In multe situatii acest tip de serviciu intra in gama ofertei localurilor de lux sau a

unor institutii mari. Sunt intalnite indeosebi in zona centrelor de afaceri sau a localurilor de

lux.


10/25


10

Fig. I.1.8 Parcare valet

O extindere a sistemului valet o reprezintaparcarea asistata, prin care personal pus

la dispozitie de administratiile locale efectueaza serviciul de garare al automobilelor,

acestia cautand loc de parcare in conditii de siguranta, in vecinatatea imobilului (cu

destinatie comerciala sau financiara), care a reprezentat punctul de destinatie.

Astfel, beneficiarul acestui serviciu castiga timp si reduce durata de stationare a

propriului vehicul in zonele aglomerate.

Un concept diferit privind spatiile de parcare, bazat indeosebi pe atitudinea si

gradul de socializare a membrilor comunitatii, se refera laparcarea tip condo.

In acceptul uzual, principiul consta in utilizarea in comun, alternativ sau in acelasi

timp al unui singur loc de parcare, cu riscul asumat al blocajului reciproc, rezolvat pe cale

amiabila. Astfel, in situatia in care unul din utilizatorii locului de parcare este plecat din

localitate mai mult timp, automobilul acestuia se va afla in zona pasiva de garare, lasand

locul disponibil celuilalt automobil. In toate cazurile, problema accesului reciproc la iesirea

din spatiul de parcare se face prin lasarea cheilor in contact (sau intr-un loc accesibil),

astfel ca automobilul sa poata fi manevrat. Tehnica insa nu a dat rezultatele scontate si nu a

fost generalizata desi a avut si are toata sustinerea autoritatilor administrative.

Se pare ca de la a imparti spatiul de parcare s-a ajuns rapid la situatia de a imparti

utilizarea autovehiculului ceea a dus la nasterea unui intreg lant de neintelegeri intre

utilizatorii de astfel de spatii.


11/25


11

Optimizarea gararii automobilelor, vizeaza urmatoarele componente:

modelarea spatiului ocupat de automobil pentru parcarea efectiva;

evaluarea spatiului necesar manevrelor de parcare;

modelarea timpului necesar pentru gararea automobilului.

Modelarea spatiului de parcare, are in vedere luarea in considerare a facilitatilor

minimale necesare automobilului aflat in garare. Astfel se impun urmatoarele aspecte:

asigurarea imbarcarii debarcarii usoare pe ambele parti ale automobilului

(stanga dreapta);

asigurarea spatiului de siguranta fata de vehiculele cu care se invecineaza;

identificarea modului optim de marcare a locului de parcare.

Spatiul ocupat de un automobil in parcare se determina in functie de dimensiunile

geometrice si distantele de siguranta necesare (fig. 9).

Fig. I.1.9 Dimensiunile si spatiul ocupat de un automobil in garare

unde:

reprezinta lungimea totala a spatiului de garare;

L lungimea autovehiculului;

reprezinta latimea totala a spatiului de garare;

B latimea totala a autovehiculului (fara lunetele laterale);


12/25


12

b lungimea portierei;

unghiul sub care se deschide portiera pentru a asigura imbarcarea

debarcarea (avand valoarea optima de 45 ).


13/25


13

I.2 Monitorizarea spatiilor de parcare

Monitorizarea parcarilor are ca scop: informatizarea gradului de ocupare al

acestora, identificarea utilizatorilor si nu in ultimul rand asigurarea unei modalitati de

plata a serviciului oferit (gararea automobilului in spatii amenajate si protejate).

Procesul de monitorizare presupune instalarea unor echipamente electronice (sau

video), prin intermediul carora, in mod automat, sa fie contorizate toate actiunile de tipul:

modificare a pozitiei automobilului, in spatiul de parcare, intrarea si parasirea spatiului de

parcare.

Cuantificarea acestei activitati o reprezinta determinarea evaluarea eficientei unei

parcari.

Indicatorii care exprima eficienta parcarilor sunt:

durata medie orara de ocupare a unui loc de parcare;

gradul orar de ocupare al parcarilor.

Este de mentionat faptul ca utilizarea acestor criterii permite determinarea exacta a

gradului de recuperare a taxelor de parcare colectate automat sau manual.

Informatizarea parcarilor se realizeaza in principal pe doua cai:

informatizarea electronica prin senzori si echipament hard de prelucrare

stocare date;

informatizare video cu camere de rezolutie inalta sau medie viteza (peste

40 frame/s), care permit prelucrarea de imagine.

In general, monitorizarea parcarilor are ca scop:

identificarea numarului de intrari si iesiri;

eficienta colectarii taxelor;

modul de utilizare a spatiilor de parcare;

supravegherea spatiului de parcare din punct de vedere al sigurantei

autovehiculelor garate.


14/25


14

Din punct de vedere al modalitatilor de detectie a prezentei automobilului in spatiul

de parcare, se utilizeaza o gama relativ larga de tehnici si traductori, care au la baza

principii diferite de functionare, realizand detectia in anumite conditii, impuse de modul si

scopul in care se realizeaza culegerea informatiei.

Monitorizarea parcarilor din punct de vedere al gradului de ocupare si al insumarii

intrarilor iesirilor se realizeaza utilizand tehnici:

optoreflexive;

magnetorezistive;

video monitorizarea acceselor.

Detectia optoreflexica este recomandata pentru parcari tip siloz, unde intrarea iesirea in si din spatiul de parcare se face pe culoare bine demarcate, destinate exclusiv

autovehiculelor care utilizeaza parcarea.

Pana in aceasta etapa de realizare a proiectului s-au testat trei grupe de senzori din

care doua, sunt pretabile scopului propus in aceasta faza. Senzorii optoreflexivi sunt

considerati a reprezenta o solutie atractiva pentru parcari, in conditiile in care pretul de

cost este relativ redus, iar viteza de apropiere a autovehiculelor de senzori este redusa.

Fig. I.2.1 Mod de functionare al senzorilor optoreflexivi

Avantajele acetui tip de senzorizare a parcarilor sunt urmatoarele:

este o solutie simpla din punct de vedere constructiv si montajul nu ridica

probleme deosebite utilizatorilor;


15/25


15

conectarea la un serial de date se face relativ usor, domeniul de tensiune

si frecventa de transmitere semnal nu implica echipamente hard

pretentioase;

calibrarea se face automat, prin simpla suntare a firelor de alimentare a

senzorului.

Dezavantajele semnalate la testarea acestor senzori si prin prin prisma aplicabilitati

lor la sistemele de detectie de tip parcking, sunt urmatoarele:

amplasarea senzorilor fata de sol trebuie riguros selectata, sa nu

depaseasca inaltimea panourilor de portiere (care reprezinta demarcatia

liniei continue de caroserie a automobilului), deoarece exista posibilitatea

ca senzorul sa citeasca mai multe obiecte in momentul in care prin fata

senzorului trec structuri de sticla ce permit transmiterea spotului

luminos;

in cazul vehiculelor care se deplaseaza in pluton, datorita frecventei

relativ mici de lucru, exista posibilitatea ca nu toate sa fie surprinse de

senzor (trecere de vehicule nemarcata), in pozitie activa, fapt ce

constituie o restrictie majora si determina utilizarea acestei categorii de

senzori doar in tandem cu sisteme suplimentare electronice de limitare

permitere a accesului in parcari;

sesizeaza inclusiv prezenta pietonilor sau a altor obiecte vietati aflate in

campul de detectie.

O alta categorie de senzori fezabili pentru sesizarea intrarilor iesirilor in spatiloe

de parcare sunt senzori de tipul: U - Gage, R - Gage si L - Gage, care fac parte din categoria

senzorilor rapizi de detectie cu precizie de orientare ridicata.

Senzorii din clasa L Gage permit focalizarea undei laser cu precizie si in plus,

detecteaza viteza de apropiere a vehicului tinta, fiind considerati in literatura de

specialitate si senzor radar.


16/25


16

Fig. I.2.2 Senzorul optic cu unda laser L Gage; meniul de programare si schita

conexiunii

Nu necesita un ecran de reflexie si poate fi extins ca domeniu de utilizare si la

identificarea autovehiculelor in portile automate de taxare de la autostrada. Astfel, detectia

vehiculelor se poate face prin criteriul de optimizare a doua informatii: lungime inaltime,

urmand ca in mod automat sa se determine categoria de vehicul si implicit sa-i fie atribuit

un anumit tarif de taxare.

Avand ca si caracteristica de baza capacitatea de focalizare a undei laser in limite 6

mm 9 mm si un timp de raspuns in regim rapid de 1 ms si 100 ms in regim lent; senzorii

laser pot fi utilizati cu succes la detectarea inaltimii si lungimii unui vehicul.

O categorie de senzori care si-au demonstrat calitatile in domeniul monitorizarii

parcarilor, este cea a senzorilor acustici (cu frecventa de lucru in domeniul ultrasunetelor),

din familia U Gage, dar in continuare suficient de lenti pentru detectia vehiculelor in

trafic. Timpul de raspuns de 48 ms face ca acestia insa sa fie pretabili parcarilor ca

detectori de pozitie pentru vehicule aflate in spatiile amenajate de parcare. Testele derulate

in conditii de laborator s-au efectuat utilizand osciloscopul analog digital HM 507.

Fig. I.2.3 Senzor U Gage cu programator si semnal de iesire analog discret; stanga taste

de setare mod de lucru si activare senzor; dreapta emitatorul de semnal acustic


17/25


17

In urma testarii s-au determinat valorile semnalelor de intrare iesire, modul de

variatie a semnalului si timpul de raspuns.

Din punct de vedere al monitorizarilor de trafic, timpul de raspuns este o

caracteristica importanta, care trebuie luata in considerare. Exista dese situatii in care

interspatiul de succesiune dintre automobile este extrem de scurt (indeosebi la iesirea din

parcare, in conditiile in care intrarea in fluxul de trafic se face fara prioritate si in absenta

unei benzi de incadrare). Distanta dintre doua vehicule succesive este de sub 1,5 m si exista

posibiltatea ca nu toate vehiculele sa fie detectate de senzor.

Un criteriu de monitorizare des intalnit si utilizat ca si modalitate de administrare

colectare a taxelor de parcare, este utilizarea barierelor de acces. Astfel, intrarea iesirea

se face prin identificare, moment in care se solicita un bon de intrare, care este apoi

returnat la iesire si constituie mod de identificare a duratei stationarii in vederea platii

taxei aferente. Accesul in parcare numai pentru utilizatori autorizati se face prin

intermediul card-ului de acces sau a telecomenzii, constituind modalitati de identificare a

utilizatorilor.

Fig. I.2.4 Parcare de incinta, cu acces controlat prin card sau telecomanda de

actionare a barierei

Monitorizarea video a parcarilor, utilizand camerele in infrarosu (IR) de trafic si

program de prelucrare de imagine, constituie o modalitate de control a parcarilor foarte

eficient, inregistrandu-se automat un larg spectru de date, astfel:


18/25


18

prezenta vehiculelor in fata barierei, insotita de inregistrarea timpului de

stationare la bariera;

directia de deplasare a vehiculului dupa trecerea barierei, pentru

identificarea zonei de parcare;

stationarile aleatoare in zona de acces prin poarta de intrare iesirel

acumulari de monoxid de carbon (in cazul parcarilor siloz).

Desi la o prima vedere ar parea costisitoare tehnica de monitorizare video,

siguranta in exploatare precum si suma informatiilor culese si inmagazinate in baza de date

a echipamentului ofera avantaje nete, care sunt monitorizate pe termen mediu, aducand in

final un real profit.

I.3 Dezvoltarea sistemelor destinate managementului parcarilor

Managementul parcarilor reprezinta o cerinta stringenta indeosebi in marile

aglomerari urbane unde se resimte din plin lipsa spatiilor de stationare.

In general spatiile de parcare ridica o serie de probleme suplimentare de amenajare,

intretinere si securizare a autovehiculelor garate, astfel ca investitiile pentru amenajare si

mentenanta nu sunt de neglijat.

Cerintele luate in considerare la realizarea unui sistem de management al parcarilor

sunt:

monitorizarea individuala a unui numar minim de 10 locuri de parcare,

amplasate succesivm sau grupate cate 3 4;

monitorizarea volumului total de vehicule in parcare prin detectia

vehiculelor intrate iesite din spatiul amenajat;

proiectarea si realizarea unui ghid de informare a locurilor libere in

parcare, cu grad de complexitate functie de cerinta utilizatorului;


19/25


19

dezvoltarea unui soft destinat inregistrarii rezultatelor in baza de date,

alcatuita dupa criterii care sa permita transferul de informatie la distanta;

realizarea unui soft destinat prelucrarii datelor obtinute prin

monitorizarea parcarii.

Suma cerintelor mentionate anterior, pot fi ierarhizate intr-o schema logica de

dezvoltare a sistemului, schema care sa faca conexiunea intre echipamentul hard si

suportul soft al sistemului de management, aceasta fiind utilza in dezvoltarea algoritmului

de prelucrare a datelor inregistrate care sa permita obtinerea direct a indicatorilor care

caracterizeaza gradul de utilizare a parcarii.

Fig. I.3.1 Algoritm de procesare semnale destinat managementului parcarilor.

Deoarece este dificil ca prin tehnici clasice de observare, sa poata fi monitorizate

toate locurile marcate ale unei parcari, se considera ca relevanta obiectivului poate fi atinsa

prin utilizarea unor criterii de probabilitatem care sa reduca efortul material si tehnic al

monitorizarii individuale. Astfel, rezultatele obtinute pentru un esantion sunt extrapolate la

intreaga populatie, reprezentata de numarul de locuri al parcarii. In acest scop, s-au ales

varianta ca pentru o parcare de 110 locuri, sa se monitorizeze continuu un numar de 10

locuri.

Din punct de vedere al algoritmului de procesare de date, acesta permite

inregistrarea prezentei sau absentei automobilului pe locul de parcare prin semnal de tipul

ON / OFF. Prin programul propus, senzorul citeste starea locului de parcare cu o frecventa

de 1 Hz (o citire pe secunda). Citirea este insotita de inregistrarea de timp si anume


20/25


20

milisecunde Macintosh (baza de timp considerata ca reper pentru memoria interna de timp

a procesoarelor).

Pentru identificarea intrarilor iesirilor din parcare se utilizeaza un sistem de

procesare date particular, care face posibila si transmiterea unui semnal spre panoul de

afisare digital.

Algoritmul software dezvoltat pentru monitorizarea parcarilor, are in vedere de

obicei evidentierea unor elemente care se constituie in output-uri necesare in

managementul parcarilor, astfel:

evidentierea frecventei de intrare in parcare;

determinarea gradului de ocupare, dupa criteriile impuse, date derelatiile de calcul;

evidentierea timpilor de parcare cu incidenta cea mai ridicata (frecventa

absoluta a timpilor de stationare).

Frecventa intrarilor in parcare reprezinta un criteriu de evaluare a solicitarii

acesteia, in conditiile in care un spatiu amenajat intr-o anumita locatie se dovedeste sau nu

rentabil.

Gradul de ocupare a parcarii este menit sa arate in ce masura spatiul de parcare este

judicios dimensionat in raport cu cerinta de parcare din zona de amplasare. De regula, in

centrele urbane aglomerate acest indicator este mai putin relevant deoarece in conditiile

actuale, spatiile de parcare sunt in totalitate insuficiente. Astfel criteriul mentionat este mai

degraba eficient pentru parcarile amplasate in incinta marilor complexe comerciale.

Cel de-al treilea criteriu este considerat ca fiind cel mai semnificativ indeosebi

pentru administratorii spatiilor de parcare. Acesta permite identificarea modului desolicitare a parcarii indeosebi prin prisma timpilor de parcare realizati si ofera o informatie

elocventa pentru tipul de taxare care este cel mai pretabil. Frecventa aparitiei unei anumite

secvente de timp de parcare permite stabilirea cuantumului taxei de parcare, cu efecte

directe asupra ratei de recuperare a investitiei si a cuantumului de beneficii estimate pe

termen mediu si scurt.


21/25


21

Criteriul frecventa duratei de parcare face ca functie de acesta, parcarile sa poata fi

clasificate in :

parcari cu rulaj mare, la care durata stationarilor nu depaseste o ora; fiind

cazul parcarilor din zonele centrale aglomerate;

parcari cu rulaj mediu, la care majoritatea stationarilor sunt cuprinse in

intervalul : 2 3 ore;

parcari cu rulaj redus cu durata stationarilor de peste trei ore, fiind cazul

parcarilor din zonele rezidentiale, unde frecvent stationeaza vehicuele

locatarilor din zona.

Relevant pentru dezvoltarea sistemelor de management a parcarilor este distributia

statistica a duratei de ocupare a fiecarui loc de parcare monitorizat.

Aceasta permite estimarea atat a gradului de ocupare a parcarilor cat si a modului in

care se poate realiza un sistem de taxare eficient care sa atraga utilizatori.

Exista doua modalitati de identificare a ratei de recuperare a taxelor de parcare:

numarul de intrari trebuie apropiat de cel al tichetelor de parcare emise;

durata de taxare totala trebuie sa fie apropiata de suma timpilor de

ocupare a parcarii.

In aceste conditii sistemul de taxare este eficient si asigura o rata de amortizare

recuperare a investitiei eficienta.

Nu trebuie insa neglijat un aspect semnificativ privind necesitatea facilitarii

stationarii in perimetrul parcarii pentru intervale de timp sub 15 minute caz in care

taxarea este aproape abuziva. Sunt cazuri nu neaparat izolate cand se impun si astfel de

stationari care nu pot fi catalogate ca parcari voluntare si programate.


22/25


22

II. Memoriu justificativ de calcul

Indicele de utilizare este de 0.15, ceea ce reprezinta frecventa de accesare a

locurilor de parcare pe durata unei ore. De aici rezulta ca in aproximativ 7 ore toate locurile

de parcare sunt accesate o data, de unde rezulta un flux de aproximativ 70 de autovehicule

pe ora.

Dimensiunile unui loc de parcare sunt: 2,5x5m.

Suprafata necesara unui loc de parcare este de 12.5 .

Suprafata necesara parcarii este de 70x125m (50 de masini pe rand, despartite de 2

benzi), la care se adauga suprafata necesara gestionarii parcarii 7x10m.

Suprafata necesara gestionarii parcarii este formata din 2 benzi (intrare si iesire), 2

bariere, 2 butoane (intrare si iesire), 3 senzori de prezenta (1 pentru ridicare cod

imprimanta si 2 pentru detectie intrare/iesire) si un spatiu plasat intre cele 2 benzi, unde

este plasata o cladire, care contine o imprimanta si receptionerul.


23/25


23

Fig. II.1 Schita parcare pentru 500 de autovehicule


24/25


24

Bibliografie

1. N. Filip, Ingineria Traficului Rutier

2. Imagini:

N. Filip, Ingineria Traficului Rutier;

www.google.ro.


25/25


25

Cuprins

I. Memoriu Tehnic......................................................................................................................................... 1

I.1 Tehnici de parcare in zonele urbane....................................................................................................1

I.2 Monitorizarea spatiilor de parcare ...................................................................................................13

I.3 Dezvoltarea sistemelor destinate managementului parcarilor .........................................................18

II. Memoriu justificativ de calcul.................................................................................................................22

Bibliografie .................................................................................................................................................. 24

Cuprins ........................................................................................................................................................ 25

Documents

Mem Tehnic dimensionare parcare