CuprinsCap 1. Argumentulpag 2Cap 2. Continut tematic2.1.
Circulatia turisticapag 42.2. Promovarea turismului in judetul
MehedintiA. Potentialul turistic natural:9a) scurt istoricpag 8b)
a^ezare geograficapag 8c) polulatiepag 9d) relief.pag 9e)
climapag10f) hidrografiepag11g) vegetatiepag11h) faunapag 12i)
rezervatii naturalepag12B. Potentialul turistic antropic:a)
Potentialul cultural istoric-vestigii arheologice i monumente
istoricepag13-etnografie i folclor.pag14-institutii i evenimente
cultural artisticepag16b) Potentialul tehnico-economice-amenajari
hidroenergeticepag16-poduripag17-canale de navigatiepag17-drumuri
importantepag17-unitati economicepag17C. Studiu de
caz-excursiepag18-analiza de pretpag23-concluzie finalapag24Cap 3.
Bibliografiepag26Cap 4 Anexepag27Cap 1. ArgumentulAm ales
Promovarea turismului in judetul Mehedinti deoarece acesta dispune
de un potential turistic ridicat dei nevalorificat pe deplin din
cauza unei infrastructuri insuficient dezvoltate. Potentialul
turistic legat de cadrul natural cu peisaje variate si pitoreti, cu
numeroase monumente ale naturii: podul natural de la
Ponuarele(fenomen rar intalnit, format prin prabuirea partiala a
tavanului unei peteri - este de fapt o bolta naturala cu o
deschidete de 25m, o lungime de 65m, o latime de 8m i o inaltime de
9,7m); Topolnita, bulba epuran .a.; defileele Dunarii de la Portile
de Fier si cazane; cheile Topolnitei, Coutei, Bulbei;
fermecatoarele peisaje din M-ti Mehedinti i M-ti AlmAnaj, cele doua
lacuri de acumulare de la Portile de Fier I i II. Interesante
obiective de interes turistic sunt grupate in municipiul Drobeta
Turnu Severin, Strehaia, Orova, Baia de Arama i in multe localitati
din Pod.Mehedinti, care sunt incadrate in zona turistica cunoscuta
sub numele de Nordul Olteniei. Rezervatiile naturale adapostesc
elemente de mare valoare tintifica. Se remarca in deosebi Cazanele
Mari i Mici din defileul Dunarii, cu tufariuri de tip sub -
mediteranean; Valea Oglenicului, unde se intalnete o varietate
aparte a lalelei cazanelor (Tulip hungarica var. Undulatifolia);
rezervatia Gura Vaii Varcioara (unde este protejata o plnta
endemica, cu areal restrans, Pragos carinata); Padurea cu liliac de
la Ponoare, Padurea Starmina, cu arborete de fag de tip iliric in
care apar din abundenta cele doua specii sudice de ghimpe; Padurea
Boroveti, care cuprinde singurul arboret de pin negru din Banat ce
s-a mai pastrat in Podiul Mehedinti. Rezervatiile paleontologice
Svinita (calcare cu amoniti) i Bahna-Ilonita (calcare reci si fale
si argile cu fauna din Badenian) sunt pentru specialiti puncte de
referinta de interes national i chiar european. O atractie
turistica o constituie i numeroasele vestigii istorice (Drobeta
Turnu Severin, Orova, Butoieti, Garla Mare .a) i elementele de
autentica si straveche cultura populara(tesaturi i cusaturi
populare, piese de port popular, obiecte rezultate din prelucrare
artistica a lemnului, vase de ceramica populara, instalatii tehnice
populare, case cu aspect de cula- cum sunt cele de la Cerneti,
Broteni, Ercea, .a.). Importante atractii turistice ale
Mehedintiului sunt vestigiile istorice care atesta vechi urme de
locuire cum sunt: uneltele din silex, razuitoare, daltite, obiecte
din os, scoase la iveala de sapaturile arheologice efectuate in
ostroavele Banului, imian, Corbului, Ostrovu Mare sau cele gasite
in petera lui Climente, atesta existena vietii pe aceste meleaguri
de la sfaritul Paleoliticului i lnceputul Neoliticului.In cadrul
potentialului turistic antropic se evidentiaza in primul rand
elementele etnografice. O caracteristica etnografica apare prin
imbinarea dintre viata moderna a satelor i ceea ce numim arhaic,
locuinta i gospodarie, ocupatii, obiceiuri, port, arta populara. In
satele din judetul Mehedinti s-au instalat un mod de viata i o
cultura populara cu trasaturi originale ce difera de zonele
lnvecinate. Specificacitatea acestei zone este data i de
obiceiurile si traditiile care sunt pastrate cu sfintenie din moi
stramoi. De la obiceiurile legate de botez, nunta i moarte, la
traditiile de peste ani, aceti oameni ai muntilor pastreaza si duc
mai departe fiecare obicei in parte. Taranul din aceasta zona tie
sa se bucure de fiecare lucru dat de Dumnezeu i tie sa-i
multumeasca in felul lui, pentru orice fapta.Judetul Mehedinti ca
parte componenta a vetrei de locuire in care poporul roman i- a
inscris permanenta i continuitatea are o bogata istorie. Pe
teritoriul judetului, s-au succedat de-a lungul mileniilor,
corespunzator legilor obiective ale dezvoltarii istorice,
oranduirile sociale cunoscute in istoria umanitat ii, acumulandu-se
o bogata civilizatie materiala i spirituala.Primele urme de locuire
a oamenilor, ce s-au descoperit in aceasta parte a spatiului
carpato-danubiano-pontic le avem din timpul comunei primitive, de
la sfaritul paleoliticului. Vestigii ale locuirii de la sfaritul
paleoliticului i inceputul neoliticului sunt constituite din unelte
de silex sau cuart, din corn de cerb, daltite, razuitoare alaturi
de unelte din colti de mistret.55Cele mai vechi urme arheologice
descoperite in judetul Mehedinti dateaza de la sfaritul
paleoliticului superior (circa 12000 ani i.e.n.) aa cum au fost
descoperite in Petera lui Climente de la Dubova din Cazanele
Dunarii. Urme ale culturilor din neolitic, din epoca bronzului i a
fierului au fost descoperite in localitati ca vinita, Dubova,
Ilovat, Hinova, Garla Mare, Ostrovul Corbului, Schela Cladovei,
imian, Drobeta Turnu Severin i altele.Una dintre portile prin care
romanii au fortat, in anul 105 e.n. intrarea in Dacia sub
conducerea lui Traian s-a aflat la Drobeta. Aici arhitectul
Apolodor din Damasc a realizat podul de peste Dunare, cea mai
indrazneata lucrare de inginerie romana. Menit sa lege Imperiul
Roman de Dacia podul avea o lungime de 1135 m, latimea de 14,55 m,
i 20 pile in apa Dunarii. i acum dainuie ruinele piciorului podului
de pe cele doua maluri romanesc i sarbesc. Romanii au construit la
Drobeta un castru de piatra. In partea de nord a castrului a luat
natere oraul civil Drobeta.Apreciind trecutul i conservand urmele
lasate de stramoi, locuitorii meleagurilor mehedintene au adaugat
realizari ale epocii contemporane. Intre cele doua municipii ale
judetului, Drobeta-Turnu Severin i Orova, sistemul hidroenergetic i
de navigatie Portile de Fier, reprezinta o realizare unica in
Romania i una dintre cele mai mari din Europa.Impresionat de marea
opera culturala in care erau angajati mehedintenii i dornici sa
contribuie la "inaltarea generatiilor viitoare" Ion G. Bibicescu,
om de aleasa cultura, fost guvernator al Bancii Nationale a
Romaniei, a daruit Severinului biblioteca pe care o alcatuise timp
de o viata intreaga. Astfel Societatea Culturala Biblioteca Ion G.
Bibicescu a luat fiinta cu scopul marturisit de a ridica contiinta
nationala nu numai a mehedintenilor ci i a "fratilor" din
tinuturile de peste munti.Din Mehedinti au pornit spre tinuturile
locuite de romani peste 100000 volume, iar in comunele i satele
mehedintene s-au infiintat 250 biblioteci a cate 400 volume
fiecare.O alta institutie de cultura cu un rol deosebit in
pastrarea i valorificarea traditiilor istorice ale acestor locuri
este Muzeul Regiunii Portilor de Fier - institutie infiintata in
1881 i care la ora actuala are un bogat i divers patrimoniu.
Actualmente muzeul are
~ # ~
~ # ~ca functii permenente: cercetarea tiintifica, colectarea i
achizitionarea, depozitarea i conservarea, valorificarea cultural -
educativa i tiintifica a exponatelor muzeale.O institute de cultura
cu bogate valente culturale este i Palatul Cultural "Theodor
Costescu". In salile sale functioneaza: o casa de cultura, o
biblioteca, un cinematograf i numeroase cursuri de calificare
pentru tineri in diferite domenii.Folclorul mehedintean, prin
frumusetea i varietatea lui, vine parca sa completeze frumusetea i
salbaticia locurilor. El reprezinta o adevarata stare de spirit a
oamenilor traitori pe aceste meleaguri.Cap 2. Continut tematic 2.1.
Circulatia turistica:Tipuri i forme de turism: criterii de
structurare, caracteristici, interdependente i
tendinte.5Configuratia fizico-geografica a planetei noastre,
existenta statelor unitare, federative sau uniconale, precum i a
domiciliului stabil, pe care-l presupune calitatea de turist,
antreneaza atat calatoria turistica nationala cat i cea
international.In functie de efectuarea calatoriei in interiorul
tarii sau in alte tari, statisticile555?turismului mondial disting
trei tipuri diferite de turism:internregionalinternational5Scopul
principal al calatoriei determina forma de voiaj, iar turismul
poate fi clasificat in functie de acestea:5 turism de odihna ti
relaxare (combina relaxarea fizica cu ceamentala i schimbarea
temperamentala a domiciliului); turismul cultural (istorie,
cultura, monumente, obiective religioase, vestigii
istorice).Turismsportiv (activitati sportive, evenimente locale,
regionale,internationale); turism social i sociologic (calatorii la
care se acorda concedii i facilitati sociale)sociologic (calatorii
vizitau prietenii, cunotintele); turism de afaceri (calatorii
profesionale care aduc venituri importante tarii vizitate,
conferinte, congrese, distractii) turism politic (eveniment legat
de activitatile politice, calatorii cum ar fi: nunta printului
britanic Wales, incoronarea unei regine, etc.)Motive de
calatorii:1. Educationale i culturale:a) modul de viata al altor
popoareb) studierea i exploatarea tarilor deosebitec) dobandirea
cunotintelor, informarea~ 4
