MEDIUL CONCURENTIAL ROMÂNESC – Romanian competition ... · sistemului bancar din România. În perioada ulterioară apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011), numărul total

MEDIUL CONCURENTIAL ROMÂNESC – EVOLUTII ÎN SECTOARE ESENTIALERomanian competition environment –

developments in essential sectors

CONSILIUL CONCURENTEICOMPETITION COUNCIL

Bucuresti, 2011

2

2011Mediul concurential românesc –

evolutii în sectoare esentiale

Consiliul Concurentei

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE .........................................................................................................4

REZUMAT ....................................................................................................................6

IMPACTUL MODIFICĂRILOR COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATĂ

ASUPRA CREDITELOR ...............................................................................................18

CONCURENŢA PE PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA ................40

ACHIZIŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE NIVELURILE PIEŢEI ŞI NEVOIA

DE ECONOMIE BUGETARĂ .........................................................................................66

INDICATORI PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI DIN ANUMITE SECTOARE

ECONOMICE ............................................................................................................102

3

2011Romanian competition environment – developments in essential sectors

Competition Council

CONTENTS

FOREWORD .............................................................................................................. 5

ABSTRACT ............................................................................................................... 7

THE IMPACT OF THE REVISION OF THE EARLY REIMBURSEMENT

FEE OVER THE CREDITS ................................................................................ 19

COMPETITION ON THE ROMANIAN DRUG DISTRIBUTION MARKET ........................ 41

PUBLIC PROCUREMENTS IN ROMANIA – BETWEEN MARKET’S DIMENSION

AND THE NEED FOR BUDGETARY SAVINGS ............................................................ 67

INDICATORS FOR ASSESSING THE COMPETITION ON CERTAIN ECONOMIC

SECTORS .............................................................................................................. 103

4




CUVÂNT ÎNAINTE

Anul acesta, Consiliul Concurenţei lansează în dezbatere publică cel de-al treilea raport privind situaţia concurenţei în unele sectoare ale economiei naţionale. Intitulat „Mediul concurenţial românesc - evoluţii

în sectoare esenţiale”, raportul se axează pe 3 domenii – bancar, farmaceutic şi achiziţii publice. Alături de cele 3 domenii raportul include, pentru prima dată, şi un capitol dedicat unor indicatori utilizaţi în evaluarea concurenţei din anumite sectoare de activitate.

Modificările cadrului legislativ privind contractele de credit pentru consumatori, generate de OUG nr.50/2010, au condus la necesitatea evaluării impactului asupra creditelor. Pe lângă efectul direct asupra evoluţiei rambursărilor anticipate şi a creditelor de refinanţare, eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată afectează şi activitatea de renegociere a contractelor clienţilor, precum şi „campaniile de refinanţare” derulate de către fiecare bancă în parte.

În cadrul sectorului farmaceutic, distribuţia de medicamente ocupă un loc esenţial, având în vedere efectele generate în piaţă şi implicit asupra consumatorului final. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România, dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu, Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială, ale cărei rezultate sunt prezentate în cadrul raportului.

Achiziţiile publice pot ridica probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie. Alături de activitatea de investigare a unor licitaţii trucate, anul acesta, autoritatea de concurenţă a efectuat o analiză privind eficienţa sistemului de achiziţii publice, din punct de vedere al preţurilor practicate în cadrul contractelor derulate cu diferite autorităţi contractante.

Pentru facilitarea monitorizării şi evaluării concurenţei din diferite pieţe şi sectoare economice, Consiliul Concurenţei şi-a propus elaborarea unor metodologii şi dezvoltarea unor indicatori care să poată releva situaţia concurenţei din pieţele analizate. În acest sens, ultimul capitol al raportului se axează pe prezentarea unor indicatori folosiţi pentru monitorizarea concurenţei din sectorul bancar, sectorul farmaceutic şi sectorul construcţiei de drumuri.

Sperăm, ca prin conţinutul său, raportul să suscite un real interes în rândul tuturor celor interesaţi, în vederea identificării celor mai adecvate măsuri pentru creşterea gradului de concurenţă. Nu putem încheia fără a mulţumi tuturor autorităţilor şi instituţiilor ce au participat alături de noi la elaborarea acestui raport, informaţiile obţinute şi consultările pe anumite probleme aducând un plus de cunoaştere a evoluţiilor din sectoarele analizate.

Preşedinte,

Bogdan M. CHIRIŢOIU

AAnddeeec

îîn secttoare esenţiţi lale”, r

5


Competition Council

FOREWORD

This year, the Competition Council launches a public debate on the third report on the competition on certain national economic sectors. The report - “Romanian competition environment – developments in essential sectors” - focuses on 3 fields, namely the banking sector, the pharmaceutical sector and public procurements. Additionally, for the first time, the report includes a chapter concerning several indicators used to assess the competition on certain sectors.

The amendments of the legal framework on consumer credit contracts generated by Government Emergency Ordinance no.50/2010 has led to the necessity of evaluating their impact over the credits. Alongside the direct effect over the evolution of the early reimbursements and over the refinancing credits, the elimination/reduction of the early reimbursement fee also influences the renegotiation of the on-going client contracts, as well as the “the refinancing campaigns” carried out by each bank.

In the pharmaceutical sector, drug distribution plays an essential role, because of its effects over the market and, implicitly, over the final consumer. In order to assess the functioning of the Romanian drug distribution system, as well as of the possible changes on the short and medium term, the Competition Council has carried out a sector inquiry; its conclusions are included in the report.

Public procurements may raise issues related to the existence of certain possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings. In addition to investigating several bid riggings, this year, the competition authority has undertaken an analysis of the efficiency of the public procurement system, as regards the prices established within the contracts concluded with different contracting authorities.

In order to facilitate the monitoring and the assessment of the competition on different markets and economic sectors, the Competition Council has started to develop certain methodologies and indicators for evaluating the competition on the analysed markets. In this respect, the last chapter of the report focuses on presenting certain indicators for monitoring the competition on the banking sector, the pharmaceutical sector and the road construction sector.

We hope that the report with its topics will attract the attention of all stakeholders, so as to identify the most adequate measures designed to increase the level of competition. We cannot conclude without thanking all the institutions and authorities participating along us in drafting this report. In this process, the obtained data and the consultations on different issues have added valuable knowledge on the analysed sectors.

President,

Bogdan M. CHIRIŢOIU

hee rs.in n tor, ththe hpharmace tutiic lal

6




REZUMAT

Consiliul Concurenţei supune, în fiecare an, dezbaterii publice un raport privind situaţia concurenţei în anumite sectoare sensibile ale economiei. Pentru acest an, raportul analizează trei domenii: bancar, farmaceutic şi achiziţii publice - a căror importanţă şi fluctuaţie a activităţii pot afecta semnificativ evoluţia de ansamblu a economiei naţionale.

Pentru prima dată, raportul cuprinde un capitol distinct dedicat unor indicatori de măsurare a concurenţei din anumite sectoare de activitate, încercând să surprindă, de o manieră sintetică, rezultatele unui proiect derulat de autoritatea de concurenţă în ultimii 2 ani.

a) Impactul modificărilor comisionului de rambursare anticipată asupra creditelor

Din perspectiva domeniului bancar, raportul îşi propune să realizeze o analiză privind impactul modificărilor generate la nivelul comisionului de rambursare anticipată asupra creditelor, conform prevederilor OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (denumită în continuare Ordonanţă).

Scopul urmărit prin introducerea dispoziţiilor referitoare la eliminarea sau, după caz,

reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate

consumatorilor persoane fizice a fost creşterea corectă a concurenţei între bănci, ca

urmare a creşterii gradului de mobilitate a clienţilor. Un indicator important în constatarea realizării acestui obiectiv s-a concretizat în evoluţia activităţii de refinanţare la nivelul sistemului bancar din România.

În perioada ulterioară apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011), numărul total al

creditelor refinanţate s-a dublat comparativ cu perioada anterioară (iunie 2009 – mai 2010). În această perioadă s-au acordat aprox.160 mii de credite de refinanţare, comparativ cu 85,5 mii credite de refinanţare acordate în perioada iunie 2009 – mai 2010. Prin urmare, cel puţin 160 mii de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea/

reducerea comisionului de rambursare anticipată. Acestora li se adaugă clienţii care

au efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor, parţiale (229 mii

clienţi) sau totale (altele decât refinanţările), precum şi cei care şi-au renegociat

contractele în condiţii mai favorabile.

Volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2009 – mai 2010 este de 1.027 mil. lei, iar volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2010 – mai 2011 este de 2.169 mil. lei. Pentru comparaţie, volumul de credite în sold acordate gospodăriilor populaţiei la nivelul lunii mai 2011 a fost de 35.402 mil. lei. Prin urmare, în cele

12 luni ulterioare apariţiei Ordonanţei, volumul total al creditelor de refinanţare în lei

s-a dublat faţă de perioada anterioară corespunzătoare. În acelaşi timp, acest volum reprezintă 6% din volumul creditelor în sold acordate gospodăriilor populaţiei.

7


Competition Council

ABSTRACT

Every year, the Competition Council launches a public debate on the report of the competition in certain sensible economic sectors. This year, the report analyses three fields: the banking sector, the pharmaceutical sector and public procurements because their importance and fluctuation can affect significantly the overall evolution of the national economy.

For the first time, the report includes a distinct chapter presenting several competition assessment indicators intended to be applied in certain sectors. This chapter aims to summarise the results of a project carried out by the competition authority for the past two years.

a) The impact of the revision of the early reimbursement fee over the credits

As regards the banking field, the report analyses the impact of the revision of early reimbursement fee over the credits, according to the Emergency Government Ordinance no.50/2010 on consumer credit contracts (hereinafter Ordinance).

The aim of introducing the provisions on the elimination/reduction of the early

reimbursement fee for all consumer credits (natural persons) has been the fairly

increase of competition between banks, as a result of the increased inter-bank

client mobility. An important indicator for assessing the achievement of this objective has been concretised in the evolution of the refinancing activity within the Romanian banking system.

After the adoption of the Ordinance (June 2010 – May 2011), the total number of the

refinanced credits has doubled compared to the previous period (June 2009 – May 2010). In this period, around 160,000 refinancing credits have been granted, compared to 85.5 thousands refinancing credits granted during June 2009 – May 2010. As a result, at least

160,000 clients have benefited directly from the elimination/reduction of the early

reimbursement fee. The clients which have early reimbursed their credits partially

(229,000 clients) or totally (other than the refinancing credits), have also benefited

from these conditions, together with those which have renegotiated their contracts

so as to benefit from more favourable conditions.

The cumulated volume of the refinancing credits granted in RON during June 2009 – May 2010 is of RON 1,027 million, and the one granted during June 2010 – May 2011 is of RON 2,169 million. By comparison, the volume of consumers’ credits remaining to be reimbursed at the moment May 2011 has been of RON 35,402 million. Consequently, during the 12 months after the adoption of the Ordinance, the total volume of the

refinancing credits has doubled compared to the corresponding previous period. At the same time, this volume is 6% of the volume of consumers’ credits remaining to be reimbursed.

8




Volumul creditelor refinanţate în valută, în perioada iunie 2010 – mai 2011, a fost de 338 mil. euro.

Considerând, în medie, o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipată plătit de clienţii bancari care şi-au refinanţat creditele, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei, prevederile art. 67 au condus la economii de aprox. 65 milioane lei şi 10 milioane euro.

De asemenea, prevederile Ordonanţei au influenţat în mod direct un număr total de aproximativ 229 mii de rambursări anticipate parţiale ale creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul corespunzător plăţilor anticipate a fost de 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.

Totodată, aplicând o reducere medie de 3 procente a comisionului de rambursare anticipatăclienţilor bancari care au rambursat anticipat o parte din credit, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei, rezultă economii de aprox. 16 milioane lei, respectiv 7,85 milioane euro.

b) Distribuţia angro de medicamente din România

Ca parte componentă a sectorului farmaceutic, distribuţia angro de medicamente din România joacă un rol extrem de important, cu efecte directe şi vizibile la nivelul utilizatorului final. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România, dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu, Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială în urma căreia s-au constatat anumite disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente.

Din punctul de vedere al accesului pe piaţa distribuţiei angro se poate afirma că nu

există limitări într-o măsură semnificativă, generate de existenţa unor relaţii de

exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de distributori. Cu toate acestea, în cadrul investigaţiei au fost identificate şi anumite pieţe pe care accesul distribuitorilor şi, în general, al distribuitorilor mici, este dificil.

Din analiza efectuată a rezultat faptul că, deşi există diferenţe semnificative de preţ, pe toate

pieţele unde există variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute,

nu numai că medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa, dar vânzările celor

mai ieftine medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei.

În ceea ce priveşte medicamentele decontate ce se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, atât în anul 2009, cât şi în prezent, prescrierea acestora se face pe baza Denumirii Comune Internaţionale. Cu toate acestea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui medicament care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Astfel, farmaciile nu au niciun

stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai mic, deşi acestea pot obţine

discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente.

Prin urmare, prin practicarea acestui sistem, se elimină principala formă de concurenţă

cu privire la aceste medicamente, şi anume concurenţa prin preţ, atât la nivelul

9


Competition Council

During June 2010 – May 2011, the volume of the refinanced credits in foreign currency has been of EUR 338 million.

Considering an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by bank clients in the period after the adoption of the Ordinance, putting into effect the provisions of art. 67, it led to savings of approx. RON 65 million, respectively EUR 10 million.

Moreover, the provisions of the Ordinance have influenced directly around 229,000 early reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency, and the volume of the early reimbursements has been of RON 542.2 million and of EUR 261.9 million.

At the same time, by applying an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by the bank clients who have reimbursed part of their credits, it results that after the adoption of the Ordinance savings of around RON 16 million and EUR 7.85 million have been generated.

b) Romanian drug wholesale market

As part of the pharmaceutical sector, Romanian drug wholesale market pays an extremely important role, with direct and visible effects over the final consumer. In order to assess the functioning of the Romanian drug distribution system, as well as the possible changes on the short and medium term, the Competition Council has carried out a sector inquiry, which has revealed certain dysfunctions mainly related to the access of distributors to certain drugs.

As regards the access on the drug wholesale market, it can be stated that there are

no significant limitations, generated by certain exclusivity relations or by the

distribution performed through a low number of distributors. However, within the investigation have been identified certain markets where distributors and especially small distributors have difficulties to enter.

The analysis has showed that, although there are significant price differences, on all

the markets where the best sold innovative drugs have generic variants, generics

did not succeed to penetrate the market but the sales of the cheapest generics have

represented less than 1% of the total market value.

In respect to the settled drugs within the Romanian national health programmes, in 2009, as well as at present, their prescription is made based on their International Common Name. However, the National Health Insurance House settles the entire value of the retail price for each drug granted within the national health programmes. Therefore, pharmacies

have no incentive to trade them at a lower price, although they could obtain

significant discounts from drug distributors.

As a result, by applying this system, the main form of competition, the price competition

between producers and between pharmacies, is being eliminated in the detriment of

10




producătorilor, cât şi la nivelul farmaciilor, în detrimentul bugetului alocat programelor naţionale şi, în final, al pacienţilor. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, este necesară introducerea

unui sistem de referenţiere a preţurilor în cazul acestor medicamente, cel puţin în

cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi Denumire Comună

Internaţională. Introducerea acestor măsuri va conduce, pe de o parte, la reducerea cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi, pe de altă parte la promovarea medicamentelor generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă.

Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre de guvern, în condiţiile legii, să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea de economii la bugetul alocat sănătăţii. Astfel, preţul cu ridicata ar fi fost preţul de producător diminuat cu 15%, la care urma să se adauge adaosul de distribuţie.

Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra faptului că această metodă de calcul ar

putea avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente. Prin

urmare, măsura ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe

piaţa românească, cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici

incluşi în programe naţionale de sănătate.

„Sensibilitatea” distribuţiei de medicamente şi efectele acesteia în piaţă conduc în acordarea şi pe viitor a unei atenţii deosebite acestui subiect, pentru a elimina posibilitatea de manifestare a unor potenţiale practici anticoncurenţiale.

c) Eficienţa sistemului de achiziţii publice din România

Achiziţiile publice pot ridica, printre altele, probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie. Alături de aceste elemente, preţul joacă un rol primordial în licitaţiile publice, fiind unul din elementele ce pot concura în realizarea unor economii bugetare. Stabilirea valorii estimate a produselor, lucrărilor şi serviciilor licitate cât mai aproape de preţul aceloraşi produse de pe piaţă trebuie să reprezinte elementul de bază al oricărui contract de achiziţie publică.

În afara investigaţiilor derulate în acest domeniu şi al colaborării cu celelalte autorităţi cu atribuţii în sfera achiziţiilor publice, anul acesta Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză comparativă privind nivelul preţurilor din cadrul contractelor cu diferite autorităţi contractante şi al celor practicate pentru alţi clienţi pentru un număr de patru produse, respectiv: motorină euro 5, ulei, cartofi şi hârtie xerox. Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a stabili

dacă preţurile produselor livrate autorităţilor contractante prin diferite proceduri de

licitaţie au fost mai mici decât cele facturate altor clienţi neguvernamentali.

Pe ansamblul celor 4 produse (motorină, ulei, cartofi şi hârtie xerox), răspunsul la întrebarea: „Sunt

preţurile din contractele de achiziţii publice mai mici decât cele facturate altor clienţi?” este „Nu”, cu mici excepţii de la un produs la altul sau de la o procedură de licitaţie la alta.

11


Competition Council

the budget allocated for the national programmes and, finally, of patients. Taking into consideration the increase of the drug expenses granted within the national health programmes a reference price system in respect to these drugs, it is necessary to be

introduced, at least for the cases when there are several drugs with the same

International Common Name. Such measures will generate on one hand the decrease of State’s expenses with these drugs and on the other hand the promotion of generics as they are entering on the market.

The Ministry of Health has proposed that the calculation of the settlement price for the drugs intended for the patients treated within the national health programmes stipulated by Government Decision, according to the law, to be established so as to generate savings for the health budget. Thus, the retail price would have been the producer price diminished by 15%, following to be completed by the distribution mark-up.

The Competition Council has signalled that this calculation method could have as

effect the increase of the exports of such drugs. As a result, the measure could lead

to a drug deficit on the Romanian market, with possible consequences over the

health condition of the chronically ill patients included in the national health

programs.

The “sensitivity” of drug distribution and its effects on the market are the reasons for continuing the surveillance of this market, in order to eliminate the possible anticompetitive practice

c) Efficiency of the Romanian public procurement system

Public procurements may raise among others, issues related to the existence of certain possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings. Additionally, the price plays a critical role within public tenders, and it is one of the elements which can help in achieving budgetary savings. Establishing the estimated value of the bidded products, works and services as closer as possible to the market price must be the basic element of a public procurement contract.

Apart from the investigations carried out in this field and the cooperation with other authorities with competences in public procurements, the Competition Council has undertaken a comparative analysis between the prices resulted applied in the contracts concluded with different contracting authorities and the ones charged to other clients. The analysis has envisaged four products, namely: Euro 5 diesel, cooking oil, potatoes and copy paper. The aim of this research has been to establish if the prices of the products

delivered to the contracting authorities through different tender procedures were

lower than the ones charged to other nongovernmental clients.

For the 4 products, the general answer to the question: “Are the prices resulted from

the public contracts lower than the ones charged to other clients?” is “No”, with small exemptions, depending on the product and on the tender procedure.

12




Analiza achiziţiilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că, în general, prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice

sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. Majorarea

progresivă a plafonului licitaţiilor online poate avea drept efect realizarea de economii bugetare din sistemul de achiziţii publice.

În privinţa achiziţiei de motorină, preţurile variază ca urmare a creşterii preţurilor la producător, această situaţie putând fi explicată pe seama creşterii cotaţiilor internaţionale.

Cele mai importante probleme se regăsesc însă la achiziţia uleiului de gătit şi cartofilor. Astfel, uleiul pentru gătit este procurat de autorităţile contractante cu precădere de la intermediari, ale căror preţuri de comercializare sunt net superioare preţurilor producătorilor. Din cei 18 agenţi economici, ce au dat curs cererii de informaţii a autorităţii de concurenţă, doar unul singur este producător de ulei, restul fiind intermediari şi ca urmare, practicând preţuri peste preţul producătorului, atât în cazul contractelor de achiziţie publică cât şi al celor aferente altor clienţi. Preţul mediu al intermediarilor în contractele analizate

depăşeşte, în mod regulat, cu peste 10 procente preţul producătorului, analiza diferenţelor de preţ putând fi realizată doar de la caz la caz, respectiv de la un contract de achiziţie la altul.

La cartofi, preţul practicat în contractele de achiziţie publică înglobează alături de

caracterul sezonier al produsului şi un nivel destul de ridicat al adaosului comercial

practicat de operatorii economici. Achiziţia de cartofi de la intermediari se realizează la preţuri net superioare preţurilor de la producător sau grupuri de producători, aceştia fiind în imposibilitatea de a participa la licitaţii, fie din cauza gradului redus de transparenţă al achiziţiilor, fie din cauza existenţei unor bariere, mai mult sau mai puţin justificate. Din analiza contractelor de achiziţie publică a reieşit faptul că preţurile producătorilor la cartofi variază, în perioadele de producţie, între 0,65 lei/kg şi 0,97 lei/kg (fără TVA), pentru ca preţurile intermediarilor să se situeze sistematic peste acest nivel.

Procurarea de cartofi direct de la producători poate avea ca efect realizarea unor economii însemnate de către autorităţile contractante. Încurajarea fenomenului de creare de grupuri

de producători, cu putere de negociere şi cu personalitate juridică, constituie un prim

pas în încercarea de valorificare a producţiei interne, inclusiv prin mecanismul

achiziţiei publice. Dacă până în iunie 2011, existau 4 grupuri de producători ce funcţionau încă din 2006/2007, din care 3 în judeţul Braşov şi unul în Constanţa, la momentul actual mai există înregistrate doar 2 grupuri de producători, unul în Braşov iar celălalt în Constanţa.

Ca şi în cazul altor produse agroalimentare, înfiinţarea de cooperative integrate se loveşte şi în cazul cartofului fie de reticenţa producătorilor agricoli legată de neîncrederea în fenomenul cooperatist, fie de existenţa unei legislaţii prea stufoase, care de multe ori „sufocă” activitatea unor astfel de entităţi.

În cazul ultimului produs analizat, hârtia xerox, preţurile de achiziţie variază de la un judeţ la altul, existând, însă, o tendinţă vizibilă de reducere faţă de nivelul preţurilor practicate către alţi clienţi neguvermentali.

13


Competition Council

The analysis of the public tenders for the 4 products has highlighted that, in general, the

online tenders provide lowest prices for the contracts concluded with the contracting

authorities compared to the ones charged to other nongovernmental clients. The

progressive increase of the online tenders could generate budgetary savings from the public procurement system.

As regards the diesel procurement, prices vary as a result of the price increase performed by producers, or this can be explained by the rising international oil quotations.

The main important issues are related to the cooking oil and the potatoes. The contracting authorities mainly procure the cooking oil from intermediaries, which have selling prices obviously superior than the producers. Out of the 18 undertakings that have responded to the information request of the competition authority, only one is an oil producer, the rest of them being intermediaries. As a result, in the contracts subject to public tenders and in the contracts concluded with other clients as well, they charge prices over the producer price. In the analysed contracts, as a rule, the average price of the

intermediaries overcomes the producer price by over 10%; an analysis of the price differences can be made only on a case by case basis, respectively from a contract to another.

In potatoes’ case, the price, as it has resulted from the public contracts, is influenced

by the seasonal nature of the product and by the quite high trade mark-up used by

the undertakings. Potatoes’ procurement from intermediaries is being done at clearly high prices compared to the ones charged by producers or by producers’ groups. The last ones are not able to attend tenders because of the low level of transparency, or because of certain barriers, more or less justified. The analysis of the public procurement contracts has revealed that potatoes’ producer prices are fluctuating during the production times, between 0.65 RON/kg and 0.97 RON/kg (without VAT), and the intermediaries’ prices are systematically over these levels.

Procuring potatoes directly from producers can generate significant savings for the contracting authorities. Encouraging the creation of producers’ groups, with bargaining

power and juridical personality, is a first step in trying to capitalise the internal

production, including public procurement mechanism. If until June 2011, there were 4 producers’ groups functioning starting from 2006/2007, out of which 3 in Braşov County and one in Constanţa County, nowadays only 2 producers’ groups are still activating, one in Braşov and the other one in Constanţa.

As in the case of other food products, the setting up of potatoes integrated cooperatives is hampered by the reticence of the agricultural producers generated by the mistrust in the cooperative model, or by the too thick legislation, which “suffocates” the activity of such entities.

In the case of the last analysed product - the copy paper -, the acquisition price varies from county to county; however, there it has a visible decreasing tendency compared to the level charged to other nongovernmental clients.

14




O atenţie deosebită trebuie, însă, acordată şi pe viitor procesului de monitorizare al achiziţiilor publice. Practicarea, în unele cazuri, a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile

contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate

de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală.

În acest caz, colaborarea activă a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor

publice, atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi, precum

şi al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor, se va

repercuta favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri

şi servicii de către autorităţile contractante.

d) Indicatori pentru evaluarea concurenţei din anumite sectoare economice

Un obiectiv important pentru Consiliul Concurenţei îl constituie dezvoltarea de metodologii şi indicatori cu conţinut economic pe baza cărora să poată fi evaluat nivelul concurenţei din anumite pieţe şi sectoare economice. Evaluarea concurenţei din sectoarele economiei facilitează îndeplinirea atribuţiilor derivate din aplicarea prevederilor legii concurenţei şi facilitează interacţiunea cu alte autorităţi de supraveghere şi reglementare a activităţii economice.

Construcţia de indicatori dedicaţi evaluării bunei funcţionări a sectoarelor din economie necesită identificarea seturilor de date disponibile public sau a datelor care pot fi colectate cu un efort logistic rezonabil, având în vedere optimizarea utilizării resurselor umane şi de timp la nivelul autorităţii de concurenţă.

Indicatorii care au semnificaţie pentru politica de concurenţă, respectiv care pot constitui o bază de evaluare pentru intensitatea concurenţei din sectoarele economiei, se pot grupa în următoarele categorii:

1. Indicatori care vizează structura şi dimensiunea pieţei sunt consideraţi esenţiali în etapa de definire a pieţei relevante, fiind necesari pentru stabilirea tipului de piaţă analizată; deși pentru analiza dimensiunii pieței se utilizează cu precădere indicatori statici, trebuie amintit faptul că piețele sunt dinamice, dimensiunile lor evoluează în timp, iar structurile interioare se modifică, schimbându-se astfel și fizionomia pieţelor; cei mai uzuali indicatori ce vizează structura și dimensiunea pieței sunt: aria de cuprindere a pieței, numărul de întreprinderi active pe piață, valoarea pieței și numărul de produse din piață.

2. Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei: teoria economică indică o legătură directă între gradul de concentrare a pieţei şi performanţa întreprinderilor din piaţă; în plus, autorităţile de concurenţă stabilesc praguri de decizie în raport cu cotele jucătorilor dintr-o piaţă; există mai mulți indicatori de concentrare a pieței, fiecare dintre aceștia plecând de la calculul cotelor de piață; în general, acestea se calculează pe baza valorii produselor/serviciilor comercializate, dar ele pot fi calculate și pe baza volumului de produse/servicii comercializate (în funcție de specificul pieței); principalii indicatori ai gradului de concentrare a pieței sunt următorii: rata de concentrare, indicele Herfindahl-

15


Competition Council

However, a special attention must be paid to the monitoring process of the public procurements. The cases when the prices paid by the contracting authorities are

higher than the ones resulted from other tenders can create suspicions concerning

the possible horizontal or vertical bid riggings.

In these cases, the active cooperation of all institutions with attributions in the

field of public procurements as regards the elimination of possible dysfunctions

as well as sanctioning of any bid rigging attempt will have a positive effect over

the expenses of the contracting authorities related to the procurement of goods

and services.

d) Indicators for assessing competition on certain sectors

An important objective of the Competition Council is to develop methodologies and economic-based indicators that can be used for assessing the competition on certain markets and economic sectors. Evaluating the competition on the national economy facilitates the application of the Competition Law and the interaction with other surveying and regulatory authorities.

The development of indicators for evaluating the proper functioning of the economic sectors requires identifying the sets of public available data or of the data that can be collected through a reasonable logistical effort, taking into account the optimisation of the human and time resources of the institution.

The significant indicators for the competition policy, namely which can represent a base for assessing the intensity of the competition on economic sectors, can be grouped on the following categories:

1. Indicators envisaging the structure and the dimension of the market: they are essential for the relevant market definition and are necessary for establishing the type of the analysed market; although static indicators are mainly used to measure the dimension of a market, it must be noted that markets are dynamic, their dimensions evolve in time and their internal structure modifies and as a result, markets acquire a different physiognomy; the most common indicators envisaging the structure and the dimension of the market are: the market area, the number of market players, the market value and the number of market products.

2. Market concentration indicators: the economic theory indicates a direct relation between the level of market concentration and the economic performance of the undertakings on a certain market; moreover, competition authorities establish decision thresholds based on the shares of the players on a certain market; there are several market concentration indicators, each of them originating from the market shares. In general, they are calculated based on the value of the traded products/services; according to the market specifics, they can also be calculated based on the volume of the traded products/services; the main market concentration indicators are the following:

16




Hirschman, indicele Hall-Tideman, indicele Panzar-Rosse, Indicele Comprehensiv al Concentrării.

3. Indicatori de profitabilitate – productivitate; aceşti indicatori pot avea relevanţă pentru evaluarea concurenţei atunci când se urmăreşte evoluţia lor în timp sau atunci când se compară magnitudinea lor cu indicatori pentru pieţe similare, dar separate geografic; indicatorii de profitabilitate pot transmite semnale cu privire la prezenţa sau absenţa concurenţei dintr-o piaţă, dar numai atunci când sunt comparaţi cu un nivel de referinţă bine stabilit; acest nivel îl poate constitui profitabilitatea dintr-o altă piaţă similară, dar distinctă geografic de piaţa analizată; de asemenea, analiza prezenţei mutaţiilor structurale în seria de timp a ratelor profitabilităţii dintr-un sector poate transmite semnale cu privire la potenţiale comportamente anticoncurenţiale.

4. Indicatori specifici: aceşti indicatori se pot regăsi sub forma mecanismelor de formare a preţului, indicatorilor privind diferenţialul de dobândă, analizei evoluției cotelor de piaţă etc.; fiecare sector economic are anumite particularităţi structurale şi funcţionale în raport cu care se pot defini indicatori specifici relevanţi pentru evaluarea concurenţei; astfel de indicatori sunt: indicatori structurali de tip market power sau indici ai diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase.

În cadrul raportului, aceste „baterii” de indicatori au fost testate pe trei domenii, respectiv bancar, farmaceutic şi al construcţiilor de drumuri, urmând a fi aplicate ulterior în cazurile analizate de autoritatea de concurenţă.

17


Competition Council

Concentration Ratio, Herfindahl-Hirschman Index, Hall-Tideman Index, Panzar-Rosse Index, and Comprehensive Concentration Index.

3. Profitability – productivity indicators: these indicators can be relevant for assessing the competition when their value is monitored over the time or when their magnitude is compared to the one of the indicators for similar, but geographically distinctive markets; profitability indicators can signal the presence or the absence of the competition on a certain market, but only when they are compared to a well-defined reference level; this level can be the level of profitability of another similar but geographically distinctive market; moreover, the analysis of the structural mutations in a certain sector in the time series of sector’s profitability rates can signal potential anticompetitive behaviours.

4. Specific indicators: these indicators can take the form of price formation mechanisms, interest rate differential indexes, the analysis of market shares evolution etc; every economic sector has certain structural and functional characteristics based on which relevant specific indicators for assessing the competition may be defined; such indicators are: market power structural indicators or interest rate differential indexes concerning the credits granted, bank deposit, price setting mechanism.

Within the report these “batteries” of indicators have been tested on three fields – banking, pharmaceuticals and road construction. These tests are to be applied in the cases analysed by the competition authority in the near future.

18




IMPACTUL MODIFICĂRILOR COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATĂ ASUPRA CREDITELOR

Sectorul bancar are o importanţă deosebită în economia oricărei ţări. De aceea, el reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor atât la nivel naţional, cât și la nivel comunitar.

Pentru a reduce diferenţele substanţiale între legislaţiile naţionale privind creditele pentru persoanele fizice, în general, și creditele de consum, în special, Comisia Europeană a emis Directiva 2008/48/CE din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori (denumită în continuare „Directivă”). Transpunerea actului normativ european în legislaţia românească s-a realizat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (denumită în continuare „Ordonanţă”) aprobată cu modificări prin Legea nr. 288/2010. Implementarea propunerii Consiliului Concurenţei de extindere, în cadrul Ordonanţei, a sferei de aplicare a prevederilor Directivei privind eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată şi la alte categorii de credite, precum şi la creditele aflate în derulare, a dus la creșterea gradului de mobilitate a clienţilor și implicit, a nivelului de concurenţă de pe piaţa bancară de retail.

Cuvinte cheie: refinanţare, comision rambursare anticipată, mobilitate clienţi bancari.

1. Introducere

Necesitatea reglementării creditelor pentru consumatori la nivel comunitar s-a evidenţiat în urma unor rapoarte şi consultări succesive efectuate de către Comisia Europeană în ultimii ani, care au relevat diferenţe substanțiale între legile diferitelor state membre ale Uniunii Europene, în domeniul creditelor pentru persoane fizice, în general, și al creditelor de consum, în special. O analiză a legilor naționale a arătat că statele membre utilizează diverse mecanisme de protecție a consumatorului, datorită situațiilor juridice sau economice diferite la nivel național.

În acest context s-a observat că, în realitate, situația de fapt și de drept creată ca rezultat al acestor diferențe naționale conduce, în anumite cazuri, la denaturarea concurenței între furnizorii de servicii financiare din Comunitate și împiedică buna funcționare a pieței interne, atunci când statele membre au adoptat dispoziții obligatorii diferite, mai stricte decât reglementările europene existente în materie1. Această situație limitează posibilitatea consumatorilor de a beneficia direct de avantajele ofertei de credite transfrontaliere, care 1 Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind creditul de consum.

19


Competition Council

THE IMPACT OF THE REVISION OF THE EARLY

REIMBURSEMENT FEE OVER THE CREDITS

The banking system has a special importance in the economy of every country. For this reason, it is constantly under the analysis of both national and Community competition authorities.

In order to reduce the significant differences between the national legislation concerning the natural persons’ credits, in general, and, the consumption credits, in particular, the European Commission has issued Directive 2008/48/CE of 23 April 2008 on credit agreements for consumers (hereinafter “the Directive”). The transposition of the European normative act in the Romanian legislation has been achieved through the Government Emergency Ordinance no.50/2010 on credit agreements for consumers (hereinafter “the Ordinance”) approved with amendments by Law no.288/2010. The implementation of Competition Council’s proposal of extending – through the Ordinance – the application of Directive’s provisions in respect to the elimination/reduction of the early reimbursement fee to other credit categories, as well as to the on-going credits, has generated increased client mobility and, implicitly, higher competition on the retail banking market.

Key words: refinancing, early reimbursement fee, inter-bank client mobility.

1. Overview

The need to regulate the credit agreements for consumers at Community level has resulted from certain successive reports and consultations carried out during the past years by the European Commission. They have highlighted significant differences between the EU Member States concerning the natural persons’ credits, in general, and, the consumption credits, in particular. An analysis of the national laws has revealed that the EU Member States are using different consumer protection mechanism, as a result of the various national juridical and economic conditions.

In this context, it has been noticed that, in reality, the fact and law situation resulting from these national differences leads, in certain cases, to the alteration of the competition between the Community financial services suppliers and hampers the proper functioning of the internal market when EU Member States have different mandatory provisions, stricter than the specific European regulations1. This situation limits the possibility of consumers to benefit directly from the advantages of the cross-border credit, which records a 1 Directive 87/102/EEC of 22 December 1986 for the approximation of the laws, regulations and administrative provisions of the Member States concerning consumer credit.

20




cunoaşte o dezvoltare progresivă. Denaturările și limitările menționate pot avea, la rândul lor, consecințe asupra cererii de bunuri și servicii, mai ales că, în ultimii ani, tipurile de credite oferite consumatorilor și folosite de către aceștia au evoluat în mod considerabil, determinând apariţia unor noi instrumente de credit.

Prin urmare, modificarea dispozițiilor existente la nivel comunitar și extinderea domeniului lor de aplicare a apărut ca o necesitate firească, concretizată prin Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori.

Un element foarte important pentru realizarea obiectivului propus de Comisia Europeană este creșterea gradului de mobilitate a clienţilor. Altfel spus, pentru a avea posibilitatea de a accesa alte oferte de creditare (naţionale sau transfrontaliere) mai favorabile, persoana care a contractat un împrumut trebuie să aibă posibilitatea reală de a încheia contractul actual de credit, chiar înainte de expirarea termenului/duratei convenite.

Gradul de mobilitate a clienţilor este influenţat de mai mulţi factori, printre cei mai importanţi identificându-se:

• costurile aferente terminării relaţiilor contractuale, între acestea o pondere însemnată fiind reprezentată de taxele și comisioanele datorate de către debitor instituţiei creditoare pentru rambursarea anticipată a împrumutului acordat;

• existenţa unor oferte competitive din partea băncilor, ce pun la dispoziţia consumatorilor condiţii mai avantajoase de creditare;

• asimetria informaţiei şi gradul de transparenţă al acesteia – acestea se reflectă în mod direct asupra costurilor aferente procedurilor de căutare a ofertei celei mai favorabile pentru necesităţile unui consumator;

• alte bariere de natură administrativă (ex. reglementări legale).

În Raportul OECD „Competition and Regulation in Retail Banking”2 se consemnează faptul că mobilitatea clienţilor și posibilitatea de a alege dintre diferite oferte de creditare sunt esenţiale pentru stimularea concurenţei în sistemul bancar de retail. Totodată se precizează că, în general, mobilitatea clienţilor este scăzută, iar relaţiile client-bancă sunt longevive ca urmare a costurilor de transfer ridicate.

În încercarea de a crește gradul de mobilitate a clienţilor (și implicit nivelul de concurenţă pe piaţa creditelor de retail) Consiliul Concurenţei a propus aplicarea prevederilor

Ordonanţei referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată și

altor tipuri de credite decât cele specificate de Directivă, precum şi contractelor de împrumut aflate în curs de derulare la momentul adoptării actului normativ. Din analiza practicilor bancare de pe teritoriul României, a rezultat aspectul potrivit căruia consumatorii care au încheiat contracte înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei ar fi rămas captivi în contracte, multe dintre ele dezavantajoase lor, neputând apela la refinanţare din cauza costurilor foarte ridicate impuse de creditori pentru rambursarea anticipată.

2 http://www.oecd.org/dataoecd/44/18/39753683.pdf.

21


Competition Council

progressive development. The abovementioned alterations and limitations can have consequences at their turn over the demand for goods and services, especially because in the last years the types of credits available to and used by consumers have evolved considerably, generating new credit tools.

As a result, the need to amend the existing Community provisions and to extend their scope has arisen naturally. This has been subsequently concretised by Directive 2008/48/EC of the European Parliament and Council of 23 April 2008 concerning consumer credit.

A very important element in achieving the objective proposed by the European Commission is to increase the client mobility. In other words, in order to have the possibility to access other more favourable credit offers (of a national or of a cross-border nature), the person which has contracted a credit must have the real possibility to conclude the present credit contract before de end of the agreed term/duration.

The client mobility level is influenced by many factors, among which the most important are the following ones:

• the costs related to the cessation of the contractual relations; the early reimbursement fees and the related taxes owed by the debtor to the credit institution have a high weight in these costs;

• the existence of competitive offers from other banks, proposing consumers more advantageous credit conditions;

• the information asymmetry and its level of transparency – these characteristics influence directly the costs for finding the most favourable offer to satisfy the needs of a consumer;

• other administrative barriers (for example, the legal regulations).

The OECD Report “Competition and Regulation in Retail Banking”2 mentions that client mobility and the options to choose from different credit offers are essentials for stimulating competition in the retail banking system. At the same time, the report stipulates that, usually, the client mobility is reduced and that the client-bank relations are lengthy as a result of the high transfer costs.

In order to increase client mobility (and implicitly the competition on the retail loan market), the Competition Council has proposed for the application of the provisions of the Ordinance

concerning the elimination/reduction of the early reimbursement fee also to other types

of credits then those mentioned by the Directive, as well as to the credit contracts that were on going at the moment the normative act was adopted. The analysis of the Romanian banking practices has revealed that consumers which had concluded contracts before the date the Ordinance entered into force would have remained captive to contracts, most of which disadvantageous to them; they would have not been able to refinance their credits as a result of the very high costs for the early reimbursement, that have been imposed by creditors.

2 http://www.oecd.org/dataoecd/44/18/39753683.pdf.

22




În cazul achitării creditului înainte de termenul stabilit prin contract, creditorul este îndreptăţit la o compensaţie echitabilă şi justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului, cu condiţia ca rambursarea anticipată să intervină într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului este fixă. Potrivit Ordonanţei, o astfel de compensaţie nu poate fi mai mare de 1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit este mai mare de un an, respectiv de 0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an.

Prezentul studiu îşi propune o analiză sintetică a efectelor Ordonanţei asupra consumatorilor debitori, în special din perspectiva mobilităţii consumatorilor. Evoluţia activităţii de refinanţare este atât un rezultat al iniţiativei consumatorilor, cât şi al încercărilor băncilor de a contracara o posibilă afectare a portofoliului de clienţi proprii, ca urmare a migrării acestora către instituţiile financiare concurente.

Pe lângă efectul direct asupra evoluţiei rambursărilor anticipate şi a creditelor de refinanţare, eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată afectează în mod indirect şi activitatea de renegociere a contractelor clienţilor (în sensul adresării unor oferte individuale mai avantajoase), precum şi „campaniile de refinanţare” derulate de către fiecare bancă şi adresate atât clienţilor proprii cât şi celor aparţinând competitorilor.

2. Analiza evoluţiei numărului/volumului creditelor de refinanţare

Ulterior lunii septembrie 2010 (dată până la care trebuiau implementate de către bănci prevederile Ordonanţei), unul dintre principalii factori care a influenţat evoluţia numărului creditelor de refinanţare (deci a gradului de mobilitate a clienţilor) l-a reprezentat valoarea taxelor și a comisioanelor ce trebuiau plătite pentru rambursarea anticipată a contractului de credit. În această perioadă, cea mai importantă modificare în cadrul taxelor și comisioanelor plătite pentru achitarea împrumuturilor, înainte de expirarea duratei pentru care au fost acordate, a reprezentat-o eliminarea sau, după caz, reducerea comisionului de rambursare anticipată. Această modificare legislativă a influenţat atât în mod direct, cât și în mod indirect (prin apariţia de oferte noi de creditare cu condiţii de plată mai avantajoase) gradul de mobilitate a clienţilor bancari.

Pentru a surprinde efectele reducerii/eliminării comisionului de rambursare anticipată, au fost analizate creditele de refinanţare acordate în perioada mai 2009 – mai 2011. Creditele în alte valute decât euro au fost convertite în euro.

23


Competition Council

If a credit is reimbursed before the deadline set by the contract, the creditor is entitled to receive an equitable compensation, justified objectively on the basis of the possible costs directly related to the early reimbursement of the credit, under the condition that the early reimbursement to be made when the interest rate of the credit is fixed. According to the Ordinance, such a compensation cannot be higher than 1% of the early reimbursed credit, if the time period between the early reimbursement and the initial deadline of the credit contract is longer than one year, and of 0.5% of the early reimbursed credit, if the time period between the early reimbursement and the initial deadline of the credit contract is no longer than one year.

The present study tries to synthetically analyse the effects of the Ordinance over the consumers as debtors, especially in respect to the client mobility. The evolution of the refinancing activity has been generated by consumers’ initiative, as well as by the banks’ attempts to overcome a possible alteration of their own client portfolios, as a result of their migration to others competing financial institutions.

In addition to the direct effect over the evolution of the early reimbursements and over the refinancing credits, the elimination/reduction of the early reimbursement fee also affects indirectly the renegotiation of the clients’ contracts (meaning the possibility of presenting more advantageous individual offers) as well as the “refinancing campaigns” carried out by each bank and targeted at their own clients or at those of the competitors.

2. Analysis of the evolution of the refinancing credits’ number/volume

After September 2010 (the deadline when the banks should have implemented the provisions of the Ordinance), one of the main factors that has influenced the evolution of the refinancing credits’ number (in other words, the client mobility) has been the value of the early reimbursement fees and taxes. During this period of time, the most important change of the early reimbursement taxes and fees has been the elimination/the reduction of the early reimbursement fee. This legislative change has influenced directly and indirectly (new credit offers with more advantageous payment condition) the inter-bank client mobility.

For assessing the effects of the elimination/reduction of the early reimbursement fee, the refinancing credits granted during May 2009 – May 2001 have been analysed. The credits in other foreign currencies than EUR have been converted in EUR.

24




Graficul nr. 1. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în lei

Sursa: Date primite din partea băncilor comerciale.

Astfel, aşa cum este evidenţiat şi în graficul de mai sus, în primele luni ale anului 2010, se constată o creștere a numărului creditelor de refinanţare comparativ cu anul anterior, pentru ca în intervalul de timp imediat următor adoptării Ordonanţei (iunie 2010), să se remarce o stagnare a numărului creditelor de refinanţare. Acest fenomen poate fi explicat prin prisma faptului că perioada cuprinsă între momentul adoptării Ordonanţei și momentul promulgării Legii de aprobare a acesteia (decembrie 2010) a fost caracterizată de dezbateri intense, în care a predominat incertitudinea privind aprobarea și forma de aprobare a Ordonanţei. Începând cu luna martie a anului 2011, numărul creditelor de refinanţare a „explodat” comparativ cu perioada anterioară, ca urmare a noilor oferte de creditare din partea băncilor.

Evoluţia volumulului creditelor refinanţate în lei indică un efect persistent datorat apariţiei Ordonanţei, efect concretizat în dublarea volumului lunar de credite refinanţate, dincolo de eventualii factori sezonieri care influenţează evoluţia refinanţărilor.

Spre deosebire de creditele în lei, creditele contractate în valută au avut o evoluţie diferită. Ulterior lunii iunie 2010 acestea au înregistrat o creștere, lunile cu un număr maxim de refinanţări a creditelor în valută fiind octombrie-noiembrie 2010. Ca şi în cazul creditelor de refinanţare în lei, perioada martie – mai 2011 se distinge printr-o medie lunară ridicată a numărului creditelor de refinanţare (de aproximativ trei ori mai mare decât media lunară corespunzătoare perioadei mai 2009 – mai 2010).

25


Competition Council

Graph no. 1. Evolution of the refinancing credits in RON

Source: Data received from the commercial banks.

The graph above highlights an increased number of refinancing credits during the first months of 2010 compared to the previous year. After the adoption of the Ordinance (June 2010), the number of refinancing credits has stagnated. This trend can be explained by the fact that in the period between the adoption of the Ordinance and the promulgation of the Law approving the Ordinance (December 2010) has been characterised by intense debates, marked by the incertitude on the approval of the Ordinance and on its final version. Starting with March 2011, the number of the refinancing credits “has exploded” compared to the previous period, as a result of the new credit offers presented by the banks.

The evolution of the volume of the refinancing credits granted in RON indicates a persistent effect resulted from the adoption of the Ordinance, that has been concretised in the monthly double increase of the refinancing credits, and which has not been the consequence of the possible seasonal factors influencing the evolution of the refinancing process.

Unlike the credits granted in RON, the ones in foreign currency have recorded a different evolution. After June 2010, they have increased, the maximum growth being recorded in October-November 2010. Like for the refinancing credits granted in RON, the period March-May 2011 has recorded a high monthly average number of refinancing credits (approx. three times higher than the monthly average of the period of May 2009 – May 2010).

26




Graficul nr. 2. Evoluţia volumului creditelor de refinanţare în lei

(exprimat în lei)


Graficul nr. 3. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în valută


27


Competition Council

Graph no. 2. Evolution of the volume of the refinancing credits granted in RON

(expressed in RON)


Graph no. 3. Evolution of the number of the refinancing credits granted in foreign currency


28




Volumul creditelor refinanţate în valută a înregistrat o evoluţie similară numărului de credite acordate în valută. Şi aici se observă o modificare structurală produsă de apariţia Ordonanţei care conduce în lunile octombrie – noiembrie la un volum lunar al creditelor de refinanţare în valută de aproximativ 40 milioane euro. Acest volum este de aproape patru ori mai mare decât în perioada corespunzătoare din anul precedent.

Graficul nr. 4. Evoluţia volumului creditelor de refinanţare în valută

(exprimat în euro)


Din punct de vedere al clienţilor care accesează creditele de refinanţare, acestea pot fi privite ca fiind credite de refinanţare internă (clienţii rămân în cadrul băncii) sau credite de refinanţare externă (clienţii provin din cadrul altor bănci).

Privite din acest punct de vedere, evoluţia numărului creditelor de refinaţare este diferită în perioada iunie 2010 – decembrie 2010 (în această perioadă numărul creditelor de refinanţare internă a înregistrat o ușoară diminuare) și asemănătoare începând cu luna ianuarie 2011 (ulterior apariţiei Legii 288 din 30 decembrie 2010 de aprobare a Ordonanţei), atunci când ambele categorii credite de refinanţare au înregistrat o creștere spectaculoasă.

29


Competition Council

The volume of the refinancing credits granted in foreign currency has recorded similar evolutions. In this case too, it can be noticed that a structural modification has been produced by the adoption of the Ordinance, which has led to a monthly volume of the refinancing credits granted in foreign currency of around EUR 40 million during October and November. This volume is almost four times higher than the one of the similar previous year.

Graph no. 4. Evolution of the volume of the refinancing credits granted in foreign

currency (expressed in EUR)


From the viewpoint of the clients accessing refinancing credits, these credits are internal refinancing credits (the clients remain customers of the same bank) or external refinancing credits (the clients come from other banks).

From this point of view, the evolution of the number of the refinancing credits is different during the period June – December 2010 (in this period the number of the internal refinancing credits has recorded a slight decrease) and is similar starting with January 2011 (after the adoption of Law no.288 of 30 December approving the Ordinance) when both categories of refinancing credits have recorded a spectacular increase.

30




Graficul nr. 5. Evoluţia numărului creditelor de refinanţare în lei

(refinanţare internă vs. refinanţare externă)


Faptul că numărul creditelor de refinanţare externă s-a triplat în mai 2011 faţă de valorile înregistrate în 2009 – 2010 având o creștere mai semnificativă decât cea a creditelor de refinanţare internă, arată faptul că a crescut gradul de mobilitate a clienţilor bancari, obiectiv urmărit prin propunerea de extinderea sferei de aplicare a prevederilor privind eliminarea/reducerea comisionului de rambursare cuprinse în Ordonanţă.

3. Analiza evoluţiei rambursărilor anticipate parţiale

Prevederea din Ordonanţă referitoare la eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată s-a reflectat în mod direct la nivelul rambursărilor anticipate, prin creşterea numărului de plăţi efectuate în avans şi reducerea costurilor aferente acestora.

În graficul de mai jos este prezentată evoluţia rambursărilor anticipate parţiale în perioada cuprinsă între mai 2009 şi mai 2010. S-a optat pentru o analiză doar a rambursărilor anticipate parţiale, întrucât datele referitoare la cele totale nu au putut fi cuantificate în mod real, fie datorită includerii lor în cadrul raportărilor referitoare la creditele refinanţate, fie din cauza imposibilităţii de a fi identificate în sistemele informatice ale băncilor.

31


Competition Council

Graph no. 5. Evolution of the number of the refinancing credits granted in RON

(internal vs. external refinancing)


The fact that the number of external refinancing credits has tripled in May 2011 compared to those in the period 2009-2010 and has a more significant growth than the number of internal refinancing credits highlights that the inter-banking client mobility has

increased. This was, in fact, the objective followed by proposal of extending the provisions on the elimination/reduction of the reimbursement fee of the Ordinance.

3. Analysis of the evolution of the partial early reimbursements

The provisions of the Ordinance on the elimination/reduction of the early reimbursement fee have a direct impact over the early reimbursements, resulting in increased early payments and in the reduction of the related costs.

The chart below presents the evolution of the partial early reimbursements during May 2009 - May 2010. The analysis has envisaged only the partial early reimbursements because the data on the total early reimbursements couldn’t have been quantified for the reason that either they have been included in the reports on refinancing credits or they have been impossible to identify in the banks’ IT systems.

32




Din analiza datelor existente se poate observa că, dacă la nivelul creditelor în lei, rambursate anticipat parţiale, nu se poate reţine o modificare semnificativă a comportamentului clienţilor bancari, în ceea ce priveşte creditele în valută putem nota un trend ascendent atât la nivelul numărului cât şi al volumului de rambursări anticipate, parţiale. Această evoluţie se poate datora prevederilor Ordonanţei, posibil coroborate cu influenţa altor factori, cum ar fi rata cursului de schimb valutar. În orice caz, clienţii ce au realizat astfel de plăţi au beneficiat de o reducere a sumelor plătite, datorită eliminării / reducerii comisionului de rambursare anticipată.

În perioada iunie 2010 – mai 2011 s-a înregistrat un număr total de 229000 de rambursări anticipate a creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul plăţilor anticipate a fost de 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.

Graficul nr. 6. Evoluţia numărului rambursărilor anticipate, parţiale


33


Competition Council

For the partial reimbursed credits in RON, the analysis of the available data reveals that bank clients have not modified significantly their behaviour; the credits in foreign currency have recorded an ascending trend as regards the number and the volume of the partial early reimbursements. This evolution could be the result of the Ordinance, possibly corroborated with the influence of other factors, such as the foreign currency exchange rate. Anyway, the clients which have made such payments have benefited of a reduction as a result of the elimination/reduction of the early reimbursement fee.

During June 2010 – May 2011 248,800 early reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency have been recorded, and the volume of the early payments was of RON 524.2 million, respectively of EUR 261.9 million.

Graph no. 6. Evolution of the number of partial early reimbursements

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

May

-09

Jun-

09Ju

l-09

Aug

-09

Sep-

09O

ct-0

9N

ov-0

9D

ec-0

9Ja

n-10

Feb-

10M

ar-1

0A

pr-1

0M

ay-1

0Ju

n-10

Jul-1

0A

ug-1

0Se

p-10

Oct

-10

Nov

-10

Dec

-10

Jan-

11Fe

b-11

Mar

-11

Num

ber o

f par

tial e

arly

reim

burs

emen

ts


34




Graficul nr. 7. Evoluţia volumului rambursărilor anticipate, parţiale


4. Analiza evoluţiei raportului dintre creditele refinanţate şi creditele noi

Pe lângă analiza evoluţiei elementelor privind refinanţările, de o mare importanţă este şi analiza dinamicii refinanţărilor raportate la creditele noi acordate. Pentru aceasta, am urmărit evoluţia acestui raport atât în cadrul creditelor fără ipotecă, cât şi în cadrul creditelor cu ipotecă. Dinamica acestui raport prezintă o creştere bruscă în cadrul creditelor fără ipotecă (atât pentru cele acordate în lei, cât şi pentru cele acordate în valută).

Graficul nr. 8. Evoluţia raportului „refinanţări/credite noi” pentru creditele

fără ipotecă


35


Competition Council

Graph nr. 7. Evolution of the volume of partial early reimbursements

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000M

ay-0

9Ju

n-09

Jul-0

9Au

g-09

Sep-

09Oc

t-09

Nov-

09De

c-09

Jan-

10Fe

b-10

Mar

-10

Apr-1

0M

ay-1

0Ju

n-10

Jul-1

0Au

g-10

Sep-

10Oc

t-10

Nov-

10De

c-10

Jan-

11Fe

b-11

Mar

-11

Apr-1

1M

ay-1

1

Partial early reimbursements in RON Partial early reimbursements in foreign currency


4. Evolution analysis of the refinanced/new credits relation

In addition to refinancing evolution analysis, the assessment of the dynamics recorded by the refinanced/new credits relation is of a great importance. For this reason, we have analysed the evolution of this relation for the credits without mortgage and for those with mortgage. The dynamics of this rapport presents a sudden increase for the credits without mortgage (for the credits granted in RON as well as for those granted in foreign currency).

Graph no. 8. Evolution of the “refinanced/new credits” relation for the credits

without mortgage


36




Graficul nr. 9. Evoluţia raportului „refinanţări/credite noi” pentru creditele cu ipotecă


Aşa cum am precizat şi mai sus, analiza dinamicii raportului dintre numărul refinanţărilor şi numărul creditelor noi acordate indică faptul că eliminarea/reducerea comisionului de rambursare anticipată a influenţat în principal creditele fără ipotecă acordate persoanelor fizice, în sensul creşterii ponderii reprezentate de numărul refinanţărilor în total credite noi acordate. Această creştere a început în luna ianuarie 2011, adică ulterior apariţiei Legii de aprobare a Ordonanţei.

Astfel, dacă în luna iunie 2010 numărul refinanţărilor fără ipotecă în lei reprezenta 36,8% din numărul creditelor în lei, fără ipotecă, noi acordate, în luna aprilie 2011 ele reprezentau 72,8%. Similar, refinanţările fără ipotecă, în valută, reprezentau în luna iunie 2010 un procent de 28,7% din creditele fără ipotecă, în valută, noi acordate, iar în luna martie 2011 reprezentau 44,5%.

5. Concluzii

Scopul urmărit prin introducerea în Ordonanţă a dispoziţiilor referitoare la eliminarea sau, după caz, reducerea comisionului de rambursare anticipată la toate creditele destinate consumatorilor persoane fizice a fost creşterea corectă a concurenţei între bănci, ca urmare a creşterii gradului de mobilitate a clienţilor. Un indicator important în constatarea realizării acestui obiectiv s-a concretizat în evoluţia activităţii de refinanţare la nivelul sistemului bancar din România.

Astfel, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011), numărul total

al creditelor refinanţate s-a dublat comparativ cu perioada anterioară (iunie 2009 – mai 2010). Astfel, în această perioadă s-au acordat aprox. 160 mii de credite de refinanţare,

37


Competition Council

Graph no. 9. Evolution of the “refinanced/new credits” relation for mortgage credits


As stated above, the analysis of the dynamics of the relation between the number of the refinanced credits and the one of the new credits points to the fact that the elimination/reduction of the early reimbursement fee has mainly influenced the credits without mortgage granted to the natural persons, resulting in an increase of the weight of the refinanced credits in the total number of new credits. This trend has started in January 2011, after the adoption of the Law approving the Ordinance.

Therefore, if in June 2010 the number of the refinanced credits without mortgage was of 36.8% out of the number of credits granted in RON, in April 2011 they reached 72.8%. Similarly, in June 2010 the refinanced credits without mortgage granted in foreign currency were 28.7% out of the new credits without mortgage granted in foreign currency, and in March 2011 they reached 44.5%.

5. Conclusions

The aim of introducing in the Ordinance the provisions concerning the elimination/reduction of the early reimbursement fee for all consumer credits (natural persons) was to fairly increase the competition between banks, as a result of the increased inter-bank client mobility. An important marker for assessing the achievement of this objective was the evolution of the refinancing activity in the Romanian banking system.

Consequently, after the adoption of the Ordinance (June 2010 – May 2011), the total

number of the refinanced credits has doubled compared to the previous period (June 2009 – May 2010). In this period, around 160,000 refinancing credits have been granted,

38




comparativ cu 85,5 mii credite de refinanţare acordate în perioada iunie 2009 – mai 2010. Prin urmare, cel puţin 160 mii de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea/

reducerea comisionului de rambursare anticipată. Acestora li se adaugă clienţii care au efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor, (229 mii clienţi) sau

totale (altele decât refinanţările), precum şi cei care şi-au renegociat contractele în

condiţii mai favorabile.

Volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2009 – mai 2010 este de 1.027 mil. lei, iar volumul cumulat al creditelor de refinanţare în lei în perioada iunie 2010 – mai 2011 este de 2.169 mil. lei. Pentru comparaţie, volumul de credite în sold acordate gospodăriilor populaţiei la nivelul lunii mai 2011 a fost de 35,402 mil. lei. Prin urmare, în cele 12 luni următoare apariţiei Ordonanţei volumul total al creditelor de

refinanţare în lei s-a dublat faţă de perioada anterioară corespunzătoare. În acelaşi timp, acest volum reprezintă 6% din volumul creditelor în sold acordate gospodăriilor populaţiei.

Volumul creditelor refinanţate în valută, în perioada iunie 2010 – mai 2011, a fost de 338 mil. euro.

Considerând, în medie, o reducere cu 3 puncte procentuale a comisionului de rambursare anticipată plătit de clienţii bancari care şi-au refinanţat creditele, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei, prevederile art. 67 au condus la economii de aprox. 65 milioane lei şi 10 milioane euro.

De asemenea, prevederile Ordonanţei au influenţat în mod direct un număr total de cca. 229 mii de rambursări anticipate parţiale ale creditelor acordate în lei şi valută, iar volumul corespunzător plăţilor efectuate anticipat a fost de 542,2 milioane lei, respectiv 261,9 milioane euro.

Totodată, considerând o reducere de 3 procente a comisionului de rambursare anticipată clienţilor bancari care au rambursat anticipat o parte din credit, în perioada următoare apariţiei Ordonanţei, rezultă economii de aprox. 16 milioane lei, respectiv 7,85 milioane euro.

Prin urmare, dispoziţiile art. 67 din Ordonanţă au avut un impact semnificativ în sectorul bancar, cu implicaţii directe pentru mobilitatea clienţilor şi pentru nivelul concurenţei din sector. Această opinie a fost susţinută şi de majoritatea băncilor comerciale chestionate, care au apreciat eliminarea comisionului de rambursare anticipată ca având un efect pozitiv asupra mobilităţii clienţilor băncilor.

39


Competition Council

compared to 85.5 thousands refinancing credits during June 2009 – May 2010. As a result, at least 160,000 clients have benefited directly of the elimination/reduction of the

early reimbursement fee. The clients which have early reimbursed their credits

partially (229,000 clients) or totally (other than the refinancing credits), have also

benefited from these conditions, together with those which have renegotiated their

contracts so as to benefit from more favourable conditions.

The cumulated volume of the refinancing credits granted in RON during June 2009 – May 2010 is of RON 1,027 million, and the one granted during June 2010 – May 2011 is of RON 2,169 million. By comparison, the volume of consumer credits remaining to be reimbursed at the moment May 2011 has been of RON 35.402 million. Consequently, during 12 months after the adoption of the Ordinance, the total volume of the

refinancing credits has doubled compared to the corresponding previous period. At the same time, this volume is 6% out of the volume of consumers’ credits remaining to be reimbursed.

During June 2010 – May 2011, the volume of the refinanced credits in foreign currency has been of EUR 338 million.

Considering an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by bank clients in the period after the adoption of the Ordinance, putting into effect the provisions of art. 67, it led to savings of approx. RON 65 million, respectively EUR 10 million.

Moreover, the provisions of the Ordinance have influenced directly around 229,000 early reimbursements of the credits granted in RON and in foreign currency, and the volume of the early reimbursements has been of RON 542.2 million and of EUR 261.9 million.

At the same time, by applying an average reduction of 3% to the early reimbursement fee paid by the bank clients who have reimbursed part of their credits, it results that after the adoption of the Ordinance savings of around RON 16 million and EUR 7.85 million have been generated.

As a result, the provisions of art.67 of the Ordinance have had a significant impact in the banking system, with direct effects over the inter-bank client mobility and over the sector competition. This was also the opinion of the majority of the interviewed banks, which have stated that the elimination of the early reimbursement fee has had a positive impact over the inter-bank client mobility.

40




CONCURENŢA PE PIAŢA DISTRIBUŢIEI DE MEDICAMENTE DIN ROMÂNIA

În România, piaţa medicamentelor a cunoscut o continuă creştere, ajungând în anul 2009 la o valoare de 8,1 mld. lei, de aproximativ patru ori mai mare faţă de valoarea înregistrată în anul 2000. Deşi pe piaţa românească activează un număr important de actori, tendinţa acestei pieţe în ultimii ani a fost una de concentrare, primele 20 de companii controlând aproximativ 78% din piaţă. Această concentrare s-a datorat în principal operaţiunilor de fuziuni şi achiziţii realizate la nivel internaţional, de companiile care activează pe piaţa farmaceutică.

Din punct de vedere al distribuţiei de medicamente, în România este utilizat în continuare modelul tradiţional de distribuţie, în cadrul căruia producătorii îşi distribuie produsele prin intermediul unuia sau mai multor distribuitori, în baza unor contracte de distribuţie sau a unor condiţii generale acceptate de distribuitori. Caracteristica principală a acestui sistem constă în transferul dreptului de proprietate asupra produselor la momentul în care acestea sunt livrate de producător distribuitorului, acesta din urmă fiind liber să îşi aleagă clienţii şi să îşi stabilească preţul de revânzare, în condiţiile de reglementare existente, suportând în acelaşi timp toate riscurile comerciale şi finaciare care derivă din aceste operaţiuni.

Cuvinte cheie: distribuţie, medicamente, concurenţă.

1. Introducere

Distribuţia angro de medicamente din România s-a aflat în atenţia permanentă a autorităţii de concurenţă. În vederea analizării modului de funcţionare a sistemului de distribuţie practicat în România, dar şi a modificărilor ce ar putea interveni în acest sistem pe termen scurt şi mediu, Consiliul Concurenţei a derulat o investigaţie sectorială în urma căreia s-au constatat anumite disfuncţionalităţi legate în primul rând de accesul distribuitorilor la anumite medicamente.

Realizată pe un eşantion de 23 grupuri farmaceutice ce activează pe piaţa românească şi care deţineau aproximativ 80% din valoarea pieţei farmaceutice din România în anul 2009, investigaţia sectorială a urmărit 2 obiective, respectiv:

analiza legislaţiei cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de medicamente; analiza pieţei distribuţiei de medicamente.

41


Competition Council

COMPETITION ON THE ROMANIAN DRUG

WHOLESALE MARKET

The Romanian drug market has had a continuous growth, reaching RON 8.1 billion in 2009, by around four times more than in 2000. Although there are an important number of actors activating on the Romanian market, during the last years, the market has tended to concentrate, the first 20 companies controlling for 78% of the market. This concentration is mainly the consequence of the mergers and acquisitions carried out at the international level by the companies activating on the pharmaceutical market.

The traditional drug distribution system continues to be used In Romania - producers are distributing their products through one or several distributors, based on distribution contracts or on certain general conditions accepted by distributors. The main feature of this system is the transfer of the property right over the products at the moment the producer is delivering them to the distributor, the last one being free to choose its clients and to set the resale price, taking into account the existing regulations and supporting all the commercial and financial risks arising from this operation.

Key words: distribution, drugs, competition

1. Overview

The drug wholesale distribution in Romania was under the permanent attention of the competition authority. The Competition Council has carried out a sector inquiry focused on analysing the functioning of the Romanian drug distribution system and on the possible changes on the short and medium term. The sector inquiry has revealed certain dysfunctions mainly related to the access of distributors to certain drugs.

The sector inquiry has been carried out based on a sample of 23 pharmaceutical groups of companies having, in 2009, 80% of Romania’s drug market. The two objectives of the sector inquiry were:

to analyse the legislation with impact over the drug wholesale market; to analyse the drug distribution market.

42




În urma constatărilor cu privire la gradul ridicat de concentrare a pieţelor analizate, datorat cotelor importante de piaţă deţinute de medicamentele inovative, în cadrul investigaţiei au fost analizate, de asemenea, gradul de penetrare a genericelor pe aceste pieţe şi factorii care au condus la această situaţie.

2. Constatări privind cadrul legal cu impact asupra pieţei distribuţiei angro de medicamente

2.1. Programele naţionale de sănătate

Obiectivul principal al unei politici de achiziţii publice îl reprezintă promovarea eficienţei, respectiv atribuirea unui contract ofertantului care asigură cel mai bun preţ sau, în termeni mai generali, care determină obţinerea celei mai bune valori a banilor.

Eficienţa procesului de achiziţie publică nu depinde numai de tipul de procedură ales, ci şi de modul în care aceasta este elaborată şi desfăşurată. Modul de elaborare a caracteristicilor procesului competitiv poate avea, de asemenea, o influenţă puternică asupra eficienţei rezultatului.

Lipsa flexibilităţii, datorate existenţei unor reglementări stricte, limitează oportunităţile autorităţilor

contractante de a se adapta la situaţiile existente şi de a reacţiona în mod corespunzător.

Nu există o procedură de achiziţie publică care să fie potrivită în orice situaţie şi ca urmare, oricare dintre procedurile disponibile autorităţilor contractante poate reprezenta o modalitate de organizare a programelor naţionale de sanatate. În acest fel, se crează cadrul de manifestare a unui comportament concurenţial între ofertanţi, dacă sunt respectate anumite condiţii.

În acest sens, Consiliul Concurenţei a formulat recomandări pentru asigurarea unui nivel optim de concurenţă pentru fiecare dintre procedurile disponibile autorităţilor contractante, respectiv:

licitaţile naţionale; licitaţiile judeţene, eliberarea medicamentelor prin farmacii cu circuit deschis sau negocierea cu sursă unică.

Licitaţiile naţionale

Având în vedere impactul major al procesului de licitaţii asupra eficienţei programelor naţionale de sănătate, precum şi asupra mediului concurenţial, este esenţial ca licitaţiile să se desfăşoare într-un cadru predefinit şi structurat, în sensul că trebuie să existe un cadrul legal clar care să precizeze:

criteriile de adjudecare a licitaţiilor; frecvenţa cu care acestea se desfăşoară;

43


Competition Council

Because of the high concentration of the analysed markets - a consequence of the large market shares held by the innovative drugs - the analysis also focused on the penetration level of the generic drugs and on the factors which have led to this situation.

2. Conclusions on the legal framework with impact over the drug wholesale market

2.1. National health programmes

The main objective of a public procurement policy is to promote efficiency - assigning the contract to the bidder offering the best price within the procedure or, more generally, to use the procedure providing the best value for money.

The efficiency of the public procurement process does not depend only on the type of the public procurement procedure, but also on how it is projected and carried out. The setting of the characteristics of the competitive process can also have a strong influence over the efficiency of the result.

The lack of flexibility resulted from certain strict regulation are limiting the possibility

of the contracting authorities to adapt to the existing situations and to react accordingly.

Because there is no public procurement procedure fully suitable for all the possible situations, any procedure available to the contracting authorities can represent an organisation of the national health programmes creating the framework for the competitive behaviour between bidders, under certain specific conditions.

In this respect, the Competition Council has formulated recommendations designed to ensure an optimal level of competition for each of the procedures available to the contracting authorities, namely:

national tenders; county tenders, drug distribution through open circuit pharmacies or sole source negotiation.

National tenders

Taking into account the large impact of the tendering process over the efficiency of the national health programmes, it is essential for the tenders to be carried out within a predefined and structured framework, meaning that there must be a clear legal framework providing:

the tender awarding criteria; the frequency of the tenders;

44




obligaţia de a face public rezultatul acestora; autorităţile competente în domeniu să asigure supravegherea efectivă a

întregului proces de licitaţie şi să intervină ferm atunci când situaţia o impune.

Pentru a obţine rezultatele scontate este necesar ca licitaţia să fie proiectată astfel încât să se maximizeze participarea ofertanţilor potenţiali care concurează în mod onest. Concurenţa efectivă poate fi intensificată dacă un număr suficient de ofertanţi credibili răspund invitaţiei de a participa la licitaţie şi doresc să concureze pentru contract.

De exemplu, participarea la licitaţie poate fi facilitată dacă:

persoanele responsabile cu achiziţiile publice reduc costurile ofertării; stabilesc cerinţe de participare care nu limitează concurenţa în mod nejustificat; permit companiilor din alte regiuni sau state să participe, ori concep modalităţi

de impulsionare a companiilor mici de a participa chiar dacă acestea nu pot oferta pentru întregul contract.

Deşi legislaţia în vigoare prevede în mod clar tipul de informaţii pe care autorităţile contractante le pot solicita, atât cu privire la situaţia economică şi financiară, precum şi cu privire la capacitatea tehnică şi/sau profesională, în practică caietele de sarcini conţin condiţii/solicitări care limitează în mod vădit concurenta.

Un alt element care trebuie avut în vedere pentru creşterea eficienţei programelor naţionale

şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamentele noi este desfăşurarea cu regularitate a procedurilor de licitaţie naţională. Organizarea licitaţiilor la intervale foarte mari de timp conduce la:

blocarea intrării pe piaţă a unor produse inovatoare care devin disponibile după atribuirea licitaţiei şi împiedicarea accesului pacienţilor la aceste medicamente;

amânarea intrării pe piaţă a genericelor, în mod nejustificat; reducerea sau eliminarea constrângerilor concurenţiale la care sunt expuşi

furnizorii existenţi, putând avea efecte negative asupra preţurilor şi/sau calităţii produselor.

Ca şi în cazul licitaţiilor naţionale, este esenţial ca licitaţiile organizate de către spitale să se desfăşoare într-un cadru predefinit şi structurat. Eficienţa procesului de achiziţie publică depinde de mai multe elemente, printre care:

tipul de licitaţie folosit (deschisă, închisă, electronică); modul în care licitaţia este construită şi desfăşurată; elaborarea unor caracteristici precise ale procesului de ofertare competitiv; promovarea sau nu a anunţului de intenţie şi/sau de participare la licitaţie sau

timpul alocat pentru depunerea ofertelor.

Cu toate acestea, nu există o listă exhaustivă a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a organiza o licitaţie eficientă. Nu există un model de organizare care să se potrivească perfect

45


Competition Council

the obligation to make public the results; the competent authorities in the field must provide an effective surveillance of

the entire tendering process and to intervene firmly when it is needed.

In order to obtain the expected results, the tender must be projected so as to maximise the participation of the potential fairly competing bidders. The effective competition can be intensified if a sufficient number of credible bidders can respond to the tender invitation in order to compete for the contract.

For example, tender participation can be facilitated if:

the persons responsible with public procurements reduce the costs related to the presentation of the bids;

the conditions for attending a tender do not limit unjustifiably the competition; the companies from other regions or countries are allowed to attend the tenders or if

small companies are encouraged to attend even if they cannot bid for the whole contract.

Although the legislation in force provides clearly the type of information that can be requested by the contracting authorities, as regards the economic and financial situation, as well as concerning the technical and/or professional capacity, in reality, the tender specifications contain conditions/requests which obviously limit the competition.

The regular organisation of national tender procedures is another element that must be taken into account for ensuring the efficiency of the national programmes and for guaranteeing the access of patients to new drugs. If tenders are being organised at long time intervals, this can lead to:

blocking the entering on the market of the innovative products that become available after tender’s assignment and obstruction of patients’ access to these drugs;

the unjustified postponement of generics’ market entry; the reduction or the elimination of the competition constraints for the existing

suppliers, with possible negative effects over the prices and/or over the quality of the products.

Like in the case of the national tenders, it is essential for the tenders organised by

hospitals to be carried out within a predefined and structured framework. The efficiency of the public procurement depends on several elements, such as:

the type of the tender (opened, closed, electronic); the manner how the tender is projected and carried out; setting up precise characteristics of the competitive bidding process; promoting or not the notice of intent and/or of participation to tenders or the

time deadline for presenting the bids.

However, there is no exhaustive list containing the necessary conditions for organising a tender efficiently. There is no template for organising tenders that matches for all the types

46




fiecărui tip de licitaţie, autorităţile contractante trebuind să proiecteze licitaţii în funcţie de situaţia specifică.

În general, pentru a reduce riscul ca agenţii economici să se înţeleagă în cadrul licitaţiilor, acestea trebuie trebuie proiectate şi realizate astfel încât, să fie îndeplinite trei criterii majore3:

reducerea barierelor la intrare şi creşterea numărului de participanţi; atunci când se stabilesc condiţiile de participare în cadrul unei licitaţii, procesul de selecţie în sine nu trebuie să împiedice firmele să depună oferte prin introducerea unor condiţii care nu sunt relevante pentru achiziţie, cum sunt experienţa similară sau situaţia financiară, şi/sau care să conducă la eliminarea agenţilor economici din alte zone geografice;

reducerea transparenţei şi a schimbului de informaţii; un grad ridicat de transparenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile de piaţă poate facilita încheierea de înţelegeri anticoncurenţiale;

reducerea frecvenţei procedurilor de achiziţie; încheierea de înţelegeri anticoncurenţiele este facilitată în cazul în care firmele concurente se întâlnesc în mod frecvent în cadrul procedurilor de achiziţie. Prin schimbarea mărimii şi a momentului în care sunt organizate licitaţiile, autorităţile contractante pot încuraja membrii cartelului să se înşele între ei. Reducerea numărului situaţiilor în care firmele concurente se întâlnesc poate reduce oportunităţile de sancţionare a membrilor cartelului şi poate facilita concurenţa. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin organizarea unui număr mai mic de licitaţii, dar pentru cantităţi mai mari de produse. Organizarea licitaţiilor după un anumit program prestabilit şi pentru aceleaşi cantităţi de produse poate facilita schemele de ofertare prin rotaţie.

Eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis

Medicamentele eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, se decontează la nivelul preţului de vânzare al acestora. Începând cu data de 8 aprilie 2009, preţurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate sunt preţurile cu amănuntul maximale, calculate pe unitate terapeutică.

Mai mult, deşi prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se Denumirea Comună Internatională4 (DCI), nu există nicio prevedere conform căreia farmaciile să fie obligate să elibereze cel mai ieftin medicament în cadrul aceleiaşi DCI În cadrul acestui sistem, farmaciile pot elibera orice medicament din cadrul unei DCI, fără să existe nicio restricţie bugetară şi, în plus, acestora li se decontează preţul maxim din Catalogul Naţional al Preţurilor Medicamentelor de Uz Uman (Canamed).

Prin urmare, deşi eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis permite

accesul tuturor actorilor de pe piaţă, acest sistem nu conduce la obţinerea unor economii la bugetul statului în urma manifestării concurenţei la nivel de producător, respectiv distribuitor, acestea fiind reţinute în întregime de farmacii. Atât timp cât reglementările prevăd

3 Intrucţiunile OECD privind lupta împotriva licitaţiilor trucate în cadrul achiziţiilor publice.4 Cu exceptia cazurilor justificate medical în fişa medicală a pacientului, când prescrierea se face pe denumire comercială.

47


Competition Council

of tenders; the contracting authorities must project the tenders based on each specific situation.

In general, in order to reduce the risk of collusion between tender bidders, the procedures must be projected so as to meet three major criteria3:

to reduce the entry barriers and to increase the number of participants; when establishing the conditions for attending a tender, the selection process must not impede the firms to present their bids through introducing certain conditions which are not relevant for the procurement, such as the similar experience or the financial situation, and/or which lead to the elimination of the undertakings from other geographic areas;

to reduce the transparency and the exchange of information; a high level of transparency of the market transactions can facilitate the anticompetitive agreements;

to reduce the frequency of the procurement procedures; the anticompetitive agreements are facilitated when competing firms are meeting frequently within tenders. By changing the size and the moment when tenders are organised, the contracting authorities can encourage the members of the cartel to cheat each other. The reduction of the number of opportunities for competing firms to meet can reduce the opportunities to sanction the members of the cartel and can facilitate the competition. This can be achieved, for example, by organising a small number of tenders, but for larger quantities of products. The organisation of the tenders after a pre-established program and for the same quantities can facilitate bid rotation schemes.

The supply of drugs through open circuit pharmacies

For the drugs supplied through open circuit pharmacies, which have a contractual relation with the health insurance houses, the reimbursement price is the selling price. Starting with April 8 2009, reimbursement price of drugs granted to patients within national health insurance programmes are the maximum retail prices calculated on therapeutic unit.

Moreover, although the ambulatory drug prescription is based on the International Common Name (ICN)4, there is no provision requesting pharmacies to release the cheapest drug within the same ICN. Within this system, pharmacies can release any drug from an ICN, without any budgetary restriction and, in addition, the settlement is done at the maximum price provided by the National Catalogue of the Prices of Drugs for Human Use (Canamed).

Therefore, although the release of drugs through open circuit pharmacies allow the

access for all the market players, this system does not generate savings at state budget as a result of the existing competition between producers and distributors, because they are being retained entirely by pharmacies. So long as regulations provide that the reimbursement

3 OECD’s Guidelines for fighting bid rigging in public procurement.4 With the exception of the cases justified in the medical chart of the patient, when the prescription is made based on the commercial name.

48




posibilitatea decontării medicamentelor la preţul maxim, nu există nicio motivaţie pentru

farmacii să solicite decontarea la un preţ mai mic decât preţul din Canamed.

Pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor alocate pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente, ar trebui

introdus un sistem care să permită manifestarea concurenţei prin preţ cel puţin în situaţiile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI sau în cazul medicamentelor pentru care există mai multe forme de ambalare, unele dintre acestea fiind foarte costisitoare.

Negocierea cu sursă unică

Este posibil ca organizarea unei anumite forme de licitaţie să nu fie cea mai eficientă metodă pentru a obţine rezultatele scontate, ci organizarea unei negocieri cu sursă unică. Această situaţie este posibilă în cazul medicamentelor inovative care se acordă în cadrul programelor naţionale, pentru care nu există medicamente substituibile şi care au preţuri de vânzare de peste 300 lei. Întrucât adaosul maxim de distribuţie pentru aceste medicamente nu permite obţinerea unor discounturi importante, corespunzătoare volumelor achiziţionate, nu se justifică organizarea unei proceduri de licitaţie, atât timp cât discountul oferit de producătorul unic poate fi semnificativ mai mare.

În situaţia în care autorităţile contractante doresc să recurgă la această procedură trebuie să se asigure că pot obţine avantajul scontat şi că produsele sunt unice, neexistând alte produse substituibile pe piaţă.

În plus, având în vedere că, prin utilizarea negocierii cu sursă unică cu producătorii, se

elimină concurenţa intra-marcă, este absolut necesar ca producătorii în cauză să aleagă distribuitorul/distribuitorii care vor asigura livrarea medicamentelor pe baza unor criterii clare şi transparente, acordând oricărui distribuitor şanse egale pentru a fi selectat.

Lista cuprinzând denumirile comune internationale corespunzătoare

medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie

personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări

sociale de sănătate

În urma analizării cadrului naţional de reglementare în vigoare, au fost identificate3 probleme principale:

criteriile în baza cărora medicamentele sunt introduse într-una din cele trei subliste A, B şi C;

termenul de includere efectivă în Listă a DCI-ului şi compensarea ulterioară a acesteia;

căile de atac disponibile agenţilor economici în cazul unei decizii negative din partea Ministerului Sănătăţii.

În ceea ce priveşte legislaţia naţională care reglementează criteriile generale de includere, neincludere sau excludere în Listă, există un consens general la nivelul industriei farmaceutice

49


Competition Council

of drugs can be done at the maximum price, the pharmacies will have no motivation to

request for the reimbursement to be done at a lower price than the one from Canamed.

In order to increase the efficiency of the funds allocated for the patients included in the national programmes and for ensuring the access of the patients to drugs, a system

should be introduced allowing price competition at least in the situations when several drugs have the same ICN or when drugs have multiple packing forms, some of them being very expensive.

Sole source negotiation

Sometimes, using a certain type of tender might not be the most efficient manner for achieving the expected results. In these cases, the contracting authorities have the alternative of using the sole source negotiation. This kind of solution is possible for the innovative drugs supplied within the national programmes for which there are no substituents and which have selling prices over RON 300. Because the maximum trade mark-up for the distribution of these drugs does not allow distributors to obtain important discounts generated by the volumes acquired, the organisation of a tender procedure is not justified, so long as the discount offered by the sole producer can be significantly larger.

When the contracting authorities choose this procedure, they must be sure they will obtain the expected advantage and that the products are unique, without any substituents on the market.

Moreover, since the sole source negotiation with the producers eliminates the intra-

brand competition, the producers involved in the procedure must choose the distributor/distributors delivering the drugs based on clear and transparent criteria and they must give equal selection chances for all the distributors.

The list of the international common names of the drugs used by

the patients having a health insurance, with or without a personal

contribution, based on medical prescription, within the health

insurance system

The main 3 issues were identified following the analysis of the national legal framework:

the criteria used for the inclusion of the drugs in one of the three sub-lists A, B and C;

the effective time deadline for including an ICN on the List and its subsequent compensation;

the ways available for undertakings to challenge a negative decision of the Ministry of Health.

In respect to the national legislation in force, which regulates the general criteria for including, nonincluding or excluding an ICN on/from the List, the pharmaceutical industry

50




cu privire la faptul că acestea sunt transparente şi nediscriminatorii. Cu toate acestea, legislaţia în vigoare, respectiv HG nr. 720/2008, nu prevede criteriile în baza cărora medicamentele care îndeplinesc criteriile generale de includere în Listă sunt introduse într-una din cele trei subliste. Ca urmare, nu există transparentă cu privire la procesul de stabilire a gradului de compensare de care poate beneficia un anumit medicament.

În lipsa unor criterii transparente în baza carora se ia decizia de includere într-o anume sublistă, agenţii economici nu pot aprecia în ce masură un medicament este fi apt

pentru a fi inclus într-o sublistă. Mai mult decât atât, ei nu pot verifica ulterior dacă

decizia Ministerului Sănătăţii respectă sau nu aceste criterii. Implicit, există şanse

reduse de reuşită în cazul contestării deciziei.

Prin urmare, pentru a asigura respectarea prevederilor art. 6 din Directiva 89/105/CEE, este necesar ca Ministerul Sănătăţii să facă publice criteriile folosite la stabilirea celor trei subliste şi a gradului de compensare a medicamentelor incluse în acestea. Criteriile trebuie incluse în legislaţia relevantă pentru a crea certitudinea legală, a asigura transparenţa necesară şi a înlătura posibilitatea unei aplicări discriminatorii.

Referitor la termenul legal de emitere a deciziilor cu privire la includerea unei DCI pe Listă, există un consens general la nivelul industriei farmaceutice privind respectarea acestui termen. Cu toate acestea, respectarea termenului de 90 de zile nu este esenţială în raport de includerea efectivă în Listă a DCI-ului şi compensarea ulterioară a acesteia. Compensarea efectivă a unei DCI noi se face de la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern prin care se aprobă Lista, şi nu de la data primirii deciziei de includere de la Ministerul Sănătăţii.

Pentru a asigura respectarea deplină a principiilor consacrate de art. 6 al Directivei 89/105/CEE, o soluţie ar fi compensarea automată a unui medicament după emiterea de către minister a unei decizii favorabile de includere în Listă. De asemenea, pentru creşterea gradului de transparenţă a întregului proces de includere a unei DCI pe Listă, Ministerul Sănătăţii ar putea să publice pe site-ul instituţiei atât deciziile individuale de includere în Listă, cât şi proiectul de Listă, în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul transparenţei decizionale.

Referitor la căile de atac disponibile agenţilor economici în cazul unei decizii negative din partea ministerului de resort, legislaţia în vigoare prevede posibilitatea depunerii unei contestaţii la secretariatul Comisiei naţionale de transparenţă, în termen de zece zile de la primirea deciziei. Comisia naţională de transparenţă este un organism în cadrul ministerului, fără putere de decizie, aceasta având doar rolul de a aviza propunerile comisiilor de specialitate şi de a le transmite spre aprobare ministrului sănătăţii. Legislaţia nu prevede cu claritate organismul competent sa analizeze contestaţia, ci doar faptul ca aceasta se depune la secretariatul Comisiei. În condiţiile în care analiza contestaţiei se face tot de către Comisia naţională de transparenţă, se poate concluziona, prin prisma jurisprudenţei CEJ, că legislaţia naţională nu prevede căi de atac de natura a asigura o protecţie juridica veritabilă agenţilor economici interesaţi, în sensul art. 6 al Directivei.

51


Competition Council

has a general consensus that they are transparent and non-discriminatory. However, the legislation in force, namely Government Decision no.720/2008, does not specify the criteria for including in the three sub-lists the drugs meeting the general List inclusion conditions. As a result, there is no transparency in the process of establishing the compensation level of certain drug.

Because the criteria for including a drug in a certain sub-list is not transparent,

undertakings cannot evaluate if a drug is able to be included in a sub-list, as well

as to verify subsequently the decision of the Ministry of Health, in respect to its

compliance with these criteria. Implicitly, the chances of succeeding in challenging

the decision are very small.

Consequently, for ensuring the compliance with art.6 of Directive 89/105/EEC, the Ministry

of Health must make public the criteria used for establishing the three sub-lists and for setting the compensation level for the drugs included in these sub-lists. The Ministry of Health must include the criteria into the relevant legislation in order to create legal certainty, to ensure the necessary transparency and to remove the possibility of applying the criteria discriminatorily.

The pharmaceutical industry has a general consensus as regards the compliance with the legal time deadline for issuing decisions on the inclusion of an ICN on the List. However, the compliance with the 90 days deadline is not essential as regards the effective inclusion of the ICN on the List, as well as in respect to its subsequent compensation. The effective compensation of a new ICN is made at the date when the Government Decision approving the list is published in the Official Gazette of Romania and not at the date the inclusion decision of the Ministry of Health is received.

For this situation to fully comply with the principles provided by art.6 of Directive 89/105/EEC, a solution would be the automatic compensation of a drug after the Ministry issues a favourable decision concerning its inclusion on the List. At the same time, for increasing the transparency of the entire process of including an ICN on the List, the Ministry of Health could publish on the institution’s website the individual decisions for including an ICN on the List, as well as the draft of the List, in conformity with the legislation in force in the field of decisional transparency.

As regards the ways available for undertakings to challenge a negative decision of the Ministry, the legislation in force provides the possibility of submitting a complaint at the secretariat of the National Commission of Transparency, in ten days from receiving the decision. The National Commission of Transparency is a body within the Ministry, without decisional power, which gives its opinion on the proposals of the commissions of specialty and which transmits these opinions to be approved by the Minister of Health. The legislation does not provide clearly which body is competent to analyse the complaint; it only stipulates that the complaint can be submitted to the secretariat of the Commission. If the National Commission of Transparency is the one analyzing a complaint, the conclusion is that, based on the European Court of Justice’s jurisprudence, the national legislation does not provide ways of challenge able to ensure a real judicial protection for the interested undertakings, in the sense of art.6 of the Directive.

52




Ca urmare, pentru a asigura respectarea prevederilor art. 6 al Directivei 89/105/CEE, este

necesară legiferarea unor căi de atac în sensul celor prevăzute de Directivă şi consacrate de jurisprudenţa comunitară, respectiv acordarea prerogativelor de analiză şi soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor nefavorabile ale ministerului cu privire la includerea unei DCI în Listă, unui organism independent cu funcţii judiciare.

2.2. Achiziţia medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul

spitalicesc

Consiliul Concurenţei a analizat comportamentul spitalelor cu privire la trei aspecte ce ţin de organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, şi care pot influenţa în mod decisiv posibilitatea de manifestare a concurenţei în cadrul procesului de atribuire a unui contract, şi anume:

solicitarea de către autoritatea contractantă a autorizaţiei de dealer; organizarea procedurilor pe caiet de sarcini vs. organizarea procedurilor pe

loturi de produse; organizarea procedurilor pe DCI vs. organizarea procedurilor pe denumire

comercială.

Autorizaţia de dealer

Cu toate că legislaţia existentă în materia achiziţiilor publice prevede în mod clar tipurile de informaţii şi documente pe care o autoritate contractantă le poate solicita ofertanţilor pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe, în practică o mare parte din spitalele din România solicită ofertanţilor prezentarea unei autorizaţii din partea producătorului prin care acesta din urmă autorizează un distribuitor să livreze produsele sale în cadrul unei anumite licitaţii.

Un prim motiv pentru care solicită această autorizaţie, invocat de un număr important de spitale, îl reprezintă garantarea derulării contractului în condiţii bune, respectiv asigurarea unei livrări ritmice a medicamentelor care au făcut obiectul licitaţiei. În general, spitalele organizează licitaţii pentru un necesar de medicamente pentru o perioadă mai mare de timp, de regulă un an. În plus, există un număr de spitale care consideră că solicitarea acestei autorizări este necesară pentru că garantează susţinerea din partea producătorului, având astfel certitudinea că producătorul asigură furnizorului cantităţile de medicamente câştigate în urma licitaţiilor.

Motivele prezentate de spitalele care solicită autorizaţia de dealer nu justifică potenţiala afectare a concurenţei pe care ar putea-o genera aceasta. Consiliul Concurenţei consideră că autorizaţia

de dealer este de fapt o barieră artificială deoarece lasă la dispoziţia unui producător

posibilitatea de a alege care din distribuitorii săi să participe cu ofertă în licitaţie.

În ceea ce priveşte motivele pentru care se solicită această autorizaţie, Consiliul Concurenţei consideră că autorităţile contractante pot verifica calitatea şi originea produselor oferite de un anumit distribuitor pe baza altor documentelor solicitate prin documentaţia de licitaţie, şi anume certificate de garanţie şi calitate emise de

53


Competition Council

Thus, for ensuring the compliance with the provisions of art.6 of Directive 89/105/EEC, it is necessary to regulate certain ways of challenge - in the sense of the Directive and as it was confirmed by the Community jurisprudence - namely to empower an independent

judiciary body to analyse and decide on the complaints concerning the unfavourable decisions of the Ministry regarding the inclusion of a ICN on the List.

2.2. Procurement of the drugs for the patients treated in hospitals and who have a

health insurance

The Competition Council has analysed the behaviour of the hospitals in respect to the following three aspects relating to the organisation of the public procurement contract assigning procedures and which can influence decisively the competition within the process of awarding a contract:

the request of the contracting authority for bidders to present a dealer authorisation; the organisation of the procedures based on specifications vs. the organisation

of the procedures based on plots of products; the organisation of the procedures based on the ICN vs. the organisation of the

procedures based on the commercial name.

The dealer authorisation

Although the existing legislation in the field of public procurement provides clearly the type of information and documents that can be requested by a contracting authority to demonstrate the fulfilment of the qualification and selection criteria, as well as the related documents, in reality, many Romanian hospitals request bidders to present an authorisation issued by the drug producer certifying that the last one authorises a distributor to deliver its products within a tender.

A first reason for requesting this authorisation, invoked by an important number of hospitals, is that for guarantying the proper running of the contract, namely providing a rhythmical delivery of the drugs which have been the object of the tender. In general, hospitals are organising tenders for the drugs needed for a longer period of time, usually, annually. Moreover, certain hospitals consider this authorisation necessary for the producer to guaranty to the distributor that it will provide the drug quantities resulted following the award of the tender organised by the hospital.

The reasons presented by the hospitals which request dealer authorisations do not justify the potential subsequent distortion of the competition. The Competition Council considers

that dealer authorisations are, in fact, artificial barriers because they give to the

producer the possibility of choosing which of its distributors will bid in a tender.

As regards the reasons for which this authorisation is requested, the Competition Council considers that the contracting authorities can verify the quality and the origin of the products offered by a certain distributor based on the documents requested through the tender documentation, namely the guarantee and quality certificates issued by producers, the market

54




producători, autorizaţii de punere pe piaţă emise de ANMDM, precum şi certificate de înregistrare emise de MS. De asemenea, pentru a se asigura că distribuitorii vor respecta clauzele contractuale şi vor asigura livrarea medicamentelor în cantităţile şi la termenele solicitate, autorităţile contractante au la îndemână un alt instrument, şi anume garanţia de bună execuţie. Scopul acestui instrument este tocmai garantarea desfăşurării contractului în condiţiile stabilite, existând totodată şi posibilitatea penalizării distribuitorilor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate.

Prin urmare, autorităţie organizatoare şi/sau contractante trebuie să renunţe la

solicitarea autorizaţiei de dealer, document care nu este conform cu prevederile

OUG nr.34/2006, şi folosirea intrumentelor prevăzute de reglementare cu acelaşi

scop, respectiv garanţia de participare şi garanţia de buna execuţie.

Loturi vs caiet de sarcini

Spitalele pot solicita agenţilor economici să prezinte fie o ofertă pentru întregul caiet de sarcini, fie pentru unul sau mai multe loturi de produse prevăzute în caietul de sarcini. Ambele variante respectă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje din punct de vedere concurenţial. Avantajele solicitării unei oferte pentru întregul caiet de sarcini rezultă din economiile de scop ce pot fi obţinute de un distribuitor prin adjudecarea integrală a contractului, întrucât acesta poate acorda un discount semnificativ. Cu toate acestea, există posibilitatea ca un număr redus de ofertanţi să distribuie toate produsele şi să poată oferta întregul caiet de sarcini. În acest caz, concurenţa este limitată din cauza participării unui număr mic de distribuitori ce pot depune o ofertă. În plus, este foarte posibil ca accesul distribuitorilor mici, care distribuie un număr mai mic de produse, să fie restricţionat. Deşi ambele variante pot avea avantaje din punct de vedere concurenţial, având în vedere faptul că, în general, spitalele organizează proceduri de achiziţie publică pentru tot necesarul aferent unei anumite perioade, în general de 12 luni, este puţin probabil să existe un număr suficient de distribuitori care să poată oferta întregul caiet de sarcini. Prin urmare, pentru a asigura

un nivel de concurenţă corespunzător ofertarea pe loturi poate fi mai adecvată,

permiţând totodată şi accesul actorilor mai mici din piaţă.

DCI vs Denumire comercială

Conform legislaţiei în vigoare, este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special sau o marcă de fabrică sau de comerţ. Cu toate acestea, datorită caracteristicilor specifice domeniului sanitar, există spitale care organizează proceduri de achiziţie publică în cadrul cărora se precizează denumirea comercială a medicamentelor ce se doresc a fi achiziţionate. Totuşi, având în vedere particularităţile domeniului farmaceutic, în ceea ce priveşte dezvoltarea continuă de produse noi, dar şi necesitatea de a asigura continuitate în tratamentul pacienţilor, Consiliul Concurenţei consideră că specificaţiile tehnice pot face referire la denumirea comercială numai în acele cazuri în care pentru produsele respective nu există produse substituibile şi, prin urmare, prin precizarea denumirii comerciale nu se înlătură concurenţa.

55


Competition Council

authorisations issued by National Drug and Medical Equipment Agency, as well as the certificates issued by the Ministry of Health. At the same time, for ensuring that distributors will respect the contractual clauses and that will deliver the drugs in the quantities and at the time deadlines requested, the contracting authorities have at their disposal another instrument, namely the good execution guarantee. The very aim of this instrument is to guarantee the running of the contract according to the pre-set conditions. At the same time, the distributors which do not fulfil their assumed obligations can be penalised.

As a result, the organising and/or contracting authorities must renounce at requesting dealer

authorisations, which are documents contrary to the provision of the Government Emergency

Ordinance no.34/2006, and must make use of the instruments with the same purpose -

provided by the normative act -, namely the participation and the good execution guarantees.

Lots vs. specifications

The hospital’s options of requesting undertakings to present a bid for the entire specifications or for one or more lots of products provided for by the specifications are complying with the legislation in the field of public procurement and present advantages, as well as disadvantages for the competition. The advantages of organising a bid for the entire specifications result from the scope economies that can be obtained by a distributor through the fully award of the contract, because it can offer a significant discount. However, it is possible that only a small number of bidders distribute all the products and bid for all the specifications. In this case, the competition is limited because of the small number of distributers that can present a bid. Moreover, it is very possible that the access of the small distributors, delivering a smaller number of products, to be restricted. Although both options can create competitive advantages - because, usually, hospitals organise tenders for covering the necessary stock for a long period of time, in general of 12 months -, it is less probable for a sufficient number of distributors to be able to bid for the entire technical specifications. As a result, for ensuring a proper level of competition,

lot bidding can be a more adequate solution, because, among others, ensures

the access of the smaller market actors.

ICN vs. Commercial name

The legislation in force forbids for the specifications to contain technical characteristics indicating a certain origin, source, production, special process or a production brad or trade mark. Still, as a result of the features specific to the sanitary field, certain hospitals organise public tender procedures mentioning the commercial name of the drugs planned to be acquired. However, taking into consideration the particularities of the pharmaceutical field as regards the continuous development of new products and the necessity of providing the continuous treatment of patients, the Competition Council considers that the technical specifications can refer to the commercial name only in the cases when the involved products have no substituents and, consequently, the competition is not removed as a result of mentioning the competition name.

56




Prin urmare, în conformitate cu prevederile existente în domeniul achiziţiilor publice, spitalele ar trebui să definească specificaţiile tehnice cel mult la nivel de DCI, care corespunde nivelului ATC 5. Având în vedere modul de definire a pieţei relevante în sectorul

farmaceutic, Consiliul Concurenţei consideră că, pentru a asigura un nivel optim al

concurenţei, în anumite situaţii, specificaţiile tehnice ar putea fi definite la un nivel

inferior, respectiv la nivelul ATC4.

3. Constatări privind situaţia concurenţială pe piaţa distribuţiei angro de medicamente

3.1. Distribuţia angro de medicamente

Pentru realizarea unei analize reprezentative pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente, Consiliul Concurenţei a pornit de la clasamentul celor mai bine vândute 50 de medicamente din România, medicamente care acoperă aproximativ 40% din piaţa românească, medicamente pe care orice distribuitor doreşte să le aibă în portofoliu pentru a putea fi competitiv pe piaţă. Prin urmare, pentru realizarea obiectivelor propuse, au fost identificate 92 de pieţe la nivelul ATC 4, a căror valoare a reprezentat 70% din valoarea totală a pieţei totale în anul 2009.

În urma analizării modului în care distribuitorii au acces la medicamentelele existente în cadrul celor 92 de pieţe identificate la nivel ATC 4, dar şi la fiecare cel mai bine vândut medicament din cadrul fiecărei pieţe relevante identificate5 s-a constatat că, în general, nu

există probleme semnificative pe piaţa distribuţiei angro de medicamente. Astfel, în mai mult de 55% din cazuri distribuţia este realizată de un număr de peste 10 distribuitori, în timp ce în doar 9,50% din cazuri este distribuită de un număr mai mic de 5 distribuitori.

În ceea ce priveşte pieţele identificate, în urma analizei efectuate, a rezultat faptul că, la nivel de ansamblu, acordurile de distribuţie exclusivă nu acoperă o parte semnificativă de piaţă. Astfel, în anul 2009, valoarea vânzărilor de medicamente distribuite în baza unor relaţii de exclusivitate a reprezentat aprox. 8,75% din valoarea totală a celor 92 de pieţe analizate de Consiliul Concurenţei. Din cele 78 de relaţii de exclusivitate identificate, doar în cazul a 11, ponderea relaţiilor de exclusivitate în piaţa totală depăşeşte nivelul de 30%, în timp ce în cazul a 49 relaţii de exlusivitate ponderea este sub 1%.

Cele mai multe relaţii de exclusivitate se regăsesc în clasa L6 , respectiv 34, urmată de clasa J7, cu 12 relaţii de exclusivitate, şi clasa N8, cu 9 relaţii de exclusivitate. Mai mult, cea mai mare parte a relaţiilor de exclusivitate, respectiv 48 din cele 78 identificate, reprezintă mai puţin de 1% din valoarea totală a pieţei din care fac parte, fiind conjuncturale, datorate vânzărilor sporadice ale unor medicamente.

5 În situaţia în care pe o piaţa relevantă identificată există mai mult de 1 medicament din Top 50, a fost analizată distribuţia fiecărui medicament prezent în Top, astfel încât, în final au fost analizate 107 medicamente.6 Antineoplazice şi imunomodulatoare;7 Antiinfecţioase de uz sistemic;8 Sistem nervos.

57


Competition Council

As a result, according to the provisions in the field of public procurement, hospitals should define the technical specifications maximum at the ICN level, corresponding to the ATC 5 level (Anatomical Therapeutic Chemical Classification System). Taking into account the manner

of defining the relevant market in the pharmaceutical sector, the Competition Council

considers that, in order to provide an optimum level of competition, in certain cases,

the technical specifications should be defined at a lower level, namely at the ATC 4 level.

3. Conclusions regarding the competition on the drug wholesale distribution market

3.1. The wholesale of drugs

In order to deliver a representative analysis of the drug wholesale market, the Competition Council started from the top of the 50 best sold drugs in Romania, drugs covering around 40% of the Romanian market and which distributors want to include into their portfolio so as to be more competitive on the market. As a result, for achieving the envisaged objectives, 92 ATC 4 markets have been identified, accounting for 70% of the total 2009 market.

Following the analysis on how distributors have access to the drugs existing on the 92 ATC 4 markets and on the best sold drugs from these relevant identified markets5, it was concluded that, in general, there are no significant problems on the drug wholesale

market. Thus, in more than 55% of the cases, the distribution is carried out by more than 10 distributors, while in only 9.50% of the cases the distribution is made by less than 5 distributors.

As regards the identified markets, following the analysis it was concluded that, as a total, the exclusive distribution agreements do not cover a significant part of the market. Therefore, in 2009, the value of the drug sales distributed through exclusive relations has represented around 8.75% of the total value of the 92 markets analysed by the Competition Council. Out of the 78 exclusive relations identified, only in 11 cases the weight of the exclusive relations in the total market overcome the 30% level, while the weight registered in 49 exclusive relations is under 1%.

Most of the exclusive relations are included in the L class6 , namely 34, followed by the J class7, with 12 exclusive relations, and by the N class8, with 9 exclusive relations. Moreover, the largest part of the exclusive relations, namely 48 of the 78 exclusive relations, represent less than 1% of the total market value they belong to, because there have a conjectural nature, as a result of the sporadic sales of certain drugs.

5 When on a relevant market there is more than 1 drus from Top 50, the distribution of each drug from the Top has been analysed, meaning that, in total, 107 drugs have been analysed.6 Antineoplastic and immune-modulatory drugs;7 Anti-infective drugs for systemic use;8 Nerve system.

58




Peste pragul de 30% al cotei de piaţă nu se poate presupune că acordurile verticale, care intră sub incidenţa articolului 5 alineatul (1) din lege şi a articolului 101 alineatul (1) din TFUE, vor da naştere în general unor avantaje obiective de o asemenea natură şi dimensiune încât să compenseze prejudiciile pe care le creează concurenţei. Prin urmare, în cazul situaţiilor mai sus identificate în care producătorii recurg la sisteme de distribuţie exclusivă, deşi cotele deţinute pe piaţă depăşesc pragul de 30%, este necesar ca aceştia să îşi facă o autoevaluare pentru a stabili dacă acordurile încheiate îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 5 (2) din lege, respectiv articolul 101 (3) din TFUE, conducând la o reală creştere a eficienţei care contracarează reducerea concurenţei intramarcă.

În concluzie, accesul pe piaţa distribuţiei angro nu este limitat într-o măsură semnificativă

de existenţa unor relaţii de exclusivitate sau de distribuţia printr-un număr redus de

distributori. Cu toate acestea, în cadrul investigaţiei au fost identificate anumite pieţe

pe care accesul distribuitorilor şi, în general, al distribuitorilor mici, este dificil.

3.2. Inovative versus generice

În urma analizei efectuate, a rezultat faptul că, datorită comercializării cu precădere a unor medicamente inovative, există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe. Astfel, din cele 36 pieţe în cadrul cărora se regăsesc medicamentele din Top 50:

29 de pieţe conţin medicamente inovative; 3 conţin atât medicamente inovative, cât şi medicamente generice; 4 conţin medicamente generice.

Medicamentele generice sunt medicamente echivalente cu cele originale în momentul expirării brevetului şi a perioadei de exclusivitate a datelor pentru produsul inovator care există deja. Medicamentele generice oferă oportunitatea de a obţine tratamente similare la costuri mai mici pentru pacienţi şi plătitori, eliberând totodată bugete pentru finanţarea de noi medicamente inovatoare.

Concentrarea pieţelor analizate poate avea două cauze, şi anume:

existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală care împiedică intrarea medicamentelor generice pe piaţă şi

medicamentele generice nu au putut eroda cota de piaţă a medicamentului inovativ, deşi acestea au pătruns pe piaţă.

În urma analizei, au fost identificate trei situaţii diferite cu privire la poziţia medicamentelor generice pe aceste pieţe, şi anume:

medicamentele generice sunt înregistrate şi comercializate, dar acestea nu au aceeaşi substanţă activă cu medicamentul inovativ cel mai bine vândut;

medicamentele generice ale celui mai bine vândut medicament inovativ sunt înregistrate şi comercializate, dar gradul de penetrare a pieţei este redus;

medicamentele generice ale celui mai bine vândut medicament inovativ au fost autorizate abia în anul 2009 şi, prin urmare, nu aveau cum să câştige o parte importantă de piaţă.

59


Competition Council

Over the 30% market share threshold, it cannot be presumed that, in general, the vertical agreements falling under the incidence of art.5(1) of the Law, and of art.101(1) of TFEU will generate objective advantages of a such nature and dimension so as to compensate the subsequent competition harms. As a result, in the abovementioned cases when producers are using exclusive distribution systems although the market shares overcome the 30% threshold, they must make a self-assessment in order to establish if the concluded agreements are complying with the provisions of art.5(2) of the Law and of art.101(3) of TFEU, thus generating a real increase of the efficiency countervailing the reduction of the intra-brand competition.

In conclusion, the access on the drug wholesale market is not significantly limited by

the exclusive relations or by the distribution carried out by a small number of

distributors. However, certain markets, where the access of the distributors and, in

general, of the small ones is difficult, were identified following the investigation.

3.2. Innovative drugs vs. generic drugs

Following the analysis it was concluded that certain markets have a high level of

concentration, mainly as a result of the commercialisation of certain innovative drugs. As a result, out of the 36 markets including the drugs from Top 50:

29 markets contain innovative drugs; 3 contain innovative and generic drugs; 4 contain generic drugs.

Generic drugs are drugs equivalent to the original ones at the moment the patent and the exclusivity periods for the existing innovative drug expire. Generic drugs offer the opportunity of similar treatments at smaller costs for patients and for payers, relieving the budgets for financing new innovative drugs.

The concentration of the analysed markets can have two causes, namely:

certain intellectual property rights impeding the market entry of the generics and

the generics were not able to erode the market share of the innovative drug, although they have entered on the market.

As regards the market position of the generic drugs, three different situations have been identified, namely:

when generic drugs are registered and traded, but they do not have the same active substance with the best sold innovative drug;

when the generic drugs of the best sold innovative drug are registered and traded, but their market penetration is reduced;

when the generic drugs of the best sold innovative drug have been authorised only in 2009 and, as a consequence, they could not have won an important part of the market.

60




Pentru pieţele pe care există medicamentele generice cu aceeaşi substanţă activă ca şi medicamentul inovativ şi care au fost comercializate în anul 2009, a fost analizată diferenţa de preţ existentă între medicamentul inovativ şi cel mai ieftin medicament generic cu aceeaşi substanţă activă, precum şi ponderea celor două medicamente în total piaţă.

Din analiza efectuată a rezultat faptul că, deşi există diferenţe semnificative de preţ, de

până la 253%, cu excepţia unei singure pieţe (C01EB), pe toate pieţele unde există

variante generice ale medicamentelor inovative cel mai bine vândute, nu numai că

medicamentele generice nu au reuşit să penetreze piaţa, dar vânzările celor mai ieftine

medicamente generice reprezintă sub 1% din valoarea totală a pieţei. Chiar şi în situaţia particulară a genericelor care au reuşit să câştige o parte importantă din piaţă, din analiză a rezultat că preţul acestora este mai mare decât preţul altor generice cu aceeaşi substanţă activă. Şi în aceste situaţii, medicamentele generice mai ieftine, cu aceeaşi substanţă activă, realizează vânzări marginale, care nu depăşesc 1% din valoarea pieţei totale.

Factorii care afectează pătrunderea medicamentelor generice pe piaţă sau obţinerea de către acestea a unor cote semnificative de piaţă ţin de:

cadrul de reglementare în vigoare, promovarea intensă a medicamentelor inovative, nivelul de concurenţa existent între medicamentele inovatice şi generice

determinat de comportamentul companiilor producătoare

În privinţa cadrului de reglementare, în anul 2009, reglementările în vigoare prevedeau prescrierea medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în cadrul sistemului de asigurări de sănătate pe denumire comercială, şi nu pe DCI, ceea ce înseamnă că medicii erau cei care determinau cererea, şi prin urmare, structura pieţelor analizate. Chiar şi în cazul medicamentelor compensate, pentru care pacienţii trebuiau să plătească diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul şi suma corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţului de referinţă, reglementările nu prevedeau reguli pentru farmacişti, care să stimuleze eliberarea de generice.

Pentru a facilita şi impulsiona consumul de medicamente generice, cadrul de reglementare din România a fost modificat în anul 2010. Astfel, în cazul medicamentelor compensate, medicii au fost obligaţi să prescrie medicamentele pe DCI şi nu pe denumire comercială ca în anul 2009, iar farmaciştii au fost obligaţi să elibereze medicamentul care dă preţul de referintă.

În ceea ce priveşte, însă, medicamentele decontate ce se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, atât în anul 2009, cât şi în prezent, prescrierea acestora se face pe DCI. Cu toate acestea, CNAS suportă valoarea integrală a preţului de vânzare cu amănuntul al fiecărui medicament care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Întrucât pacienţii nu suportă nicio parte din costul acestor medicamente, aceştia nu au niciun interes să solicite eliberarea unor medicamente generice sau chiar a unor medicamente inovative substituibile, dar mai ieftine. De asemenea, întrucât statul suportă preţul maxim cu amănuntul pentru aceste

medicamente, farmaciile nu au niciun stimulent pentru a le comercializa la un preţ mai

mic, deşi acestea pot obţine discounturi semnificative de la distribuitorii de medicamente.

61


Competition Council

For the markets where the generic drugs with the same active substance as the innovative one have been traded only in 2009, the analysis has envisaged the price difference between the innovative drug and cheapest generic with the same active substance, as well and the weight of the two drugs.

The analysis has showed that, although there are significant price differences, of up

to 253%, exempting a single market (C01EB), on all the markets were the best sold

innovative drugs have generic variants, generics did not succeed to penetrate the

market and, the sales of the cheapest generics have represented less than 1% of the

total market value. Even in the particular situation of the generics which have succeed to get an important part of the market, the analysis has showed that their price is higher than the price of other generics with the same active substance. In these cases too, the cheaper drugs with the same active substance have marginal sales under 1% of the total market value.

The factors affecting the market entry of the generics or their acquirement of significant market shares are related to:

the regulatory framework in force, the intense promoting of the innovative drugs, the competition between the innovative and generic drugs resulted from the

behaviour of the producing companies.

In respect to the regulatory framework, in 2009, the regulations in force provided that the prescription of the drugs used for the treatment of the patients included in the health insurance system were based on the commercial name, and not on the ICN, meaning that doctors were creating the demand, and consequently, the structure of the analysed market. Even for the compensated drugs, for which the patients have to pay the difference between the retail price and the sum resulted from applying the compensation percentage over the reference price, the regulations did not provided rules for stimulating pharmacists to sell generics.

For facilitating and motivating the consumption of generics, the Romanian regulatory framework has been changed in 2010. Thus, for compensated drugs, physicians were required to prescribe the drugs based on their ICN, and not on their commercial name like in 2009, and pharmacists were required to sell the drug which gives the reference price.

On the other hand, in respect to the settled drugs within the Romanian national health programmes, in 2009, as well as at present, their prescription is made based on their ICN. However, the National Health Insurance House settles the entire value of the retail price for each drug granted within the national health programmes. Because patients do not pay any part of the cost of these drugs, they have no motivation to request generic or cheaper substitutable innovative drugs. Moreover, because the State is paying the entire maximum

retail price for these drugs, pharmacies have no stimulation to trade them at a lower

price, although they could obtain significant discounts from drug distributors.

62




Prin urmare, prin practicarea acestui sistem, se elimină principala formă de concurenţă cu

privire la aceste medicamente, şi anume concurenţa prin preţ, atât la nivelul producătorilor, cât şi la nivelul farmaciilor, în detrimentul bugetului alocat programelor naţionale şi, în final, al pacienţilor. Având în vedere creşterea cheltuielilor cu medicamentele care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, este necesară introducerea unui sistem de referenţiere

a preţurilor în cazul acestor medicamente, cel puţin în cazurile în care există mai multe

medicamente cu aceeaşi DCI. Introducerea acestor măsuri va conduce, pe de o parte, la reducerea cheltuielilor statului cu aceste medicamente şi, pe de altă parte la promovarea medicamentelor generice pe măsură ce acestea intră pe piaţă.

Un al doilea factor care poate influenţa raportul inovative/generice se regăseşte în Raportul CE în cazul investigaţiei sectoriale pe piaţa farmaceutică, şi anume promovarea intensă a produselor realizată de companiile inovatoare. Conform Comisiei Europene, societăţile inovatoare alocă o parte semnificativă a bugetelor lor pentru comercializarea produselor prin intermediul medicilor şi al altor cadre specializate în domeniul asistenţei medicale. La nivel naţional, Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completătile ulterioare, reglementează diferite forme în care se poate realiza publicitatea pentru medicamente. Acest act normativ preia principiile prevăzute în Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001, de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.

Pentru a evita influenţarea prescrierii de către medici a anumitor medicamente în detrimentul altora în funcţie de “cadourile” primite de la companiile producătoare, prin Decizia nr. 43/27.09.2010, Consiliul Concurenţei a recomandat Ministerului Sănătăţii elaborarea, în legislaţia secundară, a unor Norme care să definească sintagmele cadouri, avantaje în bani sau în natură care au o „valoare simbolica” si „care nu sunt costisitoare”, prevăzute la art. 797 alin.(1) şi 805 alin.(1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Referitor la cel de-al treilea factor care poate contribui la întârzierea intrării medicamentelor generice pe piaţă, şi anume concurenţa dintre societăţile inovatoare şi cele generice, acesta reprezintă o precupare specială atât a Comisiei Europene, cât şi a autorităţilor de concurenţă din statele membre, deci implicit a Consiliului Concurenţei.

Eventuala utilizare necorespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală de către societăţile inovatoare pentru a întârzia intrarea pe piaţă a medicamentelor generice poate face obiectul controlului concurenţei, dacă această utilizare are un caracter anticoncurenţial, ceea ce poate constitui o încălcare în temeiul art. 101 sau 102 din TFUE, respectiv al art. 5 sau 6 din Legea concurenţei. De asemenea, acordurile care urmăresc să împiedice intrarea pe piaţă a concurenţilor pot constitui încălcări ale dreptului comunitar şi naţional al concurenţei.

Acordurile amiabile care limitează intrarea pe piaţă a medicamentelor generice şi includ un transfer de valori de la o societate inovatoare către o societate generică sau către mai multe astfel de societăţi, sunt un exemplu de acorduri care pot avea un caracter anticoncurenţial, în special în cazul în care motivul care stă la baza încheierii lor este împărţirea profitului prin intermediul plăţilor de la societăţile inovatoare către cele generice, în detrimentul pacienţilor şi al bugetelor alocate sănătăţii publice.

63


Competition Council

As a result, by applying this system, the main form of competition, the price

competition between producers and between pharmacies, is being eliminated in the detriment of the budget allocated for the national programmes and, finally, of patients. Taking into consideration the increase of the drug expenses granted within the national health programmes it is necessary to introduce a reference price

system in respect to these drugs, at least for the cases when there are several

drugs with the same ICN. Such measures will generate the decrease of State’s expenses with these drugs and the promoting of generics as they are entering on the market.

A second factor influencing the relation between the innovative and the generic drugs is included in the EC Report on the pharmaceutical sector inquiry, namely the intense promoting of the products carried out by the innovating companies. According to the European Commission, the innovative companies are allocating a significant part of their budgets for trading the products through physicians and other personnel specialized in the field of health assistance. At the national level, Law no.95/2006 concerning the reform in the health field, with the subsequent amendments and completions regulates different form for publicising these drugs. This normative act transposes the principles of Directive 2001/83/EC of the European Parliament and of the Council of 6 November 2001 on the Community code relating to medicinal products for human use.

In order to avoid physicians being influenced so as to prescript certain drugs in the detriment of others as a result of the “gifts” received from the producing companies, through Decision no.43/27.09.2010, the Competition Council has recommended to the Ministry of Health to draft a specific secondary legislation, namely the Norms defining the terms of gifts, money-advantages and benefits in kind of a “symbolic value” and which “are not expensive”, terms stipulated by art.97(1) and art. 805(1) of Law no.95/2006 concerning the reform in the health field.

The third factor which can contribute to delaying the generics’ market entry, namely the competition between the innovative and the generic companies, represents a special preoccupation of the European Commission, as well as of the competition authorities of the EU Member States, and implicitly of the Competition Council.

If innovative companies are to possibly misuse the intellectual property rights in order to postpone the market entry of generics, this could be scrutinised by the competition authorities with the condition that this misuse has an anticompetitive nature, possible constituting an infringement of art.101 or 102 of TFEU, and of art.5 or 6 of the Competition Law. Moreover, the agreements having the object of impeding the market entry of competitors can represent infringements of the national and Community competition law.

Mutual agreements which are limiting the generics’ market entry and which include transfers of value from an innovative company to one or several generic companies are an example of agreements of an anticompetitive nature, especially when the reason for concluding them is to share the portfolio through payments made by the innovative to the generic companies, in the detriment of the patients and of the budgets allocated to the public health.

64




4. Concluzii

Având în vedere creşterea importantă înregistrată în cazul cheltuielilor cu medicamentele decontate, Consiliul Concurenţei a recomandat introducerea unui sistem de referenţiere a preţurilor, cel puţin în cazurile în care există mai multe medicamente cu aceeaşi DCI.

Introducerea acestui sistem va conduce la reducerea cheltuielilor cu medicamentele, stimularea concurenţei prin preţ de la nivel de producător până la nivel de farmacie şi, în final, la practicarea unor preţuri mai mici. Propunerea Consiliului Concurenţei a fost preluată de Ministerul Sănătăţii şi inclusă în Ordinul nr. 1275/2011.

Ministerul Sănătăţii a propus ca modul de calcul al preţurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin hotărâre de guvern, în condiţiile legii, să fie stabilit într-un mod care să permită realizarea de economii la bugetul alocat sănătăţii. Astfel, preţul cu ridicata ar fi fost preţul de producător diminuat cu 15%, la care urma să se adauge adaosul de distribuţie.

Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra faptului că această metodă de calcul ar putea avea ca efect creşterea atractivităţii exporturilor de astfel de medicamente. Prin urmare, măsura ar putea conduce la înregistrarea unui deficit de medicamente pe piaţa românească, cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate a bolnavilor cronici incluşi în programe naţionale de sănătate.

De asemenea, din punctul de vedere al impactului asupra disponibilităţii medicamentelor, scăderea cu 15% a preţului de producător ar putea influenţa strategiile comerciale ale producătorilor, în sensul de a diminua/renunţa la comercializarea medicamentelor al căror preţ scăzut determină marje diminuate de profit.

Consiliul Concurenţei a recomandat ca o soluţie alternativă a reducerii cu 15% a preţului de producător aplicarea acestei reduceri la preţul pe care CNAS îl rambursează asiguraţilor.

„Sensibilitatea” distribuţiei de medicamente şi efectele acesteia în piaţă conduc la acordarea şi pe viitor a unei atenţii deosebite acestui subiect, pentru a elimina posibilitatea de manifestare a unor potenţiale practici anticoncurenţiale.

65


Competition Council

4. Conclusions

Taking into consideration the important increase of the expenses related to drug settlement, the Competition Council has recommended the introduction of a price reference system, at least in the cases when there are several drugs with the same ICN.

The introduction of such a system will lead to the reduction of the drug expenses, to the stimulation of the price competition - from the level of producers up to the one of the pharmacies – and, finally, to smaller prices. The proposal of the Competition Council has been accepted by the Ministry of Health and included in Order no.1275/2011.

The Ministry of Health has proposed that the calculation of the settlement price for the drugs intended for the patients treated within the national health programmes stipulated by Government Decision, according to the law, to be established so as to generate savings for the health budget. Thus, the retail price would have been the producer price diminished by 15%, following to be completed by the distribution mark-up.

The Competition Council has signalled that this calculation method could have as effect the increase of the exports of such drugs. As a result, the measure could lead to a drug deficit on the Romanian market, with possible consequences over the health condition of the chronically ill patients included in the national health programs.

Moreover, as regards the impact of the availability of the drugs, the decrease of the producer price by 15% could influence the commercial strategies of the producers, namely that they would diminish/renounce at commercialising the drugs whose low prices generate reduced profit rates.

The Competition Council has recommended the alternative solution of applying the 15% reduction on the price reimbursed by the National Health Insurance House to the patients having a health insurance.

The “sensitivity” of drug distribution and its effects on the market are the reasons for continuing the surveillance of this market, in order to eliminate the possible anticompetitive practices.

66




ACHIZIŢIILE PUBLICE DIN ROMÂNIA – ÎNTRE NIVELURILE PIEŢEI ŞI NEVOIA DE ECONOMIE BUGETARĂ

Sistemul achiziţiilor publice a dobândit în ultimii ani o importanţă crescută, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Procurarea de bunuri şi servicii prin intermediul sistemului achiziţiilor publice poate avea drept efect realizarea de economii bugetare, ce pot fi canalizate spre alte necesităţi ale economiei naţionale. Un element esenţial în sistemul achiziţiilor publice îl reprezintă preţul, al cărui nivel influenţează cheltuielile autorităţilor contractante pentru procurarea de bunuri, servicii şi lucrări. Ultimele date publicate de Eurostat plasează România în anul 2009 pe locul 8 din cele 27 de state membre, valoare anunţurilor de achiziţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene situându-se la 6,5% din PIB.

La nivel naţional, achiziţiile publice sunt în permanenţă în vizorul autorităţii de concurenţă din perspectiva reglementărilor din domeniul concurenţei. În afara investigaţiilor derulate în acest domeniu şi al colaborării cu celelalte autorităţi cu atribuţii în sfera achiziţiilor publice, anul acesta Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză comparativa privind nivelul preţurilor din cadrul contractelor cu diferite autorităţi contractante şi al celor practicate pentru alţi clienţi pentru un număr de patru produse, respectiv: motorină euro 5, ulei, cartofi şi hârtie xerox. Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a stabili dacă preţurile produselor livrate autorităţilor contractante prin diferite proceduri de licitaţie au fost mai mici decât cele facturate altor clienţi neguvernamentali.

Analiza achiziţilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că, în general, prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali. În cazul celorlalte proceduri de achiziţii publice, preţurile produselor livrate autorităţilor contractante depăşeşte constant preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali, cu procente care variază de la un produs la altul şi de la un tip de procedură de achiziţie la alta.

Cuvinte cheie: achiziţie publică, autoritate contractantă, preţ.

1. Introducere

Sistemul achiziţiilor publice şi modul de formare a preţurilor produselor, serviciilor şi lucrărilor licitate sunt din ce în ce mai des aduse în discuţia publică, generând dezbateri legate fie de transparenţă, fie de trucare sau de preţul cu care se adjudecă contractele de achiziţii publice.

67


Competition Council

PUBLIC PROCUREMENTS IN ROMANIA – BETWEEN MARKET’S

DIMENSION AND THE NEED FOR BUDGETARY SAVINGS

During the last years, the public procurement system has acquired an increasing importance both at national and international level. The acquisition of goods and services through the public procurement system can generate budgetary savings that can be channelled towards other needs of the national economy. Price is an essential element of the public procurement system, and its level is influencing the expenses of the contracting authorities made for acquiring goods, services and works. The latest data published by Eurostat rank Romania in 2009 on the 8th place out of the 27 EU Member States, the value of the public procurement notices being of 6.5% of the GDP.

At the national level, public procurements are under the permanent assessment of the competition authority as regards the compliance with the competition regulations. The Competition Council is currently undertaking several investigations in this field and it is cooperating with the other authorities with competences in public procurements. Furthermore, this year, the Competition Council has undertaken a comparative analysis between the prices resulted from the contracts concluded by different contracting authorities and the ones charged to other clients. The analysis has envisaged four products, namely: Euro 5 diesel, cooking oil, potatoes and copy paper. The aim of this research has been to establish if the prices of the products delivered to the contracting authorities through different tender procedures were lower than the ones charged to other nongovernmental clients.

The analysis of the public procurements for the four products has highlighted that, in general, the use of the online tenders generates lower prices for the contracts concluded by different public authorities and institutions compared to the one charged to other nongovernmental clients. As regards the other types of public procurement procedures, the prices for the products delivered to the contracting authorities overcome constantly the prices charged to other nongovernmental clients, by different percentages depending on the product and the tender procedure involved.

Key words: public procurement, contracting authority, price.

1. Overview

The public procurement system and the price formation of the tendered products, services and works are increasingly brought into the public discussion, generating debates related to their transparency, the possible bid rigging or the awarding prices.

68




La nivel comunitar, există o multitudine de studii legate de problematica achiziţiilor publice, ce merg de la explicarea diferitelor mecanisme de funcţionare, modalităţi de trucare, până la prezentarea unor cazuri specifice acestui sistem.

Achiziţiile publice pot ridica, printre altele, probleme legate de existenţa unor prevederi cu potenţial caracter anticoncurenţial existente în cadrul legislativ sau de fenomenul trucării licitaţiilor de către agenţii economici participanţi la licitaţie.

Alături de aceste elemente, preţul joacă un rol primordial în licitaţiile publice, fiind unul din elementele ce pot concura în realizarea unor economii bugetare. Stabilirea valorii estimate a produselor, lucrărilor şi serviciilor licitate cât mai aproape de preţul aceloraşi produse de pe piaţă trebuie să reprezinte elementul de bază al oricărui contract de achiziţie publică.

Pornind de la aceste considerente, vom încerca să surprindem pe parcursul acestui material, după o scurtă analiză comparativă România cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, câteva aspecte legate de nivelul preţului aferent contractelor încheiate în urma licitaţiilor pentru 4 produse (motorină, ulei de gătit, cartofi şi hârtie xerox) faţă de preţul acestora practicat în afara sistemului de achiziţii publice.

2. Unde se află România în privinţa achiziţiilor publice după momentul aderării la Uniunea Europeană?

Comparativ cu celelalte state membre, în perioada 2007-2009, România a înregistrat o diminuare a valorii estimate a contractelor din anunţurile de achiziţii publice, regăsite în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene9, cu 0,8 puncte procentuale, respectiv de la 7,3% din PIB (2007) la 6,5% din PIB (2009), în timp ce media europeană a marcat o creştere cu 0,6 de puncte procentuale în aceeaşi perioadă. Din cele 27 de state membre, în 5 state s-au înregistrat scăderi ale ponderii achiziţiilor publice în PIB, variind între -0,4 puncte procentuale (Slovenia) şi -3,8 puncte procentuale în Letonia. (Tabelul nr.1).

9 Conform legislaţiei în vigoare, publicarea anunţurilor de achiziţii în JO al UE este obligatorie atunci când:a) valoarea estimată a contractului de furnizare sau de servicii care urmează să fie atribuit este egală ori mai mare decât echivalentul în lei a 125 000 euro;b) autoritatea contractantă face parte dintr-unul din sectoarele de utilitate publică (apă, energie, transport şi poştă), iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 387 000 de euro;c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 4 845 000 de euro.

69


Competition Council

Several studies on public procurements have been drafted at the Community level, explaining the different functioning mechanisms of the system, the forms of bid rigging, and specific case studies.

Public procurements may present, among others, issues related to the existence of certain possible anticompetitive provisions stipulated by the legal framework or may be affected by the phenomena of bid rigging carried out by the bidding undertakings.

Additionally, the price plays a critical role within public tenders, and it is one of the elements which can help in achieving budgetary savings. Establishing the estimated value of the bided products, works and services closer as possible to the market price must be the basic element of a public procurement contract.

Starting from these considerations and after performing a short Romania - other EU Member State comparative analysis, we shall try to present certain aspects regarding the price of the contracts concluded following the tendering procedures for procuring 4 products (diesel, cooking oil, potatoes and copy paper) compared to the price of these products outside the public procurement system.

2. What is Romania’s situation in the field of public procurement after the EU accession?

According to the public procurement notices published in the Official Journal of the European Union, during 2007-2009, Romania has recorded an estimated value of the contracts9 diminished by 0.8 percentage points, namely from 7.3% of the GDP (2007) to 6.5% of the GDP (2009). In the same period of time, the European average has increased by 0.6 percentage points. In five of the 27 EU Member States, the weight of the public procurements in the GDP has decreased by between -0.4 percentage points (Slovenia) and -3.8 percentage points in Latvia. (Table no.1).

9 According to the legislation in force, the publication of the public procurement notices in the EU OJ is compulsory when:a) the estimated value of the supplying or services contract following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of EUR 125 000;b) the contracting authority is activating in one of the public utility sectors (water, energy, transport and postal services), and the estimated value of the services contract following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of EUR 387 000;c) the estimated value of the contract of works following to be awarded is equal or overcomes the equivalent in RON of EUR 4 845 000.

70




Tabelul nr. 1. Evoluţia ponderii valorii anunţurilor de achiziţii publice în PIB în

perioada 2007-2009 în statele membre ale Uniunii Europene (%)

2007 2008 2009 2009-2007 (puncte procentuale)

Austria 1.7 2.4 2.3 0.6

Belgia 3.2 3.6 4 0.8

Bulgaria 8.5 8.7 12.2 3.7

Cehia 4.1 5.3 5.2 1.1

Cipru 5.1 4.7 8.3 3.2

Danemarca 3.2 3 4 0.8

Estonia 7.2 8.2 8.4 1.2

Finlanda 3.6 4 4.9 1.3

Franţa 3.4 3.7 3.8 0.4

Germania 1.1 1.2 1.4 0.3

Grecia 3.5 2.8 3.7 0.2

Irlanda 3.4 2.5 2.2 -1.2

Italia 2.3 2.3 2.5 0.2

Letonia 12.4 9.6 8.6 -3.8

Lituania 4.2 3.6 4.9 0.7

Luxemburg 1.2 1.3 1.5 0.3

Malta 2 1.2 6.9 4.9

Marea Britanie 4 4.4 6.2 2.2

Olanda 1.8 1.9 2 0.2

Polonia 5.8 7.2 8.2 2.4

Portugalia 1.7 2.5 3.4 1.7

România 7.3 7.4 6.5 -0.8

Slovacia 3.6 3.7 6.8 3.2

Slovenia 6.5 5.1 6.1 -0.4

Spania 4.1 3.6 3.4 -0.7

Suedia 3 3.5 4.2 1.2

UE-27 3 3.1 3.6 0.6

Ungaria 4.5 5.2 6.3 1.8

Sursa: Comisia Europeană, Direcţia Generală „Piaţă Internă”, 2010.

În privinţa valorii estimate a cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii licitate, în anul 2009, pe ansamblul UE-27, aceasta se situează la 2288,44 mld.euro, în creştere cu 9,41 procente faţă de anul 2007. Din această perspectivă, România, cu cele 27,72 mld.euro, se clasează pe locul 15, după ţări precum Germania (461,84 mld.euro), Franţa (367,27 mld.euro), Marea Britanie (324,91 mld.euro), Italia (241,15 mld.euro), Spania (194,96 mld.euro), Olanda (176,85 mld.euro), etc.

Pe ansamblul perioadei 2007-2009, valoarea estimată a cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii licitate s-a majorat în România cu aproape 2 procente, în timp ce, cea mai însemnată creştere dintre tările UE a fost înregistrată în Bulgaria (+35,81%) (Graficul nr.1).

71


Competition Council

Table no. 1. Evolution of the weight of the value of the public procurement notices

in the GDP during 2007-2009 in the EU Member States (%)

2007 2008 2009 2009-2007 (percentage points)

Austria 1.7 2.4 2.3 0.6

Belgium 3.2 3.6 4 0.8

Bulgaria 8.5 8.7 12.2 3.7

Czech Republic 4.1 5.3 5.2 1.1

Cyprus 5.1 4.7 8.3 3.2

Denmark 3.2 3 4 0.8

Estonia 7.2 8.2 8.4 1.2

Finland 3.6 4 4.9 1.3

France 3.4 3.7 3.8 0.4

Germany 1.1 1.2 1.4 0.3

Greece 3.5 2.8 3.7 0.2

Ireland 3.4 2.5 2.2 -1.2

Italy 2.3 2.3 2.5 0.2

Latvia 12.4 9.6 8.6 -3.8

Lithuania 4.2 3.6 4.9 0.7

Luxemburg 1.2 1.3 1.5 0.3

Malta 2 1.2 6.9 4.9

Great Britain 4 4.4 6.2 2.2

Holland 1.8 1.9 2 0.2

Poland 5.8 7.2 8.2 2.4

Portugal 1.7 2.5 3.4 1.7

Romania 7.3 7.4 6.5 -0.8

Slovakia 3.6 3.7 6.8 3.2

Slovenia 6.5 5.1 6.1 -0.4

Spain 4.1 3.6 3.4 -0.7

Sweden 3 3.5 4.2 1.2

EU-27 3 3.1 3.6 0.6

Hungary 4.5 5.2 6.3 1.8

Source: European Commission, Directorate General “Internal Market”, 2010.

At the EU-27 level, the estimated value of the expenses made for procuring the goods, services and works tendered in 2009 is of EUR 2288.44 billion, by 9.41 % more than in 2007. From this perspective, Romania has recorded EUR 27.72 billion, being ranked on the 15th place, after countries like Germany (EUR 461.84 billion), France (EUR 367.27 billion), Great Britain (EUR 324.91 billion), Italy (EUR 241.15 billion), Spain (EUR 194.96 billion), Holland (EUR 176.85 billion), etc.

During 2007-2009, the estimated value of the expenses for the tendered goods, works, and services has increased in Romania by almost 2%; the most important increase recorded by the EU Member States has been in Bulgaria (+35.81%) (Graph no.1).

72




Graficul nr. 1. Dinamica valorii achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii în anul 2009

comparativ cu 2007 în statele membre UE-27 (%)

23.1314.88

35.8113.57

15.7615.92

-2.6215.33

11.6715.7315.92

5.6312.10

-6.80-7.13

17.765.26

-11.0820.96

-0.4118.71

1.99-0.14

15.7121.21

0.349.41

-5.51

-15.00 -5.00 5.00 15.00 25.00 35.00

AustriaBelgia

BulgariaCehiaCipru

DanemarcaEstonia

FinlandaFran a

GermaniaGrecia

IrlandaItalia

LetoniaLituania

LuxemburgMalta

Marea BritanieOlandaPolonia

PortugaliaRomâniaSlovaciaSlovenia

SpaniaSuediaUE-27

Ungaria


Nu în ultimul rând, numărul de anunţuri de licitaţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a reprezentat în România 2,5% din numărul total înregistrat pe ansamblul UE-27, fiind în descreştere semnificativă cu nu mai puţin de 31,7% în 2009 comparativ cu anul 2007 (de la 5650 de anunţuri în 2007 la 3859 de anunţuri în 2009) (Graficul nr.2).

Graficul nr. 2. Dinamica numărului de anunţuri de licitaţii publicate în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene în anul 2009 comparativ cu 2007 în statele membre UE-27 (%)

23.038.8

9.79.7

27.89.2

-28.3-23.6

15.72.8

0.128.5

-35.0-20.0

16.145.9

66.315.9

4.027.8

23.5-31.7

12.861.0

34.87.1

2.68.5

-40.0 -20.0 0.0 20.0 40.0 60.0

BelgiaBulgaria

CehiaDanemarca

GermaniaEstoniaIrlandaGreciaSpaniaFran aItaliaCipru

LetoniaLituania

LuxemburgUngaria

MaltaOlandaAustriaPolonia

PortugaliaRomâniaSloveniaSlovacia

FinlandaSuedia

Marea BritanieUE-27


73


Competition Council

Graph no. 1. Dynamics of the 2009 value of the procurements of goods, works and services

compared to 2007 in EU-27 Member States (%)


For Romania, the number of the public procurement notices published in 2009 in the Official Journal of the European Union was of 2.5% of the total number per EU-27; this number has decreased significantly compared to 2007, namely by 31.7% (Graph. no.2).

Graph no. 2. Dynamics of the number of public procurement notices published in the Official

Journal of the European Union in 2009, compared to 2007 in the EU-27 Member States (%)


74




Diminuarea numărului de achiziţii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene poate fi explicată fie pe baza reorientării autorităţilor contractante către segmentul de licitaţii cu valori sub pragul necesar publicării în Jurnalul Oficial al UE, fie pe manifestarea efectelor crizei economico-financiare, ce a determinat contracţia sumelor disponibile pentru achiziţii publice.

Valoarea cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii ca procent din PIB s-a situat în România anului 2009 la 23,9%, în creştere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul 2007, în timp ce media comunitară a înregistrat o majorare cu 2,5 procente în aceeaşi perioadă (Tabelul nr.2).

Tabelul nr. 2. Evoluţia valorii cheltuielilor cu bunuri, lucrări şi servicii ca procent din

PIB în perioada 2007-2009 în statele membre ale UE-27

2007 2008 2009 2009-2007 (puncte procentuale)

Austria 18,2 19,4 22,2 4,00

Belgia 14,5 15,1 16,5 2,00

Bulgaria 16,3 16,6 18,9 2,60

Cehia 25,2 25,4 26,6 1,40

Cipru 10,3 10,4 11,3 1,00

Danemarca 14,9 15,2 17,6 2,70

Estonia 17,1 18,1 19 1,90

Finlanda 16,1 17,1 19,4 3,30

Franţa 17,4 17,6 19,3 1,90

Germania 16,4 16,9 19,3 2,90

Grecia 10 9,5 11,1 1,10

Irlanda 13,8 15,3 16,9 3,10

Italia 13,9 14,1 15,9 2,00

Letonia 16 15,7 17 1,00

Lituania 17,7 17,5 17,6 -0,10

Luxemburg 13,4 13,7 15,7 2,30

Malta 14 15,3 14,1 0,10

Marea Britanie 17,8 19 20,9 3,10

Olanda 25,6 26,2 30,9 5,30

Polonia 18,2 18,7 18,2 0,00

Portugalia 16,1 17 19,2 3,10

România 21,8 20 23,9 2,10

Slovacia 25,5 24,5 22 -3,50

Slovenia 15,1 15,6 17,3 2,20

Spania 15,3 15,1 18,5 3,20

Suedia 17,5 18,2 20,3 2,80

UE-27 16,9 17,3 19,4 2,50

Ungaria 21,7 20 22,3 0,60


75


Competition Council

The decrease of the number of the public procurements published in the Official Journal of the European Union can be explained by the reorientation of the contracting authorities towards tenders which are below the threshold requiring their publication in the EU Official Journal or by the effects of the economic and financial crisis, which have generated the contraction of the sums available for public acquisitions.

In Romania, the 2009 expenses made for acquiring goods, works and services were of 23.9% of the GDP, with 2.1 percentage points more than in 2007, while the Community average has increased in the same period of the time by 2.5 % (Table no.2).

Table no. 2. Evolution of the expenses for acquiring goods, works and services, as

percentage in the GDP, during 2007-2009 in EU-27 Member States

2007 2008 2009 2009-2007 (percentage points)

Austria 18.2 19.4 22.2 4.00

Belgium 14.5 15.1 16.5 2.00

Bulgaria 16.3 16.6 18.9 2.60

Czech Republic 25.2 25.4 26.6 1.40

Cyprus 10.3 10.4 11.3 1.00

Denmark 14.9 15.2 17.6 2.70

Estonia 17.1 18.1 19 1.90

Finland 16.1 17.1 19.4 3.30

France 17.4 17.6 19.3 1.90

Germany 16.4 16.9 19.3 2.90

Greece 10 9.5 11.1 1.10

Ireland 13.8 15.3 16.9 3.10

Italy 13.9 14.1 15.9 2.00

Latvia 16 15.7 17 1.00

Lithuania 17.7 17.5 17.6 -0.10

Luxemburg 13.4 13.7 15.7 2.30

Malta 14 15.3 14.1 0.10

Great Britain 17.8 19 20.9 3.10

Holland 25.6 26.2 30.9 5.30

Poland 18.2 18.7 18.2 0.00

Portugal 16.1 17 19.2 3.10

Romania 21.8 20 23.9 2.10

Slovakia 25.5 24.5 22 -3.50

Slovenia 15.1 15.6 17.3 2.20

Spain 15.3 15.1 18.5 3.20

Sweden 17.5 18.2 20.3 2.80

EU-27 16.9 17.3 19.4 2.50

Hungary 21.7 20 22.3 0.60


76




3. Câteva considerente de ordin legislativ în domeniul achiziţiilor publice din România

În prezent, legislaţia incidentă în materia achiziţiilor publice din România este asigurată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Ordonanţă), precum şi de legislaţia secundară aferentă. Actul normativ mai sus menţionat reglementează procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.

Conform Ordonanţei, contractele de achiziţie publică pot fi:

a) contracte de lucrări;b) contracte de furnizare;c) contracte de servicii.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitaţia restrânsă, prin invitaţie de participare, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

d) negocierea (cu sau fără publicarea unui anunţ de participare), respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.

Autorităţile contractante au, totodată, dreptul de a utiliza licitaţia electronică în următoarele situaţii:

a) ca o etapă finală a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare ori a cererii de oferte, înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică, şi numai dacă specificaţiile tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini;

b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru;

77


Competition Council

3. Certain remarks on the public procurement legal framework

At present, the legislation in the public procurement field is represented by the Government Emergency Ordinance no.34/2006 with the subsequent amendments and completions (hereinafter the Ordinance), as well as by the related secondary legislation. The abovementioned normative act regulates the awarding procedures of the public procurement contracts, of the public works concession contracts and of the services concession contracts, as well as the ways for solving the complaints against the acts issued based on these procedures.

According to the Ordinance, public procurement contracts can be:

a) works contracts;b) supplying contracts;c) services contracts.

The procedures for awarding public procurement contracts are the following ones:

a) the open tender, namely the procedure where any interested economic operator has the right to present its bid;

b) the limited tender, through an invitation to attend a tender, namely the procedure where any economic operator has the right to submit its application, following that only the selected bidders have the right to submit its bid;

c) the competitive dialogue, namely the procedure where any economic operator has the right to submit its bid and by which the contracting authority conducts a dialogue with the qualified bidders in order to identify one or several solutions able to meet its requirements, following that, based on the identified solution/solutions, the selected bidders elaborate their final bid;

d) the negotiation (with or without prior publication of a participation notice), namely the procedure where the contracting authority carries out consultations with the selected bidders and negotiates with them the contractual clauses, including the price;

e) the request of offers, namely the simplified procedure by which the contracting authority requests offers from several economic operators.

At the same time, the contracting authorities have the right to use the electronic tender in the following situations:

a) as a final step of the opened tender, of the limited tender, of the negotiation with a prior publication of a participation notice, or of the request of offers, before awarding the public procurement contract and only if the specifications define precisely the technical requirements;

b) when restarting the competition between the economic operators which have signed a framework agreement;

78




c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică prin utilizarea unui sistem de achiziţie dinamic10.

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, respectiv o procedură specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.

Totodată, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Orice autoritate contractantă are dreptul de a aplica procedurile de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

4. Este preţul produselor din contractele de achiziţie publică mai mic decât preţul pieţei?

Licitaţiile publice sunt în permanenta atenţie a autorităţii de concurenţă, din punct de

vedere al posibili tăţii de trucare a acestora. Anul trecut, Consiliul Concurenţei a înfiinţat o direcţie dedicată activităţii de detectare şi investigare a licitaţiilor, respectiv Direcţia Licitaţii şi Petiţii. În acest sens, în acord cu bunele practice OCDE în domeniul investigării licitaţiilor trucate, au fost promovate o serie de măsuri, menite să furnizeze instrumente de lucru eficiente.

Astfel, pentru a crea un cadru formal de cooperare cu toate instituţiile publice cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice, au fost încheiate protocoale de colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, Corpul de Control al Primului Ministru şi Curtea de Conturi.

Începând cu anul 2010, experţii Consiliului Concurenţei, alături de specialiştii acestor instituţii colaborează în cadrul Modulului de Licitaţii Trucate, creat pentru a permite schimbul rapid de informaţii între aceştia. Un rezultat notabil a fost introducerea certificatului de

participare cu o ofertă independentă la licitaţii, prin care întreprinderilor participante în cadrul procedurii de atribuire a contractelor publice li se solicită să completeze o declaraţie de certificare pe proprie răspundere că au un comportament în concordanţă cu regulile de concurenţă.

În vederea obţinerii unor indicii cu privire la posibilitatea existenţei unor înţelegeri între întreprinderi care participă la licitaţii cu oferte trucate, Consiliul Concurenţei a elaborat un Ghid privind detectarea licitaţiilor trucate, care urmează să fie larg a diseminat în rândul autorităţilor publice contractante din România.

10 Sistemul de achiziţie dinamic se realizează numai prin intermediul SEAP şi numai pentru achiziţia unor produse de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţii contractante.

79


Competition Council

c) when submitting the offers for awarding a public procurement contract through a dynamic procurement system10.

The contracting authority has the right to organise a contest of solutions, namely a special procedure by which it procures especially from the field of land improvement, urban and landscape planning, architecture or from the field of data processing, a project or a plan, through competitive selection means performed by a jury with or without award granting.

At the same time, the contracting authority has the right to acquire directly products, goods or services in so far the value of the procurement does not overcome the equivalent in RON of EUR 15,000 for each acquisition of products, services or works. Any contracting authority has the right to apply the electronic tender procedures through the Public Procurement Electronic System (SEAP).

4. Is the price of the products from the public procurement contracts lower than the market price?

Public tenders are permanently under the attention of the competition authority, as

regards the possibility of bid gigging. Last year, the Competition Council has established a directorate specialized in detecting and investigating tenders, namely the Tenders and Petitions Directorate. In this respect, in compliance with OECD’s best practices in the field of investigating bid rigging, a series of measures have been promoted, designed to supply efficient working tools.

Thus, in order to create a formal cooperation framework between all the public institutions with attributions in the field of public tenders, cooperation protocols have been concluded with the National Authority for the Regulation and Monitoring of Public Acquisitions, the National Council for Solving Complaints, the Unit for the Coordination and Verification of Public Acquisitions under the authority of the Ministry of Public Finances, the Control Body of the Prime Minister and with the Romanian Court of Accounts.

Starting with 2010, the experts of the Competition Council and the specialists of these institutions are collaborating within the Bid Rigging Module, created so as to allow the rapid exchange of information between them. A notable result was the introduction of the

certificate of participation in tenders with an independent offer, by which the representatives of the undertakings attending the procedure for assigning public contracts are requested to certify through a declaration in lieu of an oath that they will conduct in accordance with the competition rules.

In order to obtain clues concerning possible anticompetitive agreements between undertakings participating in bid rigging, the Competition Council has elaborated a Guide for the detection of bid rigging, following to be widely disseminated among the Romanian public contracting authorities.10 The dynamic procurement system is carried out only through SEAP (Public Procurement Electronic System) and only for the procurement of the products of current use, with characteristics generally available on the market and which satisfy the needs of the contracting authority.

80




În prezent, autoritatea de concurenţă are în derulare un număr de 7 investigaţii din domeniul achiziţiilor publice pe următoarele pieţe/autorităţi: armament şi aparatură optică aferentă, Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj, pregătirea profesională pentru fermierii care deţin ferme de semisubzistenţă, efectuarea de lucrări la Centrul Prichindel – Punghina, contractul de „Lucrări de marcaje rutiere, longitudinale, transversale şi diverse pe drumurile naţionale din administrarea CNADNR SA”, produse lactate pentru elevii din clasele I-VIII precum şi pentru copii preşcolari din judeţul Giurgiu şi lucrări de construcţii drumuri şi poduri în judeţul Neamţ.

Concomitent cu derularea investigaţiilor, în cursul acestui an, Consiliul Concurenţei a efectuat o analiză privind eficienţa sistemului de achiziţii publice, din punct de vedere al preţurilor practicate în cadrul contractelor derulate cu diferite autorităţi contractante.

În acest sens, au fost solicitate, prin SEAP, informaţii referitoare la achiziţiile publice, inclusiv cumpărările directe, derulate în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, pentru un număr de 21 de produse.

Din cele 21 de produse, pentru care s-au desfăşurat 1.727 de licitaţii şi 37.345 de cumpărări directe în perioada ianuarie 2010 - februarie 2011, au fost selectate pentru analiză un număr de 4 produse, respectiv: motorină, ulei pentru gătit, cartofi şi hârtie xerox, pentru care s-au derulat licitaţii, sub diverse forme.

Pentru cele 4 produse a fost determinat un eşantion stratificat în funcţie de mai multe criterii, şi anume: tipul procedurii, licitaţie on-line sau non-online şi judeţe de provenienţă ale agenţilor economici câştigători ai contractelor de achiziţii publice.

Acestor câştigători le-au fost solicitate informaţii legate de contractele încheiate cu autorităţile contractante (copii după contracte şi acte adiţionale), precum şi copii după facturile rezultate din contract şi după facturi emise altor clienţi din perioadele similare contractelor rezultate din licitaţiile publice.

Din analiza comparativă a preţurilor contractelor de achiziţie publică şi a celor facturate altor agenţi economici au rezultat următoarele aspecte:

a) Pentru produsul „motorină euro 5”:

În perioada ianuarie 2010-februarie 2011 s-au derulat 301 licitaţii având ca obiect achiziţia de motorină, dintre acestea fiind incluse în eşantionul statistic 203 licitaţii.

Rata de răspuns la solicitarea de informaţii a fost de 68,5%, respectiv pentru un număr de 139 de licitaţii câştigate de 33 de societăţi comerciale. Aceste societăţi provin dintr-un număr de 20 de judeţe, repartizate astfel (Graficul nr.3):

81


Competition Council

At the present time, the competition authority is carrying out 7 investigations in the field of public procurement on the following markets/envisaging the following authorities: armaments and the connected optical equipment, the Emergency Clinical Hospital Cluj, the professional training for farmers owning subsistence farms, certain works carried out at Prichindel – Punghina Centre, the contract “Longitudinal, transversal and diverse road marking works on the national roads managed by CNADNR SA (National Romanian Company of Highways and National Roads)”, milk products for the children in the 1st-8th grades and for the preschool children from Giurgiu County, and roads and bridges construction in Neamţ County.

At the same time with investigating these cases, during this year, the Competition Council has carried out an analysis on the efficiency of the public acquisition system, as regards the prices established by the contracts concluded with different contracting authorities.

For this reason, the Competition Council has requested through SEAP data on the public procurements, including the direct acquisitions, performed during January 2010-February 2011 for a number of 21 products.

Out of the 21 of products, for which 1,727 tenders and 37,345 direct acquisitions were organised during the abovementioned period of time, 4 products have been selected, namely: diesel, cooking oil, potatoes and copy paper. These products have been acquired through different types of tender.

A stratified sample has been determined for the 4 products, based on several criteria, namely: the tender procedure type, the on-line or non-on-line nature of the tender, and the counties where the economic agents that have won the public acquisitions are activating.

The winning undertakings have been requested to supply information concerning the contracts concluded with the contracting authorities, copies of the contracts and the additional acts, as well as copies of the invoices issued by them to other clients in similar periods of time to the ones stipulated by the contracts awarded after the public tenders.

The following conclusions have been reached as a result of the comparative analysis between the prices in the public procurement contracts and the ones charged to other economic agents:

a) For the “Euro 5 diesel” product:

During January 2010-February 2011, 301 tenders have been carried out having the object of procuring diesel, out of which 203 tenders have been included in the statistical sample.

The response rate was of 68.5%, covering 139 tenders won by 33 undertakings. These companies are activating in 20 counties, as it is presented below (Graph. no.3):

82




Graficul nr. 3. Repartizarea teritorială a numărului de firme ce au răspuns solicitării

de informaţii pentru produsul „motorină euro 5”

AB, 6%AG, 3% BC

3%

BH, 6%

BN, 3%

BR, 3%

BT, 3%

BUC, 21%

CJ, 6%CL, 12%

DJ, 3%

GL, 3%

HD, 3%

IF, 3%

IS, 3%

MH, 3%

MS, 3%

OT, 3%

PH, 3%SB, 6% AB, 6%

AG, 3% BC3%

BH, 6%

BN, 3%

BR, 3%

BT, 3%

BUC, 21%

CJ, 6%CL, 12%

DJ, 3%

GL, 3%

HD, 3%

IF, 3%

IS, 3%

MH, 3%

MS, 3%

OT, 3%

PH, 3%SB, 6%

Sursa: Calculaţii pe baza informaţiilor furnizate de agenţii economici, 2011.

Pentru a putea realiza o comparaţie a preţurilor s-a determinat un preţ mediu (fără TVA) pe fiecare agent economic şi pe fiecare contract încheiat de acesta cu autorităţile contractante, respectiv cu alţi clienţi, ca medie ponderată cu cantitatea livrată.

De asemenea, a fost determinat şi un preţ mediu pe ansamblul licitaţiilor şi al livrărilor pentru clienţi. Astfel, preţul mediu la motorină pentru licitaţiile analizate s-a situat la 3,96 lei/litru (fără TVA),

în timp ce preţul mediu practicat în relaţia cu alţi clienţi a fost de 3,82 lei/litru (fără TVA).

Comparând preţurile celor 33 de agenţi economici se remarcă tendinţa de practicare a

unor preţuri net superioare în relaţia cu autorităţile contractante, în cazul tuturor

tipurilor de licitaţii, cea mai mare diferenţă fiind înregistrată la procedura de negociere accelerată (+0,42 lei/litru, fără TVA) (Tabelul nr.3).

Tabelul nr. 3. Evoluţia preţului motorinei euro 5 în cazul autorităţilor

contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/litru, fără TVA)

Preţul motorinei

pentru autorităţi

contractante

Preţul motorinei

pentru alţi clienţi

fără licitaţie

Diferenţe

de preţ

(%)

Invitaţie de participare - online 3,88 3,68 5,43

Licitaţie deschisă - online 4,0 3,8 5,26

Invitaţie de participare - nononline 3,75 4,14 -9,42

Licitaţie deschisă- nononline 3,90 3,71 5,12

Negociere accelerată - nononline 4,13 3,71 11,32

Negociere fără anunţ de participare - nononline 4,17 4,28 -2.57


83


Competition Council

Graph no. 3. Territorial repartition of the number of firms which have responded to

the information request concerning the product “Euro 5 diesel”

AB, 6%AG, 3% BC

3%

BH, 6%

BN, 3%

BR, 3%

BT, 3%

BUC, 21%

CJ, 6%CL, 12%

DJ, 3%

GL, 3%

HD, 3%

IF, 3%

IS, 3%

MH, 3%

MS, 3%

OT, 3%

PH, 3%SB, 6% AB, 6%

AG, 3% BC3%

BH, 6%

BN, 3%

BR, 3%

BT, 3%

BUC, 21%

CJ, 6%CL, 12%

DJ, 3%

GL, 3%

HD, 3%

IF, 3%

IS, 3%

MH, 3%

MS, 3%

OT, 3%

PH, 3%SB, 6%

Source: Calculations based on the data supplied by the undertakings, 2011.

In order to carry out a price comparative analysis, an average price has been established (without VAT) for each undertaking and for each contract concluded by these undertakings with the contracting authorities and with other clients, as an average weighted with the delivered quantity.

Furthermore, an average price for all tenders and client deliveries has been calculated. Thus, the average diesel price for the analysed tenders was of RON 3.96 /litre (without VAT),

and the average price charged to other clients was of RON 3.82/litre (without VAT).

By comparing the prices charged by the 33 undertakings, it can be noticed that these

undertakings have the tendency of charging obvious higher prices to the contracting authorities. This conclusion is valid for all the types of tender, the largest difference being recorded in the case of the accelerated negotiation procedure (+ RON 0.42/litre, without VAT) (Table no.3).

Table no. 3. Evolution of the Euro 5 diesel price charged to the contracting

authorities and to other nongovernmental clients (RON/litre, without VAT)

The diesel price charged

to the contracting

authorities

The diesel price

charged to other

clients, without tender

Price

difference

(%)

Invitation to attend a tender, online procedure 3.88 3.68 5.43

Open tender, online procedure 4.0 3.8 5.26

Invitation to attend a tender, non-online procedure 3.75 4.14 -9.42

Open tender, non-online tender 3.90 3.71 5.12

Accelerated negotiation, non-online procedure 4.13 3.71 11.32

Negotiation without a prior publication of a participation notice, non-online procedure 4.17 4.28 -2.57


84




Aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă şi de invitaţie de participare (online şi

nononline) în cazul contractelor cu autorităţile publice a condus la practicarea unor

preţuri sub nivelul preţului mediu de 3,96 lei/litru.

La nivel de judeţ, preţul mediu al motorinei euro 5 a înregistrat evoluţii oscilante. Astfel, cel mai însemnat decalaj se înregistrează în judeţul Dolj, unde preţul practicat în relaţia cu autorităţile contractante este mai mare cu 24,1% decât cel facturat altor clienţi, fiind urmat de judeţul Bihor, unde diferenţa este de 11% (Tabelul nr.4). La polul opus se situează judeţul Brăila, agenţii economici practicând preţuri mai mici cu 9,2% în cazul contractelor de achiziţie publică faţă de alţi clienţi.

Tabelul nr. 4. Evoluţia preţului mediu la motorina euro 5 practicat în relaţia cu

autorităţi contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/litru, fără TVA)

Autoritate

contractantă

Diferenţe faţă de preţul

mediu pe total licitaţiiAlţi clienţi

Diferenţe faţă de preţul mediu pe

total clienţi

AB 3,68 -0,28 3,7 -0,12

AG 4,41 0,45 4,19 0,37

BC 3,81 -0,15 3,86 0,04

BH 4,12 0,16 3,71 -0,11

BN 3,76 -0,2 3,75 -0,07

BR 3,44 -0,52 3,79 -0,03

BT 3,75 -0,21 3,87 0,05

BUC 3,88 -0,08 3,74 -0,08

CJ 4,1 0,14 3,89 0,07

CL 3,8 -0,16 3,67 -0,15

DJ 4,69 0,73 3,78 -0,04

HD 3,76 -0,2 3,76 -0,06

IF 4,59 0,63 4,58 0,76

IS 4,22 0,26 4,2 0,38

MH 3,73 -0,23 3,76 -0,06

MS 3,82 -0,14 3,85 0,03

OT 3,7 -0,26 -3,82

PH 3,39 -0,57 -3,82

SB 3,93 -0,03 3,93 0,11


Comparativ cu media pe total licitaţii analizate, 30% din judeţe se situează peste preţul

mediu de 3,96 lei/litru (Argeş, Bihor, Cluj, Dolj, Ilfov şi Iaşi), cu procente cuprinse între +4% (Bihor) şi +18,4% (Dolj).

85


Competition Council

The open tender and the invitation to attend a tender (online and non-online)

procedures have generated for the contracting authorities prices under the average

price of RON 3.96/litre.

At the county level, the average price of Euro 5 diesel has recorded oscillating evolutions. Thus, the most important gap is registered by Dolj County, where the price charged to the contracting authorities is higher by 24.1% than the one charged to other clients. It is followed by Bihor County, where the difference is of 11% (Table no.4). The opposite situation is recorded by Brăila County, where the undertakings have charged to the contracting authorities prices lower by 9.2% compared to those charged by them to other clients.

Table no. 4. County level evolution of the Euro 5 diesel average price charged to

the contracting authorities and to other clients (RON/litre, without VAT)

Contracting authorityDifferences from the average

price for all the tenders Other clients

Differences from the average

price for all the clients

AB 3.68 -0.28 3.7 -0.12

AG 4.41 0.45 4.19 0.37

BC 3.81 -0.15 3.86 0.04

BH 4.12 0.16 3.71 -0.11

BN 3.76 -0.2 3.75 -0.07

BR 3.44 -0.52 3.79 -0.03

BT 3.75 -0.21 3.87 0.05

Bucharest 3.88 -0.08 3.74 -0.08

CJ 4.1 0.14 3.89 0.07

CL 3.8 -0.16 3.67 -0.15

DJ 4.69 0.73 3.78 -0.04

HD 3.76 -0.2 3.76 -0.06

IF 4.59 0.63 4.58 0.76

IS 4.22 0.26 4.2 0.38

MH 3.73 -0.23 3.76 -0.06

MS 3.82 -0.14 3.85 0.03

OT 3.7 -0.26 -3.82

PH 3.39 -0.57 -3.82

SB 3.93 -0.03 3.93 0.11


Compared to the average price of all analysed tenders, 30% of the counties record

average prices above the average price of RON 3.96/litre (Argeş, Bihor, Cluj, Dolj, Ilfov and Iaşi), by percentages fluctuating between +4% (Bihor) and +18,4% (Dolj).

86




În privinţa preţurilor practicate către alţi clienţi, 40% din judeţe se situează peste medie (Argeş, Bacău, Botoşani, Cluj, Ilfov, Iaşi, Mureş şi Sibiu), cu o plajă de oscilaţie cuprinsă între +0,8% (Bihor) şi +19,9% (Ilfov).

Trebuie precizat că pe parcursul derulării contractelor cu autorităţi şi instituţii publice

s-au înregistrat ajustări ale preţului, reflectate în încheierea periodică de acte

adiţionale. Totodată, preţurile practicate de distribuitorii de motorină sunt mai mari decât în cazul procurării direct de la producător, fiecare distribuitor având un adaos comercial, al cărui nivel este precizat în contract. Această situaţie poate fi pusă, printre altele, pe seama politicii comerciale a producătorilor, respectiv al existenţei unui portofoliu prestabilit de clienţi, în funcţie de cantitatea cumpărată.

De asemenea, în cazul producătorilor, există tendinţa de încheiere de contracte de

furnizare de motorină pe bază de bonuri valorice. Preţul de achiziţie al motorinei diferă în funcţie de preţul existent la pompă în momentul cumpărării efective a combustibilului. Practic, contractul reprezintă o garanţie a cumpărării unei cantităţi de motorină, aceasta putând fiind însă mai mică, ţinând cont de preţul din ziua achiziţiei.

În cazul producătorilor, se înregistrează şi acordarea de discounturi, acestea regăsindu-

se şi la nivelul autorităţilor contractante în special în cazul plăţii în avans a motorinei

achiziţionate. Scadenţa facturilor în cazul producătorilor este destul de redusă (2 săptămâni) ceea ce le asigură o recuperare mai rapidă a contravalorii produselor livrate.

b) Pentru produsul „ulei de gătit”:

Alegerea acestui produs în eşantion a fost motivată de faptul că face parte din coşul zilnic, fiind regăsit în sistemul de achiziţii publice în special la nivelul unităţilor din structurile militarizate, cămine de îngrijire, cantine ale centrelor de asistenţă socială pentru copii, penitenciare, etc.

Întrucât în nomenclatorul de coduri alocate produselor, uleiul de gătit are un cod separat de uleiul pentru prăjit, eşantionul a fost construit prin cumularea licitaţiilor pentru ambele categorii, fiind denumit generic „ulei de gătit”.

Urmând aceeaşi procedură de analiză, în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, s-au derulat un număr de 73 de licitaţii având ca obiect furnizarea de ulei, acestea fiind incluse în totalitate în eşantion.

Rata de răspuns a fost de 69,9%, respectiv 51 de licitaţii câştigate de 18 agenţi economici din 13 judeţe, repartizaţi astfel (Graficul nr.4).

87


Competition Council

As regards the average prices charged to other clients, 40% of the counties register values over the average (Argeş, Bacău, Botoşani, Cluj, Ilfov, Iaşi, Mureş and Sibiu), fluctuating between +0.8% (Bihor) and +19.9% (Ilfov).

It must be underlined that during the operation of the contracts concluded with the

public authorities and institutions, price adjustments have been operated, reflected

by the regular conclusion of additional acts. At the same time, the prices charged by diesel distributors are higher than the ones charged if the fuel would be procured directly from the producers, because each distributor have a certain trade mark-up level mentioned in the contract. This situation can by explained, among others, by the commercial policy of the producers, namely by their pre-set client portfolio, based on the acquired quantity.

Moreover, producers have the tendency to conclude diesel supplying contracts based

on vouchers. The diesel acquisition price differs depending on the pomp price - when the fuel is actually bought. In other words, the contract is a guarantee for the acquisition of a certain diesel quantity, but this quantity can be in fact lower, depending on the price charged during the acquisition day.

Producers also grant discounts, which are practiced in relation with the contracting

authorities too, especially when they pay the acquired diesel in advance. The payment deadline of the invoices issued by the producers is quite short (2 weeks), providing them a more rapid recuperation of the value of the delivered products.

b) For the “cooking oil” product:

This product has been chosen because it is part of the daily consumption basket, and it is also acquired by the public procurement system especially by the military units, caring homes, canteens, of the social assistance centres for children, penitentiaries, etc.

Because the product code nomenclature provides different codes for the cooking and for the frying oil, the statistical sample has been built by cumulating the tenders for both categories of oil, the result being named “cooking oil”.

Following the same analysis procedure, during January 2010-February 2011, 73 tenders for procuring cooking oil have been carried out. They have been included in the sample.

The response rate was of 69.9%, covering 51 tenders won by 18 undertakings from 13 counties, as it is presented below (Graph nr.4).

88




Graficul nr. 4. Repartizarea teritorială a numărului de agenţi economici pentru

produsul „ulei de gătit” care au răspuns solicitării de informaţii

DJ, 5%MM, 5%

OT, 11%

TM, 5%

VL, 11%

HD, 5%

PH, 5%

TM, 5%AG, 5%

BH, 5%

BUC, 5%

BZ, 11%

CT, 17%


În cazul uleiului, din analiza societăţilor ce au furnizat informaţii legate de preţ, reiese că autorităţile

contractante procură acest produs cu precădere de la intermediari şi mai puţin direct de la

producător. Din cei 18 agenţi economici câştigători ai unor contracte de achiziţie publică, 66,7% au furnizat informaţii şi despre preţurile practicate către alţi clienţi neguvernamentali, ceea ce a stat la baza determinării unui preţ mediu pe contract, pe fiecare tip de procedură de licitaţie.

Preţul mediu de achiţie de către autorităţile contractante a fost de 3,64 lei/litru (fără

TVA), cu 5,2% peste preţul mediu practicat pentru alţi clienţi, care s-a situat la 3,46

lei/litru (fără TVA). Având la bază informaţii comparabile, din analiză a reieşit că preţurile oscilează atât pe tipuri de proceduri cât şi în funcţie de modalitatea de achiziţie, respectiv online sau nononline (Tabelul nr.5).

Tabelul nr. 5. Evoluţia preţului „uleiului pentru gătit” în cazul autorităţilor

contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/litru, fără TVA)

Preţul uleiului pentru

autorităţi contractante

Preţul uleiului facturat

la alţi clienţi

Diferenţe de

preţ (%)

Invitaţie de participare, online 3,96 3,89 1,8

Licitaţie deschisă, online 3,58 3,20 11,9

Invitaţie de participare, nononline 4,81 5,55 -13,3

Negociere fără publicarea unui anunţ, nononline 3,99 4,54 -12,1


89


Competition Council

Graph no. 4. Territorial repartition of the number of undertakings which have

responded to the information request concerning the product “cooking oil”

DJ, 5%MM, 5%

OT, 11%

TM, 5%

VL, 11%

HD, 5%

PH, 5%

TM, 5%AG, 5%

BH, 5%

BUC, 5%

BZ, 11%

CT, 17%


Following the analysis of the undertakings that have supplied price data concerning the cooking oil, it was concluded that contracting authorities procure this product mainly from intermediaries

and only in fewer cases directly from producers. Out of the 18 undertakings that have won public procurement contracts, 66.7% have supplied data also on the prices charged to other nongovernmental clients, which was the base for calculating an average contract price for each type of tender procedure.

The average acquisition price for the contracting authorities was of RON 3.64/litre

(without VAT), by 5.2% higher than the average price charged to other clients - RON

3.46/litre (without VAT). Based on comparable data, the analysis has concluded that prices fluctuate depending on the type of tender procedure and on the procurement manner, namely on the online or non-online nature of the procedures (Table no.5).

Table no. 5. Evolution of the price of the “cooking oil” for the contracting

authorities and for other nongovernmental clients (RON/litre, without VAT)

Price of the cooking oil for

the contracting authorities

Price of the cooking oil

charged to other clients

Price

differences (%)

Invitation to attend a tender, online procedure 3.96 3.89 1.8

Open tender, online procedure 3.58 3.20 11.9

Invitation to attend a tender, non-online procedure 4.81 5.55 -13.3

Negotiation without a prior publication of a participation notice, non-online procedure 3.99 4.54 -12.1


90




La nivel de judeţ, cel mai ridicat preţ de achiziţie s-a regăsit în Bucureşti, respectiv 7

lei/litru (fără TVA), preţ contractat şi menţinut constant în cadrul unui contract încheiat de o Direcţie Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului, pe parcursul perioadei 21.05.2010-14.04.2011 (Tabelul nr.6).

Tabelul nr. 6. Evoluţia preţului mediu la uleiul pentru gătit practicat în relaţia cu

autorităţi contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/litru, fără TVA)

Autoritate

contractantă


mediu pe total licitaţii

Alţi

clienţi


mediu pe total clienţi

AG 3,07 -0,57

BH 3,95 0,31 4,36 0,9

BUC 7 3,36

BZ 4,09 0,45 4,04 0,58

CT 3,73 0,09 3,15 -0,31

DJ 4 0,36 3,59 0,13

HD 4,46 0,82 4,6 1,14

MM 5,06 1,42

OT 3,49 -0,15

PH 5,5 1,86 5,6 2,14

TM 4,95 1,31 5,21 1,75

VL 4,63 0,99 4,73 1,27

VS 3,6 -0,04


Cu excepţia a 3 judeţe (Argeş, Olt şi Vaslui), celelalte 10 judeţe înregistrează preţuri peste media celor intervievaţi în relaţia cu autorităţile contractante.

Ceea ce este de reţinut în cadrul achiziţiei de ulei este oscilaţia redusă a preţului pe parcursul unui

contract, eventualele majorări intervenind ca urmare a creşterilor de preţ la materia primă.

c) Pentru produsul „cartofi”:

Un alt produs extrem de important în alimentaţie şi ale cărui oscilaţii de preţ au influenţat nivelul inflaţiei generată de produsele alimentare îl reprezintă cartoful. Din cele 194 de licitaţii derulate în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, au fost incluse în eşantion 146 de licitaţii, rata de răspuns fiind de 40%, pentru un număr de 33 de agenţi economici câştigători.

Preţul mediu facturat autorităţilor contractante s-a situat la 1,02 lei/kg (fără TVA), în

timp ce preţul facturat altor clienţi a înregistrat valoarea de 0,87 lei/kg.

În cazul acestui produs, preţul practicat în relaţia cu autorităţile contractante este mai redus decât cel facturat altor clienţi doar în cazul licitaţiilor deschise de tip online, cu peste 20 de procente (Tabelul nr.7).

91


Competition Council

At the county level, the higher acquisition price has been recorded in Bucharest,

namely RON 7/litre (without VAT). This price has been set and maintained constantly within a contract concluded by a General Directorate for Children Protection during 21 May 2010-14 April 2011 (Table no.6).

Table no. 6. Evolution of the cooking oil average price charged to the contracting

authorities and to other clients, at the county level (RON/litre, without VAT)

Contracting

authority


price for all the tenders

Other

clients


price for all the clients

AG 3.07 -0.57

BH 3.95 0.31 4.36 0.9

BUC 7 3.36

BZ 4.09 0.45 4.04 0.58

CT 3.73 0.09 3.15 -0.31

DJ 4 0.36 3.59 0.13

HD 4.46 0.82 4.6 1.14

MM 5.06 1.42

OT 3.49 -0.15

PH 5.5 1.86 5.6 2.14

TM 4.95 1.31 5.21 1.75

VL 4.63 0.99 4.73 1.27

VS 3.6 -0.04


With the exception of 3 counties (Argeş, Olt and Vaslui), the other 10 counties record prices over the average value reported by the ones questioned on their relation with the contracting authorities.

We must underline the low oscillation of the price during the running of a contract,

the possible increases being the result of the price rises of the raw materials.

c) For the “potatoes” product:

Another extremely important alimentary product, whose price fluctuations have influenced the inflation generated by the food products, is the potatoes. Out of the 194 tenders carried out during January 2010-February 2011, 146 have been included into the sample. The response rate was of 40%, covering 33 wining undertakings.

The average price charged to the contracting authorities was of RON 1.02/kg (without

VAT), and the average price charged to other clients was of RON 0.87/kg.

For this product, the price charged to the contracting authorities is lower by over 20% than the one charged to other clients only in the case of the online tenders. (Table no.7).

92




Mai mult decât atât, negocierea fără publicarea unui anunţ de participare a condus la

practicarea unor preţuri către autorităţile contractante cu aproape 37% mai mari decât

cele facturate altor clienţi.

Tabelul nr. 7. Evoluţia preţului la produsul „cartofi” în cazul autorităţilor

contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/kg, fără TVA)

Preţul cartofului

pentru autorităţi

contractante

Preţul cartofului

facturat la alţi clienţi

fără licitaţie

Diferenţe

de preţ

(%)

Invitaţie de participare, online 0,98 0,95 +3,2

Licitaţie deschisă, online 1,06 1,33 -20,3

Invitaţie de participare, nononline 1,04 1,03 +0,97

Licitaţie deschisă nononline 1,04

Negociere fără anunţ de participare, nononline 0,82 0,60 +36,7


La nivel de judeţ, în funcţie de disponibilitatea datelor, preţurile facturate autorităţilor contractante sunt mai reduse doar în 6 judeţe, cu procente relativ mici, cuprinse între -0,02% (Suceava) şi -0,61% (Braşov), de altfel judeţe cu tradiţie în cultivarea cartofului (Tabelul nr.8).

Tabelul nr. 8. Evoluţia preţului mediu la cartofi practicat în relaţia cu autorităţi

contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/kg, fără TVA)

Autoritate

contractantă

Diferenţe faţă de preţul mediu

pe total licitaţii (lei/kg)

Alţi

clienţi


pe total clienţi (lei/kg)

BH 2,2 1,18

BR 1,05 0,03 0,16 -0,71

BT 0,8 -0,22

Buc 1,3 0,28 1,03 0,16

BV 0,79 -0,23 1,4 0,53

BZ 0,9 -0,12

CT 1,8 0,78

CV 0,5 -0,52

DB 0,72 -0,3 1,54 0,67

DJ 0,82 -0,2 1,1 0,23

GR 1,48 0,46

HR 1,32 0,3

HD 1,15 0,13 0,76 -0,11

IF 1,3 0,28

IS 1,07 0,05 0,9 0,03

MM 1,59 0,57

MS 1,1 0,08

OT 1,35 0,33 1,43 0,56

PH 0,79 -0,23 1,16 0,29

93


Competition Council

Moreover, the negotiation without a prior participation notice has resulted in prices

higher by almost 37% for the contracting authorities, compared to the ones charged

to other clients.

Table no. 7. Evolution of the price for the “potatoes” product for the contracting

authorities and for other nongovernmental clients (RON/kg, without VAT)

Potatoes’ price charged

to the contracting

authorities

Potatoes’ price charged to

other clients, without

tender

Price

differences

(%)

Invitation to attend a tender, online procedure 0.98 0.95 +3.2

Open tender, online tender 1.06 1.33 -20.3

Invitation to attend a tender, non-online 1.04 1.03 +0.97

Open tenders, non-online procedure 1.04

Negotiation without a prior participation notice, non-online procedure 0.82 0.60 +36.7


At the county level, depending on the availability of the data, the prices charged to the contracting authorities are lower only in 6 counties, by relatively small percentages, fluctuating between -0.02% (Suceava) and -0.61% (Braşov), which are counties with tradition in cultivating potatoes (Table no.8).

Table no. 8. County level evolution of potatoes’ average price charged to the

contracting authorities and to other clients (RON/kg, without VAT)

Contracting

authority

Differences from the average price

for all the tenders (RON/kg)

Other

clients


price for all the clients (RON/kg)

BH 2.2 1.18

BR 1.05 0.03 0.16 -0.71

BT 0.8 -0.22

Bucharest 1.3 0.28 1.03 0.16

BV 0.79 -0.23 1.4 0.53

BZ 0.9 -0.12

CT 1.8 0.78

CV 0.5 -0.52

DB 0.72 -0.3 1.54 0.67

DJ 0.82 -0.2 1.1 0.23

GR 1.48 0.46

HR 1.32 0.3

HD 1.15 0.13 0.76 -0.11

IF 1.3 0.28

IS 1.07 0.05 0.9 0.03

MM 1.59 0.57

MS 1.1 0.08

OT 1.35 0.33 1.43 0.56

PH 0.79 -0.23 1.16 0.29

94




Autoritate

contractantă


pe total licitaţii (lei/kg)

Alţi

clienţi


pe total clienţi (lei/kg)

SV 0,79 -0,23 0,8 -0,07

TM 1,39 0,37

VL 1,58 0,56

VS 1,45 0,43


O problemă la nivelul achiziţiei de cartofi este legată de provenienţa produsului. Achiziţiile de cartofi se fac în principal de la intermediari, şi uneori angrosişti, şi într-o mică măsură direct de la producător sau grupuri de producători. Această situaţie poate fi explicată prin existenţa de bariere la participarea în cadrul unei licitaţii. De exemplu, producătorii trebuie să fie constituiţi sub o formă juridică şi să prezinte la licitaţie toate documentele solicitate de autorităţile contractante, uneori într-un termen foarte scurt, ceea ce face imposibilă participarea şi adjudecarea unor astfel de contracte.

d) Pentru produsul „hârtie de xerox”:

În cazul hârtiei de xerox, în perioada ianuarie 2010-februarie 2011, s-au derulat 52 de licitaţii, acestea fiind incluse în totalitate în analiză. Rata de răspuns a agenţilor economici câştigători ai licitaţiilor a fost de 49,1%, respectiv un număr de 16 societăţi comerciale. Cei 16 agenţi economici provin din 14 judeţe ale ţării, respectiv câte 2 agenţi economici din Cluj şi Mureş şi câte un agent economic din Bucureşti, Argeş, Arad, Braşov, Buzău, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Hunedoara, Iaşi, Timiş şi Vâlcea.

Preţul mediu pe total licitaţii a fost de 10 lei/top de hârtie (fără TVA), mai mare cu

6,6% faţă de preţul topului de hârtie facturat altor clienţi.

Din comparaţia preţurilor practicate în relaţia cu autorităţile contractante şi a celor facturate altor clienţi a reieşit faptul că cele mai mici preţuri se regăsesc în cazul licitaţiilor deschise online, diferenţa faţă de preţul altor clienţi fiind de 8 procente (Tabelul nr.9).

Tabelul nr. 9. Evoluţia preţului la produsul „hârtie xerox” în cazul autorităţilor

contractante şi al altor clienţi neguvernamentali (lei/top, fără TVA)

Preţul hârtiei xerox pentru

autorităţi contractante

Preţul hârtiei xerox facturat la

alţi clienţi fără licitaţie

Diferenţe

de preţ (%)

Invitaţie de participare, online 9,3 8,9 +4,5

Licitaţie deschisă, online 9,2 10 -8,0

Invitaţie de participare, nononline 8,88 9,0 -1,33

Licitaţie deschisă, nononline 11,8 11,1 +6,3

Negociere fără anunţ de participare, nononline 10,1 10,6 -4,7


95


Competition Council

Contracting

authority

Differences from the average price

for all the tenders (RON/kg)

Other

clients


price for all the clients (RON/kg)

SV 0.79 -0.23 0.8 -0.07

TM 1.39 0.37

VL 1.58 0.56

VS 1.45 0.43


Another issue concerning the potatoes procurements is related to the origin of the product. Potatoes procurements are mainly done from intermediaries, and sometimes from wholesalers, and, to a smaller extent, directly from producers or producer groups. This situation can be explained by the barriers to attend a tender. For example, producers must be organised under a juridical form and they are required to present all the documents requested by the contracting authorities, sometimes in a very short term - this makes impossible for them to attend a tender and, consequently, to win such contracts.

d) For the “copy paper” product:

For the copy paper, during January 2010-February 2011, 52 tenders have been carried out, and all of them have been included in the analysis. The response rate of the tender wining undertakings has been of 49.1%, namely 16 undertakings have responded. These undertakings are activating in 14 counties, namely 2 firms in Cluj County and 2 in Mureş County, one undertaking in Bucharest and one undertaking in each of the following counties Argeş, Arad, Braşov, Buzău, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Hunedoara, Iaşi, Timiş and Vâlcea.

The average price for the total tenders has been of 10 RON/paper top (without VAT),

higher by 6.6% compare to the paper top price charged to other clients.

By comparing the prices charged to the contracting authorities and to other clients, it has been concluded that the lowest prices have resulted from the online open tenders - lower by 8% than the price charged to other clients (Table no.9).

Table no. 9. Evolution of the price for the “copy paper” product charged to the

contracting authorities and to other nongovernmental clients (RON/top, without VAT)

Price of the copy paper charged

to the contracting authorities

Price of the copy paper

charged to other clients

Price

differences (%)

Invitation to attend a tender, online procedure 9.3 8.9 +4.5

Open tender, online procedure 9.2 10 -8.0

Invitation to attend a tender, Non-online procedure 8.88 9.0 -1.33

Open tender, non-online tender 11.8 11.1 +6.3

Negotiation without a prior participation notice, non-online tender 10.1 10.6 -4.7


96




La nivel de judeţ, cele mai mari preţuri ale hârtiei xerox în cadrul contractelor cu autorităţi publice se regăsesc în judeţele Dâmboviţa, Iaşi, Cluj şi Bucureşti, cu preţuri peste preţul mediu pe ansamblul licitaţiilor. În privinţa preţurilor facturate altor clienţi, ierarhia se modifică semnificativ, 11 din cele 14 judeţe depăşind media preţului pe total clienţi (Tabelul nr.10).

Tabelul nr. 10. Evoluţia preţului mediu la hârtie xerox practicat în relaţia cu autorităţi

contractante şi cu alţi clienţi, la nivel de judeţ (lei/top, fără TVA)

Judeţ

Autoritate

contractantă


mediu pe total licitaţii

(lei/top)

Alţi clienţiDiferenţe faţă de preţul mediu

pe total clienţi (lei/litru)

AG 9,98 -0,02 11,3 1,9

AR 8,85 -1,15 8,93 -0,47

Buc 10,7 0,7 10,4 1

BV 9,98 -0,02 10,6 1,2

BZ 9,45 -0,55 9,63 0,23

CJ 10,43 0,43 14,8 5,4

CT 10,9 0,9 10,98 1,58

CV 9,13 -0,87 9,88 0,48

DB 13,57 3,57 16,46 7,06

HD 8,43 -1,57 8,76 -0,64

IS 14 4 14,24 4,84

MS 9,69 -0,31 11,2 1,8

TM 9,09 -0,91 9,11 -0,29

VL 9,9 -0,1 11,35 1,95


5. Concluzii şi propuneri

Pe ansamblul celor 4 produse, răspunsul la întrebarea: „Sunt preţurile din contractele de

achiziţii publice mai mici decât cele facturate altor clienţi?” este „Nu”, cu mici excepţii de la un produs la altul sau de la o procedură de licitaţie la alta. Realizând un top al judeţelor cu cele mai mari preţuri facturate autorităţilor contractante (prin ordonarea acestora descrescător şi acordarea unui rang pornind de la 1 pentru cele mai mari preţuri) situaţia se prezintă astfel (Tabelul nr.11):

97


Competition Council

At the county level, the highest prices of the copy paper, as they resulted from the contracts concluded with the contracting authorities, are in the counties of Dâmboviţa, Iaşi, Cluj and Bucharest – prices above the average price calculated for all the tenders. As regards the prices charged to other clients, the situation changes significantly, because 11 of the 14 counties overcome the average price calculated for all the clients. (Table no.10).

Table no. 10. County level evolution of the average price of the copy paper charged

to the contracting authorities and to other clients (RON/top, without VAT)

County

Contracting

authority

Price differences from the

average price calculated

for all the tenders (RON/

top)

Other clients

Price differences from the

average price calculated for

all the clients (RON/top)

AG 9.98 -0.02 11.3 1.9

AR 8.85 -1.15 8.93 -0.47

Bucharest 10.7 0.7 10.4 1

BV 9.98 -0.02 10.6 1.2

BZ 9.45 -0.55 9.63 0.23

CJ 10.43 0.43 14.8 5.4

CT 10.9 0.9 10.98 1.58

CV 9.13 -0.87 9.88 0.48

DB 13.57 3.57 16.46 7.06

HD 8.43 -1.57 8.76 -0.64

IS 14 4 14.24 4.84

MS 9.69 -0.31 11.2 1.8

TM 9.09 -0.91 9.11 -0.29

VL 9.9 -0.1 11.35 1.95


5. Conclusions and proposals

For the 4 products, the general answer to the question: “Are the prices resulted from

the public contracts lower than the ones charged to other clients?” is “No”, with small exemptions, depending on the product and on the tender procedure. The hierarchy of the counties depending on the counties with the highest prices charged to the contracting authorities (where they are ranked decreasing and rated from 1 for the highest price level) is presented below (Table no.11):

98




Tabelul nr. 11. Ierarhizarea judeţelor după preţurile practicate cu autorităţile

contractante în urma licitaţiilor publice (1 = preţul cel mai ridicat)

Motorină Ulei Cartofi Hârtie xerox

AB 17

AG 3 13 13

AR 7

BC 10

BH 5 12 1

BN 12

BR 18 15

BT 14 18

Buc 8 11 10 3

BV 19 14

BZ 6 16 10

CJ 6 2

CL 11

CT 8 2 4

CV 23 9

DB 22 5

DJ 1 7 17

GR 5

HD 13 5 12 6

HR 9

IF 2 11

IS 4 14 1

MH 15

MM 2 3

MS 9 13 11

OT 16 10 8

PH 19 1 20

SB 7

SV 21

TM 3 7 8

VL 4 4 12

VS 9 6


Analiza achiziţiilor publice pentru cele 4 produse a pus în evidenţă faptul că, în general, prin licitaţiile online preţurile contractelor încheiate cu diferite autorităţi şi instituţii publice

sunt mai reduse faţă de preţurile facturate altor clienţi neguvernamentali.

Majorarea progresivă a plafonului licitaţiilor online pornind de la cele 40 de procente din prezent, poate avea drept efect realizarea de economii bugetare din sistemul de achiziţii publice.

În privinţa achiziţiei de motorină, preţurile variază ca urmare a creşterii preţurilor la producător, această situaţie putând fi explicată pe seama creşterii cotaţiilor internaţionale.

99


Competition Council

Table no. 11. The hierarchy of the counties depending on prices charged to the

contracting authorities following public tenders (1 = the highest price)

Diesel Cooking oil Potatoes Copy paper

AB 17

AG 3 13 13

AR 7

BC 10

BH 5 12 1

BN 12

BR 18 15

BT 14 18

Bucharest 8 11 10 3

BV 19 14

BZ 6 16 10

CJ 6 2

CL 11

CT 8 2 4

CV 23 9

DB 22 5

DJ 1 7 17

GR 5

HD 13 5 12 6

HR 9

IF 2 11

IS 4 14 1

MH 15

MM 2 3

MS 9 13 11

OT 16 10 8

PH 19 1 20

SB 7

SV 21

TM 3 7 8

VL 4 4 12

VS 9 6


The analysis of the public tenders for procuring the 4 products has highlighted that, in general, the online tenders provide the lowest prices for the contracts concluded with the

contracting authorities compared to the ones charged to other nongovernmental clients.

Budgetary savings could be generated by the public acquisition system through increasing

progressively the present 40% threshold.

As regards the diesel procurement, prices vary as a result of the price increases performed by producers, and this can be explained by the rising international oil quotations.

100




Cele mai importante probleme se regăsesc însă la achiziţia uleiului de gătit şi cartofilor. Astfel, uleiul pentru gătit este procurat de autorităţile contractante cu precădere de la intermediari, ale căror preţuri de comercializare sunt net superioare preţurilor producătorilor. Din cei 18 agenţi economici, ce au dat curs cererii de informaţii a autorităţii de concurenţă, doar unul singur este producător de ulei, restul fiind intermediari şi ca urmare, practicând preţuri peste preţul producătorului, atât în cazul contractelor de achiziţie publică cât şi al celor aferente altor clienţi.

Preţul mediu al intermediarilor în contractele analizate depăşeşte, în mod regulat cu

peste 10 procente preţul producătorului, analiza diferenţelor de preţ putând fi realizată doar de la caz la caz, respectiv de la un contract de achiziţie la altul.

La cartofi, preţul practicat în contractele de achiziţie publică înglobează alături de caracterul

sezonier al produsului şi un nivel destul de ridicat al adaosului comercial practicat de

operatorii economici. Achiziţia de cartofi de la intermediari se realizează la preţuri net superioare preţurilor de la producător sau grupuri de producători, aceştia fiind în imposibilitatea de a participa la licitaţii, fie datorită gradului redus de transparenţă al achiziţiilor, fie din cauza existenţei unor bariere, mai mult sau mai puţin justificate. Din analiza contractelor de achiziţie publică a reieşit faptul că preţurile producătorilor la cartofi variază, în perioadele de producţie, între 0,65 lei/kg şi 0,97 lei/kg (fără TVA), pentru ca preţurile intermediarilor să se situeze sistematic peste acest nivel.

Procurarea de cartofi direct de la producători poate avea ca efect realizarea unor economii însemnate de către autorităţile contractante. Încurajarea fenomenului de creare de grupuri

de producători, cu putere de negociere şi cu personalitate juridică, constituie un prim

pas în încercarea de valorificare a producţiei interne, inclusiv prin mecanismul

achiziţiei publice. Dacă până în iunie 2011, existau 4 grupuri de producători ce funcţionau încă din 2006/2007, din care 3 în judeţul Braşov şi unul în Constanţa, la momentul actual mai există înregistrate doar 2 grupuri de producători, unul în Braşov iar celălalt în Constanţa.

Ca şi în cazul altor produse agroalimentare, înfiinţarea de cooperative integrate se loveşte şi în cazul cartofului fie de reticenţa producătorilor agricoli legată de neîncrederea în fenomenul cooperatist, fie de existenţa unei legislaţii prea stufoase, care de multe ori „sufocă” activitatea unor astfel de entităţi.

În cazul ultimului produs analizat, hârtia xerox, preţurile de achiziţie variază de la un judeţ la altul, existând, însă, o tendinţă vizibilă de reducere faţă de nivelul preţurilor practicate către alţi clienţi neguvermentali.

O atenţie deosebită trebuie, însă, acordată procesului de monitorizare al achiziţiilor publice. Practicarea, în unele cazuri, a unor preţuri mult mai mari pentru autorităţile

contractante faţă de alte contracte rezultate din licitaţii poate ridica suspiciuni legate

de trucarea licitaţiilor pe verticală şi orizontală.

În acest caz, colaborarea activă a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul achiziţiilor

publice, atât din punct de vedere al eliminării unor posibile disfuncţionalităţi, precum şi

al sancţionării cu severitate a oricăror încercări de trucare a licitaţiilor, se va repercuta

favorabil asupra nivelului cheltuielilor alocate pentru procurarea de bunuri şi servicii de

către autorităţile contractante.

101


Competition Council

The main important issues are related to the cooking oil and the potatoes. The contracting authorities mainly procure the cooking oil from intermediaries, which have selling prices obviously superior than the producers. Out of the 18 undertakings that have responded to the information request of the competition authority, only one is a cooking oil producer, the rest of them being intermediaries. As a result, based on the public procurement contracts, they charge prices over the producer price. This situation is similar to the prices charged to other nongovernmental clients.

In the analysed contracts, as a rule, the average price of the intermediaries overcomes

the producer price by over 10%; an analysis of the price differences can be made only by comparing separately two cases and two procurement contracts.

In potatoes’ case, the price, as it has resulted from the public contracts, is influenced by

the seasonal nature of the product and by the quite high trade mark-up used by the

undertakings. Potatoes’ procurement from intermediaries is being done at clearly high prices compared to the ones charged by producers or by producers’ groups. The last ones are not able to attend tenders because of the low level of transparency, or because of certain barriers, more or less justified. The analysis of the public procurement contracts has revealed that potatoes’ producer prices are fluctuating during the production times, between 0.65 RON/kg and 0.97 RON/kg (without VAT), and the intermediaries’ prices are systematically over these levels.

Procuring potatoes directly from producers can generate significant savings for the contracting authorities. Encouraging the creation of producers’ groups, with bargaining

power and juridical personality, is a first step in trying to capitalise the internal

production, including through the public procurement mechanism. If until June 2011, there were 4 producers’ groups functioning starting from 2006/2007, out of which 3 in Braşov County and one in Constanţa County, nowadays only 2 producers’ groups are still activating, one in Braşov and the other one in Constanţa.

As in the case of other food products, the setting up of potatoes integrated cooperatives is hampered by the reticence of the agricultural producers generated by the mistrust in the cooperative model, or by the too thick legislation, which “suffocates” the activity of such entities.

In the case of the last analysed product - the copy paper -, the acquisition price varies from county to county; however, there it has a visible decreasing tendency compared to the level charged to other nongovernmental clients.

However, a special attention must be paid to the monitoring process of the public procurements. The cases when the prices paid by the contracting authorities are

higher than the ones resulted from other tenders can create suspicions concerning

the possible horizontal or vertical bid riggings.

In these cases, the active cooperation of all the institutions with attributions in the

field of public procurement as regards the elimination of the possible dysfunctions

and regarding the severe sanctioning of any bid rigging attempt will have a positive

effect over the expenses of the contracting authorities related to the procurement

of goods and services.

102




INDICATORI PENTRU EVALUAREA CONCURENŢEI

DIN ANUMITE SECTOARE ECONOMICE

Consiliul Concurenţei din România are în atribuţii aplicarea prevederilor Legii nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor cu privire la funcţionarea concurenţială a pieţelor din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Pentru facilitarea monitorizării şi evaluării concurenţei din diferite pieţe şi sectoare economice autoritatea de concurenţă şi-a propus elaborarea unor metodologii şi dezvoltarea unor indicatori care să poată releva situaţia concurenţei din pieţele analizate. Un mediu concurenţial sănătos induce un nivel de preţ competitiv pentru produsele oferite, un grad înalt de inovaţie tehnologică şi o gamă sortimentală variată, toate aceste elemente concurând la creşterea bunăstării consumatorilor.

În acest capitol se prezintă şi se discută conţinutul şi aplicabilitatea unor indicatori folosiţi pentru monitorizarea concurenţei din sectorul bancar, sectorul farmaceutic şi sectorul

construcţiei de drumuri.

Cuvinte cheie: concurenţă, dimensionarea pieței, indicatori de concentrare.

1. Introducere

Un obiectiv important pentru Consiliul Concurenţei îl constituie dezvoltarea de metodologii şi indicatori cu conţinut economic pe baza cărora să poată fi evaluat nivelul concurenţei din anumite pieţe şi sectoare economice. Evaluarea concurenţei din sectoarele economiei facilitează îndeplinirea atribuţiilor derivate din aplicarea prevederilor legii concurenţei şi facilitează interacţiunea cu alte autorităţi de supraveghere şi reglementare a activităţii economice.

Construcţia de indicatori dedicaţi evaluării bunei funcţionări a sectoarelor din economie necesită identificarea seturilor de date disponibile public sau a datelor care pot fi colectate cu un efort logistic rezonabil, având în vedere optimizarea utilizării resurselor umane şi de timp la nivelul autorităţii de concurenţă.

Termeni şi definiţii

Indicatorii care au semnificaţie pentru politica de concurenţă, respectiv care pot constitui o bază de evaluare pentru intensitatea concurenţei din sectoarele economiei, se pot grupa în următoarele categorii:

103


Competition Council

INDICATORS FOR ASSESSING THE COMPETITION

ON CERTAIN ECONOMIC SECTORS

The Romanian Competition Council applies Competition Law no.21/1996, republished, with the subsequent amendments and completions, as well as the provisions concerning the competitive functioning of the markets as they are stipulated by the Treaty on the Functioning of the European Union.

In order to facilitate the monitoring and the assessment of different markets and economic sectors, the competition authority has identified certain methodologies and indicators for evaluating the competition on the analysed markets. A healthy competitive environment induces a competitive price for the offered products, a high level of technological innovation and a varied assortment. All these elements lead to the increase of consumers’ welfare.

This chapter presents the structure and the applicability of certain indicators used for monitoring the competition on the banking sector, the pharmaceutical sector and

the road construction sector.

Key words: competition, market dimensioning, concentration indicators.

1. Overview

An important objective of the Competition Council is to develop methodologies and economic-based indicators that can be used for assessing the competition on certain markets and economic sectors. Evaluating the competition on the national economy facilitates the application of the Competition Law and the interaction with other surveying and regulatory authorities.

The development of indicators for evaluating the proper functioning of the economic sectors requires identifying the sets of public available data or of the data that can be collected through a reasonable logistical effort, taking into account the optimisation of the human and time resources of the institution.

Terms and definitions

The significant indicators for the competition policy, namely which can represent a base for assessing the intensity of the competition on economic sectors, can be grouped on the following categories:

104




Indicatori care vizează structura si dimensiunea pieţei – aceştia sunt esenţiali în etapa de definire a pieţei relevante şi sunt necesari pentru stabilirea tipului de piaţă analizată.

Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei – teoria economică indică o legătură directă între gradul de concentrare a pieţei şi performanţa întreprinderilor din piaţă; în plus, autorităţile de concurenţă stabilesc praguri de decizie în raport cu cotele jucătorilor dintr-o piaţă.

Indicatori de profitabilitate – productivitate – aceşti indicatori pot avea relevanţă pentru evaluarea concurenţei atunci când se urmăreşte evoluţia lor în timp sau atunci când se compară magnitudinea lor cu indicatori pentru pieţe similare, dar separate geografic.

Indicatori specifici – mecanisme de formare a preţului, indicatori privind diferenţialul de dobândă (DD), analiza evoluției cotelor de piaţă etc.

În acest capitol, prezentăm seturi de indicatori aplicabili în România pentru sectorul

bancar, pentru sectorul farmaceutic şi pentru sectorul construcţiilor de drumuri.

Tabelul nr. 1. Indicatori pentru evaluarea concurenţei

Indicatori relevanţi

pentru concurenţă

Denumire

(Acronim)

Sectorul

bancar

Sectorul

farmaceutic

Sectorul

construcţiilor

de drumuri

Indicatori care vizează structura şi dimensiunea pieţei

Aria de cuprindere a pieţeiValoarea pieţeiNr. de agenţi din piaţăNr. de produse din piaţă

--√-

√√√√

√-√-

Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei

Rata de concentrare (CR)Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI)Indicele Hall-Tideman (HTI)Indicele Panzar-Rosse (P-R)Indicele comprehensiv al concetrării (CCI)

√√-√-

√√√--

√-√-√

Indicatori de profitabilitate – productivitate

Return-on-Assets (ROA)Return-on-Equity (ROE)Rata rentabilităţii activităţii de bazăIndicatori structurali de tip market power

√√--

----

--√√

Indicatori specificiIndicii diferenţialului de dobândă (DD)Formarea preţuluiIndicatori structurali de tip market power

√--

-√-

--√

2. Indicatori care vizează structura și dimensiunea pieţei

Indicatorii de dimensionare a pieței exprimă amploarea şi condiţiile în care se derulează activitatea pe o piaţă.

Deși pentru analiza dimensiunii pieței se utilizează cu precădere indicatori statici, trebuie amintit faptul că piețele sunt dinamice, dimensiunile lor evoluează în timp iar structurile

105


Competition Council

Indicators envisaging the structure and the dimension of the market – they are essential for the relevant market definition and are necessary for establishing the type of the analysed market.

Market concentration indicators – the economic theory indicates a direct relation between the level of market concentration and the economic performances of the undertakings on a certain market; moreover, competition authorities establish decision thresholds based on the shares of the players on a certain market.

Profitability – productivity indicators – these indicators can be relevant for assessing the competition when their value is monitored over the time or when their magnitude is compared to the one of the indicators for similar, but geographically distinctive markets.

Specific indicators – price formation mechanisms, interest rate differential indexes (IRD), the analysis of market shares etc.

This chapter presents certain sets of indicators applicable in Romania for the banking

sector, for the pharmaceutical sector and for the road construction sector

Table no. 1. Competition assessment indicators

Competition relevant

indicators

Name

(Acronym)

Banking

sector

Pharmaceutical

sector

Road

construction

sector

Indicators of the market structure and dimension

Market areaMarket valueNumber of market playersNumber of market products

--√-

√√√√

√-√-

Market concentration indicators

Concentration Ratio (CR)Herfindahl-Hirschman Index (HHI)Hall-Tideman Index (HTI)Panzar-Rosse Index(P-R)Comprehensive Concentration Index (CCI)

√√-√-

√√√--

√-√-√

Profitability-productivity indicators

Return-on-Assets (ROA)Return-on-Equity (ROE)Core business operating incomeMarket power structural indexes

√√--

----

--√√

Specific indicators Interest rate differential indexes (IRD)Price formationMarket power structural indicators

√--

-√-

--√

2. Indicators envisaging market’s structure and dimension

Market dimension indicators reflect the scale of an activity and how an activity is carried out on a market.

Although static indicators are mainly used to measure the dimension of a market, it must be noted that markets are dynamic, their dimensions evolve in time and their internal structure

106




interioare se modifică, schimbându-se astfel și fizionomia pieţelor. Cei mai uzuali indicatori

ce vizează structura și dimensiunea pieței sunt: aria de cuprindere a pieței, numărul de întreprinderi active pe piață, valoarea pieței și numărul de produse din piață.

Aria de cuprindere a pieței se referă la dimensiunea spaţială a acesteia. Aria de cuprindere a pieței exprimă o delimitare a dimensiunilor geografice ale pieţei la un moment dat: piaţă locală, regională, națională etc.

3. Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei

Nivelul de concentrare al unei piețe oferă informații utile în analiza gradului de concurență de pe piața respectivă. Există mai mulți indicatori de concentrare a pieței, fiecare dintre aceștia plecând de la calculul cotelor de piață. În general, acestea se calculează pe baza valorii produselor/serviciilor comercializate, dar ele pot fi calculate și pe baza volumului de produse/servicii comercializate (în funcție de specificul pieței). Principalii indicatori ai gradului de concentrare a pieței sunt următorii:

Rata de concentrare (Concentration Ratio – CR)

Reprezintă suma cotelor de piață a celor mai mari n jucători de pe piață. În general cuprinde un număr restrâns de întreprinderi pentru a pune în evidență caracterul de oligopol al

pieței (un număr mic de întreprinderi controlează o parte semnificativă a pieței).

Valoarea sa variază între 0 (concurență perfectă) și 100 (oligopol dacă n > 1 și monopol dacă n = 1).

Rata de concentrare se calculează după formula: 1

K

K ii

CR s=

=åunde si cota de piaţă a primelor i întreprinderi.

• Indicele Herfindahl-Hirschman (Herfindahl-Hirschman Index – HHI)

Reprezintă suma pătratelor cotelor de piață ale tuturor întreprinderilor de pe piață. Prin urmare, acesta acordă o importanță mai mare întreprinderilor cu o cotă de piață mai mare.

Este cel utilizat indicator de concentrare a pieței de către autoritățile de concurență. Valoarea sa variază între 0 (concurență perfectă) și 10000 (monopol).

Cu toate acestea, nu există niveluri unanim acceptate ale sale pentru încadrarea unei piețe în următoarele categorii: piață slab concentrată, piață mediu concentrată, piață puternic concentrată. Redăm în continuare nivelurile utilizate de către Comisia Europeană11, respectiv DOJ-FTC12:

11 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT .12 http://ftc.gov/os/2010/08/100819hmg.pdf .

107


Competition Council

modifies. As a result, markets acquire a different physiognomy. The most common indicators

envisaging the structure and the dimension of the market are: the market area, the number of market players, the market value and the number of market products.

Market area is envisaging the spatial dimension of the market. Market area expresses a

delimitation of the geographic dimensions of a market at a certain moment in time: local, regional, national market etc.

3. Market concentration indicators

The concentration of a market offers useful information for analysing the competition level on the respective market. There are several market concentration indicators, each of them originating from the market shares. In general, they are calculated based on the value of the traded products/services. According to the market specifics, they can also be calculated based on the volume of the traded products/services. The main market concentration indicators are the following ones:

Concentration Ratio (CR)

It represents the sum of the market shares of the largest n market players. In general, it includes a small number of undertakings so as to highlight the oligopoly nature of the

market (a small number of undertakings control a significant part of the market).

Its value fluctuates between 0 (perfect competition) and 100 (oligopoly if n > 1, and monopoly if n = 1).

Concentration Ratio is calculated based on the formula: 1

K

K ii

CR s=

=åwhere si is the market share of the largest i undertakings.

• Herfindahl-Hirschman Index (HHI)

It represents the sum of the squared market shares of all the undertakings on the market. As a result, it gives a larger importance to the undertakings holding larger market shares.

It is the most used market concentration indicators by the competition authorities. Its value fluctuates between 0 (perfect competition) and 10000 (monopoly).

However, there are no unanimously accepted thresholds for considering a market as part of the following categories: low concentrated market, medium concentrated market, high concentrated market. Below are presented the thresholds used by the European Commission11 and by DOJ-FTC12:

11 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52004XC0205(02):EN:NOT .12 http://ftc.gov/os/2010/08/100819hmg.pdf .

108




Tabelul nr. 2. Niveluri ale indicelui HHI

Grad de concentrare Valoarea HHI

Comisia Europeană DOJ + FTCredus < 1000 < 1500mediu 1000 – 2000 1500 – 2500mare > 2000 > 2500

• Indicele Hall-Tideman (HTI)

Ca și în cazul HHI, indicele Hall-Tideman cuprinde cotele de piață ale tuturor întreprinderilor de pe piață, dar spre deosebire de acesta acordă o importanță sporită întrepriderilor cu cotă de piață redusă. Valoarea sa este subunitară, ea fiind egală cu 1 în cadrul pieței monopoliste. Este util atunci când, deși pe o piață sunt prezente întreprinderi cu cote mari de piață, piața este puternic influențată de către întreprinderile cu o cotă redusă de piață.

Acest indice poate fi calculat după urmatoarea formulă:

1

1

2 1n

ii

HTIis

=

=-å

unde i reprezintă poziţia firmei în raport cu mărimea cotei sale pe piaţa analizată. Indicele Hall-Tideman variază, ca şi HHI, între 0 si 1, şi tinde spre 0, pe masură ce cotele de piaţă ale companiilor tind să se egalizeze.

• Indicele Panzar-Rosse (P-R) sau statistica H

Indicele Panzar-Rosse analizează elasticitatea veniturilor la nivelul unei bănci în raport cu preţurile inputurilor (costuri salariale, costul resurselor financiare atrase etc.) cu care se confruntă o bancă la un moment dat. Panzar şi Rosse (1987)13 au demonstrat că pe o piaţă

cu structură de monopol, o creştere a preţurilor factorilor conduce la creşterea costurilor

marginale şi ca urmare nivelul de echilibru al veniturilor înregistrate de bănci se reduce.

Pentru sectorul bancar, statistica H se obţine estimând următoarea ecuaţie de regresie:

1 2 3 4 5ln ln ln ln ln lnDobTA ChDTA ChPTA ChCapA AV FSa b b b b b e= + + + + + +DobTA – raportul dintre veniturile din dobânzi şi total activeChDTA – raportul dintre cheltuielile cu dobânzile şi total activeChPTA – raportul dintre cheltuielile cu personalul şi total activeChCapA – cheltuielile cu capitalul şi alte cheltuieli raportat la active corporaleAV – alte venituriFS – alţi factori specifici ficărei bănci, dar care nu se pot atribui costurilor sau veniturilor – variabilă reziduală

Statistica H va fi dată de suma coeficienţilor i, respectiv suma coeficienţilor de elasticitate

în raport cu preţurile factorilor.13 Panzar J.C. and J.N. Rosse (1987), „Testing for „monopoly” equilibirium”, Journal of Industrial Economics 35, 443-456.

109


Competition Council

Table no. 2. HHI levels

Concentration level HHI value

European Commission DOJ + FTClow < 1000 < 1500

medium 1000 – 2000 1500 – 2500high > 2000 > 2500

• Hall-Tideman Index (HTI)

As in the HHI case, the HTI includes the market shares of all the undertakings on the market, but unlike HHI, HTI gives a larger importance to the undertakings holding low market shares. It has a subunit value, equal to 1 for monopoly. HHI is useful when, although undertakings with large market shares are activating on a market, it is influenced

powerfully by the undertakings holding small market shares.

This index is calculated based on the formula:

1

1

2 1n

ii

HTIis

=

=-å

where i represents the position of the firm based on its market share on the analysed market. As in the case of HHI, IHT fluctuates from 0 to 1, and tends towards 0, as the undertakings tend to equalise.

• Panzar-Rosse Index (P-R) or H Statistic

Panzar-Rosse Index analyses the elasticity of a bank revenues compared to the input costs (wage costs, the cost of the attracted financial resources etc.) at a certain moment in time. Panzar and Rosse (1987)13 have demonstrated that on a monopoly market, an increase

of the factors’ prices leads to the increase of the marginal costs and, as a result, the equilibrium level of the banks’ revenues is reducing.

For the banking sector, H Statistic is obtained by estimating the following regression equation:

1 2 3 4 5ln ln ln ln ln lnDobTA ChDTA ChPTA ChCapA AV FSa b b b b b e= + + + + + +

DobTA – the rapport between interest revenues and total assetsChDTA – the rapport between interest expenses and total assetsChPTA – the rapport between personnel expenses and total assetsChCapA – capital expenses and other expenses/tangible assetsAV – other revenuesFS – other factors specific to each bank, which cannot be linked to the costs and revenues – residual variable

H Statistic is the sum of the i coefficients, or of the elasticity coefficients linked to

factors’ prices.13 Panzar J.C. and J.N. Rosse (1987), “Testing for „monopoly” equilibirium”, Journal of Industrial Economics 35, 443-456.

110




Interpretarea statisticii H se face în felul următor:

H≤0 indică o piaţă necompetitivă, fiecare bancă poate adopta un comportament de monopolist0<H<1 indică competiţie monopolistică, adică există un anumit nivel de concurenţă între bănci, fără ca se fie atins nivelul unei concurenţe perfecte.H=1 indică concurenţă perfectă, lipsa barierelor la intrarea pe piaţă şi utilizarea maximă a capacităţii disponibile în industria respectivă.

• Indicele Comprehensiv al Concentrării ( Comprehensive Concentration Index)

Acest indice se obţine prin adunarea la cota de piaţă a companiei celei mai puternice a unui indice ce acoperă celelalte companii de pe piaţă. Poate fi definit ca şi dublul indicelui HH minus suma pătratelor cotelor de piaţă ale companiilor, cu excepţia faptului că este atribuită o pondere mai mare cotei de piaţă a companiei celei mai mari. Indicele se calculează după urmatoarea formulă:

( )21

2 2

N

i ii

CCI s s s=

= + -å

unde s1 este cota de piaţă a celei mai puternice companii şi si semnifică cota fiecareia dintre celelalte companii de pe piaţă.

Indicele comprehensiv al concentrării variază între 0 şi 1. O valoare apropiată de zero

indică o piaţa foarte fragmentată, în timp ce valoarea 1 semnifică existenţa unei situaţii

de monopol.

4. Indicatori de productivitate – profitabilitate

Indicatorii de profitabilitate pot transmite semnale cu privire la prezenţa sau absenţa concurenţei dintr-o piaţă, dar numai atunci când sunt comparaţi cu un nivel de referinţă bine stabilit. Acest nivel îl poate constitui profitabilitatea dintr-o altă piaţă similară, dar distinctă geografic de piaţa analizată. De asemenea, analiza prezenţei mutaţiilor structurale în seria de timp a ratelor profitabilităţii dintr-un sector poate transmite semnale cu privire la potenţiale comportamente anti-concurenţiale.

• Return-on-Assets

Return-on-Assets este un indicator al performanţei economice frecvent raportat, care se calculează prin raportarea profitului net anualizat la total active. Deşi nivelul ROA este specific fiecărui sector economic, urmărirea evoluţiei în timp a acestui indicator poate furniza

informaţii importante cu privire la situaţia concurenţei din sectorul analizat.

• Return-on-Equity

Pentru acest indicator sunt valabile observaţiile din paragraful anterior, singura diferenţă vizând modul de calcul, respectiv raportarea profitului net anualizat la totalul capitalurilor proprii.

111


Competition Council

H Statistic is interpreted as follows:

H≤0 indicates a non-competitive market; each bank can adopt a monopolistic-type behaviour0<H<1 indicates monopolistic competition, namely a certain competition between banks, without attaining the perfect competition level.H=1 indicates perfect competition, no market barriers and the maximum use of the available capacity in the respective industry.

• Comprehensive Concentration Index

This index is obtained by adding a certain index covering the other companies on the market to the market share of the most powerful company. It can be defined as the double of HHI minus the square market shares of the companies, excepting the fact that the market share of the largest company receives a higher weight. The index is calculated based on the formula:

( )21

2 2

N

i ii

CCI s s s=

= + -å

where s1 is the market share of the most powerful company and si expresses the market share of each of the other companies on the market.

The comprehensive concentration index fluctuates between 0 and 1. A value closer

to zero indicates a very fragmented market, and the 1 value expresses a

monopoly.

4. Profitability – productivity indicators

Profitability indicators can signal the presence or the absence of the competition on a certain market, but only when they are compared to a well-defined reference level. This level can be the profitability of another similar but geographically distinctive market. Moreover, the analysis of the structural mutations in a certain sector in the time series of sector’s profitability rates can signal potential anticompetitive behaviours.

• Return-on-Assets

Return-on-Assets is a reported economic performance indicator, calculated as the rapport between the analysed net profit and the total assets. Although ROA has a specific level for every economic sector, the monitoring of its evolution in time can supply important

information on the competition on the analysed sector.

• Return-on-Equity

The abovementioned remarks are also available for this indicator, with the exception of its calculation: it is determined as the rapport between the annualised net profit and the total own capitals.

112




• Rata rentabilităţii activităţii de bază

Acest indicator se calculează raportând veniturile operaţionale la cheltuielile operaţionale şi este necesar pentru calculul indicatorilor de putere a pieţei (market-power).

5. Alţi indicatori cu specific sectorial

Fiecare sector economic are anumite particularităţi structurale şi funcţionale în raport cu care se pot se pot defini indicatori specifici relevanţi pentru evaluarea concurenţei. Aceşti indicatori pot să fie utilizaţi pentru evaluarea concurenţei doar într-un anumit sector sau pe o piaţă sau pot fi utilizaţi şi pentru alte sectoare economice cu structuri industriale similare.

Astfel de indicatori sunt: indicatori structurali de tip market power, indici ai diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase, mecanisme de formarea preţului.

A. INDICATORI PRIVIND SECTORUL BANCAR

Sectorul bancar este un segment sensibil, de importanţă vitală pentru buna funcţionare a unei economii de piaţă. Din acest motiv, sectorul bancar este atent reglementat şi monitorizat de banca centrală a fiecărei ţări. Consiliul Concurenţei manifestă de asemenea un interes constant pentru acest sector al economiei naţionale, de a cărui bună funcţionare depinde evoluţia întregii economii.

Băncile româneşti sunt instituţii financiare integrate, oferind o gamă largă de produse clienţilor. Datorită specificului industriei, băncile interacţionează pe multiple platforme (ex: sisteme de decontare şi plată administrate în comun, sistemul de tranzacţionare monetară interbancară, Centrala Riscului de Credit, etc). În mod natural, aceste platforme facilitează schimbul de informaţii cu valoare comercială, schimb care poate conduce la comportamente anticoncurenţiale, cu efecte asupra bunăstării consumatorilor şi a progresului tehnologic din industrie.

• Numărul de întreprinderi de pe piață

Sectorul bancar românesc a traversat o decadă de transformări substanţiale, transformări care au vizat creşterea ponderii capitalului privat (93,4% din total active în luna martie 2011) precum şi creşterea ponderii capitalului străin (85,4% din total active în luna martie 2011).

În prezent sunt active 30 de instituţii de credit – bănci universale, 2 instituţii bancare pentru economisire şi creditare în domeniul locativ şi 9 sucursale ale instituţiilor de credit din statele membre UE. La acestea se adaugă o instituţie bancară de credit cooperatist (Creditcoop).

• Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei

Analiza indicatorilor de concentrare indică un profil concurenţial al sectorului bancar românesc. De notat că această concluzie se bazează pe analiza unor indicatori agregaţi, care

113


Competition Council

• Core business operating income

This indicator is calculated as the rapport between operational revenues and operational expenses and it is necessary for determining the market power indicators.

5. Other sector specific indicators

Every economic sector has certain structural and functional characteristics that can be the base for defining relevant specific indicators for assessing the competition. These indicators can be used for evaluating the competition only in a specific sector or in a market and in other economic sectors with similar industrial structures.

Such indexes are: market power structural indicators, interest rate differential indexes related to the credits granted/the new deposits, price-setting mechanisms.

A. INDICATORS FOR THE BANKING SECTOR

The banking system is a sensible sector, of vital importance for the proper functioning of a market economy. For this reason, the banking system is carefully regulated and monitored by the central bank of every country. The Competition Council has also shown a constant interest in this economic sector, because the evolution of the entire economy depends on its accurate functioning.

Romanian banks are integrated financial institutions, offering a wide range of products to their clients. Due to the specificity of this industry, banks interact on multiple common platforms (for example: the jointly managed settlement and payment systems, the inter-banking monetary transaction system, the Credit Risk Centre, etc.). Naturally, these platforms facilitate the exchange of commercial valuable information that can generate anticompetitive behaviours with adverse effects on consumers’ welfare and the technological progress in the industry.

• The number of market players

The Romanian banking system has undergone a decade of significant changes envisaging the increase of the share of the private capital (i.e. 93.4% of the total assets in March 2011), as well as of the foreign capital (i.e. 85.4% of the total assets in March 2011).

At present, 30 credit institutions – universal banks, 2 savings and credit banks in the housing field and 9 branches of the EU Member States credit institutions are activating on the Romanian market. In addition, a cooperative credit institution (Creditcoop) also activates on the national market.

• Market concentration indicators

The analysis of the concentration indicators reveals a competitive profile for the Romanian banking system. It must be noted that this conclusion has been reached following the analysis

114




nu sunt delimitaţi pe o piaţă de produs strict definită. Se notează o concentrare sporită pe piaţa creditelor adresate întreprinderilor, , comparativ cu piaţa creditelor de consum sau a depozitelor.

Tabelul nr. 3. Indicatori de concentrare pentru sectorul bancar românesc

Total activeCredite către

întreprinderi*

Credite de consum –

gospodării*Depozite

CR6 0,64 0,85 0,78 0,66CR12 0,89 0,98 0,96 0,89HHI 1052,91 1803 1438.04 637,08

*S-au calculat doar pentru băncile care au furnizat date în Raportele Anuale din 2010.

Valoarea calculată de 0,67 pentru statistica Panzar-Rosse indică o piaţă concurenţială, însă sub nivelul concurenţei manifestate pe pieţele bancare din ţările dezvoltate (Austria, Franţa, Portugalia), însă este uşor superioară valorii înregistrate pentru Germania.

Tabelul nr. 4. Valori estimate pentru indicatorul Panzar-Rosse (Statistica H)

Romania* Austria** Franta** Germania** Portugalia**

0,67 0.87 0.70 0.60 0.83

* calcule proprii; ** Bikker J. şi Haaf, K. “Competition, concentration and their relationship: An empirical analysis of the banking industry,” Journal of Banking & Finance, vol. 26(11), pages 2191-2214.

• Evoluţia indicatorilor de profitabilitate (Return on assets / Return on equity)

Pentru sectorul bancar, ROA înregistrează valori mai mici decît pentru alte industrii, parţial datorită mediului competitiv şi parţial datorită faptului că băncile sunt întreprinderi cu resurse financiare atrase semnificative.

Autoritatea de concurenţă este interesată de evoluţia în timp a acestor indicatori economici, deoarece un trend pronunţat crescător sau diferenţe semnificative între nivelurile înregistrate de bănci diferite care acţionează pe aceeaşi piaţă pot să indice existenţa unui comportament anticoncurenţial.

De asemenea, se poate compara nivelul ROA/ROE pentru bănci cu o poziţie consolidată (bănci mari) cu nivelul înregistrat de bănci nou-intrate în piaţă (de obicei, bănci de talie mică). În graficele de mai jos se redă nivelul ROA/ROE pentru primele 5 bănci de pe piaţa românească, în ordinea mărimii activelor, precum şi pentru 5 bănci mici, care au raportat rezultate pentru anul 2010.

Valorile ROA / ROE înregistrează variaţii semnificative în perioada analizată ca urmare a crizei financiare internaţionale, criză care a afectat masiv piaţa creditului şi a crescut costurile de finanţare ale instituţiilor de credit. Se observă menţinerea în plafonul superior a valorilor ROA pentru Banca Comercială Română (BCR), respectiv BRD – Societe Generale (BRD), acestea fiind cele mai mari bănci româneşti în funcţie de activele totale. Acestă situaţie poate indica o putere sporită de piaţă ale acestor două instituţii. Puterea de piaţă poate fi rezultatul unei

115


Competition Council

of certain aggregated indicators, not delimited over a strictly defined relevant product market. In addition, it appears that the market of the credits intended for the undertakings is more concentrated relative to the consumer credit market or the deposit market.

Table no. 3. Concentration indicators for the Romanian banking sector

Total assetsCredits for

undertakings*

Consumer credits -

for households *Deposits

CR6 0.64 0.85 0.78 0.66CR12 0.89 0.98 0.96 0.89HHI 1052.91 1803 1438.04 637.08

*The calculations have envisaged only the data published by the 2010 Annual Reports of the banks.

The calculated value of 0.67 for the Panzar-Rosse statistics indicates the existence of a competitive market, below the level of the competition recorded on the banking markets of the developed countries (Austria, France, Portugal), but slightly superior to the value recorded in Germany.

Table no. 4. Estimated values of the Panzar-Rosse index (H Statistic)

Romania* Austria** France** Germany** Portugal**

0.67 0.87 0.70 0.60 0.83

* own calculations; ** Bikker J. and Haaf, K. “Competition, concentration and their relationship: An empirical analysis of the banking industry,” Journal of Banking & Finance, vol. 26(11), pages 2191-2214.

• Evolution of the profitability indicators (Return on assets/Return on equity)

For the banking sector, ROA records lower values compared with other industries, partially because of the competitive environment, and partially due to the fact that banks are undertakings with significant attracted financial resources.

The competition authority is paying attention to the evolution over the time of these economic indicators because a prominent ascending trend or a significant gap between the levels recorded by different banks activating on the same market can signal an anticompetitive behaviour.

In addition, the ROA/ROE value of the consolidated banks large banks) may be compared to the value recorded by the banks newly entered on the market (usually, small banks). The charts below present the ROA/ROE level both for the first 5 banks on the Romanian market, ranked by the volume of their assets, and for the smallest 5 banks that have reported results in 2010.

ROA/ROE values record significant fluctuations in the analysed period due to the international financial crisis that has massively affected the credit market and that has increased the financing costs of the credit institutions. It can be noticed that the largest Romanian banks in terms of total assets, namely the Romanian Commercial Bank (BCR) and BRD – Societe Generale (BRD), have maintained superior ROA values. This situation may indicate a superior market power of these institutions. Market power can be the result

116




concurenţe reduse, dar poate avea la bază şi alţi factori, precum eficienţa crescută sau economii de scară manifestate la nivelul industriei bancare.

Graficul nr. 1. Evoluţia ROA pentru 5 bănci de talie mare de pe piaţa românească

Sursa: Rapoartele Anuale ale băncilor.

Graficul nr. 2. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mare de pe piaţa românească


La fel ca şi pentru băncile de talie mare, indicatorii ROA / ROE pentru băncile de talie mică au o evoluţie oscilantă, puternic influenţată de criza financiară şi de evoluţia economiei româneşti. Spre deosebire de băncile mari, dispersia valorilor înregistrate este mai mică, iar ulterior crizei financiare, indicatorii ROA / ROE pentru băncile mici au trecut în teritoriu negativ. Această evoluţie nu este surprinzătoare, însă poate ridica întrebări cu privire la potenţiale practici de excludere, ale căror efecte au fost exacerbate datorită crizei financiare.

117


Competition Council

of reduced competition, but it can also be generated by other factors, such as the increased efficiency or economies of scale recorded by the banking industry.

Graph no. 1. ROA evolution for 5 large-sized banks on the Romanian market

Source: Banks’ Annual Reports.

Graph no. 2. ROE evolution for 5 large-sized banks on the Romanian market


As in the case of the large-sized banks, ROA/ROE values for the small banks have had a fluctuant evolution, powerfully influenced by the financial crisis and the evolution of the Romanian economy. Unlike the large banks, the dispersion of the recorded values is lower, and after the financial crisis, ROA/ROE indexes have registered negative values. This is not a surprising evolution, but it can raise questions on the potential exclusionary practices, whose effects have been exacerbated due to the financial crisis.

118




Graficul nr. 3. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mică de pe piaţa românească


Graficul nr. 4. Evoluţia ROE pentru 5 bănci de talie mică de pe piaţa românească


• Indicatorii diferenţialului de dobândă la credite acordate / depozite atrase.

Comparaţie cu ţările din regiune

O componentă importantă din bilanţul unei bănci o reprezintă veniturile din dobânzi la credite. Dobânda reprezintă preţul de utilizare al banilor, însă este un indicator complex, care include pe lângă costul de oportunitate al banilor şi riscul personal al debitorului împrumutat, riscul de ţară şi marja de profit operaţional a băncii. Marja de profit este legată de puterea de piaţă a băncii şi ne aşteptăm să observăm dobânzi mai mari pe pieţele concentrate sau neconcurenţiale. Diferenţialul dintre dobânda la depozitele rezidenţilor şi dobânda percepută pentru credite este un indicator relevant, deoarece exclude riscul specific de ţară, precum şi riscul individual, fiind un indicator agregat (medie).

119


Competition Council

Graph no. 3. ROE evolution for 5 small banks on the Romanian market


Graph no. 4. ROA evolution for 5 small banks on the Romanian market


• Interest differential indexes for the credits granted/new deposits.

Comparison with other countries in the region

Interest revenues earned by a bank from the credits granted are an important component of a bank balance sheet. The interest is the price to pay for using someone else’s money, but it is a complex index, including alongside the money opportunity cost, the individual risk of the credited debtor, the country risk and the bank’s operational profit margin. The profit margin is related to the market power of the bank and one would expect to find larger interests on concentrated or non-competitive markets. The differential between the interest of the residents’ deposits and the one for credits is a relevant aggregated indicator (average), because it excludes the specific country risk, as well as the individual risk.

120




În secţiunea de mai jos prezentăm evoluţia diferenţialului de dobândă pentru România şi alte ţări din regiune.

Tabelulul nr. 5. Dobânzi medii la credite şi depozite în EURO

Ian 2007- Mai 2011 România Ungaria Austria Cehia Polonia

Dobânda Medie Depozite (%) 3,94 3,23 2,59 1,89 2,44

Dobânda medie credite imobiliare (%) 7,59 6,36 4,25 5,08 5,39

Dobânda medie credite de consum* (%) 10,59 8,38 5,66 15,16 7,08

Dobânzile se referă la credite imobiliare cu durata mai mare de 5 ani; credite de consum cu durata 1 – 5 ani; depozite cu durata până la un an; pentru Cehia, procentele se referă la depozite şi credite în CHZ; *se referă atât la credite garantate ipotecar, cât şi la credite negarantate.

Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective.

Graficul nr. 5. Diferenţialul de dobândă „depozite-credite imobiliare”

pentru 5 ţări central-est europene (EUR)

Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. Dobânzile sunt calculate pentru depozite în EUR cu maturitate până la 1 an, credite imobiliare în EUR cu maturitate până la 30 de ani. Valorile pentru Cehia sunt exprimate la depozite / credite în monedă naţională (CHZ).

Se observă o tendinţă de convergenţă a diferenţialului dintre dobânda la depozite şi dobânda la creditele imobiliare din cele cinci ţări, pentru perioada analizată. Criza din 2008 a afectat semnificativ procesul de de convergenţă. România rămâne ţara cu diferenţa cea mai mare (seria corespunzătoare Cehiei se referă la valori pentru CHZ), aceasta indicând o piaţă mai puţin consolidată, cu un nivel concurenţial mai scăzut decât cel al ţărilor din eşantion, pentru perioada menţionată. Diferenţa de dobândă înregistrează totuşi un trend (linear)

descrescător, aceasta indicând o intensificare a concurenţei pe piaţa bancară din

România.

121


Competition Council

The next section presents the evolution of the interest differential for Romania and other countries in the region.

Table no. 5. Average credit and deposit interests (EUR)

Jan 2007- May2011 Romania Hungary Austria Czech Republic Poland

Deposit average interest (%) 3.94 3.23 2.59 1.89 2.44

Real estate credit average interest (%) 7.59 6.36 4.25 5.08 5.39

Consumer credit average interest (%) 10.59 8.38 5.66 15.16 7.08

Interests envisage real estate credits longer than 5 years; consumer credits of 1 to 5 years; maximum 1 year deposits; for the Czech Republic, the percentages envisage the CHZ credits too; *it includes the mortgage and non-mortgage credits.

Source: Central Banks of the respective countries.

Graph no. 5. Interest differential “deposits-real estate credits”

for 5 Central and Eastern European countries (EUR)

Source: Central Banks of the respective countries. Interests are calculated for maximum 1 year deposits in EUR, maximum 30 years real estate credits. For the Czech Republic, the values of the deposits/credits are expressed in the national currency (CHZ).

In the analysed period, the differential between the deposits’ interest and the real estate credits’ interest from the five countries has a convergence trend. The 2008 crisis has affected significantly the convergence process. In the analysed period, Romania remains the country with the largest difference (the Czech Republic data range expresses CHZ values), indicating a less consolidated market, with lower competition than the countries included in the sample. However, the interest

difference records a decreasing trend (linear), suggesting an intensified

competition on the Romanian banking market.

122




Graficul nr. 6. Diferenţialul de dobândă „depozite - credite de consum”

pentru 5 ţări central-est europene (EUR)

Sursa datelor: Bancile Centrale din ţările respective. Dobânzile sunt calculate pentru depozite în EUR cu scadenţa până la 1 an, credite imobiliare în EUR cu scadenţa până la 30 de ani. Valorile pentru Cehia sunt exprimate la depozite / credite în monedă naţională (CHZ).

La fel ca şi diferenţialul de dobândă depozite / credite imobiliare, diferenţa dintre dobânda

la depozite şi credite de consum are o tendinţă descrescătoare în industria bancară

românească, păstrandu-se totuşi la limita superioară a valorilor înregistrate pentru ţările analizate. Concluzia este că şi pe piaţa creditelor de consum din România se manifestă o concurenţă în creştere, deşi nu se atinge nivelul de concurenţă de pe alte pieţe regionale.

Trebuie avut în vedere că diferenţa de dobândă analizată este influenţată şi de alţi factori importanţi, cum ar fi rata rezervelor minime obligatorii, rata dobânzii de politică monetară etc., însă tendinţa de evoluţie este un indicator important în aprecierea intensităţii concurenţei din sectorul bancar.

• Concluzii asupra nivelului concurenței pe piața bancară

Indicatorii analizaţi indică o evoluţie favorabilă din punct de vedere concurenţial în sectorul bancar românesc. Se constată o tendinţă de reducere a diferenţialului de dobândă credite / depozite. Indicii de concentrare arată o distribuţie concurenţială a cotelor de piaţă, cu excepţia pieţei creditului către întreprinderi, unde se manifestă un grad relativ ridicat de concentrare. Cu toate acestea, în profil regional sunt semnale că sectorul bancar românesc este mai puţin competitiv decât sectoarele similare din ţările din regiune. Valoarea calculată de 0,67 pentru statistica Panzar-Rosse indică o piaţă concurenţială, însă sub nivelul concurenţei manifestate pe pieţelor bancare din ţările dezvoltate (Austria, Franţa, Portugalia), dar uşor superioară valorii înregistrate pentru Germania.

123


Competition Council

Graph no. 6. Interest differential “deposits – consumer credits”

for 5 Central and Eastern European countries (EUR)

Source: Central Banks of the respective countries. Interests are calculated for maximum 1 year deposits in EUR, maximum 30 years real estate credits. For the Czech Republic, the values of the deposits/credits are expressed in the national currency (CHZ).

As in the case of the deposits/real estate interest differential, the difference between the deposit interests and the consumer credit interests has a decreasing trend in the

Romanian banking industry. However, this trend is maintained at the superior limit of the values recorded in the analysed countries. It can be concluded that competition is also rising on the Romanian consumer credit market, although it does not attain the competition level recorded on other regional markets.

We must take into consideration that the analysed interest difference is also influenced by other important factors, such as the mandatory minimum reserves rate, the monetary interest rate etc. However, the evolution trend is an important indicator for measuring the competition intensity in the banking system.

• Conclusions regarding the degree of competition in the banking market

The analysed indicators show a positive trend of the competition in the Romanian banking sector. The credits/deposits interest differential has a decreasing trend. Concentration indexes indicate a competitive distribution of the market shares, but for the credit market for undertakings, which has a relative high concentration level. However, at the regional level, there are signals that the Romanian banking system is less competitive than the similar sectors of the countries in the region. The 0.67 value of the Panzar-Rosse statistic (a low value) indicates a competitive markets, below the level of competition in the banking markets of the developed countries (Austria, France, Portugal), but slightly superior to the value recorded in Germany.

124




B. INDICATORI PRIVIND SECTORUL FARMACEUTIC

Sistemul sanitar este unul esenţial pentru orice stat din lume. În cadrul acestuia, un loc aparte îl ocupă sectorul distribuţiei de medicamente.

Pentru a vorbi despre situaţia concurenţei pe o anumită piaţă trebuie mai întâi definită această piaţă. În ceea ce priveşte piaţa produselor medicamentoase, în cazurile de concurenţă se utilizează ca punct de plecare în definirea pieţei relevante clasa ATC3. Sistemul Anatomico-Terapeutic-Clinic (ATC) este organizat ierarhic şi cuprinde cinci niveluri (nivelul 5 este cel mai detaliat).

Deoarece scopul nostru este realizarea unei analize de ansamblu a acestei pieţe, nu vom recurge la utilizarea sistemului ATC, ci vom considera următoarele trei pieţe (sau altfel spus segmente ale pieţei farmaceutice):

• piaţa producţiei de medicamente (aceasta cuprinde producătorii prezenţi pe piaţa românească, indiferent dacă medicamentele sunt produse în România sau sunt importate);

• piaţa distribuţiei angro de medicamente;• piaţa distribuţiei cu amănuntul de medicamente (reprezentată de farmacii, spitale etc.).

Din punct de vedere al cererii, distribuţia de medicamente cuprinde trei mari categorii de clienţi (cifrele reprezintă ponderea vânzărilor către clienţii respectivi în total distribuţie medicamente, la nivelul anului 2009):

• farmacii (vânzări cu amănuntul) – 93,5%;• spitale – 6,5%;• vânzări către alţi distribuitori – neglijabil.

Ca urmare a celor de mai sus, analiza de faţă va cuprinde pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente doar segmentul vânzărilor către farmacii.

• Aria de cuprindere a pieţei

Atât pe segmentul de producţie al medicamentelor cât şi pe segmentul distribuţiei angro de medicamente, piaţa farmaceutică este una naţională din punct de vedere al principiilor de concurenţă. Pe segmentul distribuţiei cu amănuntul, piaţa farmaceutică este locală.

• Numărul de agenţi de pe piaţă

Din acest punct de vedere se poate afirma că piaţa farmaceutică românească este una dezvoltată.

Primii 20 de producători prezenţi pe piaţa românească însumau în anul 2009 o cotă de piaţă de 77,80%, respectiv 77,20% în anul 2010.

În prezent, pe piaţa distribuţiei angro de medicamente au fost autorizate să funcţioneze 350 de unităţi de distribuţie angro. Având în vedere că în general fiecare distribuitor deţine mai

125


Competition Council

B. INDICATORS FOR THE PHARMACEUTICAL SECTOR

The health system is essential for all the countries. Drug distribution plays an important role in this system.

In order to assess the degree of competition in a certain market, we must define it first. In the antitrust analysis of the drug markets, the definition of the relevant market starts from the ATC3 class. The Anatomical Therapeutic Chemical Classification System (ATC) has a hierarchy-based structure and includes five levels (the 5th level is the most detailed).

Because the aim is to make a general analysis of this market, the ATC system will not be used, and the following three markets will be considered (or, in other words, drug market segments):

• drug production market (including the producers active in the Romanian market, irrespective whether the drugs are produced in Romania or they are imported);

• drug wholesale market;• drug retail market (including pharmacies, hospitals etc.).

From the demand perspective, drug distribution includes three large categories of clients (the figures express the weight of the sales to the respective clients in the total drug distribution in 2009):

• pharmacies (retail sales) – 93.5%;• hospitals – 6.5%;• sales to other distributors – negligible.

According to the above mentioned figures, the current analysis will include only the sales to the pharmacies segment within the drug wholesale market.

• Market area

According to the competition principles, the market is national for the drug production segment as well as for the drug wholesale segment. As regards the retail distribution, the market is local.

• Number of market players

From this perspective, the Romanian drug market is a developed one.

The first 20 producers on the Romanian market had together a total market share of 77.80% in 2009, and of 77.20% in 2010.

At present, 350 wholesale units are authorised to activate on the drug wholesale market. Each distributor has several warehouses, meaning that a lower number of

126




multe depozite, pe această piaţă activează un număr mult mai restrâns de întreprinderi. Cei mai mari 29 de distribuitori controlează 95% din piaţă.

La finalul anului 2010, potrivit Ministerului Sănătăţii pe piaţa românească activau 6708 farmacii cu circuit deschis. La acestea se adaugă farmaciile ce funcţionează în cadrul spitalelor, precum şi întreprinderile ce comercializează medicamente OTC.

• Valoarea pieţei

În anul 2009, valoarea totală a vânzărilor de medicamente din România a fost de 8,1 miliarde lei, de aproximativ patru ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2000.

Potrivit Business Monitor International, valoarea medicamentelor cu prescripţie şi OTC vândute în anul 2010 prin intermediul farmaciilor şi spitalelor a fost de 11,9 miliarde lei.

Din punct de vedere al valorii medicamentelor vândute, piaţa farmaceutică din România este

o piaţă în dezvoltare, înregistrând creşteri anuale de peste 10% începând cu anul 2007.

• Numărul de produse din piaţă

Pe piaţa românească există un număr de aproximativ 7000 de medicamente, dar cele mai vândute

50 de medicamente reprezintă aproximativ 40% din valoarea totală a medicamentelor vândute.

Prin urmare, piaţa medicamentelor din România este una dezvoltată, dar cu un grad ridicat de concentrare.

• Rata de concentrare (Concentration Ratio – CR)

Piaţa producătorilor de medicamente:

2009: CR4 = 32%; CR8 = 51,8%; CR20 = 77,5%

Se observă că este o piaţă mediu concentrată, cea mai mare cotă de piaţă fiind de 10%.

2010: CR4 = 32,2%; CR8 = 51,8%; CR20 = 77,2%

Se observă că este o piaţă mediu concentrată, a cărei structură a rămas neschimbată (cu excepţia unor modificări a poziţiei în top 20).

Piaţa distribuţiei angro de medicamente (2009):

CR4 = 48%; CR10 = 82%

Se observă că este o piaţă mediu concentrată, cea mai mare cotă de piaţă fiind de 19,3%.

• Indicele Herfindahl-Hirschman (Herfindahl-Hirschman Index – HHI)

Atât pentru piaţa producţiei de medicamente cât şi pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente, valoarea indicelui Herfindahl-Hirschman relevă un grad redus de concentrare a pieţei.

127


Competition Council

undertakings are activating on this market. The largest 29 distributors control 95% of the market.

According to the Ministry of Health, at the end of 2010, 6,708 open circuit pharmacies were active on the Romanian market. In addition, there are the pharmacies functioning within the hospitals, as well as the undertakings commercialising OTC drugs.

• Market value

In 2009, the total value of the drug sales in Romania was of RON 8.1 billion, of around four times larger than the 2000 value.

According to the International Business Monitor, the value of the prescription drugs and of the OTC drugs sold in 2010 through pharmacies and hospitals was of RON 11.9 billion.

In terms of the value of the sold drugs, the Romanian pharmaceutical market is growing; starting with 2007, it records annual increases of over 10%.

• Number of market products

Around 7,000 drugs are present on the Romanian market, but the most sold 50 drugs represent around 40% of the total sold drugs.

As a result, the Romanian drug market is a developed one, but with a high concentration level.

• Concentration Ratio (CR)

Drug production market:

2009: CR4 = 32%; CR8 = 51.8%; CR20 = 77.5%

This is a medium concentrated market, the largest market share being of 10%.

2010: CR4 = 32.2%; CR8 = 51.8%; CR20 = 77.2%

This is a medium concentrated market, with an unchanged structure (with the exception of certain modifications of the top 20 ranks).

Wholesale drug market (2009):

CR4 = 48%; CR10 = 82%

This a medium concentrated market, the largest market share being of 19.3%.

• Herfindahl-Hirschman Index (HHI)

The HHI value indicates a low concentration level of the drug production market, as well as of the drug wholesale market.

128




Pentru piaţa producţiei de medicamente HHI < 500, atât pentru anul 2009 cât şi pentru anul 2010.

Pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente HHI < 950 pentru anul 2009.

Totuşi, ca şi în cazul ratei de concentrare (unde valoarea CR20 pentru piaţa producţiei de medicamente este inferioară valorii CR10 pentru piaţa distribuţiei angro), şi în cazul HHI se observă că piaţa distribuţiei angro este mai concentrată decât cea a producţiei de medicamente (valoarea HHI pentru piaţa distribuţiei angro este de aproximativ două ori mai mare decât valoarea HHI pentru piaţa producţiei de medicamente).

• Indicele Hall-Tideman (Hall-Tideman - HTI)

Valoarea acestui indicator este de aproximativ 0,10 pentru piaţa producţiei de medicamente, respectiv 0,17 pentru piaţa distribuţiei angro de medicamente şi denotă un grad redus de

concentrare al acestor pieţe.

• Gradul de propensiune pentru medicamente generice/inovative

O caracteristică extrem de importantă a oricărui sistem de sănătate este sustenabilitatea. Pentru aceasta trebuie ca nevoile pacienţilor să fie atent echilibrate cu resursele disbonibile. Realizarea de comparaţii între diferite state este dificilă, deoarece diferenţele privind politica de sănătate dau naştere unor sisteme diferite. Cu toate acestea, un element comun care este adesea utilizat în astfel de comparaţii este costul generat de consumul medicamentelor.

Potrivit IMS Health14, costul cu medicamentele reprezintă aproximativ 10% din cheltuielile unui sistem de sănătate, iar în cadrul acestora costul medicamentelor generice reprezintă 18% (deşi consumul acestora depăşeşte 50% din consumul de medicamente).

Din analiza datelor15 privind consumul de medicamente în România în anul 2010, medicamentele generice reprezintă 60% din volumul medicamentelor cu prescripţie şi 32,4% din valoarea acestora:

Graficul nr. 7. Consumul de medicamente

cu prescripţie în 2010 (volum)

Graficul nr. 8. Consumul de medicamente

cu prescripţie în 2010 (valoare)

Sursa datelor: CEGEDIM. Sursa datelor: CGEDIM.14 Intercontinental Marketing Services Health. http://www.imshealth.com/imshealth/Global/Content/Document/Market_Measurement_TL/Generic_Medicines_GA.pdf . 15 Sursa datelor – raport CEGEDIM.

129


Competition Council

For the drug production market, HHI < 500, for 2009 as well as for 2010.

For the drug wholesale market, HHI < 950 for 2009.

However, as in the case of the concentration ratio (where the value of CR20 for the drug production market is inferior to the value of CR10 for the drug wholesale market), HHI indicates that the drug wholesale market is more concentrated than the drug production market (the value of HHI for the drug wholesale market is around two times larger than the value of the HHI for the drug production market).

• Hall-Tideman Index (HTI)

The value of this indicator is around 0.10 for the drug production market, and 0.17 for the drug wholesale market, suggesting a low level of concentration of these

markets.

• The level of propensity towards generic/innovative drugs

Sustainability is an extremely important characteristic of every health system. For this reason, the patients’ needs must be carefully balanced against the available resources. Comparing the situation from different countries is difficult, because the different health policies generate distinct health systems. However, a common element often used in such comparisons is the cost related to the consumption of drugs.

According to IMS Health14, the cost generated by the drug consumption is around 10% of the expenses of a health system. 18% of this cost is represented by the cost of the generic drugs (although their consumption overcomes 50% of the total drug consumption).

The analysis of the data15 on the Romanian drug consumption in 2010 reveals that generic drugs represent 60% of the prescription drugs’ volume and 32.4% of their value:

Graph no. 7. Consumption of prescrisption

drugs in 2010 (volume)

Graph no. 8. Consumption of prescrisption

drugs in 2010 (value)

Source: CEGEDIM. Source: CEGEDIM.14 Intercontinental Marketing Services Health. http://www.imshealth.com/imshealth/Global/Content/Document/Market_Measurement_TL/Generic_Medicines_GA.pdf . 15 Source of the data –CEGEDIM Report.

130




Medicamentele inovative sunt mai eficiente (medicamente de ultimă generaţie), dar în acelaşi timp sunt şi cele mai scumpe. În acelaşi timp, piaţa medicamentelor inovative este de tip monopol. Din cele prezentate mai sus rezultă faptul că din punct de vedere al gradului de

propensiune pentru medicamente generice/inovative, gradul de concurenţă pe piaţa

farmaceutică românească este unul ridicat.

• Formarea preţului pe piaţa farmaceutică românească

Formarea preţului pentru medicamentele de uz uman este reglementată de Normele din 30 ianuarie 2009 privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, modificate de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1637/2009 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 220/2010.

În funcţie de segmentul de piaţă farmaceutică se disting trei categorii de preţ:

preţ de producător (PP) – pe segmentul producţiei de medicamente; preţ cu ridicata (PR) – pe segmentul distribuţiei angro; preţ cu amănuntul (PA) – pe segmentul distribuţiei cu amănuntul.

Preţul de producător este propus în lei de deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (APP) sau de reprezentantul acestuia. El trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ

al aceluiaşi medicament dintr-o listă de 12 ţări publicată de Ministerul Sănătăţii.

Adaosul comercial pentru distribuţia angro se calculează asupra preţului de producător:

Tabelul nr. 6. Modul de calcul al adaosului comercial pentru distribuţia angro

Nivelul valoric al preţului de producător (lei) Cota maximă de adaos pentru distribuţia angro

0-50,00 14%peste 50,00-100,00 12%Peste 100,00-300,00 10%Peste 300,00 30,00 lei

Sursa: Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009.

Adaosul comercial practicat de farmacii pentru medicamentele de uz uman se calculează asupra preţului cu ridicata:

Tabelul nr. 7. Modul de calcul al adaosului comercial practicat de farmacii pentru

medicamentele de uz uman

Nivelul valoric al preţului cu ridicata (lei) Cota maximă de adaos comercial maxim în farmacii

0-25,00 24%Peste 25,00 – 50,00 20%Peste 50,00-100,00 16%Peste 100,00-300,00 12%Peste 300,00 35,00 lei

Sursa: Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009.

131


Competition Council

Innovative drugs are more efficient (latest generation drugs), but at the same time they are the most expensive. The innovative drug market is a monopoly. The above mentioned data reveals that, considering the propensity level towards generic/innovative drugs, the level of competition on the Romanian

drug market is high.

• Price setting on the Romanian drug market

The price setting of the drugs for human use is regulated by the Norms of 30 January 2009 on the calculation of the prices of the drugs for human use, amended by Orders of the Ministry of Health no. 1637/2009 and no. 220/2010.

Three price categories can be identified based on the drug market segment:

producer price (PP) – on the drug production segment; wholesale price (WP) – on the drug wholesale segment; retail price (RP) – on the drug retail segment.

Producer price is proposed in RON by the holder of the market authorisation (MA) or by its representative. The price must be lower or at most equal to the lowest price of the

same drug from a list of 12 countries published by the Ministry of Health.

The wholesale mark-up is calculated starting from the producer price:

Table no. 6. Calculation of the wholesale mark-up

Producer price level (RON) Maximum wholesale mark-up

0-50.00 14%over 50.00-100.00 12%over 100.00-300.00 10%over 300.00 30.00 RON

Source: Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use, approved by Order of the Ministry of Health no.75/2009.

The mark-up of the pharmacies for the human-use drugs is calculated starting from the wholesale price:

Table no. 7. Calculation of the pharmacies’ mark-up for the

human-use drugs

Wholesale price level (RON) Maximum mark-up of the pharmacies

0-25.00 24%over 25.00 – 50.00 20%over 50.00-100.00 16%over 100.00-300.00 12%over 300.00 35,00 RON

Source: Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use, approved by Order of the Ministry of Health no.75/2009.

132




Graficul nr. 9. Total adaos (în valoare absolută) pentru medicamentele de uz uman

faţă de preţul de producător

Sursa: Calculaţii pe baza Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009.

O altă diferenţă în preţul medicamentelor este dată de tipul acestora: inovative sau generice. Preţul de referinţă pentru medicamentele generice este echivalent cu maximum 65% din

preţul medicamentului inovativ al cărui generic este. De asemenea, el trebuie să fie mai

mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament dintr-o listă de 12

ţări publicată de Ministerul Sănătăţii.

În cadrul celor mai vândute 50 de medicamente din România, se regăsesc în principal medicamente inovative (42) şi un număr redus de medicamente generice (8).

• Concluzii asupra nivelului concurenţei pe piaţa farmaceutică

Pentru a avea un sistem de sănătate sustenabil, fiecare ţară încearcă să balanseze cheltuielile generate de funcţionarea sistemului şi veniturile disponibile. Pentru aceasta, se urmăreşte în general reducerea cheltuielilor cu medicamentele. O soluţie ar fi creşterea consumului

de medicamente generice (atunci când acestea corespund nevoilor pacienţilor) în detrimentul medicamentelor inovative (care sunt mai scumpe).

Începând cu anul 2010, prescrierea medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în cadrul sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe denumire comună internaţională (DCI) şi nu pe denumire comercială16. Această măsură ar trebui să aibă ca efect creşterea consumului de medicamente generice şi reducerea celui de medicamente inovative (mai scumpe). Totuşi, pentru obţinerea unui efect semnificativ, ea trebuie corelată cu o mai bună

co-interesare a farmaciilor de a elibera medicamente generice atunci când DCI o permite.16 Ca excepţie, prescrierea medicamentelor în ambulatoriu se face utilizându-se denumirea comună internaţională, în afara cazurilor justificate medical în fişa medicală a pacientului, când prescrierea se face pe denumire comercială.

133


Competition Council

Graph no. 9. Total mark-up (in absolute value) of the human-use drugs compared

to the producer price

Source: Calculations based on the Norms on the calculation of the prices of the drugs for human use, approved by Order of the Ministry of Health no.75/2009.

Another difference in the price of the drugs is generated by their type: innovative or generic. The reference price for generics is equivalent to maximum 65% of the innovative drug’

price related to it. Moreover, the reference price for generics must be smaller or at most

equal to the smallest price of the same drug from a list of 12 countries published by

the Ministry of Health.

The top of the 50 most sold drugs in Romania includes mainly innovative drugs (42) and a reduced number of generic drugs (8).

• Conclusions on the competition on the drug market

For attaining a sustainable health system, every country must try to equilibrate the expenses related to the system functioning with the available incomes. In general, this requires the reduction of the drug expenses. A solution would be to increase the consumption of

generic drugs (when they can satisfy the needs of the patients) in the detriment of the innovative drugs (which are more expensive).

Starting with 2010, the prescription of the drugs in the benefit of the persons that are part of the health insurance system is made based on the International Common Name (ICN), not on the commercial name16. This measure should have the effect of increasing the consumption of generic drugs and of reducing the consumption of innovative drugs (more expensive drugs). However, for achieving a significant effect, it must be correlated with an

increased awareness of the pharmacies to release generic drugs, when ICN allows it.16 With the exception of the cases justified in the medical chart of the patient, when the prescription is made based on the commercial name.

134




Ca urmare a metodologiei de stabilire a preţurilor medicamentelor (acestea sunt preţuri reglementate), România se situează printre statele europene cu cele mai mici preţuri pentru consumatorul final.

În condiţiile unei globalizări economice, reducerea cheltuielilor cu medicamentele devine în principal o problemă ce transcede posibilităţile unui singur stat. Se poate totuşi încuraja consumul de medicamente generice şi concurenţa între producătorii acestora.

Trebuie totuşi să avem în vedere faptul că această concurenţă trebuie să se manifeste la

nivelul fiecărei pieţe relevante (definite în funcţie de substituibilitatea funcţională a medicamentelor), care de cele mai multe ori se definşte la nivel ATC3 sau ATC4.

C. INDICATORI PRIVIND SECTORUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DE DRUMURI DIN ROMÂNIA

• Aria de cuprindere a pieței

Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă dispersată, în care activează foarte mulţi agenţi economici, cea mai mare cotă de piaţă situându-se în jurul valorii de 6%.

Modernizarea infrastructurii româneşti la standardele europene reprezintă una dintre priorităţile naţionale pentru perioada următoare. Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă în plină dezvoltare, date fiind proiectele de realizare a peste 500 km de autostradă până în 2013, de reabilitare a aproape 900 km de drumuri naţionale şi de realizare a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local pâna în anul 2020. Întrucât pentru proiectele de infrastructură sunt alocate sume din bugetul naţional sau pot fi atrase fonduri europene pentru finanţare, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este mai puţin afectată de criză decât piaţa lucrărilor de construcţii civile.

Dat fiind faptul că lucrările de construcţii se contractează prin licitaţii publice, structura pieţei se modifică de la un an la altul, în funcţie de contractele de lucrări atribuite şi de lucrările executate. În plus, faptul că aceste lucrări se contractează prin licitaţii impune o cercetare mai atentă şi din perspectiva monitorizării pieţei sub aspectul participării agenţilor economici prezenţi pe piaţă la licitaţii.

Tabelul nr. 8. Indicatori statistici pentru transportul rutier

INDICATORUL UM 2007 2008 2009

Lungimea drumurilor publice din care: km 80893 81693 81713

- autostrăzi km 281 281 321

- drumuri europene km 5983 6073 6180

Lungimea drumurilor modernizate km 22042 22865 23847

Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare km 21397 22561 22515

Lungimea drumurilor pietruite km 25347 24654 24115

Lungimea drumurilor de pământ km 12107 11613 11236

Sursa: Institutul Naţional de Statistică.

135


Competition Council

As a result of the price setting methodology (these are regulated prices), Romania is situated among the European states with the smallest prices for the final consumer.

Taking into account the economic globalisation, the reduction of the drug expenses becomes mainly an issue overcoming only one country. However, the consumption of generic drugs and the competition between the producers of these types of drugs could be encouraged.

Nevertheless, we must take into account that competition must be noticeable in every

relevant market (defined based on the functional substitutability of drugs), which often is defined at the ATC3 or ATC4 level.

C. INDICATORS FOR THE ROMANIAN ROAD CONSTRUCTION SECTOR

• Market area

Motorway and road construction market is a dispersed market, where many undertakings are activating, the largest market share being around 6%.

The modernisation of the Romanian infrastructure at European standards is one of the priorities for the next period. The motorway and road construction market is a growing market, because of the projects concerning the construction of over 500 km of motorways until 2013, the restoration of around 900 km of national roads and the construction of 10,000 km county and local interest roads until 2020. Taking into account that these infrastructure projects are financed from the national budget or from the European funds, the motorway and road construction market is less affected by the crisis than the civil construction works market.

Construction works are contracted through public tenders, meaning that the structure of the market changes from one year to another based on the awarded works contracts and the finalised works. Moreover, because these works are awarded through public tenders, it is necessary to closely monitor the market as regards the participation in tenders of the undertakings active in the market.

Table no. 8. Statistical indicators on road infrastructure

INDICATOR MU 2007 2008 2009

Length of public roads, out of which: km 80893 81693 81713

- motorways km 281 281 321

- European roads km 5983 6073 6180

Length of modernised road km 22042 22865 23847

Length of the roads with light coating km 21397 22561 22515

Length of paved roads km 25347 24654 24115

Length of ground roads km 12107 11613 11236

Source: National Institute of Statistics.

136




Tabelul nr. 9. Densitatea infrastructurii de autostradă în principalele

ţări din Europa de Est, în 2010

Nr. crt. Ţara Suprafaţa – mii km² Nr. de km. de autostradă Nr. km/1000km²

1 Cehia 78,9 727 9,2

2 Ungaria 93 696 7,5

3 Bulgaria 110,9 459 4,1

4 Polonia 312,7 837 2,7

5 România 237,5 350 1,5

Sursa: www.zf.ro , www.cnadnr.ro şi actualizări proprii pentru România.

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, România se află pe ultimul loc între ţările din Europa de Est, în ceea ce priveşte numărul de km la mia de km pătraţi.

• Numărul de agenți de pe piață

Din punct de vedere al ofertei, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă caracterizată printr-un grad mare de dispersie, existând un număr foarte mare de societăţi, atât naţionale, cât şi internaţionale, care au ca obiect de activitate lucrările de construcţii de drumuri. Conform informaţiilor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în România activează aproximativ 1550 agenţi economici care au ca principal obiect de activitate lucrările de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor (cod CAEN 4211). Deşi sunt foarte mulţi jucători pe această piaţă, numai 20 dintre aceştia, conform cifrei de afaceri obţinută în anul 2009, au o cotă de piaţă de peste 1%.

• Concurenţa în sectorul lucrărilor de construcţii de drumuri

La nivelul cererii, substituibilitatea este una redusă, atâta timp cât cumpărătorul unei lucrări de construcţii, fie că vorbim de clădiri sau de infrastructuri, caută, de regulă, un anumit tip de proiect, bine individualizat, neputând să-l înlocuiască cu un altul. La o creştere mică dar semnificativă a preţului, cumpărătorul unei lucrări de construcţii poate să-şi reconsidere anumite cerinţe, însă este puţin probabil ca acesta să prefere un alt tip de lucrare.

Din punct de vedere al cererii, atribuirea lucrărilor aferente acestei pieţe se face, de regulă, prin licitaţie publică, organizată de autorităţile publice, locale şi centrale, beneficiare ale acestor lucrări. Cu toate că lucrările de construcţii de drumuri sunt, în principal, lucrări de interes public realizate din fonduri publice, acestea pot consta şi din lucrări de construcţii de infrastructură rutieră solicitate de investitori privaţi pentru parcuri logistice şi parcuri industriale. Specificaţiile tehnice ale produselor realizate sau ale serviciilor tehnice oferite sunt definite de clienţi prin documentaţiile de atribuire. De asemenea, produsele şi serviciile oferite sunt, în cea mai mare parte, autorizate şi agreate de organisme autorizate, astfel că gama produselor/serviciilor aferente acestei pieţe este parţial impusă de clienţi (autorităţi publice centrale şi locale, principalii ordonatori de lucrări de infrastructură rutieră).

137


Competition Council

Table no. 9. Density of the motorway infrastructure in the main

Eastern European countries in 2010

No. Country Area – thousands km² No. of motorway km. No. km/1000km²

1 Czech Republic 78.9 727 9.2

2 Hungary 93 696 7.5

3 Bulgaria 110.9 459 4.1

4 Poland 312.7 837 2.7

5 Romania 237.5 350 1.5

Source: www.zf.ro , www.cnadnr.ro and own actualisations for Romania.

As it can be noticed from the above table, Romania is last-ranked among the Eastern European countries in terms of the number of km per 1000 square km.

• Number of market players

As regards the offer, the motorway and road construction market is a dispersed market, characterised by a large number of specialised national and international undertakings. According to the data supplied by the National Trade Register Office, around 1550 undertakings having the main object of activity the motorway and road construction (NACE code 4211) are active in Romania. Although there are many players in this market, only 20 of them have had a market share of over 1% in 2009.

• Competition in the motorway and road construction sector

As regards the demand, the substitutability is reduced as long as the acquirer of a construction work including a building or an infrastructure is looking for a certain individualised type of project, which cannot be replaced by another. If the price increases slightly, but significantly, the acquirer of a construction work can reconsider certain requirements, but it is less likely for that undertaking to prefer another type of work to the initial one.

As regards the demand, as a rule, the works specific to this market are awarded through public tenders organised by central and local public authorities that benefit from these works. Even if road constructions are mainly public interest works financed from public funds, they can include road construction works requested by private investors for industrial and logistical parks. The technical specifications of the products or of the technical services offered are defined within the awarding documentation. Moreover, the offered products and services are in large part authorised and agreed by the authorised bodies, meaning that the range of the products/services in this market is partially dictated by clients (central and local public authorities, which are the main acquirers of road infrastructure).

138




La nivelul ofertei, substituibilitatea pare a fi una semnificativă, existând din partea companiilor din domeniul construcţiilor o disponibilitate mai mare de a realiza diferite tipuri de lucrări (clădiri, drumuri, poduri etc.).

• Indicatori ai gradului de concentrare a pieţei

În ceea ce privește nivelul ratei de concentrare, pentru anul 2009, se înregistrează următoarele valori:

CR3 = 0.18 CR4 = 0.22 CR5 = 0,26 CR6 = 0.29 CR9 = 0,36 CR20 = 0.51

Potrivit acestor valori, se poate spune că piața lucrărilor de construcții de drumuri

prezintă un nivel redus de concentrare.

Valoarea indicelui Hall-Tideman, respectiv indicelui Herfidahl-Hirschman, calculat pentru cele 1552 de companii prezente pe piața lucrărilor de construcți de drumuri din România este 0,007, respectiv 209. Asemeni ratei de concentrare, valoarea acestor indici arată un nivel redus de concentrare a pieței.

În ceea ce privește indicele comprehensiv al concentrării (Comprehensive Concentration Index - CCI), valoarea sa pentru piața românească de lucrări de construcții de drumuri este de 0,1, ceea ce arată un grad redus de concentrare a pieței.

Dintre jucătorii importanţi pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri din România, putem menţiona, într-o ordine arbitrară, jucători importanţi care, nu neapărat în această ordine, se regăsesc în topul profiturilor şi a cotelor de piaţă. Aceştia sunt: Spedition Umb, Tehnostrade, Romstrade, Bechtel International şi Enka Construction.

• Rata rentabilităţii activităţii de bază (Venituri totale/Cheltuieli totale)

Tabelul nr. 10. Rata rentabilității pentru cele mai mari 5 întreprinderi din sector in anul 2009

Clasament firmeVenituri Totale

(mil. lei)

Cheltuieli Totale

(mil. lei)Rata rentabilitatii*

2 657 469 1,40

1 981 740 1,32

5 610 535 1,13

3 1.443 1.283 1,12

4 652 578 1,12

*R= Venituri/Cheltuieli.

Sursa: www.mfinante.ro.

• Indicatori structurali de tip market power

În anul 2009 valoarea a 50% din profitul realizat în sector este 727,4 milioane lei. De asemenea, suma profiturilor primelor 5 firme din sector depăşeşte 50% din profitul total realizat în acest sector:

139


Competition Council

As regards the offer, the substitutability seems to be significant, because the specialised companies dispose a greater availability to deliver different types of works (buildings, roads, bridges etc.).

• Market concentration indicators

The following values have been recorded as regards the 2009 Concentration Ratio:

CR3 = 0.18 CR4 = 0.22 CR5 = 0,26 CR6 = 0.29 CR9 = 0,36 CR20 = 0.51

According to these values, it can be stated that the motorway and road construction

market has a low concentration level.

The value of the Hall-Tideman Index, and of the Herfidahl-Hirschman Index, calculated for 1552 companies activating on the Romanian motorway and road construction market, is 0.007, respectively 209. Similar to the concentration ratio, the values of these indexes indicate a low level of concentration of this market.

The value of the Comprehensive Concentration Index (CCI) for the Romanian road construction market is of 0.1, indicating a low concentration of the market.

Important players in the Romanian road construction market are Spedition Umb, Tehnostrade, Romstrade, Bechtel International and Enka Construction, no matter how they are ranked in the top of the profits and of the market shares.

• Core business operating income (Total revenues/total expenses)

Table no. 10. Core business operating income for the largest 5 undertakings in the

sector in 2009

Ranking of the firmsTotal revenues

(million RON)

Total expenses

(million RON)Core business operating income *

2 657 469 1.40

1 981 740 1.32

5 610 535 1.13

3 1,443 1,283 1.12

4 652 578 1.12

*R= Revenues/Expenses.

Source: www.mfinante.ro.

• Market power structural indicators

In 2009, 50% of the profit recorded in the sector is RON 727.4 million. The sum of the profits of the first 5 firms in the sector exceeds 50% of the total profit recorded in this sector:

140




Tabelul nr. 11. Profitul la nivelul primelor 5 întreprinderi din sector

Clasament firme Profit Brut (mil. lei) % din profitul total

1 241 16,55

2 188 12,95

3 160 11,01

4 74 5,11

5 74 5,11

Total (5 firme) 737 50,72

Total (1552 firme) 1.454 100


Din acest tabel observăm că cele 5 firme au împreună peste 50% din profitul total realizat de cele 1552 de companii de pe piaţă.

Pentru cele 5 firme, vom calcula şi indicele de tip market power: –

Cifra afaceri Cheltuieli totaleMCifra afaceri

=

Tabelul nr. 12. Valoarea indicatorului market-power pentru

primele 5 întreprinderi din sector în anul 2009

Clasament firmeCifra de afaceri2009

(mil. lei)

Cheltuieli totale 2009

(mil. lei)

M

1 1.133 1.283 -0.13

2 932 740 0.201

3 645 469 0.27

4 623 578 0.07

5 580 535 0.08


Pentru cele 5 firme reprezentative, s-a construit un tabel ce conţine cifrele de afaceri obţinute în anii 2007, 2008, si 2009.

Tabelul nr. 13. Cifrele de afaceri ale primelor 5 firme din sector în perioada 2007- 2009

Clasament firme Cifra_2007 Cifra_2008 Cifra_2009

1 661 803 1.133

2 151 649 932

3 114 442 645

4 357 524 623

5 332 490 580

Total 11.120 15.130 14.938


141


Competition Council

Table no. 11. Profit of the first 5 undertaking in the sector

Order of the firms Gross profit (million RON) % of the total profit

1 241 16.55

2 188 12.95

3 160 11.01

4 74 5.11

5 74 5.11

Total (5 firms) 737 50.72

Total (1552 firms) 1.454 100


This table indicates that the 5 firms hold over 50% of the total profit recorded by the 1.552 companies active in the market.

The market power index for the 5 firms: – exp Turnover Total ensesMTurnover

=

Table no. 12. Value of the market-power indicator for

the first 5 undertakings in the sector in 2009

Order of the firms2009 turnover

(million RON)

2009 total expenses

(million RON)

M

1 1,133 1,283 -0.13

2 932 740 0.201

3 645 469 0.27

4 623 578 0.07

5 580 535 0.08


The following table contains the 2007, 2008 and 2009 turnovers for the 5 representative firms.

Table no. 13. Turnovers of the first 5 firms in the sector during 2007- 2009

Order of the firms 2007_Turnover 2008_Turnover 2009_Turnover

1 661 803 1.133

2 151 649 932

3 114 442 645

4 357 524 623

5 332 490 580

Total 11,120 15,130 14,938


142




Din tabelul de mai sus, se poate observa faptul că toate cele 5 mari companii au avut creşteri substanţiale ale cifrelor de afaceri între anii 2007-2009.

În continuare, pentru fiecare an în parte, s-a împărţit cifra de afaceri a fiecărei companii la totalul cifrelor de afaceri obţinute de cele 1552 de companii active pe piaţă.

Tabelul nr. 14. Evoluția cotelor de piață în perioada 2007-2009

pentru primele 5 întreprinderi din sector

Clasament firme Cota_2007(%) Cota_2008(%) Cota_2009(%)

1 [5-6]% [5-6]% [7-8]%

2 [1-2]% [4-5]% [6-7]%

3 [1-2]% [2-3]% [4-5]%

4 [3-4]% [3-4]% [4-5]%

5 [2-3]% [3-4]% [3-4]%

Sursa: www.mfinante.ro şi prelucrări proprii.

Din acest tabel se poate observa că primele cinci firme şi-au consolidat poziţia pe piaţă în perioada 2007- 2009.

• Concluzii asupra nivelului concurenței pe piața lucrărilor de construcţii de drumuri

Activitatea pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este sezonieră. Dintre elementele care influenţează dinamica pieţei lucrărilor de construcţii de drumuri pot fi amintite, printre altele, programele de investiţii ale autorităţilor contractante şi disponibilitatea surselor de finanţare necesare realizării acestora.

Piața lucrărilor de construcții de drumuri prezintă un nivel redus de concentrare, aspect confirmat de valorile foarte mici ale indicilor calculaţi anterior. În schimb, indicatorii de tip market power ne arată faptul că 50% din profitul realizat în sector este deţinut de primele cinci firme, dintr-un total de 1.552 societăţi active.

De asemenea, se poate observa că cele cinci firme menţionate mai sus au înregistrat o creştere substanţială a profiturilor în perioada analizată, respectiv 2007-2009, trendul menţinându-se şi în ceea ce priveşte evoluţia cotelor de piaţă ale acestor companii.

143


Competition Council

The figures presented in the table above reveal that all 5 firms have recorded significant increases of their turnovers during 2007-2009.

For each year, the turnover of each undertaking has been divided to the total turnovers of the 1552 companies active in the market.

Table no. 14. Evolution of the market shares during 2007-2009

for the first 5 undertakings in the sector

Ranking of the firms Market share_2007(%) Market share_2008(%) Market share_2009(%)

1 [5-6]% [5-6]% [7-8]%

2 [1-2]% [4-5]% [6-7]%

3 [1-2]% [2-3]% [4-5]%

4 [3-4]% [3-4]% [4-5]%

5 [2-3]% [3-4]% [3-4]%

Source: www.mfinante.ro and own calculations.

It can be noticed that the first five firms have consolidated their market position during 2007- 2009.

• Conclusions regarding the competition in the road construction market

The activity in the road construction market is seasonal. The dynamics of the motorway and road construction market is influenced by several factors, such as the investment programmes of the contracting authorities and the availability of the financial resources necessary for their execution.

The road construction market displays a low level of concentration, which is confirmed by the very low values of the indexes calculated above. On the other hand, the market power indicators show that 50% of the profit recorded in the sector is hold by the first five firms, of a total 1552 active undertakings.

It can also be noticed that the five firms mentioned above have registered a significant increase of their profits in the analysed period, namely 2007-2009. They have recorded a similar trend in respect to their market shares.

S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L.Târgu-Jiu, Gorj, str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, nr.20

Tel. 0253-212.991, Fax 0253-218.343

E-mail: [email protected]

Pre-press & print

Documents

MEDIUL CONCURENTIAL ROMÂNESC – Romanian competition ... · sistemului bancar din România. În perioada ulterioară apariţiei Ordonanţei (iunie 2010 – mai 2011), numărul total