59
Tema : Medicina Socială ca obiect de studiu si știința Medicina Socială – este știința protejării oamenilor si sanatatilor a promovării si a redobindirii sănătății prin efortul organizat al societății. Medicina Socială este știința promovării, păstrării si fortificarii a prevenirii bolilor si controlul lor prin efortul organizat al comunitații. Medicina Socială este disciplina fără frontiera in care înglobează toți factorii care condiționează sănătatea si activitățile tutoror sistemelor de sănătate publica. Medicina Socială este un domeniu specializat al practicii medicale alcătuit din discipline distincte care își concentrează disponibilitățile asupra anumitei comunități, asupra populației acestei comunitații in scopul promovări, îmbunătățirii, menținerii si fortificații sănătății, menținerii a bunei stării a oamenilor precum si prevenerii a maladiilor, prevenirii incapacității de munca, invalidității si decesul prematur. Medicina Socială este o intervenție practica având ca aliant politicile de sănătate promovate de către guvernanți. Medicina Socială este o știința intermultidisciplinara deoarece problemele abordate in cadrul medicinii sociale depășesc domeniul, practic domeniul pur practic in domeniul sănătății, probleme importante in socială reflectate in politica de sănătate aplicate in țara. Elaborarea de strategii si dezvoltării sistemelor si subsistemelor de sănătate publica este strânsă legată de politica generală ale formelor economiei si sociale precum si proprietăți acordate societății populatiei in cadrul aceste politici. Principalul obiectiv al medicinei sociale a teoriei si practica este reprezentat de asigurarea controlul asupra sănătății, asupra morbidității populației cu participarea activa a întregii societăți. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar cunoașterea nivelului de sănătate, stării de sănătate a populației, nivelul morbidității prin populatie, cunoașterea factorilor care determina si condiționează starea de sănătate a populației in aspectul elaborării măsurilor, compresie si efective, medicale sociale si economice care ar permite pastrarea, promovarea si fortificarea sănătății populației. Prin metodele si tehnicile sale de lucru utilizate in cadrul medicinei sociale este posibil elaborarea, aplicarea si evaluarea programelor de sănătate intr-o populației tării. Obiectivul proprietar de studiu a sănătății unei populații constituie grupurile umane populației unei comunități sau a întregii societăți.

Medicina Socială 1

  • Upload
    -

  • View
    33

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

MS

Citation preview

Tema: Medicina Social ca obiect de studiu si tiina

Medicina Social este tiina protejrii oamenilor si sanatatilor a promovrii si a redobindirii sntii prin efortul organizat al societii.Medicina Social este tiina promovrii, pstrrii si fortificarii a prevenirii bolilor si controlul lor prin efortul organizat al comunitaii. Medicina Social este disciplina fr frontiera in care nglobeaz toi factorii care condiioneaz sntatea si activitile tutoror sistemelor de sntate publica. Medicina Social este un domeniu specializat al practicii medicale alctuit din discipline distincte care i concentreaz disponibilitile asupra anumitei comuniti, asupra populaiei acestei comunitaii in scopul promovri, mbuntirii, meninerii si fortificaii sntii, meninerii a bunei strii a oamenilor precum si prevenerii a maladiilor, prevenirii incapacitii de munca, invaliditii si decesul prematur. Medicina Social este o intervenie practica avnd ca aliant politicile de sntate promovate de ctre guvernani. Medicina Social este o tiina intermultidisciplinara deoarece problemele abordate in cadrul medicinii sociale depesc domeniul, practic domeniul pur practic in domeniul sntii, probleme importante in social reflectate in politica de sntate aplicate in ara.

Elaborarea de strategii si dezvoltrii sistemelor si subsistemelor de sntate publica este strns legat de politica general ale formelor economiei si sociale precum si proprieti acordate societii populatiei in cadrul aceste politici.

Principalul obiectiv al medicinei sociale a teoriei si practica este reprezentat de asigurarea controlul asupra sntii, asupra morbiditii populaiei cu participarea activa a ntregii societi.

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar cunoaterea nivelului de sntate, strii de sntate a populaiei, nivelul morbiditii prin populatie, cunoaterea factorilor care determina si condiioneaz starea de sntate a populaiei in aspectul elaborrii msurilor, compresie si efective, medicale sociale si economice care ar permite pastrarea, promovarea si fortificarea sntii populaiei.Prin metodele si tehnicile sale de lucru utilizate in cadrul medicinei sociale este posibil elaborarea, aplicarea si evaluarea programelor de sntate intr-o populaiei trii.

Obiectivul proprietar de studiu a sntii unei populaii constituie grupurile umane populaiei unei comuniti sau a ntregii societi.

Scopul medicinei sociale este reducerea disconfortului favorizat de ctre diferite maladii, reducerea diferitor maladii in populaii, reducerea invaliditii si handicapului, reducerea decesul prematur.

Scopul majoritar in medicina social consta in cercetarea legitilor strii de sntate a populaiei pt elaborarea propunerii tiinifice argumentate cu caracter strategic si tactic in aspectul sporii nivelului de sntate prevenirii mbolnvirii, fortificaii sntii si sporii calitii a asistentei medicale prestate populaiei.

Sarcinile Medicinei Sociale: Promovarea sanatatii Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolii Combaterea bolilor si a consecintelor lor Redobandirea sanatatii

In scopul realizarii acestor obiective fiecare medic trebuie sa posede: cunotine, competente si abilitai in domeniul cunoaterii metodelor si tehnicilor statisticilor sanitare si epidemiologice, cunoaterea metodelor si tehniciilor de evaluare a morbiditii populaiei sub toate formele ei de expresie si a relaiei din cauzalitate ntre factorii de risc si mbolnviri. Posedarea metodelor si tehnicilor cu evaluarea fenomenelor demografice aproape in strnse legturi cu sntatea populaiei si cu organizarea assistentei populaiei, cunoaterea elementelor de economie sanitara si legislaie sanitara. Posedarea metodelor de educaie pt sntate, administrarea si organizarea activitilor si a serviciilor de asigurarea a sntii populaiei cunoaterea influentei factorilor de risc de diferite natura care pot influena asupra sntii populaiei cu elaborarea unor programe de prevenire.

In apariia si dezvoltare se cunosc cteva etape: Etapa preistorica apruta cu cteva 90.000-100.000 ani urma cu apariia primilor forme de acordare a ajutorul medical Etapa antica apruta cu 8000-3000 ani i.e.n - creterea nr de populaiei, dezvoltarea culturii in apariia societii urbane cu factorii lor de influena asupra societii Etapa Medieval sec V-XV cind boala era premiat ca pedeapsa pt pcate, par primele universiti de medicale (universitatea din Paula 910, univers Paris 928, univers Aalau 1000 an) Etapa renaterii 1500-1700 caracteriz prin dezv industrii centrelor urbane, apariia factorilor noi de influena asupra sntii, iar sntatea populaiei devine un obiectiv guvernantul primordial. Etapa iluminista 1750-1830 caracteriz prin impactul masiv asupra snti populaiei, a condiiilor de trai, condiiilor de munca a industritii populat. Se dezv in tiina, biostatistic ca pri componente MS. Forma renaterii sociale 1830-1875 rolul statului in organizarea asistente populaiei devine prioritar. Apar primele conducte cu ape potabile sistemele de canaliz puncte medicale Sec XX-XXI etapa unde se pun bazele dezv MS si manajmentul sanitar la nivel contemporan.

Din experiena cercetrilor in domeniul MS sa stabilit urmtoarele niveluri a sntii1. Sntatea individual 2. Sntatea grupurilor sociale si etnice mici3. Sntate populaiei unui teritoriu unei uniti administrative sociale4. Sntatea ntregii societi

Se cunosc urmtoarele criterii pt definirii sntatii: 1. Sntatea este o buna stare funcional2. Sntatea este capacitatea organismul de a se adapta la condiiile variate de viaa si munca3. Santatea este o condiie uman care i-l face pe om creativ 4. Sntatea individuala este rezultatul interaciunii optimale in genetica a omului si in condiiile mediului ambiant, modul de viaa, cond indiv5. Sntatea individual este rezultatul calitii biologice si sociale care influeanteaza favorabil viaa si actvitatea individului precum si lipsa bolii.6. Sntatea individuala este o stare care permite persoana dea petrece o viaa nelimitata in libertatea sa dea exercita funciile umane dea respecta un mod de viaa snttos. Sanatatea dupa OMS spune ca o stare de bine completa din punct de vedere fizic mental si social si nu numai absenta bolii sau infirmitii. Sntate grupurilor umane sau a ntregii populaii poate fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale a fiecrei persoane din grupuri umane sau societate apreciata intr-o veziune sistemica.

Medicina sociala dispune de metode proprii de investigare: Metoda statistica Metoda sociologica Metoda social-psihologica Metoda experimentala Metoda de expertiza Metoda istorica Metoda economicaDomeniul principale studiate in cadrul MS: Demografia Biostatistica Epedimiologia Sntatea si patologia familiei Expertiza medicale a umanitii Problemele medico-sociale a umanitii Sistemele de organizare publica si reorganizare

Pt aprecierea sntii unei populaii OMS recomanda urmtorii indicatorii: Accesibilitatea populaii la serviciile medico-sociale primare Acoperirea populaiei cu asistenta medicale Nivelul de imunizare a populaii Nivelul cunotinelor si culturii sntatii populaii Plenitudinea examinrii gravidelor in primele 12 sptmni de ctre medicul de familie apoi personal medical calificat Starea alimentaii copilului. OMS cere ca copii sa fie alptai pina la 6 luni cu laptele matern Nivelurile mortalitii infantil Durata medie de viaa Defalcari produs pt sistemul de sntate publica.

Concepturile de stabilire a diferenierea dintre sntate, medicina comunitar medicina individual. In cadrul medicinei individuale persoanele sunt izolate si solicita ngriji medicale, preocuprile prioritare sunt bolnavii. Medicul lucreaz izolat in domeniul maladiilor suportate de bolnav, diagnosticul clinic de tratament individual, aptibilitatea individual, bolnavul e izolat, rezultatele muncii sunt apreciate de bolnavii ngrijiri si rudele lor.

In cadrul medicinei comunitate ngrijirea populatiei unei comuniti bine definite geografic di popilationala. Preocuprile sunt persoanele si familiile santatoase sau bolnavii, lucrul se efectueaz in echipe interdisciplinare, ngrijirile sunt intgrale pt ntreaga populaie. Aplicabilitatea este general prin cercetarea asupra problemelor de sntate a colectivelor a populaii comunitaii si a nevoilor exprimate de ctre oamenii. Rezultatele sunt apreciate mai mult decit cei care nu sunt bolnavi.

Tema: Biostatistic ca tiina si obiect practic

Statistica este o tiina uniersala care se ocupa de studiu cantitativ a tutoror fenomenelor din natura dintr-o societate. Statistica studiaz legitile cantitative a fenomenelor materiale care au o caracteristica calitativa, fiind o metoda de cunoastere a diferitor fenomene de ordin biologic sau social. Statistica este o tiina social care studiaz partea cantitativa a fenomenelor in masa sau de masa in strns legtura cu particularitile lor calitative in condiii concrete de spaii si timp.

Statistica are 3 particulariti:1. Statistica nu se ocupa cu studierea unor cazuri individuale care pot avea loc in natura si societatea dare numai studierea fenomelor in masa.2. Statistica studiaz diferite fenomene din natura si societate stabilidindule caracteristicile lor numerice in condiii concrete de timp si spaiu 3. Descrierea cantitativa a fenomenelor de masa se face in strns legtura cu latura lor calitativa Bazele teoretice a statisticile sunt: Dialectica materiei Materialismul istoric Legitatile economice Bazele medicinei sau a unor ramuri a teorii Teoria general a statici Procedeele matematicii

Statistica studiaz urmtoarele grupuri de probleme:1. Starea populaii in ansamblu precum si a grupurilor lor de baza din care depinde nivelul de mortalitate de Raspindirea a morbiditii, invaliditii, a duratei medii de viaa. 2. Elucidarea si determinarea legturii de corelaie a aspectelor anterior numrate cu factorii mediului ambiant si mediului social in scopul elaborrii msurilor eficiente de mbuntire si pastrarea a sntatii3. Acumularea si studiu datelor informative de activitate a reetei instituiilor medicale a cadrelor medicale, datelor informative despre folosirea mijloacelor materiale financiare, mijloacelor tehnologice in aplicarea lucrului curativ, lucrurilor de profilaxie si altele.4. Sudarea si aprecierea experienei acumulate in aspectul profilaxiei si tratamentul bolilor sau a altor stri de sntate la diferite niveluri de acordare a sntatii medicale5. Noiuni si metode de planificare, de finanare a sistemului de sntate publica si ale structurilor sale.

Statistica are 3 compartimente: Statistica strii de sntate a populatiei Statistica activitii instituiilor sistemelor de sntate Manajmentul sanitar

Acumularea informaiei statistice se efectueaz in baza sistemului informaional de sntate. Drept surse de informaie este sistemul formelor documnetare: de evident de dare de seama.

Evident primara in instituiilor medicale se efectueaz sub forme de registre sub forme de fise medicale, sub forme de etichete statistice, sub forme de cartele, sub forma de liste

Darea de semna sau raportul instituiilor medicale furnizeaz informaiile despre toate aspectele de activitate a institutitei date si a ntregului sistem de sntate publica care sunt acumulate pe baza de evidente primare ale formelor medicale. Cerintintele fta de darea de seama:1. Autencitatea si exactivitatea informaiei primare2. Plenitudinea informaiei de orice obiect, subiect sau fenomen de sntate in conformitate cu programul fixat3. Comparabilitatea drii de seama care se atinge prin unificarea programului si procesului de prelucrare si analiza a valorilor numerice4. Oportunitatea primirii prelucrrii si prezentrii materialelor statistice

Totalitatea statistica este o grupare cu un nr mare de lucruri, obiecte, elemente numite uniti de observaii relativ omogene luate mpreuna pe baza unui factor comun in anumite hotare spaiile si de tip. Totalitatea statistica este o suma mecanica a unitatilor de observatie. Numarul de unitati de observatie determina volumul totalitatii statistice destinate studiului si se inseamna cu n. Elementul primar al totalitatii statistice se numeste unitate de observatie. Caracteristicele unitatii de observatie se numesc semne.

Fiecare semn in functie de caracter sau de exprimare poate fi: atributiv sau descriptive exprimate prin litere. Aici include sexul, ocupatia, rezultatul tratamanetului. cantitative sau numerice exprimate prin valori absolute relative sau determinante. Aici include durata bolii, nivelul tensiunii arteriane, varsta, greutatea.

Semenele unitilor de observatie sub influena crora se schimba alte semne de observatie se numesc factoriali sau determinate, iar cele care se schimba se numesc rezultative sau determintate.

Se cunoate: Totatalitea statistici integrala generala este totalitatea tuturor unitatilor de observare, conform scopului studiului, ce pot fi posibile in anumite hotare de spatiu si de timp. Totalitatea statistica partiala include o partea din totalitatea integrala pe baza selectiei si este reprezentativa pentru integrarea selectiei.

Cerintele totalitatea statistica pariale include: Sa detina particularitile caracteristice de baza de care dispune totalitatea statistica integrala Sa dispun de un numar suficient de unitati de observatie.

Totalitatea statistica partiala poate fi selectata in baza:a. Teoria probabilitatilor teoriei matematici, care studiaza fenomenele intamplatoare ce pot aparea in gruparea unui semn studiat.b. Legea cifrelor mari care in determinarea totalitatii statistici are 2 aplicaii importante :1. Pe msura majorrii nr unitilor de observatie rezultatele cercetrilor cptate pe baza totalitii selective tind sa reproduc datele totalitii integrale2. La atingerea la unui anumit nr de observaii in totalitatea selectiva rezultatele cercetrii vor fi maxim apropiate de cele posibile pe baza totalitii staticii integrale. c. Teoria selectiei descrie legitatile respective la selectia unui santon. Tipuri de selectie: Aliatorii (intamplatoare, randomizata simpla) Dirijata Mixte.

Cile folosite in selectarea totalaiti staticii pariala sunt : Cercetarea prin sondaj bazat printr-o metoda precisa aplicind ancheta Cercetarea monografica in care restrngerea volumului general a unitatii de observatie este completat cu aprofundare a cercetrii caracteristice esenial Cercetarea selectiva care poate fi aleatorie sau mecanica.

2 Tema: Meteodele de cercetare aplicate in MS

Depistarea fenomenelor legate de sanatate si evidentierea tendintelor acestor fenomene, a corelatiei acestor fenomene cu favpcotori de risc pot fi stabilite prun aplicarea metodelor de cercetare. Se cunosc urm metode de cercetare:

-Metoda observatiei, poate fi aplicate prin urmatoarele cai:A. Metoda statistica, permite acumulare inform sub forma de valori numericeObservatia caiii statistice, se poate efectua prin cercetarea integrala si selectivaB. Aprecierea prin expertiza, in cazul cand fenomenul de sanatate e cercetat pe fiecare aspect prin intemrediul expertilor specialisti in domeniu. In tipul cand se efectueaza observatia, de cercetare curenta sau permanenta continua, in cazul cand specialistul permanent inregistreaza fenomenele si dinamica lor pe parcursulu unei unit de timp.

Cercetarea unui si aceluiasi fenomen e cercetat cu variabilitate mai mare sau mai micaCercetarea la un moment critic, aplicate in cazulcand se fixeaza data si ora inregistrarii fenomenelor studiate. Se aplica in recensamantul populatiei

-Metoda epidemiologica, sintetizeaza elementele evidntiate a fenomenului prin metoda observatiei si prezinta un studiu corelativ a fenomenelor aparutae in sanatatea populatiei

-Metoda istorica aplicata prin analiza studiilor anterior efectuata in problema supusa cercetarii

-Metoda economica, ce determina si precizeaza prezenta surselor financiare, materiale si economice in activitatea institutiilor medicale

-Metoda experimentala ,are drept scop elaborarea si implimentarea prin aprobare a noilor metode de tratament si diagnostic

Metodele de colectare a materialului informativ primar:

-Metoda observatiei directe, aplicate mai des in medicina clinica prin observatia nemijlocita a medicului dupa decurgerea tabloului clinic sau fenomenului dat

-Metoda extragerii informatiei (indirect) printr-un formular statistic financiar, se aplica prin acumularea datelor statistice, darile de seama de institutiile medicale, fise de ambulator

-Metoda de anchetare, acumularea info prin intermediul unui anchete, chestionare, ce includ intrebarile studiate in domeniul sanatate

Anchetele pot fi:

-De tip deschis, cand in ancheta figureaza intrebarea iar raspunsul e liber de persoana interogata

-De tip semideshchis, o parte din intrebari au raspunsurile pregatite anterior, trebuie sa aleaga unul din ele

-De tip inchis, fiecare intebare contine raspunsurile, si trebuie ales varianata corecte

In dependenta de scopul urmarit:

-Anvhete de tip transcpversakl, urmareste fenomene la moment concret dat

-Anchet de tip longitudinal, studiaza fenomene in dinamica dea lungul unui anumit tip

In studiul epidemiologic, 2 anchete:

-Prospectiv, se studiaza fenomenul din momentul actiunii factorului de risc peparcursul unui anumit timp

-Retrospectiv, studiaza fenomenele aparute, analizand cauza ce a provocat acest fenomen

Prelucrarea info acumukate:

Informatia cumulata este prelucrata prin 2 metode:

-Verificarea materialului acumulat- se efectueaza prin 2 momente:

a.Verificarea cantitativa, in scopul determinarii volumului de anchete acumulate sau alt material

b.Calea cantitativa sau logica, se verifica daca anchetele acumulate corespund cerintelor puse in fata cercetatorului

-Gruparea materialului acumulat

Materialuk cantitativ dupa rverificare este grupat unor semne statistice:

-Gruparea unui singu semn

-Combinate grupara, dupa mai multe semne de observatie se grupeaza materialul

Nr. Cantitativ a unitatii de observ din fiecngruoa sunt inregistr in tabelele statistice, pot fi simple, cand gruparea a fost dupa un singur semn, si pot fi combinate tabele,cand tabelul contine mai multe gradari, grupari, in dependentade semenlle studiate

Cerintele de intocmire a tablelelor statistice:

1.Fiecare tabel trebuie sa dispuna de denumirea tabelului, nume

2.Fiecare tabel trebuie sa corespunda de totalul pe verticala si orizontala

3.In tabel se prezinta indicatorii relativi, valorile medii, uneori cifre absolute

Tema: valorile relative

Pentru a face o caracteristica a calitatii statistice studiate se utilizeaza valorile relative. Urmatoare valor pinrelative:

-Indicatorii intensivi sau rata- determina frecventa sau nivelul de raspandire a unui fenomen studiat in mediul sau intre populatia care la produs acest fenomen. Rata este aplicata in calcularea nivel natalit, mortalit, morbitioid, se calcul nr de unit de observ inregistrate/ nr mediu de populatie din teritoriul dat*10000 sau 100000. Rata sau indicatorii intensivi in statistica sanitara sunt utilizati pentru determinarea nivelului de raspandire sau frecventa a oricarui fenomen intro tptalit statist concreta. Se utilizeaza pentru compararea diferitor totalit statistice dupa nivelu,l de raspandire a fenomenului studiat

- Indicatorii extensivi sau de proportie, permit a determina repartitia cantitativa a paritlor componente ale unei totalitati statistice fata de volumul lor total. Se exprima in procente si se calculeaza prin raport intre val partii componente a totalit statistice/ intreaga totalit statistice * 100%

-Indicatorii demonstrativi sau de raport- permit dea caracteriza corelatia dintre 2 totalit statistice care nu sunt legate intre ele si nu depind una de alta ai nu se reproduc una pe alta . Se calculeaza prin unit de observ a unei totalit statistice/unit de observ altei totalit statistice*10000. Ex asigurarea populatiei cu paturi, sau nr de medici care lucraeza un teritoriu

-Indicatorii intuidptivimsau demonstrativi arata raportul nivelul seriei dinamice fata de primul nivel sau de oricare nivel considerat 100% .

Valorile medii , se cunosc urmatoarle valori medii:

-Media aritmetica simpla este o valoare medie care se obtine din suma valorilor individuali dintro totalit statistica omogena raportata la frecventa sau cantitatea acestor valori. Media aritmetica ponderata e o valoare medie care se obtine prun suma produsului valorilor dintro totalit statistica omogena cu frecvent sale corespunsatoare raportata la nr total de cazuri studiate

-Modulul- este valoarea medie corespunzatoare frecventei maximea unei seriimde distributie

-Mediana- val medie care se utilizeaza in serie mari de valori cu nivele apropiate ai imparte seria de valori in jumatati egale. Calcularea valorilor medii se aplica in cazul acumularii informatiei datelor statistice si prezentarii acestor date sub forme de serii variabile

Seriile cariabile sunt o ordonare a rezultatelor observatiilor atudiate in caszul unei fenom de sanatet in raport cu o variabila calitativa sau cantitativa.

Variabila statistica este insusirea comuna a unitatii de observati eintro totalitate statistica a fenomenulustudiat care isi poate schimba nivelul intimp sau in spatiu sub infleuenta diferitor factori. Poate fi calitativa sau cantitativa.

Variabila este o insusire comuna a unitatilor de observatiei a unei toatlit statistice care insi paote fi shcimba valoarea in timp si spatiu. Valoarea calitativa este omcaracsteristica prezentata sub forma literala sau atributiva sau descriptiva. Poate fi recunoscuta ca si cantitativa prin marireea nr de untitati de observatie. Variabila cantitativa este o caracteristica masurabila si exprimata prin cifre cu proprietati de irarhizare si exprimant intesit fenom studiat

Tema: analiza corel dintre fenomene si semne

Majoritatea fenomenelor atat in natura cat si in societate sant supuse legitatii generale de legatura si independenta. Pentru studierea kegaturilor multiple care au loc in diferite variabile, biostatistica foloseste notiune de functie care consta in faptul ca fiecarei valori a variabilei independente numita argument ii corespunde valoarea altei variabile numitei functie. In cazurile cand unei valori determinate a unei variabile independente numita argument ii corespunde strict omvaloare a variabile independente numite functie o spastfel de lagatura se numeste functionala. Legaturile functionale sunt caracteristice stiintelor exacte: fizica matematica, astronomia, altele. In cadrul studierii mai multor fenomene sociale, inclusiv si din domeniul de sanatate au legaturi nefunctionale cand fiecarei valori numaerice a variabilei numita argument ii corespunde nu una dar mai mule valor numita finctie, o totalitate atatistica a acestei valori care se grupeaza in jurul mediei dintre argument si functi. O asemena dependenta se numeste dependenta statistica sau de corelatie.

Metoda de studiere a leg de corelatie poarta denumire de analiza a corelatiei. Dpre deosebire de legatuepram functionala, leg de corelatie se modifica in cadrul intregii totali statistice sau mari npunit functionale. Un aspect al analizei corelatiei este stabilirea grad de influenta a gradului principal rpecum si determin formeri de corelatie.

Gradul deminfluenta principali se caluculeaza prin idnicii de corelatie. Dupa forma leg de corelatie poate fi lineara numita leg rectilinii si poate fi neliniara, denumite leg curbe. Dupa sens, directi leg de corelatie poate fi pozitiva (leg directa) , negativa (leg inversa). Leg de corelatie este curbilinie in cazul cpschimbarii unui forme a unei valori in corespundere cu alte variabile ce poarta un caracter de crestere sau miscorare. In cazul lag de corelatie este directa cu marirea variabilei, are loc mariree valorilor altei variabile. Iar leg de corelat inversa cand concomitent cu marirea valorii unei variabile are loc micsorarea valorii altei variabile.

Interpretarea grafica a valorilor relative si mediiReprezentarea grafica este o forma important de analiza si studiu a datelor statistice tiinific argumentat. Se cunosc urmtoarele forme grafice aplicate in statistica medical Diagrame se construiesc pe baza principiilor geometriiei analitice. Ele sunt sub forma de stnci de mrimea respectiva indicatorul valorilor medii sau relative. Diagramele dreptunghiulare pot verticale si orizontaleDiagrama polar este o varietate a diagramei liniare si se utilizeaz pr reprezentarea succesiv in timp a unei singure probleme studiate pt parcursul cercetarii. Diagrama copolar este datele unui studiu intrun timp concret (24 h, 1sapt, 1 an) Cartografie Cartodiagrame Figuri simbolice si naturale

Diagrama liniara este una din formele de prezentarea a fenomenului in dinamica pe o perioada de timp. Diagramele dreptughiulare sau Prin culoare sau diagramele sub forma de cercuri pot prezenta indicatorii extensibil sau de proporie prin structurarea acestor diagrame sau cercuri in dependent de mrimea valorile Medii si relative.

Fiecare grafic trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: Fiecare grafic trebuie sa aib titlu care reprezint coninutul lui Fiecare grafic trebuie expus clar fr multe elementel Fiecare grafic trebuie sa aib legenda care explica elementele problemei reprezentata. Fiecare grafic trebuie sa aib mrimea valorilor relative si medii.

Etapele organizrii si cercetrii statisticeFiecare cercetare statistica se efectueaz in 4 etape:1. ntocmirea programului si planului de cercetare2. Acumularea inform primare 3. Preluarea inform primare acumulate4. Analiza rezultatelor cu expunerea concluziilor si propunerilor pt aplicare in practica a rezultatelor cptate. La prima etapa programul cercetrii statice include scopul si sarcina cercetrii, inform necesar de acumulat si deprecia de baza de cercetare. Sub programa acumulrii inform primare, sub programa prelucrrii inform primare, si programului inform analizei obinut.

La etapa acumulrii inform primare se aplica una sau ambele metode de colectare inform primare: metoda de observatie directa, indirecta, sau anchetrii.La 3 etape materialul informativ acumulat este supus prelucrrii prin metoda verificrii prin metoda gruprii si formarii tabelelor statistice. La 4 etapa are loc analiza expunerea concluziilor si propunerilor pt practica. In cadrul analizei materialul informativ acumulat se pot evidenia 2 tipuri de erori:a. Erori metodice prin determin incorect a tot static, determin incorecta a obiectivului de ceretare, prin grupare incorecta a materialul informativ primar,prin utiliz incorecta a valorilor medii sau relativeb. Erorile logice aprecierea formala a rezultatelor argumentate fr a argumenta legitile si particularitile fenomenului studiat.

3 Tema: Epidemiologia Epidemiologia este tiina medical care se ocupa cu studiul distributii si determinrilor strilor de santat in anumite populaii cu aplicarea rezultatelor acestui studiu in controlul problemelor de santarare.Epidem este studiul distributii strii si evenimentelor legate de stare popul precum si a determinrilor strilor de santate. Principiile fundament a epidemiologiei este: Bolile nu apar ntmplator si ele pot prevenite

OMS a formulat 3 obiective a epidemiol:1. A da viaa anilor prin msuri de control si profilaxie a morbiditii si incapacitii2. A da sntate vieii prin porompvara sntatii3. A da ani vieii prin reducerea nr decese prematuriEpid general studiaz legile generale care dirijeaz procese epidemiologi, domeniile de contact cu alte stiine, metode de lucru, aprecierea cauzalitii in conceptul epidemiologic, determin factorilor endogen si exogeni care influenteaz procesel epidemiologice elaborarea cailor de combatere, de prevenire si de reducere a unor procese patologice cu Raspindirea larga in populaie.In empiem general de destine urmtoarele domenii de lucru: Epid geografi Epid genetica Epid descriptiv Epid analitica Epid aplicativa Unitatea de studiu in epid este popul unei tari, pop unui teritoriu, grupuri populaionale sau grupuri de bolnavi. Scopurile epid Explicarea principiilor cauzale ale mbolnvirilor cu accent pe factorii demmeediu variabili Stimularea aplicrii epid in prevenirea mbolnvirilor si in promovarea sntatii popul, mediului nconjurator, loculuip de munca si de trai. Pregtirea specialitilor din prof conexte pt a studia mai multe aspecte ale strii de sntate, pt asigura utilizarea optima a resurselor de existena in aspectul asigurrii strii de sntate a popul.

Obiectivele generale a epid1. Descrierea distributii bolilor si a factorilor de risc dintr-o populaie. 2. Explicarea etiologici bolilor si a modului de transmitere a acestora cu argumetnararea existentei unei relaii cauzale dintre factorii de risc si rezultatele pe care le genereaz acestea. 3. Prognozarea a nr probabil de mbolnviri dintr-o populaie, si caracterul distributii bolilor in aceasta populaie. 4. Argumetnararea programelor de prevenire si de combatere a maladiilor dintr-o popul concret si de ameliorarea serviciilor de santate a populEpid descriptiv organizeaz si sumeaza datele despre fenomenele de santate independena de timp, de locul apariiei fenomenelor si de caracteristicile persoanele. Aceste 3 caracteristice se numesc variabile epidemiologice. Analiza datelor in funcie de timo de loc si caracteristici personale permite studierea problemelor de santate in profunzime si cu amploarea mai mare. Variabile epid permit descrierea detaliata a staii de sanate a populat si permite a indentifica popul cu risc crescut pt anumite probleme de santate. Epid analitica se preocupa de cercetarea cauzelor si efectelor si Rspunde la ntrebrile dece si cum, sub influena unor si acelai factori de risc, apariia si Raspindirea maladiilor in diferite grupuri de populaii este diferit.Epid analitica este utilizat pt cuantificarea a asociaii n expunere si efect cu testarea epotezilor cu privire la relaiile cauzale.Epid aplicativa este orientata spre aciunea ofer informaii, pt a luat decizii raionale pt ale aplica, pt prevenire apariii diferitor fenomene de santate.

Domeniile de aplicare a epid1. Medicina social este ndreptit spre clasificarea maladiilor, descrierea tabloului real de Raspindirea a maladiilor in populaii, determinarea frecventei factorilor de risc, descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitate ca rezultat a influeanteaza a unui factor de risc, depistarea in masa a maladiilor aprute, prevenirea si controlul comunitar al bolilor, planificarea aciunilor de sntate2. Medicina clinica permite descrierea istorii naturale a bolii, copletarea tabloului clinic si identificarea noilor simptome, studiul etiologici bolilor, studiului prognozai bolilor, evaluarea tehnologiilor medicale vechi si noi.

Cercetarea epid are 2 direcii fundamentala:1. Direcia cunoaterii - apariiei si rspndirii unei maladii. Are 3 etape:a. Iniierea procesului etiologicb. Iniierea proceselui patologic c. Declanarea procesului patologic 2. Direcia intervenii sau aciunii pt stoparea si prevenirea apariii diferitor maladii. Are 3 componente:a. Profilaxia primria care consta in ridicarea imunitii diferitor maladii prin vaccinri, aplicarea msurilor de dezinfecie, dezinsecie si deratizare a focarelor patogeni.b. Profilaxia secundara depistarea in stadiile cit mai precoce a maladiilor cu aplicarea metodelor calitative serviciilor medicalec. Profilaxia teriare aplicarea serviciilor aplicative. Prentmpinaarea capacitii Elaborarea epotezilor epid se efectueaz prin una din urmtoarele 3 metode: Metoda concordantilor care pornete de la constatarea, existenei unei relaii directe sau inverse ntre factorul de risc sau efectul Metoda diferenelor este sesizarea varietilor, previne apariia mbolnvirilor in diferite grupuri populatiinale. Metoda analogia in comparaia tabloului clinic cu tabloul clinic al altor maladii.

Metodele de cercetarea aplicate in epid Metoda empirica Metoda numerica Metoda provalistica Metoda comparativa Metoda statistica

Metodologii utilizate in epid: Sistemul curent de inform sanitare Metode speciale de definiri si determinare programelor tehnici. Tehnici de msurare de supravieuire si standardizare Cauzalitatea - Este un set de criterii standartzate care permite a confirma sau aa anula diagnoza unei maladii. Cauzalitatea este o aprecierea dac o expunere anumit cauzeaz anumite afeciuni. Criteriile de determinarea a cauzalitii:1. Succesiune corespunztoare in timp 2. Experimentul 3. Doza rspuns 4. Puterea asocierii 5. Consistent asocierii 6. Specificitatea asocierii 7. Dovezile paralele a probabiliti biologice.

Tema:Medicina bazat pe dovezi

Este o concepie medical care are drept scop utilizarea contiina, explicit si judicios acelor mai valoroase dovezi de cercetare clinica in luarea uner decizii medicale individualizate in funcie de pacient. Aplicarea medicinei bazate pe dovezi implica parcurgerea a 5 etape :

1. Formularea unei ntrebri specifice refiritor la problema ridicat in cazul diagnosticrii unui pacient 2. Cutarea celor mai valoaroase dovezi tiinifice cu privire la problema de sntate a pacientului 3. Evaluarea critica a validitii a impactului si a aplicabilitii dovezilor 4. Integrarea dovezilor relevante in practica innd cont de valorile i de preferinele pacientului 5. Evaluarea eficientei si eficaciti in realizarea pailor descrii anterior. Se cunosc unele metode si programe care faciliteaz aplicarea in practica a medicinii bazate pe dovezi. 1. Dezvoltarea informaticii medicale 2. Apariia numeroaselor publicaii tiinifice3. Exista sistemelor Informaionale de asistare a decizii medicale

Dovezile medicale este rezultatele care provin din cercetarea medical funda,enta si se por referim la o multitudine de elemente si procese cu implicaii medicale cum ar fi: Precizia si acurateea testelor diagnostice Putea marchiorilor de prognostic Eficientei si sigurana interveniilor terapeutice si preventive Medicii care aplica medicina aplicat pe dovezi trebuie sa identifice si sa aplica cele mai eficace intervenii medical pt maximiza calitatea si cantitatea vieii pt pacienii si.

Medicina bazat pe dovezi are 2 grupuri: Dovezi interne - cunotinele acumulate in anii de studii Si Eperietnata acumulate in timpul practicii predicat Dovezii externe este programul POEM conine informaia din care reesa rezultatele cercetrilor pacientului concret. Programul Poe care conine inform despre maladia depistata la pacientul dat, cele mai precize si multe informa sunt in biblioteca medline, cohline.....Limitrile medicinii bazate pe dovezi: Medicina bazat de dovezi este menit sa subtiineze doar probleme terapeutice pt tratament si diagnostic MBD nu poate substituie experimenta clinica individ a medicului atunci cind este vorba dea emite o epotezilor diagnostic Produsele MBD sunt in limba englez fapt ce permite accesul tutoror la ele. Instrumentele MBD cum ar fi biblioteca cohraim, medline. Costa scump ce nun

Tema: supravegherea de sntate publicaConsta in colectarea, analiza interpretarea si difuzarea sistematica si continua a datelor despre santate populaii necesare pt planificare, implementare, evaluarea practii de promovarea a sntatii strns integrat cu difuzarea la timp a acestor date structurilor responsabile de prevenire si combaterea fenomenelor patologice de santate.

Utilizarea datelor de SSP :1. Este marea magnitudine de problema de Sntate aprute2. Determinarea distribuie geografice de santate aprute3. Identificarea grupelor de risc crescut ctre maladiile aprute 4. Inditificarea modificrilor in frecventa de apariiei si distribuia a bolilor precum si agenilor infecioi si a factorilor gazda. 5. Evaluarea programelor de control si stabilirea prioritilor in serviciile medicale. Sursele de date SSP Statistici vitale, Raportrile bolilor declarabile Drile de seama din instituiile medicale si laborator Registrele Anchete de santate Indetificarii din cadrul comunitaii de la populaiiBoala declarabile este boala pt prevenirea cruia si controlul asupra cruia se considera necesar o informaie regulata frecventa si la Timo cu privire la apariia cazurilor individuale.

Rapoartea bolilor declarabile sunt obligatorii sunt prezentare de ctre medicii cliclicienri, de ctre medicii medico-legale de ctre laborato, si sunt utilizate la toate nivelele de derivare a sistemului de santate pt prevenirea si controlul bolilor.

Tipurile de supravegherea de santate1. Raportarea cuprinztoare - conine informaii tutoror evenimentelor de santate intr-o populaie intr-o anumit perioada de timp. Registrele si anc2. De tip santinele monitorizeaz principalele evenimente de santate prin intermediul instituiilor selectare, este un sistem de avertizare precoce a creterii ferecventii fenomenelor de santate, informaia nu este bazat pe populaie este redus completa si ieftin. Componentele Ssp Scopuri si obiective Colectarea datelor Analiza datelor Interpreteaz rezultatelor Comunicarea si diseminarea informaii aprute Aplicarea rezultatelor in practica in viaa 3. Informaii bazate pe populaii sau de ka instituiile medicale 4. Datele primare sau secundare Evaluarea sistemului sSp Elementele de evaluare sunt: Importanta supravegherii pt sistemul de sntate publica Obiectivele sistemului de SSP Utilizarea SSP Atributiile SSP reprezentativitatea, acceptabilitatea, valoarea de prognozare pozitiv, capacitatea de ASE ncadra in timp, felxibilitatatea, sensibilitate. Contul SSP Recomandrii de aplicare in practica ca rezultat a evalurii

12.03.2015Tema: Demografia

Demografia este stiinta care studiaza populatia, legitatile de reproducere a populatiei si dependenta dinamicii populatiei uniti prin unii factori comuni de convetuire intr-o localitate sau o tara.

Sarcinile demografiei: Studierea repartizarii teritoriale a populatiei Analiza tendintelor si proceselor care au loc intr- o populatie, in dependenta de conditiile socio-economice, conditiile de viata, in dependenta de traditiile si obiceiurile prezente in aceasta populatie, in dependenta de factorii ecologici, biologici si normele de drept

Demografia este stiinta social economica ce studiaza structura si dinamica fenomenelor, evenimentelor, care au loc in sanul unei populatii definite, legaturile cauzale, multifactoriale si determinante

Demografia are 2 compartimente:1. Statistica demografica- o disciplina stiintifica care studiaza nivelul si evolutia caracteristicilor cantitative intr-o populatie cum ar fi: numarul populatiei, distributia spatiala a populatiei, structura populatiei, pentru determinarea cauzelor si circumstantelor care le influenteaza cu stabilirea implicatiilor lor.

Statistica demografica se ocupa cu obtinerea, analiza si sinteza informatiilor privind evenimentele, fenomenul din interiorul unei populatii in structura si dinamica lor. Evenimentul demografic reprezinta aparitia unui caz individual de nastere, de deces, de casatorie sau divort. Fenomenul demografic reprezinta aparitia unei mase de evenimente intr-o populatie intr-o perioada de timp si teritoriu concret.

Statistica demografica obtine evenimentele demografice din urmatoarele surse de date: Recensamantul populatiei ce se efectueaza la 10 ani. Cerintele:1) Inregistrarea intregii populatii din teritoriul supus recensamantului2) Unificarea programei de inregistrare pentru intreaga populatie3) Personificarea informatiei de inregistrare acumulata cu trecerea ei in anonimat la etapa prelucrarii informatiei4) Anchetarea personala de catre registrator, a fiecarui cetatean mai invarsta de 18 ani, iar copii varsta pana la 18 ani in prezenta parintilor5) Pastrarea secretului despre fiecare persoana6) Inregistrarea de moment intr-un timp cat mai scurt a intregii populatii

Se cunosc urmatoarele nr. de populatie:Nr de populatie este definit prin efectivul de locuitori care traiesc la un moment dat intr-un teritoriu concret. Se cunoaste numar de populatie: Inregistrat, determinat in mod necesar prin recensamant, Nr de populatie calculat este nr de populatie inregistrat la care se adauga nr de copii nascuti vii in perioada respectiva si se scade nr de decese Nr de populatie proiectat este nr de populatie care poate fi intr-un anumit timp daca nivelul natalitatii si mortalitatii se vor pastra acelasi ca la momentul formarii nr de populatie prognozat

Indicatorii de apreciere a statisticii demografici: Indicii de densitate generala reprezinta numarul de populatii/ teritoriul la care traieste aceasta populatie Indicii de densitate fiziologica este numarul de populatii/ teritoriul agricol Indicii de realitate este suprafata teritoriului/ numarul teritoriului dat Dispersia populatiei este gradul de raspandire a locuitorilor pe centre populate urban sau rural

Criteriile de structurare a populatiei:Populatia se structureaza in dependenta de sex, varsta, locul de trai, profesie si altele.

Indicatorii aprecierii populatiei dupa sex: Indicatorul feminitatii este numarul total de femei/ numarul total de locuitori * 100% Indicatorul masculinitatii este numarul total de barbati / numarul total de locuitori * 100% Raportul dintre barbati si femei

3 grupe de varsta: De la 0- 18 ani 18- 65 ani Mai invarsta de 65 ani In dependenta de prima grupa si a 3 grupa de varsta se cunosc 3 tipuri de populatii: Progresiv, cand varsta pana la 18 ani predomina asupra varstei mai mare de 65 ani, grafic se interpreteaza sub forma de triunghi Regresiv, cand populatia mai invarsta de 65 ani predomina populatiei pana la 18 ani grafic se interpreteaza sub forma de triunghi cu varful in jos Stationar, ambele grupe de varsta au aceeasi cota (sunt egale), grafic se interpreteaza sub forma de cilindru

Dupa locul de trai a populatiei: Populatia urbana, se calculeaza: numarul de populatii urbane/ numarul total de populatii * 100% Populatia rurala, numarul de populatii rurale/ numarul total de populatii * 100%

Se cunosc alte tipuri de populatii: Locala, care are domiciliul legal Stabila, populatia legal si populatia ce locuieste de numar de luni intr-o localitate (elevii si studentii veniti la studii) Populatii de tip deschis, afectata de migratia externa Populatii de tip inchis , neafectata de migratia externa

In dependenta de profesii si ocupatii se deosebeste: Populatia activa, ocupata sau incadrata in campul muncii Popul neocupata sau persoanele neincadrate in campul muncii Populatia inactiva este populatia varstei pensionare si invalizii

B. Statistica starii civile (deces, divort, )C. Departamente de migratie, concretizarea starii mecaniceD. Starea de pasaport.

2. Dinamica demografica are 2 despartituri: Miscarea mecanica sau migratia reprezinta deplasarea unui numar de populatie dintr-un teritoriu in altul. Se cunoaste: Migratie interna(deplasarea populatiei in interiorul teritoriului respectiv). Migratia interna poate fi cu schimbarea sau fara schimbarea domiciliului legal Migratie externa (deplasarea populatiei in afara teritoriului)Dupa criteriul teritorial: Migratia intercontinentala Migratia extrastatala Migratia intrastatala

In dependenta de durata de timp se cunosate: Migratie permanenta cu schimbarea locului de trai Migratia pe un timp determinat sau migartia periodica (deplasarea populatiei pana la 5 ani dintr-un teritoriu in altul) Migratia sezoniera (participarea in campul de lucru sezonier) Migartia pendulatorie sau de naveta consta in deplasarea populatiei dintr-un tertoriu in alt teritoriu la munca cu intoarcerea seara acasa

Se cunosc urmatorii indicatori ai migratiei: Indicele migratiei brute reprezinta suma persoanelor sosite si suma persoanelor emigrate. Sporul este indicii migratiei brute/ numarul de populatii *10000 Indicele migratiei net este diferenta dintre persoane sosite si numarul de persoane emigrate. Sporul este indicele migratiei net/ numarul total de populatii * 10000 Soldul populational diferenta dintre primii 2 indici

Miscarea naturala a populatiei reprezinta schimbarea numarului de populatie dintr-un teritoriu dat intr-o perioada concreta de timp ca rezultat al interactiunii fenomenelor de natalitate si mortalitate.

Miscarea naturala a populatiei se caracterizeaza prin 2 grupe de fenomene esentiale: Fenomenul de casatorie (nuptialitate) Fenomenul de divortalitate Fenomenul de natalitate este fenomenul demografic al aparitiei nascutilor vii intr-o populatie si intr-o perioada concreta de timp.

Unitatea statistica de observatie este nascutul viu, sursa este certificatul de nastere. Indicele natalitatii este numarul de copii nascuti vii/ numarul populatii * 1000. Fertilitatea este fenomenul demografic al frecventei aparitiei nascutilor vii in subpopulatia feminina la varsta de reproducere intre varsta de 16- 49 ani.

Factorii ce influenteaza natalitatea si fertilitatea populatiei: Factorii fiziologici Frecventa mortalitatii fetale Durata de procreare Prezenta sterilitatii feminine sau masculine

Factorii demografici: Ponderea populatiei feminine in varsta fertila Varsta de casatorie Indicele de casatorie, ditialitatii Structura familiei Unitatea infantila si juvenila

Factorii socio economici: Gradul de urbanizare Gradul de industrializare Venitul mediu pe un membru de fsmilie Incadrarea femeilor in activit economica

Factorii culturali si religiosi: Starea de sanatate ambelor sexe Factorii legislativi

Reproducerea populatiei este un ansamblu de fenomene demografice indreptate spre reinoirea populatiei in baza procesului de natalitate. Se cunosc: Indicele de reproducere brut (este numarul de fetite nascute vii de o femeie in decursul perioadei fertile) Indicele de reproducere net (este numarul de fetite nascute vii care au supravietuit varsta mamei la care au nascut-o)

Mortalitatea este totalitatea de decese inregistrate in populatie dintr-un teritoriu dat intr-o perioada de timp concreta. Indicicele mortalitatii generale este numarul de decese inregistrate in teritoriu intr-o perioada de timp/ numarul mediu de populatie * 1000

Mortalitatea infantila este numarul de decese inregistrate intr-o perioada de timp a copiilor cu varsta pana la un an/ un teritoriu dat

Raportat la nr de copii nascuti in perioada respectiva * 1000

Mortalitatea materna reprezinta numarul de decese a femeilor gravide ca rezultat a complicatiilor in timpul sarcinii, nasterii sau in perioada lauziei (pe 42 de zile dupa nastere).

Indicele mortalitatii materne reprezinta numarul de decese a mamelor/ la numarul de copii nascuti vii * 1000

Sporul natural al este diferenta dintre indicii natalitii si indicii mortalitatii generale raportat la numarul de populatii * 1000

Se cunoaste: Sporul natural inalt (caracterizeaza fenomenele pozitive demografice de cresterea numarului de populatie cand numarul natalitatii este in crestere iar indicele mortalitatii scade) Sporul natural scazut (se inregistreaza in cazul cand indicele natalitatii scade iar indicele mortalitatii ramane la acelasi nivel) Sporul natural negativ (indicele natalitatii scade iar indicele mortalitatii creste)

Speranta de viata la nastere este nr de ani pe care o generatie o poate trai daca nivelul mortalitatii pe grupe de varste se va pastra acelasi ca si in anul prognozarii.

Cresterea lenta sau lipsa cresterii populatiei in tari pre industrializate urmata de o crestere rapida apoi de o crestere lenta se numeste tranzitie demografica.

Tema: Morbiditatea

Morbiditatea este totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o perioada de timp dintr-un teritoriu concret.

Morbiditatea populatiei se studiaza in baza: Adresabilitatii populatiei institutiei medicale In baza examenului medical profilactic In baza cauzelor de deces

Adresarea in institutia medicala a persoanei poate fi primara in anul calindaristic sau poate fi pentru prima data in viata.Adresarea populatiei de mai multe ori cu aceeasi maladie se numsete vizita.

Sursa de informatie este etichetul statistic si fisa de ambulator, pentru bolnavii ce sau adresat prima data in viata se pune semnul +, iar pentru cei care pentru prima data s-au adresat in anul calindaristic se pune semnul -.

Examenul medical poate fi periodic in cazul cand munca este in conditii nocive de lucru si poate fi selectiva pe grupe de populatie. Sursa de informatie este fisa persoanei suspuse examenului profilactic Pe baza cauzei de deces sursa de informatie este certificatul medical Scopul analizei morbiditatii este de a cunoaste cat mai complet frecventa bolii si tendintele de evolutie a acesteia intr-o populatie.

Analiza morbiditatii populatiei este necesara pentru: Controlul bolii populationale Elaborarea si implimentarea masurilor de profilaxie, preventie Planificarea serviciilor medicale de sanatate Analiza factorilor socio economici in relatie cu sanatatea unei populatii Estimarea importantei economice a bolii Comparari nationale si internationale legate de aparitia si distributia bolilor

Criteriile aplicate in studiul morbiditatatii: Prezenta bolii Frecventa bolilor la un grup de populatie Numarul de boli care se gasesc in populatie Gravitatea decurgerii tabloului clinic Impactul imbolnavirii populatiei asupra sanatatii intregii populatii

Factorii ce influenteaza nivelul morbiditatii: Factorii sociali sau factorii modului de viata, influenta negativa nivelului de sanatate in 50% cazuri Factori biologici si genetici, influenteaza 20% asupra nivelului de sanatate Factorii mediului ambiant influenteaza 20% asupra sanatatii populatiei Factorii meidicali influenteaza 10% cum ar fi serviciile medicale necalitative, intarzierea acordarii servicilor medicale

Sarcinile: Aprecierea partiala a starii sanatatii populatiei Analiza si aprecierea schimbarii prezente in patologia populatiei Planificarea serviciilor de asistenta medicala la moment si de perspectiva Coordonarea politicii de pregatiri si acordarea cadrelor medicale Aprecierea efectiva a serviciilor medicale

Examenul medical profilactic poate fi efectuat prin examinari in masa cu scop curativ sau preventiv pentru diagnosticarea precoce a bolilor aparente, examinarea pentru cunoasterea factorilor de risc asupra sanatatii predominante intr-o populatie si examinari cu scop terapeutic imediat.

Indicatorii de apreciere a morbiditatii: Incidenta morbiditatii este numarul total de cazuri de imbolnaviri inregistrate pentru prima data in viata/ numarul mediu de populatie *10000 Prevalenta este numarul total de imbolnaviri inregistrate intr-o populatie pe parcursul anului calendaristic/ numarul mediu de populatie *10000 Afectiunea patologica este numarul total de persoane cu diferite maladii depistate in timpul examenului medical profilactic/ numarului mediu de populatie *10000

Cresterea nivelului de prevalenta poate fi determinata de: De aparitia noilor cazuri de imbolnaviri De imigrarea, sosirea persoanelor bolnave intr-un teritoriu De durata mare a bolii Dintre factorii principali ce influenteaza nivelul incidentei Modificarea modului de viata Modificarea virulentei factorilor etiologici Aparitia noilor factori de risc Prezenta noilor metode de diagnostic Modificari in structura grupelor de varsta in populatie

Tipurile de morbiditate dupa criteriul nozologic: Morbiditatea generala repreazinta totalitatea de imbolnaviri inregistrate intr-o populatie intr-o perioada de timp Indicatorii de apreciere, incidenta, prevalenta si afectiunea patologica Morbiditatea epidemica sau infectioasa reprezinta totalitatea numarului de boli infectioase printre numarul de populatii Morbiditatea neepidemica sau neinfectioasa este totalitatea cazurilor de imbolnaviri neinfectioase inregistrate intr-o populatie Morbiditatea spitaliceasca este totalitatea de internari in spital a persoanelor bolnave Morbiditatea temporara cu inacapacitatea de munca este totalitatea cazurilor de inbolnaviri inregistrate a numarului total de populatii incadrate in capacitatea de munca. Indicele de apreciere spitalicesc: numarul de persoane in spital internati totali/ numarului mediu de populatie *10000

Indicatorii mortalitatii cu incapacitatea temporara de munca: numarul de cazuri de imbolnaviri cu incapacitatea temporara de munca/ numarul lucratorilor din intreprinderea data *100

Numarul de zile incapacitatea temporara de munca/ numarul lucratorilor *100

Durata medie cu incapacitatea temporara de munca: numarul de zile cu incapacitatea temporara de munca/ numarul de cazuri cu incapacitatea de munca temporara

Unitatile de munca este persoana bolnava. In cadrul morbiditatii neepidemice este persoana cu o maladie cronica neinfectioasa. In cadrul unitatii spitalicesti...

Sursa de informatie, morbiditatea generala este

In cazul morbiditatii spitalicesti este fisa de externare a persoanelorIn cazul este certificatul de boala

Se cunosc urmatoarele tipuri de morbiditate: Morbiditatea reala include toate formele de morbiditate existenta Morbiditatea diagnosticata include toate formele diagnosticare si permite de a confirma diagnoza Morbiditatea resimtita include maladiile percepute de populatie dar nu se adreseaza la medic Morbiditatea succesiva permite identificarea legaturilor de cauzalitate in aparitie, agravare si asocierea mai frecventa a maladiilor

Morbiditatea spitaliceasca poate fi: Structura unitatii spitalicesti Durata de internare in spital Spitalizari repetate, au urmatorii factori: examinarea superficiala a bolnavului, lipsa monitorizarii starii de sanatate, nerespectarea regimului de tratament

Morbiditatea cu incapacitatea de munca este influentata de: Componenta muncitorilor dupa varsta, sex, profesie, vechimea in lucru Conditiile de trai si mucnca Organizarea, accesibilitatea

Criteriile de clasificare a maladiilor: Criteriul etiologic Criteriul patogenezei Criteriul de localizare Comunitate de simptom26.03.20155 Tema: Expertiza medicala a vitalitatiiExpertiza medicala a vitalitatii este o apreciere datorata si gradului a incapacitatii de munca a unei persoane ca urmare a unei maladii sau traume suportate precum si depistarea cauzelor capacitatii de munca si stabilirea gradului de invaliditate.

Expertiza medicala a vitalitatii este o stiinta aplicativa avand drept scop realizarea problemelor de integrare medicala si sociala, care au o influenta asupra sanatatii unei persoane si dispune de un ansamblu de particularitati cum ar fi: Importanta medico-sociala a expertizei medicale a vitalitatii Principiile de baza a expertizii medicale a vitalitatii Metodologiile de apreciere a gradului de incapacitate de munca

Importanta expertizei medicale a vitalitatii rezulta din dependenta calitatii asistentei medicale si de sprijinul social acordat unei persoane din motive de sanatate.

Expertiza medicala a vitalitatii permite evitarea situatiilor conflictuale dintre persoana expertizata si medicala.

Expertiza medicala a vitalitatii are 3 principii de baza: Caracter statal, confirmat prin faptul ca dreptul de a efectua expertiza medicala a vitalitatii la institutiile de stat si private licentiate in acest drept Caracter profilactic, confirmat prin sarcinile expertizei medicale a vitalitatii de restabilire cat mai rapida a capacitatilor de munca a persoanelor bolnave si preintampinarea invaliditatii prin aplicarea metodelor calitative de diagnostic si tratament Colegialitate, confirmat prin participarea simultana a mai multor medici specialisti precum si a organelor administrative in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii si in aprecierea incapacitatii de munca si gradului de infermitate

Expertiza medicala a vitalitatii desfasoara urmatoarele activitati: Activitatea independenta datorita adoptarii deciziei de apreciere a incapacitatii de munca a unei persoane in baza respectarii Activitatea medico-sociala prin rezolvarea in stransa coordonare si colaborare a problemelor actuale in cadrul expertizei medicale a vitalitatii dintre personalul medical si lucratorii din sfera sociala Activitatea cu functii de decizii cantitative, calitative si indivizibile

Intregul complex de expertiza medicala a vitalitatii are 2 componente: La nivelul serviciului de asistenta medicala obiectivul este boala sau trauma La nivelul expertizii medicale a vitalitatii, obiectivul este consecintele bolii sau trauma, numite dizabilitati

Sarcinile de baza a expertizii medicale a vitalitatii: Evaluarea gradului capacitatii de munca a lucratorilor stiinitific argumentata in caz de boala, trauma sau defecte anatomice Determinarea incapacitatii de munca, gradului si duratei ei, cu eliberarea de la serviciu in legatura cu prezenta, indicatiile medicale sociale Stabilirea caracterului cu incapacitatea de munca: Temporara sau permanenta Totala sau partiala Determinarea cauzelor incapacitatii de munca temporare sau permanente pentru aprecierea corecta a marimii ajutorului material Angajarea rationala in campul muncii a persoanelor bolnave sau traumate care nu au indicatii pentru anumite grupe de invaliditate, dar dupa starea sanatatii nu-si pot indeplini obligatiunile profesionale anterioare Indrumarea invalizilor la reangajarea in campul muncii, folosind rezervele capacitatii de munca ramase Evaluarea si analiza nivelului structurii si cauzelor morbiditatii populatiei cu pierderea capacitatii de munca temporara sau permanenta Asigurarea reabilitatii medico-sociale si profesionale a invalizilor si bolnavilor care nu au grupe de invaliditate Stabilirea formelor de asistenta sociala in caz de incapacitate de munca permanenta

Expertiza medicala a vitalitatii este: O functie statala confirmata prin legislatia in vigoare Baza legislativa a expertizei medicale este determinata de totalitatea legilor si actelor normative care reglementeaza modalitatea de efectuare a expertizei medicale a vitalitatii

Esenta expertizei medicale a vitalitatii este determinata de urmatoarele criterii: Unitatea de observatie Capacitatea de munca Incapacitatea de munca Invaliditatea

Incapacitatea de munca reprezinta o imposibiliate a unei persoane de a-si continua activitatea de munca ca urmare a contraindicatiilor medicale si sociale, survenite in cadrul bolii, traumei sau alte situatii. Aprecierea incapacitatii de munca este un act juridic, ce permite lucratorului: Dreptul de a garanta serviciu Dreptul de a primi asiguarare Dreptul de a beneficia surselor medicale incapacitatii de munca si de sustinere.

Incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala.

Incapacitatea de munca totala se apreciaza in cazul cand persoana nu poate si nici nu trebuie sa indeplineasca oricare volum de lucru ca urmare a maladiei sau traumei suportate.

Incapacitatea de munca partiala se califica in cazul cand persoana bolnava sau traumata fara a intrerupe tratamentul si fara dificultati pentru sanatate poate indeplini un volum de lucru mai mic sau in conditii de munca mai favorabile.

Incapacitatea de munca poate fi: temporara si permanenta.

Incapacitatea de munca temporara este o stare a organismului uman conditionat de o boala sau trauma in urma caruia au aparut dereglari functionale si anatomice a organismului care fac imposibila executarea actiunilor de munca in conditii obisnuite pe parcursul unei perioade de timp neindelungate si poarta un caracter reversibil datorita disparitiei dereglarilor functionale ca urmare a tratamentului.

Stabilirea incapacitatii de munca temporara este o functie a medicului curant indreptata spre inlaturarea factorului de risc care a provocat maladia sau trauma, restabilirea dereglarii functionale sau morfologice, prin efectuarea unui tratament clalitativ pe durata incapacitatii de munca. Incpacitatea de munca temporara se stabileste pe perioada tratamentului prescris in caz de prognoza favorabila a decurgerii maladiei sau traumei in caz nefavorabil. Persoanele sunt trimise la expertizele medicale a vitalitatii permanente.

Unitatea de observatie este capacitatea de munca a persoanei.

Capacitatea de munca este o categorie sociala si juridica care regleaza posibilitatea unei persoane de a efectua un volum de lucru independent de dezvoltarea fizica si spirituala in dependenta de starea de sanatate, de cunostintele si experientele acumulate, de pregatirea profesionala, de capacitatatile morale si intelectuale.

Se cunosc capacitati de munca generala si profesionala.

Capacitatea de munca generala este posibilitatea persoanei de a indeplini un volum de lucru calificat in conditii obisnuite de munca. Capacitatea de munca profesionala este posibilitatea unei persoane de a indeplini un volum de lucru conform functiei detinute, profesiei.

Capacitatea de munca generala si profesionala poate fi totala si partiala.

Capacitatea de munca totala se considera in cazul cand persoana poate indeplini tot volumul de lucru in conditii obisnuite. Capacitatea de munca partiala, generala sau profesionala este apreciata in cazul cand persoana nu poate indeplini tot volumul de lucru sau necesita conditii speciale de lucru.

Criteriile medicale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt: Complexitatea diagnozei clinice stabilite Gradul schimbarii morfologice Nivelele dereglarilor fiziologice Caracterul si graviditatea decurgerii bolii Prezenta starilor de decompensare si gradul lor Complicatiile bolii

Criteriile sociale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt: Organizarea procesului de munca Ritmul de lucru Caracteristica predominarii activitatii de munca fizica sau orala Prezenta factorilor nocivi Sarcina ce revine sistemelor sau organelor activitatii

Cauzele incapacitatii de munca: Boala Trauma Sarcina Avortul Carantina Ingrijirea unuia din membrii familiei bolnavi Tratamentul balneo-sanitorial ca metoda de reabilitare pentru cei care au suferit infarct miocardic sau insult cerebral Protezarea unei membre superioare sau inferioare De hermetizarea

Veridicitatea concluziei expertizii medicale a vitalitatii trebuie sa reese din aprecierea corecta a criteriilor medicale si sociale de catre medicul curant.

Expertiza incapacitatii temporare de munca se efectueaza in 2 etape: Medicul curant care are dreptul de a elabora concediul de boala pe 3 si inca pe 3 zile Comisia medicala consultativa in componenta medicului curant, seful sectiei sau unul din menajeri institutiei medicale, are dreptul de a prelungi durata incapacitatii de munca pana la 4 luni neintrerupt sau 5 luni intrerupte pe parcursul unui an cu trimitere mai apoi la consiliul expertizii medicale a vitalitatii

Expertiza medicala a vitalitatii se efectueaza in 2 nivele: Medicii curanti Administratia institutiei medicale, care are obligatiunea de a organiza si controla calitatea expertizei de vitalitate

Expertiza medicala a incapacitatii permanente de munca:Incapacitatea de munca permanenta sau invaliditatea se determina dupa efectuarea unui sir de masuri de diagnosticare, tratament, supraveghere si reabilitare medicala la determinarea invaliditatii, se ia in considiratie complexul de factori: Clinici Sociali Profesionali Habituali cum ar fi: Caracterul bolii si consecintele ei Prezenta si gradul deficientei functionale Efectuarea tratamentului si masurilor de reabilitare Prognosticul bolii Prognosticul activitatii profesionale Posibilitatea reabilitarii sociale Necesitatea acordarii asistentei sociale, varsta, sexul

Motivele de indreptare a consiliului: Prezenta semnelor de invaliditate Expirarea termenului de invaliditate Reexpertiza inainte de termen Necesitatea de prelungire a concediului medical in cauza de expirare a limitelor posibile Prezenta indicatiilor de deplasare

Documentele necesare pentru indreptare: Fisa de indreptare Extrasul Certificatul de concediu medical (buletinul de boala) Buletinul de identitate

Cauzele de incadrare in invaliditate: Invaliditate de boala obisnuita ca urmare a maladiei sau traumei suportate Invaliditatea de boala profesionala Invaliditatea de accidente de munca Invaliditatea din copilarie Invaliditatea din armata Invaliditatea din sindromul Cernobil

Criteriul de baza a determinarii invaliditatii serveste gradul de reducere (diminuarea deplasarii, diminuarea autocontrolului la comportament, diminuarea sau lipsa la autodeservire).

Gradele infirmitatii: Usoara cu reducerea vitalitatii pana la 25% Moderata cu reducerea vitalitatii 25-50% Pronuntata cu reducerea vitalitatii 50-75% Accentuata cu reducerea vitalitatii peste 75%

In baza gradului de infermitate si cauzelor de incadrare personala se cunosc 3 grade de invaliditate: Gradul I- persoanele ce nu pot indeplini nici un volum de lucru si nu se pot deservi, au necesitatea de ingrijiri suplimentare Gradul II- persoanele ce nu pot indeplini nici un volum de lucru, dar se pot autodeservi Gradul III- persoanele care nu-si pot indeplini lucrul precedent, necesita un lucru de angajare mai mic si remunirarea lucrului mai mica

Reexpertiza medicala a vitalitatii: Gradul I- se face odata in 3 ani Gradul II si III- se face in fiecare an

Tema: Reabilitarea sociala si profesioanala

Reabilitarea este un complex de masuri medicale, profesionale, sociale, pedagogice si juridice, care au scopuri de-a restabili, recupera, reabilita functiile dereglate ale organismului si a incapacitatii de munca a bolnavilor si invalizilor.

Scopul reabilitarii: Sanarea bolnavului Acordarea asistentei pentru restabilirea functiilor dereglate deprinderilor profesionale si dezvoltarea altor deprinderi

Sarcinile reabilitarii: Adaptarea pacientului la locul precedent de munca A face pe pacient membru activ a sociaetatii Readaptarea pacientului la un loc nou de munca A preintampina cresterea si agravarea gradului de incapacitate de munca Schimbarea calificarii cu incorporarea pacientului in aceeasi intreprindere sau in alt loc de munca

Principiile organizatorici ale reabilitarii: Initierea cat mai precoce a tratamentului de recuperare Tratamentul continuu a recuperarii Individualizarea tratamentului Caracterul complex a masurilor de recuperare Reintegrarea invalizilor in activitatea sociala utila

Etapele reabilitarii: Intraspitaliceasca Balneo-sanitoreale pentru bolnavii ce au suportat infarct sau insult De ambulator Industriala si de productie

Aspectele reabilitarii: Medical, include masurile calitative si eficiente in plan de diagnoza, de tratament si de profilaxie pentru combaterea recidivelor maladiilor sau traumelor care se soldeaza cu incapacitatea de munca, folosind metodele de fizioterapie, mecanoterapie Aspectul psihologic care consta in intensificarea procesului de adaptare psihologica a persoanelor traumate sau bolnave la o noua situatie creata la boala sau maladia respectiva cu tratarea Aspectul economic prevede cheltuirea si efectul economic care poate fi obtinuta in urma aplicarilor diverselor metode, reabilitare medicala Aspectul profesional include reabilitarea capacitatii de munca, profilaxia minimizarii capacitatii de munca sau a pierderii ei Aspectul social include aprecierea influentei factorilor sociali asupra dezvoltarii recurgerii bolii si asupra masurilor de reabilitare

Tema: Dispensarizarea populatiei

Dispensarizarea populatiei este metoda curativ-profilactica de supraveghere, de monitorizare a starii de sanatate a individului din initiativa medicului a persoanelor bolnave, supuse factorilor de risc sau a celor sanatoase.

In cadrul dispensarizarii se aplica un sir de masuri medico-sociale in scopul: Mentinerii si fortificarii sanatatii Revenirii maladiilor Tratamentul maladiilor Evadarea maladiilor sau complicatiilor

Scopul dispensarizarii: Mentinerea sanatatii, depistarea precoce a maladiei Redobandirea sanatatii Evitarea complicatiei Reducerea consecintelor bolii Scaderea numarului de decese premature Cresterea numarului de ani potentiali

Efectuarea dispensarizairii populatiei are loc in doua etape: Etapa I de pregatire care prevede organizarea de personal medical pentru efectuarea controlului medical profilactic.Pregatirea si inzestrarea incaperilor pentru efectuarea examenului medical profilactic, efectuarea seminarilor de instructaj, stabilirea contingentului de populatie care va fi supus examenului medical profilactic, elaborarea sistemului de instiintare despre examenul medical profilactic Etapa II de lucru, are 3faze: Faza I de investigare, examinarea persoanelor in scopul diagnosticarii maladiilor in stadiile precoce sau stadiilor de risc Faza II asigurarea sanarii profilacticii Faza III

In baza investigarii, persoanele sunt supuse in 3 grupe de examinare: Grupa I sunt persoanele sanatoase a caror parametri fiziologici raman in limitele lor dupa efectuarea unui test Grupa II de dispensarizare sunt: Persoanele practic sanatoase a caror parametri fiziologici depasesc limitele normelor in cadrul testarii Persoanele ce activeaza in conditiile nocive de munca Persoanele care fumeaza consuma droguri, consuma alcool, au un mod de activitate sinestatator Grupa III sunt persoanele bolnave, se imparte in 2 subgrupe: Maladiile din stadiile decompensatorii Maladiile in decompensatie

Persoanele din I subgrupa sunt supravegheate de 2 ori/ani cu supravegherea, pastrarea si fortificarea sanatatii Persoanele din a II-a subgrupa sunt examinati trimestrial cu masuri de inlaturare a factorilor de risc cu scop de imbunatatire a sanatatii. Persoanele din grupa a III-a de dispensarizare din subgrupa I sunt supravegheati launtri in scopul prevenirii recidivelor complicatiilor si imbunatatirii starilor de sanatate Persoanele din grupa a II-a sunt supravegheati zilnic, in fiecare saptamana sau pentru a trata si imbunatatirii sanatatii

Indicatorii de apreciere a dispensarizarii populatiei: Plenitudinea: Persoanele luate in evidenta/ numarul de persoane supuse la examenul de profilaxic medicala * 100% Numarul de persoane luate in primele 3 luni dupa efectuarea examenului profilactic/ numarul de persoane luate la evidenta * 100% Eficacitatea dispensarizarii: Persoane scoase de la evidenta sau trecute intr-o grupa de dispensar mai joasa ca rezultatul imbunatatit starii de sanatate/ numarul de persoane scoase in evidenta * 100%

Termenii de baza a eficacitatii de dispensarizare: Ameliorarea, agravarea, schimbarea Lipsa sau prezenta acutizatiei, recidivelor Indicii de pierdere a incapacitatii de munca Iesirea de invaliditate Nivelul morbiditatii si mortalitatii

Tema: Dezvoltarea fizica a copiilor

Dezvoltarea fizica a copiilor reprezinta totalitatea caracteristicilor morfofunctionale in interdependenta intre ele care coexista intr-o stransa interrelatie cu mediul ambiant si care stau la baza dezvoltarii copilului pe perioada cresterii sale.

Legile cresterii si dezvoltarii copilului: Ritmul dezvoltarii copilului scade cu varsta Cresterea intensa in perioada embrionara si fetala Cresterea le ta

Ritmul dezvoltarii este neuniform.

Factorii de mediu pot schimba momentul de aparitie a pubertatii.Dezvoltarea fiecarui organ sau tesut sunt in stransa corelatie cu cresterea celorlalte organe sau tesuturi. Coordonare se face prin sistemul endocrin, umoral sau sistemul nervos central.

Dezvoltarea sexelor are particularitati: Maturizarea are loc la fete mai precoce Forta musculara este mai mare la baieti Greutatea la baieti este mai mare decat la fete

Criteriile de dezvoltare morfologica a copilului: Metoda somatoscopica, consta in determinarea: Dezvoltarea tegumentelor cum ar fi vascularizarea, elasticitatea Starea tesutului celular subcutanat Starea sistemului ganglionar Starea sistemului muscular calitativ si dupa consistenta Starea sistemului osos al craniului, coloanei vertebrale Postura organismului Dezvoltarea dentitiei Metoda antropometrica consta in: Determinarea corpului Determinarea taliei Determinarea greutatii corporale Determinarea perimetrului cranian Determinarea perimetrului toracic Metoda fiziometrica prin aplicarea: Dinamometriei si masurarea fortei musculare Spirometriei cu determinarea capacitatii pulmonare vitale, determinarea pulsului frecventei, tensiunii arteriale

Dezvoltarea copiilor are loc in 2 etape: Etapa intrauterina are 2 faze: Faza dezvoltarii embrionare primele 2 luni, Faza dezvoltarii plancetare de la 3- nasterea copilului

Etapa extrauterina are urmatoarele perioade: Perioada antiprescolara de la nastere- 3 ani: Subperioada nou-nascutului: prima luna de viata Subperioada sugarului mic: o luna- 6 luni Subperioada sugarului mare: 6- 12 Copilului mic: 1- 3 ani Perioada prescolara 3- 6 ani: Grupa mica 3- 4,5 ani Grupa mijlocie 4,5- 5,5 ani Grupa mare 5,5- pana pleaca la scoala Perioada scolarului: Clasa mica: I- IV Clasa mijlocie: V- VIII Clasa mare: IX- pana la varsta de 18 ani

02.04.20156 Tema: Sanatatea si patologia familiei

Familia este un grup permanent relativ de persoane, legati intre ei prin origine, prin casatorie sau prin adoptie.

Exista 2 tipuri de reglementare maritala: Endogamia, stabileste alegerea partenerilor din interiorul aceluiasi grup. Persoanele se pot casatori intre ei daca apartin aceeasi rase, etnii, religii sau caste Exogamia, stabileste alegerea partenerilor in afara grupului de rasa, religiie, caste si etnii

Pentru practica medicala familia ca sistem se impune prin urmatoarele: Prin componenta sa, fiind formata din membrii care sunt intr-o stare de interdependenta Prin echilibrul sau, adaptanduse continuu pentru asi exercita functiile Prin intregul sau cu sarcini unitare dar si diferentiale in functie de sarcinile societatii si revindecarea membrilor sai

Se cunosc urmatoarele forme structurale ale familiei: Familia nucleara formata din sot si sotie si copiii lor naturali Familia nucleara cu copii adoptati formata din sot si sotie, copiii sai naturali si adoptati Familia nucleara largita reprezentata din sot si sotie, copiii sai naturali si cei adoptati, parintii si rudele unuia sau ambelor soti Familia nucleara in curs de dezorganizare, famiile in care relatiile efective au un caracter contradictoriu, predomina violenta, relatii care duc la divort Familia dezorganizata formata din sot si sotie si copiii lor naturali sau adoptivi ca urmare a decesului unuia din soti sau divortului Concombinajul, o structura familiara pseudoconjugala dintre 2 persoane

Familia nucleara poate imbraca 2 forme: Familia de orientare in care copii se nasc si au statut de copil, frate Familie de procreere creata prin casatorii in care nu este rolul de parinte

Se cunosc urmatoarele etape ale vietii familiare: Etapa vietii familiare fara copii Etapa vietii familiare cu copii de varsta prescolara Etapa vietii familiare cu copii de varsta scolara Etapa vietii familiara cu copii adulti se numeste etapa cuibului gol, copii parasesc casa Etapa omului singuratic

Grupele de criterii de determinare a starii de sanatate a familiei:1. Statutul familiar are urmatorii indicatori: Starea economica, venitul pe cap de membru a familiei, prezenta locuintei Incarcatura ereditara Incarcatura prin stres, prezenta violentei, oamenilor cu boli cronice, invalizilor Capacitatea de confruntare cu problemele vietii, experienta de ingrijire a copilului, gradul exterior, anturajul2. Statutul femeii in perioada de reproducere, are urmatorii indicatori:

Starea de sanatate generala a femeii Fertilitatea Varsta primei sarcini Obiceiurile: practicarea sportului, consumul de tutun, alcool, droguri, alimentatia nerationala Istoria reproductiva: prezenta copiilor nascuti morti, sarcinilor extrauterine, nasterilor premature sau multibare, avorturile

3. Statutul copiilor, au urmatorii indicatori: Sanatatea copiilor la nastere si in timpul nasterii Imunizarea in timp a copilului Starea de alimentatie si de crestere a copilului Patologiile de crestere si morbiditatea Performantele scolare

4. Statutul adolescentului, cu urmatorii indicatori: Performantele scolare apoi profesionale Nivelul de dezvoltare fizica si mentala Activitatea fizica Prezenta patologiilor si morbiditatii Abuzul de alcool, droguri si tutun

5. Statutul adultului, a parintilor cu urmatorii indicatori: Alimentatia sanatoasa Practicarea activitatii fizice Consumul de alcool, droguri si tutun Respectarea securitatii rutiere si muncii Patologii si morbiditate

6. Statutul varstnicilor, cu urmatorii indicatori: Adaptarea fizica, psihica si sociala la schimbarile timpului Prezenta dificultatii, regresiunilor mentale, asigurarea conditiilor de viata adecvate etapei Mentinerea contactului cu noile generatii Apelarea la serviciului medical in caz de dependenta

Factorii determinanti a starii de sanatate a familiei: Factorul biologic si genetic: Prezenta locuintei Conditiile de trai Factorul mediului ambiant: Modul de viata Accesul la serviciile de sanatate Factorii de risc pentru sanatatea membriilor familiei: Conditiile psihologice tensionate Prezenta maladiilor, handicapului a unuia din membrii ai familiei, Deprinderile nocive Conditiile de trai si de munca nesatisfacatoare

Prin structura si functiile sale, familia asigura menmbrilor sai: Cadrul material de existenta Pregatirea copiilor pentru rolul de adulti Exercitarea functiei de stabilizator emotional si psihosocial Asigurarea cooperarii economice intre membrii familiei, de repartitia bunurilor materiale Asigurarea cadrelor de protectie

Familia are 2 grupuri de functii: Functii interne: Functia de reproducere Functia de ingrijire si dezvoltare a copilului Functia de educatie Functia economica de asigurare a familiei cu surse financiare Surse de socializare Functii externe: Incadrarea vietii familiei in ansamblu activitatii comunitatii Incadrarea adultilor apti de munca in procesul social

Directiile principale de actiune pentru asigurarea sanatatii in familie: Formarea si functionarea optima a organismului familial Promovarea sanatatii familiei prin cultivarea unui stil de viata sanatos Asigurarea conditiilor pentru exprimarea deplina a functiilor familiei Depistarea factorilor de risc, de imbolnavire si supravegherea familiilor expuse actiunii acestor factori

Masuri de psihoigiena si de prevenire a patologiilor familiale: Sfatul familial sau premaritar: Aplicarea unor consultatii preventive, de cunoastere a viitorilor soti si sotie, de cunoastere a familiilor acestora De indrumare psihosociala si profilactica

Sfatul genetic: Consultatia obligatorie la determinarea factorilor de risc de transmitere a diferitor maladii prin ereditare Masurile psihopedagocie consta in aplicarea celor mai eficiente metode si forme de educatie a copiilor in mediul familial, eficiente metode de relatii dintre soti, parinti si copii Masurile psihoprofilactice consta in cadrul mediului familial, profilaxia tulburrarii psihice care pot aparea ca urmare a stresului permanent Masurile de recuperare, necesare in cazul cand in familie apare un membru invalid, cu handicap

Medicina de familie este o disciplina medicala capabila sa ofere servicii de sanatate familiei si membrilor acesteia.

Asistenta medicului de familie are urmatoarele caracteristici: Ingrijirea de sinteza, integrativa prin: Accesibilitatea sporita la servicii medicale prin promtitudini si continuitate a metodelor de profilaxie si tratament, din punct de vedere economic asistenta medicului de familie este cel mai putin costisitoare si din punct de vedere social medicul trebuie sa devina consilier de sanatate fiecarei familii

Problemaitica ingrij fiec familie: Formarea familiei, reproducere si contraceptia Supravegherea copilului de la nastere pana la viata de adult Supravegherea adultului persoanelor supuse factorului de risc Profilaxia imbatranirii precoce si supravegherea varstnicilor Educatia pentru sanatate Supravegherea epidemiologica si efectuarea vaccinarilor

Actele medicului de familie au 4 directii majore: Mentinerea sanatatii si prevenirii bolii in familie Evitarea riscurilor si depistarea precoce a imbolnavirilor Ingrijirea si supravegherea permanenta prin dispensarizare a bolnavului Acordarea de consultatii in problemele vietii familiale

Tema: Planificarea familiala

Planificarea familiala este un complex de masuri profilactice si informativ educationale indreptat spre formarea unei atitudini responsabile si sigure in comportamentul sexual in preintampinarea unei sarcini nedorite sau cu risc ereditar inalt, protejarea fata de maladiile sexual transmisibile, reducerea morbitatii infantile.

Sarcinile planificarii familiale: Profilaxia si reducerea mortalitatii si morbiditatii materne Profilaxia si reducerea mortalitatii si morbiditatii infantile Prevenirea avorturilor Asigurarea conditiilor pentru nasterea unor copii doriti si sanatosi Protejarea sanatatii reproductive a populatiei cu pastrarea genofondului natiunii

Programul national de planificare familiala are la baza 2 elemente principale: Relatia existenta intre avortul ilegal si nivelul inalt al mortalitatii si morbiditatii printre femei, precum si numarul mare de copii abandonati si cu handicap Recunoasterea dreptului familiei de a restabili numarul de copii pe care si-l doreste

Directiile de actiune in asigurarea acestor elemente: Formarea unui personal medical competent si apt pentru desfasurarea programului de planificare familiala, cu stabilirea a 3 actiuni specifice pentru fiecare categorie de personal medical Importarea de materiale contraceptive si punerea acestora la dispozitia populatiei Identificarea metodelor educationale adecvate nivelului cultural, cunostintelor, experientelor si atitudinii populatiei fata de metodele de planificare

Strategiile principale a programului national de planificare familiala: Crearea bazei legislative despre dreptul omului legate de sanatatea reproductiva si sexuala Reorganizarea si optimizarea serviciului de planificare familiala si de sanatatea reproductiva Instituirea unui sistem educational pentru pregatirea tineretului catre viata de familie Stabilirea unui sistem informational privind planificarea familiala si protejarea sanatatii reproductive

Asistenta medicala in domeniul de planificare si a sanatatii reproductive se acorda in 3 nivele:1. Acordarea asistentei medicale in domeniul sanatatii reproductive de catre medicul de familie, care are urmatoarele sarcini: Consultarea problemelor planificarii familiale Alegerea metodei de contraceptie Asigurarea metodelor de contraceptie Efectuarea contraceptiei de urgenta Intreruperea sarcinii de urgenta pana la 3 luni Selectarea pacientilor cu functii reproductive Patronajul medico-social a grupelor populatiilor vulnerabile: adolescenti, gravide

2. Asigurarea asistentei specializate de catre medici la nivelul spitalelor raionale si municipale: Asigurarea de medici ginecologisti: au functia de consultare in domeniul de planificare familale, dirijare, tratare a patologiilor ginecologice si somatice

3. Asigurarea de asistenta in domentiul de planificare familiala si centrul sanatatii de planificare familiala

Tema: Modul de viata

Modul de viata este o totalitate a formelor activitatii vitale a persoanei, a grupului social sau a intregii societati luate ca un ansamblu de activitati in conditiile existente.

Modul de viata este un anumit gen de activitate a omului in sfera spirituala si intelectuala.

Notiunea modului de viata se caracterizeaza prin sistemul de indicatori calitativi cum ar fi: Caracteristica continutului muncii Interrelatiile in colictiv Satisfacerea de munca Satisfacerea de profesii Conditiile de trai, Necesitati spirituale si valori morale produse si utilizate in procesul activitatii Indicatorii cantitativi, cum ar fi nivelul salariului venite mediu pe cap de membru sau locuitor Suprafata locativa Durata timpului de lucru Consumul de timp pentru satisfacerea necesitatii spirituale

Se cunosc urmatoarele notiuni a modului obisnuit de viata:A. Nivelul de viata sau de trai care se caracterizeaza prin volumul si structura satisfacerii necesitatii materiale si spirituale care pot fi apreciate numeric

Organizatia natiunilor unite (ONU) a determinat 12 criterii semnificativa a nivelului de trai a unei natiuni:1. Starea demografica2. Alimentatia3. Nutritia4. Nivelul de instruire5. Nivelul de educatie6. Venitul 7. Consumul global8. Conditiile de munca9. Conditiile de trai10. Confortul de trai11. Imbracaminte12. Conditiile de odihna13. Securitatea sociala

B. Calitatea vietii este gradul de satisfacere a necesitatii materiale si spirituale care nu pot fi supuse masurarii directe, care trebuie sa fie supuse unei cuantificari

C. Stilul de viata care consta in prezenta unei particularitati individuale ale conduitei, fiind o manifestare a vitalitatii

D. Oranduirea vietii sau ordinea vietii sociale, regimul muncii, respectarea regimului muncii, regimul traiului, prezenta responsabilitatii

E. Standartul vietii, reprezinta o totalitate de caracteristici de caracter normativ si comparativ: Aprecierea standartelor de trai Standartele calitatii vietii Oranduirea vietii Stilulul vietii

Elementele structurale ale modului obisnuit de viata: Activitatea de reformare a naturii, a societatii, a oamenilor Acitivitatea de satisfacere a starii spirituale umane Formele de participare in activitatea si dirijarea cu oamenii Activitatea cunoasterii, de a sti, de a cunoaste materia empirica Activitatea de comunicare Activitatea medicala

Factorii modelului de viata, pot fi repartizati dupa urmatoarele criterii: Caracterul activitatii fizice sau intelectuale Domeniile de activitate in orele de serviciu si in afara orelor de serviciu Forma de activitate, activitatea de producere sociala sau medicala

Aspectele activitatii de producere: Nivelul de satisfacere cu specialitati si lucrul efectuat Intensitatea muncii Functia detinuta Relatiile in colectivul de munca Conditiile sanitaro-igienice de munca si de trai Nivelul calificarii si pregatirii profesionale Participarea la diferite activitati obstesti

Criteriile activitatii social-politice: Indeplinirea unui lucru obstesc permanent Participarea in activitati electorale Interesul fata de literatura politica si situatia internationala Oratori in intrunire

Elementele de baza medicala: Comportamentul igienic, cu respectarea igienii individuale familale, sociale, la lucrul de trai si de munca Respectul fata de valorile sanatatii individuale si sanatatii altor persoane Indeplinirea recomandarilor si tratamentului indicat de medic Vizitarea insitutiilor medicale preponderent cu tel profilactic

Activitatea medicala poate fi pozitiva indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii si poate fi negativa indreptata spre deteriorarea sanatatii.

Indicatorii activitatii medicale: Cunostintele medicale de care dispune persoana sau societatea Prezenta si aplicarea deprinderilor igienice sau neigienice Respectarea cerintelor de dispensarizare Adresarea dupa sfaturi profilactice la medici Participarea la masurile de pastrare si de fortificare a sanatatii publice

Modul de viata sanatos este o forma de activitate umana indreptata spre pastrarea si fortificarea sanatatii si a intregii populatii.

Modul de viata sanatos este un tip de conduita, de comportament, de activitate in conditii social-economie, politice concret care nu depinde de activitatea sistemului public.

Informarea modului de viata, sanatatea trebuie sa respecte 2 directii: Formarea, dezvoltarea, fortificarea si activizarea conditiilor factorilor si imprejurarilor pozitive pentru pastrarea si imbunatatirea sanatatii individuale si a intregii populatii Depistarea precoce a factorului de risc si micsorarea, minimizarea actiunii, afectiunii de risc asupra nivelului de sanatate

Modul de viata sanatos are 10 norme prioritare:1. Respectarea regulilor de igiena individuala, igiena muncii si tehnica securitatii2. Cunoasterea procedeelor de psihoigiena si psihoterapie cu aplicarea ei3. Refuzarea de la tabacism4. Practicarea sportului si culturii fizice5. Alimentatia rationala6. Abstenenta alcoolica, refuzul de la consumul de alcool7. Participarea activa la masurile de dispensarizare 8. Adresarea la timp dupa sfat sau ajutor medical9. Pastrarea ecologica a mediului ambiant10. Capabilitatea de a acorda primul ajutor medical in aparitia diferitor stari acute de sanatate

Sanologia este stiinta despre sanatate, despre sanatatea celor sanatosi, despre formele de pastrare, de fortificare, de promovare si de reproducere a sanatatii populatiei.

Sanologia sintetizeaza cunostinte despre profilaxia primara a sanatatii individuale si sanatatii intregii populatii, despre rolul si modul influentei asupra vietii, asupra nivelului de sanatate.

Rolul sanologiei este stiinta de pastrare si fortificare si producerea sanatatii precum si educatie pentru sanatate.

Sanologia este stiinta care se preocupa cu studiul sanatatii spirituale sufletesti.

Tema: Educatia pentru sanatate

Educatia pentru sanatate este o ramura a sanatatii publice care studiaza nivelul de cultura sanitara ca: cunostinte, deprinderi, atitudini si comportament a diferitor grupuri de populatii precum si mijloacele si procedeele educationale necesare formarii modului de sanatate sanatos.

Sarcinile pentru educatie: Ridicarea nivelului de cunostinte medicale printre populatie in domeniul sanogenezei, profilaxiei maladiilor si protectiei mediului ambiant Formarea si dezvoltarea unor indrumari corecte de pastrare si promovare a sanatatii Crearea